AMPRENTA FUNCTIONALA

CURS 4

Copia negativa a campului protetic edentat total. Se obtine dupa adaptarea lingurii individuale de pe
campul protetic si folosirea ca material de amprenta a unor materiale cu calitati deosebite. Lingura
individuala adaptata serveste ca portamprenta pt materialul de amprenta.

Materialele de amprenta sunt - rigide ca gipsul , semirigide pasta de zinc , oxid de zic eugenol , -
termoplastice.

Materiale de amprenta elastice : - alginate ( mai putin folosite ) , elastomerii de sinteza ( cele mai
folosite)

Amprenta finala este etapa clinica iar pe baza ei se obtine modelul functional.

MODELUL FUNCTIONAL

Reprezinta copia pozitiva a campului protetic edentat total. Modelul functional se mai numeste si
modelul de lucru pe el se va confectiona viitoarea proteza. Modelul functional reda atat zona de sprijin
cat si zona de mentinere a campului protetic. Amprenta sosita in laborator este in primul rand spalata pt
a indeparta saliva. Amprenta cu pasta de gips si amprenta pe baza de oxid de zinc eugenol sufera o serie
de pregatiri.

Indigurirea amprentei scop conservarea fundurilor de sac si a zonei de mucoasa neutra. Indiguarea
consta in lipirea unui rulou de ceara de 5 mm la o distanta de 3 mm de marginea amprentei. Datorita
acestei pregatiri , modelul functional va prezenta fundurile de sac delimitate spre exterior.

COAFAREA AMPRENTEI este o operatiune de prefigurare a soclului modelului functional. Se aplica o

fasie de ceara roz , lata de 1,5 cm de jur imprejur. a amprentei in timpul turnarii gipsului. Acest gips nu
curge in afara amprentei. Va rezulta un soclu gata fasonat prin aceasta metoda se face si economie de
material de gips moldano.

OBTINEREA MODELULUI FUNCTIONAL

Modelele functionale sunt turnate din gipsuri dure tip MOLDANO. Aceste gipsuri au o mare rezistenta la
presiune si rupere. De asemenea au o mare fidelitate care este data de granulatia f fina a acestui
material. Pasta obtinuta este fluida si se insinueaza in toate detaliile amprentei. Gipsul Moldano prezinta
o duritate de 10 ori mai mare decat a gipsului normal.

Izolarea amprentei se face prin spalare cu apa

Prepararea pastei de gips intai gips 20 gr , apa 10 ml se amesteca 60 sec.
Se introduce in amprenta prin vibrare manuala sau masuta vibratorie
La maxilar se depune pe zona cea mai inalta , la mandibula zona distala.
Se acopera intreaga amprenta cu gips.
 Priza gipsului se realizeaza pe suprafata macroretentii fie sub forma unor santuri longitudinale
sau moturi.
Priza completa a gipsului 30-40 min
Soclul este indicat fie din acelasi material fie din gips obisnuit.
Se realizeaza o gramajoara si se pune amprenta.
Fasonarea gipsului
Priza finala
Demularea se face in functie de materialul cu care s a amprentat. In cazul amprentei cu gips se
face prin ciocanire cu manevre usoare. In cazul materialelor termoplastice sau bucoplastice se
pune modelul cu amprenya intr un bol cu apa calda la 100 grade. Materialul termoplastic se
inmoaie si se obtine modelul functional. In cazul amprentei cu elastomeri de sinteza se fac
tractiuni pe manerul lingurii sau ne ajutam cu o spatula si prin tr...? anterior-posterior se scoate
amprenta de pe model.

SOCLAREA se realizeaza cu ajutorul soclatorului obtinand un soclu cu o grosime de minim 5 mm.

FASONAREA modelul este fasonat intr o forma asemanatoare cu a campului protetic.

APARATE FOLOSITE PENTRU REALIZAREA MODELULUI FUNCTIONAL.

