Potrivit reprezentanii Ministerului Agriculturii, banii ar veni prin trei msuri: Msura 4.

1 -
Modernizarea exploataiilor agricole; Msura 6.2 - Sprijin pentru nfiinarea de activiti non-
agricole n zone rurale i Msura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. // Trebuie sa
vedem pe care ne incadram la ferma de prepelite productie oua, carne

Cu ajutorul finanrii prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR),
au fost construite dou cldiri: ferma de prepelie, cu o suprafa construit de 590 m,
i abatorul, cu o suprafa construit de 662 m. Abatorul este n ntregime destinat
procesrii materiei prime existente n cadrul fermei. De asemenea, au mai fost realizate
o fos septic vidanjabil, din beton armat, cu dou compartimente, silozuri din bazine,
cu cma dubl din metal i alimentare n partea superioar, spre hal existnd benzi
rulante de hrnire a psrilor i un generator electric.

Totodat, au fost amenajate parcri asfaltate i ci pietonale din pavele, iar alimentarea
cu ap se realizeaz printr-un pu forat, conform condiiilor stabilite prin STAS 7706/88.

Prin proiect s-au achiziionat i bunuri necesare desfurrii activitii fermei i utilaje
specializate, care eficientizeaz procesul tehnologic: o autoutilitar frigorific pentru
transportat ou, o main cu funcie de congelare, care servete la livrarea crnii, i un
tractor de 90 CP cu remorc de 8 tone, pentru transportul dejeciilor de la psri. De
asemenea, au fost cumprate cuti pentru psrile adulte i pentru pui, un incubator
pentru ou i echipamente care asigur mcinatul furajelor, n scopul obinerii hranei
pentru psri.

Abatorizarea se realizeaz printr-o linie tehnologic de ultim generaie, care asigur

sacrificarea a 1.000 de psri pe or. Psrile sunt sacrificate la 10-11 luni de la eclozare,
ele avnd un ciclu de ouat de 8-9 luni. Procesul de sacrificare a psrilor se face conform
legislaiei n vigoare i respect toate etapele prevzute: asomare, sacrificare, oprire,
deplumare (jumulire), eviscerare i prercire cu aer. Pentru depozitarea produselor
exist trei camere frigorifice speciale pentru ou i carne

Proiectul a obinut punctaj superior prin faptul c energia electric este obinut din
resurse regenerabile. n urma implementrii proiectului, s-a asigurat independena
energetic total fa de reelele publice de alimentare, prin intermediul unui sistem
modern de producere a energiei

electrice din surse regenerabile, cu o putere instalat de 40 kW. Acest sistem, format din
panouri fotovoltaice i o turbin eolian, a costat 400.000 de euro. nclzirea spaiilor
este asigurat printr-o central termic pe lemne i pelei.
Capacitatea halei este de 15.000 de pui i 34.000 de psri adulte. Ferma recolteaz n
jur de 7.000 de ou pe zi, iar acestea sunt trimise la vnzare ambalate n cartoane de 24
de buci.

Pentru comercializarea oulor, beneficiarul a folosit dou reete originale, producnd

ou marinate i ou fierte, curate i puse n vid.

Carnea este vndut printr-un contract ncheiat cu un lan de supermarketuri, n trei

variante: proaspt, marinat i congelat.

Prin proiect au fost create opt locuri de munc, patru permanente i patru ocazionale,
pentru perioadele de sacrificare. Beneficiarul spune c ar fi vrut s angajeze mai muli
oameni, dar utilajele ultraperformante pe care le folosete exclud extinderea schemei de
personal

Pentru o ferma de 100.000, la Valcea, au instalat:

Pe lng hala propriu zis, investiia va cuprinde instalaii i utililaje complet automatizate, controlate de la un panou
computerizat. Un siloz de 50 de tone cu alimentare automat, trei linii de cretere a prepelielor cu o capacitate de
30.000 de capete fiecare, linie automat de colectare a oulelor, linie de ambalare i realizarea camerei speciale
pentru colectarea automat a dejeciilor se numr printre dotrile acestei ferme de cretere a prepelielor. n ceea ce
privete partea de dotri tehnologice, totul este complet automatizat, ncepnd cu benzile pentru colectare ou, linii
de furajare, linii de curare a dejeciilor, incubatoare, materniti etc. Producia este de aproximativ un milion de ou
pe lun, iar, dup ce prepeliele nu mai ou, le inem n producie maximum un an, apoi le sacrificm. Avem un abator
propriu unde putem sacrifica pn la 3.000 de capete pe zi, dar producia de carne este cam la jumtate din
capacitatea maxim. i n cazul acesta producia fluctueaz n funcie de comenzi. Producia o desfacem n marile
lanuri de magazine, dar i n segmentul HORECA.Pe viitor dorim s putem prelucra toat cantitatea de dejecii i s
scoatem pe pia un ngrmnt natural pe care l vom comercializa n lanurile mari de bricolaj.

