METODE SI PROCEDEE FOLOSITE IN PREDAREA

ADJECTIVULUI

Alegerea metodei de predare a limbii romne la ciclul primar are o importan

hotrtoare in alegerea scopului urmrit de institutor ,metoda fiind un instrument de
organizare a condiiilor invrii.
In practic, realizarea unui anumit obiectiv necesit combinarea mai multor
metode.
Sarcina complex de a imprima procesului de invmnt un caracter activ, de a asigura
invrii o desfsurare euristic, ce poate s angajeze capacitile intelectuale ale elevilor, s
favorizeze dobndirea independent a cunostinelor nu poate fi realizat prin folosirea unei
singure metode, fie ea orict de eficient in ocazii diferite.
Indiferent de metodele folosite, institutorul trebuie s urmeze calea inductiv, adic s
porneasc de la fapte de limb (exemple izolate sau cuprinse intr-un text) spre a se ridica la
definiie si reguli.Aceasta inseamn c elevii vor fi solicitai s observe faptele de limb, s le
compare, s descopere elementele comune si apoi s trag concluziile.Se poate folosi si calea
deductiv,dar la o clas cu nivel ridicat, in acest caz pornind de la definiie, elevii fiind
solicitai s caute faptele care o ilustreaz.
In predarea adjectivului la clas am folosit urmatoarele metode: conversaia,
demonstraia, exerciiul, explicaia, brainstormingul, jocul didactic, analiza
gramatical,problematizarea, fise de lucru.
a)Metoda conversaiei- se folosete in condiiile in care cunotinele pot fi desprinse de elevi
din cercetarea unui material intuitiv, din analiza unor exemple. Conversaia trebuie s fie o
modalitate specific de investigaie, pe baza unui schimb de idei intre institutor i elevi, prin
care acetia sunt ajutai s analizeze, s comenteze, s descopere aspecte noi.
Consider c este o metod eficient deoarece in cadrul desfurrii cursurilor am observat c:
-antreneaz elevii in cercetarea faptelor de limb i in descoperirea regulilor;
-dezvolt gandirea elevilor i ii obisnuiete cu munca in colectiv;
-ii obliga la o exprimare corect.
Prin aceast metod am urmrit stimularea i orientarea gandirii elevilor mei, punandu-
le anumite intrebri, dar i improsptarea cunotinelor dobandite, apeland la memorie. Prin
intrebrile mele am incercat s-i fac s observe, s compare, s descopere insuiri comune i
deosebite, apoi s trag concluzii sub form de definiii, s ilustreze definiiile prin exemple
noi.
Conversatia, cu toate virtuile exprimate, prezint anumite limite. Astfel, uneori, in
cadrul altor lecii, prin modul cum am organizat i condus conversaia, mi-am impus felul de a
observa i de a analiza realitatea, modul de a gandi, fr a da elevilor posibilitatea s
anticipeze, s emita ipoteze, s propun alternative, s aleag intre mai multe soluii, s ajung
la descoperire. In acest caz, sunt obligai s urmeze un drum precis, strict, jalonat de
succesiunea intrebrilor, fr a-i putea manifesta initiaiva i spontaneitatea in gandire.
Pentru stabilirea definiiei adjectivului am scris pe tabl un text cuprinzand substantive
insoite de adjective. Am pus intrebri de felul:
-Care sunt substantivele din acest text? (se subliniaz).
-Ce arat ele?(lucruri, fiine, fenomene ale naturii, stri sufleteti).
-Care sunt cuvintele care arat cum sunt substantivele? (se subliniaz cu cret colorat).
-Ce arat aceste cuvinte?(forma, culoarea, mrimea, etc.).
-Ce sunt forma, mrimea, culoarea ?(insuiri ale lucrurilor i fiinelor).
-Cum se numesc cuvintele acestea?(pot spune eu c se numesc adjective i cer elevilor s
incerce s formuleze o definiie).
Inaintez conversaia pe msur ce elevii au ineles faptele i au acumulat noi elemente
spre a putea merge mai departe. Am avut grij ca intrebrile pe care le pun s le adresez
intregii clase, s le dau elevilor timp de gandire.
b)Demonstraia
Etimologic, a demonstra inseamn a arta, a convinge.
