MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE §I AMENAJARI TERITORIULUI ORDIN Nr. 61/N/L din 22.01.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tebnico-Stiintific nr. 43/1996; fn temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea gi functio narea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajan Teritoriului, in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/1996, Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN: ‘Art. 1 - Se aproba: "Normativ privind igiena compozifiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfagurate, in regim de iarna-vara"; Indicativ NP 008/97. Art. 2 - Normativul de la art, 1 intra in vigoare la data publi- Art. 88 cari in Buletinul Constructiilor. 3 - Directia Programe de Cercetare i Reglementari ‘Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA i ‘ 8 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTH §I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR -INCERC- NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII CU DIVERSE DESTINATU, IN FUNCTIE DE ACTIVITATILE DESFASURATE, IN REGIM DE IARNA-VARA INDICATIV NP 008-97 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTULOR Director general: conf.asoe.ing. Paul POPESCU Director Departament: —_dr.ing. Serkan Petre LAZAR - laboratoarele ACUSTICA si PTEE Responsabil tema: dr.ing. Serkan Petre LAZAR fiz. Gheorghe PETRESCU Gef laborator Acusticé: dr.ing. Serkan Petre LAZAR ef laborator PTEE: fiz. Constanta MARIN-PERIANU 89CUPRINS NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII CU DIVERSE DESTINATIL, IN FUNCTIE DE ACTIVITATILE DESFASURATE, IN REGIM DE IARNA-VARA INDICATIV NP 008-97 1 Generalitati. : 91 1, GENERALITATI 2 Compozitia aerului exterior 3 3 Compozitia aerului interior .. 1.1. Obiect 4 Metode de determinare a concentratiei de Prezentul normativ stabileste valorile parametrilor corespunza- substante poluante 98 tori cerintei privind "Igiena aerului” functie de destinatia con- 4.1, Determinari experimentale Pe structiilor sau a unitatilor functionale ce intra in componenta 42. Determinari prin calcul ~ 99 —— 5 Masuri tehnice recomandabile pentru realizarea Poe | Nivelurile admise pentru parametrii ce definese cerinta trebuie nivelurilor de performanta icicel | asigurate din faza de proiectare si mentinute pe durata de exploa- 5.1. Limitarea poluarii chimice si radioactive la sursa... 105 | asigurate din faza d 52. Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare, | re a constructiei de filtrare sau de absorbtie 105 . | 53, Reglarea duratelor in care pot 1.2. Luerarile de constructii trebuie sa asigure un madiy fi recuperate spatiile 108 sanatos pentru ocupanti, tinand seama de sursele poluante: 5.4. Reglarea concentratiei de ‘omiditate 108 - produse metabolice (bioxid de carbon, vapori de apa, mirosuri Anexa 1 ale corpului uman ete.); TTipuri de cladiri care fac obiectul prezentului normativ... 10 = produse de ardere (oxid de carbon, bioxid de carbon, vapori Anexa 2 de apa, oxizi de azot, hidrocarburi etc.); ‘Terminologie mv - fum de tigare; Anexa 3 - compusi organici volatili (formaldehida, solventi ete.); Prescriptii tehnice conexe a) - particule in suspensie respirabile si nerespirabile; Anexa 4 - micro-organisme (bacterii, virusi, mucegai etc.); Hecomandan prving saben debitului de noxe. us | Jaden oF substante radioactive: ers 5 - particule sedimentabile. ee cecal t©0) cf 1.8. Poluantii ce pot altera calitatea aerului provin din: c. Metode de calcul simplificat al necesarului de ~ materiale de constructii; faer proaspat pentru asigurarea calitatii instalatii tehnice, inclusiv aparatura de arder aerului interior incaperilor .. 127 - mobilier si echipamente; Anexa 5 | Aprobat de. ‘Masa moleculara gi densitatea pentru unele substante shorat de Rerobal de: 7 eee eS yeereRTN ef ecemacraee : 18 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DELVOLTARE dinal ne BUN din 22.01.1997 IN CONSTRUCTI $1 ECONOMIA CONSTRUCTHLOR a1= modul de ocupare a spatiilor (numar de persoane, animale, plante etc.). Nota: Cladirile care fac obiectul prezentului normativ sunt speci- ficate in ANEXA 1, iar activitatile specifice ce se desfa- in unitatile functionale din aceste cladiri, precum soar si nivelul metabolic corespunzator sunt prezentate in tabelul 1. Tabelul 1 ‘Activitate consideraté fetabolism| 1 M(met)* 1._|Somn 0,7 2._| Repaus Tungit 08 3._|Repaos, agezat_pe scaun [10 4. [Activitate sedentara (munca de birou, audierea cursurilor sau conferintelor ete. | 1,2 ‘Activitate normala desfagurata stand in picioare (munca personalului din gervicii, | obligat sé nu se ageze: vanzatori, recep- tioneri_etc. 15 _| 6. | Activitate desfigurata stand in picioare si care implica concentrare intelectuala (munca desfagurata de conferentiari, doc- tori in operatie etc. 41 Activitate desfagurata stind in picioare si care implica efort fizic: | 7.1. treaba la bucatarie 2,0 7.2. curatenie in locuinte, camere de hotell 1,8 7.3. serviciu in restaurante 2,5 74. spalat manual rufe ugoare (lenjerie) 2.5 7.5. spalat rufe grele (ceargafuri, draperi ete.) 3,0 7.6. transport greutati 30...50 kg 40 8. | Activitati sportive si munca foarte grea 3.45 * 1 met = 58, 15 Wim? 2 - activitati din interiorul cladirii (lucrari de intretinere, spalat, uscat, preparat hrana, zugraveli, vopsitorii etc.); . - sistemul de distributie a apei; ~ sol; - surse exterioare. 1.4, Controlul emanatiei de noxe se poate realiza prin: - interzicerea/limitarea anumitor substante; - conceptia de aleatuire gi realizare a constructiilor in ansamblu sau a clementelor componente de constructii sau instalatii; - reglarea debitului de aer pe baza bilanturilor de concentratii; - utilizarea de fungicide sau alte substante bioacide pentru climinarea sau neutralizarea noxelor. 1.5. Principalii termeni specifici sunt prezentati in Anexa 2. 1.6. Principalele reglementari tehnice conexe la care se refera acest normativ sunt prezentate in Anexa 3. 2, COMPOZITIA AERULUI EXTERIOR 2.1, Pentru calcule estimative (in proiectarea sau verificarea constructiilor) privind schimburile de aer, se accepta uzual urmatoarea compozitie a aerului exterior uscat (in procente de masa)*: + oxigen, "0,": 20,94% - bioxid de carbon, "CO,": 0,03% - azot, "N," gi gaze inerte: 79,03%. Calitatea aerului atmosferic depinde de concentratia diferitelor substante sub forma de gaze, vapori sau pulberi care intra in compozitia sa, Aceste concentratii se pot exprima in: - a) procente de volum sau masa (%); ) mg” substanta poluanta/m? de aer (mg/m); ©) “mg” substanja pokfanta/ke aer (mg/kg); 4) "ppm" (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de ser exprimate in volume). 8in calcule de proiectare se considera ca 1 m* de aer cantareste 1,2928 kg (in conditii normale de exploatare: temperatura variind intre 0-35°C, presiunea atmosferiea = 0,1 MPa‘10%). ——— _— e CO, continut e 0,03% caesar —] __ Procentul de CO, continut in aer poate fi mai mic de 0,03% ' cenepnawa pop EE eee when” vaousse in zonele rurale si mai mare in zone de oras, unde ajunge la | scars dur Tabel 2 Concentratii maxime admisibile conform STAS 12574-87 0,04%. Aerul mai poate contine diverse particule, cat gi vapori 7 Mee [och Time Taal | de apa (umiditatea relativa poate ajunge iarna pana la 80- Tadaeie =a cml si vara pina la 50-75%) od doradac cee RN EE esis + [stagione Aids GICH] . 2.2, Concentratiile maxime admisibile ale substantelor chimice | Amon : din aer sunt prezentate in tabelul 2. Amplasarea constructiilor ! ae Ten om de locuit sau a cladirilor publice este interzisa in zonele in care [Benzer. ox concentratiile de noxe depagese limitele din tabelul 2. H oer aa in cazuri bine justificate, amplasarea de constructii in astfel CromiCii) de zone se poate face cu avizul organismelor avand atributii | (Baia a1 in controlul mediului si sanatatii populatiei cu adoptarea de \ enol 038 masuri tehnice pentru inscrierea in parametrii prevazuti in tabel. j Teor | ‘puoy ih fom de 2.3. Calculul concentratiilor (pentru mai multe substante actio- | joven | soos pand concomitent) se face conform prevederilor STAS 1257487. er ae in aceste cazuri, valoarea totala a concentratiei diverselor | ze sub foe de | Seon! gee wit | substante nu poate depasi 10 ppm (in cazul valorilor medi de j Cities scurta durata) si 4 ppm (in cazul valorilor medi zilnice). 5 ; Ticroxen aia 2.4, Umiditatea relativa de caleul a aerului exterior este | Maan = eno | STAS 1081845 conform STAS 6472/2-83. Pentru perioada de iarna aceasta | i at umiditate este de 85%, iar pentru cea de vara de 70%, pentru Med capa toate zonele climatice ale teritoriului Romanici. | Qisd de cwbon — {peste ° 5 STAS THI | 2.5. Concentratiile maxime admise pentru pulberi sedimenta- | tan bile se prezinta in tabelul 3 (conf. STAS 12574-87). aamncsoe) | 90 | oor | = _|srasmicers | ‘Tabel 3 Sut de exon [90s 0.05 STASIIIO€ TE] roma ——— Trelertient et aatmanre Substanja poluanta entieries mein jetoda de analiza Tate in saporie [05 is — hans teresa meena admisibila, gimaihana | Metoda de analiz ——— rs | * Metodele de analiza vor f avizate de Ministeral Palbexi sedimentabile W stas 1019575 | Observati: in eazul ator substante decat cvle din tabelul 1 se considera ca acestea depagtse concentravile maxime admise atune\ cand mirosal Tor an an a czagreabil g persistent este sesiabilolfacw3. COMPOZITIA AERULUI INTERIOR 8.1, Concentratia de substante poluante in interiorul unitatilor functionale se Jimiteazi dupa cum urmeaza: 3.1.1. Continutul de formaldehida din aer (degajata sub forma de substante volatile in special din materialele de constructie: ragini sintctice, coloranti ete.) nu va depasi valoarea de 0,035 mg/m? ca valoare medie inregistrata pe parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. 3.12. a) Radivactivitatea continutului de radon 220 gi/sau radon 222 din aer (provenit din sol sau din materiale de constructie) nu va depagi valoarea medie anuala de 140 Ba/m’. Continutul in elemente radioactive naturale a alimentelor, a produselor agro-alimentare, a bauturilor, a bunurilor de larg consum gi a materialelor de constructii trebuie sa cores- _punda cu radioactivitatea materiilor prime din care provin, fiind interzisa adaugarea intentionata de elemente radioactive naturale sau artificiale. Se interzice utilizarea ca materiale pentru constructii civile, sociale gi industriale a degeurilor radioactive sau a sterilului, a nisipului, a zgurei gi a slamului rezultat din prelucrarea ingragamintelor chimice, care au un continut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea materiei prime de baza ce se utilizeazd in mod curent in constructii. b) Echivalentul dozelor individuale maxim admise pentru populatie (conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 51/ 18.02.1983), provenite din iradierea externa gi interna a organismului ca efect indirect al activitatilor nucleare, sunt urmatoarele: A. 0,02 Sv x (2 rem)/30 ani, pentru populatie in ansamblul sau; B. 0,005 Sv x (0,5 remyan, pentru grupuri sau persoane din populatie; C. 0,015 Sv x (1,5 rem)/an, pentru persoane in formare profesionala in functie de timpul de expunere, echivalentul dozelor individuale de iradiere prevazute mai sus pentru populatie in ansamblul sau, pe durata de 30 ani, trebuie sa se inscrie in urmatoarea distributie: - expunere prin iradiere externa = 0,004 Sv (0,4 rem); - expunere prin apa potabila = 0,003 Sv x (0,3 rem); - expunere prin alimente = 0,03 Sv x (0,3 rem); - expunere prin inhalare = 0,01 Sv x (1 rem). Doza colectiva reprezinta distribuirea unui anumit echivalent de doza individual gi pe o anumita durata de timp, la un numar de indivizi din populatia de referinga si se exprima in: om x Sv gau om x rem. Pentru populatie in ansamblul sau se accepta o iradiere colectiva de 0,01 x 10%m x Sv x (1 x 10fom x rem), pe timp de 30 ani, peste valoarea fondului natural lpcal de iradiere. Se precizeaza ca valoarea de 0,01 x 10'om x Sv reprezinta distribuirea dozei de 0,01 Sv la 1 milion locuitori pe durata de 30 ani, Pentru grupuri sau persoane din populatie se accept o iradiere colectiva de 0,0010m Sv pe an peste valoares fondului natural local le iradiere, 3.1.3. Continutul de monoxid de carbon trebuie s4 fie c&t mai scazut dar nu mai mult de 6 mg/m’ aer, in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. Observatie. Aceasta concentratie a monoxidului de carbon din aer asigura nedepagirea concentratiei admisibile de carboxihemoglobina din sdnge, si anume de 1,5%COHB. 3.1.4, Continutul de bioxid de carbon din aer trebuie s@ nu depageascd 1600 mg/m” aer (cca. 0,05%). Observatie: Bioxidul de carbon din aerul unei incaperi se datoreaza prezen- tei omului gi metabolismului sau. Cantitatea de bioxid de carbon eliminata de 0 persoana se determina conform Anexei 4.3.1.5. Continutul de vapori de apa din aer trebuie sé nu depageasca valorile prevazute in tabelul 4, in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. Tabelul 4 Nr crt, | Destinatia incdperii Concentratia maxima mg/m Regim de iarna 2082" Regim de vara 2543" 1, |Unita\i functionate din 15.400 9.450 |eadin civil Observatie: Continutul de vapori de apa din aerul unei ineaperi se dato reaza prezentei omului si metabolismului sau, precum si existen- tei plantelor si diferitelor activitati casnice. Cantitatea de umezea- 1a degajata de o persoana sau de alte surse se determina conform Anexei 4.” 3.2. Concentratia de oxigen trebuie sa nu scada sub 16,3%. 4. METODE DE DETERMINARE A CONCENTRATIEI DE SUBSTANTE POLUANTE 4.1, Determinari experimentale 4.1.1, Concentratiile diferitelor substante chimice poluante ce actioneaza in intericrul unei unitati functionale se stabilese prin metodele de analiza specifice precizate in tabelul 2. In mod suplimentar: = continutul de aldehida formica, conform STAS 11332-79 "Puritatea aerului, Determinarea aldehidei_formice’; - continutul de radon 222, conform STAS 12051-82: "Puritatea aerului, Determinarea continutului de radon 222; - continutul de oxid de carbon, in spiritul prevederilor ISO 8156-89: "Aer ambiental. Determinarea continutului de oxid de carbon prin metoda cromatografului masic’ si ISO 8760- 90: "Aerul la locul de munca. Determinarea concentratiei masice de oxid de carbon, prin metoda tubului cu indicatie directa”. 4.1.2. Concentratia de vapori de apa ce actioneaza in interiorul unei unitati functionale se stabileste experimental, conform SR. ISO 7726-85. 4.2, Determinari prin caleul .2.1, fn cazul unui proces de schimb de aer intre o unitate functionala gi exterior (care se desfagoara in timp) concentratia de substanta poluanta in interior se determina prin calcul cu relatia: Do D, =r) Jot city = S42 f ev Je ev w in cazul unor unitati functionale unde functioneaza surse de poluant gi practic nu exista schimb de aer intre interior gi exterior, variatia concentratiei de substante poluante in interior, in functie de timp, se determina cu relatia: ot) = Kee cy, (2) in relatiile (1) si (2) Cit) concentratia de substanta poluanta din aerul interior, la momentul : t timpul care a trecut de la inceperea schimbului de aer; concentratia de substanta poluanta din aeru) interior, in momentul initial al procesului considerat (schimbul de aer); K — debitul surselor de substante poluante; C, concentratia de substanta poluanta din aerul exterior (considerata constanta); rata schimbului de acer; volumul de aer (sau masa volumului de aer) din incapere <0 9prtlatiile (1) ce care intervin f specificate jjsamblurile de unit J! i pentru exprims® " lubstante poluante cent | (volum msi) 7 mn (volum) pare se exprima wentratia de urmatoarele reli: mg. subst. poluanta ~ 7 kg aer —— - 100(Yevolur - Jim) = 0,000077%(%masa) = ——_—_—__—________ . 49 densit. subst. poluanta(mg./m?) (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer, exprimata in m*), in relatiile de mai sus se considera neschimbata densitatea globala a aerului. In Anexa 5 se prezinta in mod informativ masele moleculare si densitatile pentru uncle substante intélnite curent in aerul din unitatile functionale. 4.2.2, Pentru un timp suficient de lung de desfagurare a schimbului de aer se obtine un regim stationar, in care concentratia de substanta poluanta in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia: K+D-C, c= 5 (2) in care toate marimile considerate au semnificatia din relatia (2). 4.2.3. Recomandari privind modul de stabilire a debitului diverselor surse de substante poluante si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4. 4.2.4. in cazul unui proces de schimb de aer intre o unitate functionala gi exterior (care se desfagoara in timp) concentratia de vapori de apa in interior se determina prin calcul, cu relatiile (1) gi (2) in care marimile considerate se refera la vapori de apa (in loc de substanta poluanta). 4.2.5. Pentru un timp suficient de lung, de desfagurare a schimbului de aer se obtine un regim stationar, in care concentratia de vapori de apa in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia (2), in care marimile considerate se refera la vapori de apa. 4.2.8. Recomandari privind modul de stabilire a debitului 101de vapori de apa si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4. 4.2.7. Numarul de schimburi de aer pentru mentinerea valo- rilor admise se determina cu relatia: K > 11h) Gacy vy 1M » in care: K debitul orar al surselor de substanta poluanta (mg/h); C, concentratia admisa de substanta poluanta in aerul interior (mg/m); Ce concentratia admisa de substanta poluanta in aerul exterior (mgm); v volumeub incaperii considerate (m*). Observatie: fn contentul acestsi normatiy, meteda se aplica pentru asigura- rea cantitatii de oxigen gi limitarea tantitatilor de CO,, si umiditate, aga cum se arata in Anexa 4. ‘Numarul schimburilor de aer orare pentru unele unitati funeti- onale trebuie sa fie mai mare cel mult egal cu valorile indicate in tabelul 6. Tabelul 6 Numérul minim de schimburi de aer orare pentru diverse tipuri de incaperi (pentru ferestre cu coeficientul de infiltratie (0,2 ),3)«10"'m*/mxsxPa) TR [Sehr de aor) Destinatia incaperit | volume fora) Mi Recomandal ser proaspat | i KPARTAMENTE eamete de Wout aignte Sx camere de baie “ame dig = buctia BANCI 5 i BARURI To 0 102 7 BIBLIOTECI — DEPOZITE CARTI ‘BIROURT + eu circulaie de public ~ individuale eu Fumatori + individuale fra famatoni =e conducere v 40 so 40 Bs 68 o-10 BUCATARIL COMERCIALE (restaurante, cantine) Cafenele Camere masurén. $i fncereari [CANTINE CENTRALE TELEFONICE [CINEMA TOGRAFE ‘Cluburi Coafor Garaje Hale umede | Hetiograr HOTELURT 40 40 Brutani Tealamente termice Tumatori Laboratoare MAGAZINE ‘myjloeii - universale PISCINE 20-30 ‘AURANTE sali de mese cu fumatori + fra fumtori 108c i 2 3 a 5 rate | 20 1 Sat de atoptare “6 Sal de bance eto Sal debi | oe Stl de cavare 2030 Sa de confrine Sa famatert 20 1 “eu funtion soso | sss | #2 Sa de magi rouo Spaltont mecanice 125 tenon rors | SPITALE Sale opera Salone bolnai ball ieme 7 Ball ie, inte . case, crore Bol epidenice max 170 imac10 “Cop 35270 ss emia | “too “Sal aepare + waar = Coniare “Cane dentar 7 Si de emis Pal ereentie os “Bi de emte | so | Seolivsth deciaa | 1s wo | 3 8 tome 2 | asso | toss We pubice | | joa Observatie: Pentru fiecare ineapere se va face calculul schimburilor de aer necesare atat in functie de numarul de persoane cat si functie de volumul incéperii, luandu-se in considerare situatia cea mai defavorabila. 104, 5. MASURI TEHNICE PENTRU REALIZAREA NIVELU- RILOR DE PERFORMANTA 5.1, Limitarea poludrii chimice gi radioactive la sursa ‘Aceasta limitare se face prin: - renuntarea sau limitarea folosirii materialelor sau produselor de constructii care degaja substante poluante ce ar putea conduce la depasirea concentratiilor admisibile; - climinarea sau reducerea degajarii de substante poluante in aerul ambiant, prin: * limitarea surselor poluante prin prevederea de bariere convenabile care sa opreasca emisiile de substante poluante in mediul ambiant. Unitatile care extrag materii prime din care rezulta steril continand elemente radioactive precum gi cele care au procese de productie din care rezulta zguri sau degeuri cu continut de radioelemente mai mare decat valorile maxime admise pentru populatie in ansam-, blul sau sunt obligate sa depoziteze aceste reziduuri pe platforme impermeabile, in zone neinundabile gi ferite de intemperii. Se interzice de asemenza introducerea de el mente radioactive, naturale sau artificiale, in apele de suprafata, in zonele in care exista captari pentru alimentarea centrala cu apa potabila; © utilizarea de aparate construite si mentinute in stare de functiune in vederea reducerii emisiilor de substante poluante; © conceperea de produse gi lucrari de constructii vizand impiedicarea sau limitarea de substante poluante; * utilizarea de fungicide sau de alte biocide in vederea eliminarii surselor de microorganisme atunci cénd nu este posibil de a se actiona preventiv la nivelul proiectarii. 