INSTRUCTIE PENTRU DETERMINAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE ALE CURBELOR DE CALE FERATA EDITURA CAILOR FERATEINTRODUCERE, ainstructla pentru stabitirea elementelor constructive aie ‘curpelor de cale ferata” este reaultatul notardri! Mintsteratut Cilor Ferate de a pune la indemdna personalulut din toate secloarele de lueru, elementele necesore unei exptoatart ferovt- are sliingifice. Vechea yinstructie de curbe” eaitatd in 1928, pe tangt c& ere de mult” epuleata, dar nict nu mat era la curent cu evolu- fia ulterioard a. condifiior de cirentafie st nlcl ma mat cores- pundea eu prescripfiuntte Regulamentulul de Exploatare Ten- nied, instructin de fafi cuprinde elementete constructive obl- gatorit pentru calea in curd, ca reeultat al adaplarit ta con- ‘ifite loeate CPR, a studillor teoretice $1 expertmentale, i= treprinse tw acest domenin, Rate de sublintat introducerea in alcdtuirea sa a capltolu- tui format din apiteatiun! numertce ale anumttor preseripttunt in corput Instruct. Act sunt trolate, sub toate aspectere, un sumar de exemple, cart formeazd de fap! maforitatea Prove. ‘mslor ce se pun pe teren, Tucrarile de retrasare, atat pentru modificarea curbelor ce mu corespund presoripfilior din Instructie, cat si pentra in- ‘roducerea ta toate curbele refelet @ elementelor construction reglementare (racordari parabolice. rampe ale supratatfari, He) sunt descrise in Indrumator! feknic pentru retraserea curbelor, editat separat. Prin confinutul ef, aja cum a fost ardtot mat sus, presenta instructie ve ade desigur reale Toloase personatulul de ex- Pioatare #4 controlINSTRUCTIA PENTRU STABILIREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE ALE CURBELOR DE CALE FERATA ART. 1, Despre curbe tn general tn afari de uncle caaurl speciale, curbele ce se introdue in imi de pe refeaua CFR sunt formate din arce de cere ‘Hazele minime admisibile pentru diferitele categorit de 1i- i sunt: 18) Lintt normate linil curente de cate. Toa do ses 0m linii euiente ae categ. Ina de deal 500m linll eurente de cates. Ta de munte 300m init eurente de cates. 11-0 ‘00 m Tin ée gata) pe lnille de categ. I-a sf til tduste, 200 m tinil de gars) pe nllle de categ. TT-a 30 m wb) init tnguste vat) cusente si de gars} ccartament 1000 mm 8) m Idem ceartament 160 mm sl 750 mm 50m Nu se pot introduce raze mai micl, decat eu aprovarea ‘Ministeruiul Pe 'linilig existente, acolo unde razcle sunt sub aceste tie mnite se ra umasi ea ele s4 fle aduse cu timpul ta valorite ‘ee mal sus Daci situatia localé mu permite tntroducerea unui are de cere eu taza unlel, abun! se pot folost dows sau mal multeacc0 0 cere de raze aliterite, eu acelag 5 i alinlamente intre ele, a aenannanee ART. 2 Suprainilfarea cli in curbi 1m alininment, ambete fire 2 salt ai o tire ale cfll trebue #4 se tle 22 In curba intl, pent vactye , pentru micgoratea efectulus tortel centri- fogs" ext Se eae mal seat Getta ine: iterenta de nivel intro cele cout fire ee numest inalterea linlel gi se noteaz’ cu nh. - sie supe Valoarea suprainifarl se eateuleazi_ punts remitanta erooattvehichlaad fin fore centetfage eres. punzitoare vitezel_maxime de iret Bunaitoae ‘iezel_maxin reulayle, = incarce in moe BE 1. Delermioares sup Supraininyarite astfel calculate sunt suprainilgiri teore- tie $1 au valoriie Fentra init normale: ae 1) entra lini inguste ecartamment 1000 mm a ° ecartament 760 mm si 750 mm. as 8 fy = supraindi{area in milimetsi Y= siteza maxima de cireulajle in ilometri pe oFk R= raze carbel ip metri peoarece pe linille normale mu toate tremurile cizcula, eu vitece maxima, aceasti suprainaltare tcorctick trebue redusi intro anumita’ proporte. ‘Pentru lintile inguste, pe earl vitezele de circulatie sunt sensibit accleasi, aceasta redueere nu mai este necesara. ‘Tabloul 1 cuprinde supraniijirile prescrise pentru curbele ‘ge pe Tinile normale, iat tabloul 2 pe cele ale curbelor de pe lle inguste. Supralnilarile curbelor de pe linlile CFR se apitek dup aceste tabloum, tinandu-se seama de viteza mazima de cireu- apie pe inka respectivi. "pentru raze intermediare, se considers raza imediat infe- icars. ‘Pe linitle normale, atunel cdnd viteza trenurilor de pe anumita portiune este unilateral, ea alte cuvinte numéral {renurilor cle mai ropezi sau cele mai inecte este. dispropor, fiona! ae mare Tati ée restul trenurilor, directoril regionall Tetmoditica suprainalyurile fixate prin tablourite nr, 1 eu cel mut 25%,Toston 1 de pe iaitty oormate Suprainaifirile curbelor ange FRB PRR FI i 2 2 a i ‘Curbule fara enoordart seSuprainalfarile irbelor de pe liniile inguste ViTEZA IN KILOMETRI PE ORE mo [25 [so 1 ‘Soprainaea fn eartament 1000 rom Teblout 2 Suprainalyarile modificate pe baza acestor considerente se determing dup’ cum urmeazi : Se ia din livretul de mers al portiunii de linie in cauza: n, = numarul trenurilor care cireuki cu viteza V, = numarul trenurilor care cireula cu viteza Vy ete. Se calculeaz& apoi viteza medie ponderaté : 1 Vi tn, Vi+ mm Ven Acestei viteze medi Ii corespunde supraindltarea medie: 11,8 V¥m R Aceasta suprainaltare rotunjita din 5 in 5 mm, trebue sit se menyind in limitele de + 25% fafa de cea reglementard Gin tabloul nr, 1, fara a intrece valoarea maxima de 115 mm. Tablou! 