Cuprins

Istoria apariiei relaiilor cu publicul ............................................................................................................. 2

RELAII PUBLICE .................................................................................................................................. 2
14 MOMENTE CHEIE DIN ISTORIA RELAIILOR PUBLICE .......................................................... 4
Protocol i relaii cu publicul ........................................................................................................................ 6
CE SUNT RELAIILE PUBLICE? ......................................................................................................... 6
CLASIFICAREA RELAIILOR PUBLICE ............................................................................................ 7
CATEGORIILE DE PUBLIC ................................................................................................................... 7
PRINCIPIILE DE BAZA ALE RELATIILOR PUBLICE ....................................................................... 9
Etapele procesului de relaii publice. ............................................................................................................ 9
DEFINIREA SCOPULUI (stabilirea obiectivelor) .................................................................................10
CERCETAREA N TEREN....................................................................................................................10
ELABORAREA STRATEGIEI DE RELAII PUBLICE......................................................................11
IMPLIMENTAREA ACTIVITILOR DE RELAII PUBLICE N MEDIUL VIZAT .....................12
EVALUAREA PROGRAMULUI DE RELAII PUBLICE ..................................................................12
Bibliografie: ................................................................................................................................................13

1
 Istoria apariiei relaiilor cu publicul
RELAII PUBLICE
Relaiile publice reprezint efortul deliberat, planificat i susinut de a stabili
i a menine nelegerea reciproc dintre organizaie i publicurile sale.

Din perspectiva istoric, relaiile publice au existat dintotdeauna, fapt susinut i de Eduard
Bernays:"Cele trei elemente fundamentale ale relaiilor publice sunt practic la fel de vechi ca i
societatea uman: informarea indivizilor, persuadarea lor i crearea de relaii ntre acetia.
Desigur, mijloacele i metodele s-au schimbat de-a lungul timpului, aa cum s-a schimbat i
societatea"

Originea relaiilor publice o putem identifica n cadrul civilizaiilor complexe ale

Antichitii: la babilonieni, egipteni, peri, romani sau greci. ntr-o societate avansat, i fac
inevitabil apariia i instrumentele de comunicare. Cea mai veche scriere literar a umanitii,
Epopeea lui Ghilgame reprezint o prim form de relaii publice. Poemele epice aveau rolul
de a glorifica eroii i de a evidenia vitejia lor n lupte i succesele lor politice.
La evrei, erau textele religioase, n timp ce n Egiptul Antic mormintele i templele
reprezentau instrumente de comunicare. La greci i romani ne apar conturate dou forme de
opinie public: agora atenian i forumul roman.Un public din ce n ce mai pretenios trebuia s
i fie captat atenia aa au aprut oratorii: Cicero la romani, Demostene sau Pericle la
greci.Totui, mestria lui Iulius Caesar n a-i promova imaginea este nentrecut: serbrile i
jocurile inute n onoarea sa sau scrierile cu o larg rspndire n rndul cetenilor romani
(Rzboiul galic; Acta Diurna primul organ de informare public din istorie) susin ideea
existenei unor instrumente de comunicare destul de avansate pentru societile Antichitii.

Termenul de opinie public, n accepiune modern, apare n secolele XVII-XVIII, odat

cu afirmarea statului-naiune, n special n Anglia i Frana. ns, nicieri nu a fost mai
instrumentalizat spaiul public dect n S.U.A, care a prezentat de timpuriu condiiile necesare
dezvoltrii relaiilor publice moderne. Revoluia american a nsemnat folosirea unui ntreg
arsenal de tehnici de comunicare, pe care le cunoatem att de bine n prezent: organizaii care
modeleaz opinia public, utilizarea diferitelor simboluri, producerea de evenimente nscenate
(afacerea ceaiului de la Boston), difuzarea rapid a propriei versiuni asupra evenimentului,
utilizarea a ct mai multe canale de comunicare, campanie susinut care satureaz publicul cu
mesaje.

Secolele XIX-XX au adus creterea profesionalismului n domeniul relaiilor publice.

