. .

din IUnct de vedere euc

propriedp. rele~ante .. p.' de ceva in situatia in care cl va iDceta sl

spune cIllO ObIec~ are IlC]VOle . AHnV"'j soeciile, plantele p tmC1ui1e de

. ... .......... x on· obtine ,ace Cev18. ' ... ua.... ...,..---- • • .. ..__1.:1_1_

existe g(a..CI . ..... .' Q'... .. nsuJ in care au nevOI ~ &'u......ulKillW,

"' . revoi .. dar nUID3l 111 Sf: '"

fIlllftP au ~. '.. 'lAdirile. Daci orice are nevoi, atunci sqgestia

monnaneJe de ,gunoate san c .,. . dis hil etice este goaIl de .. .. ..' demrellevode In cadrul .. scut'""' or

de a. loa 1.0. co. ~1. '. '.. er . .:;... if e ad30gatl 0 tebnica de. pondere $i

- . . "t, eel pupn at:ita: vreme CaL nu ' . .. .. . ..

confinU.· ,'.' '. il . d.::t::eritolor obiecte. 0 firmA va da faliment dacA

d m1Ulnn-e a mvo or HI ~ lIN', _ ..... . •

···e co. v--~. ~ t· ....... -.dI.'. dar un smarc va mceta. ,sa eXISte dacI se

u se ,contnueste 0 au O~'U4. " .. ' . • .' ""de

IT ._ .._ ...... strada Probabil ci va fi nevme :si se 13 In const· rare

constnue,e aULo.,U,Q .' -.. A . ....• .. . •

.. ". il Ie v anm" problema este 1m3, emu sa fact asa ceva atuIl:l taste nevo . e :£e.J. .... -. - ., . .

cand unele JJeVoi se connazic. ." .... .

Daea oopunii de nevoie j se plate da totust 0 definifie penmsrvA,

, ' . ... .-" tln ~.' de v' x~ .. .., cum am putea face lucml

atotcupnnzatOaIe, emm pu.m ulal .', , . tUUl '.' - . .' . . • . n

acesta cu eel de dorinti. De ce sa eonsidersm eli un I~t de HlJ'¢t "vrea

sa-~i pAstreze: neailtemti inBtipliCa, mat degrabl deci~ sl gizdoiascl ~ nou pare de distracpi? Aic.i nu conteaza ~evoile,., caclt in ambele cazun mtmtii continua sa existe, S-ar putea sugemci oblecte~e naturale precmn mru¢il~i speciile au ~,terutin,e natural.e~' ,i ca ar trebui si liberalizjm oonceptul de dorinl3 intr ... atat incat sa insemne ca obiectele aamrale »vol''' sl .. rnmana. in starile lot naturale. ~ cum am argumentat in sectiunea anteri.oara, aceasta perspeetiva aristotelica pur ~j simplu e Upsitl de sens. Sigm;, un mume nedezvoltat din punet de vederecomercial va rim§ne in ace'asti stare, call vteme InI,Se dezvolta din punct de vedere comercial Dare la fel de adevlmt c.a un deal nealtemtde comert V3 deveni tot:u¥i dezV'oltat din PlJDWt de vedere comercial, daca ceva nu vaimpiedi.ca acest luc~" Nu "vad sa, mba vreo. ~ inceroarea de a extinde COlI&eptuI de dlonnti Ia m1l-ea,ga .gami a ebiectelor valorizate de teoreticienii ,mediwui .

. Ac~le3§i 'pmbleme apar cind incer~m sa apUcim concepte1e de neVOIC$l ,,€Ie dorinti l:aspec.ii. 0 specie poate sa alba nevoie de dive,rse

:surse '-_ '" se~ul di. acestea runt necesare oontmuarii. 'existentei ei. Dar

de .. resc spec~ile? Dotese ele C'~ -rn-rh.A: x.·.· """" .. ·b'.iJ· i ' r nu ,. m rr X '.· c d' e me mb ~.' .

s .' 'I' . .. .I"" .' '" . . <HI. I!,QaUiUW Shod' ~_e rCa DUJUdJ. e IDe' . ~ n, mel

a. nu !!lie mbeascl f:l mel g. ,x 1I'1l'n ",.,. ·dK?· S,. ,c . .: ... ,..1..... .' • . '. • •

aU! dis . " .C' .......' y. •.•... 4 .... I , .,ca d .all~ .o.,uaa.;a, cele maJ. multe specn

in (; p~,"po~te ~.~a ce.<kImc specillem rea~ este sa dispaGl -

ac ~'l'~ t .. _~.a.~., . ~ .. ~.m,ll.e '.1UlI. I.nte.rvm. '.' pe .... -.·s.te 1.0. t le flusltieazl si .. lI:l imn.lineas.c3 (j( .... m:.WlelllUln~ naturata U tilt .' .. 't -~ .....

