Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MATERIALE NECESARE:
cearsaf simplu;
cearsaf plic;
2 fete de perna;
2 perne;
1,2 paturi;
paravan;
sac pt rufele murdare;
manusi de protectie.
Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in
felul urmator: - patura si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de
armonica.
- musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime.
- cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime,
cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime.
Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz
schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza
asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la
schimbarea cearsafului de sub patura.
Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este intors
in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana dreapta din
regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce sub umerii
lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub axila
indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie.
Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii
acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse.
Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in regiunea
omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit).
Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana
la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie curata
se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta sulul de
lenjerie murdara.
Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite dinainte.
Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de perna curate,
apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete, sprijinindul in regiunea
omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor).
1
Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in latimea
patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.)
Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va
rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile de
protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand.
Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu
manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se vor
intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se putea
introduce sub saltea, de ambele margini.
Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o
permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este
contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului (capul
bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica.
Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat
lenjeria curata.
Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai
confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si
lenjeria de pat.
SCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare,
pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si grabirea
procesului de vindecare.
Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea
procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura
tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia.
Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile
bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari pasive/miscari
active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active), miscarea si
schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie, bolnavul
pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active).
Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in pozitia
sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in pozitia
ortostatica (miscari pasive/miscari active).
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
Masca;
Manusi de protectie;
Plosca sau bazinet;
Musama si aleza;
Invelitoare;
Hartie igienica;
Foaie de temperatura;
Pix de culoare albastra.
TEHNICA:
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie.
Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta tehnicii,
montam paravanul in jurul patului;
Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza patul
cu musama si aleza;
Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze
genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de
protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca si a fost dezinfectata prin
SUMERJARE (scufundare).
Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din partea
laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera bolnavul
cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea bolnavului.
Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand
bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters
in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va
indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul,
3
fragmente din materiile fecale pentru coprocultura.
Se imbraca bolnavul, se acopera, se aeriseste salonul. Asistenta medicala se spala pe maini cu
apa si sapun, dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile. Va aerisi
camera, va nota in foaia de temperatura scaunul, precum si calitatile lui fizice.
Notarea scaunului:
Scaun normal I;
Scaun moale ;
Scaun diareic sau apos ;
Scaun cu mucus X;
Sczun cu puroi P;
Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura);
Scaun sanguinolent S (scaun cu sange);
Scaun grunjos Z.
OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare, se noteaza nr total urmat de
semnul conventional.
Meconiu primul scaun la nou nascut.
MATERIALE NECESARE:
manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame);
musama si aleza;
2 tavite renale;
pahar cu apa aromata;
prosop;
foaie de temperatura;
3 pixuri (verde, rosu, albastru) - in functie de continutul varsaturii.
TEHNICA:
Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului, pe masuta protejata de un CAMP
STERIL. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa, el
este incurajat si sustinut de frunte, comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica.
Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia
de siguranta). Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la
marginea patului. In pozitia de siguranta, vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile
respiratorii.
Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp, cu un prosop asezat in
jurul gatului bolnavului. Daca acesta are proteza, o vom indeparta in pahar. I se ofera bolnavului tavita
renala daca este capabil sa si-o sustina, daca nu o vom sustine noi, asistentii medicali.
Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului, il incurajeaza pe bolnav, il
educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata
pentru a-si clati gura, indeparteaza continutul in cealalta tavita renala.
Asistenta medicala, sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati, aplica
comprese umede pe frunte, ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si
apoi cantitatea crescand progresiv.
Se indeparteaza materialele folosite, daca e nevoie si varsatura, daca nu va fi pastrata pentru
vizita medicului. Se va nota in foaia de observatie tehnica, numele asistentei medicale si ora, iar in foaia
de temperatura, varsatura si culoarea acesteia. asistenta medicala se spala pe maini apo supravegheaza
bolnavul, se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca.
Notarea varsaturii - Varsaturile se noteaza cu un cerc, in care se noteaza numarul acestora, astfel:
Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra);
Varsaturi bilioase O (cerc de culoare verde);
Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie).
Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus, in partea superioara a paginii si scaunul in partea
de jos a foii.
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
Manusi de protectie;
Urinar;
Musama si aleza;
2-3 Comprese sterile;
Tavita renala.
Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a
efectua bilantul ingesta-excreta)
TEHNICA:
Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla, pentru barbati au un orificiu mai ingust iar
pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare.
Dupa pregatirea materialelor, le vom transporta la patul bolanvului pe o masuta protejta de un
CAMP STERIL. Montam paravanul, rulam patura la picioarele bolnavului, asezam musamaua si aleza,
pentru a proteja patul, ne spalam pe maini cu apa si sapun si apoi imbracam manusile de protectie.
Se aseaza urinarul intre coapsele bolnavului, iar cu o compresa se apuca penisul si se introduce
in urinar. Dupa eliminare, cu alta compresa sterila se sterg picaturile de urina ramase si se indeparteaza
urinarul, apoi bolnavul este asezat in pozitia confortabila, invelit.
Daca lenjeria s-a murdarit se va schimba, asistenta se spala pe maini cu apa si sapun dupa ce in
5
prealbil a dezbracat manusile.
Va nota in foaia de temperatura cantitatea de urina. Se aeriseste salonul si se trece la
reorganizarea locului de munca.
MATERIALE NECESARE:
Pahar conic sau cutie Petri,
pahar cu apa, servetele de unica
folodsinta, tavita renala, manusi;
2-3 scuipatori dezinfectate si
sterilizate cu solutie de lizol 3%
sau fenol 2,5%.
Pentru determinarea cantitatii
sputei se vor folosi vase gradate
acoperite cu palci de sticla
(cantitate fixa de substanta
dezinfectanta fenol 100 gr pt a
preveni aderarea acesteia pe peretii
vasului si pentru a nu se
suprainfecta)
SCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. Aceste schimbari pot fi: pasive si active.
MATERIALE NECESARE:
tavita
cana cu supa
farfurie cu desert si felul 2
tacamuri
servet sau prosop din panza
pahar pentru apa
vaza cu flori
TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma, se aranjeaza boneta sau calota
astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului.
Asistenta medicala se spala cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, se aseaza bolnavul
7
ce poate fi imobilizat, in pozitia semisezand cu ajutorul rezematoarelor de la pat, sau cu ajutorul
pernelor, sau mai poate ocupa pozitia decubit lateral cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a-i
usura deglutitia.
Se protezeaza lenjeria de pat cu o aleza iar lenjeria de corp cu un prosop. Se adapteaza masuta
speciala la patul bolnavului, mancarea este asezata pe o tava, iar daca nu dispune de masuta, tava se va
aseza pe noptiera sau pe u scaun langa pat.
Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului, pe un scaun, cu mana stanga se
ridica usor capul, si i se serveste supa cu ajutorul lingurei sau din cana cu cioc. Se vor taia alimentele
solide in prezenta bolnavului si se va supraveghea debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste
puterile de deglutitie a bolnavului.
La cei adinamici si cei in stare grava, se supravegheaza lichidul care intra in gura bolnavului
pentru a evita incarcarea peste posibilitatea lui de deglutitie. Se verifica temperatura alimentelor.
Bolnavilor aflati in stare grava, precum si cei cu tulburari de deglutitie, lichidele se vor
administra cu lingurita sau lingura. Dupa terminarea alimentelor, se sterge bolnavul la gura, se
indeparteaza eventual resturile alimentare pentru a evita aparitia escarelor. Daca este nevoie se schimba
lenjeria de pat, bolnavul este asezat in pozitie comoda, se asigura confort termic si fizic placut, se
aeriseste salonul, se strange vesela si se transporta la oficiu, si se trece la reorganizarea locului de
munca.
Asistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta
numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. Alimentele se inlocuiesc in functie de
preferintele bolnavului, in cadrul limitelor prescrise de medic.
Servirea mesei se face intr-un cadru estetic, alimentele se servesc in portii mici deoarece
cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3
ore, pentru eliminarea senzatiei de greata, lichidele se servesc reci, iar daca este posibil vor fi acidifiate
(acrite) cu lamaie.
Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar), deoarece acesta ar
provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. La cei complet inapetenti, senzatia de sete va fi
exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. (Astfel laptele, sucurile vor fi
imbogatite cu lapte praf, cacao, galbenus, preparate din zahar, sucuri de fructe) in aceste amestecuri se
vor introduce si preparate de vitamine, daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor.
Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice, se asigura necesarul caloric zilnic de
2500-3000calorii/zi. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese.
Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea
calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului
TEHNICA 10. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI
MATERIALE NECESARE:
ceas cu secundar;
foaia de temperatura;
pix sau creion de culoare rosie;
carnetelul asistentului medical.
TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului. Bolnavul este intrebat daca a
depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna, daca a urcat sau coborat scari).
Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii, asiguram daca
e nevoie repaus fizic si psihic, 10-15 minute.
Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit, asistenta
medicala se spala pe maini cu apa si sapun, repereaza artera radiala (in prelungirea policelui).
Dupa ce a localizat artera radiala, asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index, mediu si inelar)
pe traiectul arterei. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si
numara pulsatiile timp de 60 de secunde.
Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. Dupa terminare, asistenta noteaza grafic in
foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala,
tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii. Unirea valorii actuale
cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila.
In carnetelul propriu, asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25.11.2012 PD = 90p / min , PS
= 92 p / min.
Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun, dupa ce in
prealabil a dezbracat manusile.
PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei
ventriculare si masa de sange existenta in vas, astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa
la palparea arterei pe un plan osos.
9
TEHNICA 11. MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI
SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii,
recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii.
MATERIALE NECESARE:
ceas cu secundar;
foaie de temperatura;
pix sau creion de culoare verde;
carnetelul propriu.
MATERIALE NECESARE:
tensiometru format din: manseta pneumatica, tubulatura, manometru,
para cu supapa, stetoscop format din: olive si membrana;
tampoane de vata;
alcool medicinal;
tavita renala;
pix de culoare albastra;
foaia de temperatura ;
carnetelul asistentei medicale.
debitul cardiac;
vascozitatea sangelui.
Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. Inainte de a fi date
in folosinta, termometrele medicale sunt verificate. Termometrul in uz (termometru maximal), este tinut
in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%.
Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical, in borcane, doar pana la jumatate. Pe
fundul borcanelor, se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul
vasului de sticla. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise sau
semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. Masurarea se face in axila,
rect, vagin, ureche si cavitatea bucala.
MATERIALE NECESARE:
termometru maximal;
recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%;
11
casoleta cu tampoane sterile;
tavita renala;
alcool medicinal;
ceas cu secundar;
carnetelul asistentei medicale
foaie de temperatura;
pix de culoare albastra;
lubrifiant unde este cazul.
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, la bol imobilizat la
pat se roaga sa urineze inainte de defecare, se arunca urina dupa prima emisie, apoi se colecteaza in
vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora.
Daca bolnavul se poate deplasa, acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa, prima emisie
sa o arunce, iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore. Dupa 24 de h de
colectare, se citeste gradatia care indica urina emisa.
.Asistenta medicala dezbraca manusile, se spala pe maini cu apa si sapun, noteaza in foaia de
temperatura urina colectata, asistenta trece la reorganizarea locului de munca. Vasele in care se face
colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului,a salonului, a paturlui si tinut la racoaresi ferit de
lumina pentru a preveni descompunerea urinei.
Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h
barbati:1200-1800ml urina/24h.
MATERIALE NECESARE:
paravan de protectie;
2 scaune
13
musama si aleza
lighean
cana pentru apa calda si rece
2 bazinete
tavita renala
cearsaf
manusi de protectie
3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru
fata, uan pentru trunchi si membre, una pentru organele genitale)
3 prosoape de culori diferite;
Sapun cu pH neutru;
alcool medicinal mentolat;
pudra de talc;
lenjerie de pat;
lenjerie de corp;
galeata pentru apa murdara;
sac pentru lenjeria murdara;
termometru de baie;
trusa pentru ingrijirea unghiilor;
materialele pentru ingrijirea cavitatii bucale (periuta si pasta dinti, 2 pahare).
TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului. Bolnavul este pregatit
psihic, i se explica simplitatea, necesitatea si importanta tehnicii. Se inchid ferestrele, se asigura o
temperatura corespunzatoare in salon 22 grade, se indeparteaza noptiera, se monteaza paravanul pentru
intimitate, se aseaza 2 scaune langa pat, se indeparteaza o perna, cea de-a 2 perna este protejata cu
musama si aleza.
Capul bolnavului se aseaza pe perna acoperita, indepartam patura si o indepartam in forma de
armonica la picioarele bolnavului sau o asezam pe scaun langa perna. Se dezbraca bolnavul complet si
se acopera cu cearsaful plic de la patura. Se pregateste apa in lighean 2/3, la o temperatura de 37-38
grade C.
Toaleta fetei
Se aseaza in jurul gatului un prosop. Se spala regiunea ochilor bolnavului dinspre comisura
externa (coada ochiului) spre comisura interna. Se clateste cu apa din abundenta si se sterg prin
tamponare cu prosopul. Se spala fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tample.
Se spala regiunea peribucala si perinazala in sens circular, apoi se sterg prin tamponare cu
prosopul. Se sapuneste o ureche si se insista in regunea retroauriculara si in santurile pavilionului, se
clateste bine urechea si se sterge prin tamponare cu prosopul. La fel se va proceda si cu cealalta ureche.
Se spala gatul cu apa si sapun, se clateste bine, se sterge cu prosopul. Se acopera gatul cu
cearsaful, se arunca apa din lighean;
Toaleta pe regiuni: membrul superior
- se dezveleste unul din membre dupa ce am asezat musamaua si aleza sub membrul descoperit.
Se sapuneste circular incepand de la umar spre capatul distal, insistand in regiunea axilei, se
limpezeste si se sterge cu prosopul, se inveleste membrul bolnavului, se taie unghiile, se intoarce
bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare membrului spalat si se procedeaza la fel si cu
celalalt membru.
Toaleta pe regiuni: toracele si abdomenul
Se dezveleste regiunea anterioara a toracelui, se sapuneste, iar la femei se insista sub pliurile
submamare, se clateste si se usuca cu prosopul prin tamponare. Se intoarce bolnavul in decubit lateral,
este sustinut in aceasta pozitie, protejam patul cu musama si aleza, se sapuneste spatele si regiunea
lombosacrala. Se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul.Se frictioneaza cu alcool si se
pudreaza cu talc. Se indeparteaza musamaua si aleza, se aduce bolnavul in decubit dorsal, se acopera
toracele bolanvului.
