arial ilustretiv are menirea de a trezi interesul pentru valorile
ale Antichit3ti, ce asteapta doar sé fie descoperite. Autoarele
acesior descoperiri care, o data facute, cu sigurants
iu! 0 lume apusa dar foarte asemanatoare celei in care
fepuul ca e2 sté fa baza culturi $i civilizatiei modeme. Ca
feprezentanii ai romanitatil orientale, avem indaicrirea
fmal bine pe noi ingine si, prin aceasta, de a constientiza rolul
Jume.
Acest studiu sa fie pentru voi
un prilej fevicit side bun augur!
Curaj si succes!
Autoarele
USTA ABREVIERILOR
decl. = declinarea Pop. = populara
dem. = demonstrativ | pos. = posesiv
£. = feminin prep. = prepozitie
prez. = prezent
Pron. = pronume
pron. pers. = pronume
personal
ites. = interjectie rom. = romana
interog. = interogativ | s. = sublect
4 subst. = atribut it. = italiana ubstantiy feminin
|, /substantival lat.
substantiv masculin
Sn. = substantiv neutu
sec. = seco
sg. = singular
= complement m.
circumstantial 1. = neutru
¢.D'= complement direct | N. = nominativ
G.l.= "complement indirect | neh, = nehotarat 8p. = spaniolé
cf. = confer num. = numeral subst. = substantiv
comp. = comparativ P. = predicat temp.
condit. = conditional P. Chr. = post Christum | V. = vocativ
x conj. = conjunctie PN. = predicat nominal | vb. = verb
mae se00rd. = coordonatoare | pers. = persoana
Da=eetiv, pl. = plural 7
INTRODUCERE IN STUDIUL LIMBII LATINE
LINGUA LATINA
| _ @ este cel mai important mijioc de comunicare intre membril unet umane,
istoriceste constituite;
| © ca instrument de comunicare interuman’, este alc&tuit din mai multe sisteme:
fonetic, grammatical si lexical; a
® evoltieaz’ in parallel cu societatea (trib, popor, nafiune), fiind un fenomen social:
® se schimba in timp: in anumite condifil istorice, dispare sau d& nastere unor limbi
noi, inrudite ‘ntre ele, aledtuind famili lingvistice in care se reg&sesc relalii analoge
celor de rudenie dintre oameni (,jimba-mam8*, ,limbi-fiice”, Jimbi-suror").
Poe
| Latina si familia limbilor indo-europene
Limba latina: apartine tami-
liei limbilor indo-europene, adicd
unui grup de limbiinrudite intre ele
(greaca veche, celtica, ger-
mania, slava, sanscrita, iranica
etc.) si varbite de numeroase po-
poare vechi ale Europei si Asiei
(grecii, celtii, germanii, slavii,
indo-iranieni, italic, traco-daci etc).
Comparand asemanarile
fonetice si lexico-gramaticale dintre aceste ,|imbi-surori*, lingvisti
au stabilit c3 ele provin din aceeagi imb&-mama" care s-ar fi vorbit
Legenda
Ba cu multe mii de ani in urma si din care nu s-a pastrat nimic soris.
eo Savanfii au reconsfituit aceasta limba si au numit-o indo-europeand,
Ib Limbile de origine indo-europeand (1) s-au rAspandit de la
y est la vest, prin intermediul popoarelor care le vorbeau, inca din
™ mileniile al IV-lea si al lll-lea a. Chr., pe un vast spafiu geografic
wu cuprinzéind Europa si o mare parte din Asia. De-a lungul timpului,
ie unele au dispérut, altele au evoluat, transformandu-se treptat. Ele
Sa = senscrita
stau astdzila baza cétorva famili de limbi vorbite atat pe continentul
european cat si pe cel asiatic.
t—“
eI
QD
©
es
oS
at
oO
oO
a
Romei
753 Fondarea—,
Limba latina, vorbita initial pe un teritoriu restrans (Roma,
Latium, Italia) se impune ca limba oficiala si de culturé pe un
vast teritoriu geogratic.
