MONITORUL OFICIAL
ROMANIEI
‘Anul 185 (XXIX) — Nr. 9
PARTEA
LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE
Joi, § ianuarie 2017
SUMAR
Nr Pagina
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 682 din 27 octombrie 2016 referitoare Ia except
‘de neconstiujonaiitate & disporififor art. 46 alin
din Legea nr 17/2006 privind Consiiul Superior al
Magistvatun
Decizia nx. 641 din 1 nolombrie 2016 refertoare la exceptia de
‘neconstituonaltate a dispoztilor art 87 alin. (*)t-c)
din Legea nr. 161/2003 privind unele rasuri pentra
asigurarea transparentel In exercitarea demnitatior
ublice, a functilor publce si i mediul de afacer
prevenirea si sancjonarea coruptel
HOTARARIALE GUVERNULUI ROMANIEI
963/2016.— Hotarare privind aprobarea unor acte aciionale
Ta acordurle de concesiune a unor perimetre de
dezvoltare-explostare si exploatare petroliera
Incheiate inte Agentia Nationala pentru Resurse
Minerale si Societatea Nalionala de Gaze Naturale
sRomgaz’— S.A.
AGTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
‘ALE ADMINISTRATIE| PUBLICE CENTRALE
2,353/2016, — Ordin al ministrlui afacerilor externe privind
Tegirea din vigoare a unortratate internationale
6156/2016, — Ordin al ministrului educatie} najionale si
‘cercetari stintice prvind organizarea si des'asurarea
‘null pregatilor de limba romana pent cetajeni
straint
ACTE ALE AUTORITATII NATIONALE
DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIE!
116/2016. — Ordin pentru modificarea anexel la Ordinul
pregedintelui Autortaji Nationale de Reglementare in
Bomenial Energiel nr. 11/2013. privind aprobarea
Regulamertulu! pentru autorizarea_electricienior,
verifieatorlor de proiecte, responsabilir tehniel eu
‘executa, precum sa expertior tohnici de caltate $i
fextrajudicfar tn domeniul instalailorelectice
26
58
10
"
12-32 DECIZII ALE CURTII
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 9/51.2017
CURTEA CONSTITUTIONALA
DECIZIA Nr. 632
din 27 octombrie 2016
CONSTITUTIONALE
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii
Valer Dorneanu — presedinte
Marian Enache —judecator
Potre Lazaroiu —judecator
Mircea Stefan Minea —Judecator
Daniel Marius Morar —judecator
Mona-Maria Pivniceru —Judecator
Livia Doina Stanciu —judecator
‘Simona-MayaTeodoroiu —judecator
Varga Attila —udecator
Marieta Safta — prim-magistrat-asistent
Cu partciparea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Stefania Sofronea,
41. Pe rol se afd solutionarea exceptiei de neconsttutionalitate
2 dispozitilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/204 privind
Consiliul Superior al Magistraturil, excep ridicata de Sectia
pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior
al Magistraturil, din oficiu, in Dosarul nr, 39/4/2015, gi care
formeaza obiectul Dosarului Curfi Constitutionale
nr. 2310/2016.
2. La apelul nominal raspunde reprezentantul pari Elsabeta
Mihaela Cotora, domnul avocat Alexandru Ticlea. Lipsesc
colelalte parli, fala de care procedura de citare este legal
indeplinita
3. Prim-magistratu-asistent referd ca partea Inspectia
Judiclara a depus note scrise prin care solicta respingerea
‘exceptiei de neconstituionalitate ca neintemeiata
4, Cauza fiind in stare de judecata, pregedintele acorda
cuvantul domnului avocat Alexandru Ticlea, care arata, mai ina
ca nu poate fi primit punctul de vedere in sensul ca exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibila, cata vreme prevederle
art. 134 alin. (2) din Constitutie stabilesc rolul de instanta de
judecata al Consilului Superior al Magistraturi, chiar legea
fundamentald atribuindu-i deci o astfel de competenté. Cat
priveste textul de lege crticat, arata ca este neconstitutional
Incalcand prevederile art. 16, 21 gi 124 din Constitute. Arata, In
esenta, c& potrivit art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004,
termenul de cel mai tarziu de 2 ani de la data la care fapta a fost
savargité este prevazut doar pentru exercitarea actiunii
disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor de catre
Inspectia Judiciara si nu include perioada in care cauza este
solutionata de catre Sectile Consiiului Superior al Magistratui
In aceste conditi, pretinsa abatere disciplinara poate fi
sanctionata oricand, fara s@ fie legiferat un termen de
prescriptie. Astel,judecatori si procurorii sunt discriminati fata
de alte categoriiprofesionale, in cazul carora sunt statornicite
termene ferme de prescriptie. Se invocd in acest sens
jurisprudenta a Curtii Constitutionale gi exemple din legislatia
referitoare la alte categori profesionale, cu concluzia ca
raspunderea disciplinara a judecatorilor nu poate fi
imprescriptibil
5. Reprezentantul Ministerului Public pune conciuzii de
respingere a exceptiei de neconstitufionalitate tn principal ca
inadmisibil, intrucét Curtea nu a fost legal sesizaté, si in
subsidiar ca neintemeiata, intrucat textul de lege criticat nu
Incalca prevederile consttutionale invocate.
