Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906) PDF
Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906) PDF
IORGA
.3
*
0 IMPTA LITERARA
= ARTICOLE DIN SAMANATORTA =
VOLUMUL II
(lune 1905April 1906)
VALEN1I-DE-MUNTE
Neamul Romitnese", Tipografie si. Legatorie de carti
1916
N. IORGA
* ,
0 LUPTA LITERARA
= ARTICOLE DIN ff SAMANATORUL =
I VOLUMUL II 11
(Iulie 1905April 1906)
II
PRINCIPELE CAROL.
31 lute 1905.
VIII.
7 August 1905.
X.
tithe. zi.
Deschiderea serbarilor din Sibiitl s'a facut in ziva
de 5 August st. v. ou o cuviint.a, o masura, o linistita
pomp& tnnalOtoare, pe care n'o va uita nimeni dintre
aceia cari au avut- fericirea s'o vada, agezind-o- apol
in amintirea sa printre taptele adevarat istorice al
caror martor a fost.
Cladita Intr'un lot deschis gi prietenos, ling& un mic
pare, nu toomal departe de acea catedrala, despre
care gi dupe ce am vazut-o nu pot zice nimic de bine,
vecina de curte, In sfirit, a colil de fete, Casa Na-
Vonala, e o mare zidire trainica, ce-el tnnaltA cele trei
rindurl gospodarete 1 cam batrinete in marea ei ti-
nereta, fora Insusirl qi far defette In ceia ce priveqte
arta. De mai multe zile lucreaza innuntru cu fierbere
biurourile d-lui Corneliu Diaconovicf, organisatorul
Enciclopedier, organisatorul acestul palat, organisa-
torul serbarilor, omul solid, de socotell precise, care e,
se poate zice, Marta in aceasta via0, sufleteasca a
Romtnilor de dincolo care-1 aqteapta inca Maria. Grija
34 0 lupta literara
Ziva a patra.
A doua eclinO, a societatiT de teatru. Asupra ra-
portuluT vorbeste un domn maT batrin cu capul ro-
tund si ochiT foarte blinzT. La inceput nu-1 prea as-
culta, dar, chid se vede ca glasul Misfit, subliniat de
gesturl masurate, spune lucruri cumintl, publicul prinde
sa urmareasca cu un adevarat interes o expunere care
trece de obiceit fail, a fi luata In seama. Vorbitorul
e avocatul Nvrila Tripon, din Bistrita, cunoscut i prin
procesul Memorandulul. El arata maT ales care e me-
nirea unul teatru In Ardeal si staruieste puternic si
cu dreptate asupra ideiT ca. arta sa cade sa fie si cu-
rata, Indreptatoare i innaltatoare pentru un public
ca acesta, care trebuie si prin acest mijloc sail for-
meze si desavirseasca un caracter.
Lista noilor membri, culesT cu harnicie, printre cel
adunatT de serbari, se ceteste In mijlocul aclamatiilor.
Ea e foarte bogata. Tot asa de bogata fusese si lista,
cetita acum citbva zile, a membrilor noT IntratT In Aso-
ciaVe, i aclanArT puternice salutaser& numele epis-
copilor Bisericilor unite (afar,, neaparat, de domnul
acela Instrainat de la Gherla care-0 zice episcop ro-
min), carora li urma inscrierea s'a facut dupe, a
celor d'intaid numele Mitropolitulul neunit Metianu.
*
Dupa amiaza, societatea anuntase un concurs Inna-
intea publiculuT, pentru doua burse ce vrea sa dea:
bursa de tragedie si burst de comedie.
At aparut pe rind un tinar vioiu, dar foarte pre-
tentios, care a spus binisor o scent din Despot-Voda"
52 0 lupta literary
Ziva a sasa.
Corul romanesc din Romania a mai fost prin par-
tile banaOne, undo a fost intimpinat cu o nespusl
caldura. de amen' can supt steagurT albastre cintad
aceleasi cinturl de unire sufleteasca, de alipire la
marile mulVml bune, care ni-ad dat Intro atitea alto
darurY si aceste melodil. De acolo, din .ara lul Vidu,
sosesc soli! de arta romaneasca. A doua zi el pornesc
spre satul Saliste, lacasul celel maY depline frumuseti
romanesti In fatA trup, port, limba, moravur!, sat
mare si bogat, care seaman& mal mult cu un fel de
mica, republica a teranilor romini. Trasurile din statia
Mist duc prin marele praf al drumulul neplouat la
sirurile de car* trainice si curate, care se string
intro muncelele acoperite cu padurl. Notaresul", d.
capitan" Hentiu pe care cine nu-1 cunoaste si nu-1
iubeste pentru firea -! de Rom In sfatos, harnip si pri-
mitor ? e chid Inteun colt, dud intealtul, voinic
ca un tinar ca un trial. din Saliste, nu ca unul
din BucurestI, cercetind, rinduind si Indreptind toate.
