A 010 REGULAMENT CADRU DE DEZVOLTARE Braila Final

REGULAMENT CADRU DE DEZVOLTARE URBANISTICA R.C.D.U.
BRAILA NORD 2011
REGULAMENT CADRU DE DEZVOLTARE

URBANISTICA R.C.D.U.
AL SISTEMULUI URBAN BRAILA ZONA NORD VADENI
I. PRESCRIPTII GENERALE
1. ROLUL REGULAMENTULUI CADRU DE DEZVOLTARE URBANISTICA

1.1. Regulamentul cadru de urbanism reprezinta un sistem unitar de norme tehnice si
juridice care sta la baza elaborarii planurilor urbanistice de dezvoltare locala de tip
P.U.Z. specifice pentru Zona de Nord a municipiului Braila
1.2. Regulamentul stabileste, in aplicarea legii, regulile generale de ocupare a terenurilor
si de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente acestora, intr-o maniera
aplicativa pe un teritoriu stabilit ca zona de dezvoltare urbana municipala.
1.3. Scopul prezentei reglementari tehnice il constituie asigurarea unui cadru unitar
pentru elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale si/sau de Detaliu la nivelul localitatii
urbane, in limitele teritoriilor administrative, in conformitate cu actele normative in
vigoare.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezentul regulament cadru este parte integranta a Planului de Amenajare Teritoriala
Zonala- Periurban Braila si cuprinde si detaliaza prevederile referitoare la modul de
utilizare a terenurilor si de amplasare, dimensionare si realizare ale constructiilor si
amenajarilor de dezvoltare economica, infrastructura majora si de loisir din zona
cuprinsa la nordul municipiului Braila, pe suprafata municipiului Braila punctual si pe
intreaga suprafata a comunei Vadeni, atat in intravilan cat si in extravilan.
2.2. Sunt exceptate de la prevederile art. 2.1. constructiile si amenajarile cu caracter
special, care se autorizeaza si se executa in conditiile stabilite de lege.
2.3. Prezentul regulament are un caracter director. Prevederile sale definesc ariile
functionale majore pe baza carora se va realiza dezvoltarea urbanistica a teritoriului.
2.4. Materializarea propunerilor de amenajare si dezvoltare urbanistica, reglementate prin
prezentul regulament cadru, se face in timp, pe baza unei strategii legal aprobate, in
functie de buget propriu sau comun al unitatilor administrativ-teritoriale de baza, in
corelare cu fonduri provenite din investitii la nivel central si/sau investitii private.
26
PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

REGULAMENT CADRU DE DEZVOLTARE URBANISTICA R.C.D.U. BRAILA NORD 2011
2.5. Dintre obiectivele principale ale dezvoltarii teritoriale a zonei Braila Nord pot fi
mentionate:
Valorificarea superioara a potentialului economico-social al sistemului
urban Braila
Dezvoltarea coerenta a teritoriului UAT Vadeni, aflat intre Braila si Galati
Dezvoltara multifunctionala economico-sociala a zonei ca Pol de
importanta regional
2.6. Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai in urmatoarele
situatii:
Conditii dificile de fundare
Dimensiuni sau forme ale parcelelor care nu se inscriu in prevederile
regulamentului
Obiective cu destinatii semnificative
2.7. Modalitatile de construibilitate in cazul derogarilor sunt urmatoarele:
Modificarea uneia din conditiile stipulate in PATZ Periurban Braila Nord privind
regimul de construire, indicatorii urbanistici de baza (POT,CUT, RmH) precum si
retragerile de la aliniament este posibila doar pe baza unor Planuri Urbanistice
Zonale P.U.Z.si doar in pondere de maxim 20% fata de preverderile prezentului
regulament.
Se interzice initierea si elaborarea documentatiilor de urbanism ce au ca scop
modificari structurale aduse la prezentul regulament.
De asemenea initierea de PUZ-uri de modificare a conditionarilor este posibila doar
dupa atingerea unui prag de minim 70% suprafata construita si/sau amenajata
conform prezentului regulament.
2.8. Impartirea teritoriului in arii functionale majore (denumite in continuare AFM) s-a
facut conform plansei de Zonificare Functionala si Reglementari Urbanistice.
2.9. Definirea unei arii functionale majore (AFM) este determinata de doi parametri:
Functiunile dominante admise cu sau fara conditionari;
Configuratia parcelarului si a constructiilor pe lot , POT si CUT.
3. CORELARI CU ALTE DOCUMENTATII
3.1. Prezentul regulament preia acele prevederi directoare din documentatiile de
amenajarea teritoriului de nivel superior (P.A.T.N., P.A.T.J. Braila si P.A.T.Z. Periurban
Braila) precum si cele din documentatiile urbanistice anterioare (P.U.G. Braila, P.U.G.
Vadeni si altele) ale caror efecte sunt imprimate in configuratia cadrului construit
actual al localitatilor si care isi pastreaza si in prezent valabilitatea.
3.2. De asemenea Regulamentul Cadru de Dezvoltare Urbanistica preia prevederile
cuprinse in Regulamentul General de Urbanism si le aplica in corelare cu conditiile
specifice zonei de Nord a municipiului Braila.
4. CONDITII DE APLICARE
4.1. Prezentul regulament reprezinta principalul cadru tema de implementare pentru
obiectivele de dezvoltare urbanistica, rezolvate prin documentatii urbanistice de tip
PUZ.
26

