SUPORT DE CURS LA MODULUL

BAZELE CONTABILITATII
CLASA a IX a

1
 SEMESTRUL I SI SEMESTRUL II

NOTIUNI GENERALE DESPRE CONTABILITATE

CONTUL PROCEDEU SPECIFIC DE LUCRU AL

CONTABILITATII

1. DEFINITIE, STRUCTURA, FORMA

Contul este principalul instrument de lucru care da insasi denumirea acestei discipline.
Fiecarui element patrimonial i se asociaza pe putin cate un cont.
Prin forma sa, contul permite inregistrarea separata a cresterilor si micsorarilor pe o
anumita perioada de timp si stabilirea in orice moment a existentei elementului
patrimonial. Ecuatia contului este de forma:
EXISTENTA CRESTERI IN MICSORARI IN EXISTENTA
LA CURSUL CURSUL LA
INCEPUTUL + PERIOADEI - PERIOADEI = SFARSITUL
PERIOADEI PERIOADEI

Inscrierea operatiilor economice in cont se face in ordine cronologica, pe baza

documentelor justificative, pentru a asigura realitatea inregistrarilor.
In concluzie, contul este un procedeu al metodei contabilitatii prin care se asigura
inregistrarea in expresie valorica si uneori cantitativa, cronologica, sistematica, a existentei
si miscarii elementelor patrimoniale.
Inregistrarea corecta a operatiilor economice in conturi si folosirea corespunzatoare
a informatiilor furnizate de acestea, necesita cunosterea structurii contului, care
cuprinde urmatoarele elemente:
1. Titlul contului, indica denumirea elementului patrimonial a carui evidenta o
tine: exemplu, Mijloace fixe, Capitalul social.
2. Simbolul contului, se ataseaza fiecarui cont in scopul usurarii muncii
contabile: exemplu, 212 Mijloace fixe.
3. Data inregistrarii, prezinta momentul derularii, producerii sau inregistrarii
operatiei economice, dupa caz, fiind definita de: zi, luna, an. In oricare din
alternative, operatia economica sau financiara in cauza se consemneaza intr-un
document justificativ.
4. Explicatia, este aceea parte a contului care da expresia continutului sau naturii
operatiei reflectate in cont. Explicatia poate fi:
a) descriptiva, in cazul in care se foloseste textul scris,
mentionandu-se documentul justificativ, numarul si data acestuia;
b) contabila, in situatia in care se mentioneaza contul
corespondent.
5. Debitul si creditul, reprezinta cele doua parti ale contului care definesc forma
bilantiera a acestuia. Ambii termeni sunt de origine juridica, respectiv, din
2
 dreptul roman, insusiti si preluati de catre contabilitatea in partida dubla. Astfel,
debitul provine de la termenul de debitor, care inseamna acea pozitie juridica pe
care o are o persoana fata de subiectul de patrimoniu, atunci cand primeste
ceva si are obligatia sa restituie ceea ce a primit. Termenul de credit deriva din
notiunea de creditor si desemneaza persoana care in cadrul raportului juridic a
dat ceva, si deci are dreptul sa primeasca.
Preluand termenii de mai sus, contabilitatea i-a adoptat si le-a dezvoltat continutul
in functie de cerintele partidei duble. Astfel, in debitul contului se inscriu cresterile
elementelor patrimoniale de activ si scaderile elementelor patrimoniale de pasiv, dupa cum
in creditul conturilor se inregistreaza cresterea elementelor patrimoniale de pasiv si
micsorarile privind elementele patrimoniale de activ.
Schema debitului si creditului se prezinta astfel:

Partea stanga a unui cont este denumita
DEBIT
Sumele inscrise in debitul unui cont se
numesc SUME DEBITOARE
A DEBITA un cont inseamna a
inregistra o operatie economica in
DEBITUL contului.
Partea dreapta a unui cont este
denumita CREDIT
Sumele inscrise in creditul unui cont se
numesc SUME CREDITOARE
A CREDITA un cont inseamna a
inregistra o operatie economica in
CREDITUL contului.

DEBITUL si CREDITUL contului nu trebuie confundate cu ACTIVUL SI

PASIVUL bilantului.

Forma grafica, abreviata a contului este similara literiei T, astfel:

Debit(+) Denumirea contului Credit (-) Debit(+) Denumirea contului Credit (-)

CONT DE ACTIV CONT DE PASIV

6. Rulajul sau miscarea contului, arata modificarile valorice ale elementelor

patrimoniale, in sensul cresterii sau diminuarii lor, determinate de operatii
economice intr-o perioada de timp.

EXEMPLUL 1:

Debit (+) 531 Casa Credit (-)

2000 lei 2000 lei
5. 01 Incasari (+) 750 000 5. 01 Plati (-) 350 000
6. 01 Incasari (+) 1 000 000 6. 01 Plati (-) 1 000 000
Rulaj debitor 1 750 000 Rulaj creditor 1 450 000

EXEMPLUL 2:

Debit (-) 401 Furnizori Credit (+)

2000 lei 2000 lei
15. 01 Micsorarea datoriei (-) 5 000 000 14. 01 Cresterea datoriei (+) 10 000 000
3
17. 01 Micsorarea datoriei (-) 7 000 000 17. 01 Cresterea datoriei (+) 8 000 000
Rulaj debitor 12 000 000 Rulaj creditor 18 000 000

7. Total sume, se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in debitul

contului, sub denumirea total sume debitoare, iar prin adunarea tuturor
sumelor inregistrate in creditul contului, total sume creditoare.

