Proiectul lichidrii lui Traian Bsescu i rzboiul total pentru Romnia

(1)

Citii aici a doua parte a acestui studiu

Luai mna de pe controlul politic al rii!

Aceasta a fost fraza cheie a unui mesaj public al

preedintelui cu adresa direct ctre Cartelul
Oligarhiei. Cartelul burgheziei roii, a oportunitilor
i fotilor nomenclaturiti s-a constituit n cadrul
Marelui Jaf Naional care a debutat sub patronajul
lui Iliescu i Roman i a continuat nencetat vreme
de aproape dou decenii. Traian Basescu a intrat
ntr-un conflict ireconciliabil cu membrii acestei
grupari care se bate cu instituiile statului
democratic n ncercarea de a-i menine dominaia
pe care a avut-o timp de 15 ani, oameni care
controleaz discreionar viaa economic i viaa
politic. n acest mesaj public, Traian Bsescu
definea practic criza structural a Romniei.
Totodat, Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil
Magureanu, precum i membrii Guvernului din
1990, implicai n dosarul Mineriada 90, sunt la
un pas de trimiterea n judecat n urma administrrii unor noi probe. Alaturi de acestia, toti
magnatii Romaniei ale caror dosare au fost reevaluate dupa urcarea la putere a lui Traian
Basescu risca pierderea averilor si ani buni dupa gratii. In actualul razboi al puterii din
Romania, lui Ion Iliescu si lui Petre Roman li se imputa fapte care le pot atrage condamnarea
pe viata. Fostul sef al tarii pe vremea celebrei descinderi a minerilor din 90, Ion Iliescu, este
acuzat de comiterea a 13 infractiuni grave, printre care genocid, subminarea puterii de stat si
a economiei nationale, riscand inchisoarea pe viata. Pentru aceleasi fapte, Ceausescu a fost
executat. Iliescu, Roman, Magureanu si toti ceilalti au un motiv in plus sa incerce debarcarea
lui Basescu, acum cand instrumentarea dosarelor evenimentelor din decembrie 1989 si ale
mineriadei din 1990 se apropie de finalizare.

Replica Oligarhiei

Coalitia retelelor subterane s-a constituit rapid, contra unui fost membru al familiei care a
hotarat sa rupa angajamentele tacite cu interesele grupului asumandu-si un angajament total
cu interesele poporului. Asaltul Oligarhiei a culminat prin lansarea unei adevarate lovituri de
stat indreptate impotriva presedintelui, suspendarea nefiind decat o etapa a operatiunii.
Puciul celor 322, marionete ale mini-parlamentului privat al Oligarhiei dezvaluie faptul ca
democratia originala (impostoare) lansata de Ion Iliescu si-a epuizat resursele. Democratura
si-a demonstrat adevarata fata. Pentru a-si asigura victoria impotriva lui Basescu s-au luat (si
se mai iau) tot felul de masuri care sfideaza atat legile cat si elementarul bun simt. Legea
referendumului de exemplu a fost astfel modificata incat permite demiterea presedintelui cu
majoritatea votantilor (art. 10) dar (art. 5) a fost modificat astfel incat referendumul sa fie
invalidat, in caz ca presedintele castiga, daca nu participa majoritatea celor inscrisi pe listele
electorale. S-a creat un dublu standard fara precedent in istoria juridica a Romaniei ceea ce
arata ca faradelegea a ajuns stapana in Parlamentul celor 322. Sistemul politic din Romania a
intrat intr-o grava criza de legitimitate care ince pe cu legitimitatea institutiei Parlamentului,
devenita reduta a pseudo-politicienilor arondati grupurilor de interese transpartinice.
Conceptul de partid si-a pierdut orice sens. Au iesit la iveala aliantele incredibile intre grupari
care si-au clamat ani de zile adversitatea. UDMR si PRM se afla pe aceeasi lista. PNL, care se
proclama in alegerile trecute drept ireductibilul adversar al PSD a batut palma cu dusmanul.
Minoritatile Romaniei oligarhice si etnice au ajuns, pe fata, dominante. Se lamuresc acum
lucruri care erau ascunse sub patura deasa a minciunii si dezinformarii, se impart apele!

UDMR, creatia lui Iliescu

UDMR a fost dintotdeauna aripa maghiara a FSN-

FDSN-PDSR-PSD, tot astfel cum PRM a fost
dintotdeauna o anexa a aceluiasi nucleu dominat si
controlat de Ion Iliescu. Adevaratul fondator al
UDMR a fost Iliescu, baza organizatiei fiind stabilita
inca din primul document al Frontului, in care
Iliescu anunta drepturi speciale pentru minoritatea
maghiara. PRM-ul a fost practic fondat de Petre
Roman si Andrei Plesu, cel care a oferit logistica
lansarii revistei Romania Mare, din fondurile
Ministerului Culturii. Revista condusa de cuplul
Vadim Barbu avea un singur obiectiv initial
nimicirea oricarei grupari opozabile Frontului
condus de Ion Ilici Iliescu. Din revista, creata in urma aprobarii acordate de Petre Roman s-a
cladit Partidul. Pe fond PRM nici nu este un partid in adevaratul sens al cuvantului, ca si
UDMR-ul care este de fapt un ONG cu un singur obiect de activitate opozitia fata de
institutia Statului Roman. PRM-ul este mai degraba o asociatie de locatari ai sentimentului
romanesc cuplati la viziunea excentrica, si definita de umorile personale, a unui singur
personaj, care s-a dovedit a fi, la randul sau, nimic altceva decat extensia politica a carpei
caghebiste Ion Iliescu. Grupul revistei Romania Mare si-a asumat explicit atacarea si
desfiintarea grobiana a oricarei forme de Opozitie politica fata de FSN. Ulterior Alianta Civica,
mosita de Mihnea Berindei, agent cu acte in regula, a preluat aceeasi misiune - faramitarea
oricarei forme de agregare ideologica venita dinspre mostenitorii partidelor istorice.

Colegiile invizibile

FSN-ul si arhitectii sai cu studii si legaturi la Moscova au creat un curent anarhizant, un curent
contraorganizational al mediului vietii colective care a dus la formarea subspatiilor
neguvernabile. Agregarea acestor subspatii, in timp, au determinat actualul razboi
subnational dintre carteluri si institutiile statului national. Deriva institutionala de acum, lipsa
de legitimitate a formelor de organizare politica pune in primejdie atat Statul cat si Natiunea,
ale carei trasaturi dominante sunt schimonosite si falsificate de uzurpatorii Statului Roman,
contraelita care are ca tinta demolarea efigiilor nationale si a reperelor identitare. Structuri
alternative au format retele ale colegiilor invizibile, create pentru a captura centrul puterii
in Romania. Cadrele recrutate din zone periferiale au fost plasate in toate partidele, toate
publicatiile, in toate guvernele, reusind sa-si adjudece in permanenta accesul sau chiar
controlul in institutii cheie ale Romaniei, de la MAE la Presedintie, de la Guvern la Parlament
si nu in ultimul rand in societatea civila.

Criza structurala a Romaniei

Lansarea cu putere in spatiul public si politica

grupului de interese a realizat o mutatie majora, un
eveniment care a modificat fundamental peisajul
politic al Romaniei. Conform hartii politice de azi a
Romaniei, frontierele interne au fost strapunse,
guvernul care controleaza teritoriul este format din
persoane care se autoidentifica drept alogeni
asociati cu o lumpenburghezie care maimutareste
boieria. Parghiile statului au fost preluate si folosite
de carteluri si mafii organizate intr-o masinarie a infractiunilor, care au reusit crearea unei
baze a organizatiilor negre ale societatii romanesti. Patriciu este exponentul si expresia unei
forte a rasturnarii axei, o miscare descendenta a traseului Romaniei de la energia
descatusarii din 1989 la cea a inrobirii totale de catre exponentii Noii Ordini Oligarhice. Lupta
nu s-a incheiat. Referendumul este doar o etapa. Referendumul nu va schimba fondul
problemelor cu care se confrunta Romania de azi. Razboiul se va acutiza. Are loc o incercare,
pe viata si pe moarte, de conversie a puterii politice a statului - in putere financiar-politica a
unui grup hegemonic, transpartinic si - vadit - antinational. Obtinerea controlului Romaniei
nu este o intreprindere particulara, privata, ci este un obiectiv geopolitic al unor importante
puteri mondiale. Partida Oligarhiei este sustinuta prin mii de fire nevazute, dar si prin miscari
vizibile de catre arhitectii de la Moscova.

Afacerea Kondiakov-GRU

Tot scandalul din ultima vreme din jurul numelui lui Kondiakov a fost deliberat impins pe o
directie cat mai indepartata de misiunea reala a fostului ofiter GRU. Kondiakov nu a venit la
Bucuresti impreuna cu Mihalkov, cum ar veni pe rezon cultural, sau pentru a participa la
Conventul Masonic. Generalul Kondiakov a venit sa ia pulsul colegilor sai ofiteri. Cea mai
importanta intalnire a cadrului GRU, nementionata de Presedinte, s-a petrecut intr-un
restaurant din Bucuresti, sub ochii echipelor de filaj ale serviciilor romanesti. Kondiakov s-a
intalnit cu prietenul sau bun, Generalul de corp de armata Gheorghe Carp. Generalul Carp a
sesizat prezenta echipelor de filaj si i-a comunicat rusului pozitionarea acestora. Discutia
dintre cei doi a insemnat lansarea unui semnal catre autoritatile romane. Tariceanu urmareste
sa ajunga la Moscova cu orice pret, iar Moscova ii arata care este pretul pe care trebuie sa il
plateasca Statul Roman. Moscova cere practic imunitate pentru oamenii sai din sistem, pentru
cadrele pe care s-a sprijinit de-a lungul anilor. Kondiakov Alexandr Vladimirovici s-a nascut
la 15 octombrie 1948 la Moscova. A terminat institutul poligrafic, facultatea de redactare si
activitate editoriala. A ocupat functii de conducere in agentia TASS, la Academiei de stiinte a
URSS in Comitetul organizatiilor de tineret a URSS. A fost unul dintre fondatorii miscarii
Viitorii lideri ai Noului Mileniu, membru al Forumului mondial al luptei impotriva crimei
organizate si a terorismului, academician RAEN, membru al asociatiilor europene si
internationale a consultantilor politici.

NOVOCOM si acapararea sectoarelor strategice

La sfarsitul anilor 80 inceputul anilor 90

reprezentanti ai noii generatii de caghebisti, care s-
au unit in anul 1991 in cadrul NOVOCOM, au fost
initiatorii miscarii Viitorii lideri ai Noului Mileniu.
Astazi multi dintre ei ocupa pozitii strategice in
conducerea economiei, in viata politica si sociala a
Rusiei. Din anul 1999 NOVOCOM-ul se afla in
primele trei locuri ale celor mai importante
companii ruse din domeniul consultantei politice si
a business-PR-ului in rating-ul Centrului independent de sociologie ROMIR (Opinia societatii
ruse si cercetarea pietei). Firma ofera consultanta atat administratiei prezidentiale a Rusiei cat
si satelitilor ori supusilor Moscovei, printre acestia numarandu-se si presedintele Voronin.
Kondiakov este nu doar consilier al presedintelui Moldovei, ci si director executiv al RIA
Novosti. Expertii, specialistii si managerii NOVOCOM-ului au participat activ in elaborarea si
realizarea programelor pe termen lung, incluzand si pe top-managerii lor, printre care sunt
Grupul Baltik, Aluminiul Siberiei, Motoarele Rabinskului si un sir intreg de mari firme
rusesti. In portofoliul de comenzi a NOVOCOM-ului exista elaborarea programelor de
pozitionare a corporatiilor straine in anumite regiuni ale Rusiei. Presedintele companiei
NOVOCOM este Alexei Yuryevici Trubetkoi, unul dintre cei mai mari specialisti si savanti din
Rusia contemporana in domeniul psihologiei politice, lobby-ului si business consulting-
ului. Alexei Yurievici Trubetkoi (Alexei Kosmarov) presedintele companiei NOVOCOM, s-a
nascut la Moscova la 13 august 1954. A terminat facultatea de psihologie a Universitatii din
Moscova M.V.Lomonosov. Cariera lui a inceput in Komsomol si mai tarziu a devenit
presedintele Comitetului International al Organizatiilor de Tineret, organizatie mostenitoare
a Comitetului URSS al Organizatiilor de Tineret. A fost fondatorul si principalul participant in
procesul de dezvoltare a ideologiilor si a muncii de organizare pentru a pune bazele Miscarii
pentru Reforme Democratice. De asemenea, este fondatorul si presedintele miscarii rusesti
Viitorii Lideri ai Noului Mileniu. Specialistii companiei au participat activ la crearea
structurilor Miscarii Ruse pentru Reforme Democratice si a Partidului democratic al Rusiei, au
fost creatorii miscarii Viitorii lideri ai Noului Mileniu, au realizat programe de PR pentru
partidele Rusia casa noastra, KPFR, DPR, Patria-intreaga Rusie. Unul dintre marile proiecte
politice a NOVOCOM-ului a fost crearea partidului unit al Rusiei RUSI. Se intelege cu
usurinta din descrierea activitatilor si competentelor membrilor acestei institutii ca avem de-
a face cu o organizatie de front, de fatada, a stucturilor inteligente ruse, care au nevoie de
o interfata civila respectabila.

Legatura cu Masoneria
In data de 28 septembrie 2002, la Moscova, a avut
loc o adunare anuala a Marii Loje a Rusiei. In cadrul
acesteia au fost alesi: Mare Maestru Dimitri
Denisov si mare Secretar Alexandr Kondiakov. La
aceasta intanire a participat si Suveranul Mare
Comandor C. Fred Kleinknecht. Desi oficial venirea
acestuia in Rusia a fost prezentata ca o vizita
turistica, Consiliul Suprem al Rusiei a organizat in
tacere un program separat care cuprindea intalniri
semioficiale intre Kleinknecht si mai multi lideri
guvernamentali si culturali. Aceste intalniri
prezentau un mare potential pentru dezvoltarea
Masoneriei Ruse. Printre participantii rusi la aceste intalniri au fost si Alexei Kosmarov, Prim
Mare Comandor, Consiliul Suprem al Rusiei; George Dergachev, Locotenent Mare Comandor;
Alexandr V. Kondiakov, Mare Ministru de Stat. Imediat dupa asezarea sa intr-o postura de
varf in cadrul masoneriei, Kondiakov a vizitat Romania, in 2003, pentru a sprijini candidatura
lui E.O. Chirovici in functia de lider al masonilor romani din Marea Loja Nationala din Romania.
La intalnirea cu liderii Marii Loje Masonice din Romania, Kondiakov a declarat: Sarcina
noastra principala o reprezinta crearea noii elite a Rusiei. Aprinderea luminii la Bucuresti
de catre Kondiakov a insemnat, nu doar la nivel ritualic, subordonarea fata de Loja Rusiei.

