Screening n timpul sarcinii

Ceea ce este cel mai important pentru o

femeie gravid ca ftul s se dezvolte corespunztor n uter i la nate s fie
sntoas. Femeile de a lungul vieii trec prin numeroase infecii uneori incontiente. n
organismul nostru se dezvolt o imunitate mpotriva infeciilor, cu protecia care acoper
ftul n timpul sarcinii. Ali ageni patogeni poate reactiva sau reinfecta.
i n timpul srcinii putem verifica i controla titrul anticorpilor, putem detecta o infecie
acut, care poate fi amenintor pentru ft.

chlamydia
cytomegalovirus
screening gonoree
herpes simplex
 rujeola
screening-ul cancerului de col uterin i testarea HPV
virusul urlian
mycoplasme
detectarea direct a herpesului genital (prelevarea probelor din vezica urinar i
detectarea virusului cu metoda PCR)
parvovirusul B19
rubeolei
toxoplasma
ureoplasma urealyticum
varicela

Pachetul screening standard a fost construit pentru cei ce doresc o imagine de

ansamblu asupra sanatatii lor, individual sau ca parte a unui program Age
Management.

Contine investigatiile necesare evaluarii diagnostice ale principalelor aparate si

sisteme ale corpului:

markerii din sange
masuratori complete antropometrice si de compozitie corporala
monitorizarea neinvaziva a tensiunii arteriale
pulsoximetrie
analiza chestionarului istoric medical, de familie, starea sanatatii, lifestyle, nutritie
si sport

Despre preventie
Bolile si alte afectiuni frecvente sunt procese dinamice care ncep nainte c a indivizii s
i poata da seama c sunt afectati. Analizele uzuale pe care obisnuim sa le facem
periodic nu percep aceste modificari. De multe ori, oamenii cad victimele unei boli care
ar fi putut fi prevenit din timp. Prevenia bolilor se bazeaz pe aciuni de anticipare.

Necesitatea testarii regulate

Scopul nostru este de a va informa asupra problemelelor dumneavoastra particulare,
bazandu-ne pe datele descoperite la evaluarea noastra extinsa. Accentul este pus pe
descoperirea informatiilor ascunse despre conditiile fizice specifice. Testele diagnostice
ne permit de asemenea sa urmrim progresul n mod obiectiv si sa putem ajusta cu
exactitate terapia dumneavoastr.

Dupa evidentierea punctelor slabe si forte veti primi informatii despre diferitele modur i
in care puteti aborda atat problemele dumneavoastra medicale cele mai importante, cat si
tintele dumneavoastra de performanta pentru fiecare directie in parte.
Recomandarea generala este de a va testa macar o data pe an.

Procesul
1) programarea
Receptia va poate ajuta sa stabiliti o data convenabila pentru recoltarea probelor
biologice. Acest lucru dureaz aproximativ 15 minute.
2) completarea chestionarului
Dupa programarea recoltarii va vom ruga sa completati un chestionar referitor la
sanatatea dumneavoastra actuala, istoricul medical, cat si despre stilul de viata,
activitatile fizice regulate si obiceiurile de nutritie. Acest lucru ne va permite sa stabilim
mai bine riscul individual pentru diferite afectiuni.
3) masuratori complete si alte teste neinvazive
Pentru a avea un punct de plecare includem in pachetul screening standard masuratorile
necesare evaluarii dumneavoastra:
monitorizarea compozitiei corporale: greutate totala, procentul de grasime
monitorizarea datelor antropometrice
monitorizarea neinvaziva a tensiunii arteriale
pulsoximetrie
4) recoltarea probelor
Recoltarea probelor se va face dimineata la sediul clinicii.
Va rugam sa nu mancati cu 12 ore inainte si sa beti suficienta apa.
5) raportul medical
Rezultatele sunt gata in aproximativ 10 zile. Veti primi un raport detaliat ce va contine
descrierea testelor efectuate, rezultatele analizelor si interpretarea diagnostica.
In cazul in care va retestati veti beneficia in plus in pachetul screening standard de un
raport al evolutiei parametrilor testati.

Ce testam
Sunt analizati markeri de trend pentru aparitia patologiilor cardiovasculare, diabet,
sindrom metabolic, inflamatie cronica, patologii hepatice si ale pancreasului. Screeningul
parcurge printre altele:

evaluarea functiei metabolice

evaluarea riscului de aparitie a diabetului zaharat de tip 2
evaluarea statusului hematologic
evaluarea nivelului inflamatiei in organism
evaluarea functiei hepatice
evaluarea functiei renale
evaluarea nivelurilor principalelor minerale aflate in organism
evaluarea functiei cardiovasculare si markeri de risc
evaluarea factorilor de risc cardiovascular
evaluarea profilului lipidic: colesterolul si subclasele de interes patologic
evaluarea nivelului vitaminei D
 evaluarea IGF1 expresia statusului regenerarii organismului

Vom analiza urmatoarele

Hemoleucograma completa
Glucoza serica
Uree serica
Creatinina serica
Acid uric seric
Profil lipidic Colesterol total , HDL colesterol , LDL colesterol, Trigliceride
, Lipide totale
Lipoproteina A
Electroforeza proteinelor serice
Albumina
Amilaza
Lipaza
Aspartataminotransferaza (AST/TGO)
Alaninaminotransferaza (ALT/TGP)
Gama-glutamiltransferaza (GGT)
Bilirubina totala, directa si indirecta
Fosfataza alcalina
Fosfataza acida
Creatinkinaza (CK)
Creatinkinaza MB
Lactat dehidrogenaza (LDH)
Calciu ionic seric
Sodiu seric
Potasiu seric
Clor seric
Fier seric
Magneziu seric
Fosfor seric
Capacitatea totala de legare a fierului
Urina Biochimie urinara si sediment
Hemoglobina glicata (HbA1c)
Insulin
Proteina C Reactiva
Coagulare
Fibrinogen
D-Dimeri
VSH
hsCRP
Homocisteina
Imunogram Ig A, Ig G, Ig M, Ig E
25-OH-Vitamina D
IGF-I (Insulin-like growth factor I)
Puteti completa imaginea de ansamblu cu unul dintre pachetele diagnostice directionate
catre anumite zone: sistemul cardiovascular, sistemul hormonal, sistemul digestiv,
intolerantele alimentare, stresul oxidativ si detoxifierea, riscul de osteoporoza si riscul de
cancer.

In functie de informatiile descoperite initial, se pot face pasi in orice directie diagnos tica.
In plus, cand este nevoie de informatie suplimentara, avem la dispozitie o gama larga de
analize genetice.

Pentru cei ce doresc un sprijin suplimentar, va punem la dispozitie un plan personalizat.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de mortalitate in lume. Nivelurile crescute

de colesterol, cresterea procentului de grasime si scaderea procentului de masa musculara
care nu mai sunt compensate de un metabolism eficient si de o viata sportiva regulata
devin factori favorizanti pentru o serie intreaga de afectiuni cardiovasculare.
Din pacate, majoritatea celor ce sufera un infarct miocardic nu sunt incadrati din
timp in categorie de risc. Foarte multi pacienti ce sufera de infarct miocardic,
moarte subita de cauza cardiaca sau cei ce dezvolta boala coronariana prezinta
niveluri normale de colesterol.

Datorita depunerilor continue de colesterol si alte grasimi prezente in cantitati

excesive in sange pe peretii arterelor, acestea in timp isi pierd elasticitatea, se
intaresc si se subtiaza. Raspunsul inflamator la nivelul peretilor arterelor
agraveaza aceasta conditie numita si ateroscleroza, proces ce sta la baza
aparitiei majoritatii bolilor cardiovasculare.

Testele traditionale de depistare a bolilor cardiovasculare furnizeaza rezultate

atunci cand boala s-a instalat deja. Din pacate analizand doar factorii de risc
traditionali (hipertensiunea, obezitatea, fumatul, diabetul, sedentarismul si
nivelurile crescute de colesterol) nu putem avea o imagine completa asupra
riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare. Analizand markeri specifici, noile
protocoale de detectie identifica din timp riscurile de aparitie a afectiunilor.

Parcurgerea unui astfel de screening va poate releva riscurile reale la care va

expuneti. Analizele si investigatiile disponibile in acest moment va pot depista
ateroscleroza atat precoce cat si actuala, pentru ca dumneavoastra sa puteti lua
masurile de preventie din timp. In urma rezultatelor analizelor vom cauta sa gasim
cea mai buna solutie, cu scopul de a obtine cele mai potrivite masuri de preventie
adaptate nevoilor dumneavoastra.

Ce analizam

1) istoricul medical cardiovascular

O evaluare atenta si detaliata clinic este esentiala pentru a evalua cauzele
probabile si severitatea simptomelor. Vom incepe evaluarea cu analiza istoricului
dumneavoastra cardiologic. Acest lucru ne va permite sa stabilim mai bine riscul
individual de boli cardiovasculare si de cardiomiopatie.

De asemenea, simptomele dumneavoastra vor fi corelate cu istoricul familial,

factor de influenta asupra dezvoltarii riscului de boala cardiovasculara.
Informatiile obtinute, corelate cu rezultatele examenelor clinice si paraclinice ne
va permite sa formulam un diagnostic precis si un plan de tratament.

2) profilul lipidic, nutritia si lifestyle-ul

Se cunoaste ca anumite alimente bogate in grasimi, sare, zahar si colesterol pot
contribui la dezvoltarea bolilor de inima. Obiceiurile alimentare afecteaza in
principal aterogeneza prin modularea la nivel celular a proceselor proinflamatorii
care initiaza si perpetueaza disfunctia endoteliala, formarea placii si in cele din
urma, ruptura placii.

De asemenea cunoastem ca sedentarismul si consecinta sa directa obezitatea

constituie un factor de risc agravant in bolile cardiovasculare.

Va vom ruga sa ne detaliati informatii personale despre lifestyle, activitatea

sportiva si obiceiuri le alimentare, cunoscandu-se faptul ca acestea exercita un
rol esential in dezvoltarea si agravarea bolilor cardiovasculare.

3) markeri specifici sanguini pentru risc cardiovascular conform noilor protocoale

de detectie
Recoltarea probelor biologice se va face la sediul clinicii, de catre personal
medical specializat, intr-o ambianta placuta. Recoltarile sunt programate in
prealabil impreuna cu dumneavoastra, in functie de programul pe care il aveti. Ne
dorim in primul rand respectarea confortului si programului pacientului, totodata
respectand standardele de calitate impuse pentru testele efectuate.

Pentru cei ce solicita in mod expres, exista disponibil serviciul de recoltare la

domiciliu, adaptat nevoilor persoanelor care se deplaseaza cu greutate precum si
celor cu agende deosebit de incarcate. Pentru acestia, un astfel de serviciu poa te
aduce un plus de confort si simplificarea programului recoltarea se poate
programa incepand cu primele ore ale diminetii.
Receptia va poate oferi toate informatiile necesare (onorarii, organizare, materiale
recoltare, etc.) anterior programarii unei vizite la domiciliu.

4) second opinion rezultatele consultului de specialitate

Veti beneficia de asemenea de un consult de specialitate cu unul dintre cei mai
buni medici cardiologi. Acesta va analiza istoricul dumneavoastra medical
cardiovascular si va conduce testele functionale de cardiologie: testul de efort,
echografia cardiovasculara si interpretarea Holterelor 24h.

5) testarea functiei cardiovasculare in regim de stres

Testul EKG de efort evalueaza aparatul cardiovascular in conditii de
suprasolicitare, monitorizeaza raspunsul inimii in conditiile unei nevoi crescute de
oxigen. Se masoara astfel activitatea electrica a inimii in timp ce pacientul merge
pe o banda rulanta sau pe bicicleta statica. Acest tip de test nu va putea fi
efectuat de catre acei pacienti care prezinta afectiuni reumatologice sau
neurologice sau care sufera de boli care se pot agrava in urma efectuarii unui
efort fizic.

Testul de efort se opreste la aparitia unor simptome sugestive (durere anginoasa,

vertij, dispnee), la scaderea sau cresterea excesive a tensiunii arteriale sau
frecventei cardiace, la aparitia tulburarilor de ritm cardiac, la aparitia unor
modificari ECG sugestive pentru ischemie miocardica sau la atingerea frecventei
cardiace tinta care, de cele mai multe ori, este frecventa maximala.

In concluzie, desi nu este cea mai sensibila, testarea la efort este cea mai
accesibila, ieftina si raspandita metoda de diagnostic neinvaziv a ischemiei
cardiace induse de efortul fizic si a consecintelor acesteia. Testul are o
reproductibilitate buna, iar la pacientii cu risc cardiovascular cel putin mediu,
acuratetea cu care pune in evidenta boala cardiaca ischemica este comparabila
cu cea a unor explorari paraclinice invazive, cum ar fi coronarografia.

6) imagistica specifica ecografia cardiaca

Ecografia cardiaca (ecocardiografia) bidimensionala este o metoda imagistica
neinvaziva de explorare a inimii, prin care se vizualizeaza pe un ecran sectiuni
(felii) din inima, in aceste sectiuni putandu-se masura dimensiunile celor 4 cavitati
cardiace (atriul stang, ventriculul stang, atriul drept si ventriculul drept), precum si
ale vaselor mari care se varsa in inima (vena cava inferioara) si care pleaca din
inima (aorta). Sunt deduse date importante despre functiile inimii functia
sistolica (functia de golire a inimii) si functia diastolica (functia de umplere a
inimii), morfologia si functia valvelor inimii.

Hipertensiunea arteriala, boala cu larga raspandire, afecteaza in evolutie peretii

inimii (ai ventriculului stang), conducand la hipertrofia (ingrosarea) acestora si la
afectarea functiei diastolice cardiace (a relaxarii ventriculului stang). Aparitia
acestor modificari se poate diagnostica doar ecocardiografic, realizarea unei
ecocardiografii fiind utila si la pacientii hipertensivi fara modificari
electrocardiografice, ecocardiografia fiind superioara electrocardiogramei in
diagnosticarea hipertrofiei ventriculare stangi.

7) monitorizare permanenta timp de 24 ore Holter atat a tensiuni arteriale cat si

electrocardiografica
Monitorul Holter inregistreaza in mod continuu ritmul cardiac prin intermediul unor
electrozi plasati pe piept. Electrozii sunt senzori mici cu folie adeziva conectati
prin fire de un monitor portabil. Acest tip de monitorizare ajuta doctorul sa
aprecieze raspunsul sistemului cardiovascular la activitatea de zi cu zi, in timpul
noptii precum si in urma administrarii anumitor medicamente. Poate evidentia
anumite evenimente aritmice insotite de simptome acuzate de pacient dar care nu
pot fi surprinse de o electrocardiograma normala sau alte evenimente care survin
rar si atipic evenimente care altfel ar putea fi greu de identificat intr -o perioada
scurta.

Monitorizarea Holter a tensiunii arteriale presupune montarea unei mansete de

tensiometru pe brat. Acestea realizeaza, timp de 24 ore, masurarea tensiunii
arteriale la intervale regulate. Datorita faptului ca tensiunea arteriala masurata in
cabinet nu este intotdeauna corelata cu tensiunea arteriala pe 24 ore,
monitorizarea Holter aduce informatii pretioase, necesare in diagnosticul precis al
hipertensiunii arteriale cat si pentru optimizarea tratamentului antihipertensiv (la
pacientii pentru care un astfel de tratament se impune).

Pacientul isi poate desfasura activitatea obisnuita in perioada monitorizarii. Nu

exista riscuri implicate, in plus monitorizarea ar trebui sa aiba un efect redus
asupra activitatilor cotidiene.

optional se poate testa predispozitia dumneavoastra genetica de a dezvolta boli

cardiovasculare, analizandu-se polimorfismele genetice asociate cu hipertensiune,
metabolism perturbat al lipidelor si al homocisteinei, stres oxidativ si inflamatie.

Analizati prezenta urmatoarelor afectiuni / simptome pentru a vedea daca

screeningul cardiovascular reprezinta o optiune potrivita pentru dumneavoastra:

obezitate
dieta ne-echilibrata
stil de viata sedentar
niveluri ridicate de colesterol
istorie familiala de tromboze, boli cardiovasculare sau diabet
 diabet
hipertensiune arteriala
expunere continua la toxine alimentare si din mediul inconjurator

Optiuni de extindere a screeningului cardiovascular

Evaluare diagnostica avansata stres oxidativ
Oxidarea colesterolului este unul din precursorii formarii placilor ateromatoase la
nivelul arterelor. In consecinta pentru a completa tabloul clinic este necesar sa
masuram stresul dumneavoastra oxidativ. Numeroase studii clinice indica stresul
oxidativ ca una din principalele cauze ale procesului de imbatranire.
Evaluarea riscului genetic de aparitie a trombozei venoase profunde
Sunt analizate gene implicate in coagulare si in predispozitia pentru dezvoltarea
unei trombofilii. Informatia obtinuta ne poate ajuta sa luam masuri preventive din
timp, inaintea aparitia simptomelor. Tromboza venoasa profunda este o afectiune
ce trebuie tratata cu seriozitate deoarece poate provoca complicatii majore
precum embolismul pulmonar.
Evaluarea riscului genetic de aparitie a bolilor cardiovasculare
Sunt analizate variatii ale genelor implicate in ateroscleroza, inflamatie si
metabolismul lipidelor pentru a beneficia de o preventie sporita. Puteti beneficia
de un grad si mai mare de personalizare daca optati pentru analiza genetica a
riscului de boala cardiovasculara.
Fiind o analiza genetica, testul se face o singura data in viata.

Afectiunile digestive sunt printre cele mai intalnite patologii ale pacientilor. De
multe ori ele raman neinvestigate complet si sunt mascate sub forma unor
gastrite, stari de balonare sau usoare dureri abdominale, afectiuni pe care le
tratam cu medicatie antiacida si antispastica. Mai putin cunoscut este faptul ca pe
termen lung administrarea acestor medicamente afecteaza absorbtia substantelor
nutritive si poate duce la deficiente cu consecinte periculoase. De exemplu
terapiile cronice cu inhibitori ai pompei de protoni si blocanti ai receptorilor de
histamina poate creste in mod semnificativ riscul de fractura de sold.

Acum, avem la dispozitie o serie de analize de profunzime ale starii tractului

gastrointestinal si ale florei intestinale. Simplificat, ele ne pot spune daca digestia
dumneavoastra functioneaza corect la fiecare pas: descompunerea alimentelo r in
nutrienti, absorbtia nutrientilor necesari si eliminarea deseurilor alimentare.

Screeningul digestiv poate releva prezenta unor afectiuni precum: dificultatea

organismului de a absorbi nutrientii necesari din mancare, dezechilibrul cronic al
florei, proliferarea unor bacterii cu potential oncogen precum Helicobacter pylori
ce mentin inflamatia gastrica, reactii autoimune asupra mucoasei intestinale,
diferite intolerante alimentare precum intolerantele la lactoza si gluten si
consecintele lor directe: inflamatie intestinala, balonari, tulburari de tranzit.

Ce analizam
Analiza florei microbiane prezenta speciilor Escherichia coli, Escherichia coli
Biovare, Proteus species, Klebsiella species, Pseudomonas species, Enterobacter
species, Serratia species, Hafnia species, Enterococcus species, Bifido bacteria
species, Lactobacillus species, Bacteroides species, Clostridium species
Analiza florei micologice prezenta speciilor Candida albicans, Candida species,
Mucegaiuri, Geotrichum candidum
Evaluarea sindromului de maldigestie elastaza pancreatica in scaun
Evaluarea sindromului de maldigestie acizi biliari in scaun
Analiza prezentei reziduurilor digestive
Antigen Helicobacter Pylori cauza pentru progresia ulcerelor si aparitia tumorilor
gastrice
Evaluarea sindromului de malabsorbtie calprotectina in scaun
Evaluarea sindromului de malabsorbtie alfa-1-antitripsina in scaun
Evaluarea imunitatii intestinale IgA secretor in scaun
Evaluarea proceselor alergice la nivel intestinal histamina in scaun
Intoleranta la gluten si risc de boala celiaca anti-gliadina in scaun
Intoleranta la gluten si risc de boala celiaca anti-transglutaminaza in scaun
Evaluare haemoglobina / haptoglobina din scaun care detecteaza prezenta unor
microsangerari in scaun
Evaluarea permeabilitatii intestinale proteina zonulin

Analizati prezenta urmatoarelor simptome pentru a vedea daca screeningul

digestiv reprezinta o optiune potrivita pentru dumneavoastra:

indigestie
constipatie
diaree
stari de voma
balonari
dureri abdominale
reactii alergice
oboseala
migrene
afectiuni cronice ale pielii / eruptii cutanate
tulburari digestive ca urmare a tratamentelor antibiotice
Ce sunt hormonii
Hormonii sunt substante produse de organismul uman capabile sa inhibe sau sa
stimuleze functionarea anumitor organe, fie actionand direct asupra acestor
organe fie declansand sinteza sau secretia sistemelor hormonale secundare sau
tertiare. Ei sunt secretati de sistemul endocrin format din totalitatea glandelor
endocrine ale corpului, pentru a coordona activitatea organismului.

Fiecare hormon are specificitatea sa si rolul sau bine definit in organism. Una din
caracteristicile fundamentale care defineste hormonii este aceea ca ei se leaga la
un receptor specific celular pentru a declansa un raspuns.

Exista o relatie stransa intre toate componentele sistemului endocrin care

actioneaza impreuna intr-o armonie sensibila, iar perturbarea secretiei unui
hormon particular va influenta intregul sistem. Interesant este si faptul ca
majoritatea acestor hormoni pot fi convertiti in alti hormoni in functie de nevoile
organismului. Este modul in care natura mentine echilibrul hormonal.

Intregul sistem endocrin poate avea un impact semnificativ asupra capacitatii

dumneavoastra de a va bucura de o sanatate viguroasa.

Problemele care apar in timp

Studiile arata ca majoritatea adultilor au niveluri semnificativ mai mici ale mai
multor hormoni esentiali in jurul varstei de 40 de ani.

Atat barbatii cat si femeile se bazeaza pe o balanta sensibila a hormonilor

estrogen, progesteron, testosteron, hormoni tiroidieni, DHEA, cortizol, hormon de
crestere, melatonina, etc. dar si a metabolitilor activi ai acestor hormoni. Fiecare
are un rol bine definit, insa colaboreaza sinergic cu ceilalti hormoni formand un
echilibru sensibil.

Nivelurile aflate in scadere ale acestor hormoni contribuie la deteriorarea lenta si

constanta a sanatatii si a starii de bine: libidou scazut, scaderea energiei,
scaderea masei musculare si cresterea tesutului adipos din organism, slabirea
oaselor si aparitia osteoporozei, reducerea tonusului si elasticitatii pielii, probleme
de memorie, patologii cardiovasculare, insomnie, iritabilitate si modificari ale
dispozitiei, precum si multe alte simptome.

Odata cu trecerea anilor, aceste simptome se accentueaza, relatia dintre ele si

nivelurile de hormoni devenind si mai evidenta.
Nivelul hormonilor afecteaza vizibil functii fiziologice, sexuale si cognitive, de
multe ori cu complicatii psihologice. Pana de curand, aceste modificari au fost
acceptate ca parte a imbatranirii.

Medicina conventionala tinde sa neglijeze dezechilibrele hormonale care se

dezvolta odata cu varsta atat la barbati cat si la femei. Persoanele in varsta
sufera o multime de neplaceri dovedite a fi corectabile si care se pot preveni daca
se fac optimizari hormonale din timp.

Numitorul comun in toate simptomele legate de varsta? Nivelurile diminuate ale

hormonilor.

Menopauza
In jurul varstei de 30 de ani echilibrul hormonal al unei femei incepe sa se
schimbe. Momentul aparitiei schimbarilor si nivelul dezechilibrului depind de o
serie de factori: ereditate, varsta de inceput a menstruatiei, stilul de viata,
alimentatia, stresul, hormonii suprarenali, sedentarismul si altele.

Menopauza nu inseamna numai sfarsitul capacitatii unei femei de a avea copii, ea

inseamna de asemenea declinul nivelurilor acestor hormoni feminini care
afecteaza in cele din urma intregul sistem endocrin. Acest proces dureaza
aproximativ intre trei si cinci ani.

Afecteaza toate femeile

Simptomele incep la un anumit punct, de multe ori brusc
Scadere dramatica a nivelului de estrogen, incepand in jurul varstei de 40 -50 de ani,
de asemenea scaderea nivelului hormonilor progesteron si testo steron
Diminuarea nivelurilor hormonale determina modificari ce pot afecta sanatatea fizica
si mentala
Rezulta simptome precum: dificultate in atingerea excitatiei sexuale, uscaciune
vaginala, patologii cardiovasculare, cresterea in greutate, osteoporoza, probleme
cognitive, bufeuri, anxietate, transformari emotionale, iritabilitate, lipsa de
elasticitate a pielii, dureri si rigiditate.
Functia reproducatoare se opreste
Perturbarea nivelurilor de estrogen determina efecte suplimentare cum ar fi
tulburarile de somn, umflarea sanilor si sensibilitatea. O femeie poate
experimenta ani de zile un ciclu neregulat si simptome de consecinta: libido
diminuat, oboseala, depresie, dureri de cap, incapacitatea de a face fata
stresului, bufeuri, dificultati cognitive, mancarimi ale pielii, durere articulara si de
spate, fibrochisturi, lasarea sanilor, fibroame uterine si endometrioza, metabolism
redus, lentoare dimineata, niveluri instabile ale glicemiei, simptome de
hipotiroidism.
In plus fata de diminuarea nivelurilor de estrogen si progesteron, reducerea
nivelului testosteronului (produs in ovare) este de asemenea un factor important.
Aceste schimbari hormonale vor determina in timp o serie de modificari
degenerative profunde.

Nivelurile reduse de testosteron contribuie de asemenea la scaderea libidoului

femeilor (chiar daca au doar un mic procent din nivelurile de testosteron ale
barbatilor). Femeile experienteaza frecvent aceste efecte chiar si inainte de
menopauza si cu siguranta dupa.

Abordarea medicala conventionala

Medicina traditionala accepta faptul ca dezechilibrele hormonale cauzatoare de
schimbari profunde sunt normale in procesul de imbatranire si abordeaza mai
degraba ameliorarea simptomelor fara a trata cauzele, de aceea in mod
traditional nu veti beneficia de o testare adecvata a nivelurilor hormonilor.

Cum testam?
Multe simptome apar treptat, de multe ori determinand un diagnostic gresit. Exista
o legatura intre aparitia bufeurilor si debutul menopauzei, dar ce se intampla daca
primele simptome sunt diferite: tulburari de somn, oboseala sau depresie? Daca
nu sunt diagnosticate corect, in absenta testelor adecvate, este posibil sa se
prescrie un tratament gresit, iar simptomele sa se accentueze.

Corpul dumneavoastra este intr-o continua stare de schimbare, astfel incat nevoile se
modifica periodic. Tocmai de aceea recomandam o evaluare completa, cu diagnostice
periodice. Evaluarea noastra urmareste exact aceasta abordare diagnostica integrativa.
Accentul este pus pe descoperirea deficientelor unice si dezvaluirea punctelor forte.
Completarea chestionarului cuprinde puncte referitoare la simptome asociate
dezechilibrului si declinului hormonal cat si puncte referitoare la lifestyle, nutritie si
sport. Urmarim prezenta anumitor simptome: bufeuri, transpiratii nocturne, oboseala,
scaderea libidoului, cresterea in greutate, modificari ale dispozitiei, tulburari
cognitive, actul sexual inconfortabil, tractul vaginal uscat, pierderea elasticitatii
pielii, scaderea calitatii parului.
Estradiolul (E2) hormonul fertilitatii feminine, este reprezentantul principal al
estrogenilor. Sub influenta estrogenului, fetele devin femei in timpul pubertatii, insa
poseda multe alte roluri in organism. Este de asemenea deosebit de importa nt si
pentru barbati.
Progesteronul joaca un rol vital ca oponent al hormonilor estrogeni si este
hormonul esential in sarcina, atat in faza initiala, cat si in dezvoltarea ei.
 Testosteronul esential pentru functia sexuala, dar are multe alte roluri. Avand
receptori in creier, inima si la nivelul intregului organism, acest hormon steroidian
joaca un rol esential, atat pentru barbati cat si pentru femei in mentinerea masei
musculare a corpului, elasticitatii pielii, libidoului, sanatatii sistemului imuni tar,
cresterea oaselor si in functiile anabolice.
Testosteronul liber constituie fractia biologic activa a testosteronului
Cortizolul hormonul stresului, este un hormon steroid produs in glandele
suprarenale. Printre functiile sale: influenteaza metabolismul proteinelor, glucidelor
si grasimilor, ajuta la reglarea tensiunii arteriale si imbunatateste integritatea vaselor
de sange si influenteaza activitatea sistemului imunitar.
Dehidroepiandrosteronul (DHEA) hormon steroid produs in glanda suprarenala.
Are functia de pro-hormon servind ca precursor pentru hormonii sexuali testosteron
si estradiol, dar actioneaza si ca hormon in sine avand un efect de reglare pe mai
multe zone ale metabolismului nostru.
Hormonii tiroidieni (TSH, FT3, FT4) hormoni implicati in aproape fiecare proces
fiziologic inclusiv in crestere si dezvoltare, metabolism, temperatura corpului si
ritmul cardiac.
Veti primi un raport asupra profilului hormonal impreuna cu rezultatele testelor iar
daca este cazul, recomandarea de a urma programul Age Management, menit sa
va ajute sa preluati controlul asupra situatiei.

Oricare ar fi profilul dumneavoastra hormonal, un program personalizat de

optimizare hormonala, nutritie personalizata, suplimentare nutritiva si exercitii
fizice regulate va reflecta nevoile dumneavoastra specifice.

Sinergia dintre aceste componente ale programului Age Management va

elibereaza de consecintele fizice, emotionale si mentale nu doar ale menopauzei,
ci si de consecintele tuturor fenomenelor denumite generic imbatranire.

Ce sunt hormonii
Hormonii sunt substante produse de organismul uman capabile sa inhibe sau sa
stimuleze functionarea anumitor organe, fie actionand direct asupra acestor
organe fie declansand sinteza sau secretia sistemelor hormonale secundare sau
tertiare. Ei sunt secretati de sistemul endocrin format din totalitatea glandelor
endocrine ale corpului, pentru a coordona activitatea organismului.

Fiecare hormon are specificitatea sa si rolul sau bine definit in organism. Una din
caracteristicile fundamentale care defineste hormonii este aceea ca ei se leaga la
un receptor specific celular pentru a declansa un raspuns.
Exista o relatie stransa intre toate componentele sistemului endocrin care
actioneaza impreuna intr-o armonie sensibila, iar perturbarea secretiei unui
hormon particular va influenta intregul sistem. Interesant este si fapt ul ca
majoritatea acestor hormoni pot fi convertiti in alti hormoni in functie de nevoile
organismului. Este modul in care natura mentine echilibrul hormonal.

Intregul sistem endocrin poate avea un impact semnificativ asupra capacitatii

dumneavoastra de a va bucura de o sanatate viguroasa.

Problemele care apar in timp

Studiile arata ca majoritatea adultilor au niveluri semnificativ mai mici ale mai
multor hormoni esentiali in jurul varstei de 40 de ani.

Atat barbatii cat si femeile se bazeaza pe o balanta sensibila a hormonilor

estrogen, progesteron, testosteron, hormoni tiroidieni, DHEA, cortizol, hormon de
crestere, melatonina, etc. dar si a metabolitilor activi ai acestor hormoni. Fiecare
are un rol bine definit, insa colaboreaza sinergic cu ceilalti horm oni formand un
echilibru sensibil.

Nivelurile aflate in scadere ale acestor hormoni contribuie la deteriorarea lenta si

constanta a sanatatii si a starii de bine: libidou scazut, scaderea energiei,
scaderea masei musculare si cresterea tesutului adipos din organism, slabirea
oaselelor si aparitia osteoporozei, reducerea tonusului si elasticitatii pielii,
probleme de memorie, patologii cardiovasculare, insomnie, iritabilitate si
modificari ale dispozitiei, precum si multe alte simptome.

Odata cu trecerea anilor, aceste simptome se accentueaza, relatia dintre ele si

nivelurile de hormoni devenind si mai evidenta.

Nivelul hormonilor afecteaza vizibil functii fiziologice, sexuale si cognitive, de

multe ori cu complicatii psihologice. Pana de curand, aceste modif icari au fost
acceptate ca parte a imbatranirii.

Medicina conventionala tinde sa neglijeze dezechilibrele hormonale care se

dezvolta odata cu varsta atat la barbati cat si la femei. Persoanele in varsta
sufera o multime de neplaceri dovedite a fi corectabile si care se pot preveni daca
se fac optimizari hormonale din timp.

Numitorul comun in toate simptomele legate de varsta? Nivelurile diminuate ale

hormonilor.

Menopauza la barbati andropauza

Atat barbatii cat si femeile simt fenomenul de menopauza. Menopauza masculina
(denumita si andropauza) este mai subtila decat omologul sau feminin.
Declansata de declinul hormonilor androgeni (hormoni sexuali masculini),
menopauza masculina incepe de obicei in jurul varstei de 40 de ani, nivelul de
testosteron scazand cu aproximativ 2% 3% pe an, incepand cu varsta de 30 de
ani.

Mai subtila, nu se instaleaza brusc

Comparativ cu menopauza feminina caracterizata prin reducerea drastica a nivelului
de estrogen, progesteron si testosteron la un moment determinat, menop auza
masculina se intinde silentios pe perioade lungi
Barbatii sunt afectati deseori de productia in exces a insulinei si estrogenului si de
deficientele simultane de testosteron liber si dehidroepiandrosteron (DHEA)
Diminuarea nivelurilor hormonale determina modificari ce pot afecta sanatatea fizica
si mentala
Rezulta simptome precum: dificultate in atingerea excitatiei sexuale, erectii mai
slabe, patologii cardiovasculare, crestere in greutate, osteoporoza, probleme
cognitive, oboseala, depresie, schimbari emotionale, iritabilitate, anxietate, lipsa de
elasticitate a pielii, dureri si rigiditate
Se mentine capacitatea de a produce sperma insa calitatea si numarul
spermatizoizilor scade treptat pana la disparitia lor completa
Ambele sexe se lupta cu aceleasi simptome: interes diminuat pentru sex,
uscaciune vaginala la femei si erectii mai slabe la barbati, probleme
cardiovasculare, schimbare in compozitia corporala, cresterea in greutate,
osteoporoza, declinul cognitiv, oboseala, depresie, transformari emotionale,
iritabilitate si anxietate, dureri si rigiditate.

Scaderea testosteronului este dezechilibrul cel mai important la barbati in varsta.

Tulburarile erectile, scaderea cresterii barbii, acumularea grasimii, reducerea
masei musculare si osoase, precum si aparitia sanilor sunt toate semne ale
nivelurilor scazute de testosteron.

In plus, odata cu varsta, organismul barbatilor creste conversia testosteronului in

estrogen si deseori asistam la urmatoarea situatie: un barbat tipic aflat in jurul
varstei de 50 de ani poate avea mai mult estrogen decat o femeie de aceeasi
varsta aflata in post-menopauza, acest fapt determinand simptome precum:
ginecomastia (aparitia sanilor la barbati), libidou scazut, pierderea energiei,
scaderea masei musculare si acumularea de grasime, tulburari emotionale si
cresterea riscului de aparitie a patologiilor cardiovasculare.

La barbati, nivelurile de testosteron diminuate pot contribui la slabirea muschiului

inimii. Testosteronul nu este responsabil doar pentru mentinerea si ntezei
proteinelor musculare cardiace, ci promoveaza dilatarea arterelor coronare (buna
circulatie) si ajuta la mentinerea nivelului sanatos de colesterol. Poate de aceea
un numar tot mai mare de studii arata o asociere intre niveluri ridicate de
testosteron si rate scazute de boli cardiovasculare la barbati.
Abordarea medicala conventionala
Medicina traditionala accepta faptul ca dezechilibrele hormonale cauzatoare de
schimbari profunde sunt normale in procesul de imbatranire si abordeaza mai
degraba ameliorarea simptomelor fara a trata cauzele, de aceea in mod
traditional nu veti beneficia de o testare adecvata a nivelurilor hormonilor.

Intervalele de referinta standard pentru testosteron liber si DHEA arata ca unele

niveluri foarte scazute sunt perfect normale la oamenii in varsta.
Nu este o coincidenta faptul ca barbatii in varsta cu un nivel scazut de testosteron
si DHEA au rate ridicate de depresie, pierderi de memorie, ateroscleroza,
senilitate, impotenta, colesterol crescut, obezitate abdominala, ob oseala si multe
alte boli asociate cu niveluri sanguine scazute de testosteron si DHEA.
Intervalele de referinta standard pentru insulina si estrogen sunt atat de largi incat
majoritatea oamenilor se situeaza in asa-numita categorie normala.
Gamele de referinta standard indica faptul ca nivelurile periculos de mari ale
insulinei si ale estrogenului sunt normale la barbatii in varsta (dar la fel sunt
considerate ca normale si infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral,
cancerul, marirea benigna a prostatei, cresterea in greutate, diabetul zaharat de
tip II, insuficienta renala si o serie de alte boli asociate excesului de insulina si
estrogen).
(Shippen 2001, Tan 2001; Janowsky 2000; Barrett-Connor 1999; Rabkin 1999;
Schweiger 1999; Seidman 1999; Shackman 1999, Wright 1999; Gooren 1998, Gelfand
1997, Phillips, 1994; Tenover 1992)

Cum testam?

Corpul dumneavoastra este intr-o continua stare de schimbare, astfel incat nevoile se
modifica periodic. Tocmai de aceea recomandam o evaluare completa, cu di agnostice
periodice. Evaluarea noastra urmareste exact aceasta abordare diagnostica integrativa.
Accentul este pus pe descoperirea deficientelor unice si dezvaluirea punctelor forte.
Completarea chestionarului cuprinde puncte referitoare la simptome asociate
dezechilibrului si declinului hormonal cat si puncte referitoare la lifestyle, nutritie si
sport. Urmarim prezenta anumitor simptome: scaderea masei musculare, probleme
cardiovasculare, oboseala, scaderea libidoului, cresterea in greutate, modific ari ale
dispozitiei, tulburari cognitive, tulburari de erectie si aparitia sanilor.
Estradiolul (E2) hormonul fertilitatii feminine, este reprezentantul principal al
estrogenilor. Sub influenta estrogenului, fetele devin femei in timpul pubertatii, insa
poseda multe alte roluri in organism. Este de asemenea deosebit de important si
pentru barbati.
Testosteronul esential pentru functia sexuala dar are multe alte roluri. Avand
receptori in creier, inima si la nivelul intregului organism, acest hormon ster oidian
joaca un rol esential, atat pentru barbati cat si pentru femei in mentinerea masei
 musculare a corpului, elasticitatii pielii, libidoului, sanatatii sistemului imunitar,
cresterea oaselor si in functiile anabolice.
Testosteronul liber constituie fractia biologic activa a testosteronului
Cortizolul hormonul stresului, este un hormon steroid produs in glandele
suprarenale. Printre functiile sale: influenteaza metabolismul proteinelor, glucidelor
si grasimilor, ajuta la reglarea tensiunii arteriale, imbunatateste integritatea vaselor
de sange si influenteaza activitatea sistemului imunitar.
Dehidroepiandrosteronul (DHEA) hormon steroid produs in glanda suprarenala.
Are functia de pro-hormon servind ca precursor pentru hormonii sexuali testosteron
si estradiol, dar actioneaza si ca hormon in sine avand un efect de reglare pe mai
multe zone ale metabolismului nostru.
Hormonii tiroidieni (TSH, FT3, FT4) hormoni implicati in aproape fiecare proces
fiziologic inclusiv in crestere si dezvoltare, metabolism, temperatura corpului si
ritmul cardiac.
Antigenul specific prostatic (PSA, freePSA) este eliberat in sange de prostata
fiind cel mai important marker in evaluarea cancerului de prostata si are utilitate atat
in depistarea cat si in monitorizarea acestei afectiuni.
Veti primi un raport asupra profilului hormonal impreuna cu rezultatele testelor iar
daca este cazul, recomandarea de a urma programul Age Management, menit sa
va ajute sa preluati controlul asupra situatiei.

Oricare ar fi profilul dumneavoastra hormonal, un program personalizat de

optimizare hormonala, nutritie personalizata, suplimentare nutritiva si exercitii
fizice regulate va satisface nevoile dumneavoastra specifice.

Sinergia dintre componentele programului Age Management va eliberea za de

consecintele fizice, emotionale si mentale nu doar ale andropauzei (menopauzei
masculine) ci si de consecintele tuturor fenomenelor denumite generic
imbatranire.

Intolerantele alimentare sunt uneori cauza principala a problemelor tractului

intestinal si pot constitui cauza primara a multor boli cronice. O serie de disfunctii,
disconforturi, si boli asociate cu sistemul digestiv pot fi rezultatul unor raspunsuri
imune locale la alimente sau combinatii de alimente.

Pachetul de screening al intolerantelor alimentare isi propune o abordare

diagnostica step-by-step parcurcand toate cauzele:
 reactii alergice de tip 1, imediate (determinate de prezenta IgE)
reactii alergice asociate cu polenul
reactii alergice cu declansare intarziata (determinate de prezenta anticorpilor IgG4)
reactii pseudo-alergice cauzate de amine precum histamina si disfunctiile in
metabolizarea lor
In functie de cauza simptomelor dumneavoastra, daca este nevoie, se poate trece
la pasul 2 diagnostic: in cazul prezentei anticorpilor IgG4 avem posibilitatea de a
detalia alimentele cu un test cuprinzator ce contine 232 alergeni individuali si care
va va ajuta sa identificati cu exactitate alimentele responsab ile pentru intoleranta
dumneavoastra. In eventualitatea in care veti dori sa testati complet intolerantele
in urma screeningului (pasul 2 diagnostic), analiza se va efectua din sangele deja
recoltat nemaifiind nevoie de o noua recoltare suplimentara.

Exista 2 tipuri majore de reactii alergice in organism

Reactiile alergice de tip 1 (mediate IgE) apar la cateva minute pana la ore de la
expunere si includ simptome cum precum angioedemul (umflarea straturilor
interioare ale pielii), greata si varsaturi, umflarea gatului, urticarie, umflarea si
mancarimi ale gurii, diaree si wheezing. in SUA alergiile alimentare constituie
cauza a 200 de decese provocate de soc anafilactic si a peste 2.000 de spitalizari
in fiecare an (Branum 2008).

Intolerantele alimentare insa nu sunt intotdeauna bazate numai pe alergii cu

declansare imediata (reactii imunologice provocate de anticorpi IgE), ele pot avea
si alte cauze.

Intolerantele alimentare pot fi cauzate si de prezenta anticorpilor IgG4 pentru

anumite alimente, determinand alergii cu declansare intarziata. Anticorpii IgG4 se
ataseaza la particulele alimentare formand complexe imune si determina un
raspuns al sistemului imunitar, fapt ce provoaca ulterior simptome pornind de la
balonare, diaree, constipatie, diferite boli inflamatorii intestinale, eczeme, rinita
alergica, schimbari de dispozitie pana la afectiuni grave precum astmul si artrita
reumatoida. Se estimeaza ca mai mult de o treime din populatie este afectata.

Recent, au fost descrise in publicatiile de specialitate asocieri ale acestor reactii

cu hipertensiunea arteriala si obezitatea.

Este posibil ca dezvoltarea unei reactii IgG4 la un anumit aliment sa dureze chiar si
cateva zile, astfel incat este foarte greu sa identificam legatura dintre aliment si
simptome. Aceste reactii intarziate la produsele alimentare sunt adesea mentionate ca
sensibilitati alimentare ascunse.
Pe langa prezenta intolerantelor alimentare, pachetul de screening al
intolerantelor alimentare cuprinde si testarea unei posibile intolerante la
histamina. Daca va numarati printre indivizii cu activitate redusa a enzimei DAO
(raspunzatoare pentru degradarea histaminei), incapacitatea organismului de a
metaboliza eficient histamina din alimente conduce la aparitia inflamatiei
intestinale si a simptomelor asociate.

Pentru unii pacienti cu activitate DAO redusa, chiar si o cantitate redusa de

histamina poate sa produca efecte nedorite. Simptomele tipice sunt cele
gastrointestinale, rinita alergica si infundarea nasului, migrene, urticarie,
dismenoree, hipotensiune si aritmii.

Ce testam?
Analiza imunoglobulinelor IgG4 si IgE rezultatele va pot releva daca in
momentul testarii, in organismul dumneavoastra exista o intoleranta prin prezenta
anticorpilor IgG4 si IgE.
Histamina (in scaun) rol central in raspunsul alergic intestinal
DAO diaminoxidaza in sange principala enzima implicata in metabolismul
histaminei

Analizati prezenta urmatoarelor simptome pentru a vedea daca screeningul

intolerantelor alimentare reprezinta o optiune potrivita pentru dumneavoastra:

indigestie
constipatie
diaree
stari de voma
balonari
dureri abdominale
reactii alergice
oboseala
migrene
depresie
sinuzita
rinita alergica
afectiuni cronice ale pieli
dureri ale membrelor si ale ligamentelor
eruptii cutanate
obezitate
hipertensiune arteriala

Ce este detoxifierea?
Prin intermediul cailor pulmonare, digestive si cutanate, in organismul uman intra
o serie de toxine precum substante chimice industriale, pesticidele, aditivii
alimentari, medicamentele si diversi poluanti pe care literatura medicala le
numeste colectiv xenobiotice (compusi chimici care nu se gasesc in mod firesc
in organism).

Majoritatea acestor produsi sunt toxici si trebuie eliminati din organism. Pentru
acest lucru, organismul foloseste o serie de procese metabolice de transformare
succesiva, unele dintre ele avand loc la nivelul ficatului. Corpul preia aceste
substante daunatoare si le transforma in substante mai putin daunatoare, apoi
sunt eliminate. Aceasta capacitate a corpului o numim detoxifiere.

Detoxifierea este practic capacitatea noastra de a metaboliza si elimina toxinele, este un

mecanism propriu corpului si nu vine din exterior.
O detoxifiere deficitara va permite toxinelor (si altor xenobiotice) sa se
acumuleze in organism, sa reactioneze cu toate structurile celulare inclusiv cu
parti din codul genetic si sa il afecteze. Acest fapt se va afla mai devreme sau
mai tarziu la originea multor patologii:

ateroscleroza si consecintele ei directe boala cardiovasculara

imbatranire prematura
ateroscleroza
infarct miocardic
cancer
boli hematologice
afectiuni hepatice
diabet
vitiligo
autism
boli neurodegenerative precum maladia Parkinson, Alzheimer
oboseala cronica

Ce testam
Capacitatea antioxidanta totala
Principalele structuri si enzime implicate in detoxifierea celulelor
Superoxid dismutaza (SOD)
Glutation peroxidaza (GPX)
Glutation S-Transferaza (GST)
Glutation redus (GSH) si Glutation oxidat (GSSG)
In urma interpretarii rezultatului, vom putea gasi cea mai buna solutie pentru
dumneavoastra, cu scopul de a obtine echilibrul dintre toxine si mecanismele de
detoxifiere, reducerea distrugerii la nivel celular cu consecinte directe in plasarea
dumneavoastra in afara zonei de risc pentru boli hematologice, neurodegenerative,
cardiovasculare si cancer, totodata incetinind procesele de imbatranire.

Pentru a vedea daca testarea capacitatii de detoxifiere reprezinta o optiune

potrivita pentru dumneavoastra, verificati daca va incadrati in urmatoarele

categorii de risc:
va expuneti radiatiilor solare, ultraviolete, substantelor toxice din aer si apa
va suprasolicitati fizic
locuiti intr-o zona in care sunteti expus la poluare, gaze de esapament
fumati activ sau pasiv
consumati o nutritie dezechilibrata, alimente bogate in grasimi, conservanti sau ca re
au fost tratate cu pesticide
consumati cafea, alcool, droguri recreative
ati urmat multe tratamente medicamentoase (acestea solicita excesiv mecanismele de
detoxifiere)
stomatologul dumneavoastra a folosit amalgam dentar

Neurotransmitorii sunt substane chimice cerebrale care faciliteaz transmiterea

semnalelor de la un neuron la altul ntr-o sinaps. Neurotransmitorii stimuleaz
receptorii din creier pentru a influena i reglementa o gam larg de procese
cum ar fi performana mental, emoiile, rspunsul la durere i nivelul de energie.
Funcionnd n principal n sistemul nervos central (CNS Central Nervous
System), neurotransmitorii sunt mesagerii chimici ai creierului care faciliteaz
comunicarea ntre glandele, organele i muchii din organism.

n timp ce unii mediatori sunt utilizai n tot sistemul nervos central (glutamat,
GABA), alii acioneaz n zone specifice ale creierului, sau doar n sistemul
nervos periferic. Cnd funcioneaz corespunztor, sistemul neuroendocrin
menine balana optim determinnd secreia neurotransmitorilor excitatori i
inhibitori.

Aceste substane sunt responsabile pentru o mare parte din atitudinea noastr i
din modul n care reacionm ori ne simim. Numeroase studii clinice au artat c
perturbri n nivelurile i echilibrul neurotransmitorilor pot avea o influen
profund asupra sntii generale i a strii de bine.
Medicamentele utilizate pentru gestionarea acestor condiii la care se adauga o
multitudine de substane bioactive precum cofeina, alcoolul, nicotina, unele
droguri recreaionale i unele medicamente de scdere a colesterolului toate pot
contribui la scderea nivelurilor neurotransmitorilor i apariia/agravarea
simptomelor care decurg din acest fapt, suprimand sau stimuland n mod artificial
funciile receptorilor.

DESCARC BROURA PACHETULUI

Ce testam?
Serotonina
Dopamina
Noradrenalina
Adrenalina
Glutamatul
GABA

Cum se recolteaz?
Acum, dezechilibrele neurotransmitorilor pot fi uor identificate neinvaziv
folosind o singur prob de urin. Testarea ofer un instrument de intelegere a
dezechilibrelor neuroendocrine specifice fiecrui pacient, care pot fi corectate prin
terapii nutriionale specifice, terapii de substituie hormonal, intervenii asupra
alimentaiei i stilului de via.

V rugm s evitai consumul acestor alimente timp de cteva zile nainte de

recoltare. De asemenea v rugm s evitai stresul, fumatul i efortul fizic intens
n apropierea recoltrii probei.

Este deosebit de important s nelegem interdependena neurotransmitorilor

precum i relaiile lor cu hormonii suprarenali si sexuali, astfel, o abordare optim
este de a corela nivelurile neurotransmitorilor cu cele ale hormonilor iar pentru
acest lucru avem disponibile 2 pachete de screening hormonal complet pentru
femei i pentru brbai.

Screeningul pentru cancer (teste screening recomandate)

Autor: Dolfi Alexandra , publicat la 30-07-2014
Screeningul este o metod de testare care i propune s detecteze cancerul sau alte
boli la persoanele care nu prezint niciun simptom.

