Jean Delumeau

PCATUL l FRICA
Culpabilizarea n Occident

(Secolele XIII-XVIII)
Voi II
Traducere de Mihai Ungurean si LIVIU Papuc Postfaa de Alexandru Florin Platon
POLIROM lai 1998 11 DIFUZAREA UNEI PASTORALE
De la convingere la tactica
In prelungirea Plicii in Occident caie insistase asupra sp urnelor resimite de cultura conductoare de altdat capitolele precedente au surprins frica de Dumne7eu judector cu toate
consecinele ei la nivelul elitei catolice formate clin clugri teologi episcopi i laici piosi Acum este necesar sa urmai im difuzarea acestei religii nelinitite la nivelul miseloi catolice (vom
inceici ipoi un demers paralel in intenoiul protestau tismului) Incontestabil aceasta difuziune a recurs citeochta la o tictica teronzanti si mtr L n mod nu mai puin evident i ntrit
(piovizoiiu) puteiea clericali Dai dezvoltrile noastie antenoaie demonstieazi ca tactica si voina de i i stapim pe enoi iai nu au a\ ut intotcle iun i intnet ie in ptfida a ceei ce o istoriografie
prea limitai ne ar putei face si credem In acest sens E Malt relateaz fapte convingatoire cardinalul Baronic i gravase pe sigiliu chipul morii Inunte de a lua notai m importante Inoceniu
IX avea obiceiul ele a privi un tablou care l infatis i pe patul morii Alexincliu VII i inea siciiul sub pat minca clin fiifurn de lut pe care erau pictate capete de mort uneori i primea
vizitatorii mtr o ncpere in care pastia ciann adevaiate Cardmilul Oliva privea de mu multe ori pe zi un sipet in forma de mormint contmind un schelet Pun ui mare a fost vorbi de o
angoasa trii la mtcnsitite maxima si pe care pastoiala i vrut s o comunice maseloi Atunci in mocl inevitabil s a pus problema tacticii au fost cutate mijloacele cele mai potnvite pentru i
impresiona au fost utihz ut tiucuri cipabile sa intaicisca autcutatea predicateiiloi si sa fac credibil amestecul de culpabilizare ameninau si de consolau ce a constituit vreme de secole
canivaua cea mu obinuita i predicam
Tiecere i de l \ fnc i lesimita de individ la cea pe caie unu se stiadui iu s o semene in sufletele tuturoi estt evidenta in omilia deja citata a Monseniorului Sunan episcop de Vence li shrsitul
Vechiului Re^im Atunci cinci cred c > infernul va fi lcaul ultim apioape l tutuior ccloi cu caie tiaiesc cind m i gmdesc ca voi mpart i poate aceeai soaita si ca aceasta mi va fi partea
cuvenita mrturisesc ca nu mi mai pot st ipini spaima 2 Aceasta nu este o mrturisire izolata Un predicator cunoscut oratonanul Lonot le declara mtr o zi asculttorilor si Daca vorbele mele
va stirnesc frica acelai sentiment l am trit i eu Dac discursurile PASTORAIA FRICII
mele va tnspaimnta asta se ntmpla numai dup ce am fost eu nsumi nspaimntat , apoi misionaiul precizeaz uimitoarea latiunc. a temeiiloi
nti aclevai im un moti\ mai hun clect sfmtul Puel (I Cf sa spun ci el ca nu e teama sa nu fiu clamn it mceiuncl si ceilali pentiu ca m ocup ele ei n loc sa m ocup ele mine i si cei icitaie
pentiu pcatele mele hia teama sfntului loan Hnsostomul Du mai tiebuie mult pentiu ca ea sa fie la fel de ntemeiata ca a mea Am mau temei in ce pin este mntunea mea spunea sfntul
pielat popo mim sau pentiu ca tugndu m i plngnd pentiu voi nu mai am lagazul sa plng pentiu mine 1
Sa trecem peste modul n cai e este utilizat aici textul sfntului Pavel Sa subliniem mai degrab aluzia la sfntul loan Hnsostomul Cci ea ne duce clin nou la modelul ascetic ce a cntant att
de greu asupra pedagogiei cretine mai ales n epoca Reformei catolice Multor Prini ai deertului le-a fost frica ele damnare n aceste condiii cum sa nu se teama cretinii obinuii' nti o
alta predica Loriot mai afuma Cum sa nu fie pctosul cuprins de fiica la gndul a ceea ce trebuie sa i se ntmple dt vreme ce sfinii nii nu au fost scutii de aceasta teama i au tremurat
n ceasul morii lai oiatorul amintete chinurile lui Hai ion Arsenic i Agaton toi clugri clin deert n momentul cumplitei trecen "* n Pedagogiiethietien sfntul Gngore i Inoceniu III
snt chemai de iezuitul Phihppe ci Outieman sa justifice pun exemplul temem sfinilor n aa morii necesara spaima ce trebuie insuflata neamului ele pctoi nti adevr putem citi Cei
drepi spune sfntul Gngore se tem de tot ceea ce fac cnd se gncltsc n faa crui judector vor trebui sa se piezinte negreit ntr o zi Ah 1 Ce teama i ce spaima [exclama papa Inoceniu III]
voi fi atunci1 Ce plnsete i gemete1 Cci daca stlpu cei ului se clatin n fata lui ce vor face pctoii' Daca cel diept abia este mntuit ce se va ntmpla cu paca tos.!!' ^ In acelai spirit o
piedica redactata pentiu a cincisprezecea duminica clupa Rusalii de Piene de la Font ne asiguia ca cei mai mau sfini nu au ncetat sa se teama ca voi mim iau clect cinci au ncetat sa mai
tiaiasca '
Evocaiea fncn tesimite la cel mai nalt nivel ngduie cu gieu sa fie meninut afumatia laig laspnchta n istoiiografie i caie opune doua domenii ale pastoralei Misiunilor popoi ului
tunetele i fulgei ele elitelor cucernice farmecul i blndetea Bouidaloue s a expnmat toaitc cli n aceasta piivma, declaind la nceputul unei piedici despre infern
\ piedica infernul li cuite este o datoiie a oamemloi Biseucn i feteasca Dumnezeu ca pieelicatoiul clinti o falsa piudena sau dini o las supuneie la gustul clepiavat al auclitonului sa lase la
o paite o matene att ele nnpoitanta i un aspect esenial al icligiei noastie' i de aceea tiebuie sa ia aminte cui i voibete clespie ele Popoareloi acest adevai le poate fi piopus n imagini
studente uizuii de foc haun nvpiate, spectre hidoase, scrnete din dini Dar n faa voastr,
DII UZRI-A UNU PASTORALI-
i agii mei ascultatei i
in lume si de pe par
xphcat
cu simplitatea ciecime
Desigui tentaia de a le piedica mai marilor i bogailor o religie edulcoiata a existat cu adevrat o dovedete Bourdaloue ns Reforma catolica a respins-o cu feimitate n fata curilor ca i
n locurile ele retiagere pentru sufletele de elita ea a folosit un limbaj ocant Uneori mai puir concrete dect predicile adresate oamenilor din popor omiliile destinate claselor nstrite i
elitelor nu au vehiculat un mesaj mai puin vehement pentru ca ele exprimau aceeai teologie cea a unui Dumnezeu a crui dreptate avea ctig de cauza asupra nduram
O data amintit procesul de obiectivare (cel cruia i este frica poate simi nevoia de a strni fiica) este imposibil sa nu fim frapai de anumite trasaturi comune majoritii prediciloi Mai nti
folosirea, mai frecventa poate dect ntr o perioada anterioara 9 a lui tu sau voi la adresa auditonlor i, mai general utilizai ea formuleloi care subliniaz superioritatea morala a celui care
vorbete faa ele publicul sau n schimb noi punndu l pe cleric la nivelul pctoilor care l asculta este mai puin frecvent Tu este constant la Bernaidin de Siena care l atrage astfel ntr un
fals dialog pe fiecare asculttor al sau dialog n care doar el vorbete 10 La nceputul predicilor Oliviei Maillard plaseaz ntotdeauna fol muie culpabilizatoaie de felul Aceste cuvinte [ale
omiliei de astzi] snt pentru cei cretini doar cu numele sau care nu au viaa cretina n ei" sau aceste cuvinte snt pentiu nevrednicii pctoi cu un suflet murdar 12 sau aceste cuvinte snt
pentru pctoii nrii pentru ca ei sa fie copleii (ut conteiantur) i ndemnai sa acioneze cum se cuvine n etc Fiecvent utilizat n predicai ea secolelor XVII XVIII voi cla ocazia unor
apostiofan de genul Tai i mame - vorbete episcopul Godeau daca v ai piei ciut copiii i daca i cutai unde n vei gsi' La Biserica' Nu i vei gsi la cruuma la joc sau la cine tie ce
dezm u
Comparndu i enonan cu pagnn acelai Gocleau le spune fr mena jamente Ce altceva este pe buzele voastre dect ticloia, minciuna nelciunea brfa, calomnia > '""n ziua nlm
Franeois Hebert le declaia enonailoi si de la Veisailles Prea scumpii mei fiati avei mult mai multe motive sa fii cuprini de durere i spaima la vedeiea acestei taine a nlm lui Isus
Hnstos cci el va poate face mult mai multe reprouri dect apostolilor si, atunci cnd i a paiasit 16Cu i mai multa vigoare n cursul misiunilor n Bretama infenoaia Panntele Maunou avea
obiceiul de a i interpela auditorii n urmatom termeni l vedei pe Dumnezeu Om pe care 1-ai lastignit' Voi i ai pus coioana de spini pe capul sfint n cai e se afla nelepciunea Domnului
Voi ai pus pe umerii Mntuitorului ciucea grea ce l apas Plivii chipul adoiabil pe care i ngem voi sa l vad uitai va cum 1-ai desfigurat ' [acques Giroust, un alt predicator iezuit
celebru din secolul XVII, i ndeamn pe asculttorii si sa coboare pre de 12 PASTORALA FRICII
o clip i cu e! in infern Le spune Cobonti eu smdul in h iul pt cit po ie c i Dumnezeu l \ i casca m curmei sub picio n cit \oistrt c i s i v i m^hil i Cohoiiti icolo mei de pt acum Ce \ttis? IM
Ntltgiuitt c i \ oi piofiniton e MOI pituluti m plictnca \oi zbicii c i \ oi i izbunaton c i \oi clc\ttiton ca \ oi inii uncuvint p ic Uosi c i voi
Tu \ oi M ipostrofanle iclres ie p icatosiloi clin auditoi iu - d ir cine nu ei i pieatos'-ne permit si descopeum un fapt de mau dimensiuni m p istoi da de altdat publicul era m mod const int
bnuit spion n culpa bilizat si icuzat Cado\ada printre altele o mie de icelai gen declaraia parohului Reguis inti o predica duminicala Di agii mei enoi iai cinci va vad aici asistincl la sfnta
noastr taini ascultind cuvmtul Domnului aducmclu i cmtan de lauda mi spun ca sinteti adevrai cretini Dar daca va urm iresc in casele voastre daca v i cercetez faptele i felul vostiu dt a
ictiona m toite cele cretinii dispir si nu vad decit dumani ai ciucn si ai evangheliei beivul neruinatul zgircitul invidiosul clevetitorul si rzbuntorul ' Astfel oratoiul hirotonisit de altdat
folosea cleseon amvonul ci tnbunil m care ndeplinea funcia procurorului
Interprctmcl acest rol cum ar fi putut el evita recuigerea li mijloace fiule pentiu a msp iiminta 5 Cum si nu fi aplicat o t ictica' Inti o zi sfntul Bernaidm de Siena le declara locuitorilor clin
Perugia ca la predic \ urma toire It \ i arata un diavol m c u ne si oase Noimii ci peiugienn iu clat fuga la o predica ce se anuni a fi senzaionala In cursul acesten sfntul Bei nai clin
reamintete inti adevr pi omisiune i apoi ncepe sa stngc cu o voce infiuosatoare Vrei sa l vedei pe diavol' Plivii va unu pt ceihli C aci voi niv sinteti adevraii diavoli i continua sa
vorbt isc i despre \iculc iscultatonlor s n20
Numeroise mai turism scot in evident i f iptul ca piedicatoin m special misionuii din interior au utilizat clin plin o pastoiili i spaimei cu scopul cit i i eomerti mu usoi pe p ic itosi mai iles pt
cei de h ira Gsim t \emple clin belug
Pentiu t stuni spumi sfnt i [cit p u it] scut Jt m Piene C imus ex st i ohictiul de i se ncepe [in misiuni] pi n i piopov iclui sfisituiile ultime moaitei |udec u i indiv du l i si j,enei l t
puigitonul infernul te ie fund nnoi ato u e si 11131 o?ito u e si titzind teima de Dumnezeu
In \(T Bouidoise misionai in diocez i de Ch uties se ntreab ci ica este cazul sa iclune in continuate mulimile de oameni imncl cont de ciuma imeninatoare In cele din uimi el se ho u aste
sa menin predicile in icleea ca teama de acest ru i vedeita moiii apiopiate creia fiecaie n este expus ar face impiesn salutait asupra poporului si ai mspua sentimentele unei adevaiate
penitente ^ Pentiu Louis Abelly autorul biogiahti sfntului Vintent de Paul ( ipaiuti in 1664) misionarul lizuist trebuie sa pun itctntul cu piecacleic pe
SfiMtuule de pe urma penitenta enormitatea pcatului aspnmea judecaii lui Dumnezeu fa de pctoi invirtoaiea inimi impenitena
DIll 7\M\ l \H P^VTORALh
fin l i ruine cdi
epetate m p icat clevetire invidie ui i si dus
p ic ut cue se smisesc ele obicei pimtit oimtnn ele li in
In legituri cu picclicuei Pumtelui \Iiunon Antoint Boschet ne mfoimeazi ca m
Primele slptimmi ile misiunii se piedica de obicei isupia unei subiecte capabile s mite sufletul si sa cheme h peniteni moaitea judecat i infernul si p 11 idiul
Iezuitul italian Paolo Segnen cel B Urm (f 1694) proceda exict h W Linul dintre biografii lui ne dezvluie
Subiectele piediciloi eiau alese pnntre cele mai clure din cele pi pust de sfnt i Evmghehe necesitatei penitentei m u ei pumejdie a celoi eaie o amina pin i 11 moaite giavitatea pcatului de
moarte caiac erul mspaimmtator al judecaii divine chinurile de ntispasit clin infeiri si ilte asemenea aigumentt capabile sa i tiezeasti pe cei iclormii i sa i icluc i din nou e ipul pe urnei i
celui caie va fi i\ ut ghinionul sil pmd i
In iceisti privina metodele misionare au fost istm matoare de la o eongiegatit la ilta Despit thiistopht ci Authier (t 1667) c ne a predicat mai ales in Dauphme ni se spune Li nceput in
discursurile lui ei a vorbi numai dtspie ingiozito nea dieptatt a lui Dumnezeu necesit Ut i penitenei modul de a te confesa cum se ciume si cele tiei sfrsitun dt pe uimi ale omului
Ciedinciosii l ascultau in fiecaie seai i in lumina unui mare nunnr de tore apnnse m elifeute coluri ile biseiicu Le vorbea timp ele patruzeci de zilt numai despre acestea pentru i le mmuia
inimile si pentru a le trezi o sfnta e unta pentru Bestiile 'or AP' ^ aduce i in atenie bun U ie i neshi sita a lui Dumnezeu imens i lui ndur irc harunlt eoplesitoire ilt patimiloi lui ptntru i i
face si inttle iga tu atit mai bint eliagostea lui eu cit u facust nainte sa se teama de peeleapsi si ele ameninrile lui
Cit despre capucinul Albert de P ins el i lee i astfel cunoscui pi u ti t obinuita a ordinului sau m materie de misiuni Ctl ee preehc i s^ari ue obiceiul sa se ocupe de subiectele cele m u
uimitoire cum u fi infcini l \esnicia impenitenta fin ila judec Ua i altele asemene i \poit ncepe m inie subiecte de moiala care smt impacaiei icstitunei bununlo fui ue clevetire i si iltele
asemenea Le eontinui atite i citt smt iar la sfrsit piezinti cittva subiette mai bhnelt cum ar ti piieiuaiei vntuiloi si metodele de a peisevera in har s In legtura eu inteinul iezuitul Houdiy
precizeaz Toi predic itorn voibesc despre icesti ei n ar fi ciezut ca i au ndeplinit misiunea daca n u fi vorbit de nfricotorul subiect Houdry apioba acest catehism si chiai l incui ijeiza
m istfel de termeni Nu este nevoie sj atragem atenia ta exageratei pe care oiatorul ciestm trebuie s o evite cind abordeaz oi ie subiect nu se refera i la cel de fat pentru ca spiritul uman
nici mcar nu poate concepe imensitatea sufennelor PASTORALA
ICII
infernului 9 Pe iceast i temi smt permise pi m urmare to ie supei l Unele ororii pentiu ti oricum \ oi fi sub nivelul aclev irului In icelisi sens JemPiene Cimus sciist.se CLI cite\ i decenii mu
munte Nu pot fi exagente suficient focurile devornoiie si nsitele \esnice ilc infernului nici imensit ie i judec mior lui Dumnezeu c ue sint ibisuii profunde '
Desigur ca pentiu a le furniza misionaulor si parohiloi un set de istorii impresionante le a adunat Phihppe dOutieman in al sau Pcdagogne chre^tien (Pedagogul cretin) chiar cu riscul de a
aluneca in macabru" Oratonanul Lonot insereaz mtr o predica despre ruinea care face sa fie ascunse pcatele in timpul confesiunii o anecdota tulburtoare l nei femei de calitate pioasa de
altfel fiindc savirise de una singura o aciune necinstita 11 fu atit ele rqine incit nu ndrzni niciodat sa si declare pcatul confesorului ei Pentru a i nbui regretele a intrat mtr o
mmastire a urmat toate canoanele a fost aleasa maica superioara dar fr a si martuiisi vreodat greeai i chiar i n ajunul morii Dup deces i a aprut uneia dintre clugrie i i a dezvluit
faptul c i era damnata Mai interesanta tlecit acest exemplu este nota adugata de ctre Lonot m josul paginii Autoiul a povestit deseori acest excmplum in decursul misiunilor sale i l
invesminta in culorile celt mu vii cu putm \ i nu l a spus niciodat fr \ i fi produs efectul pe loc '2 Or lueiarea lui Lonot este alctuita din modele ele predici menite sa fie repetate O
mulime de credincioi trebuie sa fi auzit aceasta istorioara
Misionarii au nchipuit scenarii fiapante La nceputul secolului X\ II Miehel Le Nobletz i ncepe misiunea la Douarnenez tragmd clopotul de alarma Oamenii alearg la biserici gindinelu
se la vreo nenorocire Omul lui Dumnezeu le explica mtr adevr ea erau in pericol sa si piard sufletul" Julien Maunoir folosete acelai procedeu punind la nceputul misiunii sa se sune
clopotul de la oi a patru dimineaa Boschet povestete
In timpul acesta suna clopotul la biseiici si toi ei au in mise u e pe stiazi cee i ce piovoci uneon sp um i Pentru ci Uunci cind se ficea miMon itism mti un oia in plina uini cahtoin cue hatnr
n aveau ce se petiece se tieze iu noaptea ties u inel 11 sunetul unui clopot m u e si auzind pe to ia lumei din h mul in cue se afliu scuhndu se in giabi se gincle iu e i izbucnit vieun foe pun
impiejuiimi si se ci icleau jos din pat in pupa ci si ceihli Zgomotul de pe ti ich le intee i spaima si le mtuei commgeiea As i incit scoind capul pe feieisti i mtiebau pe toata lumea unele
ileigau cu no iptea m cap i ifhu ci nu focul ci misiune i pioducei to ia \inzoleih *
De cite ori n au folosit misionarii trucul capului de mort In 1608 Le Nobletz n ofeia unei penitente nobile un eianiu mpodobit cu o peruca blonda eoifata dup ultima moda^ Cu zece mi
mai tnziu benedictinul englez William Gifforcl piedica in postul Pastelul la Reims in aplauzele de necrezut ale asistentei creia vrea la sfiit
sa i lise diept cadou una din cele mai fiumoase flori zice i el cu cai e natura a nfrumuseat vreodat pmintul hiecare i imagina
DIHIZARhA UNEI PASTORALF l5
Uunci tot soiul de flon guoafe crini ti indafm si ut i ca sco ie dini o cnpi luciu idmirabil fio ne i aceei de c ire fieei pindl m toiul bmeheteloi muele lege l Egiptului Ptolem nos Phil
idelphos un cap de moit cu scopul ci pi mtr un simbol iit de impresion int si n ural imintnei i frici de monte sa i imina impnmate cu putcie m stt ifunclul mimiloi lor '
Se pare ca eudistn secolului XVII nu s au ui cat la arm on cu un cap de mort 1 In schimb capucinii si ilu - au recurs U acest procedeu bn istotic capucin tocmai a scris despre printele
Honoie de Cannes [i el] s a folosit m amvon de stratagema clasica in epoca aceea a capului de mort mpodobit succesiv cu o toca de magistrat cu un coif militar cu panglici fcute nod [=
coafura a la Fontange] eu o peruca de doctor cu o coroana de imoitele sau cu o bereta de abate 38 o noua adaptare a temei dansului macabru
Ace ista pedagogie a avut o posteritate ndelungata La mijlocul seeo lului XIX reclemptoritn napohtam piimeau drept canava a piedicii despre moaite cu folosnea craniului (funzione del
teschio) modelul uimator
Misionaiul ncheind o peioiaie diamatica asupia moitn mspaimint i toue a pacitosului se intierupe deodat i si scoue beieta Da: mi ci iu seam i fian mei piea iubii ca predica asupia moiu
nu \ a ficut in seai i ist i nici o impresie St ii eu inima impietuta si cu ochii uscai tii ce im sa fac Am sa chem m seai i ista un alt piedicatoi l nul din companioni votri de pe lumei ceilalta
Chiai el c si \a tini piedici isupi i moiii Cine tie Poate ca el va fi in stue si va emoioneze Poite c o si \a fac sa phngei i v i \ \ conveiti la Isus (Spunmcl acestea pune mina pe o toia
ipunsi si adaug )
Haidei munte de a ajunge acest alt piedicatoi ceiei i leita e lui Isus Di chemai o in ajutoi pe Mani
(In acel i timp nfac l ruse un c ip ele moit si mtoicin Iu l cu fita spte public l lumineaz cu o mn si ncepe un di ilog cu icest i
ivind yija ca uunci cinci n voibeste ci imului si se mtoaici spie el iu atunci cinci da laspunsul ciamului si se intouci spie lume )
Piechc teiul Spune \c ibete le comp unoiloi pe c ue i vezi ce se mtimpl i pe lumea cealalt i
Ci imul \ u pueteni lucumle meig i iu in fii tnbunilului lui Dumnezeu h nebun cel ce nu l iubete pe Dumnezeu Nebun cine nu cle\ ine sfint
ne poat
dieaele
fcut pi icere sa pnvesti iuea i biecte pe ,usti
picatoase ce s a intimplu
Ciamul l au mincat soiiecii l iu mine u vicimn Nebun e cel ce
nu l iubete pe Dumnezeu Nebun cine nu se fice sfnt
Piechc noiul i limba ista cu cue po ie ca ai mton u antei cmtece
de di isjoste ai piofeiat ititea blesteme Uite i cuvinte ce s a mtimpl u
cu e i
Ci imul Au mine it o vieimn Nebun cine nu se f ice sfnt
Piechcatoiul - i faa asta pe cue i o doieai fiumoasi i de dngul
creia stteai atu timp in faa oglinzii ce s a intimplat cu ea' 16 PASTORALA 1RICI1
se fice sfnt
Predic uotul - Si p nul pe c ne pout c i l ins>ii)en cu iite i pufumuii si rniiesme mcintitoiie pentru i te fice frumos in ochii iltoia si i deveni o cipcina a infernului pentiu iite i biete suflete ce
s i intrmplat cu el
Ci miul - S a descompus A devenit pulbeic Nebun cine nu se face sfnt Vai dragii mei compatnoti i cu im ti ut pe pammtunle astea Am mers ca i \ oi pe ti izile astea prin pieele
din N \m fost in bisenca voastia ci i voi Piedicatorul - i acum
Craniul - i acum pentiu mine toate iu luat sfrit1 Lumea va lua sfrit m cunnd si pentru voi Feucit \ a fi do u cel ce l iubete pe Dumnezeu Fericit cel ce i va ah i sufletul
Piedicatorul Unde ti este sufletul in puadis sau in infern nu tiu nimic' Daca sufletul este in rai roag te lui Dumnezeu pentru mine i pentru compatnoii tai pentru ca inima sa h se nmoaie
in seaia aceasta i sa se c om citeasc la Isus Hnstos Dar daca sufletul ii este in infern clu te nu vieau sa te mai \acl
(7icmd acestei fice sa chspata cianiul 11 ciucifixul i l aiata poporului spunmd pe un ton exclam Uiv Imitativa vocea si spunei
Do imne m ciesc ^ )
Alte invenii teatiale au contribuit la succesul misiunilor mai ales al iceloia iezuite Terminind un ciclu ele piedici la Phouhmec (Finisteit) Maunoir ne informeaz Boschet a vtut sa le
intateasea locuitonloi cornet tirea prini un spectacol menit sa inspne o teamt salutata si de durata Oi el compusese o eintaie a)unsa dup aceea eelebia despre supliciile infei nului Era un
dialog in care oamenii iflai mei pe pammt n intre iha pe cei caic suteia m infern
Li sfuitul piocesiunn geneiale [de inchideie] n uici pe c estiadi iiclicita m mijlocul cimpului pe nite copii [citim bine copii] cuc ticbuiau si pun intiebaule in numele celoi MI si plas i sub
estiadi pe cei ce tiebuiau sa tlta laspunsunie d imn iiloi
Cinci pioccsiunei ijunse in acest loc ce \ n nceput sa i mtiebe pe rmin damnai tot luditonul a ft st mise n de mtiebnile loi cuc mtete au pe to in lume i du \otile Iu0ubie expnmind supliciile
chmninlot i ieind de sub esttad i ta din fundul pimintului n mspaimmtai i atit de tue pe cei piezeni m numai de patiu mu de petsoane incit fiec ne se lovea in piept i lui noi hotaini de i
ficc penitenta si de i e\ita pac uul
In It iha iezuiii au integrat misiuniloi ptocesiunile flagelanilor d ir controhndu le Paolo Segneu cel B Urm cldea el nsui exemplul"" Li sfritul predicilor eonsaciate temei ori penitenta
ori infernul putea fi vzut eupuns de zel si pentiu a da exemplu i punea pe cap o coroana de spini nepaton i lega o funie in jurul gitului i scotea sutana i raminmd mtr o lenjeiie de
corp eaie i las umeui i bustul descoperii i aplica tot canonul cu nverunare Inventase chiar i un instrument mai
DIIUZARhA UNU P^STORAU- 1~
i iftnit format dmtr un bat de pluta inut mti un ttin ele nbl i si ciont cu \teoeincizecide ice El se lo\e i cu acest i m H iles m timpul piocesuiniloi de penitenta sui pentiu i infnnge pun pioptnle
sile moitific in iczistenti celoi ce ficeiu mottun in a i lena clusmmii Cilugmi e ire meticui si i conveiteasca pe indienii din Amenc i ui folosit si ei autopedcpsin speeta euloase impiesionante
pentai cei prezeni"1
Din cauza afluenei predicile lui Paolo Segneu a\ eau loc de obicei m piee sau m poiene Omilia o dat i terminata se mdieptau eatie o bisenca Atunci predicatorul spunea mulimii Cel
nevinovat sa lamina aici dar cel care st recunoate pctos sa m msoeasc i Mulimea se repezea imediat spre biserica ncuiata imediat ce era plina cu bat bai pentru ca femeile rammeau
pe dinafar La cmtul misei ei e poporul gol pina la bi iu se flagela cu nverunare (M dispeiata) Cei ce nu putuser obine biciul pentru flagelare se loveau cu fnnghii cu centuri intuite
chiar cu mataniile Unu se palmuiau sau ist ddeau eu pumnii m piept Toi strigau Pace iertare triasc Isus mai degrab sa murim clecit sa mai pctuim de acum nainte La aceasta femeile
rlspundeau de afaia ca un ecou plesnind din palme i scoind stugate viedniee ele mih "*' Atunci misio nrui ca inspirat ntreba cu voce puternici Care i cel mai mare pctos din bisenca
asta i toi taspundeau Eu eu' Lacrimile si loviturile se nteeau Dar nu se depisea sfertul de oia *
O varianta mea i mai drimatica i ceremoniilor penitentale en in oiase marea procesiune nocturna de la sfisitul misiunii la lumin i tottelot P lolo Segneu apatea aici eu bustul gol cu fnn^hia
de gtt cu gluga neagta pe f ia eu lanun la picioate i cu biciuca in mina El elucei ciucifixul uimit de clei si de mulime Muli eiau ncolonai eu spini sau puttui pe umen ciuci Lnn i legau
bntele pe h spie cu a]utoiul unot bete orizontale aa incit sa semene eu nite i istignii ambulmti Altn se legau intre ei eu lantun gtoase ca pnzonieiii ilu se incovotm sub pov n i jugutilot ca
bon Deseon figuri in pioeesiune un Hnst moit itpiezentat puni un eiueifix dus pe o targa icopent i eu pinza ne 1^1 \
Modelul misionir a avut mult succes si m Spmia uncie iezuiii si capucinii au nmulit m secolele K\II si XVIII piocesiunile nocturne si slujbele impresionante pina iu ajuns pe punctul de a
piovoc i idev inte-tulbutan populate4 M u mult a tost uneon expott u in Fl\ eia lommel i si in tarile de limba getmana mai ales de catie iezuii"* Reiat mie panntelui Fulv io Fontana un
discipol al pi imului Segneu stnt edific Uoaie in iceisti pnvina nsoit de mtetpreti pentiu ca nu votbe i germana el a paicurs Flveu Tirolul i Austtia si in mai multe iindun intie 17Cb
l"710* Mulimile au tost peste tot foaite numeroise h Innsbiuck 40 000 de persome C) ar ti primit ostia eu ocazia comuniunii genei ile" 1 Pe lacunle elveiene sute ele b iret o escoitau pe cea
a ptedieatoiului atunci emd sosea clinti un canton nvecinat In to ue localitile marile piocesium de penitena eiau formate din oameni incoionati cu spini acestea funcl v mdute pe str ici \
de ctre eopif0 Nu se vedeau [atunci] decit spectacole de peniten cruci 18 PASTORALA FRICII
nemasuiate pe umeii [puitate chiai i ele cele mai plapncle fetie] lanuri la piuoaie bice n mini Ci spectatoii tot attea peisoane eaie fceau ele nsele spectacolul Cu hguia schimbata i
M
cu licimiile noind toate puneau m evident i cluieiea caie le umplea inima <^a eia misiunea pieferata ele iezuiii italieni m general mai scuita dar mai patetica clect cea franceza
Se tie ca Michel Le Nobletz i luhen Maunon - ca i misionam trimii m America - au folosit tablouri pentru a sLisine cuvntul prin imagine^ 2 Punerea n scenA devenea atunci pedagogie
audio vizuala dar fr a pierde cel puin n majoritatea cazurilor aspectul teatral i impiesionant pe care ne strduim sa l subliniem aici Le Nobletz numit uneori preotul nebun i care i a
impus la nceputul canerei mortificri teribile - dar el a prut nebun mai ales pentiu ca a recurs la femei catihete - a pus sa se fac vreo 70 de hari (de circa 50 60 cm pe 80 90 cm) pictate pe
piele de oaie Mai exista paispiezece pastiate la episcopia de Quimper (haita Babilonului harta ciucn harta Judecaii harta inimilor etc ) Alam Croix are dreptate sa sublinieze ca aceste
Tablouri - Taolennou - pe care Le Nobletz le a pictat pentru puma data la Lanclerneau m 1613 erau cu sigurana puin lizibile pentiu credincioi pentiu ca aveau multiple scene ele format
mic Misionaiul a tedactat deci comentam ale acestoi afie naive pe caie el nsui i catihetn lui le explicau cu aratitoiul in mma^
Maunon i folosit i el la rindul sau Taolennou dai poate c i mai puin decit piedecesoiul sau si mai ales simplificindu le In oiice caz fusese gsita o tehnica folosita in curmei ele tatie lazanti
i chiar ele catie picotii obinuii elin dioeeza Vannes m 1697^4 Ea a rmas familiara pieelicatouloi bretoni pina la nceputul secolului XX tablourile misiunilor eitigind piogiesi\ in elantuc
aa incit au devenit mult mai accesibile publicului Ele \ehiculau atunci o \ehementa i eleseon terifianta pastoiala a convei tun Louis Keibiiiou i Piene Jakez Helias dau maitune despre
aceasta atunei emd i evoca misiunile elin ceipiluia loi Primul eonsieleia ea faia ndoiala mai mult n maieau pe cieelmeioi detaliile oubile eleeit imaginile pioase i eonsolatoaic Pmmle
suie el [se melieptau] exact ctre fiinele respmgatoaie i culoiile tentiante "" Al doilea lelateaza Cuvintele pieotului ne intia pe o uieehe i ies pe cealalt f na a las mei o uima Dai
lablouule iti i iltce\ \ Oncit ai nchide ochii pleoapele de abia lipite se ntiedeschiel i imaginile suceestve ale destinului nostiu ne izbesc ca tot utea loMtun de pumn Ele se tianforma
noaptea in comaiuii colcaitoaie ehneaie umin in zoii mnosul transpiraiei i doiinta ele poeaire ~* Oi tablouiile pe c ne le desene Pierre Jakez Helias lepiezinta inimi Pumele figuraii ale
inimilor (a lui Hnstos sau a Manei) pai sa dateze din secolul XV <\poi bogata liteiatuia emblematica a secolului XVI ijunsese la multiplicaiea incepind cu 15~0 a reprezentrile)! de inimi
Flamandul Antome \\icnx (sfiitul secolului XVI - nceputul secolului \\ II j care a lucrat pentiu iezuii a fost fr ndoiala primul mai e difuzoi de imagini pioase n care o inima avea
deasupra un cap Wierix l a influenat la
DII! ZRI-A UN ti PASTORAlh 19
rindul sau pe Le Nobletz autor im vzut deja al unui tablou alctuit clin tiei/eci de inimi inimi pnnsa n mrejele demonului inimi avnd n intcnoi un bnbat monden mima cu tiee ne elin p
icatcle c ipit ile inimi m ULII ia de Isus inima n caie ISLIS se odihnete etc tema generala fnnel cunoate te pe tine nsuti "" s Mai pedagog cltct piecleeesoiul sau Maunoir paie sa fi folosit
mai ales haiti ale infernului i ale paradisului i pe cele ale inimilor schematizindu le pe toate trei
Simbolistica inimii plutea CLI sigurana n aer n secolul XVII Un lector breton venit n Italia Quendu Le Gali i prezint papei i publica la Roma n 1668 un Oratoria del cuore n care
fiecare zi a saptammi este figurata pnntr o mare inima deasupra creia apare un cap de om Aceasta lucrare s a bucurat de succes 23 ele ediii aLi fost inventariate dintre care 11 dinainte de
1700 A fost tradus n franceza n 1670 Or acesta este momentul cnd un iezuit printele Vincent Huby creatorul la Vannes al unei Case de meditaii spirituale pentru brbai i lanseazi
Imaginile moraledmages morales) ce motenesc tot trecutul evocat mai sus In general eraei comentate dup masa de prnz Dimensiunile lor (60x44 cm) indica faptul ca puteau fi artate
uneu public destul ele mare Sena compoita elouaspiezece stmipe inima fund de fiecare elata dominata de un cap a crui expresie este n rapoit cu scenele eve>eate decleseibt
Prima stampa l nfieaz pe omul czut in pcat fr a i ela seama Chipul sau nu este felicit In inima se pot distinge steaua credinei i ochiul contiinei dar i mimale care simbolizeaz
pcatele capitale In cea de a doua ngerul pzitor l implora pe Sfintul Duh i l ajuta pe cel din lume sa mediteze graie unui cap ele mort Demonul i animalele adic pcatele capitale ncep
sa i ia tlpia A treia evoca pocina Sfintul Duh ocupa tot ceni ui inimii unde se zaiesc flcrile gratiei i lacrimile penitenei Figuia reflecta pacea regisiti A patra desene starea unui om
care face penitena i se mparte intre rugieame pomeni i post A cincea este consaciata perfecionam omului caie s a curat de pcate Inima in jurul creia snt insciise numele eeloi apte
virtui este ocupat i de Trinitate Dai hipti mintunii nu este eitigua numai pentiu att a asea stampa nfieaz intoareeiea n foia a ispiteloi kimn i ale crnii iar a aptea precizeaz stai ea
omului n inimi enuia \ revenit Satana cu ali apte diavoli In mod foaite logic al optule i tablou n tiaeliia Aite\ monendi ne face sa asistam la moaitea lea a pctosului Un diavol maie n
aiata miiiibundului caitea pcatelor sale Hnstos nu poate dect sa i spun nenorocitului Piei blestem nule \ nou i stampa clesciie infernul grtarele i torturile sale i mulime i de damnai
cate se piabuesc acolo Acetia snt macin ni de viei mele lemuseam A zecea stampa dimpotriv ndiea in slavi peiseverena caie tezista tuturor ispiteloi A unsprezecea evoca moartea buna a
omului cai e stiinge un ciuuhx m vreme ce un ngei prezint lista lucrariloi sale bune A douaspiezeeea m sfrit evoca bucuriile paiaclisului Anne Sauvy lemaica aceasta din urma este, dintre
toate cel mai greei de gsit Oare din cauza ca era cea mai PASTORAIA FRICII
consol itoaie l J priv it M L i e ce i pt c ne M o itirnau cit pi t ft unt i oimenn pe peictii c iselot Si notim in tieicit lipsa puis> itoiinkii clin iceisti h inel i cit sen U i cons lent i istoiiei simplific
ie d mintuiin mcln iclu ile
linatuiih moi alt ui ivut im impjct nsemn u si o posteut ie cku ibil i Mu multe clintit ele ui ilustut celebi i Ogltnda a pctosului ( \hion du pecbeiu) compui ele capucini la sfiitul
secolului XVII si pe care in icelasi timp o tipogi ifie clin M ins 9 si Biblioteca alb istra de la Troves iu leimpnm it o neostenit pina li mijlocul secolului XIX
Eventualul sprijin al unui obiect - craniu sau tablou - nu l scutea pe predicator de un mare efort vocal Dei evalurile care ne au parvenit referitoare h luditornle ntrunite de sfntul
Bernarclm de Siena i sfntul Giovanm da Capistrano sint fanteziste (80 000 de persoane (') l ar fi ascultat pe acesta din urma la Viena in Austria in 14}1 ') e sigur totui ca deseori se
adresau unor mulimi imense masate eventual in cea mai marc piaa a unui oi s Pmntele de li Haye care editeaz in 1635 operele l itine ale sfntului Bernaidin de Sien i amintete in prefaa
si De obicei Uit de numeroi ei iu cei cai e se adunau pentru a l asculta [pe mirele oratoi] incit hs de dimineaa se ^ribeiu c Uie locul pieclicam venind uneori de li peste 30 de mile I ir
admirabilul erou al Domnului plin ele Sfntul Duh i imbolclei cu o \oce puternica luchtonul s i f ic i penitena si sil imbune/e eu ajutoiul lacnmiloi si l postunloi pe un Dumnezeu uitat
L n contempoi in precizeaz ea la Vicnne cu oc izia Ri silnlor din l-n l din c uiz i venim sfntului Giovanm ci i Capistiano oamenii au alergat ca li Roma in viemea unui mare jubileu toate
hanunle si tavernele ei ui pline ^ De uncie necesitatea unei voci puternice si m atara ele asta a unei Bestiei ele spi jm mu ales atunci cmd ca m c izul unui Giovanm ci i Capisti mo voibmcl
mu o tai i germ mica oiatoiul nu cunotea eimana st incit se expiimi in lama si un inteipret tiaclucei Vocea si _,estuiile i au suipuns pe iseultatom austneci u predic itoiului itihm La \ienne
Gio\ mm d i C ipistrano se ocup i inti o zi aa cum i se intimpl i ideseon de judecai de ipoi si tocmii el iniase cu puteie Depaite de nune blestematiloi \poi se intieiupse bruse chneauzi
leienloi luclitonului si continua prini o p n mteza retonc i
D ic i i u citit [si se idieseizi ci si Bemaidin de Sien i fieciiuu dimie iscultatonj pe Ciceio si A^ustin ticbuie si stn ce impoitanti au vocei si ^estimle m fii popoiului Daci vieiu si l ndemn
li ;ii inj,ro% vc>cea si d ic i spui Deputc de nune
devoiune tiebuie s blestem itiloi tn-bt sensul cuvintele i In se hun Venii bmecuvmt iii Tat i
stilai cu o voce infi coitoue
Aceasta pnanteza o dui nchisa Giovanm da Capistrano si a rtlu it descueiea judecaii ele apoi Ca clmsul si cliip el muli misionari si picoti de parohie ui ciezut necesar sa vorbeasc tare
pentru a i trezi pe cretinii adormii Consemnul venea chiar pe linie ierarhica Guillaume Bnc^onnet
DIHJZARFA t NU PASTOR AI h 21
sein cleiului siu in 1520 Va ceiem sa ficeti sa i<isune tiimbita cu\ intuim lui Dumnezeu m urechile celoi c ne se prefac c i nu pot s ui nu \oisi uicl i Apelul 11 tnmbit irea mesajului Biseiicii
explic t titlul unei lucrul-celebra in secolul XVII - i pnntelui Yvan Fiompctlc du ciclqui e^teille Ies ptthtim ct /es excite a w coiiLcitn (Tnmbtfa ceiuliu caic i (iezete pe pctoi i i
ndeamn ta se eoni citeasc) Acest monah f icea la figurat ceea ce piedicatoru lealizau in mocl concret Astfel vocea printelui Antoine Le Quieu (f 1676) dominican fondatorul unei congre
gtii a Sfntului Sacrament era un tunet care i fcea sa izbueneasc i in lacrimi pe cei mai nrii pctoi vocea lui puternica si plina ele fora sfarima oigohul i dobora nlimea celor mai
mari cedri vocea lui stingea flacra focului celui mai viu ntrerupea otice manifestare de dragoste sau i celei mai violente minn El se retiagea extenuat din cauza forei si a vehemenei cu
care predica (R La mijlocul secolului XVII preotul unei p irohn savoiarde face in termenii urmtori elogiul unui misionar capucin
Dumnezeu ivind o grija deosebii fai de creaturile sale a fcut sa se msca un mijloc cu totul aparte i plin de minunaii pentiu a stinge mima si furi i spiritelor infernale prin strigatele si
fulgerele unui printe c ire iu lasun U pina la cer ;
Deseon si timp de mai multe secole piedicile miMonanloi despre moarte iu avut loc in cimitire alturi de un mornimt deschis Alte omilii misionare clespie judecit sau infem erau inute de