EXEMPLUL 1:

Debit (+) 531 Casa Credit (-)

2000 lei 2000 lei
1. 01 Numerar existent 3 000 000 5. 01 Plati 350 000
5. 01 Incasari 7 500 000 6. 01 Plati 1 000 000
6. 01 Incasari 10 000 000 Rulaj creditor 1 350 000
Rulaj debitor 17 500 000 Total sume creditoare 1 350 000
Total sume debitoare 20 500 000

EXEMPLUL 2:

Debit (-) 401 Furnizori Credit (+)

2000 lei 2000 lei
15. 01 Micsorarea datoriei 5 000 000 1. 01 Datorii existente 1 500 000
17. 01 Micsorarea datoriei 7 000 000 14. 01 Cresterea datoriei 10 000 000
Rulaj debitor 12 000 000 17. 01 Cresterea datoriei 8 000 000
Total sume debitoare 12 000 000 Rulaj creditor 18 000 000
Total sume creditoare 19 500 000

8. Soldul contului, prezinta situatia la un moment dat a elementului patrimonial

pentru care a fost deschis contul. Se stabileste ca diferenta intre Total sume
debitoare si Total sume creditoare sau invers.

Inchiderea contului se face inainte de intocmirea bilantului final prin trecerea in

partea in care totalul sumelor este mai mic.
Deschiderea contului se face prin preluarea la inceputul perioadei urmatoare a
existentelor (soldurilor initiale) si inscrierea in partea din care au provenit.

4
 2. REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

Exista o legatura intre bilant si conturi care se realizeaza la inceputul fiecarui

exercitiu financiar cand, pe baza bilantului initial se deschid conturile. Un bilant initial nu
este altceva decat un bilant incheiat la finele exercitiului precedent care pentru exercitiul
curent, la inceputul acestuia, devine initial.
Se observa ca, pe baza existentelor din activul bilantului, s-au deschis cele patru
conturi, care sunt cuprinse in clasa conturilor de activ. Iar, pe baza existentelor din
pasivul bilantului, s-au deschis cele patru conturi, cuprinse in clasa conturilor de pasiv.
De aici decurge prima regula partiala de functionare a conturilor:
Conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu
existentele initiale de active, preluate din activul bilantului initial;
Conturile de pasiv, incep sa functioneze prin creditare si se creditieaza cu
existentele initiale de pasive, preluate din pasivul bilantului.

NOTA: Existentele initiale s-au notat cu Si care se citeste sold initial.

Dupa ce s-au inscris existentele initiale in conturi, s-a pus problema partii contului
in care se vor inregistra cele doua categorii de modificari ale patrimoniului, respectiv
cresteri si micsorari. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca, in partea in care se inscriu
existentele initiale sa se inscrie si cresterile, pe considerentul ca impreuna
(existente+cresteri) au sens economic.
Si, de aici rezulta a doua regula partiala de functionare a conturilor:
Conturile de activ se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli,
determinate de operatiile economice, consemnate in documentele
justificative.
Conturile de pasiv se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri,
determinate de operatiile economice, consemnate in documentele
justificative.

NOTA: Cresterile de active si pasive s-au notat cu semnul +.

Dupa ce a fost stabilita partea contului in care se inregistreaza cresterile, se

intelege ca in partea opusa se vor inregistra micsorarile (contul fiind astfel conceput incat
sa inregistreze cele doua categorii de modificari ale patrimoniului).
De aici decurge a treia regula partiala de functionare a conturilor:
Conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli
determinate de operatiile economice, consemnate in documentele
justificative.
Conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri
determinate de operatiile economice, consemnate in documentele
justificative.

5
 NOTA: Micsorarile de active si pasive s-au notat cu smenul -.

La finele unor perioade de gestiune, numite si exercitii financiare, este necesar sa

se intocmeasca bilantul final. Acesta se intocmeste pe baza existentelor de active si pasive
determinate din conturi cu ajutorul soldului conturilor, care se vor inscrie in bilantul final.
Avand in vedere cele trei reguli partiale de mai sus, se deduce si a patra regula partiala
deoarece, pe baza relatei: Existente initiale + Intrari (cresteri) Iesiri (micsorari)
rezulta existentele finale, respectiv soldurile finale, iar continutul economic al soldurilor
conturilor este diferit.
Conturile de activ pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existente
de activ la un moment dat.
Conturile de pasiv pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existente
de pasive la un moment dat.

NOTA: Conturile de cheltuieli si venituri se inchid la finele exercitiilor financiare.

Ele pot prezenta solduri in cursul exercitiilor financiare.

Din cele patru reguli partiale prezentate mai sus rezulta doua reguli generale
de a functionare a conturilor:

Conturile de ACTIV:
Incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele
initiale de active, preluate din activul bilantului initial;
Se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli, determinate de
operatiile economice, consemnate in documentele justificative;
Se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli, determinate de
operatiile economice, consemnate in documentele justificative;
Pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existente de active la un
moment dat.
Conturile de PASIV:
Incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele
initale de pasive, preluate din pasivul bilantului;
Se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri, determinate de
operatiile economice, consemnate in documentele justificative;
Se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri, determinate de
operatiile economice, consemnate in documentele justificative;
Pot prezenta numai sold creditor, care reprezinta existente de pasive
la un moment dat.

Cele doua reguli generale se aplica la majoritatea conturilor utilizate in contabilitatea

financiara si de gestiune.

6
 In sistemul de contabilitate aplicat in Romania exista conturi care nu se supun
rigorilor uneia din cele doua reguli generale. Ele incep sa functioneze fie prin
debitare, fie prin creditare si pot prezenta, fie sold debitor, fie sold creditor. Acestea
sunt denumite de majoritatea specialistilor conturi bifunctionale. Alti autori
considera ca este fortata denumirea deoarece aceste conturi, la finele unor
perioade de gestiune, nu port prezenta decat un singur sold si ca atare se
incadreaza in una din cele doua clase de conturi (de atic sau de pasiv).

