GHIER P {in conceperea unui post de munca): 1. Scop gi regula generala: s& permitA patruderea luminii naturale, firi aport termic excesiv (radiafii solare) si fii rise de c&dere prin traversarea acestor suprafefe. 2. Alegerea tipului de suprafati vitraté sau translucid’ se face in functie de dou’ exigente principale: a) facilitate de obfinere, spailare, posibilititi de aerisire natural; b) repartitie omogend a luminii, 3. Indicele de vitraj = —S¥@720_ trebuie si fie cuprins intre 10-25% pentru a Splanseului permite un iluminat natural mai > 250 Ix. 4, Pentru evitarea radiatiilor solare directe: utilizarea de para-solare integrate in structuri (grilaj, storuri) sunt indicate avand in vedere si protectia impotriva caderilor de persoane gi obiecte. Modalititile de spilare (curitare) a suprafejelor vitrate trebuie prevazute inca din stadiul de conceptie a locului de munca atit pentru suprafeta exterioar’, ct si pentru cea exterioara (ex. pasarele de acces portabile). Pentru curitare facili, se concep ferestre basculante, pivotante, Luminatoarele zenitale pot asigura un iluminat natural suficient, dar nu asiguri contactul vizual exterior necesar oricdrui loc de muncé. Ferestrele ar trebui si ocupe cel putin % din suprafata celui mai mare perete al localului si nu mai putin de 3 m. Iniilfimea nu trebuie si depiseasci | m de la sol (pentru postura de lucru asezat) sau 1,30 m pentru postura de lucru ortostatic’. Pentru a permite ventilasia natural’, ferestrele trebuie previizute cu deschideri (corectia ambiantei termice). Exemplu practic: Pentru un local de 40/15 m, necompartimentat, cu 3 pereti spre exterior (40 m) calculul suprafetei minimale recomandate pentru vitraj este: a. suprafaja cea mai mare a peretelui localului spre exterior: 40m x 3m= 120m? b. suprafafa vitrata necesari necesara: 120 m? x %4=30 m* c. Configuratii posibile: ~ 2 benzi de vitraj de 1,50 m inaljime si 10 m lungime pe un perete - 1 banda vitraj de 2m x 10 m pe un perete si | banda de 2m x 5 pe un alt perete - 20 ferestre de 1,5 mx 1 m repartizate pe tntregul local. III. Program practic de informare si consiliere in munca pe VDU (Visual Display Unit) QME (Questions: Munca la ecran) Directiva European’ 90/270 CEE, Biroul International al Muncii (B.1.T.) cu sediul la Geneva si JCE (Jurnalul Comunit3tii Europene (1989) menfioneazi: - absenta nocivititii echipamentelor previzute cu ecran de vizualizare (monitor, display) cu obligativitatea respectirii/prescriptiilor minimale de securitate si de sindtate in timpul muncii rezumate pentru dys. astfel: 1. Utilizarea monitorului nu prezinta nocivitate. Nivelul de radiatii X, ultraviolete, infrarosii este neglijabil. Nici o patologie specifica rezultata din aceasti expunere 83nu a fost individualizati si demonstrat, Nu exist riscuri pentru fertilitate si asupra femeii insircinate. 2. Este obligatoriu: Controlul medical periodic (anual) atat al sinatatii generale si un examen oftalmologic pentru depistarea si corijarea tulburirilor de refractie oculara chiar minimale. Purtarea lentilelor corectoare prescrise de medic este obligatorie. 3. Amenajarea postului de munci (ansamblul unitate centrali-monitor-taste- mouse) trebuie si fie in acord cu principiile ergonomice fizice si vizuale si cu normele de medicina muncii (obligativitatea cunoasterii si respectirii unor misuri preventive cerute de specificul muncii aparfine tuturor utilizatorilor). 