ELABORAREA METODIC 2

TEMA: Puntea dentar ntreg turnat. Fixarea modelelor n

simulatoare. Modelarea machetei din cear.

1. Simulatoarele. Definiie. Varieti

Simulatoarele aparate care reproduc n afara SS miscrile mandibulei

fa de maxil. Pot fi: ocluzoare si articulatoare.

2. Ocluzorul, varieti, elementele componente, caracteristica.

Ocluzoarele cele mai simple aparate utilizate n practica proteticii

dentare, care imit miscrile mandibulei n plan vertical.
Sunt compuse din 2 ramure articulate n jurul unui ax asemntor cu o
balama, si sunt meninute la distana dorit cu ajutorul unui surub sau
tij metalic situat vertical.
Ocluzatoarele Biokep (Ivoclar, Germania) repet miscrile
mandibulei n plan vertical si de lateralitate.

3. Articulatoarele, varietile, elementele componente,

caracteristica.

Sunt aparate ce imit miscrile mandibulei n toate planurile si servesc

pentru refacerea morfologiei ocluzale corespunztoare activitii
funcionrii SS.
Aticulatoarele anatomice medii si semiadaptabile:
Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca principiu de
construire triunghiul Bonwil. Au 2 rame: superioar => imit maxila;
inferioar => imit mandibula, articulate printr-un complex asemntor
ATM.
Astfel, extremitile posterioare ale ramei superioare sunt prezentate
de condilii articulari care alunec pe pantele ce imit tuberculii articulari
situai pe ramura inferioar. Suprafaa acestor pante are un plan de
nclinare meziodistal de 33 si oralovestibular de 17. Aceste suprafee
articulare sunt plasate mai jos si mai posterior fa de locul
corespunztor al acestora n ATM.
Locul lor de articulaie n ATM si al axului intercondilian transversal
este indicat de o tij transversal cu extremitile ascuite, solidarizat la
rama superioar a articulatorului. Extremitatea anterioar a ramei
superioare are o tij, vertical detasabil ce menine distana dintre rame
si pe care este instalat o mic tij orizontal, ce indic marginea
interincisival a dinilor centrali inferiori. Totodat, vrful tijei orizontale
si pintenii de suport situai pe laturile verticale posterioare ale ramurii
inferioare, formeaz linia median orizontal a articulatorului dup care
se stabileste planul protetic.
Alte tipuri: Monsson, Wadsworth, Heit.
Articulatoare adaptabile reproduc individual miscari:
1) cu nregistrare intrabucal
2) cu nregistrare extrabucal
3) cu nregistrare intra si extrabucal

4. Metoda fixrii modelelor n ocluzoare.

Prin ghipsare, n relaie centric.

Etape:
-pregtirea modelelor, (soclurile se aduc la dimensiunea necesar
si se fac pe ele niste santuri de retenie);
-poziionarea modelelor n relaie centric
-alegerea si verificarea ocluzorului (dac se realizeaz line miscile
de articulare)
-ghipsarea modelelor
-fasonarea ghipsului
-fixarea dimensiunii verticale

5. Metoda fixrii modelelor n articulatoare.

Fixarea n articulatorul Gysi Simplex:

1.pregtirea modelelor
2.pregtirea articulatorului
3.gipsarea modelelor

6. Varietile de cear utilizate la modelarea machetei punii

dentare ntreg turnate.

La modelarea machetei punii dentare ntreg turnate se foloseste cear

de culoare rosie, albstr si verde ambalat sub form de dreptunghiuri.
 Ceara de culoare rosie este utilizat pentru adaptarea machetelor
coroanelor n regiunea cervical, cea verde pentru modelarea feelor
coronare, iar cea albastr pentru modelarea prilor intermediare ale
punilor dentare. (Brsa, Postolache. p 97)

7. Puntea dentar ntreg turnat, caracteristica.

Primele picturi de cear sunt foarte fierbini pentru o aderen mai

bun la bont.
Apoi prin adiie se reface forma morfofuncional a suprafeei dintelui,
iar macheta s fie subdimensional n volum cu 0,2-0,28 mm.
Macheta nu trebuie s aib convexiti si margini prea accentuate si se
modeleaz cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o aderen
bun n zona coletului.

8.Etapele clinico-tehnice de confecionare a punilor dentare

ntreg turnate.

1. Clinic prepararea dinilor stlpi, amprentarea, protecia plgii

dentinale;
2. Laborator realizarea modelului de lucru, modelarea machetei
coroanei din cear, turnarea;
3. Clinic proba coroanei turnate;
4. Laborator prelucrarea mecanic, slefuirea si lustruirea;
5. Clinic proba si fixarea coroanei.

9.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru prepararea

dinilor stlpi n punile dentare ntreg turnate.

10.Varieti de praguri cervicale, tehnica realizrii i

necesitatea.

Praguri subgingivale si supragingivale.

Cu ajutorul pragurilor cervicale obinem un aspect fizionomic mai bun
n cazul retraciilor gingivale. Igiena mai favorabil.
 Prepararea dinilor in zona coletal are ca scop adaptarea ct
mai perfect a protezei pariale fixe la aceasta periferie, nchiderea
marginal sau jonciunea dento-protetica. Aceast limit cervicala a
preparaei dinilor intereseaz din mai multe puncte de vedere:
nivelul de plasare;
configuratia limitei de plasare;
posibilitati de creare a acestora pentru realizarea unor
amprente de precizie in cazul in care aceasta limita e plasata
intracrevicular avand ca obiectiv mentinerea stabilitatii gingiei
libere.

