Premisele renasterii in transilvania sec.

15

Sigismund de Luxemburg
Andreea del castango .cca 1450
Matei corvin 1459-1490-Unul dintre cei mai imp colectionari de carte -doua exemplare de
edificatoria Alberti La biblio . lui corvin- Corvin a doua traducere a tratatului lui Filarete
din it. In latina
- Fereste in cruce- it- aduse la buda palatul regal
-Resedinta de vara a lui Visegrad-1484
-fond puternic medieval+mesteri renascentisti italieni
Castelul Corvinelor de la Hunedoara- logii suprapuse cu pilastri angajati
Batalia de la Mohacs -1526- impartirea teritoriala schimbarea geografiei politice a regatului
ungariei
Giorgio Martinuzzi-guvernator al transilvaniei, episcop-cleric cu profunde influente politice
Stefan Bathory-principe al Transilvaniei rege al Poloniei ( dupa Henric de Valois, devenit
rege al Frantei)

Renasterea in Transilvania

Catedrala de la Bistrita interventii la mij sec al 16 lea adaptarri la reforma: dispar altarele,
picturile, sculpturile ritualul din ce in ce mai auster schimbari in seensul simplificarii
colonizarea saseasca- catedrala construita in per. medievala pastreaza caracter medievale (
gotice) timpan pe fata vestica, incadrarea golurilor se trrece de la plan basilical la plan
hala

1. Orase economice
2. Orase mestesugaresti: sighisoara . cu leg religioase imp : alba iulia si oradea
3. Orase care se dezv in vecinatatea minelor de sare /aur- f. Urban se configureaza din per
medievala principalul facctor al dezv : patriciatul urban

Casa Patriciatului Sibiu 200 din case din zidarie, Brasov 60/90 , restul din lemn / impresia
de ansamblu all` autentica
Casa Haller , Sibiu- per gotica, modernizata in sec 16- asimilarea undei mode, gesturi noi-
departe de limbajul italian portal cu ancadrament de piatra vocabular autentic
Tratatul lui Serlio- ajunge si in mana mesterilor
Bistrita patriciat foarte puternic- din sec 15 deschis noilor influente ramane in traditia
medievala, dar la nivel de detaliu ajunge la noile influente arh Petrus Halus da Lugano
Arhitectura de aparare- Cetatea Gherla sec 16 resedinta cu carac permanent- folosirea
bastionului (introdus in transilvania in renastere)- spatii interioare, logica gotica

Bastioane: 1. Sistem vechi olandez ( din pamant) cu palisade din lemn

2. Sistem vechi italian bastioane de tip pana, la partier cu guri de tragere
3. Sistem nou italian bastioane cu urechi
 Fortificatiile Sibiului sec 16- ocupatie habsburgica de scurta durata Geovanni Battista
Castaldo- modernizeaza pct de aparare (modif a reliefului- lacuri) +sunt tesute o serie de
bastioane cu urechi piatra inlocuita cu caramida
Francesco di Giorgio Martini tratato de arhitectura civile e utilitare viziunea utopica pt
forma potrivita a noului oras
Dezvoltarea urbana si programul arhitecturii militare CETATEa Satul Mare arhitect
Cesare Baltigara inceput in 1565- nu s-a pastrat nimic din fortificatie a avut model o
fortificatie din N Frantei
Cetatea Oradiei sub patronajul lui bathory construita pe o lunga perioada de timp se
face de catre italieni
Castelul de la Fagaras incepe sa prinda contur programul Castelului-Cetate ( a doua jum a
sec 16) locuirea+reprezentare , aparare + gazduirea garnizoanei militare reflecta ultimile
cautari ale arh militare
Resedinta nobiliara castelul sebastiano Serlio cartea a 6 a tratatului dedicata locuintei
Castelul Martinuzzi , Vintu de jos se folosesc zidurile unei vechi manastiri
Castelul din cetatea Oradiei Giacomo resti da verna
Castelul Kornis- rakoczi-1617-1630- atribuit lui resti functia de aparare trece in plan secund
Cetatea de balta- castelul bethlen-haller- fara curte interioara-1614- sarpanta e din sec 19
nu pastreaza forma originala
Castelul Behlen Topa- renasterea se muta in zona patronajului princial la nobiliar- mici
diversiuni , pastreaza foRMA defensiva- inclus intr o fortificatie
Castelul de la SANMICLAUS- logii suprapuse- se inscrie in limbajul ren . cu mici exceptii din
baroc

Barocul in Transilvania (seec 18)