Musamaua si aleza se aseaza sub abdomen, se sapuneste abdomenul (daca este cazul se insista
in regiunea ombilicala cu un tampon montat pe un port-tampon, pentru a indeparta mizeria). Se clateste
regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul. Se indeparteaza manusa utilizata
in tavita renala. Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc,se imbraca pijamaua sau
camasa. Apa murdara se indeparteaza in galeata.
Toaleta pe regiuni: coapsele
Punem 2/3 apa curata in lighean la o temperatura de 37-38 grade C. Se imbraca cea de-a 2
manusa, se aseaza musamaua in regiunea coapselor, se sapunesc coapsele si se insista in regiunea
inghinala, se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. Se flecteaza gambele bolnavului pe
coapse si se muta musamaua si se aseaza ligheanul pe musama, se introduce un membru inferior in
lighean, se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si spatiile interdigitale (intre degete), se
limpezeste si se sterge cu cel de-al 2-lea prosop curat. Metoda se repeta si la celalalt membru inferior,
se vor taia unghiile daca este nevoie.
MATERIALE NECESARE:
paravan;
musama aleza;
2 bazinete;
cana cu apa calda;
manusi de cauciuc;
manusa de baie si prosopul(3).
Sapun cu pH neutru.
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
15
musama si aleza;
apa calda;
2 prosoape feon;
Sampon;
balsam;
perie de par.
MATERIALE NECESARE:
camasa de noapte sau pajama curate
alcool diluat
pudra de talc
cearsaf
sac pentru lenjeria murdara
manusi de protectie
MATERIALE NECESARE:
tampoane pe port-tampoane sterile;
deschizator de gura steril, comprese sterile;
glicerina boraxata 20%;
spatula linguala;
tavita renala;
manusi sterile;
musama si aleza.
TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral, tavita renala este
asezata sub barbie, dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop. In
jurul gatului se aseaza un prosop.
Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare, se umezeste un tampon deasupra
tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a
arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior.
La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul. La sfarsit se ung buzele cu
glicerina boraxata. Se strang materialele folosite, se trece la reorganizarea locului de munca.
MATERIALE NECESARE:
masuta de tratament protejata de un camp steril;
undina sau pipeta sterila;
casoleta cu comprese sterile;
tavita renala;
prosop;
manusi sterile;
ser fiziologic(37 C).
17
TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportate la
patul bolnavului.
Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii.
Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu capul in hiperextensie cu privirea in
sus sau pozitia decubit lateral. Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila, se aseaza tavita renala
de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz.(tavita renala imbraca
obrazul).
Tavita va fi sustinuta de bolnav, daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente
medicale. In acest caz, bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa, ii va sustine capul si
tavita renala, iar cealalta efectueaza tehnica.
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile, cu ajutorul mainii stagi,
asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului, iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic
(37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta.
Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul, tehnica se repeta ori de cate ori
este nevoie, se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita renala.
Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza compresa ce
a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala.
Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului, apoi dezbraca manusile,
se spala pe maini cu apa si sapun, strange materialele folosite, daca este cazul se noteaza tehnica si
numele persoanei ce a efectuat-o. Se trece la reorganizarea locului de munca.
DEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal, prin introducerea
unei cantitati de lichid caldut.
SCOP: Terapeutic si explorator.
MATERIALE NECESARE:
pipeta nazala sterila;
ser fiziologic caldut (37 C);
comprese sterile;
2 prosoape curate;
Tavita renala;
manusi de protectie.
TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul
bolnavului. Bolnavul este pregatit psihic si fizic. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta
si necesitatea efectuarii tehnicii. Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia sezand in pat
sau pe un scaun daca starea lui permite.
Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului, oferim acestuia
tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun,
imbraca manusile de protectie, capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte.
Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. Se roaga bolnavul
sa pronunte litera A prelungit pentru a obtura fosele nazale, radicand astfel valul palatin, impiedicand
patrunderea lichidului in caile respiratorii.
Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala. Se
repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un
prosop curat sau comprese sterile, materialele se strang, bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie
confortabila, daca medicul recomanda, lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare. Se
trece la reorganizarea locului de munca.
19
TEHNICA 21. SPALATURA VAGINALA
DEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid
(apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula.
Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm, este usor curbata(bombata), si prevazuta cu
mai multe orificii in varf si imprejur, pentru a permite trecerea lichidului.
Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de
potasiu 1/2000.
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
Musama si aleza;
Pense hemostatice;
Tavita renala;
canula vaginala sterila (confectionata din ebonita, 15-20 cm, usor
curbata cu varful bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jur-
imprejur);
Prosop;
Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale;
Stativ;
Bazinet;
Manusi sterile.
DEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau Einhorn)
prin faringe si esofag in stomac (FES).
SCOP:
Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului stomacal
in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei); pentru studierea functiei evacuatoare a
stomacului.
Terapeutic:
- evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente;
- curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse;
- pentru alimentarea si hidratarea bolnavului;
- pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase.
MATERIALE NECESARE:
De protectie:
paravan;
2 sorturi din cauciuc;
Musama si aleza;
Prosoape;
Sterile:
Sonda Faucher sau Einhorn;
1-2 seringi (de 20ml)ambalate individual;
21
manusi sterile;
trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice)
eprubete sterile;
comprese sterile;
1 pahar cu apa pentru umectarea sondei;
Nesterile:
2 tavite renale;
1 prosop;
1 pahar cu apa aromata;
1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz);
1 pahar cu apa pentru umezirea sondei;
1 recipient pentru colectare;
1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26 C.
23
stomac.Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac, aspirand. Dupa ce s-a verificat
pozitia sondei, atasam la capatul distal palnia,( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata, iar
capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la
nivelul toracelui bolnavului.
Se va verifica temperatura lichidului de spalatura, dupa care se va umple palnia. Se ridica palnia
deasupra capului bolnavului, iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie, se coboara la nivelul toracelui
bolnavului si se rastoarna in lighean. Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat, fara resturi
alimentare sau substante straine (principiul sifonajului).
Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza, dupa carese va extrage cu
atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul
distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav
si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie), cand a ajuns in gura bolnavului, cu miscari blande si
rapide se va indeparta.
I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura, se sterg mucozitatile de pe fata si
barbie, i se ofera bolnavului un confort termic si fizic, se indeparteaza materialele foloste si se trece la
reorganizarea locului de munca.
Produsul este pregatit pentru examenul de laborator, iar un esantion se va pastra pt examinarea
de catre medic.
Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse, hiperemia fetei
(inrosirea fetei) apoi cianozarea - se retrage sonda. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii.
SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR:
1.Durerea variabila ca intensitate, poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice,
iar reaparitia durerii, dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii.
2.Impotenta functionala poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea
elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase.
SEMNE GENERALE:
1.Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc
traumatic.
2.Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic.
3.Febra constituie debutul infectiei.
Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere:
ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie;
sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor;
plaga sa fie protejata de factori nocivi, termici, infectiosi din mediul
inconjurator.
MATERIALE NECESARE:
trusa cu instrumentar steril;
casoleta cu material moale (tampoane de vata, de tifon, comprese sterile);
2 tavite renale;
manusi sterile
musama si aleza;
solutii antiseptice: alcool medicinal 70, tinctura de iod, alcool iodat pt
badijonare, betadina, cloramina, rivanol, apa oxigenata toaletarea plagii in
plaga;
sulfamide sau antibiotice;
banda adeziva;
recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat.
Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H2O2) ce are rol hemostatic (opreste
sangerarea), rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi minusculi,
sfaceluri tesut necrozat la suprafata; de asemenea se mai pot folosi cloramina, rivanol, betadina.
Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70,
tinctura de iod, alcool iodat.
Obs! Se interzice apasarea, stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate (acestea
ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga, determinand o SEPTICEMIE.
NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga.
Odata cu patrunderea germenilor in organism, in contact cu elementele de aparare ale
acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE.
Inflamatia este urmata de 5 simptome:
RUBOR - inrosire;
CALOR - caldura;
TUMOR - tumefiere;
DOLOR - durere;
FUNCTIO LAESA - lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective.
Plagile vechi sunt plagile care depasesc 6h de la accident, sunt considerate plagi infectate.
Plagile vechi infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice,
pansamente locale umede cu cloramina 4:1000, rivanol 1:1000, nitrat de Ag, H2O2 3%, antibiotic
conform antibiogramei la recomandarea medicului.
Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala
sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic. Compresa umeda va fi acoperita cu
1-2 comprese uscate, apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare, fie fixand compresa
care acopera pansamentul cu banda adeziva.
Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic.
Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod, nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce
iritatii.
TEHNICA 25. ALIMETATIA BOLNAVULUI PRIN SONDAJ GASTRIC
DEFINITIE: Sondajul vezical la femeie reprezinta introducerea unei SONDE sau CATETER
prin uretra in vezica urinara.
SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator
sau terapeutic in vederea evacuarii continutului, daca acesta nu se poate produce spontan si pentru
efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda.
MATERIALE NECESARE:
paravan;
musama si aleza;
manusi sterile;
sonda sterila (eventual 2);
recipient cu oxicianura de Hg 1:5000;
1-2 eprubete sterile pentru urocultura;
ulei de parafina steril;
tavite renale;
materiale pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe (bazinet, manusi
prot.+baie, sapun pH neutru, prosop);
casoleta cu material moale (tampoane de vata, tifon, comprese sterile);
trusa cu instrumentar steril.
27
TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de
tratament protejata de un camp steril. Bolnava este pregatita psihic, i se explica importanta si
necesitatea tehnicii si o rugam din timp sa nu manance.
Se izoleaza patul cu paravan, lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza, se pozitioneaza
bolnavul in pozitia ginecologica si se indeparteaza patura si perna pe un scaun.
Se aseaza bolnavul si se acopera cu cearsaful sau invelitoare, se introduce bazinetul dupa care se
trece la efectuarea toaletei organelor genitale externe. Se indeparteaza bazinetul si se aseaza o tavita
renala (daca e in scop evacuator se aseaza un alt bazinet) pe musama si pe aleza intre coapsele
bolnavei.
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile, aceasta se pozitioneaza in
partea dreapta a bolnavei, iar cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi, indeparteaza labiile si
evidentiaza meatul urinar. SONDAJUL SE EFECTUEAZA IN PERFECTA STARE DE ASEPSIE
ATAT A BONAVULUI CAT SI A INSTRUMENTELOR SI A MAINILOR CELEI CARE
EFECTUEAZA TEHNICA.
Cu un tampon imbibat in oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000), vom sterge orificiul uretral
dinspre simfiza pubiana spre anus. Tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere. Operatia se repeta
de 4-5 ori cu tampoane curate.
Cu o pensa hemostatica se prinde sonda cu mana stanga si se scoate din ambalaj si o prinde cu
degetul mare si indexul mainii drepte ca pe un creion, iar capatul distal se va prinde intre inelar si
degetul mic indreptat in jos. Se lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril; sonda se orienteaza cu varful
inainte si indreptata in sus, tinand-o ca pe un creion.
Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre simfiza pubiana. Paralel cu
inaintarea sondei se coboara extremitatea libera a sondei, printr-o miscare in forma de arc pentru a-i
usura trecerea si inaintarea in vezica. Scurgerea urinei in tavita renala confirma prezenta sondei in
vezica.
Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala, iar in continuare se goleste vezica intr-un
recipient sau punga gradata. Se penseaza capatul sondei si se indeparteaza prin aceleasi miscari invers
celor cu care s-a introdus. Se efectueaza toaleta regiunii, bolnava se imbraca si se aseaza intr-o pozitie
cat mai comoda in pat. Acesta va fi supravegheata in continuare in repaus la pat. Se noteaza tehnica si
numele persoanei care a efectuatuat-o cat si cantitatea de urina recoltata. Se trece la reorganizarea
locului de munca.
Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt necesare
6-7 tampoane sterile, folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere).
La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus).
1-2 tampoane pentru labiile mari;
3-4 tampoane pentru labiile mici;
5-6 tampoane pentru orificiul utral
Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la pregatirea
sondei.
SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau
terapeutic in vederea evacuarii continutului, daca acesta nu se produce spontan si pentru efectuarea unor
procedee terapeutice prin sonda.
MATERIALE NECESARE:
paravan;
musama si aleza;
manusi sterile;
prosop;
vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa
29
timp de 30 de minute)
2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley);
Recipient gradat pentru colectarea urinei;
Eprubete sterile;
solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000)
casoleta cu material moale steril (tampoane de vata, comprese sterile, fese)
2 tavite renale
materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a
facut anterior);
DEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon, a
unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente. Poate fi
evacuatoare, medicamentoasa sau alimentara.
SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea bolnavului
pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie, colonoscopie sau pregatirea bolnavului inaintea
interventiei chirurgicale asupra rectului.
Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente.
MATERIALE NECESARE:
paravan;
musama si aleza;
manusi sterile;
masca;
invelitoare sau cearsaf ;
canula sterila;
casoleta cu comprese sterile;
tavite renale;
bazinet;
substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina);
irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la
temperatura de 35-37C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura
de sapun ras; pt adolescenti 250ml; copii150ml si sugar:50-60 ml;
stativ;
materiale pentru fectuarea toaletei perineale.
TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata
de un camp steril. Bolnavul este pregatit fizic si psihic, se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat se
protejeaza cu musama si aleza.
Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm, se verifica temperatura lichidului sau a
substantei medicamentoase, dupa caz, prescrise de medic (35-37 C). Se inlatura patura la picioarele
acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. Membrul inferior stang
care intra in contact cu planul patului, este intins, iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea
peretelui abdominal si idepartarea feselor).
Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si genunchii
departati.
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile. Apoi fixeaza canula la
tubulatura irigatorului cu robinetul inchis, se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele
bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafata cu varful
indreptat inainte, in directia vezicii urinare, pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se ridica
extremitatea exterioara a canulei, imediat ce varful a trecut prin sfincter.
Se introduce aproximativ 10-12 cm. Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a
lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm, deasupra patului
bolnavului. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala.
Inainte de a se goli irigatorul, robinetul este inchis, iar canula este indepartata in tavita renala.
Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-20
minute. Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt pentru a
facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare
. Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la toaleta.
Se efectueaza toaleta perianala si perineala, pe un alt bazinet curat. Se indeparteaza materialele, se
noteaza tehnica in foaia de observatie, se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca.
Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA, deoarece firicelele
de vata care sunt introduce, pot irita mucoasa rectala.
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
musama si aleza;
sapun;
alcool medicinal diluat;
pudra de talc;
colacei;
prosoape ;
unguiente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar
atunci cand escara exista deja;
tavita renala.
33
alege in raport cu regiunea unde se aplica. Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit
dorsal, in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie infasata sa fie asezata pe un support sau sustinuta de o
infirmiera, sa fie usor accesibila pentru asistenta.
Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav, iar infiermiera care sustine
regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el, ca sa nu impiedice miscarile asistentei in
timpul manoperei.
Infasarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:
CAPELINA
Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina). Fasa se
fixeaza in jurul capului, deasupra sprincenelor, lasand libere pavilioanele auriculare, apoi se acopera
bolta craniana cu ture oblice fixate, cu ture circulare.
PANSAMENTELE
Prin pansament - se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul
unei palgi, curatam si dezinfectam plaga, aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase, o
acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest
material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv.
Pansamentele pot fi:
a) Protectoare pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi
operatorii sau dupa efectuarea unei punctii);
b) Pansamente absorbante folosite pentru a absorbi secretiile. Astfel de
pansamente se folosesc pentru tratarea plagilor infectate, secretante:
c) Pansamentele compresive sunt acelea care se aplica in copul de a se opri
o sangerare sau de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa;
d) Pansamentele ocluzive sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se
izola complet o plaga de exterior;
e) Pansamente umede se folosesc cu scop antiinflamator.
Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian.
SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui, in vederea
tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni.
MATERIALE NECESARE:
Manusi sterile;
masca de tifon;
spatula linguala.
Erubete prevazute cu tmpoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina;.
tavite renala;
sativ pentru eprubete.
TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica, importanta acesteia, este rugat sa
nu manance sis a nu consume lichide, sa nu faca gargara si instilatie nazala cu solutii dezinfectante.
Bolnavul este pregatit fizic: pozitionarea acestuia pe un scaun.
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile, isi pune masca de protectie,
roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului, dupa ce limba a fost apasata cu ajutorul
spatulei linguale. Sterge cu ajutorul tamponului depozitul de pe faringe si amigdale.
Eticheteaza eprubeta, dezbraca mnusile, se spala cu apa si sapun, noteaza in foaia de observatie,
numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata atingerea dintilor, cu tamponl faringian).
INJECTIA reprezinta introducerea unei substante in stare lichida in organism prin intemrediul
unor ace care traverseaza tesutul organismului.
INJECTIA INTRAMUSCULARA reprezinta introducerea unor solutii izotone, uleioase sau a
unei substante coloidale in statul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
35
comprese sterile;
alcool medicinal;
manusi sterile;
2 tavite renale;
solutia de injectat.
PUNCTIA
DEFINITIE: Prin punctie se intelege operatia prin care se patrunde intr-un vas, intr-o cavitate
naturala sau patologica, intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau trocar.
In practica curenta se executa urmatoarele punctii:
1. Punctia venoasa;
2. Paracenteza abdominala;
3. P. articulara, rahidiana biopsica, vezicii urinare, osoasa.
4. P. fundului de sac DOUGLAS.
DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul
unui ac de punctie.
Scop: Explorator pentru recoltare de sange in vederea examinarii de laborator si terapeutic in
administrarea de medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV), sau recoltarea unei
cantitati de 500 ml de sange in edem pulmonar acut sau hipertensiune arteriala, dar si pentru
transfuzare.
Locul punctiei:
1. Venele de la plica cotului;
2. Venele antebratului;
3. Venele de pe fata dorsala a mainii;
4. Venele subclaviculare;
5. Venele femurale;
37
6. Venele maleolare interne;
7. Venele epicraniene si jugulare.
MATERIALE NECESARE:
musama aleza;
perna elastica pentru sprijinirea bratului;
alcool medicinal;
ace de 25-30mm si diam de 6/10, 7/10, 10/10 cu bizou lung;
seringi de capacitate corespunzatoare;
tampoane;
eprubete;
manusi sterile;
garoul;
2 tavite renale;
solutia injectabila.
TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic, explic tehnica si importanta efectuarii ei, fizic,
pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie sau bolnavul este asezat in
pat in D.D. cu membrul superior sprijinit in extensie, abductie si supinatie.
Se dezbraca membrul ales, astfel incat maneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere. Se
aseaza sub bratul bolnavului perna protejata de musama si aleza. Asistenta medicala se spala pe maini
cu apa si sapun, imbraca manusile, examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului si alege
locul de executare a punctiei.
Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel incat sa
opreasca circulatia venoasa (efectuand staza), fara a comprima artera. Palpeaza cu indexul mainii
stangi, locul pentru punctie, roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor, acestea
devenind turgescente.
Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool, fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-
5 cm sub locul punctiei, executand o usoara compresiune si tractiune in jos. Se fixeaza seringa, gradatia
si bizoul fiind in sus, acul ramanand atasat.
In mana dreapta intre police si restul degetelor se tine seringa. Se patrunde cu acul traversand in
ordine tegumentul in directie oblica, formand un unghi de 30, apoi peretele venos invingand o
rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm, in lumenul
venei, se verifica patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa. Se continua tehnica in functie de
scopul punctiei venoase:
Injectarea medicamentelor, perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea sangelui. Se
indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. Se aplica
tamponul imbibat la locul patrunderii acului si se retrage brusc acul.
Se comprima locul punctiei 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala, pana la realizarea
hemostazei (oprirea sangerarii), nu se flecteaza antebratul pe brat, deoarece exista risc de a face
hematom (colectie de sange intr-un tesut).
Daca este cazul se efectueaza toaleta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a
murdarit. Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat. Pregateste sangele recoltat pentru
trimitere la laborator, daca punctia a fost in scop explorator. Reorganizeaza locul de munca si noteaza
punctia.
TEHNICA 36. INJECTIA INTRAVENOASA (IV)
MATERIALE NECESARE:
2-3 ace de lungimi variabile (2,5-3cm).
2-3 seringi cu capacitate diferita.
manusi sterile;
pernuta sau rulou.
alcool medicinal.
musama si aleza;
2 tavite renale.
comprese sterile.
tampoane de vata.
solutia injectabila.
garou.
Obs! Nu se vor efectua miscari circulare si nu se va flecta antebratul pe brat (risc de producere a
hematomului).
Atentie! Nu se injecteaza aer in vasele de sange deoarece se poate produce EMBOLIE
GAZOASA ce duce la EXITUS=MOARTE.
INCIDENTE/ACCIDENTE
1.Flebalgia: durere localizata pe traiectul venelor, datorita unei injectii prea rapide sau de
substanta care irita tunica interna a vasului.
2.Hematomul: apare in urma perforarii unei vene.
39
3.Senzatia de uscaciune (valuri de caldura): la nivelul faringelui datorita lezarii unui vas.
4.Injectarea solutiei paravenos (pe langa vena): manifestata prin tumefierea brusca a
tesutului, dureri accentuate iar in timp, urmate de necroza daca solutia administrate a fost
iritanta.
5.Ameteli/lipotimie/colaps: se intrerupe administrarea si se anunta medicul.
6.Embolia gazoasa si cea uleioasa duc la exitus (moarte).
Refacerea venei are nevoie de 24 de ore, de aceea in acest timp nu se mai efectueaza alta electie.
MATERIALE NECESARE:
Ace su diametru de 6/10, 7/10 mm si lungimea de 30-50mm(3-5cm), cu bizoul lung.
Seringi de capacitate corespunzatoare solutiei de administrat.
Alcool medicinal;
Tampoane de vata; comprese sterile;
Manusi sterile;
2 tavite renale;
Solutia injectabila.( Solutiile de administrat sunt izotone si cristaline(insulina,
histamina).
INCIDENTE/ACCIDENTE:
1.Durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase: se retrage brusc acul in plan superior.
2.Ruperea acului: se extrage manual sau chirurgical.