Filiera din Romania

Chirovici a fost ministru in cabinetul Nastase, iar in 2004 a trecut de partea lui Voiculescu.
Marele Trezorier, Ion Tanasie, este una dintre figurile de varf prinse in organigrama
ROMPETROL. Mihaela Chirovici, sotia Marelui Maestru al Marii Loje Nationale din Romania,
Eugen Ovidiu Chirovici, este director financiar in holdingul patronat de Dinu Patriciu.
ROMPETROL este conectat puternic la sfera de interese rusesti. In vara anului 2006 (iunie)
Kondiakov, Marele Secretar al Marii Loje Nationale a Rusiei a revenit in Romania, unde s-a
intalnit cu Eugen Ovidiu Chirovici si Calin Popescu-Tariceanu. La intalnirea recenta dintre rus
si premierul Tariceanu, acestuia i s-a fagaduit sprijin economic (energie, gaze) din partea
Rusiei. Nu s-a precizat care va fi pretul si cine il va plati.

Miza militara

Este necesara largirea cadrului de analiza pentru a

aseza in contextul potrivit imprejurarile ultimelor
evenimente. Miza actuala politica are si
componente militare, strategice, de mare
importanta, deoarece bazele americane vor inchide
linia istmului ponto-baltic si vor realiza o
impresurare sau mai de graba o indiguire a
Avanpostului rusesc. Romania va deveni un fel de
portavion fix de pe care vor putea fi lansate atacuri
pe o raza care se intinde de la Caucaz pana la
muntii Iranului. La proiectele si mizele de tip militar comanda ostilitatilor este preluata
nemijlocit de structurile aferente. Mai exact, de o buna bucata de timp serviciile militare
rusesti sunt cele care lucreaza prioritar zona noastra. De altfel, GRU a avut o insertie mult
mai puternica decat KGB in spatiul romanesc. Un mare numar de cadre de comanda ale
Armatei au fost recrutate in perioada anilor 60 in timpul stagiilor de pregatire la Academiile
sovietice. Aceste cadre au condus mari unitati si au avut in legatura un numar important de
ofiteri din sistem. Ulterior, in anii 80, structura informativa si a agentilor de influenta s-a
imbogatit prin preluarea disidentilor, cresterea acestora si plasarea lor in spatiul politic,
dupa 1989.

Cadre tradatoare in servicii

Dupa Revolutie si serviciile romanesti au avut parte de o adevarata inflatie de cadre provenite
din Armata care au fost rotite in aproape toate institutiile de informatii. Ceea ce putina lume
a observat in primul interviu acordat de la inceperea campaniei de catre presedintele Basescu
este referinta la cei 28 de generali din SRI dati afara. Si mai multi au fost eliminati din SIE si
MApN. Un numar important de ofiteri superiori din sistemul militar si de informatii au trebuit
sa plece deoarece nu corespundeau standardelor NATO si mai ales celor americane. La
comanda institutiilor s-au perindat ofiteri cunoscuti de catre serviciile vestice pentru legaturi
mai mult sau mai putin apropiate cu ofiteri ai serviciilor speciale estice. Americanii au cerut
sa fie dati afara cei care au mai ramas in sistem. Pana in august anul acesta vor zbura toti
cei care au mai ramas in servicii si care provin din vechea garda. Cei care au inlocuit insa
Vechea Garda din Armata si DSS, actualii sefi de sectii, birouri etc au fost recrutati, crescuti si
plasati in posturi de control de catre epurati.

Razboiul nevazut sub Constantinescu si Basescu

Se desfasoara chiar acum un episod din lupta

geopolitica de la frontiera NATO cu CSI-ul si Rusia,
episod care cuprinde si confruntarea pe ramura,
in cazul de fata pe frontul nevazut. Americanii nu-
si pot permite plasarea bazelor militare si aducerea
ofiterilor si a soldatilor americani intr-un mediu
nesecurizat. Marea Curatenie a inceput imediat
dupa ce Basescu a ocupat Cotroceniul. Americanii
s-au fript o data cu Constantinescu, cel care s-a
plans ca a fost izgonit de la Cotroceni de Conjuratia Securistilor care l-au invins. O buna
parte dintre aceste cadre au fost avansate si protejate chiar de catre Emil Constantinescu. Una
dintre cele mai proeminente figuri totodata un caz scandalos a fost cea a generalului
Gheorghe Aghachi Carp, cel cu care s-a afisat Kondiakov inainte de a trece si pe la ceilalti
amici ai Rusiei din Guvernul Romaniei si de la PSD.

Corbii KGB Si GRU

In anul 1986, maiorul Gheorghe Carp era comandatul Regimentului 2 Mecanizat din Bucuresti
si era cunoscut pentru foarte bunele sale referinte (si relatii) pe linie de Partid. Gheorghe Carp
a fost aghiotant al secretarului C.C. al P.C.R., Ion Coman, iar sotia sa era ofiter de securitate.
Contraspionajul militar il avea in atentie pe Carp si numele sau a fost vehiculat in dosarul
Corbii (in Dosarul Corbii au fost lucrati generalii Ion Ionita, Nicolae Militaru, Stefan Kostyal,
Dumitru Pletosu - legaturile acestuia de la Directia Generala a Inzestrarii Armatei, generalii
Vasile Ionel, Atanasie Stanculescu si Nicolae Spiroiu, au fost lucrate selectiv sau folosite
informativ - Cico Dumitrescu, Gheorghe Logofatu, Constantin serb, de la graniceri, si
legaturile lor politice din activul P.C.R. - Virgil Magureanu si Ion Iliescu. Dupa 1989, in timpul
lui Iliescu, generalul-maior Gheorghe Carp a ocupat functia de consilier prezidential detasat
de la Ministerul de Interne la Presedintia Romaniei. Dupa 1994, Carp este evacuat de la
presedintie si ocupa un deceniu pozitii importante in cadrul Ministerului de Interne, mai ales
in guvernarea Constantinescu-CDR. Generalul Carp, Dumitru Iliescu, fost sef la SPP si actualul
General-locotenent Ionel Marin, adjunct al directorului SRI, lucrau cu totii in Armata si au fost
implicati in dosarul cercetarii penale a represiunii din 1989. Ionel Marin, subordonatul lui Carp
si cercetas diversionist la baza a devenit secund al granicerului Radu Timofte, la SRI. Ionel
Marin a fost capitan in Regimentul 2 Mecanizat Bucuresti si in aceasta calitate a participat la
misiunea de represiune. Ionel Marin a fost numit adjunct al Directorului SRI la data de 16 iulie
2001, prin Decretul numarul 624, semnat de Ion Iliescu.

