Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hrana are
in compozitia sa proteine, lipide, glucide, sruri minerale i ap i care sufer un proces complex de
transformare in organism. Toate procesele vitale din organism - circulaia, respiraia, excreia,
contracia muscular - se petrec cu cheltuial de energie. Principalii furnizori energetici ai
organismului sunt: lipidele, glucidele, proteinele. Prin arderea unui gram de lipide, se elibereaz 9,3
cal, a unui gram de glucide 4,1 cal, a unui gram de proteine 4,1 cal.
Rolul energetic al glucidelor in organism
Glucidele asigura,mai mult de jumatate din energia necesara organismului omenesc in 24 de ore.
Hidraii de carbon reprezint principala surs energetic a organismului, acoperind mai mult de
jumtate din necesarul caloric. n acest scop, glucoza constituie materialul nutritiv de elecie, datorit
ctorva particulariti: - avnd dimensiuni mici i fiind lipsit de ncrctur electric, are difuzibilitate
bun n esuturi, inclusiv n celul; difuzibilitatea este asigurat de procese active de transport,
facilitate de prezena insulinei;- o molecul gram de glucoz (180 g) elibereaz prin ardere o cantitate
mare de energie (686 000 cal), deeurile rezultate din acest proces (CO2 i H2O) fiind netoxice i uor
de eliminat; - molecula de glucoz conine o cantitate apreciabil de oxigen, pe care l pune la
dispoziie n momentul n care aportul de oxigen devine insuficient nevoilor, motiv pentru care
glucoza reprezint combustibilul de elecie al contraciei musculare; - pe lng glucoza existent ca
atare n lichidele organismului, acesta dispune de o cantitate stocat sub form de glicogen, uor
mobilizabil atunci cnd necesitile organismului o reclam. Eficiena energetic a arderii n organism
a glucozei este de aproximativ 40% din totalul energiei produse. Restul de 60% din energia produs se
pierde sub form de cldur (neputnd fi recuperat sau transformat n alte energii utilizabile).
Sursele cele mai importante de glucide sunt: zahrul - 100 %; pastele finoase - 75 %; leguminoase
uscate - 50 %, legumele i fructele 10-20 %
Rolul energetic al lipidelor in organism
Lipidele joac un rol esenial n producerea de energie, reprezentnd forma de stocare energetic cea
mai economicoas, ntruct au densitatea caloric cea mai mare (9,3 kcal/g), 1 gram de lipide este
echivalentul a 9 calorii..Lipidele sunt mai energoeficiente ca proteinele, fiind pstrate n organism cel
mai des n esutul adipos.Sursele cele mai importante de lipide sunt:grasimile saturate (unt, slanina,
carne, oua, lapte degresat, branza)si grasimile nesaturate
( ulei de masline, de floarea soarelui, alune si seminte1)
Rolul energetic al proteinelor in organism
Rolul lor este evideniat prin degradarea compuilor rezultai din transformarea lor, pn la etapa
final de CO2 i H2O . In urma degradarii lor catabolice se elibereaza o mare cantitate de energie ce se
nmagazineaza n legaturile macroergice ale moleculelor de ATP, energie ce va fi utilizata n diferite
procese vitale (efort fizic si intelectual, procese de biosinteza etc.). Prin arderea unui 1 g de proteina
elibereaza 4 kcal Proteinele sunt mai putin utilizate drept sursa de energie. Cea mai mare valoare
proteica se regaseste in lapte si oua, iar soia este singura planta care contine proteine complete
Metabolismul este procesul prin care organismul transforma alimentele si lichidele ingerate in
energie. In timpul acestui proces biochimic complex, caloriile din alimente sunt combinate cu oxigen
pentru a elibera energia de care organismul are nevoie pentru a functiona. Chiar si in timpul
repaosului, organismul are nevoie de energie pentru functiile sale ascunse, cum ar fi respiratia,
circulatia sangelui, mentinerea nivelelor hormonale si cresterea si repararea celulelor. Numarul de
calorii pe care organismul le foloseste pentru a realiza aceste functii de baza poarta numele de
metabolism bazal. Metabolismul bazal poate fi asemnat cu cantitatea de energie necesar corpului
uman pentru a sta n pat toat ziua. Corpul uman consum n jur de 60%..70% din energia noastr, fie
ngerat prin alimente sau din rezervele corpului.
FORMULA DE CALCUL A METABOLISMULUI BAZAL
Formula Harris-Benedict - este bazata pe varsta (V), greutate (G), inaltime (I)
Valoarea metabolismului bazal reprezint energia consumat n condiii bazale i este pentru
un adult de circa 1 5002 000 calorii/24 ore, 1 calorie/kg corp/or, 1 000 calorii/ 1 m2 de
suprafa corporal/24 ore sau 10 calorii/l cm nlime/24 ore.
Pentru evaluarea nevoilor energetice, trebuie s se in cont de greutatea, nlimea i
activitate fizic a fiecrui individ.