3. DUBLA INREGISTRARE SI CORESPONDENTA CONTURILOR

Dubla inregistrare este considerata un principiu de baza al contabilitatii care

presupune inregistrarea oricarei operatii economice oricat de simpla este ea, in cel putin
doua conturi, unul care se debiteaza si altul care se crediteaza.

a) DUBLA INREGISTRARE. Bunurile economice si sursele de finantare se afla

intr-o continua miscare, transformare, datorita operatiilor economice si
financiare. Aceste modificari intervenite in masa patrimoniala determina un
raport de echivalenta intre bunurile economice, pe de o parte si sursele de
finantare pe de alta parte. De aceea, contabilitate inregistreaza orice operatie
economica sau financiara simultan in debitul unui cont si in creditul altui cont.

EXEMPLUL 1. Primirea de marfuri de la furnizori in valoare de 1.500.000 lei

D Furnizori C
1 500 000

D Marfuri C
1 500 000

Potrivit regulilor de functionare a conturilor, cresterea valorii marfurilor cu 1 500

000 lei, care este element de activ, se inregistreaza in debitul contului Marfuri, iar
cresterea datoriei fata de furnizori, care este element de pasiv se inregistreaza in creditul
contului Furnizori. Deci, operatia economica a fost inregistrata in mod simultan si cu
aceea si suma in doua conturi.
Dubla inregistrare consta in consemnarea (inregistrarea) operatiilor economice
simultan si cu aceeasi suma in debitul unui cont (sau in debitul mai multor conturi) si in
creditul altui cont (sau in creditul mai multor conturi).
Importanta dublei inregistrari:
- realizeaza mentinerea permanenta a egalitatii intre activul si pasivul bilantului
(echilibru in dinamica);
- permite verificarea exactitatii inregistrarilor in conturi si asigura egalitatea
miscarilor debitoare si creditoare.

b) Corespondenta conturilor. Inscrierea unor operatii economice in conturi,

potrivit dublei inregistrari, determina o legatura reciproca intre aceste conturi,
care se numeste CORESPONDENTA CONTURILOR. Conturile intre care se
stabilesc legaturi se numesc conturi corespondente.

7
 4. ANALIZA CONTABILA A OPERATIILOR ECONOMICE

In vederea inregistrarii operatiilor economice in conturi, acestea se supun unui

proces de analiza contabila. Aceasta presupune:
Cercetarea fiecarei operatii economice pe baza documentelor justificative,
in vederea deducerii conturilor care se debiteaza si a conturilor care se
crediteaza (corespondenta conturilor)
Intocmirea formulei contabile.

Analiza contabila presupune parcurgerea unor etape strict succesive:

1. Determinarea naturii operatiei economice

Pentru a deduce ce fel de operatie economica este inscrisa in document, trebuie
sa se cunoasca foarte bine elementele patrimoniului precum si specificul
activitatii unitatii patrimoniale respective.

2. Determinarea influentei operatiei economice asupra patrimoniului

Se deduce concret, ce element patrimonial se modifica, in ce sens (crestere sau
micsorare) si cu ce suma.

3. Stabilirea conturilor corespondente

Dupa ce in etapa precedenta se stabilesc elementele patrimoniale care au suferit
modificari, in aceasta etapa se deduc conturile utilizate pentru fiecare element
patrimonial. Aceasta etapa impune persoanelor care lucreaza in contabilitate sa
cunoasca toate conturile utilizate pentru toate elementele patrimoniale (inclusiv
conturile de cheltuieli si venituri).

4. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor

Cunoscand conturile corespondente, in aceasta etapa se aplica cele doua reguli
generale de functionare a conturilor la cauzrile particulare, adica pentru fiecare
cont corespondent in parte.

5. Intocmirea formulei contabile

La finalul analizei contabile, corespondenta conturilor se redacteaza intr-un
anumit fel, care se numeste formula contabila.

8
 INREGISTRAREA EVENIMENTELOR SI TRANZACTILOR IN
CONTABILITATE

identificarea evenimentelor i tranzaciilor - constituirea, majorarea i diminuarea

capitalului, alte operaii de capitaluri(prime de capital, rezerve, rezultatul exerciiului,
rezultatul reportat, provizioane pentru riscuri i cheltuieli, subvenii pentru investiii),
mprumuturi pe termen lung, achiziia de imobilizri i stocuri, decontri cu terii, operaii
de trezorerie, cheltuieli i venituri
utilizarea analizei contabile pentru nregistrarea n contabilitate - - parcurgerea etapelor
analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacie,
stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente i tranzacii articole contabile
simple, compuse corespunztoare evenimentelor i tranzaciilor,
nregistrarea articolelor contabile n documente contabile - note contabile, fie de cont, manual sau pe baz de
soft specific.(Laborator tehnologic)

Contul respectiv rolul, forma i structura acestuia au o specificitate proprie ce il individualizeaza.

n contabilitate, pentru a nregistra, calcula i controla existentul i modificrile n sens contrar
(creteri, micorri) ale fiecrui element bilanier, pe o anumit perioad de timp, vom folosi
instrumentul (model, procedeu) denumit cont. Cea mai simpl form de cont, numit T (teu) pentru
c seamn cu litera T, reprezint o baz bun pentru studiul sistemului partidei duble.
n structura contului sunt cuprinse
urmtoarele elemente:
1. Titlul (denumirea) i simbolul contului;
2. Debitul i creditul;
3. Explicaia tranzaciilor nregistrate n cont;
4. Rulajul (micarea) contului;
5. Total sume debitoare i creditoare ale contului;
6. Soldul contului.

