Regulamentele militare generale

Tema 11: Raspunderea materiala a militarilor.

edina 1: Lectie 2 ore.
Subiectele de studiu:
1. Raspunderea materiala a militarilor.
Bibliografia: Regulamentul disciplinei militare pag. 14-15, 21-23, 24-26.

1. Raspunderea materiala a militarilor

Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar
Art. 373 incalcarea regulilor de minuire a armei, de manipulare a substantelor si obiectelor ce
prezinta un pericol sporit pentru cei din jur, art. 379 distrugerea sau deteriorarea intentionata a
patrimoniului militar, art. 381 distrugerea sau deteriorarea prin imprudenta a patrimoniului
militar.
Distrugerea presupune asa o forma de actiune asupra obiectului, incit acesta isi inceteaza
existenta fizica. Indicele de baza al distrugerii este imposibilitatea repararii, restabilirii obiectului
pentru utilizarea li conform destinatiei.
In cazul deteriorarii obiectul se aduce in asa stare incit poate sa fie reparat. Deteriorarea poate
aduce la pierderea totala sau partiala a caracteristicilor functionale ale obiectului (de exemplu arma
nu trage) sau la desfigurarea obiectului (de exemplu la o autospeciala este afectata remorca desi
masina functioneaza).
Atit distrugerea, cit si deteriorarea pot sa se manifeste prin diferite metode: lovitura, ardere,
explodare, dezasamblare, actiunea elementelor chimice, etc.
Risipirea sau pierderea avutului militar se manifesta prin comercializarea, gajarea sau darea in
folosinta de catre un militar a echipamentului care i-a fost eliberat pentru folosinta personala,
precum si pierderea sau deteriorarea acestor obiecte in urma incalcarii regulilor de pastrare.
Privind regulile de exploatare a tehnicii militare
Art. 382 incalcarea regulilor de conducere sau de exploatare a masinilor, art. 383 incalcarea
regulilor de zbor sau ale pregatirii de zbor, art. 384 incalcarea regulilor de navigatie.
Latura obiectiva a acestor infractiuni include actiunea sau inactiunea, manifestata prin
incalcarea regulilor de conducere sau de exploatare a masinilor de lupta, speciale de transport,
urmarile grave (vatamarea integritatii corporale ori daune in proportii mari), precum si legatura
cauzala intre actiune/inactiune si urmari.
Analogica este situatia si la latura obiectiva a incalcarii regulilor de zbor, a incalcarii regulilor
de navigatie, unde trebuie sa existe incalcarea regulilor, urmarile grave si legatura cauzal intre ele.
Privind regulile de executare a serviciilor speciale
Art. 374: incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de garda, art. 375 incalcarea
regulilor cu privire la serviciul de alarma (de lupta) al trupelor militare, art. 376 incalcarea
regulilor statutare cu privire la serviciul intern, art. 377 incalcarea regulilor cu privire la
mentinerea ordinii publice si la asigurarea securitatii publice.
In trupe exsita doua servicii speciale de baza: cel de garda si cel intern. Serviciul de garda
asigura paza obiectivelor de importanta majora, de obicei pe teritoriul unitatilor militare, iar
serviciul intern asigura activitatea cotidiana a unitatilor militare. Ambele servicii sunt reglementate
de statute separate, in care sunt descrise drepturile si obligatiile fiecarui militar din componenta
serviciului. Aceeasi este si situatia si cu serviciul de alarma al trupelor militare si cu mentinerea
ordinii publice si asigurarea securitatii publice. Toate serviciile au o importanta deosebita pentru
asigurarea capacitatii de lupta a unitatilor militare si pentru indeplinirea sarcinilor puse in fata
fiecarei unitati. De aceea orice incalcare a regulilor amintite, daca s-a soldat cu urmarile daunatoare
prevazute la articolele respective al CP, este incriminata. Mai este de atras atentia la un moment,
anume acela ca incalcarea regulilor statutare, ca sa intruneasca componenta de infractiune trebuie sa
fie savirsita de un militar care a fost numit in acest serviciu prin ordinul comandantului unitatii
militare.
Infractiuni militare savirsite de persoane cu functie de raspundere
Art. 370 abuzul de putere, excesul de putere sau inactiunea la exercitarea puterii, art. 378
atitudinea neglijenta fata de serviciul militar, art. 385 predarea sau lasarea mijloacelor de razboi
inamicului.
Elementul care uneste aceste infractiuni in aceeasi grupa este subiectul -persoana cu functie de
raspundere. Insa din punctul de vedere ala realizarii laturii obiective, fiecare infractiune se
dovedeste prin anumite trasaturi.
Astfel, abuzul consta in primul rind in actiunea (inactiunea) de serviciu, care reprezinta
incalcarea drepturilor si indatoririlor de serviciu, pe care culpabilul a putut sa o savirseasca anume
datorita pozitiei sale de serviciu. Actiunile (inactiunile) social periculoase, savirsite de persoana cu
funcite de raspundere, dar nu in legatura cu pozitia sa de serviciu si executarea obligatiunilor sale,
nu pot fi recunoscute infractiuni de functie.
Abuzul consta in folosirea intentionata de catre sef sau alta persoana cu functie de raspundere a
situatie sale de serviciu in detrementul interesului serviciului militar. Excesul de putere, spre
deosebire de abuz are loc atunci, cind seful sau alta persoana cu functie de raspundere, intentionat
savirseste actiuni, care evident depasesc drepturile si imputernicirile acestuia. Inactiunea la