Realizat de,
Marti -1covrig 50 122.5 -supa pui 300 3 -piept de pui fiert 100 99 678.9
-prajitura casei 60 365 -varza murata 25 3
-paine 36 86,4
Miercuri -1ou fiert 60 9.6 -ciorba pui 270 27.1 -orez fiert 310 250 550.76
-2pesti 210 180
Joi -ceai 200 372.02 -orez 318 248.04 -2 pesti marinati 200 180 904.12
69 -1ou fiert 60 9.66
-biscuiti
-2mere 236 94.4
Vineri -4 chiftele 108 293.76 -3ciuperci coapte 42 6.3 -supa de peste 300 6 516.88
-1 felie paine alba 25 61.25 -2 piftele 55 149.6
Sambata -ceai verde 200 56 -varza gatita 375 75 -2 chiftele 53 137.2 459.9
-biscuiti 20 34.8 -2mere 57.2 57.2 -salata varza 50 17
-dulceata zmeura 10 27.5 -struguri 55.2 55.2
Duminica -ceai verde 200 56 -ciorba de varza proaspata 400 124 -orez fiert 330 257.4 1324.42
-biscuiti 69 316.02 -paine
-1gutuie 290 116 -prajitura casei 37 90.65
60 365
CONCLUZII
Pe viitor imi doresc sa am o alimentatie echilibrata,sa mananc la ore exacte sa am un
aport zilnic de 1848calorii si sa consum 2 litri de apa deoarece iarna imi este mai greu sa beau
2 litri de apa zilnic.O sa-mi rezerv macar putin timp si pentru sport,activitatea fizica are si ea
un rol important,mai ales ca imi doresc sa mai slabesc.
Acest proiect m-a ajutat sa-mi dau seama ca regimul meu de alimintatie are nevoie de
imbunatatiri, plus ca acum este perioada cea mai favorabila sa-mi formez un regim alimentar
sanatos.Si tot o data am aflat si lucruri noi pe care nu le stiam cum ar fi ca nu se mananca
fructe seara.
Bibliografie:
Ambalaje
http://www.bonduelle.ro/calculatorul-caloriilor-calculeza
http://www.hotnews.ro/stiri-informatii-5329331-calorii-sau-kilocalorii-vezi-text-explicatia-tabelul-arderii-caloriilor.htm
http://www.sfatmedical.ro/Diete_si_nutritie/Mananca_sanatos/Metabolismul_bazal
http://www.topsanatate.ro/articol/saptamana-3-sport-si-metabolism-19553.html
http://www.referat.ro/referate/Metabolismul_59816.html
Experiment virtual:
Influenta cocentratiei,temperaturii,cataizatorilor asupra vitezei de
reactie
Mod de lucru:
1
-se pune pe masa suportul pentru eprubete
-se pune in support o eprubeta curata
-se pune pe masa sticluta cu acid sulfuric diluat
-se pune pe masa sticluta cu acid sulfuric concentrat
-se pune pe masa sticluta cu pulbere de cupru
-se i-a cu spatula cupru din borcan
-se pune cupru din spatula intr-o eprubeta goala
-se i-a cu pipeta acid sulfuric diluat
-se pune acid sulfuric diluat in pipeta cu cupru
Reactia are loc in 10 min
-se pune in support o eprubeta curata
-se i-a cu spatula cupru din borcan
-se pune cupru din spatula intr-o eprubeta goala
-se i-a cu pipeta acid sulfuric diluat
-se pune acidul sulfuric diluat in eprubeta cu cupru
Reactia are loc in 5 min
-se pune in suport o eprubeta curata
-se pune pe masa sticluta cu apa oxigenata
-se i-a cu pipeta apa oxigenata
-se pune apa oxigenata intr-o eprubeta goala
-se pune pe masa borcanul de dioxid de mangan
-se i-a cu spatula dioxidul de mangan
-se adauga dioxidul de mangan in eprubeta cu apa oxigenata
Reactia are loc in 10min
-se i-a o eprubeta goala
-se i-a cu pipeta apa oxigenata
-se pune apa oxiganata in eprubeta goala
-se agita eprubeta cu apa oxigenata
-agita eprubeta cu apa oxigena si dioxid de mangan
-se aproprie de flacara eprubeta cu apa oxigenata si dioxid de mangan
Oxigenul degajat din eprubeta intretine arderea.Flacara chibritului arde mult mai intens!
-se aproprie chibritul de apa oxigenata
Flacara s-a intensificat putin,datorita cantitatii mai mici de oxygen obtinut
2
-se aseaza un stativ gol pe masa
-se aseaza vasul cu apa calda in stativ
-se pune o eprubeta in stativ
-se i-a cu pipeta apa oxigenata
-se pune apa oxigenata in eprubeta din stativ
Reactia are loc in 10 min
-se agita eprubeta cu apa oxigenata incalzita
-se aproprie flacara la eprubeta din stativ
Cresterea temperaturii a marit viteza reactiei de descompunere a apei oxigente!Flacara chibritului arde mult mai
intens
3
-se pune in stativ o eprubeta curate
-se adauga apa oxigenata
- se agita eprubeta cu apa oxigenata
-se aprobrie chibritul de eprubeta neincalzita din stativ
Flacara sa intensificat putin,datorita cantitatii mai mici de oxygen obtinut
Concluzie
Viteza de reactie este influientata in modul urmator: