Imaginatia este procesul cognitiv (de cunoastere) complex ,

de elaborare a unor imagini noi pe baza combinarii si

transformarii experientei anterioare .
Visul si dstinul uman :
 Fata – a-ti vedea fata in oglinda inseamna ca vei descoperi
o comoara daca fata este palida vei suferi in urma descoperirii
, daca este placuta vei avea beneficii .
 Femei – daca un barbat viseaza multe femei este un semn al
unui sir de minciuni , tradari . Daca o femeie se viseaza in
compania altor femei inseamna ca va avea multe haine noi .
 Fereastra – daca visezi ca te uiti pe fereastra inseamna
reconciliere dupa o cearta .Daca cineva se uita la tine prin
fereastra , inseamna ca vei auzi de acuzatii scandaloase .
 Ferma – daca te visezi la o ferma inseamna ca vei avea mari
succese in afaceri . Pentru un indragostit , visul este foarte
norocos , prezicand o casatorie rapida cu un partener(a)
devotat si cu sentimente frumoase .
Visul de perspectiva este proiectarea mentala a drumului
propriu de dezvoltare in corcondanta cu posibilitatile
personale si cerintele sociale . Imaginatia creatoare este
forma cea mai complexa si mai valoroasa , este orientata spre
posibil , spre ceea ce tine de nou. Reveria este visarea cu
ochii deschisi atunci cand cineva se afla intr-o stare de
relaxare si isi lasa gandurile sa vagabondeze pornind de la ce
vede sau de la o idée ramasa in minte.
Visele ,o alta lume :
Intreaga vegetatie reflecta in vis puterile adunate atat de
la Soare cat si de la Pamant , in existenta reala . Padurea ,
insa , ramane mai ales simbol al inconstientului . Pentru
mistici , padurea si pustiul au fost mereu loc de rugaciune si
meditatie , templu al linistii si inspiratiei .
Padurea virgina a inspirat un numar foarte mare de poeti ,
tainica si infricosatoare , oferindu-le , celor alesi
,odihna,pace si serenitate.
Pentru altii , insa , inseamna intunericul , e atractie
pentru orice fiinta ce cauta revelatiile , dar se teme de
ele .Cat despre fauna padurii , animalele salbatice , ele ne
traduc instinctele mele primitive
dupa cum afirma Marie Coupal in dictionarul ei de “simboluri
onirice”.
Daca te afli la marginea unei paduri e timpul reculegerii ,
ragaz sa-ti faci bilantul .In padure e loc sa-ti cauti
adevarurile adanci, optiunule calea pe care sa mergi .
Daca in padure zaresti o poiana insorita , esti in pragul
unei noi stari sufletesti . Ceea ce iti ofera padurea
privirilor , persoane sau animale , iti arata care-ti sunt
prieteni si care adversari .