Conform cercettorilor francezi Constantin Lougovoy si Denis Huisman, societatea american a
acelor vremuri prezenta patru elemente caracteristice dezvoltrii acestui domeniu: o practic
anterioar n comunicarea public; (dup cum am artat); afirmarea unei prese puternice, de
mare tiraj; industrializarea, cu impactul ei mobilizator asupra mediului social-economic i
derularea unei experiene politice specifice. Dup cum se observ, Eduard Bernays avea deja n
anii '20 un teren propice (favorabil,potrivit) pentru impunerea ideilor sale.

2
 O democraie n care masele aveau o putere tot mai mare, era considerat ca fiind una
periculoas pentru elitele aflate n vrful ierarhiei politice i economice. Acestea s-au aflat ntr-o
situaie dificil la sfritul secolului XIX i nceputul secolului XX, cnd au loc importante
micri sociale mpotriva oligarhiei financiar-economice; dificil n sensul lipsei unor strategii
eficiente de comunicare cu masele. Soluia optim gsit a fost recurgerea la dialog cu
oponenii i abandonarea mijloacelor agresive de represiune, care i dovediser ineficacitatea n
condiiile unei democraii participative i existenei unei prese puternice n America acelor
vremuri.

Trebuie menionat n acest sens cazul industriaului John D.Rockefeller, deintor al

companiei Standard Oil, care a fost nevoit s apeleze la o campanie de refacere a imaginii sale
publice dup reprimarea violent a revoltelor de la minele de crbune din Ludlow (statul
Colorado), petrecute n data de 20 aprilie 1914. Aceast campanie de pres a fost condus de
ctre jurnalistul Ivy Lee, fiind o reuit n ceea ce privete cosmetizarea informaiile referitoare
la masacrul comis de Garda Naional Colorado, soldat cu 25 de victime n rndul muncitorilor.
n plus, Rockefeller a fost convins s adopte un alt gen de atitudine n relaia cu muncitorii:
efectuarea de vizite n zonele cu exploatri miniere sau organizarea de aciuni publice de
caritate. Astfel, se trece la un alt mod de abordare i gestionare a crizelor. Apar din ce n ce mai
multe birouri de publicitate care vizau o informare corect a publicului. n acest sens, cuvintele
lui Ivy Lee sunt memorabile: Spune adevrul, pentru c mai devreme sau mai trziu publicul
va afla oricum. i dac publicului nu-i place ceea ce faci, schimb-i politicile i adu-le n
concordan cu ceea ce doresc oamenii..
Ivy Lee i-a nfdeplinit de minune misiunea, el i-a schimbat totalmente imaginea lui Rockefelle,
transfomndu-l dintr-un afacerist grosolan certat cu legea, ntr-un familist onorabil i un
ntreprinztor energetic i punctual.

Exist i o continuare a acestei istorii, Ivy Lee a devenit astzi o ramur a industriei
informaionale relaii cu publicul. Ivy Ledbetter Lee este precursor al domeniului relaiilor
publice, fiindu-i atribuit statutul de fondator de ctre muli istorici fiindc a folosit pentru prima
dat conceptul de relaii publice n 1906, cu 15 ani naintea lui Eduard Bernays.

3
 14 MOMENTE CHEIE DIN ISTORIA RELAIILOR PUBLICE
1. n anul 50 (.e.n.), Iulius Cezar a decis s publice o cronic a campaniei sale
(Rzboaiele Galice), ncercnd s-i conving pe cetenii Romei ct de potrivit este pentru a-i
conduce.

2. Sfntul Augustin, profesor de retoric la Milano (capitala Imperiului Roman de Apus)

n 394, i dezvolt un obicei din a a aduce laude mpratului i Curii acestuia, mbuntindu-le
imaginea n ochii supuilor.

3. La 1776, Thomas Paine scrie pamfletul Criza American, ndemnndu-i

concetenii s dea dovad de patriotism, n condiiile n care armata lui George Washington se
confrunta cu o rat sporit a dezertrilor. Iar rezultatul l cunoatei.

4. Benjamin Franklin, la 1780, intuiete puterea cuvntului tiprit pentru a promova cauze
precum aboliionismul, securitatea naional sau educaia.