4.2. Se impune realizarea diferentiata si etapizata a interventiilor, primordiale fiind

documentatiile urbanistice sectoriale PUZ coordonatoare aferente infrastructurii de
circulatie, infrastructurii tehnico-edilitare si de mediu ce vor completa prezentul
regulament prin norme si masuri specifice.
4.3. Se interzice elaborarea de documentatii PUZ pentru ariile functionale majore pana la
aprobarea PUZ-urilor sectoriale sus mentionate (4.3.) determinate de studii de
fundamentare/fezabilitate anterioare.
4.4. Studiile de fundamentare/fezabilitate se elaboreaza in scopul reglementarii unor
probleme sectoriale, ce intervin hotarator in sustinerea problemelor de amenajare
teritoriala si dezvoltare urbanistica.
4.5. In cazul operatiunilor urbanistice importante ca suprafata, volum de constructii si/sau
complexitate a lucrarilor de infrastructura tehnica, prezentul regulament va fi
completat si detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor
documentatii urbanistice de tip P.U.Z. realizate si aprobate conform legii.
4.6. Pentru toate zonele de extindere situate intre intravilanele existente si intravilanul
propus este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale pe baza unor avize
de oportunitate emise de autoritatile locale implicate, aprobate conform legii,
conditie a includerii acestora in intravilan, in cadrul ariilor functionale majore, si a
schimbarii destinatiei si incadrarii modului de aplicare a sistemului de taxe si impozite
locale.
4.7. Initierea elaborarii studiilor specifice de tip PUZ apartine colectivitatilor locale prin
consiliile proprii pe baza obligativitatii legale precum si a programelor de dezvoltare
urbanistica a teritoriului.
4.8. Studiile de fundamentare se elaboreaza in scopul analizei si reglementarii unor
aspecte sectoriale sau complexe, ce intervin hotarator in sustinerea problematicilor
de amenajare teritoriala si de dezvoltare urbanistica. Se impune obligativitatea
elaborarii studiilor de fundamentare specifice aferent fiecarei AFM.
4.9. In elaborarea PUZ-urilor pe arii functionale majore si pe UTR-uri specifice se vor
mentine si detalia denumirile AFM-urilor din prezentul regulament . UTR-urile
rezultate in urma elaborarii PUZ-urilor vor avea denumirile de forma (L1 L1a, in
functie de specific). De asemenea autoritatile locale vor avea un rol de coordonare a
documentatiilor PUZ si in ceea ce priveste dimensiunea UTR-urilor finale, cu scopul
obtinerii unei coerente morfo-tipologice de calitate.
5. CONDITII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR
5.1. Pentru a fi construibila, o parcela trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
minime de construibilitate:
Pentru contructii P P+2:
Posibilitate de acces la drum public sau privat;
Pentru parcelele nou constituite in extinderi si enclave neconstruite din
intravilanul existent suprafata minima 500 mp;
Front minim la strada pentru toate cladirile : 15m;
Pastrarea unui raport de maxim 1/3 intre latimea si adancimea parcelei;
Unghiul format de frontul la strada cu fiecare din limitele laterale ale parcelei
sa fie cuprins intre 75 si 105;
26

5.2. Pentru parcelele cu o suprafata cuprinsa intre 3000mp si 5000 mp, cele cu front la
strada peste 30 de metri sau cele cu raportul laturilor peste 1/3 modul de construire
va fi precizat prin Planuri Urbanistice de Detaliu.
5.3. Parcelele cu suprafata mai mica de 500 de m pot deveni construibile numai prin
comasarea sau asocierea cu una din parcelele invecinate.
5.4. Este permisa divizarea unui lot in maxim trei parcele care sa indeplineasca conditiile
de construibilitate; impartirea lotului intr-un numar mai mare de trei parcele distincte
se va face in baza unor PUZ-uri de parcelare.
6. DIVIZIUNEA TERENULUI IN ZONE, SUBZONE SI ARII FUNCTIONALE

6.1. Regulamentul este alcatuit pentru urmatoarele zone, subzone si arii functionale
majore:
C ZONE CU CARACTER CENTRAL (Zona centrala, nuclee/poli separati, mari
unitati dispersate)
- C1 Subzona centrala cu echipamente publice, servicii tertiare,
comert si locuire
- C2 Subzona cu servicii tertiare, institutii de formare, comert si
locuire
- C3 Subzona servicii portuare, administrative comert si servicii
tertiare
L ZONE DE LOCUIT SI FUNCTIUNI DE ACOMPANIERE
- L1 Subzona locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2
niveluri in zone construite
- L2 Subzona locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2
situate in noile extinderi sau enclave neconstruite
- L3 Subzona locuinte colective cu P+4 P+6 situate in ansambluri
preponderent rezidentiale
M ZONE CU ACTIVITATI ECONOMICE MIXTE DE SERVICII TERTIARE,
COMERT, MANUFACTURA SI LOCUINTE (Raport locuinte/alte activitati =
minim 1/3)
- M1 Subzona mixta cu raport intre locuire si comert de si
echipamente publice de baza
- M2 Subzona comerciala de retail cu raport intre locuire si comert
de 2/3
- M3 Subzona comerciala cu locuire in pondere de 50%
si echipamente publice si loisir (dotari sportive)
- M4 Subzona comerciala de tip expo-retail
A ZONE CU ACTIVITATI INDUSTRIALE DE PRODUCTIE SI DEPOZITARE
- A1 Subzona activitati industriale productie si depozitare alimentara
- A2 Subzona activitatilor industriale energetice si activitati de
cercetare energie verde
- A3 Subzona activitatilor industriale mixte parcuri de activitati
- A4 Subzona unitatilor productive sere/ferme.
V ZONA SPATIILOR VERZI
26

- V1 Spatii verzi publice cu acces nelimitat - Parcuri, gradini si

scuaruri publice
- V2 Amenajari sportive publice
- V3 Spatii verzi pentru agrement Baze de agrement, parcuri de
distractii, complexe si baze sportive
- V4 Spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa
- V5 Culoare de protectie ale infrastructurii tehnice
- V6 Paduri si plantatii forestiere inclusiv fasii plantate de protectie
sanitara
T ZONA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT
- T1 Subzona transporturilor rutiere
- T2 Subzona transporturilor feroviare
- T3 Subzona transporturilor aeriene
- T4 Subzona unitatilor de transfer, noduri intermodale
G ZONAGOSPODARIEI COMUNALE
- G1 Subzona constructiilor si amenajarilor izolate pentru gospodarie
comunala
- G2 Subzona cimitirelor
EX ZONE SITUATE IN EXTRAVILAN
- ExA Terenuri agricole
- ExL Terenuri libere/interstitiale/inierbate
- ExP Terenuri impadurite
- ExH Terenuri situate permanent sub ape
7. OBSERVATII
7.1. Prevederile regulamentului au fost adaptate si cazului in care suprafata intravilanului
depaseste necesitatile de dezvoltare ale localitatilor.
7.2. Planul de reglementari cu indicarea ariilor functionale majore (AFM) este prezentat in
anexa.
7.3. Autorizarea executarii constructiilor va tine seama de zonele de servitute si de
protectie a retelelor tehnico-edilitare.
7.4. In scopul protejarii imaginii spatiului public, autoritatile locale vor urmari evitarea:
Amplasarii spre strada a anexelor gospodaresti
Amplasarii spre strada a depozitelor si a spatiilor de productie si constructii
anexe
Amplasarii constructiilor cu fatada posterioara spre strada
Folosirii unui limbaj arhitectural neconform (cromatica de fatada si materiale
de constructie folosite, etc.)
II. PRESCRIPTII SPECIFICE
1. C ZONA CENTRALA
- C1 Subzona centrala cu echipamente publice, servicii tertiare, comert si locuire

