Demografie[modificare | modificare surs]

Naterea unui copil

Europa medieval se caracteriza printr-un regim demografic pre-industrial care era variabil. n unele perioade,
populaia cretea rapid, natalitatea fiind ridicat, ajungnd la 40 de copii/1000 de locuitori. Fetele se cstoreau
timpuriu, de la vrsta de 12 ani, avnd o perioada ndelungat de fertilitate. Metodele contraceptive erau absente,
necunoscute i interzise de biserica. Mortalitatea infantil era ridicat, de aceea, un copil din trei nu apuc vrsta
maturitii. Femeile mureau la natere, iar sperana de via era extrem de sczut (30-40 de ani) din cauza
epidemiilor, foametei, rzboaielor. Sarcinile puteau fi pierdute din cauza muncilor grele practicate de femei n timpul
sarcinii.
Creterea alarmant a populaiei peste pragul resurselor ale unui teritoriu ducea la foamete, limitnd numrul
oamenilor. Pentru a avea condiii mai bune de via, populaia se deplasa dintr-o zonele suprapopulate n alte zone
izolate, avnd loc procesul de colonizare rural.
Din secolul al III-lea, Europa a intrat ntr-o perioad lung de regres demografic datorit rzboaielor, migraiilor,
foametei i epidemiilor. Dac prin secolul al II-lea erau 50 de milioane, n secolul al V-lea populaia Europei era de 30
de milioane de locuitori. Ciuma din secolul al VI-lea, celibatul i refuzul procreerii, ca noi comportamente morale
inspirate din cretinism au contribuit la scderea populaiei. Ogoarele au fost prsite de populaia roman, pentru
barbari fiind o oportunitate. Dei Europa avea resurse naturale bogate, numrul sczut de locuitori nu permitea
valorificarea acestora.