decat utUitarismuJ' hcdc '. .tari~mtd preferintelo'f nu este nici el mal apt

~ , e . omst si aS101'1l1'""" un .... ih... . "'I

amerun\.ate. . ., . 'b;"_'" .', g,!AW.U," etic autonom specn or

108

~tuenfeld me~tio~ ,i 0 ~. dcllBtuJam (leptl de aceasta) a

. din eco1ogm teoretlci cu. pnvue 1a raportul dintre diversitate p

jpOt;:te, Oadl .~ fi adevam~ ci. un ecosistem devine mai stahR prin stab~ . diversitJP1 sale. atun:t s-ar da aplla IIlOUl ideo aristote1ice ci

~::mele ~u 0 tendi~ ~tllI'all st--,i sporeasci div~lsitatca. ~ deplina a acestei t~mte - acea .staIe"natmalA care e soopol

'f,;omelor - va fi "punctul culminant sau "maturizarea"

ecoSISW . . ""1 dimi .... _x. •

.,-sisteDlWuL Dispanfll e .' immueaza dlversitatea p prin unnare

:.weazA ecosi~emele de ~~a. scopuluilor. Deoarece insa .azi se coosidera 01 ipateza cl. diversl~tea. cauzeaza stabilitate este CODtroversabill (ca sA _ spune~ eel ID81Putin: grav lucm), 0 atare Iioie de

-~argumemare nu vafi foarte.te~ .~. c~ dac~ ~asti ipotezl ar fi aHev:~ ea nu ar penmte teoretlClamlW mediulw sa conchidA cl ecosistemele au interesu1 si-li pAstreze diversitatea.

DanvinismuJ a proscris ideea cip!Jtile lumii naturale sont sisteme i.OOreptate spre un seep; dar a oferit in schimbul ei un mecanism natuIal. Considemm de adecvat slspunem ca organismele (san, uneori, genele) urmaresc sa-~i maximszeze ~le de supravetaire §i de reproducere. Deseriem ttasaturiprecum adaptarea ca mijloace pentru promovarea acester scopuri, Aceasti perspectivl e f3cuti inteligibill prin seleqia naruraIi. Dar darwinismnl este 0 doctrina profund individualistl12. EI espinge ideea ca speciile sau eeosistemele au adaptAri care exist! pentru pmpriullor folos . Aceste ,entititi. de: nivel superior sont tratate ca sisteme direcponate spre un scop; proprietafile organizafionale pe care Ie posedi ~1 considerate artefacte ale unor procese care se desfA$oara la nivefuri tnferioare de organizare. De aeeea, lD1 teoretician almediului ar trebui sa ~ute a]1.llnd.eva o tntemeiere a ideii cat ecosistemal tinde spre stabilitate ~i

dlVersitate. -

~CORDAREA UNEI VALORI AUTONOME INTRI)GILOR

hledj Mainluiti teoreticieni. ai mediului au afirmat c~ va1o.ril~ ~. tin 1:

"I .l: U nu pot fi intemeiate dear pe valori ce privesc binele JndiV1zilo~ I

Q.l S3tu A Sa -d C· . . .. .' I - este Just ..

atunci ·c."c .n. aunty Almalulc., A1d~ Leopo1.d. ~c~a.cA ",un, UCJ\1 . . unei

co,~d time sa conserve mtegrnatea, stabditatea ~l frumusetea .

a d!U~llltali biotice~ ~i este ore;!;:)t atunci cand unde altmJnteri"u" CallIcott

e7.Voltat . D"" or .. 'u1' punc. tu1 de

ace-a:stA Idee $i a atribuit teoriei etice a medi .01 .

20'9

NATURA .

- . . I' a unei caprioare individualey ea ,i a orkinu alt vcde~ ~A ~~:e O:ers proportionala. CD populapa speciei'4014• In al sAu s_pCClm C "'t 're Edward Abbey remarca faptul cA el ar impasca mai

lJe)'erl ~O I al,· .. ardi afirma ca fii

"". . dec:R.t un ~~.nel SlaT Ganeth H' n llllid \..cl untele

dcgrabit un om a or:-t--·.. .. .

