I.

ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE

1. La sfarsitul exercitiului N, se cunosc urmtoarele informatii despre un echipament tehnologic:
valoarea contabil net este de 200 u.m.;
cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.;
exist un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare actualizat de 1.438
u.m.;
rata dobanzii de piat este reestimat pentru ultimii doi ani din durata de viat util la 13% in
exercitiul N+1 si respectiv la 14% in N+2;
rata dobanzii de piat aferent exercitiului incheiat este de 16%.
Inregistrrile contabile aferente exercitiului N+1 sunt:
a) 666 = 1513 230
1513 = 213 200
1713 = 7812 204
b) 666 = 1513 230
1513 = 213 404
c) 666 = 1513 230
1513 = 7812 404
d) 666 = 1513 62
6812 = 1513 404
e) 6812 = 1513 62

Raspuns:
IAS 31 solicita ntreprinderii ca n procesul de evaluare a provizionului sa actualizeze provizioanele n
situatiile n care efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, folosind o rata (sau rate) de actualizare,
nainte de impozitare, care sa reflecte evaluarile curente pe piata ale valorii-timp a banilor i acele
riscuri specifice obligatiei care nu au fost reflectate n estimarea cea mai buna a cheltuielilor. n cazul n
care se utilizeaza actualizarea, creterea provizionului datorata trecerii timpului este nregistrata
contabil ca o cheltuiala cu dobanda.

Valoarea provizionului se actualizeaza luand in considerare minimul dintre valoarea actualizata si

cheltuielile estimate cu dezmembrarea. Prin urmare, valoarea provizionului va creste cu 62 lei.

Raspunsul corect este e)

Provizioane pentru dezafectare

Cheltuieli de exploatare imobilizari corporale si alte
6812 = 1513 62
privind provizioanele actiuni similare legate de
acestea

2. Care din urmtoarele afirmatii este adevrat, potrivit IAS 36:

a) unittile generatoare de trezorerie care contin fond comercial sunt testate pentru depreciere atunci
doar cand exist indicia de depreciere;
b) fiecare UGT sau grup de UGT crora le este locat fond comercial reprezint cel mai redus nivel la care
fondul comercial este monitorizat in scopuri manageriale;
c) unittile generatoare de trezorerie ce contin fond commercial pot fi mai mari decat segmentele
utilizate in raportarea pe segmente, conform IAS 14;
d) fondul comercial este testat pentru depreciere la fel ca activele suport;
e) fondul comercial trebuie alocat fiecrei UGT indentificate
Raspuns:
Raspuns corect litera e).
Ori de cate ori o unitate generatoare de numerar este testata la depreciere, o ntreprindere considera
orice fond comercial aferent viitoarelor fluxuri de numerar ca fiind generat de unitatea generatoare de
numerar. Daca fondul comercial poate fi alocat pe o baza rezonabila i consecventa, o ntreprindere
aplica doar testul de la baza la varf. Daca nu este posibil sa se aloce fondul comercial pe o baza
rezonabila i consecventa, o ntreprindere aplica atat testul de la baza la varf cat si testul de la varf la
baza
Activele corporatiilor sunt acele active, altele decat fondul comercial, care contribuie la fluxurile viitoare
de numerar atat pentru unitatea generatoare de numerar pe baza revizuirii, cat i pentru alte unitati
generatoare de numerar.

3. Care este mrimea investitiei brute a unui locator intr-un contract de locatie care prezint
urmtoarele caracteristici: 12 chirii anuale a 10.000.000 lei fiecare, pret de optiune de 12.000.000 lei,
valoarea rezidual negarantat 5.000.000 lei:
a) 137.000.000 lei;
b) 122.000.000 lei;
c) 120.000.000 lei;
d) 12.000.000 lei;
e) 5.000.000 lei.

