Elemente Faciale

Fizionomie, Figur, Fa,

Suprafaa frontal a
capului ce se ntinde din
partea de sus a frunii la
baza de brbie i de la
ureche la ureche.
 Contur Form
Rotund
Oval
Ptrat
Alungit
Triunghiular
 Trichion

Etajul
superior

Glabella

Etajul
mijlociu

Spina subnazal

Etajul inferior

Menton
 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5

Cea mai simpl metod este

s se mpart suprafaa facial
n 5 pri egale cu limea
ochilor
Din punct de vedere estetic
este esential sa existe simetrie
fata de linia mediana in plan
frontal
Planul Frankfurt

Planul care
unete marginea
inferioar a
orbitei stangi cu
marginile
superioare ale
conductelor
auditive externe
(porion)
Poziia etajului
mijlociu al feei
este dat de o
linie dus ntre
nasion si spina
subnazal trebuie
s fac un unghi
ntre 85 i 92 de
grade cu planul 85-92
Frankfurt i este
numit
Meridianul 0
DREPT
Retruziv
Mediu
Protuziv

CONVEX
Retruziv
Mediu
Protuziv

CONCAV
Retruziv
Mediu
Protuziv
Clasificarea
Schwartz
Poziia etajului
inferior al feei
este dat de o
linie dus ntre
spina subnazal i
pogonion i
trebuie s fac un
unghi de 10 grade
cu meridianul 0 10
Elemente dentare
Dimensiunea incisivului central in raport cu fata
max 1/16
Elemente de diagnostic
Diagnostic

1. Dg de urgen
2. Dg afeciunilor odontale
3. Dg de edentaie
4. Dg afeciunilor parodoniului marginal
5. Dg afeciunilor mucoasei orale
6. Dg de ocluzie
7. Dg afeciunilor ATM
8. Dg afeciunilor chirurgicale BMF
9. Dg de disfunctie
10. Dg afectiunilor generale
Dg. de urgen
Existena oricrei afeciuni care provoac durere sau
pune viaa in pericol. (discutabil daca exist urgene
fizionomice)

Urgente (Conform ADA)

1. Dureri
2. Infecii acute
3. Pierderea unei lucrri protetice
4. Fractura unuia sau mai multor dini
Dg. afeciunilor odontale
Leziunile esuturilor dure odontale:
Atriie - uzura dentar fiziologic
Abfracie pierdere de substan dentar datorat
forelor de flectare care acioneaz asupra dinilor
Dg. afeciunilor odontale
Abraziune uzur dentar nefiziologic
Eroziuni lipsa de substan prin aciune chimica
Fracturi- cu sau far interesare pulpar
Leziuni carioase simple sau complicate

Contacte proximale treme, diasteme

Modificri de poziie majore
Tratamente existente ale leziunilor odontale
Dg. de edentaie
1. Clasificarea Kennedy
Dg. de edentaie
Calsificarea Kennedy reguli Applegate

1. Dinii care au indicaie de extracie nu se iau n

considerare atunci cnd se face clasificarea edentaiei
Dg. de edentaie
Calsificarea Kennedy reguli Applegate

2. Breele edentate care nu vor fi restaurate prin proteze

pariale mobilizabile nu se iau n considerare atunci cnd se
face clasificarea
Dg. de edentaie
Calsificarea Kennedy reguli Applegate

3. Dac M3 lipsete nu va fi luat in consideraie in

clasificare
 Dg. de edentaie
Calsificarea Kennedy reguli Applegate

4. Dac M3 este prezent i va fi utilizat ca dinte stlp va fi luat n

considerare n clasificare.
 Dg. de edentaie
Calsificarea Kennedy reguli Applegate

5. Pentru stabilirea clasei de edentaie se ia n considerare brea

situat cel mai posterior.
 Dg. de edentaie
Calsificarea Kennedy reguli Applegate

6. Breele edentate suplimentare fa de cele care determin

clasa de edentaie sun denumite MODIFICRI
Dg. de edentaie
Calsificarea Kennedy reguli Applegate