 In gramatic aceast metod se folosete in leciile de predare a noilor cunotinte i se
asociaz cu metoda conversaiei i cu analiza gramatical.
Ceea ce este caracteristic acestei metode este folosirea de mijloace intuitive: scheme,
plane, tablouri etc in construirea unor raionamente logice, evitandu-se astfel inelegerile
greite. Ea devine eficient dac institutorul se organizeaz astfel incat elevii s fie pui
concomitent in situaia aplicrii in practic a celor demonstrate.
Am scris pe tabl textul urmtor:
Apare in aren tigrul fioros.Pete ca o pisic uria i cuminte. Ii leagn coada grea i
lung. La comanda scurt a urcat cu pas mldios pe mingea uria.
Sarcin: Copiai din nou textul dar cu substantivele la numrul plural. Observati cum se
schimb adjectivele.
Prin aceast sarcin s-a demonstrat legtura dup ineles a adjectivului cu substantivul,
modul cum se schimb propoziiile din textul dat.
In rezolvarea cerinei de mai sus elevii au transformat textul corect, fr nici o
dificultate, 19 nu au avut greeli i 6 elevi au intampinat dificulti in sensul c au acumulat
1-2 greeli.
c)Exerciiul se folosete in leciile de consolidare a cunotinelor i deprinderilor. Poate fi
folosit i in cadrul leciilor de predare, cand se face fixarea cunotinelor predate. De obicei se
asociaz cu alte metode. Const in efectuarea unor aplicaii orale sau scrise in legtur cu
cunotinele teoretice dobandite. Metoda menine treaz interesul i sporete spiritul de
independen, cu atat mai mult cu cat exerciiile se prezint intr-o varietate de forme. Aceste
exerciii vor fi gradate, incadrandu-se in acumulrile anterioare, iar de fiecare dat vor
prezenta un plus de noutate, chiar dac vizeaz acelai scop.
La clas am cutat s lucrez exerciii care s indeplineasc anumite condiii:
- s aiba caracter aplicativ;
- s prezinte interes pentru elevi;
- s cear efort de gandire din partea elevilor, dar s nu depeasc puterea lor de
inelegere;
 - s fie corect formulate i aplicate suficient;
- s nu fie prea numeroase pentru a nu-i supraincrca pe elevi;
- s fie gradate i chiar individualizate;
- s fie controlate i cercetate la timp;
- s aib un rol educativ, s nu plictiseasc elevii.
In toate manualele alternative exist exerciii la fiecare capitol, dar in predarea
adjectivului nu m-am limitat numai la aceste exercitii. De asemenea, folosesc si exerciiile
creatoare (compunerile gramaticale). Folosesc aceste exerciii urmrind la elevi exprimarea
corect, utilizarea cunotinelor teoretice intr-o compunere proprie, pe o tem dat. In general
acestea pot fi: descrieri, portrete, caracterizri, etc.
d)Explicaia este o form de expunere oral in care predomin argumentarea rational.
Provine de la termenul latin explicare ce inseamn aciune de descoperire, de dezvluire a
adevrurilor ce nu ies imediat in eviden. Presupune redarea de ctre institutor a notelor
eseniale proprii problemei noi puse in discuie i integrarea acesteia in sistemul cunotinelor
anterioare. Explicaia este un model coerent de gandire tiinific i de vorbire, un mod de
abordare raional a realitii prin care institutorul ii indrum pe copii spre forme de gandire
pe care ei nu ar avea cum s le descopere spontan; ii inva s-i organizeze cunotinele la un
nivel de abstractizare superior, s sesizeze problemele de sintez, s extrag esenialul.
Funcia activizat a metodei const in introducerea elevilor in investigarea unor
elemente de limb, de vocabular, pe baza cercetrii anumitor surse de informare, a dezvluirii
conexiunilor interne pe baza experienei anterioare, a evidenierii relaiilor cauzale, a
inelegerii esenei lingvistice.