Raspuns:
Conform IAS 17 investitia bruta n leasing este suma platilor minime de leasing aferente unui leasing
financiar, din punctul de vedere al locatorului si orice valoare reziduala negarantata acumulata n contul
locatorului.
In aceste conditii si fiind vorba de un contract de locatie marimea investitiei brute este de 5.000.000 lei
data de valoarea reziduala negarantata.

4. La 10.09.N se incaseaz o subventie pentru investitii in sum de 1.000.000 u.m. pentru

finantarea achizitiei unei instalatii al crei cost se ridic la suma de 2.500.000 u.m.
Managementul estimeaz o durat de utilitate a cldirii de 6 ani iar metoda de amortizare
utilizat este cea accelerat. La sfarsitul exercitiului N+4 instalatia este vandut la pretul de
300.000 u.m. Se cere s se prezinte incidenta asupra contului de profit si pierdere si
inregistrrile aferente dac intreprinderea utilizeaz metoda recunoasterii subventiei drept
venit in avans.

Raspuns:

Primirea subventiei
 4451 = 475 1.000.000
Subventii guvernamentale Subventii pentru investitii
5121 = 4451 1.000.000
Conturi la banci in lei Subventii guvernamentale 1.000.000
Achizitie instalatie
% = 404 3.100.000
2131
2.500.000
Echipamente tehnologice
4426
600.000
TVA deductibil
Plata furnizor
404 = 5121
3.100.000
Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei
Amortizare in anul N = 2.500.000 * 50% * 3/12 = 312.500
6813 = 2813
312.500
Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea instalatiilor
Trecere la venituri cota parte din subventie in anul N= 1.000.000 x50%x3/12= 125.000 =
312.500x40%
475 = 7584 125.000
Subventii pentru investitii Venituri din subventii pentru
investitii
Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N = 312.500 125.000 = - 187.500
Inregistrare amortizare in anul N+1 = (2.500.000 x50%/12)x9+(1.250.000/5/12)x3 =
937.500+62.500 = 1.000.000
6813 = 2813
Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea instalatiilor, mijl. de 1.000.000
transport
Trecere la venituri cota parte din subventie in anul N+1 = (1.000.000 x50%/12)x9 +
(500.000/5/12)x 3= 375.000 + 25.000 = 400.000 = 1.000.000 * 40%
475 = 7584 400.000
Subventii pentru investitii Venituri din subventii pentru
investitii
Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+1 = 1.000.000 400.000 = -600.000
Inregistrare amortizare in anii N+2; N+3; N+4 = 1.250.000/5 = 250.000
6813 = 2813
Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea instalatiilor, mijl. de 250.000
transport
Trecere la venituri cota parte din subventie in anii N+2; N+3; N+4 = 500.000 /5 = 100.000
475 = 7584 100.000
Subventii pentru investitii Venituri din subventii pentru
investitii
Incidenta asupra contului de profit si pierdere in anii N+2; N+3; N+4 = 250.000 100.000 = -
 150.000
Valoare contabila neta a instalatiei in anul N+4 = 2.500.000 312.500 1.000.000-250.000-
250.000-250.000 = 437.500
Vanzare instalatie in anul N+4 la valoarea de 300.000 si incasarea acesteia
461 = % 372.000
Debitori diversi 7583
300.000
Venituridin cedarea activelor
4427
72.000
Tva colectat
5121 = 461
372.000
Conturi la banci in lei Debitori diversi
Scoatere din evidenta insalatie
% = 2131 2.500.000
2813 2.062.500
6583 437.500
Trecerea pe venituri a diferentei de subventie = 1.000.000 125.000-400.000-100.000-
100.000-100.000 = 175.000

5. In care din urmtoarele situatii se justific constituirea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli si de
ce?