3.Hematomul: datorita lezarii unui vas de sange mai mare (se previne prin verificarea pozitiei
acului inainte de injectare).
4.FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei solutii uleioase.
LOCURI DE ELECTIE:
o fata anterioara a antebratului;
o fata externa a bratului si a coapsei;
o orice regiune in scop anestezic.
MATERIALE NECESARE:
seringi.
ace cu diametru de 5/10, 6/10 si lungimea de 5-10mm cu bizoul scurt.
2 tavite renale.
comprese sterile.
manusi sterile.
tampoane de vata.
alcool medicinal.
solutia injectabila (izotone cu densitate mica).
41
injectabila). Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie.
Daca diametrul este mai mic de 10mm, rezultatul este negativ (deci, se poate administra). Daca
diametrul e mai mare de 10mm, rezultatul este pozitiv (deci nu se poate administra).
Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si ingrijirea ulterioara a bolnavului.
Bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat sis a nu comprime locul de electie. Se citeste
reactia la intervalul de timp stabilit, in functie de situatie.
INCIDENTE:
1.Revarsarea solutiei la suprafata tegumentului, avand drept cauza patrunderea partiala a
bizoului in grosimea dermului.
2.Lipsa aspectului de coaja de postocala (datorita patrunderii solutiei sub derm).
3.Lipotimie (stare de soc): cauzate de substantele injectabile.
4.Necrozarea tesutului din jurul locului de electie.
De stiut: Injectia ID se poate efectua pe orice suprafata a coapsei in scop anestezic. Asistenta
pregateste pentru starile de soc hemisusccinatul de hidrocortizon cand injectia are ca scop testarea
sensibilitatii organismului la diferiti alergeni.
In cazul IDR la un medicament, ca si situatia IDR-ului la tuberculuina, se dezinfecteaza
tegumentul inante de efectuarea tehnicii, nu si dupa.
Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IC65. PPD IC65 = tuberculo-
proteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965, astfel incat 0,1ml din solutia
livrata sa fie echivalenta biologic cu 1 unitate produs de referinta internationala.
Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau
nu infectia tuberculoasa.
SCOP: explorator: In diagnosticul tuberculozei si in investigatii epidemiologige asupra
populatiei.
MATERIALE NECESARE:
Ace de diametru 5/10, 6/10 si lungime 5-6 mm,
Seringi;
2 tavite renale;
alcool medicinal;
tampoane de vata;
manusi sterile;
solutia injectabila (tuberculo-proteina).
SCOP: explorator.
MATERIALE NECESARE:
ace cu bizoul scurt;
seringi;
2 tavite renale;
alcool medicinal;
tampoane de vata;
manusi sterile;
antibioticul ce urmeaza a fi administrat.
Raportul este 1/100, adica daca flaconul de antibiotic are 1 gram substanta activa, se dilueaza
cu 10ml ser fiziologic (daca flaconul are 1,5 grame, se dilueaza cu 15ml ser fiziologic). Din aceasta
dilutie: 1+10=11, se aspira 1ml solutie, care, la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser fiziologic.
Din solutia obtinuta 1+9=10ml, se aspira 0,1ml solutie ce se administreaza pe fata anterioara a
antebratului. Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in functie de reactia locala. In
cazul unei alergii la locul de electie al alergenului (antibioticului), apare o senzatie puriginoasa
(prurit=senzatie de mancarime), cu tendinta la extindere.
Citirea se face in maxim 30 de minute:
o rezultatul este negativ daca diametrul papulei nu depaseste 10mm si, deci,
solutia se poate administra;
o rezultatul este pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 10mm si, deci,
solutia nu se poate adminstra.
Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celuleor vii cum ar fi
43
mucegaiurile sau bacteriile, sau obtinute pe cale sintetica, care au proprietati bacteriostatatice,
bactericide sau antimicotice.
Chimioterapicele sunt substante care au actiune bacteriostatica sau bactericida asupra
germenilor patogeni dintr-un organism infectat fara a fi toxice pentru organismul gazda.
SCOPUL: este dat de actiunea acestora: distrug microbii, impiedica dezvoltarea lor fara a avea
efecte nocive asupra tesutului, organismului.
Antibiograma este o metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse
antibiotice a unui germen microbian. Aceasta se efectueaza inaintea instituirii tratamentului cu
antibiotice. In cazuri de urgenta, se instituie un medicament cu spectru mai larg, fara a se astepta
identificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamete.
Antibioticele si chimioterapicele se prezinta sub forma de drajeuri, capsule, siropuri, solutii
injectabile si unguente. Ele se pot administra pe diferite cai: per-os / parenteral (I.M. sau I.V.) si
intrarahidian (utilizata in cazuri de urgenta, in infectii meningiene).
Doza acestora trebuie respectata in cazul administrarii per os, se imparte numarul tabletelor,
capsulelor la nr prizelor (orelor in care se administreaza medicatia). In cazul administrarii I.M. este bine
sa se dizolve numai cantitatea necesara unei singure administrari, iar doza va fi impartita conform
orarului de administrare, in doze unice, egale, care vor fi administrate la 4, 6, 12 ore.
Ex: Pentru a administra 1.600.000 UI (unitati internationale) la 6 ore se va calcula astfel:
24h:6h= 4 prize.
1.600.000:4 prize= 400.000UI(doza unica).
Administrarea antibioticelor si chimioterapicelor se va face respectand regulile de asepsie
pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce supra infectii cu urmari fatale.
Pentru incarcarea seringii cu substanta din flacoane cu dopuri de cauciuc se va proceda
astfel:
1.Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal.
2.Se introduce in seringa o cantitate de aer cu cea a solutiei pe care dorim sa o aspiram.
3.Se introduce acul atasat la seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul dopului si se
introduce aerul sub presiune in flacon. Continutul flaconului este sub presiune.
4.Se rastoarna flaconul, varful acului ajungand sub nivelul solutiei continutul flaconului va
patrunde in seringa datorita fortei de impingere a pistonului.
5.Antibioticele administrate per-os trebuie asociate cu coplex de viatmina B (HEPATO-
PROTECTOR SAU SILIMARINA), penmtru protectia florei intestinale (IAURTURI,
PROBIOTICE (BIOTIX SI ERCEFLORA DUO).
ANTIBIOTICE:
ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR
Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui, actionand asupra factorilor
plasmatici ai coagularii. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator.
ANTICOAGULATE:
HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml
administrate SC, IV sau PEV.
45
TROMBOSTOP: cale de administrare per-os.
HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase.
Asistenta medicala, respecta doza, calea de administrare si ritmul de administrare conform foii
de observatie. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate, aspectul, culoarea si integritatea
ambalajului). Respecta regulile de asepsie si antisepsie. Dupa orice administrare urmareste efectul
medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos.
Urmarirea medicamentului administrat, face parte din atributiile elementare ale asistentului
medical. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza, asistentul medical
trebue sa cunoasca:
1.Efectul terapeutic al medicametului.
2.Modul lor de actiune asupra proceselor patologice.
3.Scopul pentru care sunt administrate.
4.Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv.
Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea
medicamentului, se raporteaza medicului. Majoritatea medicamentelor, pe langa actiunea lor principala
mai au si o serie de actiuni, care pot provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita, uneori greu de
interpretat, astfel:
varsaturile la un om bolnav de meningita, pot un simptom de baza al bolii, dar pot fi
porvocate si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune.
MATERIALE NECESARE:
Recipient steril;
Manusi de protectie.
TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic, se recomanda bolnavului recoltarea urinei
pentru urocultura dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice.Urina este recoltata dimineata, in
recipient steril, dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apa si sapun si uscarea regiunii cu
comprese sterile.