Pe linia orizontal a T-ului sunt scrise titlul i simbolul cifric ale contului.
Titlul contului exprim coninutul economic al elementului bilanier (bun economic, surs
de finanare, proces economic sau rezultat financiar) a crui eviden se ine cu ajutorul contului
respectiv. n general, denumirea unui cont reflect obiectul nregistrat n contul respectiv. n ara
noastr, titlul i simbolul conturilor se stabilesc n mod unitar, prin planul de conturi general
elaborat pe economia naional (de exemplu 101 Capital, 212 Construcii, 371 Mrfuri, 401
Furnizori, 411 Clieni, 456 Decontri cu asociaii privind capitalul, 121 Profit i pierdere etc.).
Simbolurile deriv din poziia pe care o ocup contul respectiv n structura planului de conturi,
faciliteaz identificarea conturilor i, respectiv, activitatea practic de contabilitate att n sistemul
manual ct i n sistemul informatic.Cte o parte a fiecrui cont va fi folosit pentru a nregistra
creterile n cadrul contului i partea opus va fi folosit pentru nregistrarea micorrilor.
Partea stng a oricrui cont este denumit debit iar partea dreapt este denumit credit.
Sumele trecute n partea stng sunt debitoare, iar cele din partea dreapt creditoare. A debita un
cont nseamn a nregistra o sum n partea stng a contului, iar a credita un cont nseamn a
nregistra o sum n partea dreapt. Acesta este singurul sens dat n contabilitate verbelor a debita i
a credita. Totui, n limbajul comun, aceste verbe au alt sens. Credit are o conotaie favorabil, iar
debit are o conotaie nefavorabil. n contabilitate , ele nu presupun o judecat a valorii, nseamn
pur i simplu dreapta i stnga. Le abreviem, de regul, cu D i respectiv C. Dac fiecare cont ar fi
9
privit individual, fr a lua n considerare legturile cu alte conturi, nu ar prezenta importan
nregistrarea creterilor n debit sau n credit.
In secolul al XV-lea, un clugr franciscan, Luca Paciolo a promovat i popularizat o
metod de folosire a conturilor astfel nct fiecrei sume trecute n debitul unui cont s-i corespund
aceeai sum trecut n creditul altuia, adic o dubl nregistrare. De aceea, sistemul contabil
este unul n partid dubl. Legtura dintre debitul (D) i creditul (C) conturilor, stabilit cu ocazia
nregistrrii operaiilor economice n conturi, poart denumirea de corespondena conturilor, iar
conturile care reflect o astfel de legtur se numesc conturi corespondente.

Explicaia descriptiv a tranzaciilor i evenimentelor nregistrate n cont const n

prezentarea naturii operaiei, a persoanelor juridice sau fizice implicate, a datei operaiei, a
documentului justificativ utilizat etc., iar explicaia contabil const n indicarea sub form de
simbol cifric a contului sau conturilor corespondente. Micarea sau sumele nregistrate succesiv
ntr-o perioad de gestiune n debitul sau creditul unui cont ca urmare a creterilor i micorrilor
determinate de tranzacii (evenimente) reprezint rulajul contului. Acesta este de dou feluri: rulaj
debitor i rulaj creditor. Rulajul debitor reprezint totalitatea nregistrrilor efectuate n debitul unui
cont ntr-o perioad de gestiune. Rulajul creditor reprezint totalitatea nregistrrilor efectuate n
creditul unui cont ntr-o perioad de gestiune. Le abreviem de regul cu RD i respectiv RC.
Totalul sumelor unui cont este de dou feluri: total sume debitoare i total sume creditoare.
Prin adunarea rulajelor debitoare sau creditoare cu sumele care exprim, n partea de debit sau de
credit, soldul iniial reflectat de cont la nceputul perioadei de gestiune, se obine total sume
debitoare i total sume creditoare ale contului respectiv. Le abreviem de regul cu TSD i respectiv
TSC.
Existentul valoric stabilit la un moment dat la elementul pentru care s-a deschis contul
reprezint soldul contului. Se stabilete ca diferen ntre total sume debitoare i total sume
creditoare. n funcie de mrimea sumelor, soldul poate fi debitor, sold creditor sau sold balansat
(cont soldat).
Astfel, dac totalul sumelor debitoare din cont este mai mare dect totalul sumelor
creditoare, contul are sold debitor, iar dac totalul sumelor creditoare este mai mare dect totalul
sumelor debitoare, contul are sold creditor. Le abreviem de regul cu SD i respectiv SC.
Relaiile de calcul pentru sold sunt :
1. TSD TSC = SD, cnd TSD > TSC
2. TSC TSD = SC, cnd TSC > TSD
3. TSD TSC = 0, cnd TSD = TSC

Soldurile se stabilesc de regul, la sfritul perioadei de gestiune, reprezentnd solduri finale

care, la nceputul perioadei urmtoare de gestiune apar ca solduri iniiale (Si).
Folosind sistemul cu T-uri pentru echilibrarea sumelor din debitul i creditul contului,
nchiderea conturilor se face prin trecerea soldului final debitor n creditul contului respectiv sau
prin trecerea soldului final creditor n debitul contului respectiv.
Elementele care compun structura contului sunt comune pentru toate conturile. Modul de
prezentare i de situare a acestora n cadrul contului este diferit ns, n funcie de forma de
prezentare a contului. n practic se cunosc mai multe forme de prezentare a contului, ntre care
menionm: forma bilateral, forma unilateral, forma ah etc. n condiiile utilizrii sistemelor
informatice de contabilitate, forma de prezentare a conturilor este adaptat sistemului respectiv de
prelucrare automat. Esena acestei forme de cont coincide cu cea a contului n form de T; de fapt
T-ul poate fi observat cu linii ngroate. Capetele de coloan se explic prin ele nsele, cu excepia
literei S de la surs (indicnd documentul pe baza cruia s-a efectuat nregistrarea). Aceasta este
util n cazul n care se dorete verificarea sursei nregistrrii la un moment ulterior.
Registrele contabile. Planul de conturi
Rspndirea sistemelor informatice a modificat modul de lucru n sistemele contabile. Ceea
ce difereniaz un registru de altul n sistemul informatic de contabilitate fa de sistemul manual,
10
este forma pe care o mbrac, coninutul rmnnd acelai. Dintre tipurile de registre utilizate n
contabilitate, cele mai frecvente sunt: Registrul Jurnal, Registrul Inventar i Cartea Mare.
Documentul contabil n care se efectueaz nregistrarea cronologic a tuturor tranzaciilor,
evenimentelor i operaiilor, prezentnd sumele conturilor implicate debitoare sau creditoare i alte
informaii legate de acestea reprezint Registrul Jurnal. Acesta servete drept un fel de jurnal zilnic,
n care fiecare tranzacie sau un grup de tranzacii similare sunt nregistrate intacte. Cel mai simplu
i mai flexibil tip de jurnal este Registrul Jurnal.