CURTEA
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor,
urmatoarele:
6. Prin Incheierea din 26 ianuarie 2016, pronuntaté in
Dosarul nr. 39/4/2015, Secfia pentru judecateri in materie
disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat
Curtea Constitutionala cu oxcoptia de noconstitutionalitato
a dispozifiller art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/204 privind
Consiliul Superior al Magistraturi, Exceplia a fost ridicata din
oficu, intr-o cauza avand ca obiect aciiunea disciplinara
formulata de Inspectia Judiciara privind savarsirea abateril
disciplinare prevazute de art. 99 It!) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecatorlor si procurorilor, republicata, cu
modifgarile gi completarie uterioare.
7. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
arata, mai inti, c@ prevederile criticate sunt In vigoare gi au
legaturd cu obiectul cauzei, iar instanla de contencios
constitutional nu a constatat anterior ca dispozitile textului in
discutie sunt neconsttuionale.
8. Referitor la condita ca exceptia sa fie rdicata in fata unel
instante judecatoresti sau de arbitra) comercial, se arata ca,
potrivit art. 126 alin. (1) din Constitute, numai Inalta Curte de
Casatie si Justtie are statut constitutional, celelalte instante
judecatoresti urmand a fi stablite prin loge. Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciara, republicata, cu modifcarile $i
completarile ulterioare, prevede, in art. 1 alin. (1), c@ puterea
judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie gi Juste
side celelalte instante judecatoresti stabilte prin lege, ar art. 2
alin. (2) din acelasi act normativ prevede ca justia se realizeaza
prin urmatoarele instante judecatorest: Inalta Curte de Casatie
si Justtie, curile de apel, trbunalele specialzate, instantele
mrlitare si judecatori. Potivt art. 133 alin, (1) din Constitute,
Consilul Superior al Magistraturi este garantul independentei
Juste. Institutie @ puter judecatoresti, Consill is indeplineste
acest rol prin exercitarea atrioutilor provazute in art. 134 din
Legea fundamentala $1 in art. 30—50 din Legea nr, 317/204
privind Consilul Superior al Magistraturil. Se apreciazé ca, in
conformitate cu aceste dispozii, Consiliul Superior’ al
Magistraturil exercta o functie executiva, dar in acelasl timp $i
© functie jurisdictionala. Astfel, potrivit dispozitilor art. 134
alin. (2) din Constitufie, Consiliul Superior al Magistraturii
‘ndeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectile sale, in
domeniul raspunderi disciplinare a judecatorior si procurorior.
O prevedere similara exista si in art. 44 din Legea nr. 317/2004,
iar in art. 49 alin. (7) din acelasi act normativ se prevede ca
dispozitile aceste! legi ce reglementeaza procedura de
solutionare a aciiunildistiplinare se completeaza cu dispozifile
Codului de procedura civil, De asemenea, potrivit dispoztilor
art. 51 alin. (3) din loge, Impotriva hotararilor pronuntate de
Consiliul Superior al Magistraturii In materie disciplinara se
poate exercita recurs in termen de 15 zile de la comunicare,
competenta de solujonare a recursului apartinand Complotulul
de 5 judecatori al Inatei Curt de Casatie gi Juste. Prin urmare,
jn raport cu caracterul aiributilor pe care le indeplineste,
Consiliul Superior al Magistraturi are o natura jurdica difenta,
find organ administrativ in interiorul puteri judecatoresti si organ
constata MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 9/51.2017 3
jurisdictional, atunci cand tsi exerci functia jurisdictionala.