5. Willian Seward, Secretarul de Stat din timpul lui Lincoln (personaj interpretat de
David Strathairn, dac ai vzut filmul din 2012, Lincoln) face apel la pres, ntruct aceasta va
repeta de 1000 de ori ceea ce trebuie, pentru a impresiona publicul.

6. Maestrul promovrii P.T. Barnum, folosea la 1880 soluii inovatoare pentru a-i
promova circul, inclusiv oamenii trimii din timp n zonele respective ca s rspndeasc vestea
i postere de mari dimensiuni, menite a atrage atenia.

7. n 1903, Ivy Lee Ledbetter, l consiliaz pe faimosul industria J.D. Rockefeller, a

crui imagine avusese de suferit n urma represaliilor sngeroase asupra minerilor greviti, i-l
transform dintr-un afacerist detestabil, ntr-unul pe placul publicului. Dar numele lui Ivy Lee
Ledbetter rmne n istoria relaiilor publice legat de Declaraia de principii, dat trei ani mai
trziu, n 1906.

8. Un fapt mai puin cunoscut este acela c Edward Bernays i recomand preedintelui
american Woodrow Wilson s anune amne anunul independenei Cehoslovaciei, de duminic
pn luni, cptnd astfel un plus de expunere din partea presei. Edwards Bernays va rmne n
istoria relaiilor publice drept primul om care s-a recomandat, de profesie, ca PR-ist.

9. Anul 1936 aduce n atenia publicului american o mainu mai celebr chiar dect
Papa mobilul, anume Weinermobile, n forma unui crenvuti gigant, aflat n curs i astzi.

4
 10. Folosind magia Hollywood-ului (1938), Henry Oppenheimer de la De Beers,
introduce faimosul citat Diamentele sunt eterne (Diamonds are forever) i creeaz o legtur
direct proporional ntre mrimea pietrei preioase i aprecierea artat femeii iubite. Asocierea
fcut de firma De Beers ntre diamante i romantism ce avea s creasc vnzrile companiei n
1938 cu 40%, ceea ce ne amintete de un al moment din istoria relaiilor publice, cel de dup
atacul de la Pearl Harbour, cnd Coca-Cola i convinge pe reprezentaii Ministerului de Rzboi al
SUA ca fiecare brbat n uniform s primeasc o sticl de suc, n valoare de 5 ceni. Pn la
sfritul rzboiului se vor consuma numai puin de 5 miliarde de sticle de cola.

11. n anii 50, Biroul Federal de Investigaii (FBI) apeleaz la relaiile publice pentru a-i
promova pe rufctorii dintr-o galerie sinistr 10 most wanded, avnd ca rezultat
identificarea i arestarea multora dintre acetia.

12. n 2001, Taco Bell a pus o int gigant n mijlocul oceanului, iar dac staia orbital
Mir avea s se prbueasc n zona intei, toi americanii primeau taco gratuit. Din pcate pentru
americani, staia Mir a ratat inta, dar Taco Bell a ctigat publicitate gratuit n valoare de
cteva milioane de dolari.

13. Productorii filmului Dictatorul (The Dictator), cu un personaj fictiv, dintr-o ar

fictiv (Wadiya), s-au oferit s mituiasc criticii de film pentru a-l nota cu 5 stele, dintr-un
maxim posibil de 4. O parodie, evident.

14. Ce v-am povestit n articolul dedicat meciului de Super Bowl cnd, n timpul pauzei
forate de ntreruperea cu energie electric, Oreo a lansat pe Twitter mesajul You can still dunk
in the dark, aluzie la biscuiii si care se consum de obicei alturi de un pahar cu lapte, pe
ntuneric, nainte de culcare.