3 cuprinde suprainaltarile minime pana la carl ot cobora suprainiiltarile reduse de catre directorii regional Pentru raze intermediare, se considera raza imediat infer'- oar’. In cazuri exceptionale, atunei cand pe liniile normale con- Gitiile locale speciale nu’ permit introducerea suprainalyarilor reglementare din tabloul nr. 1, ele pot cobori cu aprobarea Directiunli Generale 2 Intre{inerli pana Ja cel.mult valo: Ii ) Vina R rnin = 11 SME — | 40 + ——] pentrn R< 300m 5) 90 pentru RD 300 m 0) R Tabloul 4 cuprinde suprainalfarile minime, calculate cu formulele (5) si (6) sub care nu se poate cobora in nici un caz, Pentru raze intermediare, se considera raza imediat infe- Hoar’. Reducerea de suprainaltare pani 1a valorile din tablourile 3 si 5 se aplick tard reduceri de vitez’. uiTobtout lipite normate Sapralnsitriiy de pe we probs do director regionatt ind a cur pot oboe redueria “ae AP de eter ptes ie «l= l= )« [le sl» T=lel=[*=l=lel= [sores = ta] & s —|—| |} --}- | ++} ee = o ‘at | = 30_| 60 | 30 | a] [| ey 40-0 [| 20-9 | = |: ar] | 2 ao Li-| 20 | 0 |- || [35] Lar-| Bw * [| | 13_| ws 30. 0. 20 | 2 [30 % 15 |15-[-0|20-| o_o [8 [-0 I ei oe =| =| 9] u_[ces_ 19 _[ 5 |] i518 a5] [-30~ [35-80 [70-75 55 Bf as [30 | [s0> s0- | 85 e565, | 70 a i Be a5 | 50, or | 6, [is [16 || a0 | 2h as || [50 55-8] a oe Sapa} a {ao 50 [50 |S | a is fa 03 [aoa a — [ 1 |. 1515 | | 30 _paobao ae poe See [aa ate Be = = =| us 5 ee EEE | — i [-ar-| 20 20} = Ta | a [a0 | | Betas his hag hs mtn = OF bh crsSupraiaiipicite ——intine Tablont Saar, ptionale si ew aprabaten Dimofiaali Generate « Latefiaerii Cait Vines LSMOTRI OWA T= [=[lelel*=|slelfea >lstl»ls| pe liniile noranate pind Ia care se poate cobort asi aff a [60 5 3 Ea eUSESGHEEGEECurvele din linite ireete ale stattllor vor avea suprain’l- jarea roglementara, Curbele sehimbatorilor de cale, precum sl cele din tinilte de garaj, mu vor avea suprainalare, devarece viteza de circu~ Table este limitata a 30 km/ora. ‘In pasajele de nivel ale tnillor duble in curba, firete mi}- foeit se ageazi la acolag nivel pentru a tnlesni treecrea veh!- eutelor. ART. 3, Vitezele maxime admisibile pentru circulafia in curbe Vitezele maxime admisibile pentru clrculafia in curbele inzestrate eu racordas} parabolice gi cu suprainalfare maxima de 115 mm, se obtine din formula se 7) Vitezele maxime admisibile pentru eireulajia in curbele: cari nu au racordari parabolice, se objine din formula Vmax Vitezele maxime admisiblle pentru cireulatia in curbele cari din motive constructive schimbitorii de cale, sau in ca~ Zuri eu totul exceptionale, nu pot avea supraintitare, se ob- ‘Un din formuta : Vnet E %) Vmes=2.8VR a ‘Tabloul 5 cuprinde vitezele maxime admisibile m urbe, calculate cu formutele (7) §1 (8) eu anumite eoreetiuni pentra| Fazele mici, Pentru raze intermediare, se considera raza. ime- lat inferioara. Viteze mai marl dec&t cele prescrise prin acest tablou nui se pot introduce decat mumal eu aprobarea Mintsterutu ART. 4. Rampele suprainalarilor Inire aliniamentul fir supratnaltare si areul de cere, lungimea earuia trebue si existe o suprainaljare constenta hy se interealeazi o portiune de linie, pe care supraintlfares, reste continu §i linlar dela zero Jah. 16 Pablont Ee SF Tani TRG = 7 I wo 7 WY 59 | (|Acoasti porthine da Hinle. s eirei lungime se noteazt et 1, se mumeste rampa suprai eal cetiniie se ante “si trecerii dela 0 supratnaltare 1, le 0 alta sapramattare nh, Inclinarea # 9 rampe! supeainaltaelt trebue si satistacd ur~ mbtoarele conditiunt : ik pen te 40 Ani : 0 sey ot Fu Rezwita of lungimile rampelor suprainilyirilor se deter- nina prin formelele : A 20Eh patra Baer 40 keno 1.001 Vnas peattes Vyas > 0 kaon lungimen rampel suprammaiyarii in mete, ‘suprainditarea In milimetst maxim’ de clrewiaile in eusya respectiv’, tm tri pe ork. In cagul truseclor dfiotle. Direcsiite Regiomsie pol aprova pe Dazh de propuneri motivate. zeducerea Jungimil 1 fri eiegorares vitezel, pani Ta cal mult 103k pentew Ver <0 kenfori ~ 150,006 # Vase pentru Vege > 50 kimjort aa Pentru liniile inguste, conditia unica este: Sk 13) In aceleasl cordit!! ea in eaaul tinilior normale, Direetile Regionale pot aproba reducerea lmgimii pana la cel mutt: s00k ae dada taadaudds BRR BRRRS: eR) [35-35] | 39-30 PR PE eis BREF eee FBBP| FRR dalal RP alles aia [ele Peesebiels = szseziss isle Resp FeRaRle | aisle | Faced ISR elas lelaFormule (22) 9) a0 aplek 4! inca) eure alaturate, inl (h, > hy fn cazul eutbe~ rande Seeing sone sl b= hy hy n coat! euetor ce contzar (ewib& sl contracumba) Tadiourile 6 gi 7 euprind tani lor pentru Iinille normale st ing (11) respectiv (13) $1 C14) aPseR RBs! ReRRRRER RE! mpelor suprainalyari= ulate duph formilele seasllsh pilabaskre THanzimon sannpelor suprainilfsllor peatea Tinie frase isla] 0 | 15 | a5 | 20 | 2 s|o ufa}elele 18 | 20} Jot | Tabloal 8 cuptinde lungimilo minime ste rampelor supra inalyittion dope taille normele, calculate dupa formulele (12) Supeainatore 19 8} 10} 10 lelee | FaskFeRReReRse| aRRRERBRESE 3 cakRRRR BRS coe ERIE sepia mii) 3) 8) 8 20TaBtont 9 ‘uars core | Wonais nando Fig, 2 Corbi clvatara existe 0 porjiune de Unie tari suprainalfare, sau eu supra Iinilfare constants, avand lungimes de eel. putin: on tee (85) ayunde: q = Tunghmea por{iunti i mest! Vee = viteza maxi’ de cizculaile peste ansamblul celor ouk clifbe in kilometrt pe ord (tig. 4 $1 3). Toke ered —_ Tasers as Eotbiiaeanslaa ‘aceasti vacordare este inst obligatorio atuncl cand por quunes inteemediara ste mal sonrta deca 20m. ART. 5, Curbele de racordare nite allniamenta? a efeul curba sste zero si arcul de core nvend curbura constanta 1/R, este indicat sh se intro- 2 Fig. 2 Curbi clrowtard 142d racordare parabolic tn cazuri exceptional 4 mumat ew aprobarea Ditecfianit Generate a