Faptul ca Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara nu
‘enumera, in art. 2 alin. (2), si Consilul Superior al Magistraturi
nu il exclude pe acesta din randut instantelor de judecata, cu
att mai mult cu cat statutul de instanta de judecata este unul
constitutional, prevazut ca atare in Constitufie. Aceasta
concluzie se poate desprinde din faptul ca, pe de o parte,
alin. (1) al aceluiasi articol, precum si art. 126 alin. (1) in
Constitute tasa legiuitoruluiordinar libertatea de a stabil si alte
instante judecatoresti, iar, pe de alta parte, atat in art. 134
alin. (2) din Constitutie cat si in art. 44 din Legea nr. 317/2004
se prevede ca In materia raspunderii disciplinare a magistratilor,
Consiliul Superior al Magistraturilindeplineste rolul de instanta
de judecata, prin sectile sale. Din interpretarea dispozitilor
art. 126 alin. (1) din Constitute, rezuita ca legiutorul constituant
nu sia limitat competenta de a institui si o alta instanta
judecatoreasca decat cele prevazute de Legea nr. 304/204
privind organizarea judiciard. Cum insasi Constitutia, in art. 134
alin. (2), defineste Consiliul Superior al Magistraturi ca find
instanfa de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a
rmagistratilor, iar in art. 44 din Legea nr. 317/2004 se prevede
6 Sectia pentru judecatori in materie disciplinara are rol de
instanla de judecata, se conchide in sensul ca este indeplinita
si aceasta condijie de admisibiltate. Interpretarea contrara ar
Conduce la o situate inadmisibla, aceea a posibiltai idicarit
acestei except in fata instantei de recurs, dar @ imposibiltati
invocarii ei in faza de judecata in faja Sectiei, ca instant de
judecata, find astfel afectat dreptul de acces la juste al parlor,
care ar fi nevoite sa astepte epuizarea acestei faze
jurisdictionale pentru a-si face apararile considerate necesare.
S-ar incalca astfel si prevederile art. 6 paragraful 1 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului gi a libertailor
fundamentale, care prevad dreptul oricarel persoane la un
proces echitabil. Referitor la jurisprudenta constanta a Curt
Constitutjonale in sensulrespingeri ca inadmisibile a exceptilor
de neconstitutionalitate ridicate in fata sectilor in materie
disciplinara ale Consilului Superior al Magistraturi (decizile
nr, 3881/2007, nr, 788/207, nr. 514/2007), se apreciaza c&
instanta constitutionala isi poate reconsidera solutia, in sensul
constatarii admisibiitafii exceptilor de neconstitutionalitate
ridicate in fata Consiliului, ca instanta de judecata Se invoca, de
asemenea, Decizia nr. 126/2011, in care s-a statuat asupra
rolului Consiliulii Superior al Magistraturii de instanta de
judecata in domeniul raspunderi disciplinare a judecatorior si
procurorilor.
9. Pe fondul cauzei, in motivarea excepliel de
neconstitulionalitate, se sustine cd singura dispozitie din Legea
nr. 317/2004 referitoare a termenele de prescriptie aplicable in
materia réspunderii disciplinare este cea prevazuta de art. 46
alin. (7) din Legea nr. 317/2016, care nu prevede insa si un
termen de prescriptie a raspunderii disciplinare sau a aplicait
sanciiunii disciplinare. Din interpretarea literala a dispozitilor
mentionate nu rezulta c termenul de 2 ani se refera si la
prescripjia raspunderii_ disciplinare a magistralilor.
Reglementarea unui asemenea termen nu rezulta nici din
interpretarea sisteratica a normei tn discutie, prin raportare la
reglementarea in ansamblu a Legiinr. 317/2004 privind Consilil
‘Superior al Magistraturi. Nefiind prevazut un alt termen in care
84 poat interveni aplicarea sanctiunii disciplinare fajé de
magistrati, apicarea sanctiuni poate interveni oricdnd, cea ce
echivaleaza cu o imprescriptibiltate a raspunderii disciplinare a
rmagistratilor, pretinsa abatere disciplinara putand fi sanctionata
indiferent de durata de timp care a trecut de la savarsirea
abateri, Se invoca decizile Curii Constitutionale nr, 71/1999 gi
nr. 743/2011, precum si Hotérarea pronuntata de Curtea
Europeana a Drepturlor Omului in Cauza Wingrove impotriva,
Regatului Unit, arétandu-se c& normele crticate nu indeplinesc
corintele de calitate, precizie si claritate, in sonsul acestei
jurisprudente. Astfel, cu privie la principiul previzibilitai, se
arata ca edictarea unor norme referitoare la termenele exercitaii
actiunildisciplinare trebuie sa includa gi un termen de prescriptic
al aplicarii sanctiuni, in caz contrar norma fiind lipsité de
predictibiitate. Totodata, fara existenfa unui termen de
prescriptie a raspunderii disciplinare a magistratilor, nu se poate
vorbi despre un proces previzibil ca durata, find incalcate astfel
prevederie art. 21 alin. (3) din Constitutie, respectiv ale art. 6
din Conventia pentru apararea drepturilor omului sia libertatilor
fundamentale, care consacra dreptul la un proces echitabil
10, Se mai sustine cd magistrati sunt discriminati fafa de alte
categori profesionale in cazul in care sunt statornicite termene
ferme de prescripte, calculate intre doua moment: primul, de
la data tn care Incepe 84 curga termenul — data savarsitl
abateri; utimul, final, pana la care se calculeaza termenul de
prescriptie — data aplicarii sancfiunii, Esenta principiulul
egaltatit cetatenifor in fala legii consta tn aplicarea unui
tratament echivalent unor situati identice, diferentierile fiind
admise doar in prezenta unor temeiuri obiective, Raportand
acest principiu la modalitatea in care a fost formulat art. 46
alin. (7) din Legea nr. 317/2004, se poate observa ca, In fapt,
inexistenta unui termen de prescriptie a aplicari sanctiunil
disciplinare in coea ce priveste réspunderea disciplinara a
judecatorilor_echivaleaza, practic, cu. imprescriptbiltatea
raspunderi. Corelaty, situatia diferd in cazul persoanelor ce se
supun jurisdictiei muncii sau normelor din statutul functionarilor
ublici, care prevad termene clare inlauntrul carora poate fi
aplicata o sanctiune disciplinara. In lipsa oricaror fundamente
obiective, se creeaza un tratament discriminatoriu pentra
magistrati, sanctiunea disciplinara putandu-t-se aplica oricénd,
in timp ce pentru personalul salarial, de drept comun, aceasta
poate fi dispusa doar in anumite termene, respectiv,in termen
de 30 de zle calendaristice de la data luari la cunostinté despre
savargirea abateril disciplinare, dar nu mai tariu de 6 luni de fa
data savarsini fapte’, iar pentru functionarii publici ,sanctiunile
disciplinare se aplica in termen de cel mult 1 an’de la data
sesizaii comisiei de disciplina cu privire la savargirea abateri
disciplinare, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data savarsiri
abateriidisciplinare’. In concret, prin aplicarea art. 46 alin. (7) cin
Legea nr. 317/2004, in forma sa actuala, se ajunge la sitvatia
inechitabia si vadit discriminatorie in care, pentru un magistrat,
© sangfiune discipinara poate f apicata oricand dupa savarsirea
presupusei abateri disciplinare (dac& restul termenelor ce
vizeaz procedura disciplinara sunt respectate), pe cénd pentru
Un salariat ori un functionar public sunt reglementate juridic,
termene maxime inlduntrul cérora poate fi aplicata o astfel de
sancfiune. Tratamentul juridic diferentiat,lipsit de fundament
obiecti, afecteaza in mod evident drepturile persoanelor care
fac parte din corpul magistratilor, fiind infrant_principiul
constitutional suveran al egaliafi persoanelor in fata leg. In
consecinta, nu se poate vorbi despre caracterul echitabil al
proceduri disciplinare, in conditile in care nu exista un termen,
maxim pana la care’ sa se poata aplica unui magistrat o
sanctiune disciplinara. Se subliniaza si faptulc8, in considerarea
dispozitilor art. 46 alin, (7) din Legea nt. 317/204, care nu
prevede un termen in care 8a poala fiaplicala sancfiunea unui
magistrat, Sectia a respins exceptia prescriptii raspunderii
disciplinare a paratior.