- C2 Subzona cu servicii tertiare, institutii de formare, comert si locuire
- C3 Subzona servicii portuare, administrative comert si servicii tertiare
1.1. Generalitati: Caracterul Zonei
26

Zona centrala cuprinde functiuni de interes supramunicipal, municipal si local de tip public public,
diverse categorii de activitati comerciale, servicii, in areale bine definite in imediata vecinatate a
principalelor noduri rutiere de circulatie.
Fondul construit este format in mare parte din servicii tertiare, dar zona mixta permite conversia
locuintelor in alte functiuni, spre deosebire de zona de locuit (L) in care acest lucru este limitat.
Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii
tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, alimentatie publica, loisir), mici
activitati manufacturiere si locuinte.
1.2. Utilizare Functionala

1.2.1. Utilizari Admise
Functiunile complementare admise ale zonei sunt:
Institutii, servicii si echipamente publice;

Sedii ale unor firme si servicii profesionale;
Servicii sociale, colective si personale;
Sedii ale unor organizatii politice, profesionale, etc.
Lacasuri de cult;
Comert de retail;
Activitati manufacturiere si activitati nepoluante;
Dotari turistice;
Alimentatie publica (restaurante, baruri, cofetarii, cafenele,etc.);
Parcaje la sol sau supraterane in constructii;
Spatii libere pietonale;
Locuinte cu partiu obisnuit sau locuintecare includ spatii pentru profesiuni liberale;
Spatii verzi amenajate;
Retele tehnico-edilitare;
1.2.2. Utilizari admise cu conditionari
- Se permite conversia locuintelor in alte functiuni (mai sus mentionate) cu conditia pastrarii
acestei functiuni in proportie de minim 30% din suprafata desfasurata a constructiei.
- Pentru orice utilizari se va tine cont de conditiile geotehnice si de zonare seismica;
1.2.3. Utilizari interzise
Se interzic urmatoarele utilizari:
- Activitati poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

- Cresterea animalelor;
- Depozitare de orice tip;
- Statii de intretinere auto;
- Platforme de precolectare deseuri;
- Activitati care utilizeaza pentru depozitare si/sau productie terenul vizibil din circulatiile
publice sau din institutiile publice;
- Orice lucrari de sistematizare verticala (terasament) de natura sa afecteze amenajarile din
spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente, inclusiv cele ce pot sa provoace
26

scurgerea apelor pluviale pe parcele vecine sau care impiedica evacuarea si/sau colectarea
apelor.
1.3. Conditii de amplasare. Echipare si conformare a cladirilor

1.3.1. Caracterisitici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)
In cazul serviciilor publice dispuse izolat, terenul este de minim 800 m, cu un front la strada de
minim 15 m;
In cazul constructiilor cuplate pe parcele de minim 500m si un front la strada de minim 15 m; in
functie de necesitati vor putea fi concesionate sau cumparate una sau mai multe parcele
adiacente;
Detaliile de conformare generala vor fi stabilite prin documentatii urbanistice PUZ elaborate pe
AFM-urile specifice.
1.3.2. Amplasarea cladirilor fata de aliniament
Echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 10 m sau vor fi dispuse pe
aliniament in functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele specifice existente,
dar nu mai putin de 10 m fata de axul drumului.
In cazul in care cladirile de pe parcele adiacente prezinta calcane este obligatorie alipirea la
acestea;
Cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adancime fata de aliniment care nu va
depasi 20 m (aliniament posterior);
1.3.3. Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor
Cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, retraferea fata de limitele laterale va fi de minim
jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 3m cu obigativitatea asigurarii unui acces
de minim 3,5m pt autovehicolul de stingere a incendiilor pe una din laturi. Retragerea fata de
limita posterioara va fi de minim 5m.
Se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre zona
centrala si alt tip de zona.
1.3.4. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela
Cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatatea cladirii celei mai inalte, dar nu mai
putin de 3m.
1.3.5. Circulatii si accese

Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4m latime dintr-o
circulatie publica in mod direct.
Pentru asigurarea accesului auto de stingere a incendiilor in curtea posterioara distanta dintre
cladire si una din limitele laterale va fi de minim 3.5m.
1.3.6. Stationarea autovehiculelor
Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai in
interiorul parcelelor, in afara circulatiilor publice
1.3.7. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor
Inaltimea maxima admisibila in planul fatadei nu va depasi 12m la cornisa; se poate adauga un
nivel suplimentar pe 80% din suprafata construita, cu conditia retragerii acestuia la 45% in plan
vertical fata de planul fatadei.
Pentru parcelele de colt se admite un nivel suplimentar.
Nu se admit diferente mai mari de 1 nivel construit intre cladiri invecinate, inclusiv vecinatate pe
partea posterioara a lotului.
26

1.3.8. Aspect exterior al cladirilor

Aspectul cladirilor exterior va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si
exprimarii arhitecturale, dar in conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina
seama de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din
vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate.
1.3.9. Conditii de echipare edilitara
Toate cladirile vor fi racordate la retelele publice edilitare. In cazul alimentarii cu energie
electrica, apa sau energie termica in sistem propriu sau din surse regenerabile se va obtine
avizul autoritatilor competente care administreaza resursele respective.
1.3.10. Spatii libere si spatii plantate
Suprafetele neconstruite ale echipamentelor publice vor fi acoperite cu un minim de 40% cu
plantatii inalte sau gazon. Densitatea arborilor indiferent de folosinta loturilor va fi de minim 1
arbore/100mp de teren. Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si
vor fi inconjurate cu un gard viu de 1,20m inaltime.
1.3.11. Imprejmuiri
Separatiile spre strada a terenurilor vor fi executate cu gard transparent cu inaltimea maxima de
2 m din care 60 cm soclu opac, eventual dublat de gard viu. Gardurile de pe limitele laterale sau
posterioare vor fi opace si vor avea inaltimea de maxim 2 m.
1.4. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului
1.4.1. Procentul maxim de ocupare a terenului (POT)

C1 - P.O.T. maxim 60%; pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema
beneficiarului, dupa caz.
C2 - P.O.T. maxim 50%;
C3 - P.O.T. maxim 40%;
1.4.2. Coeficientul de utilizare a terenului (CUT)

C1 - CUT maxim = 2mp/ADC/mp.teren;
C2 - CUT maxim = 2.5mp/ADC/mp.teren;
C3 - CUT maxim = 1.5mp/ADC/mp.teren;
2. L ZONA LOCUIRE
Zona de locuit se compune din subzone diferentiate dupa criteriile functionale si morfologice
specifice;
Dupa criteriul functional:
- Caracterul locuintelor: individuale sau colective mici;