Anumite teste de screening, precum colonoscopia,pot gsi tumorile precanceroase

(polipi cu displazie) i le pot nltura nainte ca acestea s se malignizeze.
Alte teste de screening urmresc depistarea cancerului ntr-un stadiu incipient, cnd
este mult mai uor de tratat i este vindecabil.

Un test de screening nu trebuie s fie costisitor i nu trebuie s pun n pericol

sntatea pacientului.

Principalul beneficiu al testelor de screening este acela c depisteaz cancerul

foarte devreme i uneori pot duce chiar la prevenia cancerului (a se vedea exemplul
anterior cu colonoscopia).

Se poate spune c beneficiile testelor de screening sunt n mod cert mai mari dect
dezvantajele: anxietatea i spaima pacientului legate de procedurile medicale, durerea
sau alte efecte secundare.

Trebuie menionat c testele de screening nu au ntotdeauna rezultate sut la sut

corecte.

Uneori, un cancer nu este depistat, dei acesta exist, iar uneori, se depisteaz la testul
de screening tumori presupuse canceroase dar care de fapt sunt benigne.

Totui, aceste rezultate false sunt n general rare n cazul testelor de screening
acceptate la nivel internaional; screening-ul rmne dintre cele mai
importante metode de lupt mpotriva cancerului. [1]

Ce cancere pot fi depistate prin screening?

Ghidurile recomand la momentul actual screeningul regulat pentru cancerul de sn,
cancerul de col uterin i cancerul de colon.

Doar n cazul acestor cancere avem la momentul actual dovezi tiinifice conform crora
screening-ul este extrem de util i salveaz viei.
n ceea ce privete screening-ul pentru cancerul pulmonar i cancerul de prostat,
nu exist nc indicaii clare i nu toate rile au inclus aceste programe de screening n
cadrul serviciului de sntate. [1]

Teste de screening, pe grupe de vrst

n continuare, vor fi prezentate toate testele de screening care se pot efectua n funcie
de grupele de vrst la care acestea sunt indicate.

Toate vrstele
Prevenia cancerului este foarte important indiferent de vrst. Se
recomand renunarea la fumat.Nu exist nicio form de administrare a tutunului care
s nu fie periculoas.
Renunarea la fumat este primul i cel mai important pas ctre prevenia cancerului
pulmonar.

Meninerea unei greuti sntoase trebuie s fie un scop pentru fiecare individ.
Supraponderalitatea i obezitatea sunt afeciuni care cresc riscul pentru multe tipuri de
cancer. Astfel, aportul de calorii trebuie s fie echilibrat n funcie de activitatea fizic.
S-a demonstrat c pn i o mic scdere n greutate n cazul persoanelor
supraponderale i obeze are beneficii importante asupra sntii, prin urmare,
meninerea unei greuti normale printr-o alimentaie sntoas i activitate fizic
trebuie s fie un target pentru fiecare dintre noi.

Activitatea fizic regulat este foarte iimportant pentru meninerea sntii. Se

recomand cel puin 150 de minute de exerciiu de intensitate medie sau 75 de minute
de exerciiu de intensitate mare sptmnal, dispuse de-a lungul ntregii sptmni, nu
grupate n anumite zile. Pentru copii i adolesceni se recomand cel puin o or de
activitate fizic moderat zilnic, sau activitate de intensitate mare cel puin trei zile pe
sptmn.

Alimentaia sntoas presupune adugarea n diet a cel puin 2 porii de fructe i

legume zilnic. Acestea conin vitamine, minerale, fibre i antioxidani. Deoarece sunt n
general srace n calorii i grsimi, nlocuirea alimentelor grase i dulci cu fructe i
legume poate fi primul pas ctre o alimentaie sntoas i ctre meninerea unei
greuti normale.
Se nlocuiesc pastele, pinea i cerealele procesate cu cele integrale i se va limita
ingestia de carne procesat (mezeluri) precum i ingestia de carne roie (porc, vit i
miel) . n cazul n care se consum aceste alimente se vor prefera poriile mici. Surse
sntoase de proteine sunt petele, puiul i legumele (mazrea i fasolea).

Se va limita consumul de alcool la maximum 2 pahare de vin pe zi la brbai i un

pahar de vin pe zi la femei. [2]

20-29 de ani
La aceast vrst se poate ncepe efectuarea controalelor clinice regulate la
medicul de familie. Aceste examinri clinice regulate includ examinarea tiroidei,
 cavitii bucale, pielii, ganglionilor limfatici i a testiculelor.

De asemenea, se va discuta cu medicul despre riscurile expunerii la tutun n cazul n

care persoana consum, expunerea la soare, diet i nutriie, factori de risc pentru
anumite boli, factori de risc legai de viaa sexual i expunerea voluntar sau
involuntar la substanele toxice.

La aceste vrste, nu se fac n general examinri paraclince extensive, ci doar

o anamnez detaliat urmat de un examen clinic riguros. Acest examen clinic
riguros se efectueaz anual.

La brbai se recomand screeningul cancerului de colon doar dac acetia prezint

un risc ridicat pentru dezvoltarea cancerului, risc dat de prezena istoricului familial de
cancer, boli genetice sau ali factori de risc.

n cazul n care nu exist niciun factor de risc, nu se va efectua nicio procedur de

screening, ns n cazul n care individul este la risc, se va ncepe screening-ul regulat
n funcie de gradul de risc la care este supus individul respectiv.

La femei se recomand:
screeningul cancerului mamar prin examen clinic.
Acesta se face de ctre medic la fiecare 3 ani. Femeia trebuie s raporteze medicului
orice schimbare sau simptom ce au aprut la nivelul snilor. n cazul n care femeia se
afl la risc pentru cancer de sn din cauza factorilor ereditari (prezena genelor
BRCA1 sau BRCA2) se recomand nceperea unui screening prin mamografii i/sau
ecografii mamare regulate.
n cazul n care femeia nu se afl la risc, examenul clinic este suficient.
screeningul cancerului de col uterin.
Acesta nu este indicat nainte de vrsta de 21 de ani conform ghidurilor europene i
americane.
ncepnd cu vrsta de 21 de ani i pn la 29 de ani, fiecare femeie ar trebui s
efectueze un test Papanicolau la fiecare 3 ani. Testarea HPV nu se recomand dect
dac testul Babe-Papanicolau a fost anormal. Recomandrile de screening sunt
valabile i pentru femeile care au fost vaccinate pentru Human Papiloma Virus.
screeningul cancerului de colon
Se recomand n aceleai condiii ca i la brbai, doar la femeile aflate la risc mare
datorit factorilor ereditari. [2]

30-39 de ani
Sunt valabile toate recomandrile menionate pentru grupa de vrst 20-29 de ani, cu
urmtoarea excepie: screeningul cancerului de col uterin la femei se va face prin
test Babe-Papanicolau, mpreun cu testarea pentru HPV la fiecare 5 ani, sau poate
continua doar efectuarea testului Babe-Papanicolau, la fiecare 3 ani.

Nu este necesar testarea, n cazul n care femeia a suferit o histerectomie cu

 nlturarea uterului i colului uterin din cauze fr legtur direct cu cancerul de col
uterin. [2]

40-49 de ani
Att la brbai, ct i la femei rmne valabil recomandarea cu privire la examenul
clinic periodic i amnunit efectuat anual de ctre medicul de familie.

Pentru brbai, screeningul cancerului de colon se recomand doar la indivizii cu

risc nalt datorit factorilor ereditari.

Screeningul cancerului de prostat va fi nceput la vrsta de 45 de ani la brbaii cu

factori de risc (rude de gradul I care au avut cancer de prostat nainte de vrsta de 65
de ani).

Brbaii cu mai multe rude de gradul I care au avut cancer de prostat la vrste mai mici
de 65 de ani vor ncepe screening-ul la 40 de ani.

La femei, se recomand:
screeningul cancerului de sn prin examen clinic anual de ctre medic al snilor. Se
adaug efectuarea anual a unei mamograme.
screeningul cancerului de col uterin: efectuarea unui test Babe-Papanicolau
mpreun cu testarea pentru depistarea Human Papilloma Virus al fiecare 5 ani.
screeningul cancerului de colon la femeile cu factori de risc ereditari. [2]

50-65 de ani
Medicul de familie continu efectuarea examenului clinic anual.

La brbai:
se ncepe screeningul cancerului colorectal la vrsta de 50 de ani. Se recomand
ca teste de screening testul hemocult i colonoscopia.
screeningul cancerului de prostat se recomand s fie nceput tot la vrsta de 50
de ani.
screeningul cancerului pulmonar: la pacienii fumtori, n urma unei anamneze a
consumului de tutun se va lua decizia dac s se efectueze o tomografie
computerizat pentru detecia cancerului pulmonar.
Aceast metod de screening este acceptat momentan doar de anumite ri.
Screening-ul cancerului pulmonar poate fi efectuat att la actualii fumtori ct i la
fotii fumtori, cu vrste ntre 55 i 74 de ani care nu rpezint semne de cancer
pulmonar i care au un istoric de consum de peste 30 pachete/an (pachete/an este un
indice; dac pacientul a fumat de exemplu un pachet pe zi timp de 15 ani, indicele
este de 15 pachete/an) .

La femei:
screeningul cancerului de sn se face prin examen clinic anual al snilor la care se
adaug o mamografie efectuat tot anual.
screeningul cancerului de col uterin se face prin test Babe-Papanicolau asociat cu
depistare HPV la fiecare 5 ani.
 screeningul cancerului de colon se ncepe la vrsta de 50 de ani.
screeningul cancerului pulmonar se face conform acelorai norme ca la brbai i
se ncepe dup vrsta de 55 de ani. [2]

Peste 65 de ani
Se recomand aceleai teste ca la grupa precedent de vrst, cu excepia faptului c
nu mai este necesar screeningul pentru cancerul de col uterin la femeile care au
efectuat screening regulat, cu rezultate normale ale testelor n ultimii 10 ani. [2]

Screeningul cancerului mamar

Mamografia este o radiografie a snului cu raze X. Mamografia reprezint cea mai
bun metod de depistare a cancerului mamar devreme, cu o eficacitatez n depistare
(sensibilitate) de 98%, scznd mortalitatea n cancerul de sn cu 30%. Eficacitarea
depistrii scade ns pentru snii mai fibroi, cu o densitate crescut (puin esut
adipos), ajungnd la 45%. Cost aproximativ 200-300 lei.
Ecografia mamar se recomand n general la femeile sub 40 de ani pentru depistare
precoce sau urmrirea anumitor afeciuni mamare i la femeile peste 40 de ani pentru
completarea mamografiei. Folosete ultrasunete pentru a analiza structura glandei
mamare. Cost aproximativ: 90 lei. Are sensibilitate bun. Ajut la depistarea
cancerului la nivelul snilor deni, unde mamografia are eficacitate mai mic.
Examenul clinic anual efectuat de ctre medic trebuie s fie completat
de autoexaminarea atent a snilor de ctre pacient, la fiecare 3-6 luni. [3]

Screeningul cancerului de col uterin

Cancerul de col uterin este cancerul ginecologic cel mai uor de depistat. Testul de
screening este testul Babe-Papanicolau.
Acesta depisteaz modificrile precanceroase de la nivelul colului uterin, modificri care
pot evolua ctre cancer dac nu sunt tratate corespunztor. Testul se mai numete
i Pap i este urmat de testarea pentru HPV care caut virusul Papiloma Uman la
nivelul celulelor modificate.

Testul Pap este efectuat de ctre ginecolog care va preleva cu o periu fin celule de
la nivelul colului uterin. Acestea vor fi trimise la laborator pentru examinare
microscopic. Aceast examinare detecteaz modificrile celulare denumite displazii.
n cazul n care testul Pap este normal nu mai este nevoie de testarea HPV. n cazul n
care se gsesc celule displazice, precanceroase, testarea HPV este
obligatorie deoarece acest virus este responsabil pentru declanarea modificrilor care
duc la cancerul de col uterin.
Trebuie reinut c testul Pap nu d nicio informaie cu privire la riscul de cancer ovarian,
uterin, vaginal sau vulvar.

Testul Pap se poate face gratuit cu trimitere de la medicul de familie, n privat costul
acestuia fiind ntre 90 i 120 lei.