Cad Salistenil nu se lasa cu una cu doua. E1 fac
pregatirl marl pentru a gati fraJcilor" cintaret1 o pe-
trecere pe care sa n'o maT uite.
In scoala de linga biserica Innaltata la 1..784, as-
teapta, carul de Weill al Salistel, in frunte cu unul
dintre invatatori. Portul alb si negru se desfasura
de la un capat la altul al micil scene din sala de
serbart i, cind sala Se umple de oaspetl, cintecul
romanesc cel mic primeste cu dragoste cintecul romt-
nes cel mare al acestora.
Asa, obositl, fiaminzi cum sint, acestia raspund
60 0 lupta literara
BISERICI MARAMURAENE.
BIBLIOTEC1 CIRCULANTE.
CARTE DE COALA.
,
la tarp, cu sigutanta, pe care o avea si el, cg nici
fratia bung cu natura nu -1 poate lecui. Pe urma lul
atl rgmas nuvele risipite prin reviste cind la ,,Coti-
vorbiri literare", cind la Literature si arta", cind In-
chinate d -lut Maiorescu, dud puse supt ocrotirea d-lui
Patrascu, si ceva manuscripte. Vaduva la le adung
astazi In volumul pe care-1 tipareste Minerva".
Manolache copilarise in Birlad, Inteun oral cu mar
Mall multe intru toate asemenea cu satele. Aid ochiul
lUT patrunzator s'a deprins a cunoaste In acelasi timp
doua felurl de viat,a. cu totul deosebite : a teranimil
sarace, cu sufletul curat si cu bunele datini vechl, de
o parte, iar, der alta, a mestesugarilor ramasi In urma
'altor vremurT, oamenl cu singele amestecat, cu limba
impestritata si cu setea de cistig In vine. Mai tarzhl
a cgpatat si cunostinta traiuluT usuratec si pretentios
al functionarilor de tot felul, pe cari i-aq creat tim-
purile noastre. to stirsit, el a venit la Bucuresti ca
student, si aicl a avut innaintea sa zgomotul, risipa
Cartea unui disparut: Fete" de I. D. Manolache 133
6 Novembre 1905.
XXX.
6 Novembre 1905.
XXXL
CREDINTE" DE IOSIF.
0 PIESA. SI UN ROMAN.
IMPOTRIVA CLEVETITORILOR.
- L URA CONTRA CULTURII STRiINE-
CT_TRENTUL NOU."
CE ESTE ,SAMA.NATORUL ?
I.
A fost un timp, altfel timp de visari i ilusii si cue
sperante foarte marl, timp clad ni simtiarn aripi de
popor mare, de- popor bogat si cu o culturA deplinl
ce bine cA s'at. dus data acele vremurl de AAA-
cire! , a fost un timp cind fiecare din partile politico
din care se alcatuieste poporul romanesc trAia In altA
atmosfera cultural,. NoT, acestia din tarp, ", ne tineam
de pulpana fratilor din Prelate, i din cind In cind
mai mergeam sa cerem povete de la urna fn care se
cuprindea cenusa stramosilor romans, Bucovinenil se
Impartasiat, Impreuna cu tots locuitoril din ducatul
austriac al Moldovel -de -sus, de sfinta cultura ger-
mana, din care cite o picaturA li luneca si lot pe gib
poi cind inchideati ochil de o neasamanatA fericire.
Ardelenii se Incalziaa de poesia maghiara fierbinte a
Renasteril unguresti $i, iarasT, se mal prelingeatt si el
pe buze cu ceva carte nemteasca. Fars a trial vorbi
de Rominil de peste Prut, cars, In loc sa traiascl
Ce este Romania In miearea culturil romanetI? 209
0 MONOGRAFIE RURALA.
UN VOLUM JUBILAR.
II.
POESII OSTAEM
TREISPREZECE MART."
I.
IL
0 rugiminte.