_. ....JI:.dit in zone sMbaticc nu ar trebui sa fie salvate. a face eforturt

umane uuu. e J -.' .~~ ld .

mari ~i impresionanlc pentru a salv~ viata umn luu~Vl. u~ s.ens n~

. . "'. d .PXl' sts 0 11·PS.t de oameru: or eu nu am aunt sa. existe 0 lipsa

atune) can ~ i:1 - . 4 . ~, . , ...

de amenil'I6. Perspectiva sugeratfi de acestecltalc e cat se poate de

eO. .... 1

limpede. Ea nu c aceea cA a, prczelV~ I~tegnta(ea ecosisteree or are 0

valoare 3UtonomA, care se CUVUle Iwti.n' scarnA tot asacum procedam cu va10area de 0 co totul alta natura a binelui indivjzilor umani. Ideea este mai dcgrabd, aceea ca singura " aloare e cea holist~ de a rrentine echilibrul ~i di'H~rsita~ea ecologies. Aceasta perspectiva e tot atal de monolitici precum eel mai franc individualism~ dneca dear prin aceea ca unitatea de valoare se censidera ca existala un nivel mai ina1t de organizare.

Egreu de ~tiut ce am Dee unei persoane care, presupunand cit ar avea de ales, ar voi ,s~ salveze untantar - numai fiindca este rar .. mai curand decit 0 fiin13. omeneasca La reI ca in alte domenii, ~i In etica a convinge in drip rational presupuneexistenta unor presupozitii comune. Dadi aceasta perspectiva monohttca a teorici mediului se bazeaza pe ideea d1 ecosistemele au nevoi Si intercse, ~i ca. acestea au lntlietate fata de drepturile si intereseJefiiinte~.or umane, atunci devine relevanta aici dis~up.a din sectinnile precedente, Dar, chiar daca am. actmite ca acestc enhtip de nivd superior au nevoi si dorinte, cc temeiuri avem ~

f:u~~n~nl"ca ~ce~t~~ucru conte~ J,i ca~ dimpotrivadonntele ~i nevoile

.v1Zdor nu ~ftteaza deloc? Daca Insa aceastaprennsa e inliturata §i nil

sc afirma d!0cat ca nnmai . . ... "1 - , •

_ d. ,- .. -.' --..' .: 1. CC. osistcme e. au val!oare. -.. tala a se mtenleJa in

roo: senos aresl ~Uc··· • _. .

, . . .. .' m - art1! putea replica cerand lID areument: de ee

Slngma vaJoare este st - bil't- .. . '. . . . _t;:I ...... a~.

U '~ .. ' _. ,a. natea Sl diversitatea ccosistemelor?

!lII teo::rebclleol ai d' ·1.··· . - " . .

iIldiv~duaUs.la a UliUtarismul~~edl~Ufrau. C.,onsJder~l .. c~ inchna~l.~

'\,.ruordor eco~o'~cc. Asj--.f: 1 Call: ... _aunC~1 el m altc ~emun receptanr

~"" - . ue 'I _ .. ICOt( sene:

. . ~,La mvelul or-ganiz1rii-, ,. -:, .... . .... .

COlncula intOlde.aunB cu sr ... ' socl,~e, mte~sele,$OClctatu pot sa BU

CQ,Us1r-ah .... erile i'nd.· 'd. _.....- uma. lOtcreselor partUor. Discinlina sacnflciul,

~H.I£, .... ~_ IVLuale Sllnt d .' .. ... .. .: t'" 4I~ . . ~

[Hentme. ca Intr-un. .. . '.. ,cseon necesare in sfera sociala pentru a

.... d "- orgarusm. IntcgTL1'at ~ .... 1.. '"'. "

e to coscbt vulncrdbiHi at. . .. . eel SOClwa. Intr-ndevar; 0 societate

rn ~ . b .. , - uncI cand aparc .... .- ,

1,;11.1 1"11 CI dcvinpreocupa1." "... .... prullC:. 'Jdla dezif.lt,e.b'Jri'i. rii - .. 'Gfilld

"l H1 mtl'eO'lruc dei - . ..

/:>" - e 1!nt.ereselc lor partieulare si

21.U

E. Sober: Etica mediului

igll0rA . interesele dis~~te ,i ~pendente ale. comunitapi ca intreg. Un e~empln - din nefericue, propna noastrA societate - ne e prea apropiat

pentrU .a~l e~amina eu ~e.t:qarea . ~ct ~ademiCi: .S~le Unite. pot sA tnflptmasca m mod necntic 0 pgliticA sociala de utilitarism reductiv, care

unniJle$te promovarea fiecaruia din membrii SID in parte. in ccnsecinta, fiecare mteres particular solicitJ tot mal zgomotos sA fie satisfacm, in timp ce comunitatea ca Intreg devine m mod evident din ce in ce mai neputincioasi economic, politic si in privinta mediului"!",

