Formarea stelelor

Stelele se nasc din nori de praf, pentru a fi apoi mprtiate prin galaxii. Un exemplu cunoscut de
nor de praf este nebuloasa Orion, prezentat ndetaliu n figura alturat ce combin imagini
obinute de ctre telescoapele spaiale NASA Hubble i Spitzer folosind lumin vizibil i
lumin infrarou.

Turbulenele din interiorul acestor nori dau natere la aglomerri cu o mas suficient de mare pentru ca
praful i gazele s nceap s colapseze sub influena propriei gravitaii. Pe msur ce norul se
prbuete, materialul din centru ncepe s se nclzeasc rezultnd aa-numita protostea: miezul
fierbinte din centrul norului care colapseaz i care va deveni ntr-o zi o stea. Conform modelelor
tridimensionale ale stelelor realizate pe computer, norul de praf i gaze ce se rotete s-ar putea separa
n dou sau trei grupuri; iar acest lucru explic de ce majoritatea stelelor din Calea Lactee apar n
pereche sau n grupuri de stele multiple.

Pe msur ce norul colapseaz, n centru se formeaz un miez dens i fierbinte ce acumuleaz gaze i
praf. Nu tot materialul colectat ajunge s fac parte dintr-o stea din rmiele de praf se pot forma
planete, asteroizi sau comete ori acestea poate rmne sub form de praf.

n anumite cazuri se poate ca norul s nu colapseze ntr-un ritm uniform. n ianuarie 2004 un astronom
amator pe nume James McNeil a descoperit o mic nebuloas, ce a aprut surprinztor lng nebuloasa
Messier 78 din constelaia Orion. Cnd astronomii din ntreaga lume i-au ndreptat instrumentele spre
nebuloasa McNeil au descoperit ceva interesant: strlucirea nebuloasei prea s varieze. Observaiile
realizate n Chandra X-ray Observatory au oferit o explicaie: creterea episodic a luminozitii era
rezultatul interaciunii dintre cmpul magnetic al tinerelor stele i gazul din jur.