obicei elupa e idei ea nopii in biserici prost lumin ie ele luminri Predicile nu dev ene iu deeit si mai patetice In nenumrate i nduri aceste i din urmi au piovoc it m mulime leactn
uimitoare gemete plmsete stngate sfsietoue ( iertare
indurare ) lesinun etc Predicatorii trebuiau deseori sa si ntrerup piedicile pentru a permite mulimii sa si elibeieze prin iceste manifestri angoasi pe c ne ei nii o provoeasera Oraton
precum Vincent Femei Giovanm da Capistiano Fulvio Fontana piovoeau asemenea descarc in psihice colective chiar si la luditon crora nu le cunoteau limba In istfel de lezultat ndic \ o
pioblema caieia i se po Ue aduce o incereaie de rspuns pun inteimediul deseiiern misiunilor pieehcate la nceputul secolului nostiu in It th i de sud Predicatorii foloseau aici cu o tehnica
foarte bine pui la punct aita cantilenei si al treilea ton modulaii scenic i i anticiloi-datonta ciroia un public putea ti scos clin ale sile Sa i dam cuv intui lui Fianeesco cli Capua caie i
lelateaza amintirile elin copil ine
Predica povestete el a nceput puni o confesiune numita de doi ealugui leprezentindu i pe preot i respectiv penitent acest i clin ui m imita uneori vocea unei femei aeuzind cu banaht Ui
si aruncindu si giesehle pe seima soului sau a vecinilor Aceasta primi paite o d Ua terminai
un ilt paunte a urcat pe estrada i a intonat cu voce sui da o c intilena trista Viu mult decit un cmt era o lamentme Ea evoca diveisele episoicle ile pitimilor lui Isus i la heeait dmtie ele
lumea rispunelea prmtr un refren i mai lugubru Am fost un nerecunosctor O Dumnezeul meu iertare mila' Cantilena ncheiata un al treilea clugr nalt uscat 22
PASTORALA FRICII
palid chel a aprut pe estrada i a nceput Piedica Qiande Aceasta nu eia o piedici obinuita ci un lecitam declamat care n unele momente lua n mod n Hural tonul melodic l unei c intilene
Plimbndu se ncet pe eti aci i cu un aer inspnat cu o voce taiaganata si pe un ton grav i lent oratorul i iccita fiazele termmndu le nti o cadena cvasi muzicala Era o cantilena foaite
simpla desfurata pe o singui nota cai e ns pnntr un crescendo se nalta uneori cu un ton Silabele accentuate mai ales cele ale ultimelor cuvinte ale frazei ^rau n mod voit ntinse Fraza
nceput n recitativ se sfrea deci pe o cadena ritmata Efectul piodus de aceasta cantilena era att de puternic nct cel ce n a vzut acest spectacol nu i l poate imagina Un suflu de intensa
emoie trecea pe deasupra mulimii ntr-aclevar delirante alternnd cu valuri de teroare ce provocau gemete i plnsete
Apoi oratorul evoca istoria Ehsabetei a Angliei care dup ce domnise deja treizeci de ani i mai cerea diavolului nc zece n schimbul sufletului sau Dup moartea sa relata el spectrul regal
aprea n fiecare noapte pe malurile Tamisei n mijlocul zgomotului scritor al unor lanuri grele cu o voce disperata i lugubra striga Patruzeci de ani ele clo o omnie i o venicie de chi i
in Aceasta fraza ei a repetata de mai multe ou aproape ca o eintare Predicatorul o pronuna eu o voce grava i profunda ntrind accentele detancl silabele prelungind vocalele tonice ale
cuvin telor din urma
La povestea fantastica la deci im iia melodica un fieamat punei stipinue pe mulime Nemi \ibiiu picioaiele ttemuiau de fnsome Cuientul unui fluid mistenos zgudui t mulimea devenita in
acelai timp plastica si unificata Era destul ca o femeie sa scoat un geamt ca o fata s J izbucne isca n plins pentiu ca toata lumea ca si cum n u fi ivut decit un singui suflet si mceap i si
geam sa plinga sa ipe ipetele phnsetele piieau o invocai e colectivi ca spasmul sa nceteze Pun gemete i plnsete neivn se domoleau ncetul cu ncetul sufletul iscultatonloi a fost ci
nvluit de un c ilm extatic odihnitoi benefic
Chiar si oamenii venii la biserica mai mult din cunozitate cleet din devoiune eiau cuprini de emoia colectiva un fapt deseori descris n istorisirile misionare Nu era nimic altceva de fcut
ori leeai imediat oii gemeai si plngeai cu toata lumea Comentmcl impresionanta evocare printele Bourdeau adaug In predica despre moarte s a meninut cea mai multa vreme al treilea
ton Era acompaniamentul obligatoriu al faimoasei etalau a craniului Nimic nu se preta mai bine deet aceasta puneie m scena macabia la scenica modulaia '
Folosirea celui de al treilea ton inea de tactica Oi aceasta nti i de asemenea dar ntr un mocl diferit n predicile celebrului augustiman german Abraham a Santa Clara Culegerea sa ele
unsprezece piedici pronunate la Graz n 1683 n momentul ultimei mari ameninri turceti este o mostra de exces baioc * Predicator imperial fcut celebru ele predicile sale inute cu patru
ani nainte n timpul ciumei de la Viena,
DIH7ARFA UNF1 I'ASTORAIE 23
Abiaham a Sania Claia tie ea este un orator eonsaeiat aciuiat de popor n plus pericolul iminent i exali talentul Este adevrat ca voind sa mobih/e/e opiniile nu i este tuci de exageiaiile
masive de compilaiile neateptate de )oeunle ele cu\ inte ele calamburul i de imaginile in cascade de enumeimle peicutante i ele statisticile nnebunitoare Occidentul cretin spune el
seamn cu Samson eu ochii scoi puteiea turca este Dunrea n eieteie lipitoarea care duhnete a ceapa Mahomecl asigura el a avut patruzeci ele soii legitime i nenumrate ibovnice
Tatl sau a fost vrjitor mama sa evreica Fcea baie n fiecaie zi m apa ele nalba mpreuna cu concubinele sale Turcii snt cei mai cruzi rzboinici din lume Abraham desene pe laig tortuule
la care i supuneau victimele eap sulia atrnatul de picioare mruntaiele date ea hrana animalelor Eumd n faa Vienei n 1526 Sohman Magnificul a poruncit sa fie ucii pentru a se
rzbuna 400 000 de cretini din mprejurimile vieneze brbai femei i copii De ce succesorul sau Mahomecl IV (1648 1687) ar valora mai mult' Lupta mpotriva Porii este btlia
mpotriva lui Antihrist Este vorba cleei ele o cruciada
Dai - rsturnare spectaculoasa a argumentaiei - daca Dumnezeu permite maintatea turceasca asta nseamn ca cretinii snt pctoi Fi ar trebui sa ia exemplu de la musulmani Acetia cel
puin se toaga lui Dumnezeu eu smerenie si devoiune Nu injuia i nu ofenseaz pe nimeni Piactiea dreptatea i mila Postesc i nu se mbat Respecta oamenii si animalele Dimpotriv
cretintatea este comparabila eu un spital plin de infirmi i de bolnavi Lumea n a fost niciodat att ele corupta - vechi refren deseon auzit - ea este eu adevaiat pe dos Nu exista oameni mai
eiuzi deet cretinii Numai m secolul XVII 800000 C) dintre ei au fost ucii de eoiehgionaiii loi Este o mare urgenta sa se ciasc i sa se mage Sa l lsam acum pe puternicul piedicatoi dai
nu i tactica pentiu i o sesiza pe aceasta in predici obinuite la nivelul pastoialei saptaminale Atunci apai citeodati tolosui ciudate ale texteloi biblice eaie duc h alunecri clica nu li eletuinui
ele sens Pionuntmel omilia clin a unspre zecea duminici de dup Rusalii pe textul lui Marcu 7 31 35 ( i s i dezlegat limbi i a voibit desluit ) pnoiul* din Valabiege Piene ele la Font
debuteaz pi nti o ventabil i pnueta A fost faia incloi ila spune el un mare mnaeol cel iei itat ele evanghelia noastia cum c i fiul Domnului a dezlegat limba unui mut i ca ledindu i folosirea
hbeia a vorbim l a fcut si voibeasca bine i cli Dar icesta ai fi un miracol eu mult mai mare i infinit mai util (MC) dici Dumnezeu prini un miracol contrar celui piecedent u legi limba