Credibilitatea SRI, stirbita

Cei trei au scapat pana acum datorita recursurilor

fostilor procurori generali din timpul lui Ion Iliescu.
Nu au fost trimisi in judecata pana acum desi
Stanculescu si Chitac au fost intre timp condamnati
la 15 ani de inchisoare. Ii asteapta insa si pe ei
decizii similare. Recent, numele lui Ionel Marin a
fost pomenit in presa de investigatii si dat ca autor
sigur al furtului notelor prim adjunctului SRI, Florian
Coldea, folosite apoi de Mircea Geoana pentru a
proba asa zisa implicare a lui Basescu in acte de
politie politica. Biletelele lui Geoana nu au reusit
sa probeze nimic, dar au ridicat mari semne de
intrebare referitoare la credibilitatea SRI, scotand la
iveala un mare viciu care poate fi devastator pentru o institutie a carei menire este protejarea
secretelor. Toti acesti comandanti si ofiteri superiori au motive serioase pentru a se grupa
impotriva presedintelui deoarece ar avea de executat ani grei de inchisoare, pedepse similare
celor lui Chitac si Stanculescu. Pe langa acesti ofiteri mai sunt si multi altii, prinsi in dosarele
lui Dan Voinea. Aceasta elita ofitereasca are toate motivele pentru a lupta din rasputeri. Deja
pe culoarele Parchetului se vorbeste despre inlocuirea lui Voinea cu Joarza, cel care a avut,
de fapt, rolul de a bloca dosarele revolutiei si mineriadelor. Daca in cazul Monicai Macovei si
al procurorului Ciprian Nastasiu, dar si a altora de la DIICOT care au anchetat cazuri de
spionaj, tradare si mare infractionalitate economica, ce implicau nume grele ca Seres, Nagy,
Patriciu, miza a fost evidenta pentru marele public, in cazurile ce privesc justitia militara acest
temei a ramas in umbra, aproape invizibil pentru cei care nu au avut acces la informatii.

Masoneria kaki
Un element deloc de neglijat legat de imunitatea unor ofiteri in fata legii a fost apartenenta
acestora la asa numita Masonerie kaki, o grupare cunoscuta drept un fel de umbrela a
ofiterilor din Armata si din serviciile secrete. Intre cadrele reprezentative, alaturi de generalul
Gheorghe Carp se numara:
- generalul Virgil Ardelean, fostul sef al Directiei de Informatii si Protectie Informativa
- colonelul Olimpian Ungherea, fost consilier al PDSR
- generalul Mihail Popescu, fost sef al Statului Major General
- generalul Ovidiu Soare (SRI, fostul sef al diviziei de aparare a Constitutiei), arestat in
octombrie 2006 si anchetat de Parchet.
Zilele trecute dosarul sau a fost inaintat de catre Parchet, instantei. Dosarul sau contine
elemente extrem de grave legate de un caz informativ intitulat Distileria. Informatiile
obtinute se refereau la imixtiuni in actul de justitie, abuzuri grave ale unor persoane cu functii
de decizie in stat, precum si fapte de tradare comise de ofiteri SRI. Dintre persoanele implicate
sunt de mentionat: Adrian Nastase, Ovidiu Tiberiu Musetescu, Dorina Mihailescu - actual
deputat de Prahova, Ioan Stan - presedintele Comisiei parlamentare de control a SRI, alti
parlamentari si factori din administratia locala Prahova.

Securistii penali

Ovidiu Soare este fiul fostului sef al Politiei Ilfov.

Tatal lui Soare a fost in 2003 inaintat la gradul de
general de catre Ion Iliescu intr-un grup de mai
multi tati ai unor personaje importante: actualul
lider al PSD - Mircea Geoana; Silviu Predoiu -
director interimar al SIE - sau Gheorghe Fulga -
directorul demisionar al SIE. Inainte de 1989, Soare
a lucrat la Directia V a Securitatii, unde a fost unul
dintre aghiotantii lui Nicu Ceausescu. La Revolutie
a fost prezent la Ministerul Apararii, unde a fost
ucisa echipa de uslasi ai lui Trosca. Apoi, actualul
general a disparut. El a fost ascuns in sediul Sectiei 1 de pe Bulevardul Ana Ipatescu de catre
capitanul devenit apoi colonel Emil Secu. Ca mai toti fostii securisti in 1990, a fost preluat de
SRI. In 1991 a facut o specializare la scoala de la Gradistea, iar apoi a inceput urcarea rapida
in ierarhia SRI. Pentru inceput, a lucrat la Diviziunea A, iar apoi a ajuns seful acesteia.
Diviziunea A, numita Apararea Constitutiei, a fost caracterizata de mai multi analisti ca fiind
continuarea Directiei 1 a Securitatii, cea care se ocupa de urmarirea partidelor politice si a
intelectualilor. La data arestarii, Soare era unul dintre cei mai importanti pioni din SRI, practic,
mana dreapta a lui Radu Timofte.

Soare, omul lui Nastase

Ovidiu Soare era si un adept total al PSD, un apropiat al fostului premier Adrian Nastase. In
grupul sau de apropiati ii mai regasim pe Victor Opaschi, generalul Carp - fost secretar de
stat la MI si consilier al lui Iliescu, Doru Ioan Taracila, Bebe Ivanovici si ginerele sau, Virgil
Gheorghiu. Soare este legat atat de Nastase cat si de Patriciu precum si de celebrul deja
colonel Paltanea, cel care s-a imbogatit in umbra rafinariilor Vega si Astra, din Prahova, acolo
unde PNL-ul este cel mai puternic. Ascensiunea lui Patriciu are de-a face cu Paltanea in mod
direct. Paltanea este acum cercetat penal. De adaugat ca fostul sef al sectiei SRI Prahova era
si o veriga de legatura cu afacerile rusesti din Romania. O parte dintre cei pe care i-a crescut
si plasat Ovidiu Soare in functii cheie conduc, practic, SRI-ul acum.
- Aurel Rogojan (colonelul Aurel Rogojan, a fost seful de cabinet al generalului Iulian Vlad,
ulterior a ajuns consilierul personal al directorului SRI, Radu Timofte)
- Generalul Vasile Iancu (fost sef de contrainformatii in spionajul lui Ceausescu, fost numarul
doi in SRI-ul lui Timofte). Pana in 1989, Iancu a fost ofiter la Directia I Informatii Interne a
Securitatii, unde s-a ocupat de sportivii de la cluburile Steaua si Dinamo. Pastrat in SRI, Iancu
a fost sef al Diviziunii de protectie a cadrelor, iar apoi sef al Corpului de control al SRI.
- Victor Marcu. A absolvit in 1968 scoala de ofiteri de securitate de la Baneasa, iar din martie
1975 a lucrat la Directia de Informatii Externe (DIE) a Departamentului Securitatii Statului. In
perioada 1980-1985, a fost sef de birou si sef de serviciu la U.M. 0103 din DIE, unitate care
supraveghea grupurile legionare din diaspora, iredentismul maghiar si care se mai ocupa si
de anihilarea emigratiei ostile regimului comunist. Intre 1985-1992, generalul Marcu a condus
aceasta unitate care avea si sarcini speciale (dupa 1988, unitatea va fi coordonata de colonelul
Ristea Priboi). Dupa revolutie, Victor Marcu a fost colonel in cadrul Serviciului de Informatii
Externe, iar in 1992 a fost transferat la SRI si avansat general maior. In 1994 a fost numit prin
decret prezidential adjunct al directorului SRI, iar un an mai tarziu a primit inca o stea pe
umar. In cadrul serviciului secret, Victor Marcu a fost seful Operativului institutiei.

