Sunteți pe pagina 1din 5

BOTOSANI

Aflat n nord-estul Romniei, Botoaniul se remarc prin diversitatea cultural marcat


ndeosebi de cele 4 mari genii care s-au ridicat pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani
1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) i
tefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916). Oraul domnielor, aa cum mai este numit
Botoaniul, a dat culturii romne cele mai multe personaliti devenind astfel un fel de brand al
culturii naionale. Cochet i armant deopotriv, Botoaniul surprinde plcut turistul prin oaza de
verdea i bogia de flori care l mbrac, prin arhitectura veche a cldirilor existente, dar i prin
modestia sa tipic moldoveneasc.

Botoaniul, un mare trg commercial


n ciuda exploziei culturale cu care se mndrete astzi, Botoaniul a fost recunoscut la
nceputurile lui ca un mare trg comercial, statut pe care i l-a pstrat mult timp. Virtuile
economice i comerciale cu care s-a consacrat n trecut oraul, i au explicaia n poziia geografic
favorabil, respectiv vecintatea cu apele mari ale rii, Siret i Prut, plus accesul la marile drumuri
comerciale care strbteau Moldova. Rmne un mare centru comercial pn spre sfritul
secolului al XIX-lea cnd, din pcate, sistemul feroviar al rii avea s treac oraul pe o linie
secundar. Informaii care dateaz nc din vremea domniei lui Petru Rares confirm nu numai
statul acesta de mare trg comercial ci mai ales comerul botonean cu trgurile din rile vecine.
n 1889 Botoaniul primete la expoziia de la Paris marea medalie de aur pentru Prima
societate a morilor cu aburi din Botoani, iar la expoziia din anul 1900 a fost apreciat cu Marele
premiu. Prin anul 1845 circa 30 la sut din numrul familiilor botonene aparineau
meteugarilor iar 34 la sut comercianilor. n 1892 la Botoani ia fiin prima societate de
economie iar doi ani mai trziu deja apare o sucursal a Bncii Agricole, n forma unei societi
pe aciuni.
De remarcat este faptul c n centrul vechi al oraului, se pstreaz o structur subteran de
trg, cu pivnie boltite suprapuse. Acestea au adpostit timp de sute de ani mrfurile trgului i au
constituit totodat loc de refugiu pentru populaie n timpul repetatelor invazii.

Centrul Vechi, partea cea mai veche a oraului

Arhitectura veche a cldirilor existente mai ales n centrul istoric al urbei reprezint un punct de
interes pentru orice turist care pete pragul oraului. Dorina locuitorilor acestui ora, dar i al
administraiei locale a fost reabilitarea acestui lan de cldiri care formeaz centrul vechi. Lucrarea
se desfoar n prezent printr-un proiect finanat cu fonduri europene care sigur va face din acest
loc o adevrat bijuterie arhitectonic.

Centrul Vechi este partea cea mai veche a oraului din punct de vedere arhitectonic, care
grupeaz un numr mare de cldiri cu destinaie comercial datnd din secolele XVII - XVIII.
Cldirile sunt dispuse sub form de L, iar faadele spre strad au forme arhitecturale din cele mai
diverse, mai ales de factur apusean, prelucrate creator n forme tradiionale, specifice acestui tip
de construcii. Curile interioare prezint ordonana clasic a caselor de trgovei, cu galerii din
stlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlcuri susinute de console de lemn profilate.

Botoaniul, un ora verde..


Oraul, de a crui existen vorbete prima dat cronicarul Grigore Ureche, a fost declarat anul
acesta de autoritile n domeniu, oraul cu suprafaa cea mai mare de spaiu verde pe cap de
locuitor. Lucrul acesta se observ uor fcnd o plimbare pe strzile i aleile, prin parcurile i
zonele de promenad ale urbei. La nivelul municipiului exist 145.600 mp spaii verzi nsemnnd
pietonale i aliniamente stradale i respectiv 5200 mp reprezentnd pastile intersecii strzi.

Biserici ctitorite la Botoani de marii voievozi ai rii Moldave


O valoare arhitectural de necontestat o constituie lcaurile de cult vechi de jumtate de
mileniu, precum i zona de trg a oraului, renumit pentru valoarea arhitectural a centrului
istoric.

Marii voievozi ai rii Moldovei, tefan cel Mare i Petru Rare nscriu numeroase prezene la
Botoani unde se pstreaz i astzi ctitoriile domneti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) i
Biserica Sf. Nicolae Popui (1496) ale lui tefan cel Mare sau biserica Sfntul Gheorghe (1541)
i Biserica Uspenia (1552) ale Doamnei Elena, soia voievodului Petru Rare.
Nicolae Iorga, una din marile personaliti botonene, bun cunosctor al istoriei oraului,
asociaz ridicarea satului iniial care a fost municipiul Botoani, la nivel de trg, aezrii
vremelnice a lui tefan cel Mare. La Botoani tefan cel Mare a cldit n 1496 o frumoas biseric
a Popuilor. Lcaul mai poart i astzi inscripia care atest acest fapt. Pictura interioar
autentic, de o mare valoare, este n proces de restaurare. Un alt loca de cult care a scris istoria
Botoaniului este Biserica Uspenia, astzi numit Adormirea Maicii Domnului. Frumosul loca
unde a fost botezat poetul naional, Mihai Eminescu, a fost ctitorit la 1552 de prima Doamn Elena
Rare, soia domnitorului Petru Rare. Tot ea a fost cea are a ctitorit n 1541 Biserica Sfntul
Gheorghe, astzi loc de pelerinaj mai ales n preajma zilei de 23 aprilie cnd oraul i srbtorete
patronul spiritual.
Botoaniul, ora al domnielor
Puini tiu probabil c Botoaniul este i numit Oraul domnielor ca apanaj al Doamnelor
Moldovei.
Oraul Botoani a avut timp de cteva secole (XVI-XIX) un statut special, acela de apanaj al
Doamnelor Moldovei. Cel care i l-a conferit a fost domnitorul Petru Rare (1538-1542) care, n
virtutea dreptului su de stpn peste ntreg teritoriul rii, druiete Botoanii soiei, Elena Despot
Doamna, cu dreptul ca aceasta s rein pentru sine toate drile pe care locuitorii le plteau. Cu o
parte din aceti bani, dup moartea soului su, Doamna a construit la Botoani n chiar centrul
trgului bisericile Sfntul Gheorghe (1541) i Uspenia (1552).