celei mai mau pri a oamenilor i daca punindu le fnna limbii i ar mpiedica sa voibeasca att de iau 4 i ut i l pe orator lansat pe pista pacateloi limbii Pentru a s isea duminica de dup
Boboteaz N Guard "" comenteiza parabola ( mpria eerunlor este giauntele de mutar Matei 13 31 32) i schimba i el sensul textului
in franc pneui - superior in anumite mmstin - n tr '4 PASTORAIA IR1CII
Si mi fit. peimis st 171 Ic cere el enon istloi si d iu un sens tu totul opus itestei parilx>le si sa spun ci gi iimtele dt must ir atit de mit in sine si clmd nistcie totui h o plmti Uit de nsemn ii
ne poite fonte bine lepiezenti respeetul uni in ee pue i nu fi nimic in sine si eiie tu to He iceste i pioduce efecte uimitoire Acest monstiu deci \i face obiectul predicii
In once epoci Bisenca citete Evanghelia in funcie de preocuprile sale de moment de intropologia sa vinibila si ele proiectele sale pistorale In perioada pe care o studiem obiectivul major
era de a culpibiliza pentiu a mmtui Luca (8 19) aduce la cunotina ca mama si fraii (lui Isus) nu puteau sa se apropie ele El clin ciuza mulimii Godeau trage de aici concluzia ca puine
persoane se apropie de comu mune cu mima deschisa Numrul de comuniuni l copleete pe Isus Hristos Mulimea l ngrmdete dar aceasta populaie care l ngrmdete l c ilca in
picioare Acelai Cocleau i l imagmeaz i pe Isus copil plingincl in iesle si explica Cum ura la nesfrsit pcatul si cum l linse asupri i l phngea si l resimea eu amrciune 8 Isus a postit
patruzeci de zile in desert clar s i dus la ospul clin Cni si mmca uneori la peicepton Totui Beumer i asiguia uiclitorn ele la Saint Etienne du Mont ea Domnul i postit mtotde tuna si ca n
a luat niciochti nici un iliment c i sa si sitisfat i simurile ei din pura necesitate Cu o oirecare ingeniozitate Pierre de la Font in ziu i Floinlor se folosete de textul li i Matei 21 2 ( vei gsi
ndat o miguia legata si i n magitus nnpieuna cu ei dezlegai i si aducei 111 Mine ) si explica raptul ca dup i ci m apostolii iu dezlegat mgria si magaiusul la fel si preoii n dezleagi pe
picatosi pun absolvire Aceasta piedici a Floruloi se icfera cleti li confesiune 8 Ultimul exemplu clinti o hsti ce s u pitea pielungi Guard comentind
uiumui CACIIIJJIU unui u ii M i v_c s u pi tea piciiui^i ouam toiiienunu pe I ue i 19 4l (Isus a plins pentru leiusahm) afuma ca p icatosn pe care ir tiebui mai ales sa i dephngem sint cei in\
esmintati in mizei iile necuraiei i est MCII iiisinos cai ui i u trebui s i i se ignoie pma si ni mele in ciestmism si caie este toi si obinuit in lume *
In sfrsit nu este i ir c i in prechcaiea de alticlati sirbatoule lituigite in principiu puitatoare ele bicuiie si devin i ocazii unor predici amenina tone In legatun cu misterul Aiatani Montugc i
icditteazi un text m t ue putem citi puntre altele Sa ne cutiemui im ciestim pma 11 vederea icslei Aa umilit cum paie Isus Hnstos aici el este infncosator 82 Aceste imemnt in se explica pun
dorina de i combate saibitonle pagme ile Regelui cue bea La fel Pierre ele la Font in ziua de Piti si Fi incois Hebert in ziu i nal un cred necesar sa si inspaiminte oiele Pi imul n
thimbaie
H_______________,..__ .... ______ .. . ... r___......______
muni ci cei mai muli la nviere nu voi lesimi aceast i avnt ijo isa dup care suspina cei diepti Invieie i lor nu va face tleeit sa le ere isca si sa le dubleze chinurile condiiei lot nenoi otite
Al doilea le spune eeloi ee l asculta Avei cu mult mai multe motive cliagn mei frai sa fii cuprini de durei e si de te una li veclerei acestui mistei al nlm lui Isus Hnstos Pentru ca el va
poate face cu mult mai multe
DIIUZARhA L NU PASTORALh 25
lepiosun decit le i t icut ipostoliloi s u emcl i i p uasit si poate nu numai pun ngerii su ci si prin maituni piopnei voistie contiine si va amenine cu ngonle judecim sile dt temut
Li captul icestei dezvoltri lefentoaie li tietiti predicatoiiloi se impune o piecizaie Onee fel de pioeeclee ai fi folosit pastorali voii si converteasc L n preot breton din secolul XVIII
justificmd m fata istulti lorilor folosirea mijloacelor dure n spunea fiecrui i dintre ei Netrebm eilor daci sinteti atit de nesimiton la v oi bele mele ginditi va cel puin la moartea ajunsa
apioape de voi fie va fiica de un Dumnezeu care este judector aspru tremurai in faa infernului gat i sa va nghit Cu aceste cuvinte susinut de graia lui Dumnezeu am sperana sa l
convertesc i pe cel mai mare necredincios K> In mod concordant sfntul Alfonso de Liguon constat m aceeai vreme Atest din expenena ca in locurile in care am propovduit iceasta
predica [asupra morii practice ] ei a produs o mare senzaie i a lsat auditoriul cuprins ele teroare Lucrurile practice [= concrete] fac eu mult mu multa impresie decit cele specula tive 8f
Totui sfntul Alfonso nu era un specialist in stirnirea tei orii Intr o zi declara Convenirile ce piovm din frica dure iza puin oamenii uita ridica din umeri si totul ia sfrit Du daca eti
convertit pun dragostea faa de Isus rstignit eonvertnea este mii puternica si mai durabila Ceea ce nu face dragostea frica n o va face i cmd te ataezi de Isus rstignit nu i mai este frica K
Afirmaia sfntului Alfonso impune un comentariu mai amplu piedieaiea chiar i cea mai tiaumatizanta a vrut ntotdeauna s exprime in cele din urma sperana* 8 Pun aceast i macabrul
eietin se distinge de morbidul fr obiect al teatrului elisabetan si de o anumita literatura neagra a secolului XVIir 9
In cursul misiuniloi i pe tot parcuisul anului htuigie srbtorile teii gioise se ti aciuiau sa compenseze in sensul bucuriei efectele alai minte ale unei pastorale i iguroase Dealtfel ea trebuia
in pi incipiu sa lase loc la sfrsitul unui advent sau al Postului maie unui discuis linititor Dup Bernuxl Dompniei tiebuie citat aici un stat util al capucinului Albert de Paris Imediat dup ee
ai uimit %i ipioape aclus la disperare auditoriul prezentindu i mrimea camelor sale rigoarea judecaii lui Dumnezeu i apiopieiea pedepsim trebuie sa tieci imecli u la lemediu si sa oferi
mijloacele pentru prevenirea tuturoi acestor nee izun ; Pastoiala fricii a fost nsoita deci incontestabil de o pastorala a seduciei Dar credin eion nu erau ei marcai mai mult de fiica deeit
ele sperana prima fund prezentau deseon pun foia lucrurilor in culori mai frapante decit cea de i doua'
In ce pnvete manieia dur evocata mai sus si caie face obiectul prezentei lucian cum sa n o legi ele un diagnostic pus ele secole intiegi de oamenii Bisericii cretinilor obinuii f Ei u
considerau pe aceti i in mod global drept nite mau pctoi surzi greu de emoionat i pe care doar o pastorala ocanta i ar fi putut poate' - zgudui deci eonveiti Aeest termen trebuie
neles in sens forte Clerul credea ca are in Europa o 26 PASTORALA FRICII
misiune compirabili cu tei dus-1 fii de pagini de misionarii trimii dincolo de mu e S i converteti ist i inse imn i c i in t i i proiectului loi religios si i moi ilei tonte uistere pe c ire o piopo\
ului iu piedicitoui cit toite obedientele au gsit o inerie enoimi o rezisteni pasiva cu atit m 11 dificil de infrint cu cit se adipostei m dosul unei prietiei icligioase iproipe legulue Pastoiala
fntn nsoita sau nu de seducie trimite la un public apirent docil si cu toate acestea inel iratnic Predicind mtr o zi pe tema infernului Bourclaloue constata la adresa asculttorilor si ca
pieditatorn au intercat de mu de ori dar inutil sa va fac s nelegei oroarea [acestun] M In noiembrie 1819 Laurence Balzac in virsta de aisprezece ani i in pensiune mtr o instituie clin