Insusirea limbii latine si a modului de viaté roman de catre
populatile din provinciile Imperiului are drept rezultat romanizarea
acestora, adica includerea locuitorilor provincillor (¢aco-romani,
galo-romani etc.) in sfera culturii $i civilizatiei romane. In limba
latin’ populara, vorbita pe teritoriul provincillor romanizate,
patrund si se mentin si unele cuvinte din idiomurile autohtone,
disparute cu timpul (traco-caca, galica ete.)
400
wv 490 | Aspecte ale existenfei si evolutiei limbii latine
Tw
—— 200) Uatneiverbieiilgersipopulsrs 5) | Cinipemamalaliciniterere Raa
© ¢ limbaj colocvial limbaj cult
= 100] © mijloc lingvistic de © mijloc de expresie al
1 comunicare intre tofi locuitorii | oamenilor cultivati
HRISTOS.| statului roman © atestata in scris in secolul
® utlizat’, in ultimele secole al Il-lea a. Chr.
top| ale Republicii si lmperiului _@ atinge perfectiunea in
= (pana in secolul al IV-lea), de sec. | a. Chr. - I/p. Chr.
‘9| atte camenii simpli, mai @ se menfine ca limba de cult
_ putin cultivati in Evul Mediu (sec. IX-XIV;
© cunoscut& doar din latina medieval)
300 5 " ee
inscripfii, scrieri ale autorilor _¢ limba de cult a biserici
a, antici (gramaticilor) catolice (Vatican) pana in
AON zilele noastre
v 3
LATINA $I FAMILIA LIMBILOR ROMANICE
2
vy
= 2S 700 in secolele urmatoare caderii Romei (476 p. Chr.) si
1002
os
Mileniut I
dezmembrarii Imperiului Roman, pe teritoriul european al unora
dintre fostele provincii (Romania) incep s& apara si s& se dezvolte
o serie de limbi noi, ca urmare a evolutiei si transformairli treptate
a limbii latine vorbite de diversele populatii romanizate.
Originea comuna, latina, a acestor limbi a permis gruparea
lor in familia limbilor neolatine sau romanice care cuprinde:
romana, italiana, sarda, franceza, provensala, reto-romana,
spaniola, catalana, portugheza. Pastrarea sistemului fonetic si a
structurii lexico-gramaticale latine constituie trasatura esentiald
aacestor limbi. Particularitajile care diferentiaza limbile romanice orientale de cele ocsidentale se datoreaza influentzlor
istorico-sociale specifice forma lor.
Caracterul latin al limbilor romanice este dovedit
in special de existenta fondului lexical mostenit in
comun de toate aceste limbi si alc&tuit din aproximativ
500 de cuvinte. *
Comparati, spre exemplificare, cuvantul latin
mostenit (etimon) si evolutia romanica a acestuia: Harta limbiior romance
elo | (fr) ciel} (sp.) cielo | (port.) ceu
2 dire | decir dizer
LATINA $I LIMBA ROMANA
_Limba romana este limba latind vorbité th mod nethtrerupt Th partea
oriental a Imperiulut Roman, cuprinzénd provincille dundrene
romanzate (Dacia, Pannonia,... Dardania, Moesia...) olin momentul
petrundenl limbit latine in aceste provincii $i pand in zilele noasire.?”
Definitia genealogica a limbii romane face referire la cele patru dialecte
ale limbii, vorbite atat in nordul Dunairii (daco-roman) cat si in sudul Dun&rii
(roman, meglenoroman si istroroman)..
Printre celelalte limbi romanice, limba romana define un loc aparte
deoarece este unica descendenté a ,latinei dunarene* deci a romanitatii
orientale, flind izolata de restul romanitafii modeme printr-o vecinatate complet
nelatina. Limba romana si-a pastrat insa caracterul latin deoarece sistemul
fonetic, structura gramaticala gi o bund parte din lexicul ei au rémas esential
latine.
Fondul principal lexical al limbii romane (cca 1500 de cuvinte) cuprinde
peste 60 % cuvinte de origine latina. Acestea se impart in mai multe categorii
© cuvinte mostenite din latina (romanizare) referitoare la om,
natura, societate etc., prezente si in celelalte limbi romanice (lat.