Tutrotineri, hanglmen.portiunit intermediare poate fi redush pant Ie cel inult 20m. ‘Dac intre oui rampe veeine mu se poate realiza 0 portiune intermediara de fngimes preserisé prin formula (15) Se ecomandi ct suprainaltarile curbelor veeine sa. tle racot-| Gate aga cum se arata ta art 6 i % Fig, 4. Coho reutare vectne de acelayt sone ‘duea_o curva de racordare, pe langimsa eareia cusbura s& ereasea linlar dela zero a/R. Deasemenea so recomandi introducerea unet cure de meordare $l Inte cout eume vecine. pentru a sz realize trecerea liniara dela curbura 1/R, 1a 1/R.. 6Fle, 5. Cums 91 contrecarbt vesind itt hae Pe sefeae OPR racordarile se obfin ew ajutorul parabatel Cc ierebo ty Fig. 6 Recordarex ni aliniament cu o cara civeulars ‘cubice, a chet ecuatle si elemente sunt arbtate in fig. 6 ”Iumatate din lungimea 1a curbel de racordare se intine {tn aliniament, ar jumatate In curb ciroulara, ‘Denumirile prescurtate ale punctelor principale ale une eurbe sunt cele din fig. 7 $1 8. Linii_ normate Lumgimea eurbelor de racordare ae determina cu formulele pe intl normale 1s04 renteas Vue 40) kof 150,00 8 Vay pe IS O7VE 14 Vn > 0 nfo r 1 Fig. 7, Pomtele prinelpale ole curbel {4rd racoedii 1 = Iungimea racorasell in mets] = surrainaljarea corespunzatoare vitezel maxime adj mis, In milimetr vivesa maximé admisi in curba respectiva (1 raport cu raza curbel si cu declivitates. lintel) in kilometri pe ora R= raza curbel in metr 2s se adopta vaioares eea mal mare, Primer @oun eonditit sunt cele ce determina tungimes vamecion supcainaltarlior, eu Geosebirea cl, pentru a se. pet~ rampeenwale sporiri ce viteze fast moditieari ale racordi- mite ime repredintt viteza maxima admis in cura res- pectiva condi la trela decurge din limitarea deplasttli laterale a caret eireulare in vedere introducerlt racordarit bet cu racordart Fig. @ Ponetele principale sie Vitezele ce so admit In prezent in raport eu declivitates Uinlel sunt aratate in tabloul 10. ‘Tablow! 11 euprinde lungimile regiementare ale curbelor fe racordare de pe linille normale in raport eu raza curbel §1 ‘itera _maxima admis Pe lintlte eateg. 1, viteva maximis admis’ tn palier so con- deri de 120 kmjori, ‘ar pe liniile cates. 1 de 80 knyora, ca limitarile e€ corespund razelor curbelor. In cazul traseelor difieile, Dizectiile Regionale pot aproba, Pe baza de propunerl motivate, reducerea Tungimll racordarlior f8r4 micgorarea vilezei pan la cet mult: 1a, a pentru Var << 50 kinfors |,006 AVmae pentru Vex > 50 kunfori un 9notuliile avand acelee (16) semnifiestit eu cele ain formul ropener! motivate, reducerea Tungimii racordarilor tari mie- ope teal pana Ja cel mult Dat pentru Vz 3D kenfurd 48) 0,006 AY pentru Vo Kaspar Wer wisi a a efectiva a curbel respective in ml- ole: A = suprainagan Kmetri. 1 a a | ta a V = vitoza masima de cirewtafie (efectivay in eurba ! - = respectiva in kilometrl pe ord ow 2” 16 | 8 _) 2) tapout 18 cupringe iungimile racordarlior de pe lallle : ra 0 0 2 normale 94nd la care pot cobora reducerlic ce se aproba. de - = BP dic Generaia a Intretinert 108 ed iw eB Pentru raze Intermediar®, tablourite 11, 12 sl 19 se utle 108 » 0 % prin adoptarea cole! ‘mai lungi dintre racordarile ce oe - ri id razelo veeine, - _ tucordiri mai scurte decit cele din txbloul 12 mu se pot F a _ 3 a cu aprobarea Direeffunil Generale a Intre- TE 99 7 2 prin reducerea vitezei_maxime de citeulayie in mod rai ea 2 | ® 2 tor. (pana la cel mult vitesa in curbele fark Tacor~ ae is st 5). act =e noteara ° % 25 i +3 lungimes minim’ a racordarii (tabloul 18) |_t0 igs ao Tungimea Tedusk de racordsre ce poate f! Introdusit a eT 2» v= vitea de circulate, wy 20__[fteea redusi, corespunzatoare tungimll reduse a racordutil 3° 8 co eel ca tormala 4 = j 4 | | ea(ostoat)xy 49) x exe, re smantind neschimbatl, abioul 12 cupsinde lungimile racordtritor de pe Uniilefte nice sf in cuzba eireulars, eu cenditia ca Ia inceputul normale pict Wa ess" pet eovorh redueerile ce se cproba ae; citeulave, st ex’ste ect pugin suncainsiteren minima din bir nal low 4 (tig. 9) Daca nisi acesie rcordirt ru pot ff aplieate, men uurseior de racordare se caleuleazt cu aju- everala a Tnteeticestt poate epraza, dewiemonea ~e rat tabtoult 1, ” 34Tobtout 1 Lunginile envielor de racorda| TTT TT we Teepe entra Vax = 40 kmjora 101 haa Vas Pontes Vines > 40 ku/ora 2 33Fobtout 12 Jyuren Direetiuatior Regionale 3 tmax ponte Vmax = 80 1 — 0,005 fax Vines pontra Vas > 80 kmjoct 35Fabtont 13 Langimile wininwe ole cumelor de racurdare deve Hine worm DAMME oy ye puate eobort ew aprobuten dieoftuatt geeerale 4 Inretvert pee YS 30 126,006 4.4 penta I> 59 jon 36Tabtout rucotdare ale nil Elemente pratru caleelares orlonatell tor de sate prentra pnctele de deni | onto (eo). 1 (048) 1a ais 28 1385 [17 | Be Eee [85 [ass ae 2a (07a 0s ea. TS eae seer ens Tah Tan TOTES CB BRT A (2 | mx 39Linit Inguste Luungimea curbeior de raeordare 2 pe tine in determina cu formula unica re He nguste ea wide | = tungiamea racordaci i metri 4 = suprainalyaren corespunastoaro vitezei maxim fadmisa in curba respeetiva. ‘(in raport eu curbel gl eetiitaten intel, in millet No na Fig. 9 Corba de racordare mal seurté decdt ramps suprainalysrl 40 win 18 cxprinde lungimle replomentare ale cutelor tinue, isnot Ob tanya ae racers admis ca mes Tee auc, Dietite Regionale pot aprobt i asl Lee est veducron, nga carat oa a pant cl ml: t= 0b 1) site avand aceteast semniticati; cu cele din tormulele (20). Vabtou! 