Sensibilitatea testului este ntre 60 i 80%, ns este mult crescut prin repetarea
corect a testului la intervalele de timp recomandate. [4]
 Screeningul cancerului colorectal
Este recomandat la persoanele cu vrste peste 50 de ani. Cancerul colorectal ncepe
s se dezvolte de la nivelul polipilor colonici.
Polipul reprezint o cretere celular vizibil la nivelul mucoasei colonice. n timp,
aceti polipi pot suferi modificri (displazii) i se pot maligniza.
Testul de screening este intit ctre depistarea acestor polipi i ctre excizarea lor,
colonoscopia avnd att valene diagnostice ct i terapeutice.
testul hemocult cu guaiac depisteaz sngele n materiile fecale. Polipii care se
malignizeaz pot sngera ns sngerarea este difuz i nu se observ cu ochiul liber.
Exist i o variant a acestui test numit FIT test (fecal immunochemical test) care
utilizeaz anticorpi pentru a depista sngele n materiile fecale i care este mai
sensibil dect testul cu guaiac. Acest test se face gratuit cu trimitere de la medicul de
familie sau pacienilor internai n clinicile de gastroenterologie i/sau chirurgie, n
privat costul fiind de aproximativ 30 lei. Sensibilitatea acestui test este ntre 50 i 70%.
colonoscopia complet pn la cec este standardul de aur pentru depistarea
cancerului colorectal i excizarea leziunilor incipiente (polipi) . Are o sensibilitate ntre
85 i 95% sau chiar mai mare dac se folosest tehnici speciale cu magnificaie. Se
face la fiecare 10 ani dac rezultatele primei colonoscopii au fost negative. Pretul este
ntre 200 i 300 lei. [5]

Screeningul cancerului de prostat

Se realizeaz prin tueu rectal i prin dozarea PSA (antigen seric prostatic) .
Tueul rectal este o examinare digital a rectului n vederea palprii prostatei i a
depistrii eventualelor formaiuni nodulare de la suprafaa sa. Nu este specific,
deoarece cancerul poate fi confundat cu alte formaiuni.

Antigenul specific prostatic este gsit doze mari la brbaii cu cancer de prostat
ns acesta este foarte crescut i la brbaii cu hiperplazie benign de prostat
(adenom de prostat) i inflamaia prostatei (prostatit) . Prin urmare, nu este deloc
specific. Diagnosticul unui cancer incipient de prostat se pune n urma tueului rectal
care poate depista o formaiune nodular din care se va prelua ulterior o biopsie. Titrul
PSA vine n completarea diagnosticului.

Aceste teste se fac gratuit n orice clinic urologic, prin trimitere de la medicul de
familie. [6]

Recomandri de screening
Screeningul pentru cancerul de prostat nu este nc recomandat la nivel
internaional datorit sensibilitii i specificitii sczute a testelor utilizate. Rmne la
latitudinea pacientului i a medicului de familie s decid dac acesta este necesar sau
nu.

Singurul test de screening care se face la scar larg n Romnia, dar i n Europa,
este testul Babe-Papanicolau, existnd numeroase programe de screening gratuit
pentru cancerul de col uterin. Acesta s-a dovedit pn acum a fi cel mai eficient i cel
mai ieftin test.
Colonoscopia nu este inclus la momentul actual n lista de gratuiti, pacientul
deciznd mpreun cu medicul de familie dac aceasta este necesar, ntruct se
efectueaz doar contra cost. Cu toate acestea, rmne cel mai important i util
instrument pentru depistarea cancerului colorectal, fiind ns o investigaie laborioas i
mai dificil de suportat pentru pacient.

Screeningul cancerului pulmonar nu se recomand la momentul actual nici n

Romnia nici n majoritatea rilor europene. Studiile efectuate pn acum arat ca
eficiena testului nu este suficient de mare nct s justifice costurile uriae.

Screeningul cancerului mamar se face la scar larg i n Romnia, cei mai

importani pai fiind autopalparea snului i examenul clinic al snilor la cabinetul
medical. Mamografia nu a intrat nc n regim de gratuitate, existnd ns numeroase
programe pentru efectuarea gratuit a mamografiei. [7]

Rezultatul fals pozitiv

Este obligatoriu s reinem c toate aceste teste de screening pot da rezultate fals
pozitive.

Acest lucru nseamn c testul este pozitiv (testul depisteaz cancer) cu toate c
pacientul nu are de fapt cancer. Aceste erori apar foarte frecvent deoarece niciun test
de screening nu este perfect. De exemplu, o mamografie pe care se observ o
formaiune tumoral nu va da niciodat un diagnostic de cancer ci doar se va
suspiciona prezena unei tumori la acel nivel, fr s se cunoasc natura sa.

Se va efectua o biopsie i doar la examenul histopatologic se va dovedi dac masa

tumoral este benign (necanceroas) sau malign (canceroas). i testul hemocult
este un test care d numeroase rezultate fals pozitive.

Colonoscopia d cel mai frecvent rezultate fals negative. Acest lucru nseamn c nu
depisteaz formaiunile tumorale incipiente chiar dac acestea exist. Acest lucru se
ntmpl datorit pregtirii necorespunztoare a colonului i a dificultii de vizualizare a
anumitor regiuni.

Prin urmare, dac testul de screening este pozitiv, exist o posibilitate ca rezultatul s
fie fals pozitiv. Orice rezultat pozitiv se investigheaz ulterior, prin examen
histopatologic pentru a se vedea dac exist celule canceroase la acel nivel. n cazul n
care cancerul este depistat, acesta este depistat n faz incipient, ntr-un stadiu cu
anse foarte mari de vindecare.

Se sper ca n viitor s se introduc noi teste de screening sau cele actuale s fie
mbuntite, pentru depistarea ct mai rapid i ct mai precis a cancerului.
De asemenea, se urmrete introducerea testelor de screening i pentru alte cancere
dect cele enumerate, numeroase metode aflndu-se la momentul actual n studiu.
Se ncearc i reducerea costurilor testelor de screening prin introducerea programelor
 de gratuitate, astfel nct o parte ct mai mare a populaiei s beneficieze de acestea
[8].

Pachete de screening

Consult cardiologic i medicin intern

Msurarea greutii, nlimii, calcularea indicelui ponderal
Msurarea tensiunii arteriale, pulsului
Examen EKG
Examinarea fizic detailat
Examen de laborator:

Glicemie, colesterin, trigliceride, HDL, LDL, acid uric

Ecografie cardiac

Screening ginecologic
Examen ginecologic ( screening citologic, examinarea fizic a snilor)
Ecogarfie uterin
Examen de laborator:

VSH, hemoleucogram, funcia hepatic, Fe, CTLF, (examen de urin)

Pachet screening de osteoporoz

Consult de specialitate efectuat de rheumatolog
Examen de laborator:

Ca, - crosslaps, osteocalcin, parathormon, analiza urinii pentru depistarea prezenei Ca si P din
urin
Msurarea densitii osoase minerale (Ultrasonografie osoas)

Screening urologic
Consult urologic
Ecografie abdominal-pelvian
Examen de laborator:

Hemoleucogram, examen de urin, funcii renale, acid uric, funcii hepatice, PSA
 Pachet de screening pentru cei in vrst variabil pentru femei
Consult ginecologic
Msurarea densitaii osoase
Examen de laborator:

FSH, LH, ostrodiol, glicemie, Fe, CTLF, TSH, lipide (colesterin, trigliceride, HDL)
Consilier de specialitate a medicului ginecolog

Pachet de screening pentru cei in vrst variabil pentru barbai

Consult urologic
Msurarea densitii osoase
Examen de laborator:

PSA, testosteron, glicemie, TSH, lipide ( colesterin, trigliceride, HDL)

Consilier de specialitate a medicului urolog

Una din condiiile de baza a funcionrii societilor comerciale sunt managerii sntoi,
cu putere de munc. Este unul din faptele binecunoscute c funcia de manager
presupune o ncrcare psihic i fizic mai mare de ct media celorlalte ocupaii, motiv
care am dezvoltat un program screening destinat pentru manageri care conine
analize,teste, examne si consultaii speciale recomandate managerilor. Creterea
cantitii informaiei, a numrului de conflicte, schimbarea modului de via n direcie
nefavorabil pune serios la ncercare mecanismul nostru de aprare i consum
rezervele acestuia lsnd loc apariiei aa numitelor boli manageriale. Astfel de boli sunt
de exemplu ulcerul gastric, neuroza, hipertensiunea arterial. Alturi de schimbrile n
ceea ce privete modul de via (lsarea fumatului, activitatea fizic, cur de slbire,
schimbarea condiiilor de munc) una din posibilitile cele mai importante a prevenirii
mbolnvirilor este controlul medical periodic. Pe parcursul examinrii medicale detailate
se pot depista bolile asimptomatice sau a strilor nainte de mbolnviri, astfel ca
tratamentul lor se poate ncepe din timp. Examenele se organizeaz simultan ntr-un loc,

durata examinrii unei persoane este aproximativ 3 ore.

Coordinator: Gyenge va: +36 30 637 9595
Screeningul special pentru manageri conine urmtoarele elemente:
1. Examen de laborator ( hemogram,factori de risc, funciile fiactului, funciile renale, macro
si microelemente, analiza sngelui din scaun, examen de urin)

2. Ecografie abdominal

3. Consultaie de interne i cardiologie

4. Screening de chirurgie general (la nivelul sistemului locomotor, dermatologie, screening

pentru depistarea varicelor, etc.)

5. La doamne examen gineclogic

6. Examen de oftalmologie

7. Consultaie ORL, screening pentru depistarea precoce a cancerului n cile respiratorii

superioare, audiometrie

8. Consilier de specialitate, recomandri

Start

1. Colesterol
2. Calciu total
3. Magneziu
4. Acid Uric
5. Uree
6. Gama GT
7. Fier
8. Creatinina
9. Transaminaze
(TGO, TGP)

+ Interpretare gratuita
a analizeor

200 Lei

-------------------------------------

Atent
 1. Pachet Start +
2. Glicemie
3. Fosfataza alcalina
4. Bilirubina directa
5. Bilirubina totala
6. Trigliceride
7. Proteine totale
8. Ionograma
9. Hemoleucograma

+ Interpretare gratuita a analizeor

300 Lei

-------------------------------------
Precaut
1. Pachet Atent+
2. Screening Hepatita B
3. Screening Hepatita C
4. Screening HIV
5. Screening PSA sau Papa Nicolau

+Interpretarea gratuita a analizelor

500 Lei
Pachete medicale pentru sntatea brbailor, n cadrul centrului Affidea Fundeni:
1. Pachete de Screening al afeciunilor prostatei

a. Prostat sntoas BASIC

- Ecograe de prostat
- Markeri tumorali pentru diagnosticarea cancerului de prostat - Antigen specic
prostatic (PSA) i Free PSA
Preul pachetului - 170 de lei
*economiseti 60 de lei

b. Prostat sntoas COMPLEX

- RMN de prostat
- Markerii tumorali pentru diagnosticarea cancerului de prostat - Antigen specic
prostatic (PSA) i Free PSA
Preul pachetului - 520 de lei
*economiseti 195 de lei

2. Pachetul pentru Diagnosticul herniei de disc

- Consultaie Neurologie
- RMN coloan (un segment)
Preul pachetului* = 520 de lei
*economiseti 195 de lei

3. Pachet "Sntatea articulaiilor"

RMN genunchi bilateral* = 500 lei
*economiseti 235 de lei

Testele screening depisteaza boala ntr-un stadiu incipient, atunci cnd este cel mai uor s fie
tratat. Unele teste, cum ar fi msurarea tensiunii arteriale sau a greutii se fac n cabinetul
medicului, n timp ce alte teste, ca de ex. mamografia sau colonoscopia necesit echipament
special, astfel nct medicul de familie te va ndruma ctre specialistul respectiv. Dup ce ai facut
un test screening, ntreab medicul ce semnific rezultatul respectiv i cnd trebuie s repei
investigaia.
 Infecia cu rotavirus - cea mai frecvent cauz de diaree sever la copilul mic

