1.

PREZENTARE GENERALA

Viticultura este o ramura de productie intensiva a agriculturii, caracterizata printr-

un coeficient ridicat de valorificare a terenurilor. Valoarea productiei ce se
realizeaza la un hectar de vita de vie , echivaleaza cu circa 10-15 hectare culturi
cerealiere.

2.VITA DE VIE SI IMPORTANTA EI

Vita de vie se cultiva cu rezultate foarte bune pe terenurile in panta, pe
nisipuri si soluri nisipoase. Pe glob, 47-50% din plantatiile de vii sunt situate pe
terenuri in panta. In tara noastra, mai mult de 85% din plantatiile de vii se gasesc
pe terenurile in panta si anume:

34% pe terenuri cu pante mici (4-14%);

39% pe terenuri cu pante mari (14-24%);

12% pe terenuri cu pante foarte mari(peste 24%).

Vita de vie reprezinta baza de productie pentru economia nationala.

Strugurii reprezinta materia prima pentru obtinerea vinurilor si distilatelor pentru
coniac, bauturi alcoolice cu pondere insemnata in consumul populatiei.

Este o importanta sursa pentru export. Produsele viti-vinicole (strugurii de

masa, vinul coniacul, sampania, sucul de struguri, stafidele) sunt solicitate la
export. Multe tari ca: Spania, Italia, Franta, Grecia si multe altele isi asigura
importante resurse valutare prin exportul de produse rezultate din cultura vitei de
vie.

Student: Neagu Vlad Dumitru Grupa:1302

 In tara noastra venituri importante din export o are populatiile care traiesc in
regiunile de deal, subcarpatice, constituind unul din factorii de stabilitate a

populatiei respective. La noi se exporta aproximativ 10-15% din productia anuala

viti-vinicola. Surse mari de venit se obtin de la plantatiile de vii pentru struguri de
masa.

3. BENEFICIUL CONSUMULUI DE STRUGURI

Strugurii si vinul au o contributie insemnata in alimentatia umana. Strugurii
si mustul, datorita continutului bogat in zaharuri simple, acizi organici, saruri
minerale, vitamine, substante pectice etc., exercita asupra organismului un efect
energizant, mineralizant, reconfortant si chiar terapeutic. Datorita continutului
ridicat in glucoza, fructoza, strugurii si mustul au un efect energizant muscular si
nervos; un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza 600-1200 calorii, iar un
kilogram de stafide pana la 2600 calorii, valoarea alimentara fiind superioara
majoritatii fructelor.

Datorita continutului complex, cura de struguri, are efecte remarcabile, atat

pentru mentinerea sanatatii organismului uman, cat si pentru ameliorarea si chiar
vindecarea unor boli ale cailor respiratorii, digestive, afectiuni ale ficatului si
splinei, unele boli nervoase, slabirea organismului datorita unor boli (rahitism,
anemie, malnutritie).

Vinul este ,,cea mai sanatoasa si igienica bauturaconsumat rational are un

efect benefic asupra organismului uman, fiind considerat un aliment si
medicament.

Student: Neagu Vlad Dumitru Grupa:1302

 Prin consumul de vin se lupta impotriva alcoolismului, care in multe tari
din lume ia proportii ingrijoratoare datorita consumului mare de bauturi
spirtoase.

Intrucat vinul are o pondere mare in alimentatia populatiei globului, exista

in prezent mai multa preocupare pentru protectia sanatatii consumatorului, in
sensul ca se incearca obtinerea unei ,,viticulturi biologicefara ingrasaminte
chimice si pesticide, care sa asigure vinuri sanatoase, biologice.

4.CULTURA DE VITA DE VIE SI PROCESUL EI

TEHNOLOGIC
Cultura vitei de vie necesita multa forta de munca, de aceea tehnologiile folosite
in viticultura necesita o serie de calificari profesionale (altoiri, taietori, vinificatori)
ceea ce contribuie la instruirea fortei de munca si oferta unor posibilitati si mai
mari de castig.

Potrivit datelor Oficiului International al Viei si Vinului, suprafata cultivata

cu vita de vie pe glob in anul 1992 era de 8 235 000 hectare.

Repartitia pe continente a suprefetelor viticole se prezinta astfel: Europa cu

o suprafata viticola de 5,626 milioana hectare, concentreaza aproape 70% din cea
existenta pe tot globul, urmata de Asia cu 1,407 milioane hectare reprezentand
17,1%, apoi America cu 0,784 milioane hectare (9,5%), Africa cu 351 mii hectare
(4,3%) si Oceania cu 67mii hectare (0,8%).

Descresterea suprafetelor cultivate cu vita de vie in ultimii ani s-a datorat

unor masuri economice de conjunctura, care au condus la defrisarea de mari

Student: Neagu Vlad Dumitru Grupa:1302

suprafete de vii in toate tarile din Comunitatea Economica Europeana (in Franta,
Italia si Spania) cat si de natura sociala in tarile din Europa de Est (Ungaria,
Romania) Asia, Africa (Algeria) si continentul American.

Evolutia viticultirii mondiale in viitor va depinde de organizarea actuala ,de

influentele istorice, economice, culturale, stiintifice, sociale si religioase, care sunt
diferite de la o tara la alta.

Cresterea substantiala a productiei viticole, in conditiile reducerii

necesarului de forta de munca si costurilor de productie, trebuie sa faca fata unui
nivel de trai mai ridicat, cerintelor unei noi calitati a vietii omului, precum si
cresterii demografice.