5.2, Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare, de filtrare sau de absorbtie Aceasta cuprinde ventilare naturala - ventilare mecanica= filtrarea aerului interior = absorbtia din aerul interior sau din aerul captat a substantelor poluante. 5.2.1. Ventilarea naturala a cladirilor se datoreaza diferentelor de presiune ale aerului intre ambianta exterioara si interioara ca gi datorita deschiderilor de ventilare si neetangeitatilor existente in anvelopa cladirii, 7 Diferentele de presiune ale aerului sunt produse prin actiunea vantului in jurul cladirii gi de diferentele de temperatura intre ambianta exterioara gi ambianta interioara sau de combinare a acestor doua efecte. Ventilarea naturala este functie de viteza si directia vantului precum si de temperatura aerului. Nu doar acesti parametri afecteazd rata de ventilare, dar pe baza lor se poate stabili daca orice deschidere va opera ca intrare sau iegire pentru aer gi, in consecinta, traseul parcurs de aer in interiorul cladirii. Infiltrarea aerului in anotimpul calduros trebuie luata in considerare numai in regiunile cu vant. in lipsa vantului, valoarea infiltratiilor aerului poate fi neglijata. Totusi, in cladirile inalte, in interiorul carora presiunea termica creaza un efect de cog, infiltratia trebuie avuta in vedere, in special pentru etajele inferi- care. Pentru anotimpul calduros, in mod practic, se poate admite ca infiltrarea aerului exterior se produce numai prin neetange- jtatile ferestrelor sau usilor. Patrunderea aerului prin porii mate rialelor de constructie si prin nectangeitatile dintre acestea si structura de rezistenta este extrem de redusa éi poate fi neglijata. 5.2.2. Ventilarea mecanica se poate realiza prin mai multe metode, cele mai simple flind introducerea sau aspirarea aerului cu un ventilator de perete. In aceste cazuri este necesara 0 deschidere adecvata care sa permita intrarea sau iesirea aerului astfel incat ventilatorul sa poata opera in mod satisfacator. Sistemele mai complexe folosesc 0 tubulatura de introducere a aerului cu ventilatoare centrale care introduc si extrag aerul, il conditioneaza gi recupereaza caldura de la aerul extras. ‘Avantajul major al ventilarii mecanice este controlabilitatea, 106 in principiu, un sistem mecanic poate fi proiectat sa satisfaca necesitatile spatiului respectiv. fn practica constrangerile sunt date de cost gi de limitele spatiului ventilat. La locuinte, in majoritatea cazurilor se foloseste ventilarea naturala. Atunci cand unele incaperi ale cladirii sunt echipate cu un ventilator extractor care de ex.: la o hota de aspirare din bucatarie, cladirea se considera ventilata in mod natural. Functia principala a ventilato- rului, in acesta situatie, consta in evacuarea locala si pentru scurta durata a vaporilor sau mirosurilor in timp ce, in cazul unei ventilari mecanice, ventilatoarele asigura in permanenta un raport de aer proaspat suflcient pentru ansamblul cladirii. 5.2.3. Calitatea, cantitatea gi controlatilitatea aerului introdus influenteaza alegerea intre ventilarea neturala si cea mecanica a) Cantitatea. Teoretic, majoritatea cantitatilor de aer pot fi furnizate prin ventilare naturala, dar trebuie tinut seama de limitele practice ale metodei b) Calitatea. in situatiile in care cladirea este situata intr-o zona poluata sau, in particular, atunei cdnd necesarul de aer trebuie sa aiba o puritate ridicata (pentru centre stiintifice, medicale, sau pentru aplicatii industriale) aerul webuie furnizat m&canic deoarece el trebuie filtrat si, daca este necesar, conditionat. Aerul evacuat trebuie sa fie de asemenea filtrat atunci cand este necesara reducerea ‘poluarii aerului exterior. 5.2.4. Situatiile in care este absolut necesara ventilarea mecanica sunt urmatoarele: a) incaperi sau spatii care necesita ventilare si care nu pot fi ventilate prin metode naturale; b) in industrie, acolo unde este necesara indepartarea pulberilor, norelor, substantelor toxice sau netoxice la locul producerii lor; ©) spitale, unde este esential controlul calitatii aerului gi reduce- rea nivelului de bacterii existente in aer; d) unde exista conditii exterioare ambientale. nefavorabile; €) garaje, parcuri de masini inchise, in cazul indepartarii gazelor evacuate (CO), vaporilor de petrol si fumului din timpul unui incendiu. 1075.2.5. Situatiile in care ventilarea mecanica este de dorit sunt: a) intreprinderi, procese industriale necesitand indepartarea aerului fierbinte, umezelii si noxelor, in general; b) locuinte, pentru indepartarea mirosurilor sau umiditatii excesive de la bai gi bucatarii; ©) sali de lectura, holuri de teatru unde se presupune o densitate mare de ocupare; d) bucatarii comerciale mari; e) situatii in care viteza vantului face ventilarea naturala imprae- ticabila, ca gi la unele cladiri foarte inalte, la care efectul de horn nu permite aerisirea prin deschiderea geamurilor. 5.3. Reglementarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile Dupa executarea lucrarilor de constructii sau reparatii (vopsi- torii, zugraveli ete.), reocuparea spatiilor se poate face conform normativelor de executie, standardelor si agrementelor de tehnologii. . 5.4, Reglarea concentratiei de umiditate 5.4.1. Mijloacele care permit s4 se regleze concentratia de umiditate a aerului intr-o lucrare de constructii sunt urmatoarele - cregterea sau scaderea temperaturii aerului (incalzire, izolare, racire); - ventilarea incaperilor (naturala sau mecanica); = umidificarea sau desumidificarea aerului interior si a aerului care este introdus; - eliminarea sau reducerea umiditatii la sursa sau izolarea activitatilor generatoare de umiditate. 5.4.2. Umiditatea pe suprafetele interivare si/sau la interiorul elementélor de constructie poate s4 fie controlata prin urmatoa- rele mijloace: a) Etangarea contra umiditatii exterioare. Pentru a evita sau impiedica infiltrarea si patrunderea ploii, zapezii, etc. in lucrare gi pentru a evita sau impiedica infil- trarea apei subterane in lucrare, sunt necesare urmatoarele masuri: 108 - pereti si acoperiguri: * peretii subsolurilor trebuie sa impiedice patrunderea umiditafii din sol in scopul evitarii deteriorarii incape- rilor; © peretii exteriori si acoperigurile trebuie sa constituie un obstacol impotriva patrunderii ploii sau a zaperii ~ plangeele peste sol: trebuie sa impiedice ca umiditatea solu. lui sa urce pana la suprafata superioara a plangeului. ee nu trebuie sa poata fi deteriorate de umiditatea din sol. b) Prevenirea condensului pe suprafete interioare si interspatii - sa impiedice fenomenele de condens pe suprafete prin asigurarea unei temperaturi pe suprafata elementului de constructie superioara temperaturii punctului de roua, corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior. Verificarea prin caleul a temperaturii punctului de roua se face conform STAS 6472/3-89. - sa se actioneze concomitent prin incalzire, izolare gi venti- lare ca sa se echilibreze acesti parametri. - tratamentele de suprafata anti-fungicide pot s& contribuie in anumite cazuri la impiedicarea formarii umiditatii. Totodata acest tratament este in mod obignuit 0 masura provizorie care este utilizata atunci cénd nu este posibil 84 se actioneze la nivel arhitectural. - 84 se evite condensul in interiorul elementelor de constructie avand grija ca presiunea de vapori la interiorul - elementelor sa fie mai mica decat presiunea de saturatie a vaporilor de apa. Acest rezultat poate 6 obfinut printr-o conceptie mai buna a produselor gi o alegere judicioasa a materialelor. Daca nu poate fi evitat condensul, acesta trabuie sa ramna sub anumite limite acceptabile, tinand seama de sensibilitatea materialelor utilizate, de amplasa- rea lor in elementul de constructie gi de timpul necesar pentru evacuarea aerului. Verificarea riscului de condens in structura se va face conform STAS 6472/4-89. 