PRIVIND PSIHOLOGIA JUDICIAR PE TERENUL

DREPTULUI
Psihologia este tiina care se ocup cu studiul proceselor,funciilor i particularitilor
psihice care caracterizeaz un individ sau o colectivitate.
Psihologia judiciar este un domeniu de cunoatere relativ tnr, n plin expansiune i din
ce n ce mai popular n toat lumea. Datorit impactului mass-media, artei cinematografice
i romanelor poliiste, att disciplina propriu-zis ct i experii-practicieni n psihologie
judiciar sunt nconjurai de o anumit aur a senzaionalului i misterului. n fapt ns,
psihologia judiciar nu poate fi redus la studiul crimelor extreme i a criminalilor
senzaionali, la fel cum nu toi practicienii ce beneficiaz de cunotinele acestei discipline
sunt criminaliti.
Cu certitudine, Psihologia este tiina centrat pe om, pe personalitatea sa, urmrind modul
cum acesta se manifest i acioneaz n modul su fizic, dar mai ales social. Aceasta
reprezint de fapt, o mbinare ntre psihologia general i psihologia social, fiind aplicat n
domeniul infracionalitii ca form specific de activitate uman.
Psihologia juridic este o disciplin distinct a psihologiei generale care studiaz geneza
delincvenei,prevenirea ei, caracteristicile comportamentului deviant i a grupelor delictuale,
problematica actului justiiar implicnd detecia delincvenei, mrturia, ancheta,
demonstrarea vinoviei sau disculparea, reeducarea delincventului, relaiile dintre inculpat
i justiiar, cu scopul de a narma magistratul n statul de drept cu informaiile care s-i
permit aplicarea corect a legii, n litera i spiritul ei.
Este limpede,aadar c, nfptuirea actului de dreptate ,n efortul ecforrii realitii
infracionale sub aspectul su material obiectiv,se adreseaz nu unor concepte abstracte,ci
unor realiti concrete,aflate prin excelen pe terenul psihologiei judiciare. Din perspectiva
laturii subiective vinovia psihologia judiciar impune o serie de exigene fr ndeplinirea
crora actul de justiie rmne un exerciiu steril,tehnicist ,lipsit de credibilitate si
for,erodat continuu de propria-i ineficien si cznd n desuetitudine.
Magistratul mileniului trei,motivat de simul datoriei dus pn la capt ,nu poate fi dect un
jurist competent si,totodat,un fin psiholog.
n arsenalul stiinifico-tehnic al pregtirii sale,informaiile pendinte ariei de aplicabilitate a
psihologiei judiciare vor avea ,aadar ,o prioritate absolut.
De altfel,n generozitatea sa ca tiin i practic,psihologia judiciar se adreseaz tuturor
categoriilor de specialiti care particip la nfptuirea justiiei i ale cror hotrri produc un
impact asupra destinului oamenilor aflai sub incidena legii.
Din aceast perspectiv ,psihologia judiciar se definete drept disciplin distinct,cu un
pronunat caracter pragmatic,informativ-formativ si de cultur profesional a magistratului
n statul de drept,care are ca obiect studierea nuanat si aprofundat a fiinei umane
implicat n drama judiciar,n scopul obinerii cunotinelor si evidenierii legitilor
psihologice ,apte s fundamenteze interpretarea corect a conduitelor umane cu finalitate
judiciar sau crimogen.
Impactul psihologiei judiciare asupra demersului actului de dreptate este resimit pe mai
multe direcii majore:
a) Pe de o parte,il ajut pe magistrat la nelegerea aprofundat i nuanat a individului
uman (autor,victim,martor etc.), participant la drama judiciar si ,pe de alt parte ,i ofer
un ajutor imediat ,avertizndu-l asupra propriilor sale limite caracterial-psihologice si
atitudinal-aptitudine,exersndu-i autocontrolul si oferindu-i ,totodat ,acele strategii tehnice
si mijloace cu ajutorul crora aceste limite pot fi depite.
b) De asemenea ,face ca magistratul s neleag omul in complexitatea sa,prin sublinierea
faptului c in viaa psihic aplicarea legilor cauzalitii mecanice este o eroare ,
comportamentul uman att cel conformist , ct si cel deviant n lumina tiinei actuale
neputnd fi neles dect n termeni probalistici subordonai teoriei sistemelor in viziune
psihocibernetic.
c) Avnd deci de judecat omul,magistratul trebuie sa-l priveasc din perspectiva persoanei
,care n mod obinuit acioneaz raional, de multe ori automat, nu o dat ns i
iraional,justiia n evoluia ei tinznd prin intervenie preventiv-ofensiv eficace s reduc i
s ngrdeasc din ce in ce mai mult potenialul de iraionalitate criminogen al fiinei
umane.
d) Interpretnd conduitele umane n raporturile interpersonale specifice actului de
justiie,magistratul este narmat cu informaiile referitoare la legitile psihologice viznd
cunoaterea ct mai exact a personalitii i sensibilitii umane , a actului senzorio-
receptiv ,a reprezentrilor memoriei,capacitilor mental cognitive i a potenialului afectiv-
emoional exercitndu-i competenele la nivelul exigenelor actuale fr a fi pndit tot
timpul de riscul unor inadmisibile erori.
e) n final, dobndind solide cunotine de psihologie ,magistratul implicat n actul de
dreptate ,mai ales n cazurile complexe grave ,va ti cnd si cum s apeleze la serviciile
cabinetelor de psihologie judiciar si a specialitilor psihologi, din ce in ce mai prezeni n
criminalistica modern,n vederea valorificrii unor rapoarte de expertiz sau constatri
tehnico-stiinice specifice psihologiei judiciare.