Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raportspecial August2014 PDF
Raportspecial August2014 PDF
NO U !
Informaii Specializate
Acesta nu este un Raport special GRATUIT!
Preul de vanzare este de 49 lei.
Dvs. beneficiai GRATUIT de acest raport
in calitate de client Rentrop&Straton.
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, arhivata
sau transmisa sub nicio forma si prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice,
fotocopiere, inregistrare audio sau video, fara permisiunea in scris din partea editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionata vreunei
persoane fizice sau juridice care acioneaza sau se abine de la aciuni ca urmare a citirii
materialelor publicate in aceasta lucrare.
Intrebare:
Firma neplatitoare de TVA in acest moment,cu cod CAEN 4774, doreste sa devina platitoare
de TVA prin optiune deoarece valoarea facturilor cu TVA aferente cheltuielilor este mai mare decat
a marfurilor vandute cu TVA.
Dupa ce se inregistreaza ca platitoare de TVA trebuie sa faca ajustare la TVA pentru marfa
aflata in stoc, si pentru un mijloc fix respectiv dioptron- in valoare de 161.200 lei cu amortizare de
96 luni?
Din pretul de vanzare afisat in magazin se va extrage TVA? (pretul contine deja TVA)
Care este monografia contabila cu ajustarea TVA aferenta stocului de marfa si a utilajului
achizitionat?
Mentionez ca o parte din stoc (proteze) a fost achizitionat cu TVA de 9 %, iar cealalta parte
cu TVA de 24%.
Raspuns:
Potrivit prevederilor pct. 53 din Normele de aplicare a art. 148 din Codul fiscal, persoana
impozabila poate sa ajusteze taxa nededusa aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura
stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform
art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de
inventariere, in situatia in care persoana impozabila castiga dreptul de deducere a taxei.
Ajustarea in acest caz reprezinta exercitarea dreptului de deducere si se evidentiaza in
decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea
sau, dupa caz, intr-un decont de taxa ulterior.
Inregistrare in contabilitate a TVA calculata prin scaderea valorii stocului cu valoarea TVA
ce a fost inclus initial:
4426 = 371
TVA deductibila Marfuri
371 = 4428
Marfuri TVA neexigibila
Pentru calculul TVA de ajustat in acest caz se vor avea in vedere urmatoarele:
Potrivit art. 149 din Codul Fiscal, perioada de ajustare incepe de la data de 1 ianuarie a anului
in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in
conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza,
pe o perioada de 5 ani,
Ajustarea deducerii se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza
ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare,
incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare.
De exemplu daca achizitia a avut loc in anul 2012, iar inregistrarea ca platitor de TVA are loc
in anul 2014 perioada de ajustare este de 5 ani 2012 2016 inclusiv iar perioada de ajustare ramasa
este de 3 ani ( 2014- 2016).
TVA de ajustat:
Decontul de TVA
- valoarea ajustarii se declara in Decontul 300 la randul 30 Regularizari taxa dedusa
Intrebare
O societate are ca activitate producerea articolelor din sticla (vaze,pahare,etc). Care este
monografia contabila? Ce documente primare trebuie intocmite pentru aceasta productie de sticla?
Raspuns
Achizitia de materii prime si materiale
401 = 5121/5311
Furnizori Conrturi la banci in lei/Casa in lei
Deducerea TVA:
4426 = 4428
TVA deductibila TVA neexigibila
641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate
6451 = 431
Cheltuieli privind Asigurari sociale
asigurarile si protectia sociala
6452 = 4371
Contributia unitatii pentru Contributia unitatii la
fondul de somaj fondul de somaj
421 = %
Personal salarii datorate 4312
Contributia personalului la asigurarile sociale
4372
Contributia personalului la fondul de somaj
444
Impozitul pe venituri de natura salariilor
601 = 301
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
602 = 302
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile
603 = 303
Cheltuieli privind materialele Materiale de natura obiectelor de inventar
de natura obiectelor de inventar
605 = 401
Cheltuieli privind energia si apa Furnizori
6811 = 281
Cheltuieli de exploatare Amortizari privind imobilizarile
privind amortizarea imobilizarilor corporale
331 = 711
Produse in curs de executie Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
711 = 331
Venituri aferente Produse in curs de executie
costurilor stocurilor de produse
345 = 711
Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
411 = %
Clienti 701
Venituri din vanzarea produselor finite
4428
TVA neexigibila
711 = 345
Venituri aferente costurilor Produse finite
stocurilor de produse
5121/5311 = 4111
Conturi la banci in lei/Casa in lei Clienti
4428 = 4427
TVA neexigibila TVA colectata
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie
(activitate).
cheltuielile financiare, cu exceptia acelor cheltuieli ce pot fi capitalizate
cheltuielile extraordinare etc.