109ANEXA 1 ANEXA 2 TERMINOLOGIE TIPURI DE CLADIRI CARE FAC OBIECTUL 1.Constructie Obiect care reaulta in urma unei acti PREZENTU! tati de construetie, amplasament pe sol. Acest termen include atat cladirile eat TT Tip decade si lucrarile ingineresti, on —_ _ 2Subsistem al unei Parte a cladirii care indeplineste una 1 | Cladiri de focuit = Looninge uni gi mulki-farnitiale | constructii sau mai multe functiuni necesare satis- | > Howe CT Na facerii cerintelor utilizatorului (de ex. coe unitatea functionala, intr-o cladire). el | 3.Produs de construe- Element realizat ca unitate distincta 5h ciadet comeniale |" Magazine | tie (clement compo- destinat pentru a fi incorporat intr-o ~ - Pieje - hale ~ —— 1 nent) constructie in care indeplineste una 3. | Chad pentru deporitare | Depocite si antreporite | sau mai multe functii specifice. [4 PCladinide alimentafie [Restaurante \ 4.Utilizator Fiinta sau obiect pentru care este publica a sretial aan | conceputa o constructie. ac an | 5.Cerinfa a utilizato- Enuntarea unei necesitati a utilizato- “Z| Cikin pentre cultura si |=Biblioteci {| rului rului fata de constructia ce trebuie diverisment | Muzee realizata gi fata de spatiile prin care = Exporii utilizatorul se deplaseaza gi fata de ele- Clubuni mentele delimitatoare ale acestuia. ~ Teatre, cinematografe 6.Conditie tehnica Exprimarea modului prin care cladirea @ | Cladin pentru invatamant ees (partial sau total) raspunde la cerintele = Institute de invayamant superior _ utilizatorului Gicteradnimteanne Clan’ pent brown TAgent Fenomen sau substanta ce actioneazé Cladiri pentru dinjarea | - Gain st autogari | asupra constructiei sau a diverselor transporturilor ~ Porturt sale parti. ____| + Acroportun, heliporturi 8.Actiune Influenta exercitata de un agent asupra | ]Ciadin pentrv ocrotirea | Spitale construcfiei sau a diverselor sale parti. sanauap ~ Robi, dispense | O.Bfect Rezultatul unei actiuni. 5 smu complexe” | Sali de yimnastica ~ 10.Criteriu de perfor- Caracteristica ce trebuie luata in consi- So eee eee cates ME suias goat manta (parametru) derare la convertirea exigentelor de be ST ppazme de inot si satan performanta in cantitati denumite LL oo Poligounedetit "Niveluri de performanta” in raport cu | im 11011. Performanta 12.intretinerea norma- la a unei constructii 13.Domeniul de folo- sinta al unei con- struetii 14.Durata de utilizare a unei constructii 12 care se evalueaz indeplinirea unei exigente de performanti sau elemente de exprimare a criteriilor de performanta, respectiv elemente de care trebuie sa se tina seama in proiec- tare, cuantificarea acestora (niveluri de performanta) reprezentand reguli de proiectare (nivele minime/maxime admisibile). O anumita proprietate efectiva (expri mata cantitativ) ce caracterizeaza com- portarea unci constructii, a unui sub- sistem sau produs de constructie in raport cu domeniul sau de utilizare. Ansamblu de masuri preventive sau re- paratorii, necesare pentru mentinerea constanta, in timp, a performantelor cladiri. Destinatii ce pot fi date unei constructii tinand seama de modul in care perfor- mantele acesteia corespund nivelurilor de performanta specifice destinatiei considerate. Perioada de timp, justificata din punct de vedere tehnico-economic, in care se asigura folosirea cladirii; la stabilirea duratei de utilizare se are in vedere necesitatea de amortizare a costurilor de investitii si realizarea unui echilibru economic intre cheltuielile de intret nere normala gi beneficiile pe care le aduce constructia. ANEXA 3 PRESCRIPTIL TEHNICE CONEXE STAS 12400/0 (proiect) STAS 12400/1 (proiect) STAS 12400/2-88 STAS 9081-78 STAS 12574-87 STAS 6472/2-83 STAS 6472/3-89 STAS 6472/4-89 STAS 6472/7-85 STAS 6472/11-85 Constructii civile gi industriale. Performante in constructii. Notiuni si principii generale’, “Constructii civile si industriale. Performante in constructii. Continu- tul prescriptiilor fundamentale re- dactate in spiritul conceptului de per- formanta in constructii". Constructii civile si industriale, Per- formante in constructii, Mod de exprimare a performantelor cladirii in ansamblu’ "Poluarea atmosferei. Terminologi “Aer in zonele protejate. Condifii de - calitate”. “Fizica constructiilor. Higrotermica. Parametri climatici exteriori”. "Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor”. "Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de con- structie la difuzia vaporilor de apa. Preseriptii de calcul "Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a ele- mentelor si materialelor de construc- tie.” ‘Fizica constructiilor. Termotehnica. Determinarea permeabilitatii la aer a materialelor si elementelor de con- structii”. 13STAS 6648/1-82 STAS 6648/2-82 STAS 1907/1-90 STAS 1907/2-90 SR ISO 7726-85 STAS 13149-92 14 “Instalatii de ventilare gi climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale’. “Instalafiii de ventilare si climatizare. Parametri climatici exteriori”. “Instalatii de incalzire. Calculul ne- cesarului de caldura. Prescriptii de calcul “Instalatii de incalzire. Caleulul ne- cesarului de caldura. Temperaturi interioare conventionale de calcul” "Ambiante termice. Aparate si me- tode de masura a marimilor fizice’. “Ambiante termice moderate. Deter- minarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta pentru am- biante.” ANEXA 4 RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA DEBITULUI DE NOXK. EXEMPLE DE CALCUL Introducere Prezenta anexa se refera la stabilirea debitului de CO, gi vapori de apa, corespunzator urmatorilor agenti care pot actiona in interiorul unitatilor functionale din interiorul -cladirilor: - schimburi metabolice intre utilizatori si spatiul interior; - descompunerea unor produse de combustie folosite in instalatii de incalzire sau aparate gospodaresti; - plantele din incaperi; - activitati casnice (fumat, activitati gospodaregti & bucatari, bai, ete.). in cadrul acestei anexe se