1. Linie de crescut pui prelita de 1 zi pana la 40 zile, capacitate 4200 pui, lungime 6 m, latime 1,2 m, sistem de adapare cu
picuratoare, incalzire cu reistenta cu termostat, dejectie pe banda la capt de linie.
2. Linie prepelite outoare, capacitate 2500 prepelite, lungimea 10 m, latimea 0,8 m, sistem de adapare cu picuratoare, dejectie
la capt de linie.

Sinteza planului de afaceri

Societatea Eggs SRL si-a inceput activitatea in anul 2009 cu un capital social de 200 RON.
Tipul activitatii principale este cresterea pasarilor. Capitalul social este impartit in 2 parti sociale cu
valoarea de 100 RON fiecare si este reprezentat de aport in numerar si in natura (terenul pentru
constructia fermei).

Afacerea este considerata o oportunitate pe piata locala, prin caracterul specializat. Fiind o ferma de
crestere a gainilor pentru oua, isi va concentra activitatea pentru optimizarea productiei si pentru a
valorifica un potential calitativ ridicat.

Din statisticile existente, o gaina crescuta in conditiile gospodariilor taranesti produce pe an circa 120
oua, exclusiv in timpul verii, dar consuma pe zi 120 g graunte, sau pe an 43,8 kg, rezultand cca. 365 g
furaje pe ou, fata de 280 300 oua pe an in sistemul intensiv de crestere, cu un consum de 140 -1 50 g
pe ou. In concluzie, oportunitatea afacerii consta in faptul ca o gaina crescuta in sistem intensiv (ferma)
produce de 2,3 2,5 ori mai multe oua pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4 2,6 ori mai mic.

Datorita pietii insuficient controlate in Romania, pe piata exista trei categorii de oua (oua de complex,
oua taranesti si oua de import).

Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde oua (11,9 milioane x 250 oua). In prezent se produc
industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest numar de oua sa scada in perioada urmatoare.

Conducerea fermei este asigurata de cei doi asociati fondatori, cu rol activ in societate, ocupand
posturile de Director de Productie si Director Comercial. Cei doi formeaza o echipa atat prin calitatile
comune (capacitati organizatorice, abilitati de lider, spirit practic), cat si prin aptitudinile complementare
pe care le poseda:

Pentru dezvoltarea activitatii, Eggs SRL si-a propus valorificarea terenului (1 ha) aportat de cei 2 asociati,
prin construirea a 4 hale pentru cresterea gainilor, a unui depozit si a unui sediu pentru birouri.

Acest proiect necesita o suma initiala de 1.300.000 EUR, detaliata in cadrul planului financiar.

Pentru obtinerea acestei sume se are in vedere contributia financiara a unui investitor, implicat pasiv in
desfasurarea activitatii firmei.

De asemenea, se estimeaza o crestere a veniturilor (incepand cu al doilea an de functionare) cu 25%

anual.

Investitorii interesati sa finanteze afacerea de fata urmeaza sa beneficieze de 30% cota parte din noul
capital social in urma investitiei.

Posibilitatile de parasire a afacerii disponibile pentru un potential investitor vor fi stabilite de comun
acord in momentul investirii fondurilor.

Descrierea afacerii

SC Egss SRL va avea ca obiect de activitate cresterea pasarilor (pentru carne), CAEN
A0147. Ferma urmeaza sa isi desfasoare activitatea pe terenul de 1 ha detinut de cei doi fondatori, in
zona Farau.

Misiunea companiei este aceea de a valorifica potentialul productiei locale de oua, pentru a oferi
consumatorilor produse cu valoare superioara .
De asemenea, valorile care stau la baza afacerii sunt calitatea si depasirea asteptarilor clientilor.