Intrebare
Care este monografia contabila pentru inregistrarea in contabilitate a unei plati cu cardul
personal al patronului, aferente unei facturi ale firmei?
Raspuns
Pentru inregistrarea bonurilor fiscale in contabilitate trebuie tinut cont si de unele precizari
emise de Ministerul Finantelor Publice in Ghidul practic privind reflectarea in contabilitate a unor
operatiuni economice.
Potrivit acestuia:
II 1. In cazul achizitionarii carburantilor auto pe baza de bon fiscal, bonurile sunt documente
justificative care stau la baza inregistrarii cheltuielilor in contabilitate daca sunt stampilate si au
inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.
2. (1) Bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale in baza O.U.G. nr. 28/1999
privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt documente care atesta efectuarea platii si
se anexeaza la Registrul de casa.
(2) Inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate cu
numerar sau card bancar, pe baza de bon fiscal, se poate efectua in urmatoarele conditii:
(i) entitatea solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, avand ca
anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;
sau
ii) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a
bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la
care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza
efectuarea acestor cheltuieli. In cazul utilizarii decontului de cheltuieli, documentul utilizat este
Decont de cheltuieli cod 14-5-5 aprobat prin Ordinul 3.512/2008 privind documentele financiar-
contabile, care va fi adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne.
Astfel, pe baza facturii intocmite pe numele societatii, conform prevederilor de la art. 155
alin. (5) din Codul fiscal, bonul de la casa de marcat si chitanta de la POS cu care patronul a achitat
factura, se va intocmi un decont de cheltuieli cod 14-5-5 aprobat prin O.M.F.P. nr. 3.512/2008
privind documentele financiar-contabile, care va reprezenta dovada platii.
Monografie contabila:
542 = 5311/5121
Avansuri de trezorerie Casa in lei/Conturi la banci in lei
% = 542
401 Avansuri de trezorerie
Furnizori
6xx
Cheltuieli
Intrebare
Am primit factura pentru plata cardurilor shell Ungaria. Ulterior am primit factura de
recuperare TVA emisa de FDE. Care sunt inregistrari contabile?
Raspuns
Factura pentru plata cardurilor:
% = 401
635 Furnizori taxa de drum, alte taxe inclusiv TVA
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
6022 combustibil inclusiv TVA
Cheltuieli privind combustibilii
Factura cu TVA recuperat care de fapt storneaza o parte din factura initiala:
Factura initiala:
Intrebare:
In data de 30.06.2014 am achizitionat materiale de la o firma din Italia. Factura a fost emisa
cu TVA dar, am descoperit ca firma nu era inregistrata in Registrul Operatorilor intracomunitari.
Factura am platit-o cu tot cu TVA dar nu am inregistrat TVA deductibil. Am comunicat acest fapt
firmei din Italia si am inregistrat materialele ca si cand nu sunt purtatoare de TVA. In data de
01.08.2014, am primit de la firma din Italia o factura de discount cu valoarea TVA achitata la prima
factura (la care s-a aplicat din nou TVA) cu mentiunea ca acum s-au inregistrat in ROI. Care sunt
inregistrarile contabile si implicatiile fiscale?
Raspuns
Corect era ca factura din 30.06.2014 sa o inregistrati: 301 = 401 cu valoarea totala a facturii,
incorporand TVA in valoarea stocului ca pe oirice alta taxa nerecuperabila.
Factura din 01.08.2014 este incorect intocmita de firma din Italia, ea netrebuind sa contina
TVA daca ambele firme sunt inregistrate in ROI.