(va urma)

articol preluat de pe internet

yogaesoteric
mai 2007

Proiectul lichidrii lui Traian Bsescu i rzboiul total pentru Romnia

(2)

Citii aici prima parte a acestui studiu i aici a treia parte

Magureanu vs Marcu
Generalul Victor Marcu a fost destituit de Virgil
Magureanu in august 1995, sub pretextul esuarii
unei operatiuni de filaj indreptate impotriva unor
ziaristi de la ZIUA, actiune care a generat scandalul
public de amploare denumit terasa Anda. Se pare
ca Magureanu insusi a fost insa acela care i-a
strecurat lui Rosca Stanescu informatia despre
pozitionarea echipei de filaj a subordonatilor
generalului Marcu. Dupa debarcarea din 1995,
activitatea lui a fost destul de discreta. Practic,
generalul Marcu a aparut in luminile rampei abia
cand a fost numit de ministrul privatizarii, Ovidiu
Musetescu, secretar general al Autoritatii Nationale
de Privatizare. Ministrul Ovidiu Musetescu declara
atunci ca misiunea generalului e sa asigure
protectia informativa a Autoritatii Nationale. Atat
de bine a fost asigurata, incat o buna parte din
activele statului a ajuns aproape gratis in mainile
rusilor.

Firul rosu si frontul din umbra

Am facut un excurs oarecum aleatoriu, pornind de la intalnirea dintre ofiterul rus si generalul
Carp punctand cateva nume si cazuri tocmai deoarece exista un fir rosu care ii uneste pe toti
cei pomeniti mai sus. Acesti ofiteri cu pozitii extrem de puternice, vreme de aproape doua
decenii, sunt pe de o parte oameni foarte bogati, pe de alta parte sunt cunoscuti pentru
atingeri cu capitalul rusesc. O parte dintre acestia sunt sub ancheta Parchetului Militar.
Pedepse grele i-ar astepta daca s-ar ajunge sa fie finalizate dosarele. Aceste personaje si
reteaua lor de suport alcatuiesc frontul din umbra care l-a adus pe Basescu in pragul
operatiunii de anihilare. Se vorbeste si s-a vorbit deja de lichidarea politica a presedintelui.
Unii insa si-ar dori mai mult. Un mare numar de cadre, acoperite sau nu de umbrele
masonice, cu dosare penale sau cu averea stransa prin tradare, isi vad primejduite sansele de
acces la parghiile de putere pe care le-au controlat atata vreme. Basescu le sta in cale. Cand
ofiterii romani, fie ei si cadre superioare in rezerva, se intalnesc cu ofiterii unor alte Puteri si
discuta despre politica, rezultatul nu poate fi decat unul spectaculos. Se dau mesaje si se
marcheaza pozitii de-o parte si de alta a razboiului invizibil, din spatele fatadei jocului politic.

Monarhia ingroapa Romania

Scoaterea, recent, de la naftalina, a spectralului
Mihai I cu al sau Duda si ventilarea publica, dar si
underground a perspectivei unor alternative de tip
monarhic, de catre oamenii puterii, probeaza inca o
data controlul deplin al lui Dinu Patriciu asupra
aparatului guvernamental. Intr-un interviu recent
acordat Corinei Dragotescu, seful ROMPETROL a
afirmat ca va vota pentru rasturnarea lui Basescu
pentru ca sper sa se faca cvorumul care sa permita
trecerea, in liniste, catre o republica parlamentara
sau poate catre o monarhie. Iesirea la rampa a lui
Patriciu este un semnal care confirma incercarile
unor politicieni din PNL si PSD in special de a-l
contrabalansa pe Basescu prin varianta reinstaurarii Monarhiei. Rafuiala lui Patriciu cu Traian
Basescu, cel care si-a permis sa dea liber dosarelor de cercetare penala a celei mai mari fraude
din istoria Romaniei - cazul ROMPETROL - se apropie de apogeu. Patriciu l-a comparat cu
Lukasenko dictatorul bielorus si l-a mai numit pe Basescu maimuta, gorila, cioban,
frana in calea progresului tarii.

Reteaua Patriciu a Noii Oranduiri Oligarhice

Patriciu este un exponent ilustrativ, este expresia unei tipologii a oligarhiei romanesti. Aparitia
sa recenta la rampa, cu un interviu in care a socat opinia publica sustinand ca Justitia ar trebui
sa fie o afacere privata si ca reprezentantii statului ar trebui sa slujeasca oligarhia, arata
continutul aproape patologic al reprezentarilor despre lume si viata ale acestui reprezentant
de frunte al cleptocratiei.

CES Cartelul Patronatelor si sindicatelor pe mana lui Patriciu

Lupta investitorilor autohtoni pentru mentinerea

controlului economic la nivel national, in contextul
integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, a dus la
crearea unor coalitii intre oamenii de afaceri, greu
de imaginat in alte conditii. Desi lupta interna dintre
patronatele din Romania nu trebuie neglijata, in
urmatoarea perioada, acestea intentioneaza sa se
coalizeze, in cadrul Consiliului Economic si Social
(CES), impotriva ingerintelor nedorite ale
investitorilor din Vest, dupa cum a afirmat public
unul dintre membri. Ideea constituirii unei grupari
de afaceristi care sa controleze mediul de afaceri la
scara macro si sa negocieze cu Guvernul are la
origine ideile lui Arkadie Volski, un apropiat al lui
George Paunescu. Volski a fost adus in Romania, in
anii 90 si i s-a pus la dispozitie banca Unirea, care a
devenit ulterior Nova Bank. Banca a devenit un
culoar de manipulari financiare din si dinspre spatiul
CSI, iar Volski, devenit consilier al presedintelui rus, Vladimir Putin, a trecut intre timp la cele
vesnice. Emulii sai, insa, au perseverat. La ora actuala, in Romania, exista trei mari asociatii
patronale. Una este Alianta Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), al carei presedinte
este omul de afaceri Dinu Patriciu. Entitatea condusa de acesta are ca membri asociatii si
confederatii patronale conduse, la randul lor, de George Constantin Paunescu, Lucian Boghiu,
Mihai Carciog, si, din umbra, de Dan Voiculescu si Dan Ioan Popescu. A doua este Uniunea
Generala a Industriasilor din Romania - 1903 (UGIR - 1903), iar a treia, Confederatia Patronala
a Industriilor din Romania (CONPIROM). Pe plan national, intre cele trei asociatii exista o lupta
pentru suprematie in CES, insa ACPR se bucura de sustinerea Guvernului, prin relatii de
prietenie, de afaceri si politice ale conducatorilor sai.

Miza CES-ului

Consiliul Economic si Social este organul consultativ al Parlamentului si Guvernului pe

probleme sociale si de munca. Rolul membrilor sai este extrem de important pentru
economia nationala, tinand cont de faptul ca, prin legea sa de organizare, CES avizeaza
proiecte de hotarari si de ordonante ale Guvernului, proiecte de lege ce urmeaza a fi
prezentate Parlamentului, avizeaza proiecte de programe si strategii economice la nivel
national. Concret, orice proiect privind un anume segment din economie, trece mai intai pe
la CES, care, dupa o analiza atenta, poate oferi aviz favorabil, sau poate bloca o intiativa
legislativa. CES-ul reuneste majoritatea patronatelor si sindicatelor din Romania, din toate
domeniile economiei nationale. Din acest motiv, controlul total al unei asociatii asupra CES
este atat de contestata de ceilalti membri ai institutiei.

