Gestiunea riscului de lichiditate

Ionut Dumitru
 Agenda

1. Introducere
2. Sursele materializarii riscului de lichiditate
3. Strategii de management
4. Masurarea pozitiei de lichiditate
5. Pozitionarea strategica a bilantului
6. Reglementarea lichiditatii in Basel III
7. Riscul de lichiditate aferent activitatii de tranzactionare
8. Bibliografie
1. Introducere
Solvabilitate vs lichiditate capacitate generala de plata a datoriilor
(active>datoriile) vs capacitate de plata a datoriilor exigibile pe termen
scurt;

Liquidity black holes - situatia in care un soc in pietele financiare

conduce la scaderea dramatica a lichiitatii pietelor financiare.

Criza financiara din 2008-2009 a fost generata in mare masura de

materializarea riscul de lichiditate;

Asigurarea lichiditatii reprezinta un aspect normal al gestiunii bancii,

fiind in esenta o problema de costuri, rareori riscul de lichiditate
generand probleme de solvabilitate la nivelul bancii.
2. Sursele materializarii riscului de lichiditate

Exista doua laturi determinante ale necesarului de lichiditate :

latura pasiva a bilantului, consecinta a retragerii de depozite,
conturi curente, rambursarii imprumuturilor contractate de la
banci

latura activa a bilantului, ca urmare a exercitarii

angajamentelor de creditare sau a linilor de credit deschise
clientilor.
3. Strategii de management
Managementul lichiditatii se poate realiza prin :
managementul pasivelor, reprezentand acoperirea iesirilor de fonduri
prin noi imprumuturi de la alte banci, sau prin emisiuni de certificate de
depozit, obligatiuni.
Avantaj: mentinerea aceluiasi nivel al bilantului, fara a modifica volumul si
structura activelor
Dezavantaj: se plateste dobanda pietei pentru fondurile atrase care acopera resurse
mai ieftine (ex. depozitele la vedere retrase)
managementul activelor de rezerva, adica vanzarea unei parti din
activele usor lichidabile, in locul atragerii de noi resurse, pentru a
acoperi retragerile de fonduri.
Cost de oportunitate al detinerii de active lichide.
alegerea uneia sau alteia dintre solutii, sau chiar combinarea lor,
depinde de costul ocazionate, precum si de posibilitatile de care
dispune banca, atat din punctul de vedere al propriului portofoliu de
active si pasive, cat si din punctul de vedere al pietei bancare in care
opereaza.
4. Masurarea pozitiei de lichiditate (1)

Indicatori de lichiditate
diferenta intre totalul activelor (plus angajamentele
de finantare primite de banca) si totalul pasivelor (la
care se adauga angajamentele de finantare date de
banca) sau raport intre cele doua marimi
intervale de scadenta
valori pozitive / supraunitare

6
4. Masurarea pozitiei de lichiditate (2)

Activele si pasivele pot fi considerate in 4 categorii care sunt tratate

in mod diferit din perspectiva lichiditatii:
elementele de activ si pasiv cu grafice de rambursare sau profiluri
de cash-flow certe (exemplu: credite, depozite),
elementele de activ si pasiv ce beneficiaza de o piata secundara
lichida, ce pot fi tranzactionate oricand, indiferent de scadenta
finala (ex: tiluri de stat),
numerarul,
elementele de activ si pasiv cu maturitati ambigue, cele pentru
care nu se cunoaste momentul rambursarii sau tragerii (ex:
conturi curente, overdrafturi).

7
4. Masurarea pozitiei de lichiditate (3)
Active si pasive cu profiluri de cash flow certe (1)
Exemplu: Un credit in suma de 1.200.000 u.m. si o
rata a dobanzii de 10% acordat in data de 10 dec
2003 cu rambursare in rate lunare egale, va avea
urmatorul grafic de rambursare:

scadenta principal ram as de ram bursat

rata dobanda plata lunara
10-Jan-04 1,100,000 100,000 12,000 112,000
10-F eb-04 1,000,000 100,000 11,000 111,000
10-M ar-04 900,000 100,000 10,000 110,000
10-A pr-04 800,000 100,000 9,000 109,000
10-M ay-04 700,000 100,000 8,000 108,000
10-Jun-04 600,000 100,000 7,000 107,000
10-Jul-04 500,000 100,000 6,000 106,000
10-A ug-04 400,000 100,000 5,000 105,000
10-S ep-04 300,000 100,000 4,000 104,000
10-O ct-04 200,000 100,000 3,000 103,000
10-N ov-04 100,000 100,000 2,000 102,000
10-D ec-04 - 100,000 1,000 101,000