Factura din august o veti inregistra ca pe orice reducere comerciala primita ulterior facturii:
Sau:
Daca factura contine o reducere financiara (este acordata pentru ca plata s-a facut inainte de
scadenta) atunci veti inregistra:
401 = 767
Furnizori Venituri din sconturi obtinute
Intrebare
Cum se tine evident contabila la un anticariat?
Raspuns
Conform punctului 154 alin. (1) litera a) din Reglemenatrile contabile aprobate prin O.M.F.P.
nr. 3.055/2009, marfurile sunt elemente de stoc pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii.
Astfel, bunurile pe care doriti sa le comercializati se incadreaza in categoria marfurilor (sunt
achizitionate si revandute ca atare, fara a fi modificate), dar fac parte din categoria bunurilor second
hand.
Din punct de vedere contabil, monografia este una specifica oricarui comert de marfuri,
probabil cu amanuntul.
Fiind vorba de carti (probabil astfel de produse doriti sa comercializati), le veti achizitiona de
la persoane fizice, carora le veti achita contravaloarea cartilor pe loc.
In acest caz, se va intocmi un Borderou de achizitie (Cod 14-4-13), ale carui instructiuni de
completare, utlizare si model se regasesc in O.M.F.P. nr. 3.512/2008 privind documenle efinanciar-
contabile.
Acest borderou se intocmeste de catre cumparator (de catre firma dvs), intocmindu-se si
dispozitia de plata a sumei de bani catre persoana fizica, ce va semna de primire.
Pe baza acestui borderou, cumparatorul va intocmi NIR-ul (cod 14-3-1A), pe care se vor
completa cantitatile receptionate si preturile de achizitie si valorile respective, dar si preturile de
vinzare cu amanuntul pentru produsele achizitionate pe baza de borderou. De asemenea, cu ajutorul
acestui borderou se va inregistra in contabilitate intrarea de marfa prin formula contabila consacrata
pentru cometul cu amanuntul:
Conform art. 1522 din codul fiscal, puteti sa optati pentru aplicarea regimului special de TVA
pentru bunuri second hand, situatie in care nu deduceti TVA la achizitie (de altfel, nici nu aveti cum,
odata ce bunurile sint achizitionate de la persoane fizice), iar TVA colectata nu se va aplica la
inteaga valoare de vinzare (cum este in cazul regimului normal de taxa), ci doar la marja de profit.
Marja profitului, asupra careia se va aplica procentul de TVA in conditiile optarii pentru
regimul special, asa cum este definita la art. 1522 alin. (1) litera g) din Codul fiscal, este diferenta
dintre pretul de vinzare aplicat de persoana impozabila revinzatoare si pretul de cumparare, in care:
1. pretul de vinzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la cumparator
sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de
plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si asigurare, percepute
de persoana impozabila revinzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret;
2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de
vinzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare.
Insa trebuie titnuta o evidenta distinca a bunurilor pe cote de TVA, avind in vedere faptul ca
pentru carti se aplica procentul de 9%, iar pentru alte bunuri second hand (de exemplu, CD-uri,
casete audio etc) se aplica procentul de 24% (art. 140 alin. (1) si (2) din Codul fiscal si punctul 23
alin. (1), (2) si (3) din normele aferente).
Tinand cont ca veti vinde catre persoane fizice (populatie), trebuie sa utilizati casa de marcat
cu ajutorul careia veti emite bonul fiscal catre cumparator.
La finalul fiecarei zile, pe baza raportului zilnic Z, se vor inregistra in registrul de casa
incasarile din ziua respectiva, iar nota contabila va fi urmatorea:
5311 = %
Casa in lei 707 / 9%
Venituri din vanzarea marfurilor
4427 / 9% - TVA colectata aplicata la marja de profit.
TVA colectata
si / sau
5311 = %
Casa in lei 707 / 24%
Venituri din vanzarea marfurilor
4427 / 24% - TVA colectata la marja de profit
TVA colectata
Insa daca se aplica regimul special de tva pentru bunuri secomd hand, care presupune
determinarea TVA colectata doar la marja de profit, care se determina la finalul perioadei fiscale
(luna / trimestrul), conform art. 1522 alin. (13) din Codul fiscal si punctului 64 alin. (4) si (7) din
normele de aplicare aferente, atunci TVA colectata nu se va cunoste in cursul perioadei fiscale, ci
doar la fialul acesteia.