1
 Incendiu in padure inseamna epuizare .Dimpotriva , arborii
uscati e semn de singuratate mare. Incearca sa te desprinzi de
ceea ce nu mai are valoare si sa gasesti noi legaturi
afective . Mai important este , insa sa vezi unde ajungi dupa
ce vei reusi sa iesi din padure , pentru ca aici e vorba de o
solutie , de o cale a existentei ...
Cosmarul:
Cine nu s-a trezit macar o data in viata , transpirat si
naucit de scenele de groaza din scenariul oniric greu de
explicat in cuvinte ? Daca multi copii sufera acest fenomen ,
mai ales atunci cand sunt stresati de cei mari sau bolnavi , la
adultii fara probleme fizice cosmarul e o raritate , dar nu o
exceptie .Un astfel de vis “negativ” il poate marca pe subiect
cateva zile , iar daca mesajul tragic e limpede atunci poate
deveni o autentica obsesie pentru cel bantuit de cosmar – in
special daca se repeta , exista tendinta de a-l considera o
prevestire directa sau voalata .
Si totusi , un studiu amplu al psihologilor de la
Universitatea Pasadena (California)scoate in evidenta {medical
si statistic} rolul benefic al unui cosmar produs la 45-60
nopti.De ce tocmai la acest interval si de ce “benefic”?Dorinta
nedisimulata a multora dintre noi de a nu avea probleme , de a
duce un trai cat mai putin stresat , ne face vulnerabili in
fata unor evenimente reale dure . E ca ai cum instinctul de
aparare al unei salbaticiuni este atenuat de viata in cusca sau
in rezervatie .Se pare ca una din insusirile inconstientului –
furnizorul de scenarii onirice – este aceea de a trage un
semnal de alarma pentru a ne preveni ca exista pe lume si
lucruri neplacute .Din peste doua mii de personae urmarite timp
de trei ani , doar 10-15 la suta au avut un eveniment negativ
(de amploare variabila)dupa un cosmar .Intre 5 si 8 la suta au
declarat ca un lucru nedorit s-a produs unor apropiati , iar
restul de 77-85 la suta nu au avut nimic semnificativ de
remarcat dupa producerea unui cosmar , dar au devenit ,
temporar , mai prudenti .Concluzia acestui studiu ca unele din
bastioanele parapsihologiei-precognitia prin vis-este cam
subred si tine mai mult de apetitul pentru spectaculos cu orice
prêt.Dar nu in toate cazurile ,exceptiile exista pretutindeni .
Exemplu : copilul care isi “ picteaza visele ”
Se numeste George Procheptsov, are opt ani, deseneaza ...de
cand purta pampersi ,acum este in clasa a doua ,continua sa
deseneze si sa picteze ,dar tablourile lui nu decoreaza
frigiderul sau usa de la bucatarie ,ci peretii marilor sali de
expozitie din S.U.A. si se vand cu cate 10.000$ !!! George
provine dintr-o familie de ucrainieni care au emigrat in SUA in
1991 , George nascandu-se aici.
Inainte de a implini un an si jumatate , nici nu invatase bine
sa stea pe olita , a inceput sa aiba o seama de viziuni ,
despre care neputand povesti in amanunt , a inceput sa le
deseneze pentru a le putea povesti mamei sale , Dubrava .Din
nefericire tatal lui George a murit la scurt timp din cauza
unei tumori pe creier.Mama ,care spune despre George ca are
toate “picturile in cap inainte de a le pune pe hartie”, a
ramas astfel sa-l creasca singura .Si evident nu a avut de unde
2
gasi bani sa-I ia lui George un profesor .Se pare insa ca mai
bine a fost asa .Cand Dubrava a aratat pentru prima data
picturile lui George directorului unui salon de pictura ,
acesta a refuzat sa creada ca acestea sunt facute de un copil
asa de mic .
Mama a ridicat din umeri , s-a intors spre George , iar acesta
cuminte a luat o foaie de hartie , a scos culorile si a inceput
sa picteze .

LIMBAJUL

Multa vreme prin limba literara s-a inteles felul de a scrie

al autorilor de literatura artistica.Aceasta idee era in
legatura cu teoria falsa ca limba o fac si o transforma
scriitorii.In realitate , scriitorii se folosesc in scopuri
artistice de toate variantele existente ale limbii , careia ici
si colo ii aduc modificari , asa cum ii aduc si alte categorii
de vorbitori.
Astazi numim limba literara felul de a scrie si de a vorbi
ingrijit ,corect, indiferent daca rezultatul este o opera
artistica sau nu .Literatura este si limba operelor stiintifice
, a textelor administrative si asa mai departe si, de
asemenea , cei care tin cursuri , conferinte, etc. vorbesc
limba literara .
Daca socotim ca e literara limba ingrijita , in opozitie cu
cea neglijenta , atunci trebuie sa consideram literara si limba
literaturii populare , cel putin in vremea in care exista o
limba scrisa. De exemplu poemele Homerice sunt redactate intr-o
limba deosebita de cea care se vorbea pe atunci in mod curent ;
acelasi lucru e valabil pentru poezia noastra populara din
trecut , care cuprindea formulari deosebite de ale limbii
vorbite.
Odata cu aparitia scrisului , se creeaza o opozitie mai
puternica ,aceea dintre limba productiilor artistice si cea
folosita curent in conversatie , chiar daca nu tot ce e scris e
si literar si daca , cu timpul , se raspandeste limba literara
si sub forma vorbita.
In general , in primele timpuri limba literara avea un
aspect dialectal , adica in fiecare dialect se crea o forma
literara . Odata cu unificarea nationala , cu crestarea
prestigiului unui dialect , acesta este luat drept forma
superioara a limbii intregii natiuni , iar cei care vorbesc
alte dialecte incep sa-l ia ca model de urmat .In Franta tonul
il da Parisul , gratie situatiei lui de capitala a intregii
tari, in Italia , care s-a unificat foarte tarziu , norma e
constituita de dialectul de la Florenta , gratie pozitiei ei de
mare centru cultural.
La noi ,primele texte scrise au avut de asemenea caracter
dialectal ,de exemplu s-au tiparit texte rotacizante.Cu
timpul ,dialectul muntenesc capata prestigiu,intai sub forma
folosita la Targoviste,apoi,dupa mutarea capitalei ,sub aspect
bucurestean.