- Caracterul tesutului urban: - omogen rezidential,
- mixat in proportii si modalitati diferite cu alte functiuni
complementare comerciale, servicii, etc;
Din punct de vedere morfologic:
- Tipul parcelarului: - rezultat din evolutia localitatilor in timp
26

- creat prin lotizarea unui8 teren mai mare sau prin

extinderea localitatii pe foste terenuri agricole;
- Configuratia in raport cu spatiul public:
- diferentiata sau nu in raport cu distanta fata de strada a
cladirilor de pe o parcela
- Volumetrie: regim de construire discontinuu, inaltime mica (P P+2), sarpanta;
- Spatiul liber: continuu(vizibil din circulatiile publice)
Prevederile regulamentului sustin evolutia ipotetica a zonei de Nord Braila prin:
Mentinerea zonelor bine constituite in cazul interventiilor punctuale;

Reconstructia zonelor neconforme prin operatiuni de comasare si reparcelare;
Extinderea pe terenuri neconstruite, intra si extravilane, a noi locuinte individuale si
colective mici pe baza unor operatiuni funciare-reparcelare.
Zona locuintelor individuale si colective mici se compune din urmatoarele arii functionale:
- L1 Subzona locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri in zone construite
- L2 Subzona locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 situate in noile extinderi
sau enclave neconstruite
- L3 Subzona locuinte colective cu P+4 P+6 situate in ansambluri preponderent
rezidentiale

L1+L2
Locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri in regim de construire

discontinuu;
Echipamente publice specifice zonei rezidentiale dimensionate conform cu temele specifice
si normele in vigoare;
Lacasuri de cult;
Alimentatie publica (restaurante, baruri, cofetarii, cafenele,etc. cu program redus);
Locuinte cu partiu obisnuit sau locuinte care includ spatii pentru profesiuni liberale;
L3
Locuinte colective cu P+4- P+6 niveluri in regim de construire discontinuu;

26

L1+L2+L3
- L1+L2 - Se permite conversia locuintelor in alte functiuni (mai sus mentionate) cu conditia
pastrarii acestei functiuni in proportie de minim 50% din suprafata desfasurata a constructiei.
- Pentru L3 se admite conversia locuintelor de la parterul si etajul 1 intr-o proportie de maxim
50% pentru profesiuni liberale sau comert de proximitate;
- Anexe gospodaresti cu conditia sa nu fie vizibile din spatiul public si doar in dispunere
gurupata;
- In cazul unor enclave de lotizari existente in ansamblurile de locuinte colective, acestea vor fi
considerate functional si urbanistic similar zonei L3 si se vor supune reglementarilor de
construire pentru aceasta subzona.
- Functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 250 mp ADC,

genereaza trafic important de persoane si marfuri, au program prelungit;
- Instalarea pe spatiul public din imediata vecinatate sau in curtile private a panourilor pentru
reclame; dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor;
apelor.

PUZ-urile necesare a fi elaborate pentru ariile functionale majore de locuit L1, L2 sau L3 vor tine
cont de urmatoarele aspecte, conditionari generale de conformare a structurii parcelare si de
conformare a cladirilor:
In cazul constructiilor individiale sau cuplate pe parcele de minim 500m si un front la
strada de minim 15 m; in functie de necesitati vor putea fi concesionate sau cumparate
una sau mai multe parcele adiacente;
Obligativitatea pastrarii unui raport maxim de 1/3 intre dimensiunile parcelelor.
Mentinerea unui procent de spatii verzi dispersate de minim 50% ca gradini de fatada
Detaliile de conformare generala vor fi stabilite prin documentatii urbanistice PUZ elaborate pe
AFM-urile specifice de tip L1, L2 sau L3.
Cladirile, indiferent de functiunea avuta vor respecta retragerea de la aliniament care este
caracteristica strazii respective;
26

acestea;
In fasia non aedificandi dintre aliniament si alinierea generala a cladirilor nu se permite nici o
constructie cu exceptia imprejmuirilor sau aleilor de acces.
Locuintele individuale vor fi conformate in regim izolat sau cuplat, pastrand ca date de tema
generale, retragerile laterale de minim 3 m si posterioare de minim 5m.
Cladirile publice se vor amplasa obligatoriu in regim izolat, retragerea fata de limitele laterale va
fi de minim jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 3m cu obligativitatea
asigurarii unui acces de minim 3,5m pentru autovehicolul de stingere a incendiilor pe una din
laturi. Retragerea fata de limita posterioara va fi de minim 5m.
de locuire si alt tip de zona.
putin de 3m.
interiorul parcelelor, in afara circulatiilor publice, dimensionarea ce trebuie luata in calcul fiind
de 1 loc parcare /100 mp ADC, indiferent de functiune.
nivel suplimentar pe 60% din suprafata construita mansardat in volumul acoperisului.
L1- in cazul tesutului existent traditional este permisa pastrarea modului de dispunere a
cladirilor, in regim izolat, daca acestea nu depasesc inaltimea la cornisa de 4,00 m(P).
Nu se admit diferente de inaltime intre cladirile invecinate in cazul construirii in regim cuplat.
Aspectul exterior al cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si
26

Minim 50% din suprafata loturilor pentru locuit vor fi acoperite cu spatii verzi amenajate
individual, cu 1 arbore/40 mp gradina de fatada.
Suprafetele neconstruite ale celorlalte functiuni acceptate in zona de locuit vor fi acoperite cu
un minim de 40% cu plantatii inalte sau gazon. Densitatea arborilor indiferent de folosinta
loturilor va fi de minim 1 arbore/100mp de teren. Parcajele vor fi plantate cu un arbore la
fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un gard viu de 1,20m inaltime.
2.3.11. Imprejmuiri
Separarea spre strada a terenurilor vor fi executate cu gard transparent cu inaltimea maxima de

L1 - P.O.T. maxim 35% pentru parcelele cu suprafata pana la 600 mp; 25% cu suprafata >600mp
pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului, dupa caz.
L2 - P.O.T. maxim 50%;
L3 - P.O.T. maxim 45%;

L1 - CUT maxim = 1.2mp/ADC/mp.teren;
3. M ZONA MIXTA
- M1 Subzona mixta cu raport intre locuire si comert de si echipamente publice de baza

- M2 Subzona comerciala de retail cu raport intre locuire si comert de 2/3
- M3 Subzona comerciala cu locuire in pondere de 50% si echipamente publice si loisir
(dotari sportive)
- M4 Subzona comerciala de tip expo-retail
Zona mixta cuprinde functiuni de interes general si public, diverse categorii de activitati comerciale,
servicii si de mica productie, in lungul principalelor artere de circulatie.
Fondul construit este format in mare parte din cladiri de locuit, dar zona mixta permite conversia
locuintelor in alte functiuni, spre deosebire de zona de locuit (L) in care acest lucru este limitat.
Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii
tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, alimentatie publica, loisir), mici
activitati manufacturiere si locuinte.

