Carbohidratii nu ne ingrasa

Regimurile alimentare cu aport scazut de carbohidrati sint din nou la moda, in ciuda numeroaselor dovezi stiintifice ce
demonstreaza faptul ca nu sint sanatoase
pentru organism si ca nu ajuta la obtinerea si mentinerea timp indelungat a unei greutati scazute.

Riscul contractarii unei game largi de afectiuni

Regimurile alimentare cu aport scazut de carbohidrati nu prezinta avantaje semnificative fata de un regim alimentar
adecvat din punct de vedere nutritional,
de tip naturist, cu numar redus de calorii. De fapt, folosirea timp indelungat a regimurilor cu aport scazut de
carbohidrati va poate expune riscului contractarii
unei game largi de afectiuni metabolice, fara a ajuta la obtinerea unei scaderi substantiale in greutate.

Cresterea in greutate provine din excesul de calorii consumate

Principiul de baza al oricarui regim alimentar cu aport scazut de carbohidrati este acela ca cresterea in greutate este
cauzata de carbohidrati, ceea ce
este eronat. Cresterea in greutate provine din excesul de calorii consumate, indiferent daca acestea provin din
carbohidrati, proteine sau grasimi.

Adeptii multor astfel de regimuri recomanda un consum de calorii provenind mai ales din proteine sau grasimi. Aceasta
presupune reducerea consumului de
cereale, de anumite legume si fructe, recomandindu-se in schimb un consum crescut de carne, lactate si grasimi. Printre
alimentele tipice recomandate in
cadrul regimului cu aport scazut de carbohidrati se numara carnea de vaca si de pui, sunca, pestele, ouale, legumele cu
continut scazut de amidon si produsele
lactate, altele in afara de brinza, smintina sau unt.

Regimul alimentar cu aport scazut de carbohidrati conduce la scaderea in greutate deoarece restrictioneaza caloriile sau
energia. Astfel, organismul este
practic secatuit de substantele nutritive de care are nevoie, producindu-se tulburari metabolice majore. Nu este vorba
despre proportia dintre proteine
si carbohidrati, ci despre numarul mai mic de calorii consumate in cadrul acestor regimuri, care conduce la scaderea in
greutate.

Un regim bogat in fructe, legume, cereale si lactate cu un continut scazut de grasimi, bazat si pe un consum moderat de
grasimi si calorii, va oferi cele
mai bune sanse pentru scaderea in greutate si mentinerea siluetei. Un astfel de regim este de mare ajutor pentru
organism si reduce riscul aparitiei bolilor
cronice.

Efecte secundare pe termen scurt

Pe termen scurt, efectele unui regim cu aport scazut de carbohidrati includ:

- greata

- ameteala

- constipatie

- letargie

- deshidratare

- respiratie cu miros neplacut

- pierderea poftei de mincare

Posibile efecte pe termen lung asupra sanatatii

 Regimurile alimentare cu aport scazut de carbohidrati risca sa fie inadecvate din punct de vedere nutritional datorita
continutului scazut de plante. Ele
tind sa fie sarace in fibre, tiamine, acid folic, vitaminele A, E si B6, calciu, magneziu, fier, potasiu si substante
fitochimice antioxidante. Un astfel
de regim poate duce la cresterea riscului aparitiei cancerului.

Aceste regimuri tind de asemenea sa aiba un continut ridicat de grasimi saturate, fapt ce poate duce la cresterea
colesterolului, contribuind la declansarea
bolilor de inima. Regimurile cu un aport ridicat de proteine si grasimi sint asociate cu supraponderabilitatea si
tulburarile cauzate de aceasta: boli
de inima, diabet si cancer.

Exista dovezi ca inima poate sa nu functioneze la capacitatea maxima daca principala ei sursa de energie o reprezinta
corpii cetonici. Acestia se formeaza
atunci cind alimentatia este saraca in carbohidrati.

De asemenea, se poate elimina o cantitate mare de calciu, fapt ce poate duce la cresterea riscului aparitiei osteoporozei.

Carbohidratii si insulina

Carbohidratii sint singura sursa de energie pentru multe organe vitale, precum creierul, sistemul nervos central si
rinichii. Sistemul digestiv descompune
carbohidratii in glucoza, iar pancreasul secreta un hormon numit insulina, pentru a ajuta transferul glucozei din singe in
celule. Unii dintre autorii
care recomanda regimul alimentar cu aport scazut de carbohidrati sustin, pentru a-i justifica necesitatea, ca nivelul
crescut de insulina produce o crestere
in greutate. Totusi, atit proteinele, cit si grasimile stimuleaza pancreasul sa produca insulina.

Carbohidratii si cresterea in greutate

Proteinele si grasimile pot duce la cresterea in greutate mai usor decit carbohidratii, pentru ca o alimentatie bogata in
grasimi contine o cantitate mai
mult decit dubla de calorii pe gram (37), decit in cazul carbohidratilor (16). Este de asemenea important de amintit ca:

- un sfert din caloriile obtinute ca urmare a consumului de carbohidrati este folosit doar pentru a transforma glucoza in
grasimi organice.

- numai 3 la suta din din caloriile obtinute ca urmare a consumului de grasimi sint folosite pentru transformarea in
grasimi organice.

Vegetarienii si cei care consuma cu preponderenta alimente bazate pe plante sint de obicei mai supli si au sanse mult
mai reduse de a deveni supraponderali
sau de a suferi de boli de inima si cancer decit cei care au o alimentatie bazata pe carne. Aceasta vine in sprijinul
prezentei idei, aceea ca o alimentatie
bogata in carbohidrati ajuta la prevenirea supraponderabilitatii si obezitatii.