Investigaia, explicarea cauzelor i expunerea argumentat a adevrurilor constituie
esena muncii de cercetare tiinific, activitate pe care elevii o cunosc treptat, inc din clasele
mici, cand trebuie familiarizai cu adevrul tiinific, cu dorina de a ptrunde in universul
relaiilor dintre fenomene, explicandu-le cauzele. La varsta colar mic explicaia are un
caracter elementar, ca strategie mintal predominand inducia. Cand se utilizeaz mijloacele
de invmant adecvate obiectivelor coninutului tiinific, metoda sporete in calitate i
eficien.
e)Metoda brainstormingului metoda asaltului de idei, este aplicabil elevilor claselor a III-
a i a IV-a. Prin ea se stimuleaz divergena gandirii in sensul propunerii unor soluii, emiterii
unor idei, in legtur cu problema lansat, orice form critic sau de discuie fiind exclus.
Prin folosirea acestei metode se provoac participarea activ a elevilor, se dezvolt capacitatea
de a tri anumite situaii, de a le analiza, de a lua decizii in ceea ce privete alegerea soluiilor
optime i se exerseaz atitudinea creativ i exprimarea personalitii.
De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizeaz dezvoltarea relaiilor
interpersonale constatm c persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante.
Etapele metodei:
1.Se alege tema i se anun sarcina de lucru;
2.Se solicit exprimarea intr-un mod cat mai rapid, in enunuri scurte i concrete, fr cenzur,
a tuturor ideilor chiar trznite, neobinuite, absurde, fanteziste, aa cum vin ele in minte
legate de rezolvarea unei situaii-problem conturate. Se pot face asociaii in legtur cu
afirmaiile celorlali, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, fr referiri
critice. In acest caz funcioneaz principiul cantitatea genereaz calitatea.
3.Totul se inregistreaz in scris, pe tabl, flipchart, video, reportofon, etc.
4.Se las o pauz de cateva minute pentru asezarea ideilor emise i recepionate.
5.Se reiau pe rand ideile emise, iar grupul gsete criterii de grupare a lor pe categorii
simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezint posibile criterii.
6.Grupul se imparte in subgrupuri, in funcie de ideile listate, pentru dezbatere. In aceast
etap are loc analiza critic, evaluarea, argumentarea i contraargumentarea ideilor emise
anterior. Se selecteaz ideile originale i cele mai apropiate de soluii fezabile pentru problema
pus in discuie. Se discut liber, spontan, riscurile i contradiciile care apar.
7.Se afieaz ideile rezultate de la fiecare subgrup, in forme cat mai variate i originale:
cuvinte, propoziii, imagini, desene, cantece, colaje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de
ceilali.
In experimentarea acestei metode la clas am incercat s incurajez exprimarea ideilor,
s nu permit intervenii inhibante i s stimulez explozia de idei.
f)Jocul didactic Prin aceast metod se face apel la cunotinele elevilor, reuindu-se
aprofundarea i sistematizarea lor intr-o form placut; este inlaturat starea de pasivitate, se
dezvolt capacitile intelectuale, este stimulat interesul copiilor, se dezvolt spiritul de
echip. Structura unui joc didactic este urmtoarea:
- sarcina didactic;
- coninutul jocului;
- elementele jocului;
- reguli de desfurare.
Acest tip de activiti ii menin esena de joc, dar i specificul instructiv-educativ.
Jocurile sunt o form de activitate atractiv i accesibil copilului de 5-10 ani, prin care se
realizeaz o parte din sarcinile educaionale, dar corespunztoare nu numai copilriei, ci i
naturii umane in general. Jocul didactic poate fi folosit in anumite scopuri i in diferite faze
ale leciei.
Am obinut rezultate bune in cadrul leciei Adjectivul la clasa a -III-a in captarea
ateniei dar i in fixarea cunotintelor cu jocurile didactice Cum poate fi? sau Ce tii despre
mine? avand ca obiective :
- s recunoasc adjectivele dintr-un text dat sau dintr-o enumerare de cuvinte;
- s sesizeze importana adjectivelor in comunicarea scris, comparand texte cu i fr
adjective;
- s potriveasc adjective date la substantive i invers;
- s gseasc insuiri opuse;
- s foloseasc adjectivele in exprimare, in scopul precizrii i nuanrii comunicrii;
- s stabileasc relaii de colaborare in timpul lucrului in echip i in timpul
desfurrii jocurilor.