26

Institutii, servicii si echipamente publice;

Sedii ale unor firme si servicii profesionale;
Servicii sociale, colective si personale;
Sedii ale unor organizatii politice, profesionale, etc.
Lacasuri de cult;
Comert de retail;
Activitati manufacturiere si activitati nepoluante;
Dotari turistice;
Alimentatie publica (restaurante, baruri, cofetarii, cafenele,etc.);
Parcaje la sol sau supraterane in constructii;
Locuinte cu partiu obisnuit sau locuintecare includ spatii pentru profesiuni liberale;
- Se permite conversia locuintelor in alte functiuni (mai sus mentionate) cu conditia pastrarii
acestei functiuni in proportie de minim 30% din suprafata desfasurata a constructiei.

apelor.

In cazul serviciilor publice dispuse izolat, terenul este de minim 800 m, cu un front la strada de
minim 15 m;
In cazul constructiilor cuplate pe parcele de minim 500m si un front la strada de minim 15 m; in
functie de necesitati vor putea fi concesionate sau cumparate una sau mai multe parcele
adiacente;
Echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 10 m sau vor fi dispuse pe
aliniament in functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele specifice existente,
dar nu mai putin de 10 m fata de axul drumului.
26

acestea;
Cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, retraferea fata de limitele laterale va fi de minim
jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 3m cu obligativitatea asigurarii unui acces
de minim 3,5m pentru autovehicolul de stingere a incendiilor pe una din laturi. Retragerea fata
de limita posterioara va fi de minim 5m.
mixta si alt tip de zona.
putin de 3m.
interiorul parcelelor, in afara circulatiilor publice
nivel suplimentar pe 80% din suprafata construita, cu conditia retragerii acestuia la 45% in plan
vertical fata de planul fatadei.
Aspectul cladirilor exterior va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si
Suprafetele neconstruite ale echipamentelor publice vor fi acoperite cu un minim de 40% cu
plantatii inalte sau gazon. Densitatea arborilor indiferent de folosinta loturilor va fi de minim 1
arbore/100mp de teren. Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si
vor fi inconjurate cu un gard viu de 1,20m inaltime.
3.3.11. Imprejmuiri
26


M1 - P.O.T. maxim 60%; pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema
beneficiarului, dupa caz.
M2+M4 - P.O.T. maxim 50%;
M3 - P.O.T. maxim 45%;

M1 - CUT maxim = 2mp/ADC/mp.teren;
M2+M4 - CUT maxim = 2.5mp/ADC/mp.teren;
M3 - CUT maxim = 1.5mp/ADC/mp.teren;
4. A ZONE CU ACTIVITATI INDUSTRIALE DE PRODUCTIE SI DEPOZITARE
Zona se compune din terenurile propuse a fi ocupate de activitati productive de bunuri (productie
concreta incluzand categoriile industriale conform CAEN), servicii (productie abstracta cuprinzand
activitati manageriale, comerciale si tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru distributie,
expunere si comercializare, la care se adauga diverse alte servicii pentru salariati si clienti,etc) si
activitati de depozitare (structurate pe profile distincte sau mixte, pozitionate in imediata vecinatate
a zonelor de transfer). Din aceste zone fac parte terenurile rezervate pentru viitoarele activitati
productive si depozitare.
Zona se compune din urmatoarele zone/arii functionale majore:
- A1 Subzona activitati industriale productie si depozitare alimentara

- A2 Subzona activitatilor industriale energetice si activitati de cercetare energie verde
- A3 Subzona activitatilor industriale mixte parcuri de activitati
- A4 Subzona unitatilor productive sere/ferme.
Pentru toate zonele de tip A situate pe terenuri libere sau in extinderile intravilanului sunt necesare
documentatii PUZ avizate conform legilor in vigoare.
Pentru toate platformele industriale va fi necesara elaborarea PUZ pentru stabilirea si identificarea
infrastructurii tehnice, stabilirea circulatiilor publice rutiere si feroviare si pentru relotizarea
terenului.
26

A1 Alcatuita din activitati productive din domenii de varf din industria alimentara precum si
depozitari aferente, servicii conexe, facilitati pentru angajati si clienti;
A2 Alcatuita din activitati productive industriale energetice, activitati de cercetare si formare

profesionala, centralizare si preluare informatii, administratie si control. In mod obisnuit sunt
permise activitatile care necesita spatii ample deschise in jurul cladirilor si care nu genereaza emisii
poluante
A3 Alcatuita din activitati productive in regim mixt, parcuri de activitati, activitati manufacturiere
A4 Activitati de productie si depozitare temporara a materiei prime necesare functionarii zonelor

de tip A1 formate din sere si/sau ferme situate in zone bine definite si pentru care sunt luate masuri
si norme de protectie fata de zonele de locuit.
A1+A2+A3 Se admit numai activitati care se situeaza in zona tehnologiilor de varf, nepoluante,
relationate obligatoriu cu punctele de intermodalitate direct sau prin zone de transfer
A1+A2+A4 - Se admit numai constructii care respecta standardele noi in economia de energie
A3 - Se admite utilizarea comerciala en gros, de tip mixt, la cel mult 30% din parterurile
cladirilor din zona acceselor principale sau in zone bine definite
- se interzice localizarea unitatilor care nu se inscriu in profilul zonei sau pot incomoda functionarea
acesteia.
A1+A2 - se interzic activitatile poluante, si serviciile neconforme cu destinatia zonei (depozitare
excesiva, stocare deseuri, ateliere de reparatii/intretinere auto, etc.

