Hemofilia (din limba greac haima 'snge' i philia 'dragoste'[1]) este o boal ereditar,

transmis de obicei de mam Este mult mai frecvent la biei dect la fete i const ntr-o
predispoziie spre hemoragie, cauzat de prelungirea timpului de coagulare a sngelui. Ea este un
sindrom hemoragipar sever care apare la copiii de sex masculin i este dependent de transmiterea
unei gene anormale legat de cromozomul X. Hemofilia A (deficiena coagulrii factorului VIII) este
cea mai rspndit form a bolii, prezent la aproximativ 1 din 5.000-10.000 de copii nscui de sex
masculin.[2] Hemofilia B (deficienafactorului IX) apare la aproximativ 1 din 20.000-34.000 de nou-
nscui de sex masculin.

Termenul de hemofilie a fost introdus prima dat de Schnlein n 1893, dei boala era cunoscut
nc din antichitate, fiind descris de Rabbi Simon ben Gamaliel n Talmud, de Maimonide (medic i
filozof evreu), de Albucasis, medic arab (n secolul al XII-lea), Addis (1911), Patek i Taylor n 1937 -
ei au demonstrat prezena unui factor activ antihemofilic n plasma normal.