prezinta gi o metoda de calcul simplificat al necesarului de aer, pentru asigurarea calitatii. A. Producerea de bioxid de carbon (CO,) oe A.1, Surse A.1.1. Schimburi metabolice Eliminarea de CO, in cadrul schimburilor metabolice se datoreaza oxidarii produselor organice, din interiorul organis- mului. Acest proces depinde de modul in care,se produce degradarea subansamblurilor obtinute de cei ee ent tie (glucide, lipide gi proteine) gi de cantitatea de caldurd, prin degradarea acestor substante. Debitul de CO, eliberat in cadrul schimburilor roplabolie se determina, in mod experimental, cu relafia: = 85 x 10*x M x A (mh) in care: - nivelul metabolic corespunzator unei anumite, conform tabelului 1, din text (art.J.3);‘A - suprafata totala a corpului uman (de ex. pentru un barbat cu inaltimea de 1,70 m, avand masa de 70 kg, A =1,8 m’). Exemple de calcul 1, Sa se determine debitul de bioxid de carbon eliminat de jucatorii a 2 echipe de baschet pe parcursul intalnirii - Numarul total de jucatori: 2 x 5 =10 jucitori; - "A" se estimeaza la 2 m*/jucator (tinand seama de gabaritul sporit al jucatorilor de baschet); - 'M" se estimeaz la 3,6 m, tinand seama ca baschetul presupune un efort fizie mediu, K =10 x 85 x 10*x 3,6 x 2 = 6120 x 10*m'/h = = 0,612 mh = 1,209 kg/h = 1,209 x 10° mg/h. 2. Jocul de baschet se desfagoara fara spectatori intr-o sala avand dimensiunile 30 x 20 x 10 m. Sa se determine numarul schimburilor orare necesare "n’, considerand ca aerul exterior are compozitia specificata in par. 2.1 din prezentul normativ. Volumul incaperii = 30 x 20 x 10 = 6000 m* C, = 0,004 x 1,2928 = 517 x 10% kg/m’ = 517 mg/m’ C.,= 1600 mg/m’ (conf. pet. 3.1.4) K 1209 - 10° 3 = KK = 1200 10 t6m3 sh Prec = Gye, ~ 600-519 ~ 1" Dpoc _ 1116 _ 4 n= eee op = o8eh A.1.2. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de CO, in procesul de functionare a unor instalatii ce folosese produse combustibile depinde de numerogi parametri: natura combustibilului, tipul si randamentul aparatului, etc in ‘cazul instalatiilor de incdlzire sau a aparatelor casnice ce funetioneaza cu gaze naturale (avand in compozite, in mod preponderent, CH,) se poate considera ca debitul de CO, eliberat in cadrul procesului de ardere (in m’/h) este egal cu volumul de gaz consumat. 116 A.1,3, Prezenta plantelor in incaperi In prezenta luminii, in procesul de asimilare clorofiliana plantele absorb bioxidul de carbon, contribuind la imbunatatirea calitatii aerului. fn lipsa luminii, plantele elimina insa CO,, in procesul de respiratie, ceea ce conduce la cregterea concentratiei de substanta poluanta in aerul din unitatea functionala, fn prezent nu exista date suficiente pentru cuantificarea proceselor descrise mai sus. Cunoasterea fenomenelor ce se produc permite insa ca amplasarea plantelor in diverse spatii sa se faca in mod judicios. De exemplu, nu se vor introduce plante in spafii ce pot fi ventilate eficient in cursul noptii gi se va evita prezenta lor in dormitoare de mici dimensiuni. B. Producerea de vapori de apa B.1. Umiditatea aerului Acrul confine intotdeauna o anumita cantitate de vapori de apa care poate fi exprimata prin concentratia vaporilor de apa in aer, C, denumita gi umiditate absoluta, masurata in g/m? sau in g/kg. La o temperatura data, cantitatea de vapori de apa nu poate depasi o anumita limita, denumita concentratia de saturatie sau umiditatea absoluta la saturatie C, (in g/m* sau in g/kg). Aceasta cantitate maxima este o functie corespunzatoare de temperatura. fn mod curent se foloseste notiunea de umiditate relativa a aerului (in %) care reprezinta raportul dintre presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa din aer si presiunea partiala de saturatie, la temperatura data. Umiditatea relativa da o indieatie asupra gradului de saturatie a aerului cu vapori de apa. Atunei cand, la o temperatura data aerul contine cantitatea maxima de vapori de apa, aerul este denumit “saturat” iar umiditatea sa relativa este de 100%. Umiditatea relativa poate fi masurata usor cu aparate de diferite tipuri denumite in general psihometre, dar este necesar sa se precizeze totodata si temperatura aerului la care s-a facut masurarea. fntre marimile de mai sus exista relatia: nqPp (803 + C,) = = 2-100 Peo 100 = © (@03 > ©) (%) (B.A) Tabel B.1 sau Prosiunile de saturatie p, gi concentrajile de saturatie C, s03.c,. 9 ale vaporilor de api de la diferite tempereturi c= S400 ea (g/m) (B.2.) _ - 803 + Cy (I~ 509) it PB ic + p tn care: cc) ia) | cgi’ cy (Pa) - 0 1 088 9, umiditatea relativa, in %; . 119 4 097 t ie Pp’ presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa, in Pa; is Ds 106 2 Nal P, presiunea partiald de saturatie a vaporilor de apa, in Pa; “7 137 116 B 1498 C concentratia vaporilor de apa, in g/m’; 16 130 127 4 1599 C, concentratia de saturatie a vaporilor, in g/m’. eee 19 is 1706 Daca concentratiile se exprima in g/kg relatiile (B.1.) si (B.2.) sie ise aoe we devin: ee i “12 207 80 18 2065 _ & . + Cs) e » oa) 237 1,96 19 2197 Ga = 5-109 = Seatac) 1° (%) (BY) “10 260 24 20 2340 saa “9 284 233 2 2487 “8 310 253 2 2645 7 ‘ “7 337 25 3 2210 621-C : 2 c 5400 ; | “6 368 299 24 2985 a (g/m®) (B2) 5 401 325 25 3169 621+ Cy (1-465) “4 a7 | 333 26 3362 Presiunile si concentratiile de saturatie pentru diferite a a Ae 7 a temperaturi ale aerului sunt prezentate in tabelul B.1 a Ba as x 81 0 611 AB4 | 30 4244 1 657 519 31 4491 2 70s 5356 2 4754 3 759 5.95 33 5029 | 4 a3 636 M4 5318 5 sn 6799 | 3s 5622 6 938 125 36 5940 7 1002 74 y 6274 ; 8 1073, 826 % 6624 | 9 148 Ral 39 6991 L 40 1315 118 19B.2, Surse B.2.1. Activitatea metabolica Degajarea vaporilor de apa de origine metabolica se efectueaza in 3 moduri: . prin respiratie (aerul expirat din plamani este practic saturat cu vapori de apa); prin difuzia vaporilor de apa prin piele (perspiratie); prin evaporarea sudorii (gradul de transpiratie fiind corelat cu senzatia de confort). Productia de vapori de apa pentru o persoana aflata in stare de confort termic (-0,5 s PMV < 0,5, conform STAS 13149-92) este data de relatia: K= 87x0,185xAx(M?+0,4xM)x10* (mg/h) (B.3) in care: K - debitul vaporilor de apa, in g/h; ‘A - suprafata totala a corpului uman, in m®; M - nivelul de activitate metabolica, in met. Pentru un adult (A =1,8 m®): K = 29x(M%40,4xM)x10° (mg/h) (B.3') Nivelul de activitate metabolica este precizat in STAS 13149-92, in functie de natura activitatii. Nivelul de 1 met=58,15 W/m", corespunde metabolismului unei persoane in repaos, aflata in pozitie agezata. ‘Debitele de vapori de apa produse de o persoana aflata in stare de confort termic, pentru diferite nivele de activitate sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tabelul B.2. Nivelul de activitate| 1 [12 in met | [|| Debitul de vapori | 40.000 | 55.000 | 95.000 | 140.000 | {de apa, in_ moh __ _| 120 B.2.2. Actuvitati casnice Numeroase activitati praeticate inti» Ineuinta sunt genera- toave de vapori de apa: prepararea hyanei, baia, dugul, spalatui, uscatul si calcatul rufelor ete. prepararea hranei Producerea de vapori de apa in bueaisue este foarte variabila Ea depinde de obicejuvile culinare si prezinta perioade dy vai care pot fi foarte importante Se poate estima ca. pentry o locninta scupata de 4 pe activitatea de preparare a hranei, indusiv spalatul_ vese produce cca, 700 g de vapori de apa, dimineata, 809 gla prénz si 1700 g seara; in medie zilnica se poate considera un debit de vapori de cca. 130 p/h, cu varfurt pana ki 1000... 