Nivelul de plasare
Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatii
parodontale, aprecierea sulcusului gingival cu sonda parodontala si
examen radiologic.
Menajarea parodontiului marginal respecta principiul
bioprofilactic. Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limitei
cervicale a preparatiei dentare va trebui sa tina cont de varsta
pacientului, de starea de sanatate parodontala a sa precum si de
necesitatile fizionomice.
Nivelul de plasare a limitei cervicale a preparatiei
supragingival, juxtagingival sau subgingival se va hotari pentru
fiecare dinte in parte luand in considerare atat avantajele cat si
dezavantajele acestei plasari. (5)
a) Preparatia coletala intrasulculara (intracrevicular,
subgingival) nu trebuie sa depaseasca in sulcusul gingival 0,35-0,50
mm.
Ca avantaje prezinta o valoare carioprofilactica crescuta,
retentivitate si stabilitate buna precum si satisfacerea cerintelor
fizionomice, insa dezavantajele sunt mai numeroase:
traumatizarea parodontiului marginal;
amprentare mai dificila, inexacta uneori;
 marginile machetei subtiri se pot deforma;
adaptare axiala imprecisa a coroanei protetice;
pot ramane zone neslefuite, neacoperite de coroana
protetica, sensibile, rugoase, placofile;
lezarea insertiei sau chiar a fibrelor ligamentare (ligaturi
circulare), ce pot produce inflamatii, retractii gingivale,
hipertrofii, pungi parodontale. (5)
Sunt indicate in mod obligatoriu la coroanele stantate si la
cele turnate realizate pe preparatie fara prag, pe dinti scurti in
vederea maririi retentiei chiar si atunci cand exista obturatii sau
fracturi subgingivale. Contraindicate la hemofilici (5)
b) Limita juxta- si supragingivala satisface principiul
bioprofilactic asupra parodontiului, mai ales pe cel biomecanic de
retentie si stabilitate precum si pe cel fizionomic.
Prezinta ca avantaje:
protejarea parodontiului marginal;
nu necesita dilatarea sulcusului gingival;
permite o amprentare mai exacta;
nu necesita gravare arbitrara in laborator;
permite o verificare a adaptarii prin inspectie;
permite perfectarea adaptarii prin brunisare;
permite controale periodice ale inchiderii marginale. (5)
Ca dezavantaje se remarca o retentie redusa pe dintii scurti iar
in zonele vizibile sunt inestetice.
Este indicata aceasta limita de plasare pe dinti lungi in zona
laterala, in conditiile tehnice si cu materialele adecvate de asemenea
la pacientii hemofilici, diabetici etc. (5)

Configuratia limitei de plasare

cu limita exacta, tangentiala;
fara limita exacta, cu prag.
a)Configuratia fara limita exacta, tangentiala
Se plaseaza intotdeauna aproximativ 0,5 mm subgingival atat la coroane
stantate cat si la cele turnate fara prag. Nu se recomanda la coroane
mixte.

11.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru realizarea

modelului de lucru i auxiliar.

12. Tehnici de realizare a modelului de lucru i auxiliar.

Modelul din ghips poate fi realizat dup tote tipurile de amprente

cunoscute, ns calitatea confecionrii lui depinde de materialul utilizat
la obinerea amprentei.
Amprentele obinute din materiale amprentare alginate se recomand a
fi tratate cu soluie 2% sulfat de zinc sau soluie 2% sulfat de potasiu
timp de 1-2 minute. Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic din
alginat si obtinerea unei suprafee netede a modelului.
Turnarea modelului la nceput amprentele se spalbine cu un jet de
ap rece, apoi se prepar pasta din ghips, prin malaxarea manual au
mecanic a apei cu pulbere de ghips.
Dup prepararea pastei din ghips trecem la turnarea modelului. n
acest scop amprenta splat se usuc si se depune cu spatula poriuni
mici de past din ghips pe prile interne cele mai pronunate ale
amprentei. Se vibreaz cu mna sau prin meninerea amprentei n
vibrator pentru ca pasta s ptrund treptat n toate imprimrile
amprentei. Pentru realizarea soclului modelului pe masa de ghips sau pe
o plac de sticl se depun poriuni de past din ghips de dimensiunile
amprentei, peste care se amplaseaz amprenta cu partea n care a fost
turnat pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii amprentare se apas usor
pentru solidarizarea poriunilor de past de ghips din amprent si de pe
mas avnd grij s nu subdimensionm. Concomitent, cu spatula se
nltur surplusurile de ghips. Dup priza definitiv, se ndeprteaz
modelul de pe placa de sticl si se trece la eliberarea lui de materialul
amprentar. Se fasoneaz soclul modelului cu ajutorul cuitului de ghips
sau cu ajutorul aparatlui de soclat.

13. Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru

realizarea machetei din cear a punii dentare ntreg turnate.

14.Tehnici de modelare a machetei din cear a punii dentare

ntreg turnate.

Pagina 261