Amestecul dintre pulbere si apa se poate realiza cu ajutorul unor aparate.

1. Vacuum malaxor cu ajutorul lui se obtine un amestec omogen dintre pulbere si apa in conditii
de vid. Pasta obtinuta se toarna in amprenta.
2. Masa vibratorie pt evitarea bulelor de aer.
3. Soclatorul realizarea soclului modelului.

CALITATILE UNUI MODEL FUNCTIONAL se urmaresc urmatoarele aspecte:

1. Integritatea modelelor sub aspectul ca aceste modele sa redea in totalitate campul protetic. O
greseala frecventa este sectionarea modelului in timpul soclarii , in special in zona tuberc.
piriformi la mandibula , si tuberoz. maxilare la maxilar.
2. Se urmareste redarea fundurilor de sac respectand conservarea marginii amprentei functionale.

SABLOANE DE OCLUZIE

Sunt piese auxiliare in tehnologia de realizare a protezei totale cu ajutorul carora medicina dentara
determina raporturile intermaxilare si stabileste date referitoare la alegerea si pozitionarea dintilor
artificiali. Sabloanele de ocluzie sunt formate din:

- Baza sablonului
- Bordurile de ocluzie

BAZA SABLONULUI materiale utilizate:

- Placile de baza termoplast , polistiren

 - Acrilatele auto , termopolimerizabile.
- Compozite fotopolimerizabile.

Baza sablonului din placa de baza placa de baza se prezinta sub forma unor placi cu o grosime de 1,5-
2mm. Trapezoidale pt maxilarul superior si sub forma de potcoava pt mandibula. Au ca caracter principal
plasticitatea la caldura. Modelul funct. Izolat in apa, placa de baza este incalzita uniform apoi se aplica pe
model iar prin presiuni digitale se adapteaza in contact intim cu modelul. Intai pe bolta palatina apoi pe
versant. cr. alv. Excesul de material care depaseste modelul este sectionat cu foarfeca. Marginile se
resfrang pt a patrunde in fundurile de sac copiind forma acestora. Marginile bazei se rotunjesc cu freze
din acrilat. Adaptarea sablonului pe modelul functional se obtine prin incalziri succesive si se considera
terminata cand aceasta acopera in totalitate campul protetic.

Baza sablonului trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

1. Sa aiba o grosime uniforma

2. Sa acopere in totalitate campul protetic
3. Sa fie stabila pe campul protetic , sa nu basculeze
4. Sa se poata indeparta si repune cu usurinta pe modelul functional
La sablonul inferior forma de potcoava pt a marii rezistenta se aplica o intaritura din sarma de
vipla de 0,6 mm.

BORDURILE DE OCLUZIE sau valurie de ocluzie.

Au forma si dimensiunile viitoarei arcade dentare artificale si sunt plasate exact pe locul acestora. Sunt
confectionate din ceara roz. Dimensiunea bord. de ocluzie:

- Regiunea frontala 10 mm inaltime , 4 mm latime

- Regiunea laterala 5 mm inaltime , 6-8 latime

Latimea bordurilor in regiunea laterala trebuie sa fie cat latimea crestei alveolare. Bordura se
solidarizeaza pe baza sablonului prin lipire cu ajutorul unei spatule. Bordura de ocluzie se intinde in
regiunea laterala pana la nivelul fetei distale a molar de 12 ani. Suprafata vestibulara trebuie sa aibe o
forma plana neteda. Aceaste borduri de ocluzie mai pot fi obtinute prin topirea unor bucati de ceara roz
si aplicarea cerii topite intr o serie de conformatoare care au forma bordurilor de ocluzie. Se asteapta
solidificarea cerii apoi se desface conformatorul si se scot bordurile de ocluzie din ceara. Bordurile de
ocluzie pot fi cumparate, unde se afla sub forma unor bare de ceara roz care se plastifiaza si se aplica pe
baza sablonului.