Documente i registre obligatorii n derularea unei afaceri

identificarea documentelor i registrelor obligatorii n derularea unei afaceri:

- documente: pe tipuri de evenimente i tranzacii (factur, aviz de nsoire a mrfii pentru achiziie
i vnzare de bunuri, stat de salarii pentru operaii legate de salarii, chitan, ordin de plat pentru
ncasri i pli, note de contabilitate pentru operaiile care nu au la baz documente justificative)
- registre: jurnal, inventar, cartea mare
verificarea registrelor contabile: dac documentele justificative i notele contabile au fost
nregistrate cronologic n registrul jurnal i sistematic n registrul cartea mare.

In baza Legii Contabilitatii nr. 82/1991 republicata, unitatea este obligata sa intocmeasca
urmatoarele registre contabile:
Registrul-Jurnal
Acesta serveste ca document de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii patrimoniului
unitatii si ca proba in litigii. El se intocmeste intr-un singur exemplar, forma de inregistrare
contabila fiind "maestru-sah"; de asemenea, serveste la intocmirea balantei de verificare a conturilor
sintetice.

Registrul-Inventar
Acesta se completeaza intr-un singur exemplar, dupa ce a fost inregistrat la organul financiar
teritorial. Se intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica a documentelor
care reflecta miscarea patrimoniului.

Registrul Cartea-Mare
Acesta serveste la tinerea contabilitatii sintetice a operatiilor in unitatile economice; se utilizeaza
periodic, o data cu fiecare operatie de inventariere a patrimoniului.

CIRCUITUL DOCUMENTELOR
In activitatea de aprovizionare se folosesc urmatoarele documente: factura fiscala, nota de receptie
si constatare de diferente, fisa de magazie.

In activitatea de achitare a datoriilor catre furnizori si alti terti se utilizeaza: ordinul de plata, cecul,
chitanta fiscala.

Documentele necesare consumului si miscarii materialelor sunt: bonul de consum.

In cadrul contabilitatii mijloacelor fixe se utilizeaza: factura, procesul verbal de punere in functiune.

11
Documentele necesare operatiilor prin casierie: Registrul de casa, dispozitia de incasari/plati, foaia
de varsamant, statul de salarii, chitanta fiscala.

Registrul de casa
Acesta serveste ca document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate
prin casieria unitatii, pe baza actelor justificative si ca document de stabilire, la finele zilei, a
soldului de casa. Completarea sa se face in ordinea in care se efectueaza operatiile.

Dispozitia de incasare/plata
Se utilizeaza in vederea achitarii in numerar a unor sume potrivit dispozitiilor legale, sau a incasarii
unor astfel de sume. Se intocmeste intr-un singur exemplar si circula la persoanele autorizate.

Foaia de varsamant
Serveste pentru depunere de numerar in banca.

Statul de salarii
Serveste ca baza da efectuare a platilor catre personalul unitatii.

Chitanta fiscala
Este un document justificativ de inregistrare in contabilitate, atunci cand este insotita de bonul
eliberat de casa de marcat. Este un document cu regim special de circulare.

Factura fiscala
Facturile primite de la furnizori sunt inregistrate pe baza NRCD, sunt consemnate in Jurnalul de
Cumparari al unitatii, in Registrul Jurnal si in Registrul Cartea Mare. Facturile emise sunt
inregistrate in Jurnalul de Vanzari, in Registrul Jurnal si in Registrul Cartea Mare.
Fisa Mijlocului Fix
Este intocmita intr-un singur exemplar si serveste la tinerea evidentei activelor fixe ale unitatii

12
 CARACTERISTICILE REGISTRELOR DE CONTABILITATE

Potrivit legii contabilitatii, aprobate in anul 1991, precum si Regulamentului privind

aplicarea acesteia, registrele utilizate in contabilitate sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar si
cartea mare.Asociatiile familiale, care au autorizatie sa desfasoare activitati independente,
inregistreaza activitatile lor economice in Registrul jurnal de incasari si plati.
Registrul jurnal este un document obligatoriu, in care se inregistreaza in mod
cronologic, operatiunile economice desfasurate, pe baza de documente si tinand seama de data
intocmirii sau intrarii acestora. Cand exista mai multe documente asemanatoare, in sensul ca ele
cuprind acelasi tip de operatii economice, acestea se pot inscrie intr-un registru centralizator si pe
baza lui se efectueaza o singura inregistrare. In acest caz,documentului centralizator i seanexeaza
totusi toate documentele ce au fost trecute in acest document centralizator.
Registrul jurnal se prezinta astfel:

REGISTRU-JURNAL

Unitatea ..................................... Nr. pag. .........

