La mormntul lui Aron Pumnul

Mihai Eminescu

mbrac-te n doliu, frumoas Bucovin,

Cu cipru verde-ncinge antic fruntea ta;

C-acuma din pleiada-i auroas i senin

Se stinse un luceafr, se stinse o lumin,

Se stinse-o dalb stea!

Metalica, vibrnda a clopotelor jale

Vuiete n caden i sun ntristat;

Cci, ah! geniul mare al deteptrii tale

Pi, se duse-acuma pe-a nemuririi cale

i-n urm-i ne-a lsat!

Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt i mare,

Col? unde te-ateapt toi ngerii n cor,

Ce-ntoan tainic, dulce a sferelor cntare

i-i mpletesc ghirlande, cununi mirositoare,

Cununi de albe flori!

Te plnge Bucovina, te plnge-n voce tare,

Te plnge-n tnguire i locul tu natal;

Cci umbra ta mrea n falnica-i zburare

O urm-ncet cu ochiul n trist lcrimare

Ce-i sim naional!

Urmeze nc-n cale-i i lacrima duioas,

Ce junii toi o vars pe trist mormntul tu,

Urmeze-i ea prin zboru-i n cnturi tnguioase.

n cnturi rsunnde, suspine-armonioase,

Colo, n Eliseu!...