Rezulta ca pe baza raportului fiscal zilnic nu se poate imnregistra TVA colectata aferenta
vinzarii bunurilor respective.
Ca urmare, nota care se va face zilnic ar trebui sa fie fara TVA evidentiat (5311 = 707 cu
valoarea totala a incasarilor), urmind ca la finele lunii/trimestrului, dupa stabilirea marjei (bazei) de
impozitare a TVA si dupa stabilirea TVA colecatat, sa se procedeze la regularizare astfel:
si
cu valoarea vanzarilor
totale din perioada
% = 371 respectiva (suma
rapoartelor zilnice)
inclus TVA
cu valoarea adaosului
comercial stabilit mai
378 Marfuri
sus pentru perioada
curenta
Diferente de pret la
marfuri
TVA neexigibila egala
cu valoarea TVA
4428 colectata determinata
la marja, la finele
perioadei
TVA neexigibila
cheltuiala cu marfa
607
vanduta, stabilita ca
In cazul in care se aplica regimul normal de taxa, in sensul ca societatea va deduce tva de pe
documentele de achizitie (daca achizitia, evident, nu se realizeaza de la persoane fizice sau
neinregistrate in scop de TVA) si va colecta TVA la intreaga valoare de vinzare, articolele contabile
sint aceleasi ca mai sus, cu mentiunea ca la nota de intrare marfa TVA neexigibila se determina
pronind de la intreaga valoare a marfii intrate calculata la pret de vinzare cu amanuntul, prin formula
valoare marfa * cota de TVA / 100+cota de TVA (practic se extrage TVA din valoarea totala a
marfii intrate).
Pe baza raportului zilnic, se va inregistra marfa vinduta prin evidentierea atat a venitului din
vinzare, cat si a TVA clectata, iar la descarcarea din gestiune, pentru care se utilizeaza acelasi
coeficient K, RD al contului 4428 este egal cu RC al contului 4427 rezultat din vinzarea marfi pe
baza de bon fiscal.
In aceasta situatie, daca se emite factura la soclicitarea unui client, aceasta va contine atat
baza TVA, cat si valoarea TVA colectata.
Documentele fiscale sunt jurnalele de vanzari si de cumparari, din care va rezulta taxa dedusa
(daca este cazul) si taxa colectata, pe fiecare document in parte.
Si in aceasta situatie, evidenta marfii se va tine pe cote de TVA.
Intrebare
Care este monografia contabila si ce documente trebuiesc intocmite in vederea reducerilor de
pret, dar nu sub pretul de achizitie, la o societate cu obiect de activitate comert cu amanuntul care
tine evidenta stocurilor la pret de vanzare?
Raspuns
Documentele care se intocmesc in vederea reducerii pretului de vanzare cu amanuntul sunt:
decizia administratorului privind aprobarea reducerii preturilor de vanzare cu amanuntul;
decizia administratorului in vederea desemnarii unei comisii de inventariere, in care se vor
mentiona componenta comisiei (numele si prenumele presedinteui comisiei si numele si
prenumele membrilor), precum si perioada alocata efectuarii inventarierii. Daca societatea
are un numar mic de salariati, atunci inventarierea se va face de catre o singura persoana,
raspunderea pentru corectitudinea inventarierii revenind administratorului societatii.
listele de inventariere a marfurilor supuse modificarii de pret, din care trebuie sa rezulte, in
principal, denumirea produselor si pretul actual (nemodificat) de vanzare;
evident, se va proceda la stabilirea si inregistrarea unor eventuale diferente rezultate din
inventariere, intre soldul faptic si cel din contabilitate;
pe baza listelor de inventariere se va intocmi un proces verbal de inventariere, in care se vor
mentiona rezultatele inventarierii, produsele inventariate, noile preturi de vanzare si valoarea
acestora;
se stabilesc diferentele dintre valoarea marfurilor inventariate pe baza pretului de vanzare
vechi si valoarea marfurilor pe baza noului pret de vanzare;
daca aveti produse cu cote de tva diferite, in mod normal evidenta marfurilor trebuie tinuta
pe cote de TVA, prin utilizarea analiticelor la conturile 371, 378, 4428 si 607;
intocmirea notei contabile si inregistrarea in contabilitate a diferentelor de pret rezultate.