Facebook

Google Plus

Twitter

Mail

Rotavirusul este cea mai fecvent cauz de diaree sever la

sugar i copilul cu vrsta pn la doi ani. Deoarece exist mai multe tipuri de rotavirus, copiii
pot face boala de mai multe ori n timpul vieii. Dac nu sunt vaccinai, aproape toi copiii vor
face cel puin un episod de infecie cu rotavirus pna la vrsta de 5 ani.
Prinii i copiii mai mari se pot mbolnvi i ei, ns n cazul lor boala este mai puin sever
deoarece au dezvoltat imunitate de la infeciile anterioare.
Care sunt simptomele infeciei cu rotavirus?
Simptomele apar dup aproximativ dou zile de la expunerea la virus. Boala se manifest brusc,
cu febr i vrsturi, urmate de 3 pn la 8 zile de diaree apoas. Diareea sever poate duce la
pierderea important de ap i minerale, o condiie numit dezhidratare. Datorit greutii
corporale mici, sugarii i copiii mici se pot dezhidrata cu uurin i vor necesita spitalizare.
Adulii anterior sntoi vor face o form uoar de boal sau nu vor avea deloc simptome.
Cum se transmite infecia cu rotavirus?
Rotavirus este un virus care se poate transmite cu mult uurin de la o persoan la alta.
Virusul este prezent n scaunul copilului infectat cu cteva zile nainte de apariia simptomelor i
pn la 10 zile dup ce acestea au disprut. Virusul se transmite pe cale fecal-oral, chiar dac
persoana infectat nu are simptome.
Rotavirusul se poate transmite prin mini, jucrii, suprafee, alimente sau ap
contaminate. Dac eti infectat cu rotavirus i nu te-ai splat pe mini dup ce ai folosit toaleta -
sau dac copilul tu are rotavirus i nu te-ai splat pe mini dup ce i-ai schimbat scutecul sau l-
ai ajutat s mearg la toalet - virusul poate contamina orice atingi, incluznd mncarea, jucriile
sau alte obiecte. Dac o alt persoan i atinge minile nesplate sau vine n contact cu un obiect
contaminat i apoi i duce mna la gur, se poate infecta la rndul su. Deoarece exist mai
 multe tipuri de rotavirus, poi s te infectezi mai mult de o dat, chiar dac ai fost vaccinat.
Totui, infeciile ulterioare sunt de obicei mai puin severe.
Cum se trateaz infecia cu rotavirus?
Nu exist un medicament care s trateze infecia cu rotavirus, iar antibioticele nu vor ajuta,
neavnd vreun efect asupra virusurilor. Principala preocupare este s previi
dezhidratarea. Asta inseamn s-i dai copilului tu s bea multe lichide. Dac copilul are
diaree sever care dureaz de mai multe zile, medicul pediatru i va recomanda o soluie pentru
rehidratare oral care va nlocui i pierderile de minerale. Dezhidratarea sever poate necesita
internarea n spital pentru tratament perfuzabil.
Cum mi pot proteja copilul de infecia cu rotavirus?
Exist mai multe modaliti prin care poi preveni infecia cu rotavirus:
Pstreaz o igiena riguroas. Asta nseamn s te speli pe mini de fiecare dat dup
folosirea toaletei, s foloseti scutece de unic folosin cu elastic n jurul piciorului, astfel
nct scaunul moale s nu se mprtie, s arunci cu atenie scutecul murdar, s dezinfectezi
zona unde schimbi copilul
Spal cu detergent sau soluie dezinfectant suprafeele, jucriile i alte obiecte pe care
copilul le folosete mpreun cu ali copii
Spal-te bine pe mini de fiecare dat nainte de a manipula mncarea sau lichidele
Dac copilul tu are diaree, nu ar trebui s mearg n colectivitate, de exemplu la grdini
sau coal
Vorbete cu medicul pediatru despre vaccinare, care poate preveni infecia cu roatavirus a
sugarului i copilului mic
La recomandarea medicului pediatru, i poi face copilului tu urmtoarea analiz pentru
depistarea rotavirusului n materiile fecale:
Ag Rotavirus/Adenovirus din materii fecale - 50 lei

Boala Lyme

Facebook

Google Plus

Twitter

Mail
 Boala Lyme este produs de bacteria Borrelia
burgdorferi i poate fi transmis la om prin muctura unei cpue infectate.
Eti mai expus s faci boala Lyme dac trieti, iei la iarb verde sau faci drumeii n zonele
cu iarb i tufiuri. n Romnia sunt recunoscute anumite zone cu o inciden mai mare a
bolii, n special n partea de nord a rii, n judeele Sibiu, Harghita, Satu Mare, Slaj,
Alba, Botoani i Braov*.
Doar capuele care sunt ataate de pielea ta i se hrnesc cu snge 36-48 ore pot transmite
bacteria Borrelia burgdorferi, care va intra prin piele i va ajunge n snge. ndeprtarea ct
mai precoce a cpuii poate preveni infectarea.
Boala Lyme mai este supranumit i boala cu 1000 de fee din pricina faptului c, afectnd
ntregul organism, simptomele ei mimeaz pe cele ale altor boli. Simptomele i semnele tipice
includ febra, cefaleea, oboseala i un rash caracteristic numit eritem migrator. Netratat,
infecia poate afecta articulaiile, inima i sistemul nervos. Cele mai multe cazuri de boala
Lyme pot fi tratate cu succes cu antibiotice.
Boala Lyme este diagnosticat pe baza simptomelor, eritemului caracteristic i a probabilitii
s fi fost expus la capue infectate. Cnd aceste aspecte sunt absente, atipice sau nerecunoscute,
sunt necesare i alte metode pentru a preciza diagnosticul.
Testele de laborator sunt de un real folos n diagnosticul bolii Lyme, atunci cnd sunt folosite
corect i sunt efectuate prin metode validate. Ca i n cazul altor infecii, analizele pentru boala
Lyme msoar anticorpii produi de celulele sanguine n rspuns la infecie. Este nevoie de
cteva sptmni dup producerea infectrii pentru ca organismul s produc suficieni
anticorpi care s poat fi detectai.
Laboratorul nostru i ofer urmtoarele analize:
Borrelia Burgdorferi-serologie (screening)
Anticorpi Borrelia Burgdorferi IgG
Anticorpi Borrelia Burgdorferi IgM
*Analiza epidemiologic descriptiv a cazurilor de Boala Lyme intrate n supraveghere n anul
2011, Centrul Naional de Supraveghere i Control al Bolilor Transmisibile
Sursa de informaii: http://www.cdc.gov/lyme/
Ce sunt alergiile?

Alergiile reprezint una dintre

cele mai frecvente boli cronice n toat lumea.
Daca suferi de alergie, sistemul tu imun reacionez la anumite substane pe care
le inhalezi, atingi sau mnnci. Substanele care determina o reactie alergic se
sumesc alergeni.
Sistemul imun rspunde exagerat la alergeni producnd anticorpi de tipul imunoglobulinelor E
(IgE). Aceti anticorpi se leaga de anumite celule care produc histamin i alte substane
chimice, cauznd o reacie alergic la nivelul pielii, nasului, bronhiilor sau sistemului
digestiv. Severitatea alergiei variaz de la o persoan la alta, la unii producnd doar ceva
suprator, n timp ce la alii poate determina o reacie suficient de sever s determine decesul,
dac nu se intervine imediat.
Ce substane pot produce reacii alergice?
Un numr mare de alergeni pot produce manifestari alergice. Dintre acetia, cei mai frecveni
sunt:
polenul
praful de cas
mucegaiurile
animalele cu blan (pisica, cinele, etc.)
anumite alimente (alune, arahide, nuc, albuul de ou, laptele de vac, capuni, fragi, etc.),
anumite medicamente i substane chimice
latexul
veninuri de insecte
Care sunt beneficiile testrii pentru alergeni?
Un diagnostic alergologic corect este important deoarece i va permite medicului alergolog s
aleag cea mai bun intervenie terapeutic cum ar fi: evitarea alergenului respectiv,
modificarea dietei, un anumit tratament medicamentos sau imunoterapia.
Pentru a identifica i confirma substanele cauzatoare, medicul alergolog i va recomanda
efectuarea unor teste cutanate sau serologice. Testelor serologice prezint avantaje fa de
testarea cutanat n urmatoarele situaii:
dac ai probleme severe de piele
dac exist riscul de a suferi o reacie alergic la o cantitate foarte redus de alergen
dac urmezi un tratament cu anti-histaminice sau alte medicamente care pot influena
rezultatul testelor cutanate
Testele serologice se efectueaz dintr-o singur prob de snge i permit determinarea cu
precizie a anticorpilor IgE specifici unui anumit alergen. Iniial, mai ales n lipsa unor date
clinice clare cu privire la substana cauzatoare, se recomand testarea pentru diverse amestecuri
de alergeni, alese n funcie de vrsta, istoricul i simptomele pacientului.
Laboratorul Regina Maria iti ofera urmatoarele teste alergice:
Panel 1 (mixt)
Dermatophagoides pteronyssinus, Dermatophagoides farina, Polen de arin, Polen de
mesteacn, Polen de alun, Polenuri de ierburi, Polen de secar, Artemisia, Ptlagina, Pisic (
piele/pr), Cal piele/pr), Cine ( piele/pr ), Alternaria alternate, Albu, Lapte, Arahide,
Alun, Morcov, Fin de gru, Soia
Panel 2 (respirator)
Dermatophagoides pteronissynus, Dermatophagoides farinae, Polen anin, Polen mestecn,
Polen alun, Polen stejar, Polen ierburi, Polen secar, Artemisa spp. , Patlagin, Pisic, Cal,
Cine, Porc guinea, Hamster auriu, Iepure, Penicillium notatum, Cladosporium herbarum,
Aspergillus fumigatus, Alternaria alternata
Panel 3 (alimentar)
Alune, Arahide, Nuc, Migdale, Lapte, Albu ou, Galbenu ou, Cazein, Cartofi, elin,
Morcov, Roii, Cod, Rac, Portocale, Mere, Fin, Gru, Fin secar, Semine susan , Soia
Panel 4 (pediatric)
Dermatophagoides Pteronyssinus, Dermatophagoides farina, Polen de mesteacn, Polenuri
de ierburi, Pisic ( piele/pr), Cine ( piele/pr), Alternaria alternate, Lapte, Alfa-
lactoalbumin, Beta-lactoglobulin, Casein, Albu, Glbenu, Albumina bovin seric, Soia,
Morcov, Cartof, Fin de gru, Alun, Arahide

Programul de screening oncologic Womans Health Academy

Femeile din Romania sunt preocupate de responsabilitile casnice i de cele de la locul

de munc, iar sntatea lor este, de cele mai multe ori, pe ultimul loc din lista
prioritilor.
n Europa, implicit i n ara noastr, una din opt femei este expus riscului de a face
cancer la sn. In ceea ce priveste cancerul de col uterin, Romnia se afl, n
continuare, pe primul loc n Europa n ceea ce privete incidena acestuia.
Considernd aceste statistici, Spitalul Monza lanseaz Womans Health Academy, un
program de screening oncologic dedicat exclusiv femeilor.

Spitalul Monza este alturi de tine i i-a pregtit Pachetul de screening oncologic
feminin, un pachet de servicii medicale ce conine urmtoarele proceduri de diagnostic:

Consultaie i control ginecologic

Consultaie senologic
Mamografie/ecografie mamar
Ecografie transvaginal
Test Babe-Papanicolau
Interpretare rezultate
Plan de tratament

Acum beneficiezi de un discount de 30% la pachetul de screening, la un pre de

numai 690 de lei*.
Accesarea serviciilor medicale incluse n pachetul de screening feminin se face cu
programare prealabil la numrul de telefon dedicat 031 225 25 00.
Coordonatorul programului Womans Health Academy este dr. Alina Sturdza,
specializat n diagnosticarea i evaluarea patologiei tumorale n cancerul feminin. Are
o vast experien de studiu i practic acumulat n centre de prestigiu din strintate:
 studii de medicin i ase ani de specializare n radiologie oncologic la Princess
Margaret Hospital, Universitatea din Toronto (Canada) i peste apte ani de practic n
cadrul AKH WIEN (Austria), unul dintre cele mai mari centre medicale universitare din
Europa.
*Pre pachet screening fr discount: 990 lei.
Pachet Minimum
Brbai i femei 45.000 Forini
Anemnez Examinare fizical detailat de boli interne:
Aprecierea strii generale, greutate,nlime,indicele de mas corporal BMI, determinarea
procentului de grsime corporal ,msurarea tensiunii arteriale,determinarea indicelui glezn-bra
pentru detectarea arteriopatiei,examinare detailat internist (piept,abdomen,regiunea cap-
gt,examinarea aparatului locomotor)
Recoltare de snge pentru analize de laborator :
ioni sanguini (natriu,potasiu,clor,fosfat , calciu)
glicemie si HgbA1C ( -arat metabolismul glucidic din ultimele 3 luni)
funciile renale (uree,creatinemie ,GFR)
funciile hepatice (bilirubinemie ,AP,TGP,TGO,GPT,LDH)
amilazemie,CK
grsimi din snge(colesterol, LDL-C, HDL-C, trigliceride)
CRP -determinarea factoriilor inflamatorii ( care poate influena i riscul cardio-vascular si riscul
de aterioscleroz)
Hemograma complet (nr. hematii, nr leucocite si hemo-leucograma calitativ)
funciile tiroidei (sTSH)
PSA depistarea precoce a cancerului de prostat indicat brbailor cu vrsta peste 40 de ani
Analize de urin :
Se face determinarea a 28 de parametri, care indic funcionarea rinichilor i al sistemului urinar.
Determinarea sngelui din scaun :
Determinarea sngerarii microscopice al aparatului digestiv care este prezent in boli inflamatorii
si tumori (benigne si maligne) al aparatului digestiv.
EKG cu 12 determinri (derivaii):
Examinarea funcionalitii inimii.
Radiografie toracic:
Detectarea precoce a bolilor toracice,a cancerului de plmni si a TBC-ului.
Ecografiea abdominal i a micului bazin:
Examinarea complet a organelor din abdomen i micul bazin.
Evaluarea riscului cardio-vascular:
Pe baza datelor disponibile evalum riscul cardio-vascular pentru anii urmtori.
Concluziile examinrilor si investigaiilor efectuate. Indicaii si recomandri igieno-
dietetice i trament medicamentos adecvat.
 Brbai 89.000 Forini
Amnez,Examinare fizical detailat de boli interne:
Aprecierea strii generale, greutate,nlime,indicele de mas corporal BMI ,determinarea
procentului de grsime corporal ,msurarea tensiunii arteriale,determinarea indicelui glezn-bra
pentru detectarea arteriopatiei,examinare detailat internist (piept,abdomen,regiunea cap-
gt,examinarea aparatului loco-motor)
Recoltare de snge pentru analize de laborator:
ioni sanguini (natriu,potasiu,clor,fosfat , calciu)
glicemie si HgbA1C ( -arat metabolismul glucidic din ultimele 3 luni)
funciile renale (uree,creatinemie ,GFR)
funciile hepatice (bilirubinemie ,AP,TGP,TGO,GPT,LDH)
amilazemie,CK
grsimi din snge(colesterol, LDL-C, HDL-C, trigliceride)
CRP -determinarea factoriilor inflamatorii ( care poate influena i riscul cardio-vascular si riscul
de aterioscleroz)
Hemograma complet (nr. hematii, nr leucocite si hemo-leucograma calitativ)
funciile tiroidei (sTSH)
PSA depistarea precoce a cancerului de prostat indicat brbailor cu vrsta peste 40 de ani
Analize de urin:
Se face determinarea a 28 de parametri, care indic funcionarea rinichilor i al
sistemului urinar
Determinarea sngelui din scaun:
Determinarea sngerrii microscopice al aparatului digestiv care este prezent in boli inflamatorii
si tumori (benigne si maligne) al aparatului digestive
EKG cu 12 determinri:
(derivaii) Examinarea funcionalitii inimii.
Radiografie toracic:
Detectarea precoce a bolilor toracice,a cancerului de plmni si a TBC-ului.
Ecografie abdominal i a micului bazin:
Examinarea complet a organelor din abdomen i micul bazin.
Evaluarea riscului cardiovascular:
Pe baza datelor disponibile evalum riscul cardio-vascular pentru anii urmtori.
EKG de efort:
Evalueaz starea funcional a vaselor coronariene n cazul efortului fizic. Arat deficienele de
irigare a miocardului. Putem determina riscul infarctului miocardic si prezena sclerozei vaselor
coronariene.
Ecografie cardiac:
Evalueaz starea valvelor, dimensiunile cavitilor inimii si eficiena funciei cardiace.
Consult oftalmologic:
Examinare oftalmologic general, msurarea tensiunii intraoculare, msurarea refraciei (
evaluarea acuitii vizuale) , examinarea fundului de ochi cu biomicroscop, controlul cataractei.
 Concluziile examinrilor si investigaiilor efectuate. Indicaii i recomandri
igieno-dietetice i trament medicamentos adecvat.