Statutul de apanaj domnesc de care s-a bucurat Botoaniul a dinuit pn n timpul lui
Alexandru Ioan Cuza, beneficiarele fiind toate doamnele rii, care i-au urmat Doamnei Elena
Rare.
Acest statut este dovedit i de plasarea pe stema Botoanilor a simbolului acestuia punul-.

Cultura

Botosaniul a fost si ramne un centru al culturii romnesti. Viata culturala a judetului este
puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n.
Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 -
1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916) precum si de impresionanta galerie de
personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii romnesti n multe domenii.

Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui
Costache Caragiale n octombrie 1838. n acea vreme Botosaniul era unicul oras din cele 3 tari
romnesti n care se vorbea romneste pe scena. n 1857 - 1858 teatrul are deja o trupa proprie.
Asazi, Teatrul "Mihai Eminescu", nfiintat n 1914, are o influenta benefica asupra vietii oricarui
botosanean.

Viata culturala se desfasoara si n cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de


380.000 de volume.

Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a nascut
luceafarul poeziei romnesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii romnesti
si universale o opera de mare valoare artistica.

Complexul memorial "Mihai Eminescu" Ipotesti


n 1936 a fost refacuta vechea casa a Eminovicilor, cazuta n ruina. Ea a suferit mai multe
restaurari de-a lungul timpului, ultima si cea mai importanta ntre anii1977-1979, cnd a fost
reamplasata pe vechile fundatii si refacuta n stilul acesteia. n interior sunt reconstituite n spiritul
timpului biroul caminarului Gheorghe Eminovici, tatal poetului, camera celor doua surori Aglae
si Harieta, salonul si fastuosul hol, sunt expuse obiecte originale si documente care evoca anii n
care familia poetului a locuit.

Complexul mai cuprinde:


- bisericuta familiei (lnga aceasta se afla mormintele parintilor Raluca si Gheorghe Eminovici)
-biserica comemorativa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil"; pe perete, la intrare este portretul
poetului
- Biblioteca Nationala de poezie, care contine 1700 de exponate, dotata cu sala de lectura si
amfiteatru n aer liber de circa 400 de locuri
- Muzeul memorial "Mihai Eminescu" cu exponate din viata si opera poetului
- Pensiune turistica de cazare de 36 de locuri

Casa Papadopol care a apartinut ultimilor proprietari ai mosiei Eminovicestilor, adaposteste n


prezent Muzeul etnografic al complexului

Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a marelui compozitor, dirijor, pianist
si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind vizitatorilor
posibilitatea ntlnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si manualele
anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dinti compozitii. Totodata,
fotografii si manuscrise ntregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, n satul
natal.

Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata n una din casele in care s-a nascut si a
copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua ncaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto -
documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae
Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata
in ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datnd din ultimele decenii ale secoluluii trecut.

Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, nfiintat n octombrie 1995, adaposteste piese
de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de
asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie,
decoratii, rednd imaginea unor ncaperi intime matematicianului.

Teatrul de Papusi "Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, deosebit de


apreciata att in tara ct si in strainatate (laureata a Festivalului International de Papusi de la
Silistra - Bulgaria in luna iunie 2001) a adoptat o maniera originala de prezentare a spectacolelor
in cadrul manifestarilor publice organizate tot mai des la Botosani. Reprezentatiile actorilor
papusari botosaneni reprezinta o ncntare pentru cei mai devotati spectatori: copiii. Odata la doi
ani se organizeaza Gala Internationala a Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste ntlnirea la
Botosani a celor mai prestigioase colective de actori papusari att din tara cat si din strainatate.

Parcul Mihai Eminescu


Parcul Mihai Eminescu s-a deschis n 1869 i la acea dat purta numele de Grdina Public
Vrnav.
n partea central a acestuia se gsete un lac artificial cu 2 poduri iar pe aleele principale se
gsesc statui cu busturile principalilor oameni de cultur botoneni.
Parcul pstreaz civa arbori contemporani cu Mihai Eminescu, care n ultima parte a vieii
sale i-a petrecut timpul aici. Parcul pstreaz lacul artificial pe care se pot face plimbri cu barca,
iar in chiocul din mijlocul parcului de srbtori, cnta fanfara militar. n 1932 aici a fost pus
bustul lui Mihai Eminescu, fiind opera sculptorului Ion Georgescu.