Bolnavul este educat sa urineze primul jet si se recolteaza in urocultor jetul din mijloc fara a
intrerupe jetul si fara a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie. Se trimit la
laborator in maxim 2h 20 ml urina.
Bolnavul este instruit sa recolteze urina intr-un urocultor curat, nesteril, de unica folosinta din
prima urina matinala dupa ce in prealabil si-a facut toaleta organelor genitale.
Se trimite sumarul de urina la laborator in maxim 1 h de la prelevare.
47
TEHNICA 44. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PRIN SISTEMUL
VACUTAINER
MATERIALE NECESARE:
Holder un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se
ataseaza aculd e punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;
Acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;
Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;
Stativul;
Manusi sterile;
Garou;
2 tavite renale;
Casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;
Rulou, pernuta;
Musama si aleza.
TEHNICA: Toate aceste materiale sunt pregatite pe masuta de tratament protejata de un camp
steril. Bolnavul este pregatit psihic este anuntat si I se explica importanta tehnicii dar si necesitatea
efectuarii cesteia. Pregatirea fizica bolnavul este pozitionat in sala de tratament, pe un scaun in
pozitia sezand cu membrul superior in abductie, extenisie si supinatie.
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, verifica banda de
siguranta a acului de punctie (integritatea si termenul de valabilitate). Indeparteaza carcasa de culoare
deschisa sau alba a acului prin rasucire, infileteaza capatul liber al acului in holder, aplica garoul la
distanta de 7-8 cm deasupra locului de electie, indeparteaza carcasa colorata a acului, executa punctia
venoasa; introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediusul si cu policele impinge
tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului.
Dupa prelevarea sangelui, se scoate tubul din holder prin impingere asupra aripioarelor laterale
cu policele si se introduce tubul urmator. Dupa recoltare, se retrage acul din vena comprimand locul
punctiei timp de 3-5 min cu tamponul imbibat in alcool, fara a flecta antebratul pe brat.
Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator, se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate
se depun in recipientul pentru intepatoare. Se va asigura bolnavului confortul termic si fizic, apoi se va
supraveghea.
VSH-ul este o analiza soimpla care se bazeaza pe proprietatea glubulelor rosii (hematii,
eritrocite) de a se cimenta, depune intr-un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost
amestecat cu o substanta anticoagulanta (citrat de sodiu 3,8%).
VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan, dupa un oarecare
timp in plasma si globule rosii fara sa fie centrifugat in prealabil.
MARETIALE NECESARE:
Sistemul VACUTTER, tubul VACUTTER care contine o substanta
anticoagulant 3,8% citrat de sodiu;
Materiale necesare pentru a efectua punctia venoasa.
TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. Pregatirea
psihica: bolnavul este pregatit si anuntat cu 24h inainte sa nu manace cu 12h inainte de recoltare si sa
pastreze repaus fizic. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia corespunzatoare dupa caz salon
sau sala de tratament. Se dezbraca bratul, se aseaza sub acesta un rulou.
Asistenta se spala pe maini, alege locul punctiei si dezinfecteaza si executa punctia venoasa.
!! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub NEGRU!!
Se recolteaza 1,6 ml sange, se retrage acul din vena sis e aplica un tampon imbibat in alcool
49
medicinal (fara a flecta antebratul pe brat). Se aseaza tubul in stativ, se trece la reorganizarea locului de
munca. Se trece la ingrijirea bolnavului, i se asigura pozitie comoda, se completeaza buletinul, se
eticheteaza produsul.
DEFINITIE: Radioscopia reprezinta examinarea unui organ sub ecran fluorescent prin
expunerea partii examinate intre ecran si razele X .
Radiografia reprezinta fotografierea imaginii radiologice pe film radiologic ce permite controlul
comparativ cu imaginile anterioare ale aceluiasi organ,aparat sau segment.
SCOP: Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor, a modificarilor de volum si de
forma in vederea stabilirii diagnosticului.
TEHNICA: Pregatirea psihica: I se explica bolnavului conditiile in care se va efectua
examinarea:camera in semiobscuritate. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie,i se explica cum
trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( miscari respiratorii: inspir- apnee- expir),iar examinarea
se face in apnee,dupa o inspiratie profunda.
Pregatirea fizica: Se dezbraca bolnavul in regiunea toracica; este pozitionat in pozitie
ortostatica - cu mainile in solduri si coatele trase inainte,fara ca bolnavul sa ridice umerii- in spatele
ecranului,cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta cu film (cand pozitia ortostatica este contraindicata
bolnavul va ocupa pozitia sezand sau DD).
Dupa terminarea examenului asistentul medical ajuta bolnavul sa se imbrace si il conduce in salon.
Se noteaza in FO examenul radiologic efectuat si data.
51
TEHNICA: Pregatirea psihica: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii
tehnicii. Se anunta bolnavul sa nu manance in dimineata efectuarii examenului. Cu 2-3 zile inainte
de bronhografie bolnavul va primi expectorante.In ajunul examinarii se administreaza o tableta de
Fenobarbital sau Bromobal.
Cu jumatate de ora inaintea examenului se va administra Atropina (prin IM) pentru a reduce
secretia salivara,precum si un calmant al tusei.
Pregatirea fizica: Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace,va fi pozitionat in DD putin inclinat spre
partea care trebuie injectata.Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii,introduce sonda in arborele
bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita.
In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa-si schimbe pozitia DD- DLS-
DLD- DV,cu toracele ridicat apoi cobarat, in pozitia trendelemburg pentru dispersarea substantei de
contrast.
Dupa examen se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus in salon. Bolnavul nu mananca si
nu bea 2 h pana cand inceteaza efectul anestezicului si va fi instruit sa colecteze in scuipatoare
substanta de contrast care se elimina prin tuse (nu se inghite pentru a nu produce intoxicatie cu Iod).
EKG ul - reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu
cardiac.Inregistrarea EKG-ului se face cu aparate speciale numite electrocariografe.
TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului. In
acest scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze
orice frica, neliniste sau tensiune nervoasa.
EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie,iar in cazurile in care
bolnavul nu este transportabil ( IMA, tromboze) aparatul va fi transportat in salon, iar inregistrarea se
va efectua chiar la pat.
53
Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10- 15 min inainte de inregistrare, de aceea este recomandat
sa fie adus in camera de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant.
Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei, 20- 21 C. Bolnavul va fi
asezat comod in pozitia DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
MONTAREA ELECTROZILOR:
Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre, iar 6
precordial.
Rosu membrul superior drept;
Galben membrul superior stang;
Negru membrul inferior drept;
Verde membrul inferior stang.
1. Punctul parasternal drept V1 - in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a
sternului.
2. Punctul parasternal stang V2 - in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului.
3. Punctul intermediar V3 - pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4.
4. Punctul medio- clavicular V4 in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio- claviculara.
5. Punctul axilar anterior V5 la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara
anterioara stanga.
6. Punctul axilar mijlociu V6 la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara
mijlocie stanga.
V1 si V2 - exploreaza ventriculul drept.
V3 si V4 - exploreaza septul interventricular.
V5 si V6 - exploreaza ventriculul stang.
Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional
astfel: P, Q, R, S, T. Intre doua cicluri cardiace se inscrie o linie zero potential.