E lim pede ca pentru Callicott aparitia individualismului $i instrainarea de natura soot doua aspecte aleaceluiasiproces. El apreciaza !,relatia smmbioticit din epoca de piatra, a omnlui cu mediul natural" .§i regfeta faptul cJ ;jcivilizapa ne ... a izolat ~i ne-a instminat de rigorile Si de provocarile mediuluina1:U.ral. Subiaeenta eticii umane scrie el, este imposibilitatea pe scam 1arg4 at unui etos profilactic, antinatural, a1 contonului ~i al pmcerii Ufoare.· Pe de alta parte, insa, etica mediului pretinde restrangerea - pe cit e posibil - a sferei domestiee; ea se bucura de recrudescenta natnrii silbatice §i de renasterea experientelor culturale locale. ~'18

Callicott are dreptate ca aid e dificila ,,0 detasare strict academics".

Va trebui ca cititoml Sa judece daea in prezent Statele Unite sufera de prea multa sao de prea putina atenpe acordata "fericirii fiecamia din membrii salt inperte" ,$i daca err tebui Sa avem nostalgia sau regretnl fata de ce inscmna trairea namrii in epoca de piatra,

PROBLEMA DEMARCATIEI

Probabil ca pentru acel tecretician al mediului ewe vrea sa .suspnA

ea speciile ~i ecosistemele au. 0 valoare auto noma problema fundameDtaJ~ ; . care seridica este cea pe care 0 voi numi problema demsrcatiej. Oric~ II T teorie etica itr~uie: sa furnizeze principii care sa arate care obiecte ronteaza prin ele insele ,t care ,00. in alan. trasarii gnmitei dintre aceste douj, clase - prin insrrarea unor proprictAti relevante enc ... 0 teorie etica trebuie sa spuna de ce proprieti1i~e menp.onate, mal degraba decat altele, sunt rclevame, De pilda, utilitarismul hedonist ia drept criteriu hotarator cap.acitatea de a. re.sbnp pla.cere ~i/sau durere; utiluarismul prcferintelor ia

~a proprietate hotlrtltoare pe aceea de a avea prefennte (sau dorinte- sau i. ~Ilte.r~Se). 0 .etica de tip kantian va cuprinde in comooitatea etica ~,_mdWld numai daca el este capahil de reflectie m:po:nali! ~i de a.ntonoRlle.

2ll

NATURA. ,

. '. . estor solutil difente nn e deloc usoam; or, cum cbestiunea :m~. va fi fo~ ~cil sA ~ justi1i,.ce o. propuneu:: 10 coma

a .. Ins". x 0 adevArata toone etlca e obligata sA. meerce ..

alte13- . iJ, - . . -_..,,_,,+~ .. indi . idoaIismul '

. vr3nd sa evite perspectiva presupus deu~ ... \UAU1 ~a ~ . ~

" _;;~, mediulw incearci adesea sl ~Alntregii au.._o_~oare

terorebCl.e.lUL .. . ..' d. '. t,:...,:. dnft1l.

.. . . mao fncercarea lor poate loa forma UDel octrtne .momDu~, WU}MI

auto~ .•.. .. . 1 lucru care conteaza este stabilitatea eooslstemnlm; sau ea

::es~ roncret1zeZA:. intr-o perspe~. plualisf:i. potrlvit cAreia stabiliJ:atea. ecosistemelor ,51 conservarea speciit~r au 0 ~.~11 care se adaugA binelni organismelor individuale .. 0 toone a ~ulU1 ~e insA en toate eelelalte teorii etice interesul de a respmge sust:tnerea ci orice are valoareautomoma. TemeiW resp~gerii acestei ... sustioeri e acela ci ea face foarte dificila solutionarea conflicteloI etice, (In plus, ea este in ~od fUndamental implJauzibilli;. dar VOl lisa. deoparte aceasta obiectie),