4. Durata muncii zilnice pe computer nu trebuie si depaseasei 4 ore. Ce trebuie sit stiti gi sii faceti pentru a preveni durerile si bolile muschilor, tendoanclor $i articulatiilor membrelor superioare? a. monitorul trebuie pozitionat strict “in fata” dumneavoastri (nu lateral dreapta sau sténga) si usor inclinat spre spate (cdteva grade) folosind suportul pivotant al acestuia, b. distanta ochi-ecran recomandabilti este de aproximativ 70 em (este calculat’ prin muliplicarea indltimii caracterelor majuscule sau a cifrelor in milimetri x 17). Distaata trebuie ajustat% conform preferinfelor dumneavoastri evitiind apropierea (sub 50 cm) sau indepdrtarea prea mare (mai mult de 90 cm) fat de cea optimala. c. directia orizontala a privirii trebuie si intilneascd centrul eeranului. Acesta este bine pozitionat dac& bordul superior al monitorului este la inaltimea ochilor. Cand spatele este drept (unghiul format de linia orizontal a privirii si ecran trebuie si se inscric intre 15- 30°) postul de munc& perpendicular pe directia ferestrei d. Evitafi miscdrile laterale ale capului si ale gatului amplasind documentul (manuscrisul) inte ecran $i tastatura (exist suporturi speciale pentru aceasta pozitionarc). e. Utilizati filtre (antireflective) montate in fata ecranului. Amplasarea postului de munca in paralel cu fereastra sau perpendicular pe directia ferestrei in functie de surscle Iuminoase naturale gi artificiale. f Utilizagi (preferential) caractere alfanumerice sumbre (negre) pe fond clar. g. Amenajati un spatiu personal in care si lucreze méinile (0 arie operativa de aproximativ 60 em) pe masa de lucru cu distanta dintre marginea mesei si tastaturd de 15-20 cm pentru a vi sprijini antebratele si pumnul in timpul pauzelor. h. Nu apisafi cu forfi mai mare decit este necesar tastele si nu sprijiniti (odihniti) miinile pe tastatura. i, Mouse-ul trebuie amplasat pe direefia mAinii (aproape de centru si nu in Lateral: unghiuri si deviatii articulare solicitante, generatoare de dureri), J. Faceti pauze active de 5 minute la fiecare 45-60 minute de lucru sau de 15 minute la fiecare 2 ore de lueru neintrerupt. k. Pozitia pe scaun trebuie si fie dreapti (folositi sprijinul dorsal al scaunului). Evitati deviafia coloanci vertebrale, pozitia piFigura 16. Ergonomia fizici in postul de munci: operator computer Retineti cd prin cfectuarca acestei munci si la domiciliu puteti agrava durerile, oboseala ochilor si oboseala intregului organism. |. Planificati munca zilnicd pentru a evita aglomeririle si munca peste program. Evitati muncile grele non-profesionale depuse cu bratele. . Efectuati exercifii de ,intindere” muscular (descriere sumari a celor cu efectuare practiced in perioada pauzelor “active”). Prmacil generale de respectat: . Daca partile (segmentele) care sunt intinse devin dureroase, se recomanda intreruperea acestora (STOP !); este semn c& structurile (tesuturile moi) sunt lezate. 2. Durata unui exercitiu trebuie si fie de 15-20 secunde (pentru fiecare segment). Toate misc&rile trebuie executate lent si progresiv. 3. Toate miscarile se execut in timp ce expirati (lent si sonor pronunjand silaba ha”). Inspirul care urmeazi trebuie sé fie deplin (complct si profund). 4, Exercifiile propuse separat pentru gat si umeri, antebrate, mand si degete trebuie efectuate mentindnd corpul in pozitie de echilibra (ortostatism sau asezat pe marginea anterioar’ a scaunului). 3.5.Evaluarea pulberilor industriale Definitia cea mai simpli descrie pulberile industriale ca particule mici, solide, prezente in atmosfera locurilor de muncé si care pot fi nocive pentru snitate, in special cand sunt inhalate. intr-o acceptiune mai complex’, pulberile reprezinta un sistem de aerosoli in eare faza dispersata este constituita din particule inerie, iar faza de dispersie este aerul atmosferic. in mod generic, pulberile resulta din dezintegrarea unor materii solide industriale, asupra clirora se actioneazi mecanic (perforaj, concasare-micinare, stanfare, frezare, alte procese tehnologice ca batajul, cardarea etc.) Clasificarea pulberilor industriale: a. pulberi minerale naturale: de siliciu, granit, dolomiti, marmura, c&rbune, fibre de azbest (amozit, crocidolit, antofilit), metalice (cupru, fier, mangan, aur, plumb); b. pulberi minerale sintetice: de var, ciment, plastic, sticli, ceramic’; c. pulberi vegetale: de lemn, fain, bumbac, in, cAnep’, iuti, plante medicinale, cafea, tutun; d. pulberi organice: de lana, par, keratin’, oase, gelatina, descuamatii tegumentare, micelii. 85