5
 Protocol i relaii cu publicul
CE SUNT RELAIILE PUBLICE?
Definirea termenului de relaii publice a fost influenat de poziia pe care s-au situat
diferii teoreticieni. Aceste relaii au fost privite de catre unii din punct de vedere psihologic, de
ctre alii din punct de vedere sociologic, filosofic, teoretic sau aplicativ etc., ceea ce explic
existena numai n literatura americana a peste 1000 de definiii. Cu toat aceast mare varietate
de definiii, ele exprim, evident n maniere diferite, o concepie noua despre modul n care o
instituie sau ntreprindere trebuie s-i creeze relaiile cu oamenii, s le menin i s le
dezvolte.
Privite, nainte de toate, dintr-un unghi psihologic, deci ca mecanisme de stabilire a
legturilor ntre instituii, ori ntreprinderi i oameni, relaiile publice pot fi definite ca fiind
ansamblul de mijloace folosite de ctre instituii i ntreprinderi pentru a crea un climat de
ncredere i simpatie n randul propriului personal, precum i n randul publicului.

Exist foarte multe concepte i difiniii pentru termenul de relaii publice, cteva din
acestea sunt:

Relaiile publice reprezint funcia managerial care evalueaz atitudinile publice,

identific politicile i procedurile unui individ sau ale unei organizaii cu interesul public
i planific, dup care execut, un program de aciune pentru a ctiga nelegerea i
ncrederea public. (PR News)
Relaiile publice sunt un instrument esenial de ajustare, interpretare i interpretare ntre
indivizi, grupuri i societate (Edward Bernays)
Relaiile publice sunt un efort planificat de a influena opinia public, prin bun
reputaie i comportament responsabil, pe baza unei comunicri reciproce, bilaterale i
comun satisfctoare. (S.M. Cutlip, A.H. Center, G.M. Broom)

Definire relaiilor publice determin apelarea la o serie de parametri care caracterizeaza

activitatea complexa desfurat de acestea, i anume:

- relatiile publice sunt o stare de spirit: ele nu se definesc numai prin tehnici de
comunicare ci i prin scopurile pe care le urmresc, n principal acela de a crea un climat de
ncredere ntre organizaie i publicurile sale. Prin punerea n valoare a unei imagini pozitive,
i nu artificiale, a unui mod de a fi care const, pentru o ntreprindere, organizatie sau
instituie, n dorina de a crea un sentiment de simpatie cu publicurile sale i de a institui
practici care s aib un asemenea efect.

- relatiile publice sunt un instrument de gestiune: relaiile publice particip la alegerile

decisive ale ntreprinderii , organizaiei sau instituei . Ele ajut la popularizarea lor i, n
special, la punerea n practic. Se gestioneaz prin intermediul comunicrii contractele sale
cu acionarii, climatul de lucru din interior, imaginea n exterior, prezena intreprinderii la
bursa etc. Relaiile publice nu actioneaz numai de a face cunoscut un produs, o decizie, o
idee. Trebuie s i participe la definirea sa .

6
 - relaiile publice reprezint o ndemanare n folosirea ansamblului de tehnici n ce
privete organizarea de evenimente, de relaiile cu presa , de organizarea unor expozii sau de
publicitate etc.

- relaiile publice sunt o art i o tiin: reprezinta o art care permite convertirea
analizelor situaionale i a strategiilor ndelung planuite n creativitate, n simbolic, imaginar,
seducie, vis, adeziune, astfel ncat s produc o tematic percutant, un slogan atrgtor, o
imagine seductoare i un mesaj convingtor. Relaiile publice sunt considerate o tiin
social aplicat pentru c apeleaz la instrumentele tiinifice pentru a-i ndeplini misiunile
(statistici, sondaje, anchete, psihologia maselor, cunoasterea opiniei publice ).

- relatiile publice reprezint o practic democratic: ntreprinderile, organizaiile sau

instituiile au puterea i capacitatea de a participa la procesul de schimbare ce ar putea
interveni n mediul social, economic, tehnologic, cultural i politic care, la randul lor, devin
condiie esenial a supravieuirii i dezvoltrii lor.

CLASIFICAREA RELAIILOR PUBLICE

Este unanim acceptata ideea c o organizaie desfoar dou categorii principale de relatii
publice:

1. relatii publice interne au ca i int personalul organizaiei i urmresc aducerea la

cunotin i acceptarea de ctre personal a filozofiei i politicii organizaiei respective.
Principalele aciuni de relaii publice interne sunt:
- reuniuni informative cu personalul privind activitatea, perspectivele, masurile de luat
etc.,
- difuzarea unor filme sau materiale realizate de personalul propriu,
- brosuri, pliante, comunicare personala.