Sume
Nr. Data inregistrarii Documentul Explicatia Conturi
crt. (felul,nr.,
data) D C Partiale Totale
D C D C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Reportat * * *

De reportat

Intocmit, Verificat,

Registrul jurnal este tipizat pe format A4 si este astfel conceput incat sa permita
inregistrarea urmatoarelor date si informatii:
numarul curent al operatiei economice inregistrate;
data la care a fost efectuata inregistrarea operatiei economice in document;
felul, numarul documentului folosit pentru inregistrare;
explicatia la operatia economica desfasurata si inregistrata;
conturile debitoare si cele creditoare folosite pentru inregistrarea operatiei economice;
sumele partiale, debitoare si creditoare.
Registrul-jurnal trebuie intocmit de catre toate unitatile patrimoniale, societatile
comerciale, regii autonome, institutii publice, unitati cooperatiste, asociatii cu personalitate juridica
precum si de catre persoanele fizice care au calitatea de agent economic.
Registrul jurnal se pastreaza temporar la arhiva compartimentului de contabilitate, de
regula pentru un an, apoi se depune la arhiva unitatii, impreuna cu toate documentele care au stat la
baza inregistrarilor efectuate in el. Fiind un document contabil, el nu circula.
Registrul jurnal de incasari si plati este un alt jurnal care se intocmeste de catre
persoane fizice si asociatii familiale autorizate sa desfasoare activitati independente. Se prezinta sub

13
forma de registru legat de 100 de file, format A4 sau foi volante. Nu circula, se arhiveaza de catre
agentul economic, impreuna cu documentele care au stat la baza intocmirii lui.

REGISTRU-JURNAL DE INCASARI SI PLATI

Unitatea .................................... Nr. pag. .........

Nr. Documentul Felul

crt. Data (felul,nr.) operatiei Incasari Plati
(explicatii)

1 2 3 4 5 6

De reportat

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu pentru inventarierea anuala, in care se

prezinta grupat rezultatele inventarierii patrimoniului, precum si fiecare post din bilant. Se
intocmeste de catre regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile
cooperatiste, asociatiile si persoanele fizice care au calitatea de comerciant intr-un singur exemplar,
de regula la sfarsit de an, fara stersaturi si fara a lasa spatii libere. Registrul-inventar cuprinde 2
parti: prima priveste rezultatele inventarierii patrimoniului, iar cea de-a doua prezinta, copiat la
xerox, bilantul contabil anual si contul de profit si pierdere, forma scurta, care se publica in
Monitorul Oficial.

14
 REGISTRU-INVENTAR

Unitatea......................... Nr. pag. ...

Recapitulatia Valoarea Valoarea Diferente din evaluare

Nr. elementelor contabila de (de inregistrat)
crt. inventariate inventar Valoarea .

1 2 3 4 5 6

Intocmit, Verificat,

Registrul Cartea-mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar

direct sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile efectuate in registrul jurnal,
stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si
soldurile finale. Reprezinta un document contabil de sinteza si care contine cate o fila pentru fiecare
cont sintetic utilizat de unitate. Registrul Cartea-mare se prezinta astfel:

.........................................
Unitatea
CARTEA MARE

Contul........................
Conturi corespondente creditoare Total rulaj Total
debitor rulaj creditor SOLD

Lunile Cont Cont Cont Cont Cont

Debitor Creditor
Jurna Jurna Jurna Jurna Jurna La 1 ianuarie 199...
l l l l l
Ian.
Febr.
Mart.
Total
trim. I
..........
..........
Total
general

Intocmit, Verificat,
Registrul Cartea-mare serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi
sintetice, la unitatile care aplica forma de inregistrare contabila pe jurnale, la verificarea
inregistrarilor contabile efectuate si la furnizarea de date pentru efectuarea de analize economico-
financiare. Se intocmeste in cadrul compartimentului financiar-contabil al unitatii, la sfarsitul lunii
si sta la baza elaborarii balantei de verificare. Modul de completare al acestui registru de
contabilitate este urmatorul:
rulajul creditor se reporteaza din jurnalul contului respectiv, intr-o singura suma, fara
desfasurarea pe conturi corespondente;
sumele cu care a fost descarcat contul respectiv in diverse jurnale se reporteaza din acele
jurnale, obtinandu-se defalcarea rulajului debitor pe conturi corespondente;

15
 soldul debitor sau creditor al fiecarui cont se stabileste in functie de rulajele debitoare si
creditoare ale contului respectiv, tinandu-se seama de soldul de la inceputul anului(care se
inscrie pe randul destinat in acest scop).

INFORMAIILE ECONOMICO-FINANCIARE DIN BILAN

identificare funciilor bilanului: de informare, de analiz, previzional

compararea informaiilor din bilan pentru perioada curent cu cele din perioada precedent:
active imobilizate, active circulante, capitaluri proprii, datorii, venituri, cheltuieli, rezultat
financiar
calcularea indicatorilor pe baza informaiilor din bilan: capitaluri proprii, capitaluri permanente,
fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria net, lichiditate, solvabilitate

NOIUNE I FUNCIILE BILANULUI CONTABIL

Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n

urma lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i
calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor,
ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banc,
creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sintez constituie
obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel asupra situaiei
patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi
agenii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.
Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul
contabil contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare
i asupra rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune:
- respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea
activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii;
- posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n
contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul
propriu-zis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele
economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent economic
la un moment dat.

Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul unitii
patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea
Contabilitii.
Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete:
1) funcia de generalizare a datelor contabilitii;
2) funcia de cunoatere a mersului activitii economico-financiare;
3) funcia previzional.

1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informaiilor izvorte

din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup criterii bine stabilite, ntr-
un numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu asupra situaiei
economico-financiare a unitii patrimoniale.