a) un furnal are o instalatie care trebuie inlocuit la fiecare 5 ani, din motive tehnice;
b) modificri in sistemul de impozitare a veniturilor reclam instruirea unei prti a personalului unui
cabinet de consultant financiar-contabil (pan la inchiderea exercitiului nu a avut loc nici o instruire);
c) valoarea estimat a garantiilor ce vor fi acordate unor viitori clienti;
d) valoarea garantiilor acordate actualilor clienti;
e) o companie aerian este obligat prin lege s fac revizia complet a aeronavelor sale la fiecare 3 ani.
Raspuns:
Standardul defineste provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei de
exigibilitate sau al valorii.
Un provizion va fi reflectat in contabilitate numai in momentul in care:
(a) o intreprindere are o obligatie curenta, legala sau implicita generata de un eveniment anterior;
(b) este probabil (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza) ca o iesire de resurse
care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva;
(c) poate fi realizata o estimare relevanta a valorii obligatiei. Standardul precizeaza ca numai in cazuri
foarte rare nu este posibila o estimare relevanta a acesteia.

Confom celor de mai sus se justifica constituirea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli doar in cazul
prevazut la litera d) valoarea garantiilor acordate actualilor clienti, este singurul care indeplineste
conditiile pentru a fi recunoscut ca provizion, respectiv vanzarea produselor catre clientii actuali face
probabile iesirile de resurse pentru acordarea de garantii.

6. Guvernul a introdus o gam de modificri a sistemului de impozitare a veniturilor. Ca rezultat al

acestor modificri, o societate care activeaz in domeniul servicilor financiare va trebui s instruiasca o
parte important a personalului su, in conformitate cu noile reglementri. La data bilantului nu a avut
loc nici o actiune de instruire. Costurile de instruire sunt estimate la 50.000.000 lei. Care din urmtoarele
afirmatii este adevrat?
a) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu exist o obligatie la data bilantului;
b) societatea recunoaste un provizion pentru valoarea costurilor estimate cu instruirea;
c) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu poate face o estimare fiabil a iesirilor de resurse;
d) societatea nu recunoaste un provizion deoarece costurile cu instruirea sunt determinate de o actiune
legal si nu sunt rezultatul unei decizii a managementului;
e) societatea recunoaste un provizion deoarece a avut loc evenimentul care genereaz obligatia.

Raspuns:
Standardul defineste provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei de
exigibilitate sau al valorii.
Un provizion va fi reflectat in contabilitate numai in momentul in care:
(a) o intreprindere are o obligatie curenta, legala sau implicita generata de un eveniment anterior;
(b) este probabil (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza) ca o iesire de resurse
care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva;
(c) poate fi realizata o estimare relevanta a valorii obligatiei. Standardul precizeaza ca numai in cazuri
foarte rare nu este posibila o estimare relevanta a acesteia.
In aceste conditii raspunsul corect este litera a) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu
exist o obligatie la data bilantului;.
7. La 1.01.N, societatea ALFA achizitioneaz un echipament al crui cost este de 100.000.000 lei pentru
a-l utiliza de-a lungul duratei utile de viat de 5 ani si apoi s il cedeze cu o valoare rezidual 0. Cota de
impozitare este de 16%. Amortizarea activului nu este deductibil fiscal. La cedare, castigul din cesiune
nu este impozabil, pierderea din cesiune nu este deductibil. Ce datorii/creante de impozit amanat
recunoaste ALFA in cei 5 ani de utilizare a activului?

Raspuns:
Baza de impozitare a unui activ este suma ce va putea fi scazuta din beneficiile economice impozabile
atunci cand se recupereaza valoarea contabila a unui activ. n conditiile n care beneficiile economice nu
vor fi impozabile, baza de impozitare a unui activ va fi egala cu valoarea sa contabila i nu apar impozite
amanate.