2. relatii publice externe se adreseaz categoriilor de public din afara organizaiei i au ca

scop crearea unui climat psihologic favorabil organizaiei.

CATEGORIILE DE PUBLIC

Public nseamna orice grup de oameni pe care i leag un factor comun.

Din punct de vedere al relaiilor publice este vorba de o varietate de categorii de public.
O prima clasificare are n vedere doua categorii de public:

1. publicul intern (format din grupurile din cadrul organizatiei; de exemplu, angajatii, membrii
sindicatului etc.) si
2. publicul extern (format din grupuri din afara organizatiei, de exemplu clientii, locuitorii unei
anumite localitati, reprezentantii mijloacelor de comunicare, organele statale etc.).

7
Alte categorii de public:

mass-media:
- mijloace de comunicare de masa (publicatii, ziare, reviste, retele de difuzare
radio-TV, agentii de presa)
- mijloace de comunicare specializate (publicatii specializate sau ale grupurilor
etnice, profesionale etc.)
angajaii:
- la nivelul conducerii (conducatori de nivel superior, mediu sau inferior)
- personal (specialisti, functionari, secretariat, reprezentanti sindicali etc.)
membrii organizaiei:
- angajaii organizaiei
- membrii consiliilor de administraie ale organizaiei (alei sau numiti)
- membrii organizaiei (obinuiti, speciali, onorifici)
- membrii poteniali ai organizaiilor
comunitatea:
- mijloacele de comunicare (de masa, specializate)
- conducatorii comunitatii (specialisti, cadre, lideri politici, lideri religiosi, lideri
sindicali, lideri etnici, lideri locali)
- organizatii comunitare (civice, de servicii, sociale, de afaceri, culturale, religioase,
de tineret, politice, de interes special, sportive etc.)
nivelul guvernamental:
- autoritati nationale (legislativa, executiva, judecatoreasca)
- autoritati locale - judetene, orasenesti, comunale (prefect, primar, consilieri
locali, conducatori ai diferitelor departamente etc.)
investitori:
- acionari i acionari potentiali
- analiti financiari i consilieri pentru investiii
- presa financiara
- autoritatea public de reglementare n domeniu
consumtorii:
- personalul organizaiilor
- clienii
- organisme de protecie a consumatorului
- publicaii destinate consumatorului

Dupa cum precizam mai inainte, relatiile publice se bazeaza in totalitate pe sentimentul
deincredere pe care il creeaza persoanelor sau institutiilor interesate, la nivelul altor institutii sau
publicului larg. Dupa cum bine se observa, este vorba de un ansamblu de activitati care
trebuiederulate pe o perioada de timp delimitata sau nelimitata, unde sunt angrenati mai multi
angajati sicarea actioneaza pe baza unui plan foarte bine stabilit, respectandu-se reguli
semantice.Toate elementele trebuie privite intr-un integ si, mai mult decat atat, rezultatul este
planificat, pervazut si asteptat chiar. Procesul de relati publice are ca scop principal castigarea
increderii si poate fi reprezentat ca un ansamblu de vectori care actioneaza in mai multe etape si
la niveluri diferite, avand drept scop schimbarea sau modificarea unor reprezentari, despre un
obiect sau fenomen.