Am convertit aa zisa metod a cubului ce presupune explorarea unui subiect din mai
multe perspective intr-un joc didactic eficient aplicabil tot la clasa a -III-a . Am imprit elevii
in 6 grupe, apoi am solicitat ca fiecare din cele formate s-i aleag un simbol din urmtoarele
jetoane: ursule, minge, mainu, clovn, zar, papu (toate aceste simboluri reprezentand
jucrii). Le-am prezentat apoi un cub care are desenat pe fiecare latur una din jucriile
amintite mai sus, pe care va trebui s:
1.ursuleul- DESCRIE
2.mingea- COMPAR
3.mainua- ANALIZEAZ
4.clovnul- ASOCIAZ
5.zar- APLIC
6.papua- ARGUMENTEAZA
Toate aceste operaiuni elevii le-au fcut pe fie, fiecare echip primind la inceput o fi
conform simbolului ales. La final reprezentantul fiecrei echipe a prezentat colegilor
rezultatele finale ale fielor de lucru.
Am observat fantezia, iniiativa, voina, spontaneitatea pe care le provoac jocul
didactic elevilor, punandu-i in situaii noi, i nu in ultimul rand usurina aprofundrii
elementelor teoretice. Am incercat s creez i alte tipuri de jocuri ce se pot aplica in cadrul
leciilor.
g)Analiza gramatical
Este metoda principal de studiere a limbii romane in clasele primare, gimnaziale,
liceale. Este folosit in forme diferite, in predarea tuturor capitolelor de limb i in toate
tipurile de lecii. Analiza morfologic i sintactic am folosit-o in leciile de dobandire de
cunotine pentru a descoperi elementele necesare in vederea formulrii unor noi reguli i
definiii; in leciile de fixare i consolidare, de recapitulare, de verificare cu scopul de a realiza
sarcinile specifice acestor tipuri de lecii.
Analiza gramatical nu am folosit-o singur, ci asociat mai ales cu metoda conversaiei
i a exerciiului, de care nu poate fi desprit.
Exemplu de exercitii de analiz gramatical folosite in predarea adjectivului:
1. . Analizeaz morfologic i sintactic adjectivele din textele urmtoare:
 a) Pe luciul plumburiu al apei se ivete n curmezi o coam glbuie i crea."(Al.
Vlahu, Romnia pitoreasc ")
b) Astfel, cnd iscusitul meu clugr, prinse a scoate din vinele mute i negre ale unei
cremene reci, un izvor de scntei luminoase, i cnd, mai ales, din frunzele uscate i
ngrmdite peste iasca aprins, ncepu s se ridice fumul negru i nduit, am crezut c
st n faa mea Achates."(C. Hoga, Pe drumuri de munte ")
2. Analizeaz adjectivele din textele urmtoare, completnd tabelul dat:
Adjectivul Substantivul pe care l Genul Numrul Funcia ntrebarea

determin sintactic

a) Aerul e viu i proaspt! El trezete i nvie

Balta-n aburi se ascunde sub un vl misterios
Ateptnd voiosul soare ca pe-un mire luminos. " (V. Alecsandri, Balta")
b) Noaptea e limpede, luminoas, -atta linite este n aer, c frunzele nemicate ale
slciilor i par nmrmurite de parc au fost vrjite. "(Al.Vlahu, Romnia pitoreasc")
Ca metod de cercetare a limbii, analiza gramatical const in descompunerea
intregului in pri componente, cercetarea naturii acestor pri, stabilirea funciei lor in actul
de vorbire dat, stabilirea raportului cu celelalte pri componente. Analiza nu se face ins
numai pentru cunoaterea mai bun a prilor, ci i pentru inelegerea mai profund a
intregului.
Analiza morfologic se practic pe scar larg in predarea morfologiei dar i ca parte a
analizei sintactice, in etapa predrii sintaxei. Ea are ca scop s clarifice i s consolideze
cunotinele despre prile vorbirii, despre modificrile pe care acestea le sufer din punct de
vedere sintactic.
h)Problematizarea
Elementele de problematizare au avantajul c pot fi uor adaptate la diferite lecii sau
etape ale lectiei sau la diverse forme ale muncii scolarului. Pentru a dobandi un caracter
problematizat, o tem trebuie s trezeasc o reacie de surpriz, de mirare, chiar de uimire. In
activitatea exploratorie a elevului se identific patru momente:
-perceperea problemei;
-studierea i restructurarea datelor problemei;
-cautarea soluiilor posibile;
-obinerea rezultatului final.