La punctul 160 alin. (8) ultima teza din Reglementarile contabile aprobate prin O.M.F.P. nr.
3.055/2009 se arata: Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
Asadar, din aceasta prevedere legala deducem faptul ca reducerea de pret va conduce la
modificarea marjei brute, adica la modificarea, in sensul reducerii, a adaosului comercial si a TVA
neexigibila. Reducerea de pret nu va afecta costul marfurilor, acesta fiind egal cu pretul de achizitie
al bunurilor respective.
Exemplu
Diferenta de 700 lei (3.100 lei 2.400 lei) se inregistreaza astfel in contabilitate astfel (cu
sume in minus):
Rezulta ca noul adaos comercial este de 64,52 lei (500 lei 564,52 lei) si noua TVA
neexigibila este de 464,52 lei (600 lei 135,48 lei).
Intrebare
Cum se inregistreaza in contabilitatea unui Fast-Food mesele de protocol oferite de societate, cat si
descarcarea lor din gestiune atat la produse finite (mancaruri) cat si la marfuri (sucuri)? Ce implicatii
fiscale sunt?
Incasari din vanzari marfuri 500 lei din care TVA 96,77 lei;
Protocol 550 lei din care TVA 106,45 lei
Total 3.050 lei din care TVA 590,32 lei
Raspuns
1) Problematica majora care intervine la acordarea produselor respective gratuit, drept protocol este
ridcata de TVA, daca se colecteaza TVA odata cu acordarea acestor produse in mod gratuit.
Vom porni analiza de la definitia servciului de alimentatie publica, din O.G. nr. 99/2000 privind
privind comercializarea produselor si serviciilor de piata republicata cu modificarile si
completarile ulterioare, in care, la art. 4 lit. g) serviciile de alimentaie publica sint definite astfel:
serviciu de alimentatie publica activitatea de pregatire, preparare, prezentare si servire a
produselor si a bauturilor pentru consumul acestora in unitati specializate sau la domiciliul/locul de
munca al consumatorilor.
Din punct de vedere fiscal, mai exact din perspectiva TVA, la punctul 142 din normele date
in aplicarea art. 133 alin. (4) din Codul fiscal este prevazuta o definitie a activitatilor de restaurant si
a catering: in sensul art. 133 alin. (4) lit. d) si f) din Codul fiscal, atat serviciile de restaurant, cat si
cele de catering sunt caracterizate printr-un complex de activitati in care predomina serviciile, iar
furnizarea de hrana si/sau de bauturi este doar o componenta. Serviciile de restaurant constau in
furnizarea, la locatia prestatorului, de hrana preparata sau nepreparata si/sau bauturi pentru consum
uman, insotite de suficiente servicii aferente care sa permita consumul imediat, in timp ce serviciile
de catering constau in aceleasi activitati, desfasurate insa in afara locatiei prestatorului.
Tot in Codul fiscal, la art. 129 destinat prezentarii prestarilor de servicii cu plata si asimilate
prestarilor de servicii cu plata, la alin. (5) se arata ca nu constituie prestare de servicii efectuata cu
plata in sensul alin. (4) al aceluiasi articol 129, fara a se limita la acestea, operatiuni precum:
a) [] prestarea de servicii in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau
protocol, in conditiile stabilite prin norme;
In normele date in aplicarea art. 129, la punctul 7 alin. (7) se arata: In sensul art. 129 alin.
(5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata [.] prestarea de
servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de protocol in masura in care actiunile de protocol sint
realizate in scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul
prevazut la pct. 6 alin. (10) lit. a).
Nota: plafonul prevazut la punctul 6 alin. (10) litera a) este de 100 lei fara TVA si se refera la suma
maxima a unui cadou pentru care nu se colecteaza TVA, in cazul acordarii de bunuri in cadrul
actiunilor de protocol.
O definitie a cheltuielilor de protocol o regasim in normele date in aplicarea art. 48 din Codul
fiscal: cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de
afaceri, efectuate in scopul afacerii.