Pentru a putea fi construibile, parcelele vor avea o suprafata minima de 3000 mp (A3), 5000 mp
(A1) si 10000mp (A2) si un front minim la strada de 50m. Parcelele cu dimensiuni si suprafete
mai mici decat cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activitati productive.
Pentru subzona activitatilor productive sere/ferme, dimensiunile parcelelor vor fi stabilite in
functie de considerentele productive si sau tehnologice.
Prin PUZ-uri specifice se vor preciza retragerile de la aliniamente spre strazile perimetrale si
interioare, dar cu urmatoarele limitari/impuneri:
- 15 m pe strazile de categoria I-a si a II-a;
- 10 m pe strazile de categoria a III-a;
- 6 m pe strazile de categoria a IV-a;
La intersectia dintre strazi, aliniamentul va fi racordat pritr-o linie perpendiculara pe

bisectoarea unghiului dintre strazi, avand o lungime de minim 18 m pe strazile de categoria I-a
si II-a si de 9 m pe strazile de categoria a III-a
26


Conform prevederilor viitoarelor documentatii PUZ, cu urmatoarele conditionari:
- cladirile pot fi alipite de constructiile de pe parcelele alaturate cu functiuni similare, situate pe
limita de proprietate, in cazul in care acestea nu prezinta incompatibilitati tehnologice sau au
efecte structurale asupra acestor constructii.
In toate celelalte cazuri cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanta
egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 6 m;
Retragerea posterioara a cladirilor se stabileste la minim 6 m;

putin de 6m.
In toate cazurile se va tine cont de conditiile de protectie fata de incendii si de alte norme
tehnice specifice.
In conformitate cu viitoarele documentatii PUZ, cu urmatoarele conditionari:
- pentru a putea fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica sau
privata de circulatie de minim 6m latime pentru a putea asigura accesul mijloacelor de stingere
a incendiilor sau a mijloacelor de transport grele;
Accesele in parcele din strazile de categoria I si II vor fi realizate dintr-o dublare a cailor
principale de circulatie (colectoare);
Se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.
interiorul parcelelor, in afara circulatiilor publice;
Vor fi asigurate zone de parcare auto in sistem neunitar pe platforme betonate cu suprafata
continua de maxim 10% din suprafata totala a parcelei separate de fasii de spatiu verde
amenajat cu latime de minim 3m.
In conformitate cu viitoarele PUZ, cu urmatoarele conditionari:
A 1 - inaltimea cladirilor nu va depasi 20,0 m;
A2+A3+A4 - Inaltimea maxima admisibila in planul fatadei nu va depasi 12m la cornisa ;
Inaltimea pe strazile interioare ale zonelor industriale nu va depasi distanta intre aliniamente;
In culoarele rezervate traseelor retelelor electrice inaltimea se subordoneaza normelor
specifice;
Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile
immediate;
Se impune tratarea unitara a cladirilor inclusiv pentru fatadele laterale si posterioare ale
acestora;
26

Suprafetele neconstruite vor fi acoperite cu un minim de 40% cu plantatii inalte sau gazon in
sistem necompact pentru a permite infiltrarea apelor pluviale. Se impune integrarea unor fasii
de spatiu verde cu latime de minim 3 m la distante de maxim 50 m de suprafata dalata.
Suprafetele libere din spatiul de retragere de la aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie
de minim 75% formand o perdea vegetala pe tot frontul incintei; Densitatea arborilor indiferent
de folosinta loturilor va fi de minim 1 arbore/200mp de teren. Parcajele vor fi plantate cu un
arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un gard viu de 1,20m inaltime.
Spatiile de demarcatie functionala intre AFM-uri sau UTR-uri definite in urma documentatiilor
PUZ vor fi prevazute cu plantatii inalte cu latime de minim 7 m;
4.3.11. Imprejmuiri
Se recomanda dublarea demarcarii frontale spre interior cu un al doilea gard transparent cu
inaltime maxima de 2 m , in spatiul rezultat fiind plantati arbori si arbusti;

A1+A2+A3 - P.O.T. maxim 50%;
A4 - P.O.T. maxim 40%;
4.4.2. Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) volumetric maxim

A1 - CUT maxim = 4.5mc/mp.teren;
A2+A3+A4 - CUT maxim = 3.5mc/mp.teren;
5. V ZONA SPATIILOR VERZI
5.1. Generalitati: Caracterul zonei
Zona cuprinde spatii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes
supramunicipal si municipal, spatii pentru sport si agrement, spatii plantate de protectie si
paduri de diferite tipuri.
Zona spatiilor verzi este alcatuita din urmatoarele subzone si Arii functionale majore:
- V1 Spatii verzi publice cu acces nelimitat - Parcuri, gradini si scuaruri publice

- V2 Amenajari sportive publice
- V3 Spatii verzi pentru agrement Baze de agrement, parcuri de distractii, complexe
si baze sportive
- V4 Spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa
- V5 Culoare de protectie ale infrastructurii tehnice
- V6 Paduri si plantatii forestiere inclusiv fasii plantate de protectie sanitara
5.2.1. Utilizari admise
26

V1 Sunt Admise numai functiunile de spatiu public plantat public constand in:
- Spatii plantate;
- Circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor plantate
si accesul la activitatile permise;
- Parcaje
- Mobilier urban, amenajari pentru sport, odihna, etc.
- Adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere;
V2+V3 sunt admise amenajari pentru practicarea sportului in spatii descoperite si acoperite, anexe
necesare si alte activitati legate direct de activitatea sportiva;
V4 sunt admise drumurile de halaj, alei, amenajari de mici dimensiuni pentru odihna, agrement,
debarcadere, mici puncte de alimentatie publica specifice
V4+V5+V6 Conform legilor si normelor in vigoare
Cladirile si amenajarile pentru diferitele activitati (recreere, agrement, sport, etc) din spatiile verzi
V1, V2 si V3 se admit cu conditia de a nu avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei
circulatii;
V6 se admite utilizarea pentru agrement a unor zone definite strict cu conditia ca prin
dimensionarea si configurarea acestor spatii libre fara vegetatie inalta sa nu fie diminuat efectul de
ameliorare a climatului local;
Se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare.
Se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice, private si/sau specializate.
Se interzic orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de infrastructura
tehnica reprezentata de circulatiile majore si de retelele de transport tehnice.
Se va avea in vedere intocmirea de documentatii PUZ specifice spatiilor verzi pentru fiecare arie
functionala majora V cu conditionarea introducerii amenajarilor peisagere si stabilirea zonelor de
protectie fata de cursurile de apa naturale sau antropice sau fata de infrastructura majora.
Se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru intretinere,
aprovizionare, drum de halaj).
Cu exceptia instalatiilor sau a constructiilor sportive de tip stadion sau sali de sport, a constructiilor
cu profil expozitional inaltimea maxima a cladirilor nu va depasi P+2 niveluri.
26