Figurile cheie: Patriciu, Voiculescu, Paunescu

In prezent, cele mai importante patronate care se

bat pentru a obtine majoritatea celor 15 locuri
destinate lor din CES- ul care urmeaza a se constitui
sunt: ACPR, UGIR-1903 si CONPIROM. Potrivit legii,
CES-ul nu poate fi constituit decat prin consensul
partilor, in vreme ce, daca o asociatie membra
detine 3/4 din numarul total de votanti in cadrul
institutiei, are drept de VETO - adica are si painea si
cutitul. ACPR-ul lui Patriciu intentioneaza sa obtina
11 locuri in CES (desi semneaza doar patru contracte
colective de munca la nivel national), astfel ca UGIR-
903 si CONPIROM (care semneaza impreuna 15
contracte) ar urma sa primeasca doar doua locuri.
Celelalte doua locuri ar urma sa fie distribuite altor
organizatii patronale (cu doua contracte semnate) care pot fi oricand racolate de ACPR.
Daca acest calcul se va materializa, asociatia condusa de Dinu Patriciu ar avea rolul de
judecator suprem in CES.

Fratia lupilor lui Patriciu

Asociatiile reunite sub tutela ACPRului condus de Dinu Patriciu ascund nume influente din
mediul de afaceri si politic. De la infiintare, ACPR a fost condus, pe rand, de fostul vicepremier
George Copos - care a renuntat la functie dupa intrarea in Guvern, de Lucian Boghiu - fostul
sef al Electrica si om de incredere al fostului ministru PSD al Economiei si Comertului, Dan
Ioan Popescu, iar acum de Dinu Patriciu. Din ACPR fac parte un numar de sapte Asociatii si
alte trei entitati care sunt membri asociati: Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si
Mijlocii din Romania (CNIPMMR) - este condusa de Ovidiu Nicolescu, personaj cunoscut ca
fiind unul dintre oamenii de incredere ai liderului PC, Dan Voiculescu. La randul sau,
Voiculescu este legat de Dinu Patriciu prin afaceri comune in umbra ROMPETROL fiica sa,
Camelia Voiculescu, a castigat in patru ore 10 milioane de dolari in ziua marelui tun cu
actiunile de la Bursa. Il mai uneste strans cu Patriciu si dosarul penal ROMPETROL.
Confederatia Nationala a Patronatului Roman (CNPR) - este condusa chiar de Dinu Patriciu.
Uniunea Generala a Industriasilor din Romania (UGIR) - este condusa de George Constantin
Paunescu. Relatia sa apropiata cu rusii i-a permis lui Paunescu intermedierea, in anii 90, a
primului acord de colaborare intre Rusia si Romania. Confederatia Patronala a Industriei,
Serviciilor si Comertului din Romania (CPISC) este condusa de Lucian Boghiu (adica de Dan
Ioan Popescu).

Alfa si Omega rusilor

Alti membri ai ACPR sunt: Asociatia Romana a

Antreprenorilor de Constructii (ARACO) - condusa
de Laurentiu Plosceanu; Consiliul National al
Patronilor din Romania (CoNPR) - presedinte este
Mihai Carciog; Patronatul National Roman (PNR) -
condus de controversatul Florian Costache. Dintre
membrii asociati, cel mai influent este Asociatia
Romana a Bancilor (ARB), condusa de Radu Gratian
Ghetea. Acesta este si prim vicepresedinte al Alpha
Bank, entitate cunoscuta ca apartinand unor oameni
de afaceri rusi, implicati in preluarea RAFO Onesti.
Ghetea este un personaj extrem de influent in lumea
bancara, el fiind vreme de 17 ani la Banca Romana
pentru Comert Exterior (BRCE). Mai mult, Ghetea -
in calitate de presedinte al bancherilor din Romania
- are stranse legaturi inclusiv cu guvernatorul Bancii
Nationale, Mugur Isarescu. Alti doi membri asociati
ai ACPR, cu un rol la fel de important in cercul pentru putere, sunt Initiativa Europeana a
Mediului de Afaceri (IEMA) - al carei presedinte este tot Dinu Patriciu, si Asociatia Oamenilor
de Afaceri din Romania (AOAR) - condusa de Florin Pogonaru. Patriciu isi doreste obtinerea
controlului si in structura CES, ceea ce i-ar conferi o ascendenta in plus asupra guvernului.
Patriciu personifica resurectia grupurilor ascunse - conspirate pana in prezent - care au
capitalizat resursele principale economice si acum isi asuma, la vedere, un post comisarial, de
control total politic. Atat actualul premier, cat si cel care va urma sunt pioni ai lui Dinu Patriciu.
Preocuparile sale de resort politic si social interfereaza si cu zona culturala si a societatii civile,
spatiu din care se hraneste si se recruteaza clasa politica. Grupari mai mult sau mai putin
vizibile ancorate in zona spatiului societatii civile, sau in civil, au rol de control si influenta.
Exista legaturi stranse intre astfel de grupari si politica cinica a Noii Oranduiri Oligarhice,
oranduire reprezentata si ilustrata de Patriciu.

ROMPETROL garnizoana logistica a grupurilor comisariale

Arhitectul care detine Grupul ROMPETROL nu se ocupa doar de politica, ci si de politica

culturala. ROMPETROL Holding detine, pe langa cotidienele Adevarul si Click, si grupul de
presa Satiricon (Dilema veche, Dilemateca - fondate de Andrei Plesu si revistele Plai cu boi,
Aspirina saracului create de Mircea Dinescu si Romania literara - girata de Nicolae
Manolescu). Banii proveniti din afacerile cercetate penal, din deturnare de fonduri, spalare de
bani, evaziune fiscala, manipulare a pietei, tranzactionare nelegitima la Bursa, administrare
frauduloasa etc. au ajuns in pusculitele unor grupari care si-au asumat functii comisariale ale
spatiului public. Printre acestia se afla membri fondatori si actionari ai Academiei Catavencu
care au fost platiti cu suma de 8.626.095.788 lei, la data de 07.11.2002, din surse financiare
ilicite mentionate in raportul Oficiului National de Combatere a Spalarii Banilor. Matricea
functionala, trasaturile si definitiile constitutive ale curentului cultural reprezentat de
gruparea adapostita de ROMPETROL dezvaluie o accentuata si apasata orientare
antiromaneasca. Atacul la Eminescu pleaca din garnizoana ROMPETROL si este hranit logistic
de reteaua lui Patriciu. Patronul este si fondator al Institutului de Studii Liberale, intre ai carei
membrii fondatori se numara Zoe Petre, Nicolae Manolescu, Horia Roman Patapievici si
Andrei Plesu.