EKG- ul este interpretat intotdeauna de medic in completarea datelor clinice. Dupa incheierea
inregistrarii se deblocheaza aparatul si se indeparteaza electrozii. Asistentul medical noteaza pe EKG
numele si prenumele bolnavului, data de integistrare, iar bolnavul va fi transportat in salon.
MATERIALE NECESARE:
Sursa de oxigen umidificator (un recipient cu apa pentru barbotarea
oxigenului);
Sonda nazala, cort de oxigen, ochelari pentru oxigen, masca in functie de
metoda aleasa;
Banda adeziva - pentru fixarea sondei.
In sectia de chirurgie sunt tratati bolnavii care nu au alta alternativa de dtartament, deci necesita
interventie chirurgicala. O buna pregatire in vedera interventiilor chirurgicale imbunatateste
prognosticul si reduce riscul de complicatii intra sau postoperatorie.
a) Pregatiri generale este pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de
operatii si anume:
Menajarea bolnavului d.p.d.v. psihic si lamurirea lui privind interventia
chirurgicala;
55
Explorarea capacitatii de aparare a organismului, a reactivitatii organismului
sid e rezistenta;
Intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica,
proteica, glucidica, vitaminizare;
Stabilirea datei interventiei chirurgicale in functie de starea bolnavului;
Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului precum si
toaleta bolnavului;
Pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie.
57
Aparatul excretor de obicei in primele ore dupa interventie bolnavul nu
urineaza, insa dupa 4-6-12 h bolnavul este invitat sa urineze. Urina se masoara si
se noteaza, se observa aspectul, culoarea, uneori cand mictiunea nu are loc se va
incerca stimularea prin asezarea unui termofor sau se poate administra 0,5 gr
metenamina (pentru relaxarea musculaturii), iar in caz de retentie urinara se
efectueaza sondajul vezical.
Aparatul digestiv se supravegheaza bolnavul in vederea varsaturilor, iar daca
apar sughituri este semn de iritatie peritoneala. De asemenea se vor urmari starea
mucoaselor si restabilirea functionarii tranzitului intestinal eliminari spontane
de gaze. Primul scaun spontan se elimina de obicei in ziua a 3-a si se noteaza
in foia de temperatura a bolnavului.
e) Supravegherea pansamentului.
Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari daca
nu s-a deplasat precum si secretia in plaga). Daca pansamentul este compresiv se va urmari starea
tegumentelor din jur. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului, frecventa schimbarii
pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care
bolnavul le prezinta. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii, a
tegumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator.
f) Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului.
O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului
deoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor. Durerile postoperatorii pot
prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a
bolnavului.
Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie, mai intense noaptea, dupa care se
atenueaza si dispar in decurs de 36-48h.
Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza:
1. Linistea bolnavului se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va avea
un efect pozitiv asupra sanatatii sale. Se vor inlatura nelinistile bolnavului,
emotiile, enervarile si se vor favoriza vizitele apartinatorilor. De asemeni oferirea
si crearea echilibrului psihic va induce o vindecare mai rapida.
2. Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa
puna in repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase.
3. Utilizarea tratamentelor si tehnicilor calmante. In combaterea durerilor
postoperatorii localizate, o actiune favorabila o are frigul, realizandu-se prin
intermediul aplicarii pungii cu gheata care reduce circulatia prin vasoconstrictie
reducand astfel riscul de hemoragii si formarea hematomului.
Pentru calmarea durerilor se pot administra calmante cum ar fi mialgin, fortral, piafen, tramedol,
morfina. Persoanele agitate si nelinistite se supravegheaza cu mai multa atentie, sunt tinute in liniste si
obscuritate si la nevoie li se administreaza sedative, iar pentru combaterea insomniei se administreaza
hipnotice.
h) Mobilizarea bolnavului.
Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce, in urma miscarilor circulatia sanguina devine
activa, peristaltismul se imbunatateste, ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare muschii,
pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori.
Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupa
interventie. Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii, mobilizarea incepe din prima zi
dupa operatie.
Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor imediate
sau tardive: tromboze venoase, pneumonii hipostatice, escare, atrofii musculare, anchiloza articulatiilor,
constipatii etc.
59
evacuare e prevazuta cu o clema (punga folosita pt scaune semisolide);
Pungi dintr-o singura bucata autoadezive;
Pungi din 2 bucati.
TEHNICA:
In primele zile din perioada postoperatorie, asistenta medicala panseaza plaga respectand
regulile de asepsie si antisepsie. In prima zi dupa interventia chirurgicala, ajuta bolnavul sa se
mobilizeze, a 2-a si a 3-a zi dupa interventie verifica permeabilitatea stomei, protejeaza patul cu
musama si aleza.
Pregateste psihic bolnavul si-l incurajeaza, explica tehnica, castiga incredera si cooperarea
bolnavului si-l roaga sa participe la incrijirea stomei .
Pregatirea fizica: asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile,
aseaza un prosop de hartie in jurul stomei pentru a proteja bolnavul de eventualele scurgeri si observa
bolnavul pe toata perioada tehnicii.
Indeparteaza punga cu miscari blande, apoi spalam tegumentul din jurul stomei cu apa si sapun,
daca e cazul indepartam parul din jurul stomei, incurajam bolnavul sa-si priveasca stoma si explica
tehnica. Observa culoarea si aspectul stomei (o deschidere de culoare rosiatica, umeda, plata sau
proeminenta, vascularizata intens si nu prezinta sensibilitate la atingere).
Sterge cu blandete tegumentul din jurul stomei prin tamponare si aplica punga colectoare
(lipirea pungii cu autoadezivul direct pe tegumentul uscat si curat), astfel incat sa nu permita nicio
scurgere in jurul stomei.
Asistenta medicala asigura confortul termic si fizic al bolnavului, il aseaza intr-o pozitie
confortabila, aeriseste salonul.
INCIDENTE SI COMPLICATII
(Dupa decesul bolnavului, stoma nu mai evacueaza. Asistenta medicala efectueaza toaleta si
se obstrueaza stoma cu o banda adeziva).
DEFINITIE : Este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial
cu ajutorul oscilometrului PACHON.
Aparatul este alcaturit dintr-un cadran gradat in unitati, o manseta pneumatica cu doua
camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite
pe membrele bolnavului de unde pulsatiile se transmit la manometru. Amplitudinea oscilatiilor arteriale
se observa pe un cadran gradat al aparatului.
SCOP: Pentru masurarea amplitudinilor pulsatiilor peretelui arterial.
Interpretarea rezultatelor: Valorile normale sunt apreciate in limite foarte lungi, variabile de
la bolnav la bolnav dar si la acelasi bolnav.
In mod normal variaza intre:
61
Extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila A, B, C, suc pancreatic si
secretie proprie;
- Aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;
- Descoperirea modificarilor anatomo-patologice;
- Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare (giardia).
b) Terapeutic
- Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa
asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.
c) Alimentatie artificiala
- Se introduc lichide si alimente lichide in organismul bolnavilor inconstienti sau
cu tulburari de deglutitie.
d) Aspiratie continua
- In cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
- Dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv;
- Se verifica permeabilitatea cailor biliare, localizarea proceselor patologice
hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul
sucului duodenal, analiza sucului pancreatic.
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
Musama si aleza;
2 sorturi de protectie;
Perna cilindrica sau patura rulata;
Prosoape;
Sonde einhorn;
Seringi 20 ml;
Manusi sterile;
Trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice);
Casoleta cu material moale;
Stativul cu eprubete;
Tavite renale;
Recipient cu apa pt umezirea sondei;
Pahar cu apa;
Sulfat de magneziu 33%.
63