Obiectiv general : Asigurarea productiei de oua in 3 zone cheie ale judetului Alba.

Obiective calitative:
dezvoltarea unei imagini favorabile pe piata distribuitorilor zonali de oua;
pozitionarea in mintea potentialilor clienti (intermediari) ca ferma de la care se poate obtine cel mai
simplu oua de gaina sanatoase;
crearea unor relatii cu furnizorii si distribuitorii bazate pe incredere si profesionalism;
consolidarea imaginii pe piata prin promotii si campanii de fidelizare;
cresterea gradului de loialitate al clientilor (intermediari) fata de produsele oferite;
specializarea exclusiv pe avicultura ecologica;

Obiective cantitative:
dezvoltarea unui portofoliu de minim 20 clienti (distribuitori);
atingerea unei cifre de afaceri de cel putin 700.000 euro;
atingerea unei cifre de afaceri de 875.000 euro;
cresterea profitabilitatii productiei de oua cu 20%;
extinderea portofoliului de clienti (intermediari) cu 30%;
reinvestitia a 80% din profitul obtinut in actualizarea tehnologiilor;
Realizarea obiectivelor propuse se va baza pe un sistem bine organizat al productiei si o strategie de
distributie flexibila si avantajoasa reciproc. De asemenea, unul din mijloacele de obtinere a succesului pe
piata se intentioneaza a fi o importanta investitie in mijloacele de promovare in randul intermediarilor.

Definirea pietei

Fundamentarea actiunilor firmei porneste de la urmatoarele premise si anume: firma va fi orientata in

permanenta catre clienti si catre piata. Intreaga activitate si intreg personalul vor fi canalizate in directia
satisfacerii cererii clientilor intermediari si finali.

Descrierea pietei

Pe piata din Romania predomina influenta negativa a productiei taranesti de oua. Cele 5,5 miliarde de
oua se realizeaza doar in cca. 7 luni din an (aprilie septembrie), iar impreuna cu cele 0,6 miliarde
produse de sectorul industrial in aceiasi perioada asigura populatiei tarii cca. 1 miliard de oua pe luna,
adica aproape 40 oua lunar pe locuitor. In celelalte cinci luni ale anului, exista pe piata interna aproape
numai ouale produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurand doar 10 milioane oua pe luna,
sau doar 4,5 oua pe locuitor. Aceasta neasigurare a pietii determina cresterea excesiva a pretului oualor
in timpul anotimpului rece, ca si masive importuri de oua, care destabilizeaza piata interna, ce nu mai
poate fi controlata cu cantitatea foarte mica de oua autohtone.

In Romania sunt produse in prezent numai 1,2 miliarde oua in conditii industriale, care sa poata fi
comercializate conform HG 415/2004, adica sa fie sortate, marcate, ambalate, pastrate la temperatura
de maximum 14C si comercializate corespunzator. Cele cca. 5,5 miliarde oua produse in micile
gospodarii taranesti nu pot fi comercializate in conformitate cu HG 415/2004, neindeplinind nici una din
conditiile prevazute de reglementarile UE. De aceea, dupa ce o parte dintre aceste oua sunt utilizate
pentru clocire si scoatere de pui de o zi, restul se autoconsuma sau se ofera ocazional la rudele si
cunostintele din mediul urban al producatorilor agricoli.
Odata cu infiintarea exploatatiilor agricole, sunt incurajate microferme, iar exploatatiile agricole vor
inlocui treptat productia de oua a micilor producatori agricoli, al caror numar si activitate vor scadea
treptat in perioada urmatoare. Micii producatori agricoli vor continua sa-si produca ouale pentru
autoconsum, iar populatia urbana in numar de 11,9 milioane in prezent, dar care va creste treptat se
va aproviziona numai de la producatorii industriali actuali, la care se vor adauga producatorii cu
exploatatii agricole (avicole).

Dar producatorii avicoli actuali risca sa-si reduca productia la jumatate in urmatorii ani, ca urmare a
interzicerii bateriilor actuale in care se cresc ouatoarele, adica sa ajunga la cca. 600 milioane de oua, care
n-ar asigura decat cca. 50 oua pe locuitor urban, fata de 250 oua cat sunt necesare pentru o hranire
rationala. Se estimeaza ca se vor infiinta cateva complexe avicole de ouatoare, sau se vor introduce
baterii alternative, admise de UE, in unele din complexele avicole actuale, insa aceste cresteri de
capacitate vor fi nesemnificative intr-o perioada in care avicultura industriala poate sa ofere doar 20 %
din productia de oua necesara populatiei. Infiintarea de exploatatii avicole nu este numai in interesul
noilor producatori avicoli din Romania, ci mai ales este de interes national.