Razboiul cu Justitia

Razboiul cu Justitia este tema centrala a tuturor

celor care sunt implicati personal in cazul Patriciu,
sau care au rude abonate la acest caz. De aici pleaca
si razboiul deschis cu presedintele Traian Basescu.
Dinu Patriciu este indicat de procurorii DIICOT drept
creator si coordonator al unui grup de crima
organizata, care si-a obtinut aderenti si sustinatori
din mai multe institutii ale statului. Reteaua de crima
organizata transfrontaliera, grupare de tip mafiot,
ar fi cea mai vasta, printre alte motive, si pentru ca
sa infiltrat la toate nivelurile puterii si in toate
institutiile statului. In Rechizitoriul ROMPETROL se
gasesc multe dintre explicatiile pe care le cautam, cu
privire la modul de alcatuire a Puterii actuale a
Romaniei. Patriciu este un model de afirmare a unui
grup de interese concentrat pe sectorul strategic al
energiei.

Grupul de criminalitate organizata

In septembrie 2006, Parchetul a finalizat Rechizitoriul cazului ROMPETROL. Rezulta de aici ca,
aproape un deceniu, omul de afaceri Dinu Patriciu impreuna cu inalti reprezentanti ai statului
au constituit un grup infractional organizat, transfrontalier, care s-a ocupat, pe langa
operatiuni de manipulare a pietei de capital, de spalare de bani rezultati in urma activitatilor
ilicite, captand sume considerabile datorate statului, externalizand apoi fondurile obtinute in
urma desfasurarii activitatii infractionale. Grupul de afaceri reprezentat de Dinu Patriciu este
calificat drept un grup infractional care si-a asigurat sprijinul, prin cooptarea in cadrul
grupului, a unor persoane cu functii importante in institutii ale statului - grup de criminalitate
organizata. Dosarul ROMPETROL arunca in aer scena politica romaneasca, in spatele lui
Patriciu regrupandu-se majoritatea capitalistilor cu averi facute in regimul cripto-comunist
al lui Ion Iliescu. Magnatul penal, liberalul antiliberal, pusculita mafiei pesediste este in acest
moment modelul desavarsit al privatizarii mafiei comuniste. Solidaritatea din jurul sau a
unor personaje asemanatoare - Dan Voiculescu, Marko Bella, Tariceanu, Verestoy Attila, arata
ca Dosarul ROMPETROL este atat de important, incat inflameaza intreaga scena politica a
tarii. Toti acestia sunt cuprinsi in fraudele spalarilor de bani din dosarul ROMPETROL si ar
urma sa incaseze ani grei de puscarie. In Rechizitoriul dosarului ROMPETROL se mai
precizeaza: In perioada anilor 1999-2004, grupul infractional astfel organizat si-a realizat
scopul de insusire a creantei statului roman rezultata din Acordul de cooperare economica
internationala cu statul libian, de decapitalizare a Rafinariilor Vega si Petromidia, de insusire
si folosire in propriul interes a sumelor de bani colectate si destinate bugetului de stat, dar si
de a transfera sume de bani catre societatile membre ale grupului infiintate in paradisuri
fiscale si, nu in ultimul rand, crearea, in mod artificial, de lichiditati prin listarea la bursa a
Rafinariei Petromidia. Pe langa bani, grupul lui Patriciu a obtinut nu doar accesul la resursele
statului, ci si un important reper energetic cu valoare strategica. Ruperea din patrimoniul
Romaniei a acestei resurse are nu doar implicatii economice, ci si consecinte geopolitice
semnificative. Romania este o placa turnanta - se afla pe o falie geopolitica, la frontiera
Vestului cu Estul, astfel ca aici se duc lupte in toata regula (si) pentru controlul acestei
importante resurse - energia.

Conexiunea Vantu

Preluarea ROMPETROL de catre gruparea Patriciu s-

a facut cu ajutorul lui Sorin Ovidiu Vantu. In 1998,
ROMPETROL, colos al industriei petroliere, era una
dintre cele mai profitabile firme romanesti. Numai
din contractele externe avea de incasat peste 250
milioane de dolari, harta creantelor acoperind Libia,
Egipt, Sudan, Irak, Rusia, Ecuador. Traiectoria
ascendenta a companiei este stopata brusc prin
intersectarea cu gruparea Patriciu. La acea vreme,
Patriciu era asociat cu Sorin Marin in firma SG
International (SGI). Cu sprijinul lui Alexandru
Popescu si Nicolae Stoica, pe atunci membri in
conducerea ROMPETROL, din august 1998, SGI
incepe sa cumpere masiv actiuni ROMPETROL cu
pretul de 10-11 USD/bucata. Investitorul Patriciu
nu avea dreptul legal sa faca investitia, SGI-ul avand
mari datorii catre stat. La sfarsitul lunii septembrie,
SGI detinea deja 18% din actiunile ROMPETROL, fara
sa fi anuntat CNVM la depasirea pragului de 5%.
Profitand de pozitia sa de atunci, de parlamentar al unui partid aflat la guvernare, Patriciu a
incalcat flagrant legea sfidand CNVM. In luna octombrie 1998, prin functionarii ROMPETROL,
SGI cumpara inca 11% din actiuni aflate atunci in posesia lui Sorin Ovidiu Vantu. Vantu le
achizitionase de la PAS asociatia salariatilor, care au cedat actiunile catre SOV cu speranta
ca astfel vor fi protejati de atacul lui Patriciu. Nu s-a intamplat asa, in realitate Vantu si Patriciu
erau intelesi si i-au lucrat pe actionari fara probleme. Fara sprijinul lui Vantu insa Patriciu nu
ar fi reusit sa puna mana pe ROMPETROL. Desi nu era inca actionar majoritar, Patriciu schimba
abuziv componenta Consiliului de Administratie, devenind presedinte al acestuia. Sorin
Marin, omul sau de incredere, devine membru, la fel ca si reprezentantul FPS. Patriciu
introduce modificari in Statul de functionare ale Companiei ROMPETROL care sa-i permita
confiscarea definitiva si, mai ales, accesul imediat la activele fiscale ale ROMPETROL. Dupa
rezolvarea ROMPETROLULUI, a urmat lichidarea celui mai important complex energetic din
sud-estul Europei - SNP PETROM, care a fost vandut unei societati cu mult mai mica pondere
- OMV, in conditii cu totul discutabile. Cand Basescu a incercat o (timida) dezbatere publica
pe aceasta tema au facut zid si Ion Iliescu, si membrii guvernului Nastase. Actiunea de
lichidare a grupului PETROM a fost o forma de predare a Romaniei din punct de vedere
energetic, statul roman fiind astfel lipsit pe viitor de autonomie energetica. Castigul
reprezentat de controlul sistemului energetic si al unor importante ramuri industriale ale
Romaniei apartine unei mari puteri, Rusia. Obiectivul principal al Washingtonului - eliminarea
treptata a influentei rusesti in politica europeana - a primit o lovitura directa si ca urmare a
eurostangismului militant al petro-liberalilor lui Patriciu.