16
 2) Funcia de analiz a mersului activitii economico-financiare se manifest prin aceea
c, pe baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor proiectai i a
rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare a activitii economice i
financiare.
Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii unitilor
patrimoniale analizeaz periodic situaia economico-financiar, pe baza bilanului contabil, a
anexelor sale i a raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama contabile.

3) Funcia previzional const n posibilitatea oferit de bilan de a orienta activitatea

viitoare. n acest scop, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pentru perioadele urmtoare se
fundamenteaz pe situaia patrimonial i a rezultatelor din perioada considerat baza de raportare.

STRUCTURA BILANULUI CONTABIL

Bilanul contabil are n componena sa documente i situaii de sintez economic sau de

control fiscal, cuprinznd urmtoarele elemente:
Bilanul propriu-zis;
Contul de Profit si pierdere ( respectiv contul de exerciiu n cazul instituiilor
publice );
Anexa la bilan;
Raportul de gestiune.
Avnd acelai scop, de informare asupra situaiei patrimoniului, a situaiei financiare a
unitii patrimoniale i a rezultatelor obinute, aceste pri constitutive formeaz un tot unitar.
Pentru ntocmirea i prezentarea completului bilanier, Ministerul Finanelor, prin Colegiul
Consultativ al Contabilitii, elaboreaz modele de situaii privind bilanul i celelalte componente
pentru regii autonome, societi comerciale i instituii publice. Pentru societile bancare, modelele
i normele metodologice se elaboreaz de Banca Naional cu avizul Ministerului Finanelor.
La ntocmirea bilanului contabil, se au n vedere urmtoarele reguli:
- posturile de bilan s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de
acord cu situaia real a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
- nu sunt admise compensri ntre conturile ce se nscriu n bilan i respectiv
ntre conturile de venituri i cheltuieli din contul de Profit si pierdere.
n practic se cunosc dou scheme de bilan, una sub form de tablou cu dou prti: partea
stng, ACTIVUL, i partea dreapt, PASIVUL, numit i schema orizontal de bilan, i modelul
sub forma listei verticale sau schema bilanului vertical. Bilanul sub form de tablou cu dou
pri pune n eviden egalitatea ntre resurse i utilizri, iar modelul de bilan sub forma listei
verticale ordoneaz structurile patrimoniale n active, datorii, capitaluri, rezerve i alte componente
ale situaiei nete, finalitatea fiind prezentarea situaiei nete a patrimoniului.
A) Bilanul propriu-zis poate fi alctuit n dou variante sau sisteme, n funcie de gruparea
ntreprinderilor n ntreprinderi mici , mijlocii i ntreprinderi mari, grupare ce se face n funcie de
praguri fiscale ( care au n vedere valoarea activului bilanului, cifra de afaceri i numrul mediu de
salariai ).
a. Bilan contabil n sistem simplificat, n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii,
care presupune o schem de bilan mai redus.
b. Bilan contabil n sistem de baz prevzut s fie utilizat de ntreprinderi
mari, acesta cuprinznd posturi i indicatori complei privind activitatea i
rezultatele ntreprinderii.
Bilanul unitilor patrimoniale care desfoar activiti economice
cuprinde toate elementele de activ i pasiv grupate dup destinaie i respectiv proveniena
lor. ACTIVUL BILANULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente:

17
 a) Activele imobilizate ( imobilizri necorporale; imobilizri corporale; imobilizri
financiare );
b) Activele circulante ( stocuri, creane, titluri de plasament, disponibiliti i alte valori );
c) Conturile de regularizare i asimilare-activ ( cheltuielile nregistrate n avans, diferene
de conversie-activ i alte elemente tranzitorii i de regularizat, de activ );
d) Primele de rambursare a obligaiunilor.
Capitalul social subscris nevrsat se nscrie distinct n grupa activelor circulante ale
bilanului.
PASIVUL BILANULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente:
a) Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital,
diferenele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul
exerciiului, fondurile proprii, subveniile pentru investiii si provizioanele
reglementate );
b) Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli;
c) Datoriile ( mprumuturi i datorii asimilate, furnizori i conturi asimilate, datorii
n legatur cu personalul, datorii fa de bugetul statului, datorii privind
asigurrile sociale, creditori i alte datorii );
d) Conturile de regularizare i asimilare-pasiv ( veniturile nregistrate n
avans, diferenele de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii i de regularizat
de pasiv ).
Elementele patrimoniale n bilan sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe,
capitole, posturi, dup criteriul lichiditii activului i a exigibilitii pasivului, astfel: posturile de
activ sunt aezate n ordinea cresctoare a lichiditii ( de la cele mai puin lichide - cum este cazul
activelor imobilizate la disponibilitile bneti ca form de lichiditate absolut ), iar n pasiv
posturile sunt dispuse de la cele mai puin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se nchide in
cazul lichidrii patrimoniului ) la datoriile curente.
Att activul ct i pasivul bilanier suport un dublu criteriu de ordonare:
- criteriul major: pentru active, natura lor economic, iar pentru elementele de
pasiv, natura lor juridic;
- criteriul minor: pentru active, lichiditatea ( cresctoare ) a acestora, iar pentru
elementele de pasiv, exigibilitatea lor ( cresctoare ).
Structura bilanului o stabilete Ministerul Finanelor la sfritul fiecrui an financiar.

B) Contul de Profit i pierdere reprezint o recapitulaie a veniturilor i a cheltuielilor,

dup cum urmeaz:

a. Venituri din exploatare;

b. Cheltuielile activitii de exploatare;
c. Rezultatul activitii de exploatare;
d. Venituri financiare;
e. Cheltuieli financiare;
f. Rezultatul activitii financiare;
g. Venituri excepionale;
h. Cheltuieli excepionale;
i. Rezultatul operaiunilor excepionale;
j. Venituri totale;
k. Cheltuieli totale;
l. Rezultatul brut al exerciiului;
m. Impozitul pe profit;
n. Rezultatul net al exerciiului.