1500 efh. baia sau dugui ., Producerea vaporilor de apa in camere de baie poate fi evaluata la 600 ... 1000 g/zi pentru o familie de 4 persoane spalatul gi uscatul rufelor Pentru 0 locuinta de 4 persoane, se peate estima ca spalatul vufelor emite cea. 3 kg de vapori de apa pe saptamana, uscarca rufelor cca. 9 kg/saptamana iar spalatul pardoselilor cca. 300 gisaptamana. B.2.3. Aparate casnice cx ardere ceschisa Debitul de vapari emis de arderea combustibililor depinde de natura acestora si de puterea arzatorului. Pentru aparatele de uz. casnic (magini de gatit, plite) in conditii normale de ardere a combustibilului, se pot admite umatoarele debite de vapori: - gaze naturale 160 p/hm* + petrol larmnpant 100 gh" gaz imbuteliat 10° gh Pentru calcule orientative se poate considera ca volumul vaporilor de apa eliberati in cadrul procesuluti de combustie este sensibil egal cu dublui volumului de gaz metan (tinand seama ca densitatea vaporilor de apa este, con‘orm Anexei 1, de 0.8029 kg/m"). qiB.2.4, Plante verzi Productia de vapori de apa pentru plante de apartament este - buchete de flori legate: 5 «.... 10 gh = glastra eu flor 7 vcuee 15 gh - plante acvatice (nimfacee): 6... 8 gh - ficus elasticus: 10 ...... 20 gh B25. Alte surse de umiditate in cadrul unui apartament pot exista gi alte surse de emisie a vaporilor de apa, in special recipientele care contin apa, ca de exemplu: evaporatoarele care se monteaza pe radiatoarele de calorifer sau aevariile. Debitul de Vapori pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 gh. B.2.6. Umiditatea de constructie . Prin umiditate de construcjie se intelege cantitatea de umi- ditate prezenta intr-o constructie dupa terminarea lucrarilor de executie. ‘Aceasta umiditate este data de: - apa absorbita de materialele de constructie in cursul depozi- tarii la fabricant si pe santier; ; - apa de amestec necesara punerii in opera a materialului (betoane, mortare, ipsos, ete.); ; - apa provenita din precipitatiile atmosferice, absorbita de materiale in cursul fazei de executie. Viteza cu care aceasta umiditate va fi evaporata depinde de: - cantitatile de umiditate absorbite (abundenta ploilor in cursul fazei de executie, ponderea volumului de materiale puse in opera cu procese umede (de ex. betoanele); - caracteristicile de uscare ale materialelor puse in opera (de ex. la grosime egala, betoanele se usuca mai lent in comparatie cu 0 zidarie de caramida); - grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proportionala cu patratul grosimii stratului); - - posibilitatile de uscare a structurilor (de ex. finisarea rapida 1 aenaancnoamamatninnti eiktnteetbtae a elementelor de constructii, cu straturi putin permeabile la vapori intarzie mult uscarea). Cantitatea de apa care va trebui sa se evapore, dupa termina- rea unei locuinte din materiale traditionale, se apreciaza la 3000. 5000 1. Dupa 2 ani de la terminarea constructiei, umiditatea ramasa in peretii de beton prefabricati este apreciata la 20V/m’: Din aceste considerente rezulta ca: - finisajele greu permeabile la vaporii de apa (pelicule de vopsitorie, tapete lavabile din plastic, etc.) nu trebuie aplicate foarte repede dupa terminarea peretilor; in cursul perioadei imediat urmatoare dupa darea in exploa- tare, constructia trebuie sa fie suficient de bine incalzita gi ventilata, Umiditatea de echilibru care se stabileste dupa mai multi ani de la darea in exploatare a constructiei prezinta totusi variatii in functie de sezon si de regimul de exploatare a incaperilor. De exemplu, pentru ineaperile in care pot avea loc degajari mari de umiditate, in intervale scurte de timp, se recomanda utilizarea unor finisaje cu rol de volant pentru preluarea’siecedarea umi- ditatii (tencuieli cu mortar pe baza de var, placi de ipsos, ete.). B.3. Condensarea vaporilor de apa Condensarea vaporilor de apa se poate produce sau in masa elementelor de inchidere sau pe suprafetele lor. Condensarea in masa unui element de constructie este legata de variatiile de temperatura gi de presiune de vapori de apa in interiorul elementelor. Ea depinde deci de caracteristicile termi- ce gi de permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii, precum gi de parametrii aerului interior si exterior. Condensarea pe suprafaja se produce atunci eénd temperatura superficiala a elementului de constructie este inferioara temperaturii punctului de roua, corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior. Aceasta condensare apare mai evidenta pe suprafetele vitrate sau pe suprafetele tratate cu finisaje impermeabile la vapori si ea poate modifica bilantul 123de umiditate al incaperilor dat de ecuatia «P) din cadrul prezentului normativ, care atunci se poate serie eb Gy c= = (gh) (B) in care K debitul vaporilor condensati, in g/h. Debitul de condensare depinde de temperatura si umiditatea relativa a ambiantei interioare, de temperatura exterioara, de yezistenta la transfer termic a elementului de inchidere, de eu rentii de convectie in vecinatatea elementului, de caldura latenta de condensare, ete. in mod simplificat debitul de condensare se poate calcula cu relatia: K, = 36> DABi(P; — Psa) 10 3 (gh) (B.5) in care: ‘A, suprafata elementului pe care se produce condensarea vapo- rilor de apa, in m% 8, coeficientul de transmisie a vaporilor de apa la suprafata, in s/m (J, = 22x10°s/m); p, _ presiunea partiala a vaporilor de apa in interiorul ineaperti, in Pa; 7 Py presiunea de saturatie a vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii pe suprafata A, in Pa, caleulata conform STAS 6472/3-89. B.4, Exemple de calcul Exemplul 1 Sa se determine umiditatea relativa a aerului interior pentru care concentratia vaporilor de apa, la temperatura de 20°C, este de 6,78 g/m’. Concentratia de saturatie a vaporilor de apa, la temperatura de 20°C este, conform tabelului B.1, de 11,37 g/m’. Aplicénd formula (B.1) se obtine: _ 6,78(803 + 11.37) _ = F437(@03 +678) 10° = 9% 124 Bxemplul 2 34 se determine concentratia vaperilor de in r Social avand umiditatea relativa de B59 si ate Concentratia de saturatie, la temperatur r g/m’, “Aplicdead formula "B2) : vbtine. ade 10 este 1.24 = 803-124-085 960) mi 803 + 42a? 085) Exemplul 3: Sa se caleuleze umiditatea relativa a aerului interior int-o camera de zi ocupata de 2 persuane, depunand 0 activitate sedentara, cu nivelul metabolic M = 1.2 met, in urmatoarele conditii: - dimensiunile