8
 PRINCIPIILE DE BAZA ALE RELATIILOR PUBLICE

1. Relaiile publice sunt legate de fapte i nu de ficiune relaiile publice trebuie s se

bazeze pe realitate i nu pe paravane false.
2. Relaiile publice sunt un serviciu public i nu unul personal relaiile publice sunt o
profesie centrat pe servicii, n care accentul trebuie pus pe interesul public, nu pe
avantaje personale.
3. Specialistul n relaii publice trebuie s aib curajul s spun nu unui client sau unui
program care neal.
4. Specialistul n relaii publice trebuie s menin integritatea canalelor de comunicare,
abinndu-se s mint direct sau indirect.
5. Specialistul n relaii publice este situat la mijloc ntre organizatie i public, astfel ca
trebuie sa fie totdeauna un comunicator eficient, conducnd informaia de la un partener
la altul, pan cand acetia se neleg reciproc.
6. Pentru un specialist n relaii publice este necesar cunoaterea tiinific i aprofundat a
opiniei publice, neputandu-se baza pe hazard sau noroc.
7. Domeniul relaiilor publice presupune folosirea mijloacelor i metodelor specifice
tiinelor sociale: psihologia, sociologia, psihologia social, studii de comunicare etc.
8. Domeniul relaiilor publice cere aptitudini multidisciplinare.
9. Un bun practician de relaii publice i va pregti totdeauna publicul caruia i se adreseaz
mesajul, pentru ca acesta s nu fie luat prin surprindere.
10. Munca unui practician de relaii publice trebuie s aib un singur standard: performan
etic.

Etapele procesului de relaii publice.

Majoritatea specialitilor apreciaz c procesul de relatii publice are cinci etape n care se
deruleaz. Aceste etape sunt obligatorii, lipsa unei mpiedicnd derularea ntregului program de
activiti. Aceste etape sunt:
- Definirea scopului (stabilirea obiectivelor).
- Cercetarea n teren.
- Elaborarea strategiei de relaii publice.
- Implementarea activitilor n mediul (mediile) social(e) vizat(e).
-Evaluarea periodic i final a programului.

9
 DEFINIREA SCOPULUI (stabilirea obiectivelor)
Aceasta prima etapa este realizata de agentul de relatii publice impreuna cu
beneficiarulserviciilor. Este o etapa importanta, deoarece da posibilitatea celor doi interlocutori
s se cunoasca, dar totodata se armonizeaza interesele celor doua parti. Acest lucru este relevant
ntrucat nu toate obiectivele pe care beneficiarul dorete sa le realizeze pot fi realizate efectiv.
Spre exemplu, conducatorul unei intreprinderi economice, care fabrica produse de o calitate
indoielnic, dorete implementarea unui proces de relaii publice care s transforme imaginea
publicului despre produsul respectiv ntr-o imagine de marc. Un astfel de obiectiv este
imposibil de real, deoarece una din condiiile de existent (realizare) a procesului de relatii
publice este ca produsele realizate de intreprindere s fie de bun calitate. n anumite situatii,
obiectivul (obiectivele) pe care beneficiarul le pune n faa agentul de relatii publice nu se pot
realiza n unitatea de timp pusa la dispozitie. n fine, obiectivele pot fi realizate, dar numai dupa
ce beneficiarul accepta i costurile programului, care n anumite privinte pot fi destul de mari.
Toate aceste documente trebuie puse la punct n prima etap a acestui proces de relaii publice.