1. Valoare contabila echipament = 100.000.000

2. Durata utila de viata = 5 ani
3. Valoare reziduala =0
4. Amortizarea anuala = (valoare contabila valoare reziduala) / 5
= (100.000.000 0)/ 5
= 20.000.000
5. Valoare contabila an urmator = 100.00.000 20.000.000
= 80.000.000

Pe masura ce recupereaza valoarea contabila a echipamentului, societatea va obtine un venit impozabil

de 100.000.000 lei si va palti in impozit 16.000.000 lei. Societatea nu recunoaste datoria rezultata
privind impozitul amanat in valoare de 16.000.000, deoarece aceasta rezulta din recunoasterea initiala a
echipamentului.
In anul urmator, valoarea contabila a echipamentului este de 80.000.000 lei. Pentru obtinerea venitului
impozabil de 80.000.000 u.m. societatea ALFA v-a plati un impozit de 12.800.000 lei (80.000.000 x 16%).
Societatea nu v-a recunoaste datoria privind impozitul amanat de 12.800.000 lei deoarece acesta rezulta
din recunoasterea initiala a echipamentului.

In cel de al treilea an valoarea contabila a echipamentului este de 60.000.000 lei (80.000.000

20.000.000). Pentru obtinerea venitului impozabil de 60.000.000 u.m. societatea ALFA va plati un
impozit de 9.600.000 lei (60.000.000 x 16%).
Societatea nu v-a recunoaste datoria privind impozitul amanat de 9.600.000 lei deoarece acesta rezulta
din recunoasterea initiala a echipamentului.

8. Societatea M achizitioneaz 100% intreprinderea F, la 1 ianuarie 2002. Societatea mam M va intocmi

primele situatii financiare in conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2006, cu data tranzitiei la 1 ianuarie
2005. La 1 ianuarie 2000, F a achizitionat un program informatic la un cost de 300.000.000 u.m., pe care
il amortizeaz in 3 ani. Durata de viat util estimat, potrivit IAS 38, este de 6 ani. La 31 decembrie
2002, activul este complet amortizat. Valoarea contabil la data gruprii (100.000.000 u.m.) este costul
prezumat care st la baza determinrii amortizrii ulterioare, potrivit IAS 38. Durata de viat util la data
gruprii este de 4 ani. Amortizarea pan la data trecerii la IFRS este de 75.000.000 u.m. Societatea
mam M alege s aplice exceptia facultativ referitoare la gruprile de intreprinderi. Ce inregistreaz
societatea mam la 1 ianuarie 2005?
Raspuns:
Conform IFRS 1, o entitate poate alege sa evalueze un element de imobilizari corporale, la data
trecerii la IFRS-uri, la valoarea sa justa i sa foloseasca aceasta valoare justa drept cost presupus la acea
data.
Prin aplicarea exceptiei facultative este comparata valoarea contabila a echipamentelor cu
valoarea lor justa la data trecerii la IFRS, iar ajustarea necesara este imputata rezultatului reportat.
Valoarea justa este considerata cost prezumat i serveste ca punct de plecare pentru determinarea
amortizarilor i deprecierilor viitoare.

Societatea mama inregistreaza la 1 ianuarie 2005 urmatoarea nota contabila:

208 = % 100.000.000
2808 75.000.000
1172 25.000.000

9. Se cunosc urmtoarele informatii (in lei): furnizori de imobilizri la 31.12.N 100.000; venituri din
cesiunea imobilizrilor (incasate) 170.000; imobilizri la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; furnizori de
imobilizri la 01.01.N 300.000; imobilizri la 31.12.N (evaluate la cost) 120.000; costul imobilizrilor
cedate in cursul exercitiului N 80.000; incasri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt
30.000; cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 40.000. Care este valoarea fluxului net din investitii
conform IAS 7 Tabloul fluxurilor de trezorerie (se va neglija incidenta TVA)?
(a) -190.000 lei;
(b) 150.000 lei;
(c) -150.000 lei;
(d) -180.000 lei;
(e) -350.000 lei.