Segmentul tinta

Mai jos sunt detaliate informatii cu privire la clientii vizati, caracteristicile lor comune, precum si modul in
care privesc acestia principalul beneficiu al ofertei de oua de gaina:
distribuitori, persoane juridice;
centre comerciale, supermarketuri;
deschisi la introducerea de noi produse consumatorului final;
interesati de construirea/ consolidarea unor valori precum calitatea;
Pe termen lung, se urmareste mentinerea si fidelizarea acestor clienti si in acelasi timp atragerea de noi
firme interesate de ouale proaspete de gaina, superioare calitativ, lucru care va implica si un consum mai
mare de resurse umane, financiare si materiale. De asemenea, se va urmari patrunderea pe piata marilor
centre comerciale de tip hipermarket.

Concurenta

Concurenta este una puternica la nivel de industrie si se remarca urmatoarele categorii de concurenti
directi:
principalele companii cu distributie la nivel national (Toneli Group, Agricola Bacau, Agrisol);
fermele de ouatoare care folosesc tehnologia de crestere a pasarilor in baterii.
Concurenta indirecta este reprezentata de:
ferme de alte tipuri de oua (prepelita);
producatorii individuali de oua de gaina (gospodariile);

Surse de concurenta viitoare

Fermele avicole ecologice sunt considerate principale surse de concurenta viitoare, deoarece pe termen
lung, populatia Romaniei va acorda o mai mare atentie produselor bio certificate. In prezent, industria
alimentatiei bio este foarte slab reprezentata in tara noastra, dar pe termen lung are perspective
multiple de dezvoltare, datorita tendintelor globale. In acest sens, Egs SRL urmareste deschiderea unei
linii de productie bio in urmatorii ani.
Bariere de intrare pe piata
Principala bariera de intare pe piata este lipsa notorietatii fermei si pozitia puternica ocupata de marii
jucatori pe piata de oua de gaina. Alta bariera se considera lipsa flexibilitatii unor furnizori, ceea ce ar
ingreuna procesul de productie. De asemenea, si flexibilitatea si gradul de deschidere al distribuitorilor
poate reprezenta o bariera pe piata abordata, motiv pentru care ne-am orientat spre un canal cat mai
scurt de distributie rentabil in situatia actuala. Pe viitor se intentioneaza crearea propriului lant de
distributie.

Planul de marketing

Pentru primul an de activitate ne propunem urmatoarele obiective:

Calitative:
castigarea unui renume zonal;
crearea unei imagini profesioniste in randul distribuitorilor;
Cantitative:
atingerea targetului de vanzari propus: 7.300.000 oua/ an;
dezvoltarea unei retele de minim 20 distribuitori.

Strategia de vanzari si distributie

Strategia de vanzari este conceputa pentru a pune bazele unui portofoliu de clienti la intrarea firmei pe
piata. Activitatea de vanzari va fi desfasurata de cei 2 agenti de vanzari din cadrul Departamentului
Comercial si va urmari o traiectorie orientata spre rezultat.

Tehnica de vanzare ce urmeaza a fi implementata se va concretiza prin contactarea telefonica a

reprezentantilor companiilor din baza de date, cu scopul de a stabili intalniri pentru a prezenta oferta de
produse disponibila din partea Eggs SRL. Pana la incheierea unui contract se estimeaza un numar de
minim 2 intalniri intre reprezentantii de vanzari si clienti, pentru clarificarea detaliilor legate de
distributie.

Promovarea si relatiile publice

Ferma va beneficia atat de un logo, cat si de un slogan, pentru a fi mai usor recunoscuta in randul
clientilor:

Ca mijloc de promovare se va alege mediul de comunicare online (site, newsletter), precum si

materialele promotionale.

Site-ul va fi unul de prezentare al companiei si al beneficiilor oferite colaboratorilor, iar newsletterul se

doreste a fi unul informativ cu tenta interactiva, construit pe principiul utilitatii pentru clienti
(intermediari). Se va pune mai putin accent pe descrierea firmei si se vor redacta articole si stiri cu
continut de specialitate, de interes pentru distribuitori. De asemenea, in cazul ofertelor speciale, acestea
vor fi prezentate in acest newsletter.