Cetitorl cari veld avea in mina acest ziar '; lasatT s&
vi se fac& o rugaminte, nu pentru un om, pentru o
grupa de oamenT, pentru un partid, ci pentru acea
mare flint& nenorocitA, luptind de doua mil de anT
cu Imprejurari cluqmane, pentru literatura lul, pentru
limba luT, pentru sufletul luT. Pentru obrazul acestul
neam care e obrazul nostru.
Avem In Bucureti un Teatru National.
Statul romin subventioneaza acest teatru.
0 societate romlneasca de binefacere pentru Ro-
minT d& la 13 qi 15 Mart o represintaVe pe scena
acestul Teatru romanesc.
Ce poate fi maT frumos!
Dar trel partiT din aceasta represintatie vor fi ki-
te() limb& strlina, care ne cotropeqte, care ne sub-
jug& 1 ne umilete, care rupe un popor In doul,
punind de-o parte pe vorbitorir graiuluT nostru despre-
uit, ear de alta pe eel marl qi bogatl cari vorbesc
an& limbg, cari cugeta, simt, traiesc, iubesc ci mor
prin aceasta limba.
OrIce bun RomIn va privi aceasta represintaVe ca
o jignire a celor maT frumoase, ma! nobile sentimente
ce poate s& alb& un om.
Nimeni n'o poate opri, data ce d. director al Tea-
trelor a Ingaduit-o. Un ministru cu situatia d -lul Via-
descu maT puffin dealt once alt ministru. Nu vom care
1 ,Epoc,a."
262 0 hipta literary
$i nu numal atit.
D. Brun .tie romdnefte. Trebuie s6 tie fiindca este
ziarist romfn, fiindca este i acuma sat a lost macar
profesor renzin.
i tot4 profesorul romin, ziaristul ramin Iu liu
Brun, fiindca e de origine francesa, tine a confe-
rinta trances& despre cintecul romanesc., In Ateneul
Romin, Innaintea unul auditoriu romin, Intr'un ciclu
de conferinte romaneti.
Dace, aveti inima In vor, tinerilor cari merget,T la
conferintele Ateneului, nu yeti cunoaste-o pe aceasta,
nu yeti calca pragul salil unde se va tinea o asemenea
con ferinta.
Iar citi dintre- ziaritii romthi se t.in de acest neam,
vor puns i ei o vorba pentru ca fapta de umilintas
s nu se Indeplineasca.
tat ceia ce all ma! bun 1 ceia ce all mai tnnalt Tin-
durile de amen! care se urmeaza.
*
1 Afar. de Galitia.
278 0 lupta literal./
IV.
oarii,-
de recunoqtinta. pe care ni 1-au facut scriitorii, croni-
deocamdata pentru decoperirea principiului
romhnesc in trecut. i, multamita, acestor cronicarT, nu
ne-am pierdut cu totul. In veacul al XVIII-lea marele
curent al grecismului, cu colile innalte greceti, cu
parte din clerul innalt apartinind nationalitatil grecesti.
cu atitea institutii de caracter strain, ne-ar fi Inghitit.
Trelsprezece Mart 317
UN ROMAN ISTORIC.
2 April 1906.
CUPRINSUL.
CUPRINSUL.
Peg.
Principe le Carol . . . 1
lunacii bulgari la Bucureqti . 3
.Congresul didactic primar sail adunarea invatAtorilor 5
incurajarea oficialA a literaturii . . . 10
Pretentiile literare ale d-lui Ovid DensuOlnu . 12
Un notl albant de tesaturi romaneqti 16
Societatea turitilor romini . 21
SerbArile din Sibiiti . . 24
Manifestant contra Orecilor 29
Societatea de teatru din Ardeal 31
SerbArile din Sibiiti . . . 33
Versuri ale dloarei Elena V:iciirescu 71
Biserici maramurapne . 73
Bibliotect circulante . 74
Carti de qcoala . 79
Nuvelele d-lui Agirbiceanu . . 84
Despre inn iltul cler al Romaniei de astAzi 87
ajunimea Literaras din CernAuti . 92
Lauiprecht despre rolurile rationale . . 93
O obrAznicie a bunilor noOri prieteni straini 95
Noll episcopt catolici din RomAnia 100
Oeneratia cea nova in armata 105
Schitele d-lui N. N. Beldiceanu 111
Calendare ca factor cultural . 113
Nuvelele d-lui I. Ciocirlan. Schitele d-lui A. Ciura 118
La desvelirea monumentului lui Alecsandri . . 121
344 0 lupta literarA