16 cuptinde lungimlle minime ale recordarilor de pe nitle inguste. Pentru raze intermediare, tablourile 15 si 16 se utilizeaz’ pein agoptatea celel mai lung racordiel ee corespunde razelor “iflementele curbetor de racordare se calewleazi tot eu aju- tonal tabloulot 14 ; ART. 6, Curhele ce se sueced Peste dows curbe aliturate, cu acelas sens de cusburi, de taze diferite si fark racordare intre ele, se poate clreula cu Vitera maxima admisibil& corespunaitoare vitezel mal mich TIntre asemenga dowd curbe se reeomanda introducerea tune! eurbe ce Tacordare, atunct cand 5 Ry pe linit categoria 1 Ry > 2.0 Ry pe Hinii categoria I R> Forma si elementele acestel curbe de racordare sunt cele aritate in Tig. 10, Introdueerea curbel suunel cand fe racordare devine insi obligatorie R>wR em) _ Dac in acest din urmi ear, nu se poate totusi introduce © curb de racordare, viteza de cireulatie se reduce 1a: Ve Vl Rh Re on “amile eurbelor de racondare de pe Uni = [Bammer fnguste Tebow! songinatle mt als enrbolor de rucordare dpe vce poate cobort en aprobarea Dire Teblont 16 ile inguste pind ta lor Regionale |_150 | 1 [10 v0 wwf I 180 | [10 obo bs 3| E [ (sofas icine [3 [iof10 fs cele tafisfeo[ [fa 230 5 19 | 15 - 316 9) m| 1 i 3 Cs Lio 0 0 shatey ical Cote het 3} “3[0 [10 3 we [Tots teh oe 3) sf] 300 T 2 43este 0 curbs $i contra curb alturate, fara racor tre ele, se poate clreala cu viteza maximi i VFR GRE oat ode ses fe esiony 1 2eoihrh ine Je putea elreula eu o vitezi mai mare si anume cn taaxima. admisibild corespunzatoare razcl ge Introdued 0 curba de racordare, 30 pentru a 5 cet matt C on ie ‘curbei de racordare intermediara intre dows angimea curve alaturat pentru eurbe de acelas se determin dups cum urmeazt sens (R, > RD thy — hy) pentru Vans S40 Kenjor ' 01 tha— fy) Vas pontew Vinex > 40 kinfort ' Pentra curbe de beet lhl teno.it (yb le) Views vente Venag > 40 ror | = tungimes racoraarit in metri ‘nsltg = suprainalyarite corespunzatoare vitezel admis in milimetr. iteza maxima admis peste ancamblul celor dowd Curbe (in raport eu razele curbelor si eu dectivi- tatea Hinlel), in kilometri pe ora Pe liniile cat. I. viteaa maximé admis m palier se con- sacra de 120 kmjoré, lar po lintile eat. 1 de 80 kmori, cu jmitirile ce corespund razelor curbelor, In cezul traseelor difielle, Directille Regionale pot aproda, basi de propuneri motivate, reducerea Tungimil racordaei- jor, fir mmicsorares vitezel, pan& Is cel mult Pontes eurbe ae acelag sons (Ry > Ra): sens contrar pentru Vines << 40 kavfori maxime Ver 50 kmJora, A enti Vs 2m) O08 hy —y) Vee pest Vangy >> 51) kanfort entra eurbe de sens contrar: ' 08 dy h) pete Vex 250 km[or’ soy 10,000 (hy ty) Vmax pentru Vana > 5 kmford Notatilie avand aceleagl semnificatit eu cele din formutele 26) 1 (21)bees bak pentee V paca niel 50 kaajori 26) kmjort prsinarir. Atanol cand, se apiteA 0 racordare de Jungime redust, mat nies weett Jungimea Tampel supraindiariio:, aceasta din wrma eipuinde sl in enprinsul eelor dowd eure circulare, ou figile sh alba’ ect se post feongitia ca le iueeputul acestora, suprain fparin valorite minime din tablovl 4 pntvaves laterala m a wnel curbe fafa do ceatalta se ob- ine, epi cum siluajia localR permite, tie prin depiasaroa Hine! cireure curve clreulare cu cantitatea totala m, tle prin joplagarea fieesrula din ele cu cantitaylle oarecart m, st My. Jew conditia m. +m, = m. Bact intre cele dowk eusbe vecine, sau Intre racordarite lor. ist un aliniament intermediar, atunol acesta trebuie st alb’ rngimen de cel putin vies a= tingimea alinlamentulat intermediar in metrt Voge ~ viteza maxima a€mis8, considerata in formulele (28) $1.27) azul trasecior altel, Direetite Regionale pot uproba. be78 de provunerl motivate, ea hinglmea aliniamentulal in- ferovediar 50 kmjort ode: 1s lungimea totalk A-n a eubei de racordare in (3) 3) mete oo - ‘f= suprainsltarea curbel cireulare in milimetri Fig. 12 Rocordarea a oud curbe verine de ccelag sete Y_ vitesa maximé de eizeulafie in curba respectiri jn km/or’. curbe de racordare aga cU Tablow! 17 cuprinde Jungimile totale A-B ale acestor se recomandi introdueetea unel curbe de racordare ay pate se arata In fig. 12 $i 13. a Se ptr, temas cement — 4 5y a , aah | > eoomav | | | | I Mg, M4. Introduceroa racordirllor ta curbelo clrculare existent 1805 deplasarea ior lateralangie totale ale rusordieilor paraboiiee Tablowt 17 1 tntrodue Tri deplasarra laterald & curbelor ont t Ta-048 8 pentra V < 50 kmvora 0.0006 &. V pentru V >> 50 kanjora 52‘Tabloul 18 cuprinde clementele necesare ealeularit ratelor in punetele carl impart racordarea in 16 parti omal Pentru objinerea acestor ordonate, datele din tablou se at cen raze curbel respective. Dup& introducerea une\ astfel de recordar, se ponte ag mite viteza de elreulatie corespunzatoare unel racordéri nnuite (tabloul nr. 5). ART. 8. Racordarea liniilor paralele Racordarea lntilor paralele (consecinth a sporiril distant inte liniile duble, introducerii de variante, modificarilor ftrasee datorite luerislior de arti sau altor constructiuni, ete. se Teallzeazs prin introducerea 2 doua curbe cireulare de TF mari, ctv sau Tira alinlament Intermediar si fir8 suprainAlt Notatiunt + V = viteza maxima de cireutatie in. kmjors. d = distanta eu care se deplasear’ parale! Inia in met R = raza comuna a color dows curbe cireulare, in met 7 — Iungimea fieekrela din cele dows curbe cireutare, i smetrl ‘a = ungimea allniamentutul intermediar, in metri L Junglmea totala a racordarii in metri Th raport eu alestuirea lor geometric’, se utilizea28 tipurt de racoraart $1 anume ‘Firi allniament intermediar (fig. 15), cu aplicarea fe mulelor = 54 cu alinlament Intermediar (fig. 16), cu aplicares formu. wor (8) unde n este un /numar cuprins intre 2 si 7.5. El reprexints atndul de calitate al racordarti respective, ig. 15,/tacordarea inillor paratele (iri aliiament Intermedia | Pin] punct do vedere caltativ, aceste racordirt se cate sorseay dupk cum urmeaz: Grau! T racordarea irk alinfament Intermediar. Bste 9 ‘ucordhre de cea mai buna calitate, urmand a fi preferat® So‘Hlemente pentru caleatarea erdonatelor eurbclor de zacordare ide diviziuoe ale ra Tablout 18 se introdve fri doplasares lateral a eurbeor, pentra punctele rh 16 pag exale [gaa |e | 2a [sar ara 18 " yap Saat 2B pentry x 2 12 ie :™ ie! "Pete eine oases Sle sone a \ sot \ ‘06.7 | ATE ‘Bas | 003 | res wm | ame. nth spt 5 81Pach situatia ocala na permite lungtmea L reeultata di formula (34), se recurge ia racordari cu atiniamert takin Gradvl U: n= 2 Gradul ur: ns 205 Greaul 1: no 34 Gmaul v: 475 Racordare de foarte buna call fate, apropiatt ae gradul 1 Racordare de bun’ ealitate, Racordare satistacstoare, Recordare aceeptaiin, ta care Ferathiontmal J azul gree. Racordaren iimita (nny Ya utllza namat in cazuri ou totul exceptionne 2 ip MIE 16. Raordarea nite paralele ex allnament, tntermodter ‘Pucares unut anumit grad de calitate acolo unde nu se solaqionenenes, FACOFCEI cu lungimile reaultete din eaeat So ‘selatoneszi prin reducer! eorespunzatonre de, vi 58 obiowt 29 Vetearen slgettor fa eurbele otrutate, ~LetP aye pe‘ordonatole eurbelor elreulare 444 de tangentele formate ao cele ova iloli paralele, se calculears ex formula aproxt- (oe prima jumdtate 9 curbei) y= 2 36) Pe Jumatatea doua, trasurea se porneste din capstul cold Jat al curbel, folosina access! formula ART. 9 Verificarea razei curbelor cu ajuiorul sigetitor Raza unel curve cireulare, im functie de lungimen corzit si mirimen sSgetli, este data de formula R= 1H = v4) 7 d unde: R = r52a curbel in mets © = lungimen corsii in metrt JF = mirimes sigosih in mitimetss, Fig 11. Metsuraren ager tn curbe ] Misuracen sbecor se ofetatah 1a jumalatea. ingim corse tte. 17) Pentru ca elt valor sigeior sk sp faed in condi est sai une, Se recomunds folstten urmitonsr langit ae ‘corni ns Rew 0 mR 250 mR Patio 98 Rosele curhelor cireviare vedsumnte 60 cosrda de 20 OoTebtout a Tablout 19 euprinde valorile saye{lor in raport eu rasa carpet gf coarda folosits, ‘Tablourtie 20, 21 $1 22 cuprind valorile razclor in raport ew coatda foloslta si sBgeata .masurath. seta Tablout #2 216 | 212 [1x7 | ies) vet | oo 160 154 | 70 12 140] w | [128 | 125| 9 116 | 115 | 190 [ie us [ue] | 98 | 97 ‘Se presupune cA la coarda de 20 m s'a masurst sigeata @o 135 mm. La intersecy!a randului 130 din tabloul 20 In oo a 6, 0 citeste raza R — 267 m, ART. 10, Supralirgivea céit a lz| Largimea call este distanta aintre tejele interloare ale sinilor, misurati la 14 mm sub nivelul supertor al ginilor. Lirgimea reglementara in aliniament se numoste cearta- ent. Lintlle normale au eéartamental 4e 1435 mm, le 63Lintlle inguste sunt_celo al eairor evartament este m mle de 1439 mm. La CFR sau adoptat urmitoarele coarts mente de linli inguste: 1000 mm, 760 mm si 150 mm, Pentru usurares inserierli vebleulelor, ntile tn curba monteazh ey un spor de eeartement, numit supralaigire, se noteazi eu &. ‘Supralireirea so obtine prin deplasares firului interior. Supralirgitile Malilor normale sunt esprinse tn tabloul 23 about ‘Sopratingirity + ole ensbelor de pe Hattie ew ceurlament normal $460 ‘Tolerunyete acmise pentru targimea Inlllor normale at tn curba cat gi in aliniament, sunt de 5 mm in plus sl 3 1m in minus (4.5 mm §!—3 mm). In conseelnja mu se va admite sub niclun motiv o Ting! f cil! normale ‘mal mare de M466 mm sav mal mich de 14 Pentru lnille inguste, supralirgirile respective sunt cut rinse in tablout 24 Tolerantele xdmise pentra thriimes tinillor inguste sunt ge 5 mm 19 plus sl 3 mm in minus (+5 mm si —3 mm). Tn consecinti nu s¢ va admite sub niclun motiy intreceres| urmatoarelor limite: Eeartamient 1000 mm © Wisgtme @ chil mai mare de 1030 mm sav mal mick 907 mm. 6 128 1540 8 1 6 61 431 ot lrgirle sale curbetar de yo Sup eartaine #0 30 20 380 0 TEeartement £000 sm 5 z e dat pe etre eater 6Boartament 160 mm © lirgime a ciil mal mare do 785 mm sau mal mick 27 mm. Beartament 750 mm © Wirgime a c&il mai mare de 175 mm sau mai mici 70 mm, Supralirgirea se dX intrengi pe tot lunglmes curb cetreulare, ta se plerde linlar de o parte sl de alta a curbel cireu, tare, pe lungimile recordirtlor parabolice (fig. 18) Pentru curbele care nu au rucordiri patabollce, supralar: firea se pierde in aliniamentele ce procod si urmeazi eurbel pe dlstante de cel putin 1000 ort valoarea supralirgiril 1a 1 nille normale si de col putin 300 ori vatoarea supralingiri fa inille inguste, Dac intre punctele de tneeperea supraliesiritor a dou eure rocine ou ncsiag sens de curbur4 este o distant m 6 ied sau egala cu 30 m, supralargitile se racordeaai tintac $i dlrect, tard a mat trece prin zero, acd cele dous curbe nu au alintament intermediar si niet curbe do racotdare, atunel raportarea supralargisilor se Splich In cuprinsul curbel cu raza mal mare, ART, 11, Asezarea schimbitorilor din punct de vedere al curbelor In general, introduceres sehimbarilor de cake in curbe s¢ + solujiona prin crearea unui aliniament de lunghme suflel- ‘enta pentru a ineapen intrey schimbatorwl, sau cel putin prin srearéa a doua allniamente in care $4 Incapi macazul, res- pestiy