7. Intinderea breei edentate (numrul de dini abseni sau al

dinilor artificiali ai protezei) nu influeneaz clasificarea
 Dg. de edentaie
Calsificarea Kennedy reguli Applegate

8. Clasa a IV-a nu prezint modificri.

Dg. de edentatie
Clasificarea dupa Costa
 Dg. de edentaie
Clasificarea dupa Costa

Denumirea edentaiei se folosesc termenii de terminal,

frontal sau lateral n funcie de zona
Denumirea ncepe de la dreapta la stnga, att la maxilar
ct i la mandibul
Linia median de marcheaza n scris cu - i verbal cu
m
Dg. afeciunilor parodoniului
marginal
Status periodontal

Grad de inflamatie parodontal

Aspect
Singerare
Placa microbiana, tartru
Mobilitate
1. Gradul 0 lipsa mobilitatii
2. Gradul 1 Mobilitate notabila , mai mica de 1 mm
3. Gradul 2 - Mobilitate mai mare de 1 mm
4. Gradul 3 - Mobilitate mai mare de 1 mm si mobilitate verticala
Dg. afeciunilor parodoniului
marginal

Hipertrofii gingivale, retractii gingivale, pungi parodontale,

mobilitate
Afectarea furcatiilor
1. Gradul I expunerea concavitatii trunchiului radicular
2. Gradu II sonda patrunde la nivelul furcatie dar nu trece pe
partea cealalta
3. Gradul III - sonda trece de pe o parte pe alta
Dg. afeciunilor mucoasei orale
Variaii anatomice normale i modificri de
etiologie necunoscut

Limba alb jugal Mase limfoide linguale (amigdala lingual)

Leucoedemul Varice sublinguale
Granulaiile Fordyce Glosit migratorie (limba geografic)
Cheilit angular Pete vasculare ale mucoasei
Limba fisurat Exostoze osoase
Angiomatoza limbii Torus palatin i mandibular
Limba sabural Perle keratozice
Limba piloas Fisura labial
Glosit median romboidal Buza dubl
Tiroid lingualmase limfoide Pigmentaia melanic
Dg. afeciunilor mucoasei orale
Leziuni patologice clinice

Macula Pustula
Peteii Eroziunea
Papula Ulceraia
Plci sau plancarde Fisura
Noduli Atrofia
Cicatrici Leziuni granulare
Vezicula Tumora
Bula
 Dg. de ocluzie
A. Evaluarea static a ocluziei

Analiza arcadelor dentare:

Se apreciaz integritatea i uniformitatea care pot fi alterate prin
treme,leziuni odontale, migrri sau anomaii de poziie, edentaii, faete
de uzur, fracturi

Incisivi: linia interincisiv, supraacoperirea vertical si orizontal mm

Canini: clasa dupa Angle, supraacoperirea in sens vertical si orizontal-

mm

Molarii primi: clasa dupa Angle

Dg. de ocluzie
Clasificarea Angle
Clasa I : raport neutral
Clasa II : raport distalizat
Diviziunea 1 cu ocluzie in acoperi
Diviziunea 2 cu ocluzie adnc acoperit
Clasa III : raport mezializat
Dg. de ocluzie
Curbele de ocluzie
sagital (von Spee) patologic pot fi: asimetrice, neregulate,
accentuate, inversate ( dini absenti, egresai sau extruzai)

transversal (Wilson) patologic pot fi: accentuat, neregulat,

orizontal, invers (linguoversiuni, vestibuloversiuni)

vestibular patologic poate fi: dreapt, invers, asimetric fata de

linia median (rotaii, mal poziii)

Sfera lui Monson

Dg. de ocluzie
B. Analiza funcional a ocluziei

Criteriile ocluziei functionale (coala Romneasc)

1. Stopuri ocluzale multiple, stabile si simultane in RC i IM

2. Ghidaj anterior armonizat cu posibilitiile ATM
3. Dezocluzia dinilor cuspidai in micarea de propulsie
4. Dezocluzia dinilor pe partea nelucrtoare in micarea de
lateralitate
5. Absena interfereelor in lateralitate indiferent de tipul
ghidajului