CERCETAREA N TEREN
Este cea mai importanta etapa a procesului de relatii publice. Ea are ca scop, pe de o
parte,gasirea problemelor care impieteaza asupra promovarii unei imagini dorite despre institutia
avutain vedere, iar pe de alta parte, identificarea cailor si metodelor pentru a derula un program
derelatii publice corect si eficient.Dupa parerea noastra, cercetarea ar trebui sa asigure
urmatoarele functii:determinarea domeniilor de unde trebuie culeasa informatia. Este atributul
agentului de relatii publice, iar activitatea in sine este premergatoare oricarei strategii. Pentru ca
un proces de relatii publice sa poata demara, este necesara obtinerea de date din urmatoarele
domenii:social: organizarea sociala a localitatii sau zonei unde se efectueaza cercetarea,
numarullocuitorilor, profesii dominante (numeric), particularitati lingvistice, obiceiuri cu
caracter local,grad de ocupare a fortei de munca; politic: numarul de formatiuni politice,
ponderea acestora in randul electoratului, orientarea peesichierul politic, traditia in
domeniu;economic: numarul de intreprinderi din zona aleasa, cifra de afaceri, obiectul
activitatiidesfasurate (daca obiectul procesului de relatii publice este o intreprindere, este nevoie
de foartemulte date din acest domeniu);Obtinerea unor date despre institutia (organizatia)
respectiva. Aceste date ne ajuta sa ne formamo imagine completa si reala despre: numarul de
personal, cifra de afaceri, calitatea produselor, politica salariala, relatiile cu partenerii externi
etc.Cercetarea trebuie facuta de un specialist in domeniu, care este obligat sa cuantifice fiecare
parametru in unitati internationale, de o maniera usor de inteles pentru ceilalti.In cazul
institutiilor din administratia publica (prefecturi, primarii etc.) importante sunt datedespre
incadrarea personalului (pregatire, medie de varsta si gradul de ocupare al
posturilor).Informatiile pot fi obtinute din surse publice (bibilioteci, anuare), dar si din presa sau
direct de la persoanele care le detin.Din acest punct de vedere, persoana care face documentarea
este libera sa gaseasca sursele celemai credibile, insa trebuie sa dovedeasca discernamant atunci
cand le selecteaza, deoarece oinformatie gresita poate duce la luarea unei decizii gresite, iar
procesul de relatii publice poate fi pus in pericol.Identificarea problemelor esentiale care fac ca
imaginea institutiei sau organizatiei sa nu fie ceadorita.Cercetarea in acest caz trebuie efectuata
de un specialist in domeniu, asistat de agentul de relatii publice si care ca scop investigarea

10
modului de organizare si derulare a activitatilor (economice,sociale etc.), pentru a identifica acei
vectori care nu sunt folositi cu maxima eficienta si caregreveaza asupra eficientei sistemului
respectiv.Trebuie precizat de la inceput ca aceasta activitate este esentiala pentru conturarea
procesului derelatii publice. Datele si informatiile obtinute cu ocazia verificarii se coroboreaza
cu celeobtinute in intregul proces de cercetare, urmand a se pune la punct strategia care sta la
baza procesului de relatii publice. Putem spune ca rezultatul intregului proces depinde de
calitatea siobiectivitatea acestei cercetari.In continuarea cercetarii, agentul de relatii publice,
ajutat de specialisti, studiaza mediul in careurmeaza a se implementa procesul de relatii
publice.Studiul mediului este important din cel putin doua motive: primul arata faptul ca fiecare
mediu are cateva modalitati specifice de circulatie a informatiei, iar acestea, atunci cand sunt
cunoscute, pot fi exploatate rational; al doilea motiv ne determina sa acceptam faptul ca oricare
sistem (mediu) manifesta intolerantafata de anumite structuri care, daca nu sunt cunoscute, pot
duce la blocaje, iar uneori chiar laobstacole serioase in calea comunicarii.Datorita acestor
considerente, studierea mediului unde va fi implementat procesul de relatii publice este la fel de
importanta ca si cercetarea in ansamblu.Un alt element al cercetarii urmareste conturarea
(stabilirea) unei strategii de abordare aactivitatilor de relatii publice. Mai precis, agentul de relatii
publice, avand la dispozitie datelecercetarii efectuate pana acum, poate sa proiecteze un anumit
numar de activitati de relatii publice si un calendar al desfasurarii lor.Organizarea activitatilor ce
urmeaza a se desfasura, precum si succesiunea lor, face parte dinstrategia de relatii publice care
are la baza procesul de relatii publice.Trebuie, totusi, precizat faptul ca procesul de este inca
definitivat, ci doar cuantificat si ordonatin functie de factorul timp.Aceste activitati, care tocmai
au fost cuantificate, trebuie puse in practica prin anumite tehnici simetode specifice de relatii
publice. Cercetarea efectuata in acest caz de agentul de relatii publiceare rolul de a identifica
acele tehnici de comunicare care sunt utile si pot da randamentul cel mai bun in mediul vizat.