Inima, Introducerea in Introgime a schimbstorllor in curve este adiniss sumal dupi co se va fl studiat grafic sau prin calcul posibllitates acestel introducerl, precum 51 modifiearlle do aistanje o9 Intervin. ‘Curbele schimbatortior se mouteazt tari suprainflfare. ART. 12. Introducerea de sine scurte io curbe Atét tn allnjament edt sl in curbA, Joantele corespunzi- toare alo eelor doua fire ale lntiior de ecartsment normal, (rebue s4 se afle in acelagt protll transversal perpendicular pe axa call, sa flo cu alte cuvinte de eches”. in acest scop, firul interior al curbelor va cupringe un numar sufleient de sini mal scurte decat cole normale. Pentra lungimlle de inl normale in uz, se fabrica sin! sourte do anumlte lungtznl. In cazul curbelor cu raze mici, sill scurte fabricate mu sunt insi suflelent de seurte; In Beest caz, se vor utlliza sini seurtate special pe santier, prin ‘titerea.ginllor normale. Tungimile de gint scurtate din fabrica $1 ale celor scurtate pe gantler, prooum $i ulillzarea lor in report eu razete curbelor. sunt aritate In tabloul 25. {In atari de cazuri eu totul speciale, intr'o aceeasl curbs se vor utiliza numai sini seurte ce aceeagl lungime,m0 < omen Se | ari - 2a id Blementele curbei, ‘precum sf numara) necesar de sin seurte se ealeuleatA eu formulcle dyn FOS yb 8 R 10% it t 1,505 not as R= vaca curbes, in metrt. L = lurigimea curbet in ax, in metri Le = lungiines flrulal exterior al eutbei, in mettl Li = lungimes firatal interior al curbel, in metri Pentru © ele Ingestrate eu racordarl parabollce, L, Le st iJ reprezints tunglmile toretiee, eyele eu lungimea curbel Cheulure, pius semisuma lungkmii cslor doua racocdari s = seurtarea firulul interlor fat8 de cel exterior, in mote! = diferenta dinire lungimea sinii normale si cea seurta Intrebuingata, in mate n= numaral de sini scurte necesere tiratul interior. ‘Tablouril 26 si 27 cuprind datele mumetice necesare cal- 9 Se poate adopta dee! ca Tungime comuna @ rampel supra~ inaltarit pataboliee, valonrea rotunjita cea mal apropiats de 16m, 1 70m, cate 3 m im Mecare curbs, ‘Renulta ceplasarea lateral a curbclor una fay de alta (Ree 600 4 DOR Ry 24600 x 400 De asemenea ecuatia cusbel de rucordare raportati in axele atatete in figura 11 0851 m, (hea) 84 400800 ‘cu ajutorul avestel ecustii se caieuleaz’ ordonatele ain 5 in 5 metri 15 Erempiud 8 Peo linie cu vitess maxima de cireulatie V ‘400 m fark racordasi parabolice. 15 kmjoré se afl& 0 curb cu raza R 80 Fentri a se evita Iimilaren ce viteak la 60 Kmjord (tax blow 5), He cere Sh se Introduet racordari parabolice fark ae- Flasarea lateral a enrbel clyeulare (art. 7). Din tablou! 1 se la (pentru R = 400 m sl ¥ ora), suprainsitaren n= 110m, Din tablou! 17 so ia (penta R — 400 m gl V lungimea totalt a racordarit 1 = 80 m, 18 km) 18 my ord, v Rempa suprainalféril se intinde pe dstanta > x 80 = 50m, egal cu lungimea minima data de tabloul 8 (pentra = 10mm si V = 75. kmjort) Cu ajutorul tabioulul 18 se eateuteazt ordonatele din 5 ys 0,146 m, ye $1 aga mai departe pentru restul ordonstelor, Accleash rezultate se putesu objine si din ccuatille eurbel: 720,000, Osea 370,000) Fremplut 6 (Cu oeazia dublirii unei tinll, s'a constrait pentru tinia fous un pod cu tablier metalic tu distanta de 7,00 m intre faxele tabllerelor, taj de 4,00 m distanta. dintre axcle tini- Nor de pe restul distantel Viteaa_maximi de clreulatie flind de 100 kanjora, se cere si se ealeuleze elementele raccrdirllor dela capetele podulul tart. 8), ‘Se ealeuleaz’ iungimes racoraasti pentra cele cine! grade fe ealitate, pentru vafoarea d — 7.00 — 4,00 — 3,00 m ie dtannats element = ata Gradul 1. Formula (34) Gradul V, Formula (34) pentru n = 4-18, l R= V=10.000 1 rg naan «-0 fp dy AS La 2V Rd = 346,12. Graai ME, Formuta (35) penta a = VA ow pein fa 1208 a Has 00 fs v 10m Se alege pol gradul de calitate corespunzator felulut ele- wo ‘eulafiet $f economic! solutlel b= Va POR Se presupane tnsi e& situatla local nu permite racordart ua} ungi de 189 m, iar eirculayla pretinde 0 racordare de Gradut 111, Formula (35) pentru n = 2-3. adel Pastrandu-se a — 10 m, din formulele (85) se dedue ele- ve mentele aproximative + R yin ts Za 5.000 pink a 9388» au 10 VarP Rd = 245,15 m pana Ia 200,29 Le sot — tx TE 88,98 huyfor. Rezulta asttel solutle detinitiva 200,14 10. 1 ESA pl 1952 no ¥ pot x Metso pt 200 : v : : Ym ‘ EEE ts 10 L- VOPR = 20.25 baa ping In 173,49 a. Cu gradul de calitate: ve sto 1 = 95,12 m pind Ja 81,74 am,Urmeaa& caleularea osdonatelor ou formula (36), de exem- plu din 10 in 10 metri (pe prima jumatste a racordarll pani {a inceputul valiniamentolus Intermedine) Exemplut 10 Se ak o curva ex raza do 350 m inussiratA eu racordiel parabollee de lunging 1. 5) m. Lungiimea eurbel elreulare m axul ell este de $78,150 m, sinile inttebuingate sunt de 30,00 m. Se cere numarul sinllor scurle necesare si aistrioutia ler (art, 12), ‘Conform tabolulul 25, urmeazi a se utlllza gine scurte e 29,200 m. Se caleuleazt astfel —lungimea curbet in ax (lungimea curbei citeulare teo- retiee), 28.150 La 518,150 = aiterenja aintre tungimea sinli normale $1 cca seurta ¢ 50,000 — 29,800 0,200 — numiral de sine scurte necesare au formula (40) re 1:00 X 628.150 5D XC 0.204 ‘Acelag rezultut, precum gl in plus, numarul de sine norma’e fe caleuleazt cu ajutorul tabotulul 27 — numénul sinllor scurte : =i 13 gi 04628150 x 21.6— 1844 = 43 gine — mumarol ginller normale in tinal exterior 4281505 32.4 209594 gine 8h ~ numeral 53 of eommals tm flew tnteror. 