11. Fata de cele aratate, precum si faté de decizile Curt
Constiufionale nr. 71/1988, nr. 743/2011, nr. 107/189,
i. 136/2004 si nr. 348/2014, in care Curtea Constitutionald a
constatat ca este necesar sa fie institut un termen de aplicare
a sanctiuni disciplinare corelat cu data savargirii abaterii, astfel
de termene existand si pentru fapte care atrag raspunderi mai
grave si ca, in situatia in care nu ar exista un termen de
prescripiie @ aplicariisancfiunil disciplinare, aceasta ar echivala 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 9/51.2017
cu imprescriptbiltatea raspunderii disciplinare, consecinta
Inacceptabila si absurda, din perspectiva principilor generale
ale réspunderiijuridice. Se conchide in sensul ca dispozitile de
lege criticate sunt neconstitutionale, in masura in care vointa
legiuitorului este interpretalé in sensul ca raspunderea
disciplinara a magistrafilor este imprescriptibilé, Faptul ca
acfiunea disciplinara poate fi exercitata doar in termen de 2 ani
de la data savarsini faptel nu este de natura sé acopere viciul de
reglementare, avand in vedere cA in situatia in care ar fi
respectal acest termen de 2 ani pentru exercilarea acfiunii
disciplinare, aplicarea sancjiunii ar putea fi amanaté oricat,
‘magistratul find impiedicat sa obtina clariicarea situatiei sale.
12. In conformitate cu dispozitile art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor
celor dou Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum $1
Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionaltate.
13. Guvernul a transmis punctul sau de vedere cu Adresa
rr. 5/1.189/2016, Inregistrata la Curtea Constitutionala cu
nr, 2.412 din 28 martie 2016, prin care apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibila, Inrucat aceasta nu a fost
ridicata in fata unei instanfe judecatoresti sau de arbitraj
comercial, Consiliul Superior al Magistratuni nu este inclus de
legiuitorul constituant in randul instanfelor judecatoresti. Rolul
acestuia de instanta de judecata, prin sectile sale, in domeniul
raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor a fost
provazut pentru a garanta magistratilor impotriva cérora s-a
exercitat actiunea disciplinara toate drepturile legale specifice
unui proces echitabil si impartial. Cu trimitere la Decizia
nr. 788/2007 gi la Decizia nr. 148/2003 ale Curtii Constitutionale,
se conchide ca sesizarea Curfi Constitutionale cu o exceplie de
neconstitutionalitate nu poate fifacuta in mad legal decat de una
dintre instanjele judecatoresti enumerate de Legea
rr 304/204.
14, Avocatul Poporului a transmis punctul sau de vedere cu
Adresa nr. 4.413 din 14 aprilie 2016, inregistrata la Curtea
Constitulionalé cu nr. 3.059 din 18 aprile 2016, prin care
apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila,
intrucét Curtea nu a fost legal sesizata, aga cum prevad
dispozitile art. 146 lit. d) din Constitutie gi cele ale art. 29 din
Legea nr, 47/1992,
15, Pregedintii color doud Camere ale Parlamentului nu
‘au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitufionalitate,
CURTEA,
examinand actul de sesizare, raportul intocmit de judecdtorul-
raportor, punctele de vedere ale Guvernului $1 Avocatulul
Poporului, concluziile partii reprezentate si ale procurorului
dispozitile legale crticate, raportate la prevederile Constitute,
precum si Legea nr. 47/1992, reline urmatoarele:
16. Curtea Conslitutionala este competent, potrivit
dispozitilor art. 146 lit. d) din Constitute, precum gi ale art. 1
alin, (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitulionaitate.
17. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate 1I constituie
art. 46 alin (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior
al Magistraturii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, avand urmatorul
cuprins: ,Acfiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de
30 de zile de la finalizarea cercetani disciplinare, dar nu mai
{arziu de 2 ani de la data la care fapta a fost savarsita.”
18. Dispozitile constitufionale invocate in motivarea exceptici
‘sunt cuprinse in art. 16 alin. (1) — Egalitatea in dreptur art. 24
alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si art. 124 alin. (2)
referitoare la unicitatea, imparfaltatea si egalitatea pentru toll a
justitiei. Se invoca, totodata, prevederile art. 6 pot. 1 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului gi a libertatlor
fundamentale, referitoare la solutionarea cauzelor Int-un termen
rezonabil, precum gi cele ale art. 14, referitoare la interzicerea
discriminai
19. Examinand exceplia de neconstitulionalitate $i
procedand mai intéi la verificarea intruniri conditilor do
admisibiltate a acesteia, Curtea constata ca a fost sesizata de
Secjia pentru judecatori in materie disciplinara a Consilului
Superior al Magistraturi, care a invocat, din ofciu, exceptia de
neconstitutionalitate Tnir-o cauzé avand ca obiect actiune
discipinara
20. Or, potivit art, 146 lit. d) teza intai din Constitutie, Curtea
Constitutionala — hotaraste supra exceptilor de
neconstituionalitate privind legile i ordonantel, ridicate in fata
instanfelor judecatoresti sau de arbitra) comercial”. In acelasi
sens, art. 29 alin, (1) din Legea ar. 47/1992 privind organizarea
si funetionarea Curfii Constitutionale prevede ca instanta de
Contencios consitutional .decide asupra exceptilorridicate in
fafa instantolor judecétoresti sau de arbitra) comercial privind
‘neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante or a unei dispoziti
dintro lege sau dintr-o ordonanta |..." Into jurisprudenta
constanta, incepand cu Dec’7ia Plenului Curfii Consttutionale
nr. 11/1996 privind infelesul de .instanta judecatoreasca” in
cadrul contralului de constitutionalitate pe cale de exceptic,
Curtea Constitutionala a statuat ca instangole judecatoresti sunt
cele astfel denumite de Constitute. in acest sens, capitolul VI
al titlului Ml din Constitutiei Romaniei, consacrat autortatii
judecatoresti, cuprinde tei sectiuni, dupa cum urmeaza:
sectiunea 1 — instanfole judecatorest, sectiunea a 2-a —
Ministorul Public si sectiunea a 3-a — Consilul Superior al
Magistraturi. Prin urmare, esle evidenta distinctia pe care
legiuitorul constituant a realzat-o intro instantelo judecatorest,
pe de o parte, gi Ministerul Public, respectiv Consiliul Superior
al Magistraturi pe de alta parte
21. Analizand, in continuare, prevederile constitutional
cuprinse in sectiinea 1— Instanfele judecatorest, Curtea a
retinut 6, potrivt art. 126 alin. (1) din Constitujie, Justia so
realizeaza prin Ialta Curte de Casatie si Justfe $i prin celelalte
instante judecatorestistabiite de lege” Fata de aceste dispozti
rezulta ca numai Inalta Curte de Casatie si Juste aro statut
constituional, celelalte instante judecatoresti urmand a fi
stablite prin loge. In aplicarea textului constitujonal de referint,
LLegea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara,republicata in
Monitorul Oficial al Roméniei, Partea | nr. 827 din 13 septembrie
2005 prevede in art. 2 alin. (2) c& instanfele judecatoresti sunt
-a) Inalta Curte de Casatie $i Justitie; b) curti de apel:
©) tribunale: d) tribunale specializate; ¢) instante militare;
f} judecatori”. Fata de circumstantierea realizata de normele
constitutionale de referinta, sesizarea Curti Constitutionale cu 0
exceptie de neconstitutionaltate nu poate f facuta in mod legal
decat de una dintre instantele judecatoresti mai sus enumerate.
‘Asa cum Curtea a sublinat, alta ar fifost situaia daca art. 146
lit d) din Constitute s-ar fi retert la .instanfa’, deoarece aceasta
hotiune este folosita, atat de legiuitor, cat gi de doctrina, in
sensul larg, incluzdnd i alte organe de junsdictie. Textul
constitutional se refera insa la instante judecatorest’ care sunt
expres si limitativ stabilte de lege, si deci nu este posibil ca sfera
lor 8a fe extinea prin analogio (a se vedea Deciza Plonului Curt
Constitujionale nr. 111988).