Dg. de ocluzie

1. Analiza micrii de deschidere a gurii

2. Pozitia de intercuspidare maxim
Numarul cel mai mare de contacte dento-dentare, cea mai
frecventa poziie cu contacte dento-dentare, contracie
muscular maxim, majoritatea ciclurilor funcionale se incheie
in IM
3. Relaia Centric
raportul mandibulo maxilar in care condilii articuleaza cu
portiunea cea mai subtire, avasculara, a discurilor si sunt
plasati in pozitia limita antero superioara pe pantele
tuberculilor articulari, independent de contactele dento
dentare
Dg. de ocluzie

4. Micarea de lateralitate *
Conducere canin (canin +/- un dinte frontal)
Conducere de grup lateral (canin i TOI dinii laterali)

5. Micarea de propulsie
Ghidaj anterior suportat ideal de toi cei 8 incisivi, considerat
fiziologic minim 2 incisivi maxilari cu antagonitii lor.

* Orice evaluare a ocluziei dinamice trebuie sa aiba ca punct de

plecare RC
Dg. de ocluzie
Situaii patologice :
1. Contacte premature : orice contact sau contacte
nefuncionale, care impiedica o anumit relaie fiziologic
interarcadic cu contacte dento-dentare (IM, cap la cap propulsie
CCP, canin-canin lateralitate)
2. Interferene: contacte nefiziologice care impiedica realizarea
corect a unei micrii fiziologice. ( propulsie, lateralitate)
Pot fi pe partea lucrtoare sau nelucrtoare.
Dg. de ocluzie
3. Miscarile de propulsie si lateralitate

Tipuri de ghidaje
I. Propulsie toti incisivii superiori sau cel putin 2
II. Lateralitate
a) Canin
b) Grup lateral toti dintii laterali +/- canin
c) Antero-lateral canin si unul sau doi incisivi

Interferente pe partea lucratoare sau nelucratoare

 Dg. afeciunilor ATM

Durere
Modificri n traseul normal al madibulei in micarea de
deschidere a gurii
Analiza zgomotelor produse in ATM cracmente, crepitaii
Sensibilitate la palpare ATM, temporali, maseteri
Semne ale unor parafuncii (uzura dentar patologic)
Dg. afeciunilor ATM
Zgomote articulare- tipuri
I -II: Faze incipiente ale deplasrilor discale
clic reciproc sau cracment audibil

III-IV: Faze tardive ale deplasrilor discale dac este

asociat cu modificri pe imaginea CT
numai clic la deschidere
numai clic la nchidere
crepitaii fine

V: Faz tardiv a deplasrilor discale

crepitaii aspre
Dg. afectiunilor ATM
Deviatii mandibulare deschiderii gurii

Normal

I: DD faz incipient, blocaj la deschidere

II: Subluxaie cu blocaj la inchidere
III: Blocaj la nchidere/deschidere

Discopatie / Afectiune articular

degenerativ/Capsulit
Dg. afeciunilor chirurgicale BMF

Afeciuni OMF care necesit intervenie chirurgical de

specialitate:

1. Mucoase: papilom,epulis,tumori
2. Osoase: chisturi, fracturi, tumori
3. Dinti inclusi
 Dg. afeciunilor generale

Existena unor afeciuni generale poate avea

urmatoarele efecte:
1. Influeneaz conceperea planului de tratament (la diabetici se aleg
mai muli dinti stlpi pentru restaurri protetice)
2. Modific aciunea terapeutica (antibioterapie profilactica naintea
interveniilor chirurgicale la pacienii cu endocardite bacteriene)
3. Existenta sindromului bucal asociat unor afeciuni generale
(eroziunile dentare in reflux esofagian)
4. Risc crescut de contaminare a personalului sau mai departe
contaminare ncruciata (HVB, HIV, TBC, sifilis)
Dg. de disfunctie

1. Disfuncia masticatorie

2. Disfuncia fonatorie

3. Disfuncia estetic