1683 turcii invinsi la Viena includerea transilvaniei in imp hasb s-a facut pe cale
diplomatica imp hasb interesatt sa-si extinda influenta- ceva din figurile emblematice
eugeniu de Savoya- cap al armatei Hasb prrimii pasi ai modernizarii defensive in Trans
includerea efectiva a transilvaniei acc diplomei Leopaldine (o serie de conditii politice a
folosit drept constitutie pana in sec 18- acceptarea conditiei de implicare militara tratat
Vasalic)- manifestarea barocului transilvania . Crisana dupa includerea in trans mai intai
la nivel de planificare urbana ( programul de aparare)- in europa (Versailles- Petersburg-
Varlruhe, de la o , dupa modelul Versailles)
Planificare urbana orase mari (patronate de suzerani) orase reconstituite ( restructurare,
Lisabona) interventii punctate caree ajung sa dea scara ( Paris)
Gherla Armenopolis- sec 18, arhitectura domenico da bologna forrtificatie construit de la
zero- a reprezentat un punct imp. In strategia transilvaniei comunitate armeneasca( foarte
multi in moldova prigoare lor in timpul lui Sfefanuta si apoi la suceava cu domnitorul
Gheoghe Duca
BANAT sub ocupatie otomana- regres al vietii urbane si rurale, depopulare treptata la
inceputul ocupatie Hasb -450 de localitati, in evul mediu erau 1750- foarte multe resure si
imp dpdv stategic- problema populatiei a implicat gandirea asezzarilor in sine habs s-a
ocupat in primjul rand de ascpecte srategice si de exploatat resursele pana in 1750 dupa
 1750 ( in timpul Mariei Tereza) primele forme de castral asezari care urmau sa primeasca
colonistii din V Europei- gandirea unei retele de asezari concepute pe baza gridului
Charlottenburg- Plan circular, destinat colonistilor din zona ....- transilvania- dominant rurala,
63% romani
Sebastian Le Preste Vauban- Lille modelul principal- plan oval . arh de aparare in Europa-
fortificatie pentru artileria grea( tunuri)- primul conflict in care sunt ffolosite ( Milano -1480)
apar primele fortificatii datoare la Verona incep sa fie influentate de felul in care se desf
conflictele- aparare in profunzime, multiplicarea liniilor defensive- probl lui este timpul in
care orasul este cucerit ( un oras nu este recucerit)
Neuf- Brisach- 3 sisteme cu complex de elem. din pamant, cuvele cu zidarie- 1 glacis- zona in
panta ( pana la 500 de metri) genereaza un drum acoperit care nu este continuu, impartit
in segmente 2 sant de inundabil- 3 reveline bastioane scoase in afara cetatii +..- 4 orasul
inchis de curtine cu cazemate, bastioane cu cavaleri

SIBIU Visconti teren parcelat- cartierul izofin-colonisti

Cluj garnizoana cu fortif mediev

Alba Iulia pozitie strategica pt trans se suprapune peste castrul legiunii 13 portile cetatii
baroc

ARHITECTURA REZIDENTIALA EXTRA CARPATICA

Tara Romaneasc- Manastirea Tismana- sec 14-19 ( ans manastiresc) continea o resedinta
domneasca de la sf sec 14- care a functionat pana in 19 apartamentele si anexele pentru
personal si comunitate calugareasca.
Curtea Domneasca- ( Curtea de arges) ans. Curtii logica de org functionala- locuinta
domneasca , are la baza locuina traditoanala cu prispa biserica de ccurte , folosita de
domnitor rasp ritualurilor de curte
Petru Cercel- traieste 10 ani la Constantinopol, pleaca in zona Levantica- incepe un tur in
occident ca sa adune sustinere pentru tarul Valahiei . a castigat sustinere lui Ferdinand 3
+Ecaterina di Nordici isi restabileste resedinta la Targoviste pe o resedinta castrala, carre se
compune din tipicul medieval: locuinta+paraclis totul inchis de un zid+sant
Franco Sivari, secretarul- modernizeaza locul cu un palat in continuarea castelului
medieval+paraclis domnesc+ un spatiu pe care Sivari il numeste Piazza di Palazo= spatiul de
interactiune intre domnitor si ceilalti langa locuinta menajata o gradina
-In spatiul extra carp, modernitate vine cu intarziere- initial in arh rezidentiala- palatul logie si
zona de separare intre cea de dormit si cea de primire- apartamente private sunt legate de
biserica printr-o paserela suspendata cu acces la balcon
Manastirea Brebu-Prahova-Matei Basarab- locuinta domneasca parterul ocupat integral de
pivnite intrare ce genereaza un decros, foisor.
Manastirea Plumbuita sub patronajul lui Matei Basarab locuinta domneasca cu aceeasi
logica functionala
Curtea lui Matei Basarab- Strehaia- primul exempllu de resedinta domneasca autonoma,
desprinsa de ziduri locuinte +biserica sunt puse pe acelasi loc ( dpdv al imp ) ambele
 construite central construita de la zero- locuinta cu aceeasi logica ( zona de loucit la etaj cu
pivnite , demisol+ foisor, logica dif de arh brancoveneasca) biserica si locuinte legate prin
pasarela
- Mediu cultural plin de conservatorim fara influente straine punand in valoare traditia,
da prioritate fondului autohotn

Casa de piatra Herasti- arh de piatra nu e deloc specifica spatiului Valah- mesteri din Trans
Constantin Cantacuzino- postelnicul extr de cosmopolit, urmareste modernittatea in
reevenirea boerimii- postelnic, fiul era stalnic (cu acelasi nume) Mihail Cantacuzino- Serban
Cantacuzino ( ajunge domnitor al T. Rom- ctitor )- fam de boieri care joaca un rol imp in
modernitate
Curtea Cantacuzinilor , filipesti de targ constructie autonoma desprinsa de ziduri-
pregatesc fast ....care primeste pct culminant in per lui brancoveanu
Constantin Cantacuzino stolnicul- studii la Padova- fam . primi pasi spre decenii brancov
Curtea stolnicului- constantin cantac AFUMATI,.