camerei 4 x 5 « 2.55 m - numarul orar al schimburilor de aer, n = 0,5 h” ~ temperatura aerului interior 20°C + temperatura aerului exterior -3'C (temperatura medie a lunii ianuarie in Bucuresti) pepstatin rlatreoTocrals erie SE) ebit le vapori de apa Ss “a aecat es) ea apa produs de cele 2 persoane, calculat K = 2 x 29 (1,2" + 0.4 « 1.2) =111,4 gh Concentratia vaporilor de apa din aerul exterior (formula B.2) este: G, 803.227 0.86 © © 803 + 227-045 Rata schimbului de aer (debitul de ventilatie) este: D=Vxn=4x 5x 2.55 « 0,5 = 25,5m/h Aplicand relatia (2) din cadrul normativului, rezulta concen- tratia de echilibru a vaporilor de apa din interioral incaperii _K 1414 Ci = 5 + Ce = Seg + 193 = 630g/ m? Umiditatea relativa a aerului interior, cores} Ja , corespunzatoare concen- tratiei de 6,30 g/m’ calculata cu relatia (B.1) este: 193g / m? 125(803 + 1137) 03 + 630) 100 56% Exemplul 4: Sa se determine contributia la cresterea concentratiei vaporilor de apa intr-o bucatarie, datorita functionarii aragazului, in urma- toarele conditii - consumul de gaz metan a fost intr-o luna de iarna de 44m"; - dimensiunile bucatariei sunt: 2.5 x 3,5 x 2,55 m*; + numarul orar al schimburilor de aer n = 2h’ - functionarea aragazului a fost in medie de 8 ore pe zi. Tinand seama ca 1 m* de gaz metan degaja 1600 ¢ vapori de apa (conform pet.B.2.3), debitul instantaneu de producere a vaporilor de apa este: = a = 3 oth : Cresterea concentratiei vaporilor de apa, datorita flacarii de aragaz este K 293 3 aC = 0 = 35-35 255-9 = 98 9/m Exemplul 5: Sa se calculeze umiditatea relativa a aerului interior pentru incaperea din exemplul 3, admiténd ca este echipata cu o fereastra cu suprafata vitrata de 2 m? avand un coeficient de transfer termic de 3,6 Wim'K). ‘Temperatura pe suprafata vitrata, calculata conform STAS 6472/3-89 este 2043 R; = 20 0125 = 96°C 36 Presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul interior, calculata, conform relatiei (B.1) gi tabelul B.1 este: P, = 2340 x 0,56 = 1310 Pa Presiunea de saturatie, pentru temperatura pe suprafata ferestrei, este conform tabelului B.1; 126 Py = 195 Pa Debitul de condensare pe suprafata ferestrei, calculat cu relatia (B.5) este: K’ =3,6 x 2 x 22 x (1310-1195)=18,2 g/h Concentratia vaporilor de apa in conditiile condensului pe suprafata vitrata, data de formula (B.4), este: 1144 — 182 3 Cj = See + 193 = 56 g/m Umiditatea relativa a aerului, corespunzatoare acestei concen- tratii, este: _ 5,6(803 + 114,37) ® > 4437603 + 56) in realitate scaderea umiditatii relative a aerului interior nu va putea avea loc decat pana la valoarea sub care nu se mai produce condens pe suprafata interioara a ferestrei, data de relatia 100 = 50% Psa, 1195, = 100 = 2 = one 2349 ° 100 = 51% C. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proas- pat, pentru asigurarea calitatii aerului interior incdperilor in functie de datele expuse pana in prezent, in tabelul C.1. se prezinta o sinteza a principalelor categorii de activitati ce se desfagoara in interiorul unitatilor functionale, rata metabolica corespunzatoare acestor activitatii precum gi necesarul de aer proaspat (m'sh x om) necesar pentru mentinerea in limite normale a concentratiei de "O,” si "CO,". Totodata tabelul contine cantitatea de vapori de apa degajata de un om (g/h), in functie de rata metabolica considerata. 127Tabelal C1 Activitati umane gi caracteristici metabolice [Rr | “Categoria dé] tata] Necosar aer | Necesar aér] Vaport) Sr] swat [mento | pence] penton] dui | | (Mentone de | centratie de | 1 co:<0,05% un) (om -om) {igh om Sia inigie Mun soar Mu Muncd gies [Mies toane pen TE Funetie de activitatile desfasurate, proiectantul poate sa le asimileze cu categoriile prevazute in tabel (ex: somn Tepaos-stat linistit; sport-munca foarte grea), in conditiile in care in unitatile funetionale sunt mai multe categorii de activitati, caleulul se face pentru fiecare in parte (ex: sala sport: pentru sportivi - munca foarte grea, pentru spectatori - munca moderata/munca grea) In completarea datelor de mai sus, in tabelul C.2. se prezinta clatia intre temperatura, umiditatea relativa a aerului. $i cantitatea corespunzatoare de vapori de apa continuta intr-un m’ de aer. Tabelul C2 Relatia dintre temperatura, umiditate relativa a aerului gi cantitatea de vapori Nota: Pentru cantitati de vapori altele decét cele din tabel se fac interpolari Exemplu de calcul Sa se determine numarul necesar de schimburi orare de ser, Pentru asigurarea conditiilor admisibile in cea ce priveste, > continutul de "0." (> 16,3%) > continutul de "CO," (> 0.05%) ~ concentratia de vapori de apa (2 10,8 g/m’) intro sala de clasa ce are dimensiunile: 9,00 x 6,00 x 3,00 m, conform schitei de mai jos si coeficientului de infiltratie a aerului prin rosturi de 0,3 x 10*m'/mxsxPa. Diferenta de presiune intre exterior gi interior este de 10 Pa, Temperatura acrului interior este de 18,5°C iar umiditatea relativa la inceperea orei de curs este de 50%. in clasa studiaza 30 elevi. 1. Caleulul numérului necesar de echimburi orare pentru asigurarea continutului de "0," gi "CO," Se precizeaza conform tabelului’C. 1.1. Tipul de activitate: Munca ugoara 1.2. Rata metabolica: 1,5 met 13, Necesarul specific de aer pentru asigurarea continutului normal de substana: 129pentru “O,” - 1,08 mh elev pentru CO,” - 9,36 m'/h elev Total — 10,44 mi/h elev 1.4, Necesarul total de aer (D) 10,44 m/h elev x 30 313,2 mi 1.5. Necesarul de schimburi orare (n) 312 = <= 193 ri orare Jeo ~ 193schimburi ora 2 schimburi orare 2. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea continutului de vapori de apa 2.1. Vapori de apa degajati (conform tabelului C.1,): 180 g/h elev 2.2. Concentratia vaporilor de apa degajati in volumul V: eo = 3333 g/m 2.3. Concentratia vaporilor de apa la umiditatea relativa initiala de 50% (conform tabelului C.2): 7,93 g/m’ 2.4, Necesarul de aer pentru mentinerea concentratiei de vapori de apa din aer la 10,8 g/m® (umiditate relativa 68%): 33,33 + 739 ‘ Joa = 377 = 38 schimburi orare 8. Calculul volumului de aer infiltrat prin rosturile ferestrelor V = L x Ap x 3600 x 0,3 x 10* in care: L — lungimea totala a rosturilor (m); Ap 10 Pa L = 3 [4 x 180 + 3 x 3] = 48,6 m 48,6 x 10 x 3600 x 0,3 x 104 = 52,49 m’ orare 0,32 schimburi 130 4. Concluzii - Schimbul prin infiltratii datorita neetangeitatii ferestrelor (-0,32 schimburi orare) este total nesatisfacator fata de nece- sarul de Q,, CO, si vapori de apa (=3,8 schimburi orare). - Este necesar sa se realizeze o ventilare naturala controlata sau 0 ventilare mecanica. ANEXA 5 Masa molecularé gi densitatea pentru unele substante intélnite curent in atmosferd [Wr Subsianja considerata | Masa moicculara | ~Densitateala~] Lot + | aproxmativa’ | OC si 10° Pa a ise 19768 13570 Pentru alte gaze poluante, densitatea (la t=0°C; p =10°Pa) poate fi determinata cu relatia aproximativa: M o- Im) pa kel") in care "M” este masa unui mol de gaz (g). 131