Pierderea in greutate este datorata in mare parte eliminarii apei din organism

Organismul inmagazineaza excesul de glucoza sub forma de glicogen, iar atunci cind alimentatia nu contine suficienti
carbohidrati, retransforma glicogenul
in glucoza, pentru a o folosi ca sursa de energie. Pentru a elimina 1 gram de glicogen este nevoie de aproximativ 3
grame de apa, astfel ca pierderea rapida
in greutate de la inceputul regimului cu aport scazut de carbohidrati se datoreaza eliminarii apei si nu a grasimilor
organice. Cind alimentatia obisnuita
este reluata, o parte din tesutul muscular se reface, apa este din nou retinuta in organism si apare din nou un surplus de
greutate datorat in majoritate
grasimilor, mult mai rapid decit in alte cazuri. Aceasta poate contribui la problematicul efect de bumerang al regimului.

Regimul alimentar cu aport scazut de carbohidrati nu este nutritiv

O alimentatie ce restrictioneaza consumul de cereale, legume si fructe reduce aportul de vitamine si minerale necesare
organismului. In timp, aceste carente
 pot conduce la o varietate de boli. Regimul cu un aport scazut de carbohidrati are de asemenea un continut scazut de
fibra, ceea ce poate duce pe termen
scurt la constipatie, iar pe termen lung la alte disfunctii mai grave ale intestinului, precum diverticulita. O alimentatie cu
continut scazut de fibra
dietetica a fost asociat si cu anumite tipuri de cancer.

Riscurile unei alimentatii bogate in grasimi

O alimentatie bogata in grasimi, mai ales in grasimi saturate, a fost asociata cu supraponderabilitatea si obezitatea. Un
surplus prea mare de grasimi organice
constituie un factor de risc in multe boli, inclusiv in bolile de inima si diabet.

Unele studii indica faptul ca grasimile saturate (care se regasesc in cantitati mari in grasimile de origine animala) au o
mai mare probabilitate de a contribui
la cresterea in greutate, decit grasimile poli-nesaturate si mono-nesaturate, chiar daca au acelasi numar de calorii cu
acestea. Nivelul crescut de colesterol
din singe, cauzat de obicei de consumul de alimente bogate in grasimi saturate, a fost adesea asociat cu bolile
coronariene.

O alimentatie bogata in proteine poate fi periculoasa

Alimentele cu un continut bogat in proteine, precum carnea, au de obicei si un continut ridicat de grasimi saturate.
Alimentele bogate in grasimi saturate
sint de obicei si bogate in colesterol. Printre riscurile pe termen lung ale unei alimentatii bogate in proteine se numara:

- problemele de rinichi

- problemele de ficat

- probleme osoase (osteoporoza).

Dietele cu aport scazut de carbohidrati pot conduce la cetoza

Daca organismul nu primeste suficienti carbohidrati (in jur de 40-50 g/zi), distruge tesutul muscular si alte tesuturi,
pentru a putea produce glucoza.
Aceasta conduce la o acumulare de produse reziduale numite cetone. Aceasta stare, cunoscuta sub numele de cetoza,
indica descompunerea proteinelor si a
tesutului muscular si este intilnita de obicei la persoanele suferinde de inanitie, anorexie sau cu diabet insulino-
dependent netratat. Prezenta cetonelor
face ca singele sa devina acid. Cetoza poate fi fatala in cazurile severe, mai ales pentru femeile insarcinate, pentru copiii
inca nenascuti ai acestora
sau pentru suferinzii de diabet.

Un regim alimentar cu un aport scazut de carbohidrati presupune selectarea atenta a proteinelor

Daca alegeti sa urmati un regim alimentar cu aport scazut de carbohidrati, nu incercati sa evitati complet carbohidratii.
In alimentatie trebuie sa existe
si carbohidrati, pentru metabolizarea grasimilor. Alegeti-va mai degraba surse simple de carbohidrati, precum cerealele
si fructele, decit alte surse mai
rafinate, si cu un continut de energie mult mai ridicat, precum prajiturile, dulciurile si bauturile racoritoare. Alegeti o
varietate de alimente bogate
in proteine si cu un continut scazut de grasimi, mai ales de grasimi saturate, cum ar fi de exemplu:

- carnea rosie slaba

- pestele (inclusiv pestele mai gras)

- carnea slaba de pui si porc.

Puteti opta si pentru alimentele vegetale bogate in proteine, ca de exemplu:

- alunele
 - legumele precum fasolea si mazarea

- produsele din soia.

In fine, pentru a evita cresterea in greutate, energia obtinuta nu trebuie sa depaseasca energia consumata de-a lungul
unei perioade de timp. Pentru o mentinere
a siluetei pe termen lung trebuie evidentiate inca o data avantajele unei activitati fizice regulate.

De retinut

- Regimurile cu aport scazut de carbohidrati nu sint sanatoase si pot fi contraproductive in ce priveste scaderea in
greutate.

- Majoritatea kilogramelor in plus pierdute pe baza acestei diete se datoreaza eliminarii apei si nu a grasimilor din corp.

- O hrana bogata in proteine si grasimi duce la cresterea nivelului de colesterol, la obezitate si la afectiuni strins legate
de aceasta, cum ar fi bolile
de inima.

Documentar de Gabriela Dinu

Cuprins