‘homo > rom. om; fr. homme; it. uomo);
® cuvinte derivate pe teren romanesc din elemente de origine
lating (rom. credinta < (a) crede < lat. credére+ suf. -inta < -entia);
© cuvinte imprumutate din celelalte limbi romanice sau din latina
medievala, pe cale cultd (reromanizare) (rom. glorie < fr. gloire <
lat. gloria).
Fischer, Latina dundreand, Bucuresti, Editura Stintfica si Enciclopedic’, 1985, p. 130-134
Rosatil storia mbii romane, Bucuresti, Editura Stinjfica si Enciclopedic’, 1982, p. 75 Argumente pentru studierea limbii latine
© invatarea limbii atine constituie o cale de cunoastere a originii si
evolutie’ limbii romAre si, in acelasi timp, un instrument necesar insusiri
corecte si temeinice a acesteia si a altor limbi romenice.
@ Cunoasterea aéestei limbi permite accesul la valorile culturi si
| civlizatiei europene modeme, fundamentate pe valorie morale si spirituale
ale Antichitfi (al c&ror vehicul este limba latina).
© Constientizarea originii latine a limbii si poporului roman contribuie la
intelegerea importar fei latinitati in definirea identitatii etnice si culturale
a romanilor, parte in:egranta a spiritualitatii europene.
j Scrierea si pronunfarea
Romani au imprumutat scrierea de la greci prin intermediul etruscilor. Alfabetul
latin avea 23 de litere, nediferentiate in mari si mici, care se scriau intr-o forma
asemanatoare majusculelor de azi:
ABCDEFGHIKLMNOPQRSTVXYZ
Pata de la
Satrcum, tala _
scrierea latina existau doua litere care notau atat o vocal cat si o consoana,
fiind pronuntate diferit:
vocal lus vocal Romanus
i u
“N consoani focus consoana =v) —_uentus (= venius )
‘in prezentul manual, conform unei traditii mai vechi cin scoala romaneasea, pentru notarea
dublei valori (vocal, consoana) a sunetelor illsi lil se vor folosi literele 1 (i); U (u); V (v)-
Dintre sunetele limbiilatine, 4, @, i, 0, U sunt vocale, iar restul sunt consoane. Literele
2) si 'Y) apar numai in cuvinte de origine greaca (zone, Dionysius). Grupuri .
*ce, ci, ge, gi
RAE (NNT
+ ca ih limba romana
tit vocal’ + amicitia + amicifia
*8,x,t+ti+ vocala * ostium, Sextius, Vettius * ca in limba romana
+ ngu + vocela + fingua, sanguis + lingva, sangvis
* qu + vocala
+ ch, ph, th
* quinque, aqua
* chorus, pulcher, phifosophus,
theatrum
+ caelum, poena
+ a6, podia
+ aurum, Europe, laudo
* evineve, acva
+ horus, pulher, filésofus, teatrum)
+ ae, 0¢ (diftongi)
+ celum, pena
* a-€r, po-e-ta
+ au-rum, Eu-ro-pa, lau-do
* a6, 06 (vocale in hiat)
+ au, eu (diftongi)
S-ar putea să vă placă și
- Jacques Boulet "Dictionar de Homeopatie"Document248 paginiJacques Boulet "Dictionar de Homeopatie"Michael Drake96% (50)
- Omul de ZapadaDocument2 paginiOmul de ZapadaIolanda Monica Ciortea50% (2)
- Program A Micul ActorDocument5 paginiProgram A Micul ActorIolanda Monica CiorteaÎncă nu există evaluări
- Referat Psihologie Generala II-1Document3 paginiReferat Psihologie Generala II-1Iolanda Monica Ciortea0% (1)
- Proiect de Activitate IntegratăDocument18 paginiProiect de Activitate IntegratăIolanda Monica CiorteaÎncă nu există evaluări
- Test Initial Citire Scriere ComunicareDocument2 paginiTest Initial Citire Scriere ComunicareIolanda Monica CiorteaÎncă nu există evaluări