Mapa de prezentare a fermei pentru intermediari va contine pe langa prezentarea firmei si avantajele
unei colaborari, idei de promovare in randul consumatorului final, puse la dispozitie in mod gratuit. Astfel
se urmareste ca distribuitorii sa fie interesati sa faca eforturi minime pentru a-si vinde marfa, obtinand
un beneficiu din partea fermei, pe langa produsele de baza. Solutiile depromovare puse la dispozitie sunt
reprezentate de:
brosuri cu retete din carne de pui, sfaturi de compatibilitate intre alimente si bauturi;
 brosuri informative legate de alimentatia sanatoasa;
materiale promotionale de tipul: tacamuri sau farfurii branduite;
Mijloacele de promovare vor fi suplinite de activitatea de vanzari desfasurata in cadrul Departamentului
Comercial.

Produsele si serviciile

Capacitatea fermei va fi de 32.000 de gaini ouatoare, ingrijite corespunzator pentru o productie optima.
Ouale proaspete vor fi ambalate si etichetate in-house pentru o rationalizare a costurilor si vor fi
distribuite pe baza de contract centrelor comerciale din zona.

Utilitatea ofertei si interesul pietei

Oportunitatea acestei afaceri consta mai ales in comparatia din punct de vedere calitativ si al costurilor
cu producerea oualor in gospodariile taranesti. Astfel, exista un tot mai crescut interes pe piata pentru
obtinerea oualelor pe cale intensiva, deoarece prin productia traditionala in Romania are urmatoarele
dezavantaje:

se cresc rase locale de pasari, cu potential genetic si productiv foarte scazut;

cresterea se realizeaza in adaposturi (cotete) necorespunzatoare, sau chiar in aer liber, sistem
total contraindicat la pasari, care au un metabolism foarte ridicat si nu-si exprima nici potentialul
productiv cu care sunt inzestrate, datorita frigului excesiv din timpul iernii si caldurilor toride din
cursul verii;

hranirea pasarilor este deficitara, constituita exclusiv din cereale, neasigurand necesarul nutritiv
energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. O gaina crescuta in sistem
intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe oua pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori
mai mic.

Organizarea firmei si mangementul acesteia

Descrierea echipei manageriale
Intreprinzatorii
Intreprinzatorii afacerii detin atat parti egale din capitalul social, cat sunt si persoane implicate in
activitatea firmei, in procesul efectiv de conducere. Acestia vor ocupa posturile de Director de Productie
si Director Comercial.
Directorii
Fiind o afacere in faza de lansare, intreprinzatorii se vor implica activ si in partea de manageriat,
impreuna cu ceilalti directori care vor fi alesi pentru a conduce departamentele mentionate mai sus.
Corpul consilierilor
Consilierii vor fi reprezentati de cate un reprezentant din fiecare sub-departament. Deciziile in acest sens
vor fi luate de departamentului responsabil, dupa o consultare prealabila cu toti reprezentantii
departamentelor.
Consultantii-cheie
Deoarece ferma este in perioada de lansare pe piata si nu are un portofoliu de clienti (experienta) pana
in prezent, se va apela la consultanti-cheie din domeniul economiei agroalimentare, pentru o infruntare
mai sigura a concurentei din domeniu si pentru o intampinare mai eficienta a cererii pietei. De
asemenea, se va incheia un contract de prestari servicii cu un contabil.
Colaboratori
Se va urmari colaborarea sezoniera cu:
2 medici veterinari;
companie de transport;
furnizor de materiale promotionale;

Proprietarii afacerii
Investitorii interesati sa finanteze o parte din afacerea descrisa urmeaza sa beneficieze de 30% cota parte
din noul capital social in urma investitiei.

Managementul resurselor umane va fi gestionat de ambii fondatori, pentru fiecare departament in parte.
Oamenii reprezinta resursa de baza a firmei si prin urmare se va investi in pregatirea angajatilor inainte
de a-si incepe activitatea, in scopul unor rezultate cat mai competitive.