Fata de cele prezentate, rezulta ca activitatile desfasurate pe baza codului CAEN 5610 sint
prestari de servicii de restaurnat si caterig si nu livrari de bunuri. Ca urmare, din punctul de vedere al
TVA, sumele acordate de dvs ca protocol nu se considera prestare de serviciu cu plata pentru a se
colecta TVA, insa cheltuielile respetive se vor incadra ca deductibile limitat in plafonul de 2% din
profit, prevazut la art. 21 alin. (3) litera a) din Codul fiscal.
In cadrul exemplului propus de dvs, vom considera ca suma aferenta protocolului de 550 lei
este formata din 200 lei marfuri si 350 lei produse finite.
Deci, pentru cei 200 lei acordati gratuit ca marfa, descarcarea se va face:
Contul 378 se stabileste exact ca in cazul unei iesiri de marfa prin vinzare, prin determinarea
coeficientului K, iar contul 623/protocol se determina ca si cum am avea contul 607 si nu 623.
Pentru cei 350 lei acordati gratuit ca produse finite (mincare), descarcarea se face pornind se
la cantitatile cuprinse in aceasta suma si costul lor de productie, prin nota contabila:
623/protocol = 345
Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate Produse finite
Se observa ca in loc de RD 711 se foloseste RD 623, in rest, analiza si calculele sunt aceleasi
ca pentru orice iesire prin vanzare.
Suma din contul 623/protocol va intra in plafonarea de 2% din profit pentru a fi deductibila la
calculul impozitului pe profit.
2) Contul 711 este un cont bifunctional si are atat rol de venit, cat si rol de cheltuiala.
Rolul sau de venit apare atunci cind se obtin produsele finite, pe baza bonului de predare,
prin formula:
345 = 711
Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
La vanzarea produselor finite, evident trebuie sa avem descarcarea din gestiune a acestora,
deci trebuie sa avem o cheltuiala.
Prin similitudine, la scaderea din gestiune a marfii vindute facem 607 = 371, dar avem o
singura cheltuiala cu marfa.
La productie, atunci cind se vind produsele finite, ar trebui sa avem ca si cheltuiala la
descarcarea din gestiune toate conturile de cheltuieli ocazionate de obtinerea produsului finit
respectiv: 601, 6021, 605 etc.
Deci, noi acum nu mai avem cheltuieli aferente contului 345, ci avem doar contul 711, care a
inghitit suma tuturor respectivelor cheltuieli.
Asadar, la vanzarea produselor finite, cheltuiala care apare cu produsele finite iesite din
gestiune este data, de fapt, tot de contul 711, dar pe debit - in acest fel avind rol de cheltuiala:
711 = 345
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse Produse finite
Deci, indiferent de soldul contului 711 (creditor/debitor sau creditor cu minus), acesta se va
inchide prin creditul contului 121 cu suma cu plus, daca 711 are sold creditor (RC cont 711 > RD
cont 711) sau cu suma cu minus, daca 711 are sold debitor sau sold creditor cu minus (RC cont 711
< RD cont 711).
Situatia in care la finele perioadei contul 711 prezinta sold debitor poate sa apara atunci cand
in luna curenta nu s-au prea produs mancaruri, iar vanzarile s-au facut din stocul lunii precedente
(insa nu cred ca la un restaurant fast food apare stoc de produse finite din luna precedenta). In
aceasta situatie, RC 711 aferent productiei realizate este mai mic decat RD 711 aferent
cheltuielii cu produsele finite vandute in special din stocul lunii precedente.
Deci, inchiderea soldului contului 711 (RC minus RD) se face doar la finalul lunii astfel:
sau
Problema apare la bilant, mai exact la formularul 20 Cont de profit si pierdere", in care pe
rindurile 07 sau 08 trebuie trecut soldul creditor, respectiv soldul debitor al contului 711.
Cum adica soldul creditor/debitor, cind luna de luna am inschis soldul acestui cont prin 121?
Simplu. La data de 30.06 sau 31.12, cind trebuie completat formularul 20, din softul de
contabilitate utilizat se da o fisa de cont 711 = 121 pe 6 luni sau 12 luni (adica credit cont 121 prin
debit cont 711).
Astfel, avem toate inchiderile de solduri lunare (creditoare sau debitoare) ale contului 711
prin credit 121.
Totalul acestei fise de cont se trece pe randul 07 ca sold credtor al contului 711 (daca totalul
este pozitiv) sau pe rindul 08 ca sold debitor al contului 711 (daca totalul este negativ).