22. Pentru aceste considerente de principiu, Curtea
Constitutionala a respins in mod consecvent ca inadmisibile
exceplile de neconstitutionalitale ridicate in fala sectilor
Consilului Superior al Magistraturi (Decizia nr. $14 din 29 mai
2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaiiei, Parte I, nr. 464
din 10 iulie 2007, Decizia nr. 391 din 17 aprile 2007, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 321 din 14 mai
2007, gi Decizia nr. 788 din 20 septembrie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 9/51.2017 5
Monitorul Oficial al Roméiniei, Partea |, nr. 745 din 2 noiemirie
2007). Curtea a rejinut a .legiuitorul constituant, prin art. 134
alin. (2) din Constitutie, a consacrat in domeniul raspunderii
disciplinare «rolul de instanta de judecata» al Consiliulul
‘Superior al Magistraturi. Acest rol atribuit Consiliuui nu atrage
calificarea acestuia drept o instanta judecatoreasca, aspect
mentionat prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind
constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a
Constitutiei Romaniel, publicata tn Monitorul Oficial al Romane,
Partea | nr. 317 din 12 mai 2003, astfel ca nu se poate interzice
accesul liber la justitie al persoanei judecate de aceasta
sinstanta extrajudiciara [..]. De aceea, legiitoru constituant
deriva a stabiit ca hotaréite Consilui date in acest domeniu
sunt supuse controluli judecatorese exercitat de Inalta Curte
de Casate si Justtie" (Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2018,
publcata in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr. 8 din
B ianuarie 2016, paragraful 25). Cu reterre la cele statuate,
Curtea subliniaza faptul ca, tn cadrul controluuijudecatoresc
astel exercitat, pot firidicate exceptii de neconstitujonalitate,
asa incat nu poate freinuta veo incalcare a liberului acces Ia,
Justia constitutional al parlor in astel de Ig
23. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) gi al art. 147 alin. (4) din Constitute, al art. 1—3, al art. 14
alin, (1) It. A.d) si al art, 29 din Legea nr. 47/1892, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numete legit
DECIDE
Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispoziilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/204 privind
Consiliul Superior al Magistraturi, exceptie ridicata de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al
Magistraturi, din oficiu, in Dosarul nr. 39/4/2015,
Definitiva gi general obligatorie.
Decizia se comunica Sectiei pentru judecatori In materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturi, gi se publica
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |
Pronuntata in gedinja din data de 27 octombrie 2016.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marita Safta
CURTEA CONSTITUTIONALA
DECIZIA Nr. 641
din 1 noiembrie 2016
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (1) lit. c)
Legea nr. 161/2003 pi
ind unele masut
entru asigurarea transparent.
in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri,
prevenirea si sancfionarea corup!
Valer Dorneanu — presedinte
Marian Enache —judecator
Patre Lazaroiu —judecator
Mircea Stefan Minea —judecator
Danie! Marius Morar —judecator
Mona-Maria Pivniceru —judecator
Livia Doina Stanciu —udecator
‘Simona-Maya Teodorolu —udecator
Varga Attila —judecator
Bianca Draghici —magistrat-asistent
Cu partciparea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Liviu Draganescu,
1.Pe rol se aff solufionarea exceptici de neconstitujionaltate
a dispozitilor art. 87 alin, (1) lt) din Legea nr. 1641/2003 privind
Uunele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea
demnitajlor publice, a functilor publice gi in mediul de afaceri
prevenirea si sanclionarea coruptiel, exceptie ridicaté de
Gheorghe Budica in Dosarul nr. 3.238/2/2014 al Curfi de Apel
Bucuresti — Sectia a Vill-a de contencios administrativ gi fiscal
gi care formeaza obiectul Dosarului nr. 1.640D/2018 al Curl
Constitutionale.
2. La apelul nominal réspund autorul exceptiei si partea
‘Agentia Nationala de Integritate, prin consilier juridic Catalin
lonuj Puscalau, cu delegatie depusa la dosar. Procedura de
citare a fost legal indepiinita.