Periodic se vor organiza traininguri pentru motivarea si actualizarea cunostintelor angajatilor. De

asemenea, se va initia o implicare a angajatilor in crearea unei culturi proprii fermei, fapt ce va avea
consecinte pozitive pe termen lung si se va reflecta si in activitatea pentru clienti. In acest sens, vor fi
serbate zile de nastere, de nume, sarbatori oficiale, sarbatorirea succesului unor campanii, competitia
angajatul lunii si alte competitii interne pentru motivarea angajatilor, toate acestea avand scopul sa
creeze o echipa.

Tehnologia utilizata
Se are in vedere construirea si punerea in functiune a 4 hale cu o suprafata totala de 4000 mp, cu
crestere pe asternut permanent.

Se va opta pentru construirea unei hale inchise, fara ferestre, prevazuta cu un sistem de ventilatie care sa
asigure un microclimat corespunzator atat in timpul verii, cat si al iernii. In plus, hala inchisa permite un
program de lumina conform tehnologiei de crestere si asigura o foarte buna biosecuritate, datorita
limitarii contaminarii pasarilor cu germeni patogeni, in comparatie cu cresterea in aer liber sau chiar in
hale prevazute cu ferestre.

Se va lua in considerare si constructia unui depozit, complementar activitatii de productie, care sa

cuprinda: depozite de furaje, materiale, instalatia de producere a necesarului de furaje.

Utilaje
Utilajele din hala sunt calculate in asa fel, incat sa se asigure un hranitor tranconic la 40-50 de gaini si o
adapatoare circulara la 100 de gaini. Inaltimea utilajului se va mentine, in functie de dezvoltatea gainilor,
la nivelul spatelui acestora, in asa fel incat pasarile sa poate circula pe sub utilaje fara sa sufere
traumtatisme si sa-si deprecieze carcasa, precum si pentru a se preintampina risipa de furaje.

Conditii interne de mediu

a) Temperatura
Temperatura deasupra nivelului solului: 35 grade C in primele 3 zile, dupa care se reduce cu un grad pana
in ziua 12, dupa care se mentine aprx. constanta.
b) Umiditatea
Umiditatea trebuie sa fie mai scazuta in prima perioada de dezvoltare si mai mare in a doua perioada de
crestere. Vor fi evitate atat umiditati prea mari, cat si umiditati prea scazute (sub 60% in primele
saptamani si peste 60% in ultimele saptamani).
c) Curentii de aer
La temperaturile situate in zona confortului termic, curentii de aer nu influenteaza negative sanatatea
puilor. Se va actiona cu precautie in cazul temperaturilor mai scazute.
d) Factorii chimici ai microclimatului
Concentratia amoniacului nu va sa depasi 0,02%. Hidrogenul sulfurat va fi admis in de 0,01%, iar bioxidul
de carbon in concentratie de 0,5-0,6%.
e) Iluminatul
Indicele de lumina pentru halele fara ferestre ce urmeaza a fi construite (iluminarea se face numai cu
ajutorul luminii artificiale), reprezinta intensitatea luminii raportata la unitatea de suprafata.
Mentinerea luminii aprinse toata noaptea se va evita, nefiind economica si nici urmata de o sporire a
productiei; aceasta pentru ca pasarile au nevoie de odihna, de care nu se pot bucura atunci cand lumina
este aprinsa tot timpul.
Iluminarea brusca consta in expunerea pasarilor la o lumina de mare intensitate, pe perioade foarte
scurte, prin utilizatea unor lampi de 1000-1500W, care se aprind de 3-4 ori pe noapte, timp de 20-30
secunde.
f) Ventilatia
Ventilatia conditioneaza in masura hotaratoare posibilitatea cresterii pasarilor in spatii inchise. Fiind
vorba de adaposturi fara ferestre si cu o latime de peste 10m, ventilatia fermei va fi realizata prin
intermediul electroventilatoarelor.
Vor fi acceptate urmatoarele limite in ceea ce priveste viteza de circulatie a aerului in interiorul halelor:
-la nivelul pasarilor 0,2-0,3m/sec;
-la nivelul orificiilor de admisie si evacuare, 1m/sec cel mult.
Necesarul de aer al pasarilor este in sransa legatura cu varsta (deci cu greutatea corporala).
Temperatura, ventilatia si lumina trebuie controlate de termostate si ceasuri programatoare.
g) Concentatia amoniacului: maxim 0,2 la mie.