Femei 99.000 Forini

Amnez, examinare fizical detailat de boli interne:
Aprecierea strii generale, greutate,nlime,indicele de mas corporal BMI ,determinarea
procentului de grsime corporal ,msurarea tensiunii arteriale,determinarea indicelui glezn-bra
pentru detectarea arteriopatiei,examinare detailat internist (piept,abdomen,regiunea cap-
gt,examinarea aparatului loco-motor)
Recoltare de snge pentru analize de laborator:
ioni sanguini (natriu,potasiu,clor,fosfat , calciu)
glicemie si HgbA1C ( -arat metabolismul glucidic din ultimele 3 luni)
funciile renale (uree,creatinemie ,GFR)
funciile hepatice (bilirubinemie ,AP,TGP,TGO,GPT,LDH) amilazemie,CK
grsimi din snge(colesterol, LDL-C, HDL-C, trigliceride)
CRP -determinarea factoriilor inflamatorii ( care poate influena i riscul cardio-vascular si riscul
de aterioscleroz)
Hemograma complet (nr. hematii, nr leucocite si hemo-leucograma calitativ)
funciile tiroidei (sTSH)
Analize de urin:
Se face determinarea a 28 de parametri, care indic funcionarea rinichilor i al
sistemului urinar
Determinarea sngelui din scaun:
Determinarea sngerarii microscopice al aparatului digestiv care este prezent in boli inflamatorii
si tumori (benigne si maligne) al aparatului digestive
EKG cu 12 determinri:
(derivaii) Examinarea funcionalitii inimii.
Radiografie toracic:
Detectarea precoce a bolilor toracice,a cancerului de plmni si a TBC-ului.
Ecografie abdominal i a micului bazin:
Examinarea complet a organelor din abdomen i micul bazin.
Evaluarea riscului cardiovascular:
Pe baza datelor disponibile evalum riscul cardio-vascular pentru anii urmtori.
EKG de effort:
Evalueaz starea funcional a vaselor coronariene n cazul efortului fizic. Arat deficienele de
irigare a miocardului. Putem determina riscul infarctului miocardic si prezena sclerozei vaselor
coronariene.
Ecografie cardiac:
Evalueaz starea valvelor, dimensiunile cavitilor inimii si eficiena funciei cardiace.
Consult oftalmologic:
Examinare oftalmologic general, msurarea tensiunii intraoculare, msurarea
refraciei ( evaluarea acuitii vizuale) , examinarea fundului de ochi cu biomicroscop,
controlul cataractei.
Consult ginecologic:
Examen ginecologic fizical, colposcopic si ecografic si depistarea precoce a cancerului de col
uterin ( ex. citologic).
 Concluziile examinrilor si investigaiilor efectuate. Indicaii i recomandri
igieno-dietetice i trament medicamentos adecvat.

Brbai 135.000 Forini

Anemnez,examinare fizical detailat de boli interne:
Aprecierea strii generale, greutate,nlime,indicele de mas corporal BMI ,determinarea
procentului de grsime corporal ,msurarea tensiunii arteriale,determinarea indicelui glezn-bra
pentru detectarea arteriopatiei,examinare detailat internist (piept,abdomen,regiunea cap-
gt,examinarea aparatului locomotor)
Recoltare de snge pentru analize de laborator:
ioni sanguini (natriu,potasiu,clor,fosfat , calciu)
glicemie si HgbA1C ( -arat metabolismul glucidic din ultimele 3 luni)
funciile renale (uree,creatinemie ,GFR)
funciile hepatice (bilirubinemie ,AP,TGP,TGO,GPT,LDH)
amilazemie,CK
grsimi din snge(colesterol, LDL-C, HDL-C, trigliceride)
CRP -determinarea factoriilor inflamatorii ( care poate influena i riscul cardio-vascular si riscul
de aterioscleroz)
Hemograma complet (nr. hematii, nr leucocite si hemo-leucograma calitativ)
funciile tiroidei (sTSH)
PSA depistarea precoce a cancerului de prostat indicat brbailor cu vrsta peste 40 de ani
Determinarea virusurilor din snge:
Determinarea prezenei n snge a virusului hepatic B si C , rspunztoare a hepatitei B
, respective C i determinarea prezenei a virusului HIV, care este rspunztoarea bolii
AIDS.
Analize de urin:
Se face determinarea a 28 de parametri, care indic funcionarea rinichilor i al sistemului urinar
Determinarea sngelui din scaun:
Determinarea sngerrii microscopice al aparatului digestiv care este prezent in boli inflamatorii
si tumori (benigne si maligne) al aparatului digestive
EKG cu 12 determinri:
(derivaii) Examinarea funcionalitii inimii.
EKG de efort:
Evalueaz starea funcional a vaselor coronariene n cazul efortului fizic. Arat deficienele de
irigare a miocardului. Putem determina riscul infarctului miocardic i prezena sclerozei vaselor
coronariene.
Radiografie toracic:
Detectarea precoce a bolilor toracice,a cancerului de plmni si a TBC-ului.
Ecografie abdominal i a micului bazin:
Examinarea complet a organelor din abdomen si micul bazin.
Ecografie cardiac:
Evalueaz starea valvelor, dimensiunile cavitilor inimii i eficiena funciei cardiace.
Evaluarea riscului cardiovascular:
 Pe baza datelor disponibile evalum riscul cardio-vascular pentru anii urmtori.
Consult oftalmologic:
Examinare oftalmologic general, msurarea tensiunii intraoculare, msurarea refraciei (
evaluarea acuitii vizuale) , examinarea fundului de ochi cu biomicroscop, controlul cataractei.
Consult dermatologic:
Examen dermatologic i examen cu dermatomicroscopic pentru depistarea precoce a
melanomului (tumori de piele)
Consult urologic:
Examinare urologic, ecografie, interpretatea markerului de depistare precoce a cancerului
Concluziile examinrilor si investigaiilor efectuate. Indicaii i recomandri
igieno-dietetice i trament medicamentos adecvat

Femei 155.000 Forini

Anemnez,examinare fizical detailat de boli interne:

Aprecierea strii generale, greutate,nlime,indicele de mas corporal BMI
,determinarea procentului de grsime corporal ,msurarea tensiunii
arteriale,determinarea indicelui glezn-bra pentru detectarea arteriopatiei,examinare
detailat internist (piept,abdomen,regiunea cap-gt, examinarea aparatului loco-motor)
Recoltare de snge pentru analize de laborator:
ioni sanguini (natriu,potasiu,clor,,fosfat , calciu)
glicemie i HgbA1C ( -arat metabolismul glucidic din ultimele 3 luni)
funciile renale (uree,creatinemie ,GFR)
funciile hepatice (bilirubinemie ,AP,TGP,TGO,GPT,LDH)
amilazemie,CK
grsimi din snge(colesterol, LDL-C, HDL-C, trigliceride)
CRP -determinarea factoriilor inflamatorii ( care poate influena i riscul cardio-vascular si riscul
de aterioscleroz)
Hemogram complet (nr. hematii, nr leucocite si hemo-leucograma calitativa)
funciile tiroidei (sTSH)
Determinarea virusurilor din snge:
Determinarea prezenei n snge a virusului hepatic B si C , rspunztoare a hepatitei B ,
respective C i determinarea prezenei a virusului HIV, care este rspunztoarea bolii AIDS.
Analize de urin:
Se face determinarea a 28 de parametri, care indic funcionarea rinichilor i al sistemului urinar
Determinarea sngelui din scaun:
Determinarea sngerrii microscopice al aparatului digestiv care este prezent n boli inflamatorii
i tumori (benigne si maligne) al aparatului digestive
EKG cu 12 determinri:
(derivaii) Examinarea funcionalitii inimii.
EKG de efort:
Evalueaz starea funcional a vaselor coronariene n cazul efortului fizic. Arat deficienele de
irigare a miocardului. Putem determina riscul infarctului miocardic i prezena sclerozei vaselor
coronariene.
Radiografie toracic:
Detectarea precoce a bolilor toracice,a cancerului de plmni si a TBC-ului.
 Ecografie abdominal i a micului bazin:
Examinarea complet a organelor din abdomen si micul bazin.
Ecografie cardiac:
Evalueaz starea valvelor, dimensiunile cavitilor inimii i eficiena funciei cardiace.
Evaluarea riscului cardio-vascular:
Pe baza datelor disponibile evalum riscul cardio-vascular pentru anii urmtori.
Mamografie: (indicat femeilor peste 40 de ani), ecografie mamar ( indicat femeilor sub 40
de ani):
Este indicat la interval de doi ani pentru depistarea precoce a cancerului mamar.
Consult dermatologic:
Examen dermatologic i examen cu dermatomicroscopic pentru depistarea precoce a
melanomului (tumori de piele)
Consult oftalmologic:
Examinare oftalmologic general, msurarea tensiunii intraoculare, msurarea refraciei
(evaluarea acuitii vizuale) , examinarea fundului de ochi cu biomicroscop, controlul cataractei.
Consult ginecologic:
Examen ginecologic fizical, colposcopic si ecografic i depistarea precoce a cancerului
de col uterin (ex. citologic).
Concluziile examinrilor si investigaiilor efectuate. Indicaii i recomandri
igieno-dietetice i trament medicamentos adecvat

TARIFE
Taxa de intermediere este 100 lei, aceasta achitndu-se o singur dat, indiferent de
cte programri vor fi efectuate pe viitor.
Astfel, rmnem alturi de clienii notri att ct au ei nevoie, nemaipercepnd nicio
alt tax suplimentar.
n ceea ce privesc costurile pentru consultaiile de specialitate, ele se percep astfel:
Un consult de specialitate cost 220 lei - echivalentul a 15.000 de forini. Acest tarif se aplic la
toate specializrile, excepie fcnd neurologia, neurochirurgia i psihiatria unde costul unui
consult este 440 lei, adic 30.000 forini.
n situaia n care avei nevoie de un translator se mai percepe suma de 10.000 forini, adic 150
lei.
n aceasta situaie, serviciile de traducere sunt oferite de personalul din cadrul
Policlinicii cu Plata din cadrul Spitalului Universitar Debrecen.
Contravaloarea consultului medical, dar i contravaloarea serviciilor de traducere se
achit direct la Debrecen.
Pentru aceste servicii fiecare pacient primete factur i chitant cu care se pot
prezenta la Casa de Asigurri de Sntate pentru a beneficia de rambursarea unei pri
din suma cheltuilt acolo.
n ceea ce privete plata serviciului de intermediere, fiecare client va primi online factura
care se poate achita la instituia bancar cu care noi colaborm.