Ala cum. am spus, teoreticienb mediului ar put ea. considera ca. obiectele rut1male (precum munpi" specfile §i ecosistemele) eonteaza ca stare ... insa cc\ obieetele artificiale (precunt ,autostdzile sao animalele domestice) au dear u valeare inst;pJmentalii.Cum. illS3 atat muntele cit Ii aetestrada runt fiirute din pIatrl, este neverosimil ca diferenlele dimre ele sa. ia Da$tere dinaceea cil munpi au dorinte, interese ~i suferinte". in timp ce autosttizilenn au .. S~ar putea wi ca dtferenlele relevante dintre ele sA no stea in compozip,alor iaici actual!, ci in istona lor, in felo1 in care au luat nastere. Muntii au fost creap printr-nn proeesnatural, in tlmp ce autostrizile Bunt constructe cmenesri .. NlUD3.i ca, de indata ce observam cA. ?rgan1smele i,~~ corstruiesc propriul mediu in. natura, conttastul propos IDCepe ~pateasca. Intr ... ad.evar, orgatBsmele nu stall pasive mtr .. nn mediu ale 'c~arm propriemti sunt detenniaate in mod independent.EJe ~i~i transfonoi. mediul prin mtemctiunea fizici era el. Un mU$Droi de fumici est:un ~~fact; fa "fel 08. ,1 0 autostrada. Sigur; apare 0 dif~~n" odatJ. ce n~ lDtrebam daci. In fiecare caz decizia co~e.nti a awl vreun rot dar erne poate sa .creadi. ci nn .. i oglmna conceppa. ca artefactele pmduse ea wmart: _a nnw plan Co~ellt sum, din acest motiv, .,aio pu1in valoroase

decat cele ,care au luat nastere Ii:;<-X ". te . ~ .. ' .. 'l C

. _ . ••. . -. ..~ ....... "" .1 id1 ,it. lUlventlannm asemenea factor t ·um

am ~ntmo~t mal devrellleJ deli! teoreticienU mediului qi aCnz3criticii cA nu Ju,A, ........ x mtr 'un n'W"!I..d reali . t din·

~'" 11WI.~,d ' - - ,'_ 'I "''''!lUO ' ' _ , ' ' ,- . -. _' _ ~ ,..., Il ,ii, A

- ..... ' ".' .. " .. ~ ,s.. pnnct de vedere biologic, tOhJ$l f~IuI IP

care ... CI u.til. 121.eazI..' c'. d.j· stiltc1;ia di:ntre _na.h,';,.....~' .. 11.:~.. artifi .. ',c I·U'.. . oc '.' ai s ~ .. ~1. ~

d . - ~ ,. - 1;) I!.WolW 't1"CD. u_ eta ,e tOCJDal aCCil gen

__ e idee .. ~~ •. ~_ nevoie de '0 ~lSpectiva biologics rom realist!.

BanuiaJ'a mea este cA. dl'Sti ....... fi~. din·' ure ... natu ral .. art .. ; . .£!::. ial '.. ( _ .. 0 .. '

-'~Q, c·: :... ' I •.. ~I ~uuCI' ,nu es:e u ... ~

212

E. Sober: Etica 11X".diu1ni

, .. . ,h~ 11.., DUnpotrivl, smumte trIslturi ale diferiteler abonliri ale

esen~ - . '1 .

mediolui conduc Ia ideea cI ebiectete oatoJale au ace 8f1 statut CD unele

aI1ifiGiale. Comparafia pe ,care 0 am in ~vcdere nu e intre nmnti ~ autosttlzi, ci intre mw¢i. §i operele de artA. In cele ce urmearl, obiectivul meu DB e acela de a schita e coBCe:ptie independend despre ce detenninA valoarea obiectelor din aceste doui domeDii, ci de a justifica analogia

,Atit to eaznl obiectelor naturale, cAt ~i in eel al operelor de artA, valorile ooastre se 'extind,dlncolo de preoeuparea de a abtineplacerea. Cei mai multi valorizAm mult mai mult faptul ca privim 0 picttJrA originali decat faptul de ,3 privi 0 copie, chiar dacA nu suntem in stare d spunem in ce ,ronsti ,difereota dintre copie $i original, Atunci cand privim 0 opera de W3 noi on valorizam adesea doar genu! de ,experienta pe care 0 avem, ci ~ in plus - legMurile pe care Ie avemcu anumite obieete reale, 0 OOselVatie analoaga a fost Brut! de .R.., Routley ~iV. Routley in legAtorI en valorizarea expe:rie.ote1or careprivese natura sIlbaticl: O-UJamni cam aI

,- _ '- e ,iluzia UllOr asttel de experiente flU ar fi un substitut pentrn mersul

etectiv in natura. saIbaticI19.Ace.ste obselVapi privind. valorizirile nu se limiteaz.a la contexte estetice san la cele care' "izelli abordWile mediului.