3
 Dupa Unirea Principatelor , Bucurestiul , devenind capitala
Tarii Unite , servaste cu atat mai mult de centru lingvistic .
Sa nu se creada insa ca celelalte dialecte sunt cu totul
deconsiderate . In primul rand capitala atrage un numar mare de
oameni din alte localitati . In aproximativ 50de ani , de la
primul razboi mondial pana aproape de vremea actuala ,
Bucurestiul a trecut de la o populatie de aproximativ
300.000locuitori la aproape 2.000.000 locuitori, evident nu
numai pe seama nascuti la Bucuresti.
Trasarurile neliterare ale dialectului luat ca baza a limbii
se degradeaza cel mai repede.Daca un moldovean poate sa spuna o
fost , un ardelean poate pronunta septe fara sa atraga prea
mult atentia , un muntean care spune ma doare picerele se
caracterizeaza imediat ca incult , tocmai pentru ca graiul
bucurestean este baza limbii literare .
Trecand peste problema bazei originale , limba literara este
astazi limba oamen- ilor culti din toata tara. Cum spunea un
mare lingvist danez . Otto Jespersen , vor-beste literar acela
acela pe care nu-l poti cunoaste dupa grai din ce regiune este.
Accentul
Cuvintele formate din mai mult de o silaba nu pot fi in
general pronuntate fara a se face o diferenta de rang intre
silabe: una dintre ele se detaseaza intr-un fel de cealalta ,
capata o situatie preponderenta , prin ceea ce numim
accent.Acesta este de doua feluri , de intensitate , cand una
dintre silabe este pronuntata cu mai multa putere , se aude mai
distinct , asa cum de obicei in limbile cu care suntem deprinsi
noi, si muzical , cand una dintre silabe este pronuntata pe
alta nota decat celelalte.
Printre limbile cu accent de intensitate deosebim doua
tipuri : unele in care diferenta de accent e legata de
diferenta de inteles , si altele in care nu exista aceasta
legatura .Romania face parte din primul grup : acele este
pluralul articulat a lui ac , iar acele e pluralul feminin de
la acel ; urla e prezent iar urla e perfect.Exista totusi si
cuvinte la care locul accentului poate varia: aripa e acelasi
lucru cu aripa .la verbe locul accentului variaza adesea in
cursul flexiunii , de exemplu caut, cautam sau incerc ,
incercam . La substantive , asemenea deplasari sunt foarte rare
, de exemplu din romaneste se poate cita tipul radio ,
articulat radioul .In ruseste sunt exemple mai multe , de tipul
slovo , “cuvant’ , plural slova.
Din cel de-al doilea grup fac parte limbile ca ceha ,
maghiara, unde accentul este totdeauna pe prima silaba , apoi
franceza , unde accentul sta pe ultima silaba (cu exceptia
cuvintelor terminate in asa numitul e mut , care uneori se
pronunta si nu este accentuat) , polona , unde accentul este
totdeauna pe a doua silaba de la sfarsit (astfel “frizer” se
zice fryzer, dar genitivul e fryzera) . Aici , bineinteles , nu
mai poate fi vorba de marcarea prin accent a unor diferente de
inteles , dar accentul joaca totusi un rol , caruia I se zice
demarcativ: subliniaza inceputul sau sfarsitul cuvintelor . In
maghiara , de exemplu , cand se aude o silaba accentuata , se
poate sti ca acolo incepe un cuvant ;in polona se atrage
4
atentia ca mai e o silaba dupa care urmeaza un cuvant nou .
Procedeul este important pentru limbile agluti- nante , pentru
ca acolo ajuta sa se diferentieze silabele care formeaza
prefixe ata- sate la cuvantul care incepe , de cele care
formeaza sufixe , pe langa cuvantul care se termina : magh.
veled “cu tine“ , mivel ? “cu ce? ”.
Asa numitul accent muzical diferentiaza silabele prin faptul
ca una e pronuntata pe o nota mai inalta sau mai joasa decat
cealalta . Aceasta era situatia in greaca veche , care avea
trei accente :suitor(’), coborator (‘) si suitor-coborator
(^).Dintre actualele limbi europene , are accent muzical
suedeza .
Trebuie diferentiate de acest procedeu tonurile , asa cum le
gasim de exemplu in chineza . Acolo nu mai este vorba de a
diferentia silabele aceluias cuvant , cu atat mai mult cu cat
in chineza fiecare silaba constituie un cuvant (chiar daca
exista si
cuvinte compuse , caci in acest caz fiecare silaba isi
pastreaza calitatea ei de unitate lexicala ), ci tonurile
diferentiaza intre ele vocalele .

5
Bibliografie : Magazin (revista)