Coasta Marii Negre se intinde pe o distanta de 244Km/153 mile si este principala zona turistica a

Romaniei. Aici soarele straluceste 10-11 ore pe zi, media zilelor insorite este de 24-25 zile pe
luna (in timpul verii), mareele sunt practic inexistente iar aerul este bine ionizat cu aerosoli
marini. In partea de sud a coastei, 72 km/45 mile de plaje cu nisip fin, de la rezervatia naturala
Delta Dunarii (unde vietuiesc peste 300 specii de pasari) pana la granita cu Bulgaria, s-a
dezvoltat o retea de statiuni (care sunt printre putinele statiuni din Europa ce se pot mandri cu
soare pe tot timpul zilei) si statiuni balneo-climaterice. La toate statiunile se ajunge cu usurinta
cu trenul sau cu autobuzul. Statiunile ofera o multitudine de posibilitati de cazare (peste 125.000
de paturi in hoteluri si vile). Totodata, plajele cu nisipul foarte fin nu reprezinta singurele
avantaje ale coastei Marii Negre. Intensitatea mare a radiatiilor solare se spune ca are efect
stimulativ si tamaduitor. Intregul complex de nisip, aer, soare si apa este foarte benefic, cu
rezultate semnificative in thalasoterapie. Poarta catre toate aceste statiuni o reprezinta orasul
Constanta (cel mai mare port romanesc).Construit sub denumirea de Tomis, de greci in secolul al
VI-lea i.e.n., Constanta este usor accesibila cu masina (3 ore jumatate de condus de la Bucuresti),
cu avionul, trenul (trenuri intercities de la si spre Bucuresti sau alte orase) si cu vaporul (182
mile marine de la stramtoarea Bosfor). Cele mai mari atractii turistice sunt: Cazinoul, Acvariul,
Delfinariul si Planetariul.
Litoralul Marii Negre, parte a judetului Constanta, este situat in partea sud-estica a Romaniei -
fiind limitat de: Marea Neagra la est; nord Delta Dunarii; la vest Dunarea, iar la sud litoralul
bulgaresc.
Suprafata:12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc)
Clima: maritima de litoral; temperatura medie anuala 11C (in lunile iulie 22C, iar in ianurie
0C).
Populatia: 748.769 locuitori - alcatuita din: romani (majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni,
maghiari si rromi (minoritari)
Resedinta de judet este orasul turistic Constanta .
ECONOMIE
Economia judetului Constanta prezinta caractere complexe, ponderea fiind detinuta de
agricultura 707.129 ha. (din care suprafata arabila 478.449 ha, 65.287 ha. pasuni, 17.162 ha. vii
si 5.029 ha. livezi), urmata de turism, transport maritim, industria constructiei de masini, chimica
- de prelucrare a lemnului celulozei si hartiei.
Turismul - cuprinde 740 unitati: 269 hoteluri, 236 vile turistice, 12 campinguri, 13 tabere, 174
vile bungalow si 8 unitati de tratament.
ISTORIC
Urmele de locuinta umana din epoca paleolitica scoase la lumina in perimetrul Dobrogei (la
Constanta, Mangalia, Limanu), idoli, vase de ceramica apartinand culturii Gumelnita ( Agigea si
pe malul lacului Siutghiol ) sunt marturii care dovedesc faptul ca aceasta zona a fost locuita din
timpuri stravechi.
Epoca bronzului marcheaza stabilirea triburilor tracice pe teritoriul regiunii. Incepand cu sec. al-
VII-lea i.Hr. pe tarmul vestic al Marii Negre au aparut primele colonii grecesti: Histria, Tomis si
Callatis.
Sec I-i.Hr.- Coloniile grecesti au fost inglobate in statul lui Burebista pentru ca mai tarziu (dupa
moartea sa) sa treaca sub stapanirea Imperiului Roman. Aflatat sub stapanire romana, cetatea
Tomis cunoaste o rapida dezvoltare, devenid capitala provinciei Scythia. Aici a trait intre anii 43
i.Hr. - 17 e.n. poetul latin Publius Ovidius Naso, contemporan cu Vergilius.Ovidiu a trait in exil
la Tomis si a creat in ultimii ani ai vietii lucrarile in versuri "Tristele" si "Scrisori din Pont".
Asaltata de atacurile popoarelor migratoare, de cele ale slavilor cetatea Histria este parasita in a
doua jumatate a sec. IV. Schimbarea numelui in Constanta s-a produs in sec.IV-VII. In a doua
jumatate a sec.XIV- Imperiul Otoman se afla in plina expansiune.
Domitorul Mircea cel Batran integreaza Dobrogea in statul feudal romanesc.
1484-Dobrogea intra sub stapanire otomana - cetatile Chilia si Cetatea Alba cedeaza trupelor lui
Baiazid al II-lea. Inceputul sec.XIX- cazacii si rusii ocupa Constanta distrug fortificatiile
orasului.
Dupa razboiul de independenta 1877-1878, Dobrogea cunoaste o revigorare intrand in epoca
moderna.
Constructia podului de la Cernavoda (1857-dupa planurile arhitectului roman Anghel Saligny) si
a liniei de cale ferata ce leaga orasul de Bucuresti , vor duce la dezvoltarea turismului in aceasta
zona.