Rezolvare:

1. Furnizori de imobilizari 31.12.N 100.000

2. Venituri din cesiunea imobilizarilor (incasate) 170.000
3. Imobilizari la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000
4. Furnizori de imobilizari 01.01.N 300.000
5. Imobilizri la 31.12.N (evaluate la cost) 120.000
6. Costul imobilizrilor cedate in cursul exercitiului N 80.000
7. Incasri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 30.000
8. Cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 40.000

Stabilirea fluxului net din investitii conform IAS 7:

+ Venituri din cesiunea imobilizarilor (incasate) 170.000
- Furnizori de imobilizari 350.000
+ Incasri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 30.000
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de investitii -150.000

D FURNIZORI DE IMOBILIZARI 404 C

SI 300.000
150.000
SF SF 100.000

Iesiri furnizori imobilizari se determina astfel: 300.000 + 150.000 x = 100.000

X = 300.000+150.000 100.000
X = 350.000

D IMOBILIZARI C
SI 50.000
80.000
SF 120.000

Intrari imobilizari se determina astfel: 50.000 + x -80.000 = 120.000

X = 120.000 + 80.000 50.000
X = 150.000

10. Conform normei IAS 29 Informarea financiar in economiile hiperinflationiste pozitia monetar se
calculeaz astfel (oferiti explicatii la raspunsul dat):
(a) Active monetare Datorii monetare;
(b) Active nemonetare Datorii nemonetare + Capitaluri proprii;
(c) Datorii nemonetare + Active nemonetare;
(d) Active monetare + Active nemonetare Capitaluri proprii;
(e) Active monetare + Datorii monetare.

Raspuns:
Intr-o perioada de inflatie, o intreprindere care detine un excedent de active monetare peste datoriile
monetare pierde putere de cumparare, iar o intreprindere cu un excedent de datorii monetare peste
activele monetare castiga putere de cumparare, in masura in care activele si datoriile nu sunt legate de
un nivel al preturilor. Castigul sau pierderea din pozitia monetara neta poate deriva ca diferenta
rezultata din corectia activelor nemonetare, capitalului propriu si elementelor contului de profit si
pierdere, si din ajustarea activelor si datoriilor legate de un indice. Castigul sau pierderea poate fi
estimata prin aplicarea variatiei unui indice general al preturilor la media ponderata a diferentei intre
activele si datoriile monetare ale perioadei respective.

In aceste conditii raspunsul corect este a), respectiv pozitia monetara se calculeaza ca active monetare
datorii monetare

11. La 1.01.N intreprinderea achizitioneaz un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimeaz o
durat de utilitate de 5 ani si o valoare rezidual de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniar. La
sfarsitul exercitiului N+2 managerii estimeaz c durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor
conditii de exploatare ale activului este de 7 ani. In acelasi timp, valoarea rezidual este reestimat la
3.000 lei. Se decide trecerea la metoda degresiv, iar coeficientul de degresie este 1,5. In urma
schimbrilor de estimare, amortizarea exercitiului N+2 este:
(a) 2.040 lei;
(b) 1.600 lei;
(c) 760 lei;
(d) 1.140 lei;
(e) 665 lei.

Raspuns:
In anul N avem urmatoarele:
Cost utilaj = 10.000
Valoare reziduala = 2.000
Valoare amortizabila = 8.000
Durata utilitate = 5 ani
In anul N+2 avem urmatoarele:
Valore neta contabila la sfarsitul anului N+1 = 6.800
Valoare reziduala = 3.000
Valoare amortizabila = 3.800
Durata utilitate = 5 ani (7-2)
Cota de amortizare liniara = 1/5x100=20 %
Cota de amortizare degresiva = 20 %x 1.5 = 30%
Amortizarea aferenta N+2 = 3.800 x 30 % = 1.140
Exercitiul Cheltuieli cu amortizarea Valoare neta contabila
N 8.000 / 5ani= 1.600 10.000-1600 = 8.400
N+1 8.000 / 5ani= 1.600 8.400 1600 = 6.800
N+2 3.800 / 5 ani = 760*1.5= 1.140 6.800-1.140 = 5.660