De pildi, de ... a lungul vietii noi iubim diverse persoane, Daca. s .. ar crea 0 7. replica, identica 'molecu1la, cumolecull a urei persoane iubite, m ai iUbi

aeel individ, ci ai continua sa iube$tipersoana indi\riauaia de care efectiv

te-ai Iegatln cursul timpuhii. ~i aici atasamentele noasue fali de obiecte '7

$i 'fall de persoaae vizeaza ce sunt efectiv ele, nu dear experientele pe care .J

ni Ie inlesnesc.

o ,akj paraleta int:re ,abordlrile mediUlui ii valonle estence priveste problema contextului. De~i teoreticienfi mediului accentueaza adesea as~pra Hopg;rtantei p'rezervaru specillor amenintate, ei no ar fi e deplin sansficup dacann nnmar de exemplare din aeea specie ar fi puse intr-o gridina zoologica sau intr ... o rezervatie faenta de oameni, Clci se cons~d7m ca. in prezervarea speeiilor important este 1mbitatuJ lor natural. De ruCl '&C' ajunge Ia perspectiva mal holista lea de priml importmtA este priezenrarea eccsistemelos $i nu, pur !ji simplu, prezervarea ODor specii din auhullor. Abordarile estetice merg adesea inaceeasi direetie. Istoricii de ana. nu s-an sinqit datori, dU~ ultimele inundalH de la_E]orem1t!, doar sa sak:eze 0 fresca sau 0 piesl din altarul unei biscnci. Mai degrabi, e,i au dorn sa salveze aceste opere de ani in cadru] lor original' ("naturarC): ei d?re~l.l .sa: salveze mr doar pietnra, cit $i biserica in care se atla; au dear bls'en~ ci :~i orasul insu~i. Ideea ci obiectele stan mtt-un mediacare Ii se

213

NATURA

-. , I!"t, H jioaca un rot impotant tn ambele domenii,

powveq .. c ' ., .. "d" ........

II Teoreticienii mediului, ca ~i estetiCleml. VI1 m rantate ceea ce e

valoros. Dintre do~ balenc, de GC ar ~erita ~na mai, mutt ajutati ~~ ccalalta, numai flinddl aparPne unci S~lI amemntau:? Avem aici

rob lema lui ID + D pe care am menponat-o mar devreme. intr-o ~rspectivi cueli, raritatea e diftcil de inte~es, proI_>abil cA., e asa fiindc!l ideile noastre etice privitoare la dreptate ~l la ecbJtate (sa. notAm acest GUVant) sunt pline pillA 18 refuz de, individualism. Dar in contexte estetice conceptui de raritatc nu e deice strain, 0 opera de a.rlA poate si-,i 5JlOrca.scl valoatea pur ~i simpJu pemru eli soot foarte puune alte opere de acclasi artist, seu din aceeasi perioada istonca, sau in acelasi stil. Chestlunea nu e aceea ca pretcl unei piese creste odatA cu raritatea; eu am in vedcre valoarca estetica, nu pretul in bani. Privite intocmai ca obiectele estetice valoroase ~i organismele rare pot fi valoroase fiindca sunt rare.

Dar apare indati (J discrepant:i._ Se...lloate obiecta eel operele de ana au doar 0 valoare instrumentala, ins a, ca speciile $i ccosistemele au valoare imrinseea. Probabil ca c adcvarat - asa cum am sustinut mai devreme - ca atasarnentul nostru fata de operele de a 113 , fata de natura ~i fatA de pc~s~a~clc.ub.itc se lntinde dincolo de expenentelc pe care ni le prilejuiesc, Dar s-ar putca arguments C3 in cazul esteuc valoroasa este Imotdeauna ,J(j)lalia dintre eel ce valorizeaza '$1 obicctul valorizat. Cand avem .'expen~nt.a unci opere die arta, valoarca nu sUI pur si simp' lu in

cX:nf.~ncnlA -' f . ,]' .' " . ,''i

"_~~ ,.' C] Inaptu. I COmpn7J t dl noi ~1 opera de: artit suntern reiationali

1 n anunutc moduri Sc sugcreaza im d' ~ . k..1, .ll; ."

;' I " _, l. .. _ ". : creaza m C .1al Ci1 uaCa nu ar exista 111 lume

cmeva care S{J valorizeze at ," .

.. I ' ~ , . -" N""', ,unCI RUHle fiU ar avea valoare fiindca aslfcl

!.Ie fapte relalionale 01 ", I'" " , ' ~

, .', " ,,1 ar rruu putea exista Sa: adantarn la discutia no.aslra

argurnentul ulti . I . -!' l' l!