Viticultura reprezinta o ramura a agriculturii cu un nivel de productivitate

foarte ridicat; cultura vitei de vie implica consum de energie, ea nu se poate
dezvolta fara energie sau cu aportul scazut al acesteia.

Pe viitor, sporirea productiei viti-vinicole va avea loc in contextul crizei de

energie si materii prime. Fata de aceste cerinte, masurile care se impun pentru

viticultura nu sunt de ordin restrictiv, ci de economisire a energiei prin

inlaturarea risipei, intensificarea utilizarii unor noi resurse de energie etc..

Viticultura dispune astazi de posibilitati de reducere a consumurilor

energetice mai ales a celor legate de protectia fitosanitara, erbicidare, fertilizare si
irigare. In acelasi timp, reducerea consumului de fungicide, insecticide, erbicide si
ingrasaminte vor contribui la prevenirea poluarii solului, precum si a plantelor si
implicit a recoltelor.

Student: Neagu Vlad Dumitru Grupa:1302

 O serie de prognoze privitoare la consumul de vin si evolutia gustului
consumatorilor au scos in evidenta ca Italia, Spania, Franta si Portugalia, tari care
detin 45% din suprafata mondiala si 53% din productia mondiala de vin,
consumul de vin se va stabiliza la 50-70l/an/locuitor, in mare parte vinurile rosii.
In Germania vor fi preferate in continuare, ca si in S.U.A. vinurile albe.
In ultimii ani asistam la o diversificare a productiei viti-vinicole; astazi in lume se
cunosc peste 50 de produse nefermentate obtinute din struguri. Se apreciaza ca
refacerea anumitor plantatii viticole din diferite zone ale globului se va orienta
catre obtinerea strugurilor de masa, a stafidelor, a bauturilor pe baza de must si
vin cu tarie alcoolica scazuta.

Lista daunatorilor vitei de vie insumeaza in jur de 45 specii dintre care: 1

specie din ordinul Nematoda: Meloidogyne incognita Kofoid (nematodul
radacinilor); 2 specii din ordinul Acarina: Tetranychus urticae Koch. (acarianul
rosu comun) si Eryophies vitis Pgst. (erinoza vitei de vie).

Din clasa Insecta produc pagube un numar mare de specii si anume: 5

specii din ordinul Orthoptera: Oecantus peluscens; Ephipiger ephipiger Fiebig.
(cosasul gheboas); Calliptamus italicus L. (lacusta italiana); Dociostaurus
maroccanus Thumb. (lacusta marocana); Tettigonia viridissima L. (lacusta verde);
8 specii din ordinul Homoptera: Phylloxera vastatrix Peanch. (filoxera vitei de
vie); Pulvinaria vitis L. (paduchele testos al viei); Parthenolecanium corni Bch.
(paduchele testos al prunului); Parthenolecanium persicae F. (paduchele testos al
dudului); Phaenococcus aceri Sogn. (paduchele ceros al

vitei de vie); Lepidosaphes ulmi L. (paduchele virgula); Quadraspidiotus

perniciosus Comst. (paduchele din San Jos); Schizoneura ulmi L. (paduchele
lanos al agrisului si coacazului), etc.

Din ordinul Coleoptera se cunosc ca daunatoare la vita de vie 13 specii si anume:

Anomala vitis L. (carabusul verde al vitei de vie); Anomala solida Er. (carabusul
verde al vitei de vie); Lethrus apterus Laxm. (forfecarul); Byctiscus betulae L.
Student: Neagu Vlad Dumitru Grupa:1302
(tigararul); Adoxus obscurus L. (scriitorul); Peritellus sphaeroides Germ.
(gargarita cenusie); Pentodon idiota Hbn. (carabusul negru); Otiorrhynchus
ligustici L. (gargarita radacinilor de lucerna); Polyphylla fullo F. (carabusul
marmorat); Melolontha melolontha L. (carabusul de mai); Peritelus familiaris
Boh. (gargarita mugurilor vitei de vie); Epicometis hirta Poda. (gargarita florilor).

Si ordinul Lepidoptera este bine reprezentat si cuprinde circa 8 specii importante

si anume: Eupoecilia (Clysia, Cochylis) ambiguella Hbn. (cochilisul vitei de vie);
Lobesia (Polychrosis) botrana Den et Schiff. (eudemisul vitei de vie);
Sparganothis pilleriana Schiff. (molia frunzelor de vie); Peribatodes (Boarmia)
rhomboidaria L. (cotarul cenusiu al vitei de vie); Arctia villica L. (cainele babei);
Hyphantria cunea Drury. (omida paroasa a dudului); Lymantria dispar L. (omida
stejarului); Scotia (Agrotis) segetum Den et Schiff. (buha semanaturilor).

Ordinul Hymenoptera, este reprezentat de o singura specie Reticulitenues

lucifugus Rossi . Din ordinul Diptera o specie Perisa oenophila Haimb. (musca
galicola a vitei).

Din Clasa Gasteropode, 2 specii sunt mai importante si anume: Deroceras spp.
(limaxul cenusiu) si Helix pomatia L. (melcul de gradina).

Dintre Vertebrate sunt citate ca daunatoare specii din Clasa Aves (Pasari) cum ar
fi: Turdus merula L. (merla) si Sturnus vulgaris L. (graurul); iar din Clasa
Mamalia (Mamifere) din ordinul Rodentia speciile: Lepus europaeus Pal.
(iepurele de camp) si Oryctolagus cuniculum L. (iepurele de vizuina)

Student: Neagu Vlad Dumitru Grupa:1302