Practic se aduna toate soldurile lunare ale contului 711 inchise numai prin credit 121, iar
suma obtinuta se trece pe randul 07 daca suma este pozitiva sau pe randul 08 - daca suma este
negativa.
Intrebare
O societate ALFA primeste de la un client BETA un bilet la ordin in alb, ca si garantie, BO
fiind avalizat persoana fizica administratorul clientului.
Ulterior, clientul BETA intra in insoventa iar societatea ALFA se inscrie la masa credala cu
valoarea creantei restanta.
Raspuns
Potrivit art. 83 din Legea nr. 85/2014 dupa ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a
procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidatorul
judiciar vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si
franceza, mentiunea in insolventa, in insolvency, en procedure collective.
Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta
mentiunea in reorganizare judiciara.
Toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt
nule de drept.
Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt/este obligati/obligat sa intocmeasca
si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea
Potrivit art. 75 din legea mentionata de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept
toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor
asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai in cadrul procedurii
insolventei, prin depunerea cererilor de admitere a creantelor.
Biletul la ordin in alb este o garantie a unei creante.
Primirea biletului la ordin se inregistreaza extracontabil in debitul contului 8021 Giruri si
garantii primite la o valoare egala cu valoarea creantei.
Potrivit prevederilor Legii nr. 58/1934 cu modificarile si completarile ulterioare, girul trebuie
scris pe biletul la ordin; el trebuie sa fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus numai
semnatura (gir in alb).
In acest din urma caz, girul pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe document.
Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune cambiala nu pot opune posesorului
exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara
numai daca posesorul dobandind cambia a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
Plata unei cambii (bilet la ordin) poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau
numai pentru o parte din ea.
Aceasta garantie poate fi data de un tert sau chiar de un semnatar.
Avalul se da pe cambie (bilet la ordin) sau pe adaos.
El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta si este
semnat de avalist.
Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei (biletul
la ordin), afara numai daca semnatura este a trasului sau a tragatorului.
Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari se socoteste dat pentru
tragator.
Avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat.
Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula din orice
alta cauza decat un vitiu de forma.
Intrebare
Care sunt inregistrarile contabile pentru inregistrarea in contabilitate a productiei de
ciuperci,principalele inregistrari, in special partea de productie efectiva si scaderea din gestiune la
vanzarea produselor finite (ciuperci)?
Raspuns
% = 401
3025 Furnizori
Seminte si materiale de plantat
3028
Alte materiale consumabile
materiale de plantat:
6025 = 3025
Cheltuieli privind semintele si Seminte si materiale de plantat
materialele de plantat
6028 = 3028
Cheltuieli privind alte Alte materiale consumabile
materiale consumabile
641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal - salarii datorate
645 = %
Cheltuieli privind asigurarile 431
si protectia sociala Asigurari sociale
437
Ajutor de somaj
605 = 401
Cheltuieli privind energia si apa Furnizori
5. Combustibil
Aprovizionare:
3022 = 401
Combustibili Furnizori
Consum:
6022 = 3022
Cheltuieli privind combustibilii Combustibili
6811 = 2813
Cheltuieli operationale privind Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
amortizarea mijloacelor fixe transport, animalelor si plantatiilor
628 = 401
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti Furnizori
8. La finele fiecarei luni, productia in curs se inregistreaza prin creditul contului 711 la o valoare
egala cu cheltuielile de productie cumulate de la inceputul productiei:
331 = 711
Produse in curs de Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
executie
La inceputul lunii urmatoare, scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie, la
nivelul sumelor cumulate la sfarsitul lunii precedente
348 = 711
Diferente de pret la produse Venituri aferente costurilor stocurilor de
de produse
- diferentele de pret favorabile aferente (costul efectiv este mai mic decat costul standard)
711 = 348
Venituri aferente costurilor stocurilor de Diferente de pret la produse
de produse
411 = 701
Clienti Venituri din vanzarea produselor finite
711 = 345
Venituri aferente costurilor Produse finite
stocurilor de produse
diferentele inregistrate:
711 = 348
Venituri aferente costurilor Diferente de pret la produse
stocurilor de produse
sau
348 = 711
Diferente de pret la produse Venituri aferente costurilor stocurilor de
de produse