Constructiile sportive sau cele cu profil expozitional vor fi dimensionate in functie de temele de
proiectare specifice, cu obigativitatea ca acestea sa fie realizate suprateran.
Scuarurile si fasiile plantate vor fi separate de trotuare prin parapete transparente de 60 cm inaltime.
V1-V4 - POT maxim 15% pentru constructii.
Suprafata ocupata cu platforme dalate, circulatii carosabile si pietonale ocupare maxima a terenului
de maxim 10%.
V4-V6 conform normelor in vigoare.
V1+V4 CUT maxim 0,20 mp ADC/mp. teren, cu exceptia spatiilor plantate protejate.
V2+V3 CUT maxim 0,35 mp ADC/mp. Teren.
Pentru constructiile sportive de tip stadion indicatorii urbanistici POT si CUT vor fi stabiliti in urma
documentatiilor PUZ.
6. T ZONA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT
Autorizarea constructiilor din zona drumurilor publice sau a cailor feroviare se emite in temeiul
Ordinului nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor. Pentru lucrari in zona drumurilor publice si in
vecinatatea zonei de protectie a acestora, se va obtine avizul organelor publice specializate.
In Zona Braila Nord Vadeni vor fi respectate propunerile aprobate din documentatiile urbanistice
PUZ coordonatoare sectoriale aferente infrastructurilor majore de transport, dimensionarile finale
vor fi stabilite pe baza unui Studiu de Circulatie general pentru intreaga zona.
Rezervarea nodurilor de circulatie, pe o suprafata corespunzatoare variabila in functie de rangul

circulatiilor respective, astfel : cerc cu raza de 300 m noduri de circulatie autostrada/drum expres,
cerc cu raza de 100 m noduri de circulatie drum national si cerc cu raza de 50 m pentru celelalte
strazi de categoria I si II mentionate in plansa de Macrozonare functionala anexa la prezentul
regulament.
Zona infrastructurii de transport este alcatuita din urmatoarele subzone si Arii functionale majore:
- T1 Subzona transporturilor rutiere

- T2 Subzona transporturilor feroviare
- T3 Subzona transporturilor aeriene
- T4 Subzona unitatilor de transfer, noduri intermodale

26


T1 - Activitati legate de transporturi la distanta pe cai rutiere pentru calatori si marfuri.
- Autogari si alte constructii si amenajari pentru gararea si intretinerea mijloacelor de
transport rutiere, precum si servicii anexe aferente;
T2 - Statii de calatori, de marfuri si de triaj cu instalatii, constructii, depozite si amenajari
necesare functionarii serviciilor feroviare
Servicii publice de interes general compatibile d.p.d.v. functional
Amenajari, lucrari de terasamente si infrastructura
Lucrari de protectie impotriva poluarii fonice si cu noxe
T3 Aeroport, instalatii, constructii, depozite si amenajari necesare functionarii serviciilor de
transport aerian
Instalatii specifice de dirijare si protectie;
T4 Activitati specifice T1, T2, T3 cu adaugarea activitatilor de depozitare, transfer specifice
T1-T4 Spatii verzi amenajate pe suprafetele libere rezultate din modul de organizare
o Parcaje pentru salariati si pentru calatori

Cladirile si amenajarile pentru diferitele activitati de transport se admit cu conditia de a nu crea
o imagine urbana disconfortanta;
Zonele de protectie aferente infrastructurii majore vor fi conforme cu normele legale in vigoare,
si vor cuprinde terenurile limitrofe, indiferent de proprietar cu latimea de 50 m (T1), 100m (T2).
Constructiile si instalatiile destinate activitatilor aeronautice vor respecta normele tehnice
stabilite de autoritatile centrale specializate;
Se permite panotajul publicitar in spatii bine definite in lungul autostrazilor sai circulatiilor de
rang I, doar un exteriorul zonelor de siguranta, atata timp cat nu impieteaza circulatia libera.

Se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza posibilitatile ulterioare de
modernizare sau extindere.
In zona de siguranta si protectie aferenta drumurilor si autostrazilor este interzisa autorizarea

urmatoarelor lucrari:
- Constructii, instalatii, plantatii sau amenajari care prin amplasare, configurare sau exploatare
impiedica buna desfasurare, organizare si dirijare a traficului
Se va avea in vedere intocmirea de documentatii PUZ specifice infrastructurii de transport pentru

fiecare arie functionala majora T, definite mai sus cu urmatoarele conditionari:
T1(T4) - Prospectele arterelor de circulatie minime pe categorii:
- Artere de circulatie de categoria I:

Artera de circulatie de categoria I-a, al carei prospect va avea minim 46m latime,
compus dintr-un carosabil de 21 m cu separatie mediana de spatiu verde de 10-15 m
26

latime (3 benzi de circulatie pe sens) si trotuare de minim 2,5m latime separate de

carosabilul arterei prin zone verzi de aliniament de minim 5m latime;
Artera de circulatie de categoria I-a, al carei prospect va avea minim 39m latime,
latime (3 benzi de circulatie pe sens) si trotuare de minim 2,5m latime separate de
- Artere de circulatie de categoria a II-a:
Artera de circulatie de categoria II-a, al carei prospect va avea minim 26m latime,
latime (2 benzi de circulatie pe sens) si trotuare de minim 2m latime separate de
Artera de circulatie de categoria Ii-a, al carei prospect va avea minim 22m latime,
compus dintr-un carosabil de 14 m fara separatie mediana (2 benzi de circulatie pe
sens) si trotuare de minim 2m latime separate de carosabilul arterei prin zone verzi
de aliniament de minim 1,5m latime;
- Arterele de circulatie de categoria a IV-a (cu functiunea de acces la loturi sau cu traseu
infundat) vor fi dimensionate in sistem dublu sens; lungimea maxima a arterelor de circulatie
cu traseu infundat nu va avea o lungime mai mare de 50,00 m si va fi prevazuta la capatul
infundat cu bucla pentru intoarcerea autovehiculelor, cu raza de minim 9 m.
T2 Prospecte aferente cailor ferate:
- Zona de siguranta a cailor ferate 50m din axul CF , zona in care nu se admit constructii,
amenajari sau plantatii inalte;
- Zona de protectie a cailor ferate 100m din axul CF, zona in care nu se admit constructii, se
admit cu conditionari amenajari si plantatii de arbori sau arbusti
T3 Conform normelor si studiilor specifice
Conform documentatiilor de urbanism si a Studiilor de Circulatie aprobate
7. G ZONA GOSPODARIEI COMUNALE
26

Zona G reuneste toate functiunile care apartin gospodariei comunale si asigura servirea populatiei cu
transport in comun, piete comerciale, echipare edilitara, cimitire si salubritate.
Delimitarea acestor zone se va face tinand cont de conditiile de protectie a retelelor tehnico-edilitare
si servitutile impuse de acestea, vecinatatilor prezente, precum si de alte conditii specifice.
Zona gospodariei comunale este alcatuita din urmatoarele subzone si Arii functionale majore:
- G1 Subzona constructiilor si amenajarilor izolate pentru gospodarie comunala