Invarea prin descoperire se desfoara intr-un cadru problematizat, fiind de fapt o
continuare a problematizrii prin care elevii sunt pui s descopere adevarul, refcand drumul
elaborrii cunotinelor prin activitate proprie independent. Aceast form de invare a
aprut din necesitatea de a-l pune pe elev in ipostaza de subiect al cunoaterii tiinifice.
i)Utilizarea fielor de munc independent
In concepia unui invmant de calitate, modern, formativ, un rol important il au
metodele, tehnicile i procedeele de studiu.
Munca independent este o form de baz, esenial i actual a invrii. Locul i rolul
su in procesul invrii limbii, se justific prin valenele ei multiple, incontestabile. Ea
continu, intregete, completeaz, reactualizeaz, fixeaz, concretizeaz i finalizeaz
cunotinele i deprinderile legate de lecie, manual sau alt instrument de lucru al elevului. Se
poate spune c munca independent respect toate principiile didactice. Dezvoltand capaciti
intelectuale de investigare, munca independent consolideaz atitudinile pozitive fa de
invtur, ii dezvolt elevului caliti i trsturi de personalitate ca: perseverena,
constiinciozitatea, corectitudinea, disciplina, spiritul de ordine, capacitile de autocontrol, il
deprinde cu aciunea eficient, cu lucrul bine fcut. Pentru aceasta am iniiat, indrumat i
inarmat elevii cu diferitele strategii de invare, am elaborat i aplicat cu succes diferite fie de
lucru. In funcie de scopul lor, am folosit urmatoarele tipuri de fie:
-fie folosite in predare;
-fie de fixare i consolidare a cunotinelor;
-fie de greeli tipice sau lacune desprinse din lucrri de control sau teste de evaluare;
-fie de teme in clas sau acas, pe uniti de invare.
 Pentru elevii cu greuti in invtare am folosit fie de recuperare care au un caracter de
recapitulare, fixare i consolidare.
Pentru elevii cu preocupri deosebite i sustinute, am folosit fie de autoinstruire,
incepand cu sarcini de informare i documentare, pan la exerciii i teme suplimentare.
Tehnica muncii cu fie solicit pregtirea minuioasa a cadrului didactic, dar uureaz i
difereniaz munca independent a elevilor.
Prin munca independent are loc odat cu transferul de cunotine, un transfer de
metode, tehnici i procedee de munc de la profesor la elev, acetia cutand s-i insueasc in
mod independent cunotine prin cutare, descoperire i redescoperire, pe aceast cale, a
organizrii muncii, elevul ii insuete disciplina de a invta, de a studia.
Fiele folosite in predare, au ca scop stimularea gandirii elevilor pentru inelegerea
materiei noi, pregtesc terenul inelegerii noilor cunotine, pe baza celor vechi, precum i
motivarea lor.
Fiele de consolidare i fixare a cunotinelor - sunt cele mai raspandite tipuri de fie.
Se utilizeaz in momentul in care s- lucrat suficient de mult, lamurindu-se cazurile generale
i particulare. Coninutul trebuie incadrat perfect in timp, pentru ca elevul s rezolve tot ce i s-
propus. Scopul urmarit prin acest tip de fi este de consolida o anumita tem sau unitate
de invtare, de depista greelile colective i individuale pe care le fac elevii, precum i de
fixa cazurile dificile. Pe tot parcursul experimentului didactic am folosit fia de consolidare
cunotinelor pentru selectarea datelor necesare, pentru stabilirea momentului optim de trece
de la o categorie de obiective la alta i nu in ultimul rand pentru ine o eviden stict
progresului sau regresului fcut de fiecare elev in parte.
Am discutat cu elevii fiecare fi in parte, greelile tipice, greelile colective, rezultatele
lor fiind punctul de plecare in munca de corectare greelilor din cunotinele elevilor.
Fiele de lucru m-au ajutat in atingerea obiectivelor propuse lecie de lecie, inlturand
monotonia, mrind productivitatea leciei i asigurandu-i o not aparte.
Inst.Pufulete Jenica Lavinia
Sc.Virgil Mazilescu, Corabia, Olt