ELABORAREA STRATEGIEI DE RELAII PUBLICE

Faza finala a cercetarii de teren are rolul de a pune la punct derularea unor activitati intr-
oconceptie unitara, folosind tehnicile si metodele specifice de relatii publice.Aceasta faza este
realizata numai de agentul de relati[I publice si constituie cheia succesului inmaterie de relatii
publice.Astfel, activitatile ce urmeaza a se derula sunt ordonate in functie de prioritati, de
perioadele detimp in care se vor derula si, nu in ultima instanta, de fondurile materiale avute la
dispozitie.Dupa parerea noastra, strategia de relatii publice, pentru a avea succes, trebuie sa
raspunda laurmatoarele comandamente:toate activitatile se desfasoara concertat, urmarind acelasi
scop rezultat din cercetarea efectuataanterior. Daca cercetarea nu a identificat acele cai si
mijloace care sa duca la rezultatul scontat,oricat de bine ar fi realizat procesul, rezultatele vor fi
nule;strategia de relatii publice este conceputa pe baza rezultatelor trecute, prezente sau viitoare
aleinstitutiei respective. Daca organizatia induce in eroare beneficiarul procesului (public,
clientietc.) activitatea in sine se poate asemana cu manipularea.In cazul institutiilor publice,
strategia de relatii publice ce va fi adoptata trebuie sa tina seama despecificul activitatilor ce se
desfasoara in institutia respectiva, de circumstantele reale in care isirealizeaza sarcinile
profesionale persoanele care lucreaza acolo si de modul in care se face, deobicei, comunicarea.In
principal, strategia de relatii publice adoptata va avea urmatoarele repere:identificarea publicului
tinta;gasirea canalelor de transmisie cele mai performante si adaptate acelui public;continutul si
calitatea mesajului de transmis sa fie de natura sa formeze reprezentari fara echivocla publicul
tinta;esalonarea activitatilor trebuie sa fie cea stabilita si sa urmareasca acelasi scop;sa foloseasca

11
eficient resursele materiale si umane implicate in procesul de relatii publice; periodic, sa
evalueze si sa adapteze strategia de relatii publice folosita.

IMPLIMENTAREA ACTIVITILOR DE RELAII PUBLICE

N MEDIUL VIZAT
Activitatea in sine este de resortul agentului de relatii publice si are drept scop
identificareacanalelor de transmisie cele mai performante in mediul respectiv si urmarirea
realizarii, dupacalendarul stabilit, a activitatilor hotarate.Mai precis, agentul de relatii publice
deruleaza activitatile dupa calendar si ia toate masurile casa recepteze ecoul pe care acestea,
eventual, l-ar produce, pentru a putea face o evaluare corectaa programului.Aceasta faza este cea
mai dinamica, deoarece toate fortele si mijloacele procesului de relatii publice sunt puse in
miscare. Agentul de relatii publice este ca un dispecer: el trimite spredestinatii diferite - foarte
bine precizate - mesaje (comunicari), intercepteaza reactiile, iar lasfarsit evalueaza
programul.Desi in anumite momente activitatile de relatii publice nu par deosebit de importante,
suma lor este cea care ne da succesul.Asemanand activitatea de relatii publice cu o actiune
militara, faza despre care aminteam estecea a luptei propriu-zise, cand se vede daca modul de
concepere si realizare a strategiei este celcorect.

EVALUAREA PROGRAMULUI DE RELAII PUBLICE

Evaluarea programului de relatii publice este ultima faza. Aceasta se realizeaza
secvential (o datacu terminarea fiecarei faze) si final , cand se evalueaza intreg programul.
Evaluarile secventiale pot duce la modificari ale strategiei, dar care nu pot afecta fondul
problemei.

12
Bibliografie:

1. Vedina,Verginia, Elemente de protocol, Editura Luminalex, Bucureti, 2000;

2. Marinescu, Aurelia, Codul bunelor maniere astazi, Editura Humanitas , Bucuresti,
1995 ;
3. http://www.stefamedia.com/relatii-publice/page/2/, accesat la 08.10.2017
4. http://www.creeaza.com/didactica/comunicare-si-relatii-publice/Ce-sunt-relatiile-
publice623.php, accesat la 09.10.2017
5. https://www.academia.edu/1741132/Curs_Relatii_Publice_si_Protocol_Public_Relations
_and_Protocol, accesat la 09.10.2017

13