I~, - ,-.1 Imu~U1 ()Tn ormniat de R R H·- . V " ,"

cn:;.;li l::Co]oglca ar' . -I,' ...,' . .,'. ou ,cy ~l ,Roullcy, Mea 0

fii nl~ lLmo:.l[~ti (,dCCC (era p~u~I,rca, &,- ls1c,muhu mondial, atunci ultima

f'~' q I.Q nl scupu accstm ex")

liilllll care valerizcazar , .. , .. , ,.' c,mp LI pr,csu,plJ,ncm, c'a ca estc uUium

" J ar putea sa dist ru.(J'a toatc )' d .

fi r,',li,mic gn;~jt In ceca ' '". [,' ", ~'(,I,fI.I.,;, ,. opere c ne Hrt31 ~ S1 nu ar

- cc ,ar ace:lO Ad~cA' d'- ff b" .

valoroase numai hi ...... ..:".,' ,-', ,. aca 0' uectelc estence sunt

rnasura In care cci C'1 I I'

fHlumitj rclll\llC CIJ cle ':~1 ' "-'" arc c va on:t:caza pot sta i.IlU-O

,.' _ .,. ;I -, "-11 1U1Cl - 11't rnorne t I".. 'I' •.

~I I.'lOMbl,lttate1t valorii csteti "I " n Ul HI win! accsua dlsp,ar - disparc

"'OL't .,t· . _ ,ce, dltr-un sew astfel s ,'.15" bi II

'-n I(! I(,:C sunt intn ns(;C "I' , , ' . ~', ;'~.""\ .I~, SC nCU~_F.!1 ell 0 iectclc

d'" " "Ill Utl),asc: IlU -I," ~ .,' ,. , , .

cgr4b~ ~unl valorous, 1""n,I' 0) 11,,' C C, In sme, sunt valomase; rnm

~ , _."i'- JI,'iJj;, (; C rel'lll - I ' ~

i')--(I fil'lst i Hili, d i rnpot n 1'., ~,(~ (~Jm €; ale c~iror pA r~ i ~11 nt.

11'111 • I . ' ' va, C,rl "uJltiJfnull (lfn" • " ,,,,"

, Ir,1 ~ prccum 1I':IIIIIIIIi Ul!,;H.;1Ir'!'I'I'. _, 'I" ".n" gH:;~~!-'~ ~~stn,lg;1 obiccte

\, ~,,,r t: sa 111)1,; 0.:11' ' 'I

't SJ1I.;<:;u C, «('n sf! cvjtc COllfuzta

1. ,I,t~

E. Sober:

ce ar apirea ~cA s-ar invoca ,i bioele orgaoismelor' . ilt.JMle, Roudey Ii V. Routley i~ inchipuie QA distmserea $i dispaJipa maaI. fi reaHzate fIJi durere, astfel incit nu va fi Dimic grelit. din puuctu.l vedere a1 organismelor non-wnane implicite in aceastl actDme.) Daci ultimul om trebuie 51 prezerve aceste obiecte naturale, atunci acestea par sA aibA 0 anumiti valoare autonomA. Dar dacllucrurile ar sta 8f8, atu11Qi am avea 0 difere0t4 intre obiectele estetice Ii cele naturale - iar aceasta at implica faptul ci obiectele naturale sunt mai valoroase decit opercle de

arta.

R. Routley $1 V. Routley fomuIeazA argumentul ultimului om ca Ii cum acesta ar putea sa dovedeasca tarn dubiu cA obiectele din mediu, precurn muntii, au 0 valoare auto noma, Exemplul mai curind rna nedumireste, decal iOO alungA dubiile. Dar in contextul de fata lUI trebuie sa hot!tisc daca R. Routley si V. Routley au dreptate.: Trebuie doar sA stabilim daca acea simaue imaginara seoate la ivea14 0 c:tifereotA relevantA lntrc valorile estetice ~i cele care privesc mediul. DaCA ultimul om s-ar uita la coasta unui anumit deal, ar putea vedea 0 formatiune de roci impresienanta, chiar imediat ill spatele ruinelor unui templu grec. Odiniosra templuI fusese construit din unele din acele foci care stau $i acum pe coasta dealul ui Arat acea formatiuoe de roci cat ~i templul au 0 istorie, ~i ,anlftndoua au fast transformate de mediul biotic Si abiotic. Mie iOO este imposibil sa-i sugerez ultimuIui om ca ace) deal conteaza mai mull dec{it templul; nu vad wei 0 diferenta relevanta intre ele. Iar daca teoreticienii mediului sustin ca solutia problemei demarcatiei stil in distinctia dintrc.naural Si artificial, atunci va trebui sa trasam aceasta distinctie. Dar daca valorile ce tin de mediu sunt estetiee, atunei nu e nevcie sa deseoperim wei 0 diferenta