Plan de productie

Deoarece tipul de crestere in baterii este mai costisitor si mai dificil in exploatare, se va opta pentru
cresterea la sol, pe asternut permanent, caz in care fiecare hala se populeaza cu 8000 puicute de 16
saptamani, care sunt mentinute in productie pana la varsta de 77 80 saptamani, dupa care se sacrifica
si se inlocuiesc, dupa dezinfectia halei, cu o noua serie de 8000 puicute.

Fiind vorba de 4 hale, se au in vedere cresterea a 32.000 de capete.

Ferma realizeaza 4 feluri de productie, din care unul se autoconsuma iar alte trei se livreaza ca productie
marfa. Produse care se autoconsuma: nutreturile combinate: se realizeaza 1.168 tone nutreturi
combinate intr-un micro-FNC, cantitatea medie zilnica produsa in cele 5 zile lucratoare ale saptamanii
fiind de 4,8 tone si maximum 4,16 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore acest micro-FNC,
pentru macinarea, dozarea, malaxarea si depozitarea furajului combinat rezultat.

Lucerna masa verde va fi cumparata (24.000 kg pe timpul verii) si se va administra, sub forma de
manunchiuri, zilnic, mici cantitati de lucerna (5 -10 g pe gaina si zi), atat pentru completarea necesarului
vitaminic si proteic, cat si pentru a da o preocupare pasarilor.

Din exploatare rezulta si 30.000 de gaini reforma, din cele 32.000 introduse la crestere (pierderi 2.000
capete 6 %). La o greutate medie de 2,2 kg/gaina, rezulta 66.000 kg pasari vii. Cu precizarea ca ciclul de
productie este de 64 saptamani (4 saptamani ca puicuta, 57 saptamani ca ouatoare si 3 saptamani vid
sanitar) si doar la acest interval rezulta o serie de gaini reformate.

In medie, pentru un an se obtin: 52/64 = 81,2 %, 66.000 x 80 % = 52.800 kg pasari vii in medie pe an. Tot
dupa o perioada de 65 saptamani rezulta din exploatare un foarte valoros ingrasamant natural.
Cantitatea de gunoi de pasare, pe ciclu de productie, este de 1,5 ori fata de furajul consumat, adica cca.
200 kg gunoi de pasare, sau de cca. 1.520 tone pe un ciclu de productie.

Acest gunoi poate fertiliza anual 152 ha teren arabil, administrand cate 10 tone pe ha.
adica:

Un ciclu normal, cu reforma gainilor la varsta de saptamani, are lungimea de 61 saptamani,

4 saptamani acomodare (varsta 16-20 saptamani)
57 saptamani productia de oua (varsta 20-77 saptamani)
Perioada de 64 saptamani a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei in proportie de 81,25 % pe an,
adica: 52 saptamani 64 saptamani = 81,25 %
Pe de alta parte, efectivul mediu pe perioada este de 97 % fata de cel initial (100 % la populare, 94 % la
reforma), ceea ce conduce catre urmatorul efectiv mediu anual, la care se calculeaza productia de oua:
81,25 % x 97 % = 78,8 %
In cazul popularii unei cu 8.000 puicute de 16 saptamani, efectivul mediu anual per hala va fi: 8000 x
78,8 % = 6.304 capete, iar pe toate cele 4 hale: 25.216 capete
La o productie medie de 289,5 oua pe gaina (78,3 %), rezulta o productie anuala totala de 7.300.000 oua.
Investitia va necesita un teren total de aprx. 1ha, alocati astfel:
4 hale x 1000mp;
Cladire de birouri: 1600mp;
Depozit: 900mp;
Spatiu exterior pentru silozuri, zona logistica si dezvoltari ulterioare: 3.500mp.
Acest teren este detinut de fondatorii afacerii.
Furnizorii sunt decisivi in desfasurarea activitatii, iar contractele cu acestia este necesar sa fie
avantajoase in conditiile intrarii pe piata a fermei.
Necesitatile de depozitare vor fi asigurate de 2 silozuri in cazul furajelor si de un depozit pentru
echipamente tehnologice. Pentru ouale produse nu este nevoie de un spatiu de depozitare, deoarece
aceasta va fi transportata catre distribuitorii contractati imediat dupa ambalare.

Stocurile de furaje, precum si productia efectiva a fermei se va controla prin rapoarte zilnice si evidente
in baza de date.