Rusia, liberalii si virusul Antiamerican

Manifestarea cea mai pregnanta se vadeste in

campania (cu note isterice) privind retragerea
trupelor din Irak. In vara anului trecut, Tariceanu si
liberalii lui Patriciu invocau, pentru a justifica
propunerea de retragere a trupelor romanesti din
Irak, cazurile Spaniei si Italiei. La Madrid si la Roma
guvernele sunt insa socialiste, membre ale grupului
socialist din Parlamentul European. Tot grupul
stangist european este infestat de virusul
antiamerican. Unul dintre europarlamentarii
reprezentativi ai acestui grup este celebrul militant
trotkist din Franta anilor 60, Daniel Cohen - Bendit,
un fan declarat al Armatei Rosii sovietice. Grupul
socialist european, care tot proclama autonomia
europeana fata de Statele Unite in domeniul politicii
externe si de securitate, este asociat cu gruparile
comunistilor si ecologistilor create si finantate cu ani
in urma de Uniunea Sovietica, mai exact de o
directie a KGB. Initiativa retragerii trupelor din Irak,
trambitata de Tariceanu, devoaleaza afinitatile cu
discursul antiamerican si antioccidental promovat de Rusia in plan european. Contextul este
totodata acela al planului instalarii de baze militare americane in Romania. Rusia a reactivat
retelele de agenti de influenta conservate in Romania si astfel a ajuns presedintele Camerei
Deputatilor, Bogdan Olteanu, sa afirme ca deja intrati in NATO ar trebui sa o lasam mai moale
cu parteneriatul cu Statele Unite. Finul lui Tariceanu, cerea practic intreruperea parteneriatului
strategic cu Statele Unite. Agenta kaghebista Gisella Vass ar fi fost mandra de nepotelul ei.
Tot Bogdan Olteanu este cel care trage sforile pentru proiectata intalnire a lui Tariceanu cu
Putin, preparata deja de o recenta vizita a lui Patriciu in Rusia.

Melescanul lui Patriciu, gunoiul in costum Armani

De la inceputul lui 2006 asistam la o adevarata ofensiva a lui Dinu Patriciu in stergerea
responsabilitatii penale personale, cat si a complicilor sai. Eforturile sale au culminat prin
asaltul asupra guvernarii Romaniei care a devenit practic o anexa a consiliului de administratie
ROMPETROL. Teodor Melescanu actual ministru al Apararii, a fost membru in Consiliul de
Administratie al ROMPETROL, intre 2002 si 2004. In conditiile in care principalul actionar al
ROMPETROL, Dinu Patriciu, este nu doar anchetat penal, ci si intr-un litigiu international cu
statul roman, prezenta unor oameni in pozitii cheie din guvern, care au fost remunerati de el
cu sume importante, ridica serioase semne de intrebare fata de cat de bine este protejat
interesul public in acest litigiu. Melescanu a fost deconspirat recent ca agent securist de
celebrul Liviu Turcu, ofiterul care a fugit in Occident inainte de 1989 (Traian Basescu l-a numit
pe Melescanu, mai inspirat poate, gunoi in costum Armani). Melescanu a fost cel care a
legat PNL-ul direct cu partidul lui Putin, semnand un acord cu o organizatie din Moldova
sustinuta si creata de consilierul special al lui Putin, Gleb Pavlovski.

Orban, pudelul care latra

Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, a fost

administrator la Rominserv, firma membra a
holdingului ROMPETROL, al carui principal actionar
este Dinu Patriciu. Orban a incercat recent, ca
viceprimar al Capitalei, sa treaca prin Consiliul
Municipal o hotarare favorabila ROMPETROL.
Instalat de Patriciu drept sef al ofensivei anti-
Basescu, Ludovic Orban a facut eforturi disperate
pentru a se remarca, prin obscenitate si trivialitate
desantata, in ochii adevaratului sef al PNL Dinu
Patriciu. Ludovic Orban si-a dovedit fidelitatea in
perioada izbucnirii scandalului ROMPETROL, cand a sarit sa-si apere patronul din calitatea de
presedinte al PNL Bucuresti afirmand ca, dupa cazul Dinu Patriciu nici un cetatean al
Romaniei nu se poate simti in siguranta - jignind astfel toti cetatenii Romaniei care n-au nici
un motiv sa fie pusi in aceeasi oala cu jefuitorii economiei nationale. Tatal lui Orban a fost
securist in perioada cea mai neagra si mai plina de blestematii a Securitatii. Batranii membri
ai AFDPR care mai sunt in viata si-l amintesc inca pe macelarul din Brasov, renumit pentru
sadism si maniac al batailor crunte. A fost dat afara in perioada anilor 60, cand aparatul
incerca sa isi schimbe fata. Ulterior, a lucrat la Abator, unde, ca fost securist, si-a facut de cap.
A fost arestat pentru furt, fiind in lot cu fostul director al ONT, Serbanica, un caz cunoscut la
vremea aceea. A facut puscarie la Penitenciarul Codlea, ceea ce nu l-a oprit pe fiie-su, Ludovic,
sa-si doreasca sa serveasca Partidul, astfel ca, dupa absolvirea facultatii de Tehnologie a
Constructiilor de Masini din Brasov, in 1988 si-a propus sa intre la Stefan Gheorghiu. Imediat
dupa absolvire, la un an, a devenit, ajutat de structuri, invatacel in ale activismului PCR la
Stefan Gheorghiu.

Politrucul pe stil nou

Munca in fabrica nu i-a suras, vocatia de politruc

fiind mult mai aproape de fibra sa intima. Dupa
revolutie, se metamorfozeaza in liberal, aripa deplin
conspirata, si se inscrie la continuatoarea scolii de
activisti de partid Stefan Gheorghiu, la SNSPA,
institutie fondata de ofiterii securitatii si activistii
partidului comunist, in sedii puse la dispozitie de
SRI. Conducerea SNSPA era asigurata de cadre de
nadejde, apropiati ai lui Ion Ilici Iliescu, care avea
nevoie de o institutie ce urma sa asigure necesarul,
linia a doua de cadre si slujbasi ai retelei
cominterniste care apucase sa puna mana pe
conducerea statului. Din acea perioada dateaza si
racordul cu Dinu Patriciu, un reprezentant al structurilor acoperite, care isi propunea, inca de
pe atunci, preluarea patrimoniului romanesc in folos propriu.

Famiglia liberala

Famiglia liberala creata de Patriciu cuprinde numai astfel de curati liberali, pur sange:
Orban, odrasla de ofiter de securitate, fotomodelul Tariceanu, crescut de colaboratorul
Securitatii Dan Amedeo Lazarescu, Bogdan Olteanu, finul si mana dreapta a lui Tariceanu,
nepot al Gizellei Vass, agenta NKVD direct implicata in dosare de crima si chiar cercetata dupa
Revolutie o perioada, pana cand, misterios, dosarul s-a topit si exemplele pot continua. Cat
despre Tariceanu, practic nici nu mai incap comentarii daca avem in vedere ca in procesul
ROMPETROL acesta depune marturie in favoarea companiei Bossului si impotriva intereselor
statului roman (desi, teoretic, reprezinta statul roman, ca prim ministru!). Un simt de sluga
fara egal sau aroganta unei sfidari fara precedent l-a determinat pe Tariceanu sa-i ofere,
initial, postul Justitiei avocatului lui Dinu Patriciu in dosarul ROMPETROL, Cristian Iordanescu.
Informatia apare chiar intr-unul dintre ziarele oligarhului penal, Adevarul. Am fi putut fi un
exemplu unic pentru intreaga Europa cu un ministru al Justitiei care sa cumuleze si functia de
avocat al unui cercetat penal! si toate acestea in numele reformei, asigurarii functionarii
statului de drept, garantarii independentei justitiei si continuarii luptei anticoruptie.

(va urma)

yogaesoteric
mai 2007

http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=4672&lang=RO