18
 Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele
creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la nceputul anului. n situaia n care au fost
efectuate nregistrari prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de venituri,
datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri i cheltuieli nainte de a fi transferate
asupra contului de rezultate finale, cumulate de la nceputul anului.
Veniturile sunt preluate din balana de verificare, suma veniturilor din contul de Profit i
pierdere este egal cu rulajul creditor cumulat al conturilor de venituri sau rulajul creditor cumulat
corectat.
Cheltuielile sunt preluate din rulajul debitor cumulat al conturilor de cheltuieli, corectat dac
este cazul cu unele sume nregistrate n credit.
Contul de Profit i pierdere are un coninut ndeosebi economic, deoarece ofer informaii
asupra activitii de producie, comerciale sau financiare a unitii patrimoniale prin dimensiunea
veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaz.
n prezentarea contului de Profit i pierdere sunt conturate dou modele de expunere a
cheltuielilor i veniturilor: unul ce ia n considereare natura economic a acestora, altul ce pleac
de la funciunile sau activitile unei ntreprinderi ( de la destinaia veniturilor i cheltuielilor ).
Ca form, contul de Profit i pierdere se poate prezenta:
- tablou bilateral sau form de cont ( schema orizontal );
- list ( schema vertical ).
n ambele cazuri, cheltuielile i veniturile sunt grupate n trei categorii:
- din exploatare;
- financiare;
- excepionale.
C) Anexa la bilan are ca obiective principale completarea i explicarea datelor
nscrise n bilan i n contul de Profit i pierdere i conine informaii cu privire la
situaia patrimonial i financiar, la rezultatele aferente exerciiului ncheiat cum sunt:
- repartizarea profitului ( anexa 1 );
- situaia stocurilor i a produciei n curs de execuie ( anexa 2 );
- situaia creanelor i datoriilor ( anexa 3 );
- situaia altor provizioane ( anexa 4 );
- date informative ( anexa 5a );
- pli restante ( anexa 5b );
- impozitele, taxele i alte obligaii datorate i vrsate ( anexa 5c );
- situaia activelor imobilizate ( anexa 6 ):
A. Valori brute
B. Amortizri
C. Provizioane pentru depreciere
- alte informaii privind regulile i metodele contabile utilizate i date
complementare ( anexa 7 ).
a) Repartizarea profitului cuprinde alocri din profitul exerciiului n curs, la rezerve,
fondul de participare a salariailor la profit, fondul de dezvoltare, surse proprii de finanare,
dividende de pltit etc., precum i profitul rmas nerepartizat.
b) Situaia stocurilor i a produciei n curs conine date referitoare la dinamica stocurilor
de materii i materiale, a obiectelor de inventar, produciei neterminate, stocurilor la teri,
animalelor, mrfurilor, ambalajelor i a totalului stocurilor.
c) Situaia creantelor i datoriilor se refer la informaii cum sunt:
- creane din active imobilizate;
- creane din active circulante;
- cheltuieli nregistrate n avans;
- total creane;
- datorii bancare;
19
 - datorii fiscale i sociale;
- datorii comerciale;
- datorii n legatur cu personalul;
- alte datorii;
- venituri nregistrate n avans;
- total datorii.
d) Situaia altor provizioane pune la dispoziie date referitoare la micarea balaniera a
provizioanelor ( sold la nceputul anului; cheltuieli privind provizioanele constituite; veniturile din
provizioanele diminuate sau anulate; sold la sfritul anului ) pe categorii de provizioane, respectiv:
provizioane reglementate; provizioane pentru riscuri i cheltuieli; provizioane pentru depreciere;
total provizioane.
e) Date informative ofer date cu privire la:
- rezultatele obinute;
- evoluia indicatorilor (nr. salariailor, salarii brute, veniturile, exporturi,
imobilizrile corporale comparativ cu anul precedent );
- evoluia creditelor, alocaiilor bugetare;
- investiiile strine.
f) Plile restante prezint volumul angajamentelor neonorate la termen, att pe structur
(furnizori,creditori etc. ) ct i pe vechime i activitate (curent i investiii ).
g) Situaia impozitelor i taxelor datorate i vrsate ofera informaii referitoare la corelaiile
unitii patrimoniale cu bugetul statului i bugetele locale.
Pentru fiecare categorie de impozite i taxe se fac raportri privind sumele datorate, sumele
vrsate efectiv, sumele rmase de vrsat i eventual sumele vrsate n plus.
h) Situaia activelor imobolizate red micarea activelor imobilizate (necorporale,
corporale, financiare si pe total ) tot sub forma balaniera i n valoare brut, a amortizrilor
aferente, precum i a provizioanelor pentru depreciere.
i) Alte informaii privind regulile i metodele contabile se refer la:
- metodele de evaluare aplicate pentru diferitele posturi din bilan;
- metodele utilizate pentru calculul amortismentelor i provizioanelor;
- motivele pentru care unele posturi din bilan i din contul de Profit i pierdere
nu sunt comparabile de la un exerciiu la altul;
- alte informaii pe care unitatea le consider semnificative.
D) Odat cu bilanul, cu contul de Profit si pierdere i cu anexa la bilan, unitile
patrimoniale depun raportul de gestiune. Acesta conine n principal:
- prezentarea situaiei unitii patrimoniale i evoluia sa previzibil;
- elemente deosebite intervenite n activitatea unitii patrimoniale dup
ncheierea exerciiului;
- participaiile de capital la alte uniti;
- activitatea i rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor i altor
subuniti proprii;
- activitatea de cercetare-dezvoltare;
- alte referiri cu privire la activitatea desfurat care sunt considerate
necesare a fi nscrise n raportul de gestiune.

20