Teoreticienii mediului at putea evita sa admita ca abordarea lor e una estetica Probaof! cat ei ar avea impresia cA abordarile estetice sunt frivole: probabit cit at avea impresia ca acea consideratie estetica acordata artcfactelor ~i care a fo t flicuta, posibilil de cultum e in antiteza eu 0 considera~e adecvata acordata naturii salbatice. Dar atari diferente sunt inaginare, Preocuparea pentru valorile ce tin de mediu nu ne cere sA rnHittlrmn perspectiva pe care ne-a oferit .. o eivilizatia; pentru a. valoriza ceca ce e salbatic, nu trebuie sa devil tu lnsup salbatic (once ar insemna lttc~~" acosta). Mai curand, coofortul material a1 civilizatiei a tacut pO~lbd~ ~ preOCUtp~lJ'Ie serioasa atat pentru valorile estetice, dit si pentru

cele ce tm de In d A· - . " . . "1

\-'- . e lU. .. ceste preocupari pot deveni pres ante in napunll

215

~A1 llA. :;; •

deZVollatc:. lnIT-O IIJIIIJIliIJ l11AsurA toCnW fiindcll popu1atiile IUIfm IIri Ie

bucurliastAzi de un nivel ridicat de prosperitate. A DC JIttepIa ca IllCimdJe care se confrurd cu foamctea $i cu holile cromce sA se pnxx:upe III eel mai Inall grad de valoarea autooomi a ecosistemclor sau de CR8ftla ti plIstllUe3 opere1or de art! ar imemM ca Ie cerem sA fie ctt se poItc de binevoitoare. Aceste din unnA valori nu sunt c~i de putiD frivole~ dar ele pol ap~rea ca importanle numai dopA ce anumite nevoi UDIIIlIIe fundamentale au fost satisfAcute. In loc sa. arunce deoparte etica IIdividU8li5t~, tcoreticicnii medilllw ar putca sl glseascl un clmin ospitalicr pentru vaJoriJe lor intr-un gen de valori care au existat ~ pAnA

acum.

NOTK

. , .~'. V~I, de exernplu, J. 8. C .. Ilicott, ,,Animlll Liberation: A Triangular A naH , III I .. nvirrmmt.rttal Eth,c, ... 2 ,1980) pp. 311-338.

'. . 2. n, Ehren leld '" ."Thc Conservation of Non-Resources", ;0 AmericQIJ SC'l'nli.'tI,64 (I '.)16), pp, 6411-656 ltM MHy 'l~" bi :h.' ,.J C·. I . .

It, . I '.' , •• , ... "',,,,, an" . amp enty In M0d6J

~llJ.'f;J."'~m.'f). I rmccton lJni'Yc~sily l"r'l;ss. PI inceton, 1'973.

3. nnienU, .rAninlH' Libcratton", IIp. 33-3 4 (sublinierile imi apartin),

'. " II _P Soh ·'pmd •• Animnl H.l,p,hls anti

11"1" "", H114. 1'1'. 3 S.41. IIUMBn Rite.", in Norlh Ii merican

h In IIfllf~, de hlllhil dl "'1' .

,t I' I . e .• (j suspcet i\ I . .h ' d -

I1It \11'11 A c"h: pClle "n to _I' . '.' 1,1. 1 , .. iii ('IlIl1cl .. e vcdcrc elk idees c.A lurnee

• '~c(hlhll UI ~I i '

.rnn. V "'PlC II i Illi (' "Iii coli dll"t. .' . lin 1'''0<1 de vcdcrc 1>,0100 ic f n oofsda

1'"., I ' " "10. enllhlILlc" l I . '" r-

I. 11.1.: ~ C vcdc~ hlnloK\C nl~'t:l 1.'1. ,.' l ~ ,t urcre lin) lIaturA cstc optimA din

, I'il.:lltntll I. .. I~ n pcnfpcctn,n .11 • •

L1 . . , pc 'I H. A sc V (lll,nl. , tiC" _ • , . 11 on pi n), Olm II s~Jl c in p rczent

,"I pn ILd I I. II S ' ' - C'N'C1H1,lu RI·" -

II .. , ' 'I. .• nn Mnll('U nud 11.c lJ, .' .cwonnu. S. J Geuld The

£'II "I)hd~ I I' , nnolo'-ls' I"' • '.

. m II !I 10,1'.1 nUll 11("" • u I"l •• ~n.1l I radram A C'r 1'1 . t' th

Iq/I ,llllnXf·'.JI- rD·" ique 0 e

11' KI S't}i I nH'R·\ 0 flit! N "", I jj_~ -

. I.,'h .'J(l{"U t,· (1101. rrdofT. lOS .

, I( nlh'ilil f\. I

". 11111111 I Ih~'IIII' "

1011 • P \0