8
4. Masurarea pozitiei de lichiditate (3)
Active si pasive cu profiluri de cash flow certe (2)
Daca creditul de mai sus a fost finantat dintr-un
depozit la termen cu scadenta de 1 an si plata
dobanzii (8%) la scadenta, atunci cele doua
elemente vor fi condiderate in raportul de lichiditate
intocmit in data de 5 feb 2004 astfel:
5-Feb-04 < 1 sapt 1-2 sapt 2-4 sapt 1-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni

credite 100,000 - - 200,000 300,000 300,000 200,000

dobanzi de incasat 11,000 19,000 21,000 12,000 3,000
TOTAL activ (lich efectiva) 111,000 - - 219,000 321,000 312,000 203,000

depozite 1,000,000
dobanzi de platit 80,000
TOTAL pasiv (lich necesara) - - - - - - 1,080,000

Gap (pozitie de lichiditate) 111,000 - - 219,000 321,000 312,000 (877,000)

9
4. Masurarea pozitiei de lichiditate (4)
Numerarul
Este considerat cel mai lichid activ;

Banca are nevoie de un stoc permanent de numerar in

casa (sau in bancomate), asadar desi este lichid, intr-o
anumita cantitate numerarul nu poate pleca din banca,
ceea ce implica plasarea lui nu pe prima banda de
scadenta, cum ar fi de asteptat, ci pe cea mai indepartata
(scadente peste 3 sau chiar 5 ani).

In conditiile in care banca inregistreaza o cantitate de

numerar peste cea considerata normala, atunci acest
excedent poate fi considerat in prima banda de scadenta;

Bancile isi optimizeaza detinerile de cash;

10
 4. Masurarea pozitiei de lichiditate (4)
Activele si pasivele cu maturitati ambigue (1)
Se determina partea stabila si partea volatila a acestor active prin:
Abordarea medie-varianta
Abordarea bazata pe evitarea concentrarii conturilor curente

Abordarea medie-varianta:
In baza inegalitatii lui Cebasev, se considera ca valoarea viitoare a soldului se va
situa in intervalul :
(medie 1.96 abateri medii patratice, medie + 1.96 abateri medii patratice) sau
(medie 2.57 abateri medii patratice, medie + 2.57 abateri medii patratice), cu o
probabilitate de 95 sau 99%.
Se poate deci considera ca exista o valoare minima egala cu media 2.57 abateri
medii patratice, care se considera stabila in timp, asadar aceasta suma se va
considera in cea mai indepartata banda de scadenta, iar diferenta intre soldul curent
si aceasta valoare se poate incadra pe scadenta cea mai scurta (ex: pana la o
saptamana). 11
 4. Masurarea pozitiei de lichiditate (4)
Activele si pasivele cu maturitati ambigue (2)
Abordarea bazata pe evitarea concentrarii conturilor curente

12
5. Pozitionarea strategica a bilantului (1)
Pe termen lung, planificarea lichiditatii vizeaza o pozitionare strategica a bilantului
astfel incat sa se obtina o corelare corespunzatoare activ-pasiv - urmarirea unei serii
de indicatori de structura a activului/pasivului si tintirea anumitor nivele considerate
convenabile pentru acestia, pe baza experientei sistemelor bancare dezvoltate, dar
tinand seama si de particularitatile pe care le prezinta piata financiar-monetare
interna.

Rata credite/depozite
Este o statistica frecvent utilizata pentru evaluarea lichiditii unei bnci. Cu cat
acest raport este mai mare, cu atat pozitia de lichiditate structurala a bancii este
mai deficitara, creditele avand o lichiditate redusa.