0428190 120-8 75 sine. Se pune apal problema repartizirll ginllor scurte sn tun- yal Trului Interior. Aceasta tepartizare nu dopinde numai © raza curbol side langlmen ginilor normale intrebuintate 1 si de Rosita primei Jonnte dela ineoputul eurbel in aceste conditli, se recomanda Intocmirea unui gratie de ropartiaare (tig. 19). Se calovloast mai inti — seurtarea firntol interior corsepanzatoare unel sine nor= mals montath in firul exterior: LAO 1 50 x 30 hom 35075 8 = 128.9 nm —diterenta de echer meta. dupa introducerea net sint nomnate in firul exterior gin uel sini scurte 1m fhewl interior: Bod 3 2000 L289 Graticul in cauzi se bazeaxs pe urmatoarele principtl: Inia orizontala repreaint flrul exterior, iar punetele 0, 1,2. joantele acesteta. “Tata de aceasta linie apare ia dzeptut fleotxel Joante ‘iferenta de echer pozitiva (daca joanta firulul interior este {In urma firului exterlor) si negativé tn caz contrar ; —linla tn zig-zag care unegte aceste puncte reprezints ‘tira! Interior; — cele doui nil orizontale atiato dooparte si de alta a nlei firutol exterior, Ja aistanjele 100 mm, ree prozint& toleranjele admise. ezulta de alel succesiunea opetatilior de intocmire » Br ‘teuluh — in punetul 3 se ridio& ordonata pozitiva egala ou 8 x G7 = 4985 mo, & carol extremitate unita cu punctut 0,J reprezinth direetia corespunsaloare sinelor scurte introause {in firul Interior ; Glin acelay mod se traseazs directia 8 reprezentand nile normale introduse in firul interior (acl s’a Iuat ca or donata negativa 3. 3 — 3849 mm, pentru Intra in cadrul ‘esenutu!) ; ‘— se traseazt apol linia in zig-zag prin ducerea parale- Jelor suceesive la dzeptele A si 8 cu restricyia de a mu se de- pag cadrul Tlnlllor ce reprezinté tolerantele. Linia plin& reprezint& ipoteza ca joanta prima (0) coln- ‘ex inceputul curbel ‘Presupunind int eX joanta 0 se géseste 1a 16,860 m dup inceputul curbel, reaulth ca in panctul 0, diferenta de echer (negativay este: Toes Bmm ermcen eee 45 x 16,800 oN PA mm. x 1 aceasth Ipotent, rexuita ca lagrama tinin punetata, Art. 14, Curbarea sinelor In general introducerea sinelor in eurbe se realizesat dl rect, curbiira necesara oblinandu-se prin legarea tor de tra verse, In ourbele eu raze micl, sau pentru sinile de tip ereu, flexibilitatea sinilor nu mat este sufielenta si va trebul 58 ze Intrebulnjeze magina de curbat gine. Verificarea cusburli se efectueaz’ cu o conrda eu lun- gimea sine). Dacé masurarea sige}il se face la distangele Ode capetele ginei, a clrel lungime este egald cu 1 {atb—1), stgeata necesari este: aoe 2) pee DR 4. 2005-7980 27200 53500 Curvarea sinelor este obligatorie pentru toate razele mal ‘miei de 250 m. 37Art, 15, Introducerea de contragine in curbe Xn cucbole atpre, pentru a se reduce wnura laterata a st nelot tral exterior gis buselor andaleoe respective, Dre Shim pestrasimpiodecn depissarea laterals ietor sal din eaura’nsrlerit ete, se vor monta contrapine Tanga f- rut Interior, sy In esrbele do rage 2 < 150 m pentra ecartament normal BR -< 800m pentru eeartament #00" m R < 40m pentru restul ecartamentelor lnlilor inguste, ‘mmontare’ contraginilor este obllgatorie, In cutbelo cu raze mal mari se recomanai montarea de ‘eontragine mumat eu aprobarea Disectiunit Generale @ Intzeyi- neril in urmitoarele eazurl + a) Pe porjiumi de Jinle cu pante mast 5) Pe portiuni de linle cu terasamento instablle ©) In tunele eu un traseu diet. Conéraginele se monteazi angi fru! Intertor, vstndu-se Intee fefele eapulul sinelor un interval Mber, dupa cum uemeaat = Li lini, normale 4 = 45 mm + supratirgtrea reglementar’ a curbel 1a linti ingucte: ‘ecartament 1000 m. 4 = 45 mm 4 supralargirea reglementara a curbel, eeartament 760m $1 750. mm 4 = 40 mm 4 supratargicea regiementari a curbel. Toleranta admisi este de plus sax minus $ mm, Contragina va fl prinsi roglementar de flecare travers, Agancimea }gheabulul dintre sind s1 contragina este de minimum 22 mm pentru linit normale $1 de minimum 33 mm pentru tinit snguste, fara nicl o toleranja, Contrasinile firuiut intertor vor avea fejele superiosre 18 acelas! mivei, sau cu cel mult 30 mm mal sus decit sina In- Terioara, fara nici © tolerant cs Ele se prelungess pe distanja recurdarilor parabotice, In- tran cu este 6,0) m in aliniamentele verine La extremita{i contsasinile vor 1 cotlte ttre interiorat cei realicinduse. in capete ljlmen jaheabutui de cet putin ii mm, Art. 16, Chrbele cw raze sub 150-m_ pe Tinie normale curve eu rave intre 149 m 31 100 m Se admit urbe ex r92e intze M9 m 31 100 m numa pe Me itis de gar) Ipdustzialo si seeasia mimai in mod exceptio- phal si biumai daca nu poate Il gasita o lth solute, Pe toata Iungimea unei astfel de curbe se vor monta eon- trasine tanga Tirul Interior. angi firul exterior mu se montenzi contrasine deck ta eventtaiele pasaje de nivel sav podur!. times Jenenbulul sntre sina si contrasina va fi de TO mam ‘eu toleranfa de +5 mm. Contrayinile vor fl prinse reglementar de fecare travers’, ‘Adanelmea jgheabului dintre sina sl contrasing va Ml de cel putin 38 mm, Tara nicl o tolerant’. Contrasinele se prelungese pe lungimile racordisiior pa- exoolies, sntrand on ate 1,00 min aliniamentele vecine, ‘uungimile racordarilor parubolice, atunel cand se tntro- ‘due, vor fi de est putin 8,00 m. ‘La extremitayi contraginile vor th cotite cAtre intoriorul cali, Teallzdnduese 1 capote lapimea jgheabulul de cel puyin 110" mm. Supralargites reglemontari de 25 mm, eu toleranfa do Simm si 8 mm so va plerde Jiniar pe lungimes racor-