3. Cauza flind In stare de judecata, pregedintele acorda
cuvantul autorului exceptiei de neconstitujionalitate, care solicita
admiterea acesteia. In acest sens, apreciaza, In esenta, ca
dispozitile legale supuse controlului de constitutionalitate
creeaza discriminari, Ingradesc dreptul la munca gi nu clatifica
diferenfa dintre angajatul din sistemul public si cel din sistemul
privat. Totodata, considera ca dispoztile art. 87 alin. (1) It.)
din Legea nr. 161/2003 privilegiaza primar si viceprimarii care 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 9/51.2017
destigoara si activitatea de cadru didactic. In sensul celor
susfinute, autorul exceptiei depune note scrise si un set de
4, Reprezentantul Agentiel Nationale de Integritate solicita
respingerea excepliei de neconsttujionalitate ca nefntemeiata,
Intrucat dispozitile legale criticate reprezinta aplicarea
principiulul constitutional consfintit de art. 16 din Legea
fundamentala si nu pot fi privite ca o restrangere a dreptulu la
munca. Mai mult, aceste norme reprezinta o masura necesara
pentru asigurarea transparentel in exercitarea functillor publice
gi in mediul de afaceri, precum si pentru provenirea $i
Combaterea coruptiei, masuré ce are ca scop garantarea
exercitari cu impartialitate a functilor publice. Depune concluzii
5, Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptie! de neconstitutionaiitate, tn principal, ca
inadmisibité, avand in vedere modu! in care este motivata, si, In
subsidiar, ca neintemeiata, intrucat dispozitile legale criticate
nu restrang dreptul la munca
CURTEA
avand in vedere actele si lucrrlle dosarului,retine urmatoarel:
6. Prin Incheierea din 30 septembrie 2015, pronuntata in
Dosarul nr. 3.238/2/2014, Curtea de Apel Bucuresti— Sectia
a Villa de contencios administrativ gi fiscal a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitato a
dispozitillor art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003
privind unole masuri pentru asigurarea transparente!
oxorcitarea demnitatitor publics, a funetiilor publico gi in
mediul do afacori, proveniroa gi sancfionaroa coruptio
Excoptia a fost ridicata de Gheorghe Budi intr-o cauzé avand
cea obiect anularea unui raport de evaluaro privind existonta star
de incompatibiltato, intocmit de Agentia Nationala do Integritato.
7-1n motivarea exceptici de neconstitutionalitate, autorul
acesteia sustine, in esenta, cd profesia sa de baza este cea de
inginer hortcol, insa prin aplicarea dispozitilor legal crtcate
‘isi poate exercita profesia in perioada cénd detine mandatul
do ales local. Ca atare, considera ca dispozitile legale citcate
restrang dreptul sau la munca si aceasta restrangere nu
respecta conditile prevazute de art. $3 din Constitute.
8. Do asemenea, autorul exceptiei firma ca este evidenta
aplicarea discriminatorie a restrangerii dreptulul la munca al
primarilor si viceprimarilor care au alte profesii decat cele
prevazute de ain. (3) al art. 87 din Legea nr. 161/2003, Inraport
cu primari si viceprimari care pot exercita functii sau actvitat in
domeniul didactic, al cercetaril stinffice si al creatielliterar-
artistice, si carora le este permisa, pe parcursul derulatil
rmandatelor, desfagurarea de actvital in domenille respective.
9. Mai mult, autorul excepliei apreciazécaracterul
S-ar putea să vă placă și
- RCCP 2013 1 2Document162 paginiRCCP 2013 1 2Craescu AurelianÎncă nu există evaluări
- Jurnalul de Studii Juridice Supliment 2 2012Document287 paginiJurnalul de Studii Juridice Supliment 2 2012Craescu AurelianÎncă nu există evaluări
- Jurnalul de Studii Juridice Supliment 4 2012Document335 paginiJurnalul de Studii Juridice Supliment 4 2012Craescu AurelianÎncă nu există evaluări
- Anexa 26 Machete 1-5Document13 paginiAnexa 26 Machete 1-5Craescu AurelianÎncă nu există evaluări