Dac acest raport este mai mic dect 1, banca utilizeaza doar bani din depozite de
la clienti pentru a acorda credite. Dac raportul este mai mare dect 1, depozitele
atrase de la clienti nu sunt suficiente pentru a finanta creditele acordate, diferenta
fiind acoperita in special din imprumuturi de alte banci, mai volatile decat
depozitele de la clienti.
13
5. Pozitionarea strategica a bilantului (2)
Rata active lichide de rangul I (active de rang I din perspectiva lichiditatii - engl.
"prime")/total active
Indica ponderea in totalul activelor a instrumentelor de plasament ce pot fi usor
transformate in lichiditati (numerar, plasamente interbancare, titluri de stat, actiuni si
obligatiuni detinute usor lichidabile) in eventualitatea unei crize
Un nivel ridicat al acestui indicator arata o lichiditate confortabila, dar profitabilitatea este
scazuta.
Rata active lichide/datorii pe termen scurt
Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai redus riscul de lichiditate. Activele
lichide sunt activele lichide de rangul I din care s-au dedus titlurile din portofoliul de
investitii (engl. held to maturity). Datoriile pe termen scurt sunt datoriile fata de clienti,
banci si alte contrapartide care ajung la maturitate pe termen scurt (de regula 30 de zile). In
interpretarea nivelului de adecvare a acestui indicator, trebuie luata in calcul si usurinta cu
care activele lichide pot fi transformate rapid in lichiditate.
Rata datorii pe termen scurt/total active
Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai mare riscul de lichiditate datorita
dependentei ridicate de datoriile pe termen scurt in finantarea creditelor pe termen mediu si
lung. Riscul de lichiditate apare in momentul in care aceste datorii pe termen scurt nu14mai
pot fi refinantate.
5. Pozitionarea strategica a bilantului (3)
Rata depozite de baza (engl. core deposits)/total credite
Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai redus riscul de lichiditate.
Creditele, si in special cele pe termen mediu si lung (preponderente de altfel), trebuie
finantate din resurse stabile, pe termene similare. In lipsa unor resurse sub forma de
datorii pe termene medii si lungi, creditele trebuie finantate din depozitele de baza (engl.
core deposits), care au o stabilitate mai mare, ramanand in banca pentru o perioada mai
lunga de timp. Depozitele de baza pot fi considerate a fi compuse din componenta
permanenta a conturilor curente si a conturilor de economii (partea acelor conturi care
ramane in banca atata timp cat exista relatia bancara cu clientul respectiv), componenta
stabila a depozitelor la termen aflate in sold (determinata pe baza caracterului reinnoibil
al acestora), o parte din depozitele la termen noi atrase (determinata pe baza caracterului
de stabilitate istoric) si o parte stabila estimata a altor finantari.
Rata datorii volatile/total active
Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai ridicat riscul de lichiditate.
Datoriile volatile includ depozitele mari de la clienti institutionali si corporate si
imprumuturile pe termen scurt. Depozitele mari de la clienti institutionali si corporate
sunt mult mai putin stabile, acestea avand un caracter foarte volatil, deponentii din aceste
categorii fiind foarte senzitivi la rata de dobanda pe care o obtin si la siguranta 15
depozitelor lor.

6. Reglementarea lichiditatii in Basel III (1)

introduce noi standarde cantitative globale de lichiditate care includ o rata de
acoperire a lichiditii (Rata de acoperire a lichiditatii, engl. Liquidity coverage ratio
LCR), precum i un raport pe termen mai lung al lichiditatii structurale (Rata de
finanare stabil net, engl. Net Stable Funding Ratio NSFR);

Rata de acoperire a lichiditii (LCR)

- este conceputa pentru a se asigura c exist suficiente resurse de nalt calitate
lichide pentru a supravieui unui scenariu de stres acut cu durata de o luna - o
deteriorare semnificativ (trei note) a ratingului de credit al instituiei; o pierdere
parial a depozitelor; pierderea accesului la finanarea fara colateral de la institutii
financiare; o cretere semnificativ a ajustarilor aplicate in cazul fnantarilor cu
colateral;

Rata de acoperire a lichiditatii = Stocul de active cu lichiditate ridicata/Iesirile

nete de fluxuri de numerar pe un orizont de 30 de zile > 100

16
6. Reglementarea lichiditatii in Basel III (2)
Rata de finanare stabil net (NSFR)
Rata de finantare stabila neta= Finantarea stabila disponibila/ Finantarea
stabila necesara > 100

Finanare stabil disponibila include capitalurile proprii i datoriile care pot fi

considerate surse stabile n urmtorii ani, n condiii de stres prelungit (in
primul rand Nivelul 1 i Nivelul 2 de capital i depozite stabile). Finantarea
stabila necesar reflect activele nelichide i va fi calculat ca valoarea
activelor, nmulit cu factorii de risc de lichiditate atribuite pe tipuri de
active.

17
7. Riscul de lichiditate aferent activitatii de tranzactionare (1)
O pozitie pe un activ financiar este lichida daca poate fi inchisa foarte rapid
Pretul la care se poate vinde un activ depinde de:
Cantitatea de vanzare;
Cat de repede se doreste lichidarea pozitiei
Mediul economic p offer bid
offer_ price bid _ price
Lichiditatea pietei poate fi masurata prin spread-ul bid-offer s mid _ price
Costul lichidarii unei pozitii in conditii normale de piata este:
n
si i
p / 2 s / 2......Costul _ lichidarii _ unui _ portofoliu
i 1 2
n
i i i
Costul lichidarii unei pozitii in conditii de stres al pietei:
VaR ajustat cu lichiditatea
VaR
n
i i i i 1 2

i 1 2
- Valoarea pozitiei la mid-price

- Media lui s

- Abaterea standard a lui s

7. Riscul de lichiditate aferent activitatii de tranzactionare (2)
Inchiderea optima a unei pozitii
Presupunem ca dispunem o pozitie de V unitati dintr-un activ financiar pe care dorim sa o lichidam
in n zile.
Definim spread-ul bid-offer ca p(q). Definim xi ca marimea pozitiie ramase la sfarsitul zilei i.
xi xi 1 qi
Costul total al lichidarii pozitiei va fi
n
p(qi )
qi
i 1 2
Obiectivul trader-ului este de a alege qi care minimizeaza functia:
n n
p (q i )
x
i 1
2
i
2

i 1
qi
2
cu
n

q
i 1
i V

masoara _ int ervalul _ de _ incredere