S-ar putea să vă placă și

• Materiale Ceramice

  

  Document8 pagini

  Materiale Ceramice

  cata

  Încă nu există evaluări
• Problema Tub Cu Pereti Grosi Teoria Elasticitatii

  

  Document8 pagini

  Problema Tub Cu Pereti Grosi Teoria Elasticitatii

  Thomas Borbeli

  Încă nu există evaluări
• Calcul Zid de Sprijin Eurocod Exemplu

  

  Document7 pagini

  Calcul Zid de Sprijin Eurocod Exemplu

  Thomas Borbeli

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Aplicatie Winkler Geotehnica

  

  Document2 pagini

  Aplicatie Winkler Geotehnica

  Thomas Borbeli

  Încă nu există evaluări
• Indrumator Pentru Proiectul de Cai Ferate Partea I-A, Trasee (1976) PDF

  

  Document64 pagini

  Indrumator Pentru Proiectul de Cai Ferate Partea I-A, Trasee (1976) PDF

  Thomas Borbeli

  Încă nu există evaluări
• Ghid Proiectare Tramvai

  

  Document58 pagini

  Ghid Proiectare Tramvai

  Thomas Borbeli

  Încă nu există evaluări
• Ghid de Proiectare Si Executie Pentru Constructiile Aferente Caii de Rulare A Tramvaielor, Satisfacerea Exigentelor de Calitate

  

  Document120 pagini

  Ghid de Proiectare Si Executie Pentru Constructiile Aferente Caii de Rulare A Tramvaielor, Satisfacerea Exigentelor de Calitate

  Thomas Borbeli

  Încă nu există evaluări