- G2 Subzona cimitirelor

G1 Constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala:
o Birouri autonome;
o Incinte tehnicesi instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa, canalizare, epurare,
alimentare cu energie electrica si termica, transport public urban, salubritare, etc.
G2 Cimitire si cladiri anexa:
o Cimitire, capele, osuare

o Circulatii carosabile, circulatii pietonale, parcaje
o Plantatii
G1 se vor asigura zone de protectie conform normelor in vigoare;
G2 va fi asigurata o zona de protectie de 50 m latime ca delimitare fata de celelalte AFM-uri
sau UTR-uri definite prin studii PUZ

Se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza posibilitatile ulterioare de
modernizare .
Conditiile de amplasare si tipologia parcelarului vor fi stabilite prin studii PUZ specifice, tinandu-se
cont de reglementarile si normele specifice in cazul G1, precum si de caracterul sobru necesar pentru
configurarea zonelor G2.
G1 - Inaltimea maxima admisa va fi identica cu inaltimea admisa in zonele vecine direct, cu exceptia
instalatiilor tehnice; pentru cladirile tip hala se recomanda o inaltime maxima de 12.00 m.
G1- POT maxim 45% pentru constructii
26

Suprafata ocupata cu platforme dalate, circulatii carosabile si pietonale ocupare maxima a

terenului de maxim 10%
G2 Ocuparea terenului va fi de 7.5mp/loc de veci, dimensionarea circulatiilor si aceselor la maxim
15% din suprafata totala a parcelei ; Cladirile administrative, biserici sau cladiri anexe pot ocupa
un maxim de 5% din teren;
G1 CUT maxim 1,80 mp ADC/mp. teren
G2 CUT maxim 0,15 mp ADC/mp. teren
8. EX ZONE SITUATE IN EXTRAVILAN
Pentru asigurarea functionarii actuale si pentru protejarea posibilitatilor de dezvoltare viitoare ale
Zonei Nord Braila in corelare cu UAT-urile limitrofe,
Restrictii Recomandate
o Se interzice orice utilizare a terenurilor din extravilan care poate afecta sau diminua
posibilitatile ulterioare de modernizare a zonei;
o Se interzic orice constructii sau amenajari pe terenurile rezervate pentru:
- Realizarea autostrazilor si drumurilor noi propuse;
- Realizarea si modernizarea intersectiilor
o In zona de siguranta si protectie aferente cailor ferate, drumurilor sau autostrazilor este
interzisa autorizarea urmatoarelor lucrari:
- Constructii, instalatii, plantatii sau amenajari care prin amplasare, configurare sau
exploatare impiedica o buna desfasurare, organizare sau o fluenta a traficului de
orice tip.
o Se interzic constructiile de orice fel in zonele extravilane impadurite, cu exceptia
constructiilor administrative , cabanelor silvice.
Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenurile agricole de clasa I si II de calitate, pe cele

amenajate cu imbunatatiri funciare este interzisa.
- ExA Terenuri agricole

- ExL Terenuri libere/interstitiale/inierbate
- ExP Terenuri impadurite
- ExH Terenuri situate permanent sub ape
Este permisa amplasarea unor ferme sau exploatatii agricole pentru exploatarile cu o suprafata
minima de 2 ha, cu o latura de cel putin 30 m; Suprafata construita la sol va fi de maxim 300mp
Pentru amplasarea fermelor si exploatatiilor agro-industriale care pot produce efecte de poluare a
mediului, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice, avizate de organe specializate in
protectia mediului si sanatate publica (similar cu A4).
26

Urb. Muresan-Iuga Paul
26

A 010 REGULAMENT CADRU DE DEZVOLTARE Braila Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A 010 REGULAMENT CADRU DE DEZVOLTARE Braila Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGULAMENT CADRU DE DEZVOLTARE URBANISTICA R.C.D.U.

BRAILA NORD 2011

REGULAMENT CADRU DE DEZVOLTARE

1. ROLUL REGULAMENTULUI CADRU DE DEZVOLTARE URBANISTICA

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

4.2. Se impune realizarea diferentiata si etapizata a interventiilor, primordiale fiind

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

6. DIVIZIUNEA TERENULUI IN ZONE, SUBZONE SI ARII FUNCTIONALE

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

- V1 Spatii verzi publice cu acces nelimitat - Parcuri, gradini si

II. PRESCRIPTII SPECIFICE

- C1 Subzona centrala cu echipamente publice, servicii tertiare, comert si locuire

1.1. Generalitati: Caracterul Zonei

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

1.2. Utilizare Functionala

Functiunile complementare admise ale zonei sunt:

Institutii, servicii si echipamente publice;

1.2.2. Utilizari admise cu conditionari

1.2.3. Utilizari interzise

Se interzic urmatoarele utilizari:

- Activitati poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

1.3. Conditii de amplasare. Echipare si conformare a cladirilor

1.3.5. Circulatii si accese

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

1.3.8. Aspect exterior al cladirilor

1.4. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului

1.4.1. Procentul maxim de ocupare a terenului (POT)

1.4.2. Coeficientul de utilizare a terenului (CUT)

Dupa criteriul functional:

- Caracterul locuintelor: individuale sau colective mici;

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

- creat prin lotizarea unui8 teren mai mare sau prin

Prevederile regulamentului sustin evolutia ipotetica a zonei de Nord Braila prin:

Mentinerea zonelor bine constituite in cazul interventiilor punctuale;

2.2. Utilizare Functionala

Functiunile complementare admise ale zonei sunt:

Locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri in regim de construire

Locuinte colective cu P+4- P+6 niveluri in regim de construire discontinuu;

2.2.2. Utilizari admise cu conditionari

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

2.2.3. Utilizari interzise

Se interzic urmatoarele utilizari:

- Functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 250 mp ADC,

2.3. Conditii de amplasare. Echipare si conformare a cladirilor

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

2.4. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului

2.4.1. Procentul maxim de ocupare a terenului (POT)

2.4.2. Coeficientul de utilizare a terenului (CUT)

- M1 Subzona mixta cu raport intre locuire si comert de si echipamente publice de baza

3.1. Generalitati: Caracterul Zonei

3.2. Utilizare Functionala

Functiunile complementare admise ale zonei sunt:

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011

Institutii, servicii si echipamente publice;

3.2.2. Utilizari admise cu conditionari

3.2.3. Utilizari interzise

Se interzic urmatoarele utilizari:

- Activitati poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

3.3. Conditii de amplasare. Echipare si conformare a cladirilor

PATZ P. Brila Etapa a IV-a: Dezvoltare Brila Nord Iunie 2011