exercitarea puterii reprezinta neindeplinirea intentionata de catre sef a unor actiuni, pe care era
obligat sa le implineasca. La aceasta infractiune trebuie de atras atentie deosebita laturii subiective,
intrucit daca inactiunea nu a fost intentionata, atunci fapta trebuie calificata ca fiind neglijenta.
Pentru consumarea infractiunii se cere cauzarea daunei victimei sau intereselor de serviciu.
Evident ca intre urmarea periculoasa si actiunile, inactiunile persoanei cu functie de raspundere
trebuie sa existe raportul de cazualitate.
Neglijenta pentru a fi considerata infractiune militara trebuie sa indeplineasca 3 conditii: 1) sa
constee in neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre sef sau alta persoana cu
functie de raspundere a obligatiilor sale de serviciu; 2) sa fie provocata dauna in proportii mari
(aceasta se refera la activitatea organelor militare, interesele serviciului militar, interesele militarilor
ocrotite prin lege); 3) sa existe legatura de cazualitate intre actiunile (inactiunile) culpabilului si
dauna provocata.
Si ultima latura obiectiva la care ne vom referi la aceasta categorie este predarea de catre sef a
fortelor militare ce i-au fost incredintate, precum si lasarea, nejustificata de situaita de lupta, a
fortificatiilor, a tehnicii de lupta si altor mijloace de razboi inamicului. Se cere doar o precizare, ca
infractiunea se consuma in moementul cind inamicul efectiv a acaparat fortele militare, tehnica, etc.
Infractiuni privind module de executare a serviciului in conditii de lupta
Aici trebuie sa precizam ca, practic, toate infractiunile militare au prevazuta agravanta in
conditii de lupta. Astfel latura obiectiva nu necesita o analiza speciala. Este necesar sa explicam ca
prin conditii de lupta se intelege un complex de factori si conditii in care se efectueaza pregatirea
pentru lupta si insasi lupta.
Conditia de lupta presupune aflarea unitatii militare sau a subunitatii in imediata apropiere de
inamic. Unitatea militara poate sa se afle in conditii de lupta si pe timp de pace, de exmplu in
legatura cu unele conflicte armate locale, la trecerea ilegala a fronierei de stat.
Infractiuni savirsite in prizonierat
Art. 388 actiunile criminale ale militarilor aflati in prizoneirat.
Latura obiectiva a acestor infractiuni consta in: 1) participarea binevola a militarului aflat in
prizoneirat la lucrarile de importanta militara sau la alte lucrari despre care se stie ca pot cauza
daune Republicii Moldova sau statelor aliate cu ea, daca acestea nu constituie tradare de Patrie. 2)
actele de violenta savirsite asupra altor prizonieri de razboi sau comportare plina de cruzime fate de
ei din partea unui prizonier de razboi care se afla in situatia de superior. 3) savirsirea de un militar
aflat in prizoneirat a unor actiuni in dauna altor prizonieri de razboi din interes material sau pentru
a-si asigura o comportare indulgenta din partea inamicului.
Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi
Art. 389 jefuirea celor cazuti pe cimpul de lupta. Art. 390 actele de violenta asupra populatiei
din zona operatiunilor militare, art. 391 incalcarea grava a dreptului international umanitar in
2
timpul conflictelor militare, art. 392 folosirea cu perfidie a emblemei Crucii Rosii ca element
protector in timpul conflictului armat.
Latura obiectiva a jefuirii celor cazuti pe cimpul de lupta se realizeaza prin sustragerea bunurilor
ce le apartin decedatilor si ranitilor. Sustragerea poate sa fie pe ascuns, precum si deschs, cu
aplicarea vointei, sau fara. Se au in vedere urmatoarele bunuri: haine militare si obiecte personale
(bani, ceasuri, etc.) La acestea nu se atribuie armamentul si munitiile, documentele de importanta
militara. Sustragerea trebuie sa aiba loc pe cimpul de lupta, adica in sectorul unde se duc sau s-au
dus actiuni militare. Sustragerea bunurilor din afara cimpului de lupta intruneste alte componente de
infractiune furtul, jaful.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 390 CP consta in tilharia, actele de violenta,
nimicirea sau insusirea ilegala de bunuri sub pretextul necesitatilor de razboi savirsite fata de
populatia din zona operatiunilor militare. Este pasibila de pedeapsa numai nimicirea sau luarea de
bunuri, ccare este ilegala, adica nu este determinata de necesitatile de razboi. In caz contrar nu sunt
intrunite elementele componente. Acte de violenta asupra populatiei presupun atentarea la viata si
sanatatea, onoarea si demnitatea cetatenilor: omorul, vatamarea integritatii corporale, violul, lipsirea
de libertate in mod ilegal.
Urmatoarea este incalcarea grava a dreptului international umanitar in timpul conflictelor
militare internationale sau interne, soldata cu urmari grave. Se au in vedere actiunile interzise prin
tratatele internationale cum ar fi comportamentul crud fata de prizonieri.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 392 CP se realizeaza prin folosirea cu perfidie a
emblemei Crucii Rosii, precum si a semenlor distinctive ca elemente protectoare in timpul
conflictului armat, daca au provocat vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, fie
decesul unei persoane.
La aceasta categorie de infractiuni, consider oportun a mai mentiona inca o data, subiect poate fi
orice persoana, nu numai militarii.