strada Francs Bourgeois u va scrie suroin sale Astzi e duminica Piedicatorul ne a vorbit despre judecata de apoi i despre vicisitudinea mrimilor din aceasta lume dup predica nu tiu tine
nu s ar fi simit deja ars damnat Ct despre mine mi era atit de frig la pitioare incit mi am dat seama ca nc nu smt m infern astfel m vezi foarte dispus sa mi iau de la capt ticloiile sa
merg la spectacol la bal la concert in toate locurile mondene i perverse n
Documentele
Pentru a clanfica temele si rsunetul pastoralei fricii in lumea catolica a secoleloi XVI XVIII se impune recursul la unele surse Vom regsi evident Pregtirile pentru moirte l-aut mounr si
alte Penwz y bwn pe care le iu studiat lecent unu istorici pentru a le revela dominantele 9' evoluia si ponderea in literatura religioasa Dar i alte tipuri ele documente vor reine in special
iteni i noastr i anume predicile si cmtanle acestea din ui m nefuntl deseori decit nite predici rimate Gugnion de Montfort mrturisea acest luciu atunci cinci scria Predicateiule m
cintecele mele / / Ii poi regisi piedicile / / Eu am digerat materia / / Pentru a te ajuta i i i fi pe plac * Jacques Le Goff ne asigura ta predita a fost produsul cultural cu cel mai maie consum
in Evul Mediu ' Incepincl cu invenia lui Gutenberg impnmena va cistiga foarte mult teren Totui oralitatea i va pati a inc a mult timp prestigiul si fora de persuasiune La sfritul seco
lului XVII doar 21% din francezi (mai ales brbai) i pot semna actul de cJsitone Desigur c numrul lor crete in cui sul secolului XVIII dar in 1786 1790 ibia ajunge la 37%* Totui unu
oameni tiu sa citeasc fr a ti sa sene Rlmme insa adevr U ca in ajunul Revoluiei mai mult de jumat ue din locuitorii regatului smt analfabei De unde importana prediciloi in pastorali
Istonografia cea mai recent se apleac \ acum cu piedilettie asupra acestei surse eseniale mult timp neglrjat ; Ea descoper aiti temele majore ale predicam i importana acesteia Smt
sesizate aiti relaiile uneori tensionate dintre Bisericile nvtoare si nvat Ghicete printre nndun trirea religioasa de altdat
i predicile se subdivizeaza in doua categorii Prima le cuprinde pe cele pronunate cu ocazia misiunilor sau a posturilor Crciunului i Pastelul
DlhUZARhA L NU PASTORAI h 2~
Actstoi i le tiebuit idaugue multe unt ui compuse in scopul misiumloi cum n ti telt ale stimulul Louis VI ine Gngnion ele VIonttort Misiunile nt \ti puiti clin nou cit la shntul Bciniidm de
Sien i h lecnud de P >it VI unite ticemdmu iles pun p nintele VI uinon 117 nistu secoleloi X\ II si \\III t iputmul Fi mtois de loulouse ib iele Bntlaine iezuiii C uoust \itii i Pontam si
Se^neri si oiatoritnn Le|eune si Lonot Am folosit tle asunenea BouqitU de la milion compo^e en faicui dc\ peuplt\ eh la campagnepai W Jean Leuduget pretic fie St Bnenc (editn mtn din
1700) Cintmle smt desigur tele ale lui Gngnion de Montfort h ti ir si tele leunite in 1746 inti un Mnui des ictiaites et tni<;^ion\ a l usage du dioccsc de Rcnnes Am adugat la atestea mu
ales tmtanle pe tare le intonau in secolul XVIII elevii Fiailor din colile uesine 9 si tele pe tare le au nvat populaiile din Boemia baroca 1 A doua tategone este ateea a predicilor
saptaminale niruite de a lungul anului pe msura ce tieceau cele tintizeti i tloua ele duminici ale calendarului liturgit tarora tiebuie si le alturam omiliile pronunate la alte srbtori
obligatorii
Anthetele istoriografiei tontemporane dovedesc m moel indiscutabil rolul mult timp subevaluat jutat in tanle catolice din secolul XVII pini inti l XIX It i intlusiv de misionarii din intenoi
tare au luat lotul predita tonlor itinerani din Evul Mediu elai tu mai multa metoda in ittiune si tu o mai mare atenie acoidata mediului rural Discursul misionanst sub toate foimele sale ne
va fi deci de mare folos Totui mai impoitanta va fi in optica noastr imensa literaturi a predicilor pentru cele cincizeci si doua tle duminici ale anului Apaaita in Evul Mediu 1 1 ilustrata in
secolul XVde Olivier Maill ird in ale sale Dominicale^ln in secolul XVI de Lefev ie d Etaples1 ea a atins m secolele XVII i XVIII un volum si o audienta considerabile O teza de doctorat a
la franaise n ar fi inutila pentru stutheiea in profun zime a pretlitarn saptaminale taie ne lestituie pastorala tea mai obinuita tle altdat aa turn au ascultat o strmoii notri din vreme i
catehismului si pma la moaite De unde ntrebarea fundimentali pentru noi aceasta predica ele iuim in mod obligatoriu mai puin intoidati detit tea a misiuniloi a vehitulat si ea un mesaj al
fritu
Rispunsul la ntrebare va tiebui sa tina tont ele tliversit iea interna a torpusului folosit Cci am consultat in mod voit culegei de omilii refleetind un laig evantai de expenene pastorale i
de sensibiliti leligioase Francois Le Picart in secolul XVI10"1 i Paul Beurnei} m XVII tiparest omilii tare le fuseseia adiesate parizienilor tel tle al doilea abate tle Sainte Genevieve fund i
paroh la Saint Etienne du Mont Episcopii (ean Pieri e Camus la Belley 106 si Antome Godeau1 la Vence aveau m fata lor auditoni miciloi orae episcopale Tot la ace ista clientela pare a fi
vrut sa ajungi Pieire de la Font pitoi la Valabiege fost oficial la Uzes ale crui piediti smt public ue m 1701 nK Edmontl Bouree oiatonan tipaiete m 1703 omilii duminicale care par destinate
unui public nedifereniat109 Acesta era deja obiectivul lui Francois Bourgomg al tieilea superior al Oratoriului (t 1662) ale crui Homiltes chrestiennes (.1642) voiau s fie utile atit '8
IASTORAIA I RICI1
p irohiloi cit si simpliloi l MCI icesti i clin urm \ tund im it ii sa ]<_ cite isc i he singuri fie m t Ha f tmiliei si i servitorilor In schimb Frincois Hebett ijuns episcop ele At,en pi hlic i predici
pe c ne le i tostit pe cinci er i preot l pnohiei recile ele li \ersiilles Li mijlocul secolului XVIII S\mon este preot li o parohie centrali clin Rennes Sunt Germain pe teritouul e nei i se ifli
Parlamentul clin Bretagne1 2 LLS Petitspiosncs ou instructions famihaos de N Girarcl (ecl I in l"7-)^) paioh h Saint Loup in dioceza Lyon113 Missionnane paroissial^ u (ed Iml7->3)deJ
Chevassu fost paroh al diocezei Saint Claucle si Discours famihers (ed I in 1766) de L Reguis11 paroh al diocezei de Gap i fost paroh al celei de Auxerre reflecta experiena mediului rural
Autorii nii sint diferii Temperamentul lor conjuncturi religioasa familia spirituala creia i se altura obiectivele pastorale pe care i le propun le influeneaz limbajul Francois Le Pieart
polemizeaz viguros mpotriva protestanilor dar insist J pe indurarea divini fa de cei care ramin credincioi Jean Pierre Camus influenat de Francois de Sales manifesta tandree pentru
oile sale pe care le numete prea blinzn mei miei prea iubiii mei fraii mei prea bhnzi sufletele mele simitoare Astfel de foi muie nu sint prea des tntilnite in predici Mai ales Cocleau nu le
folosete niciodat si vorbete publicului sau pe un ton rigid Este un rigorist ca si Beurnei Bouree este cu mult mai puin consolator deeit Bourgomg Pierre ele la Font i Girard vorbesc
amenintor Symon Hebert Chevassu si Reguis sint mai degrab moderai Al treilea eehilibieaza peimanent ameninarea eu sperana ceea ce face si ultimul dar acesta se gsete confruntat
in anii 1770 cu creterea necredinei i u ataca fr ncetare pe libertinii al e iroi venin se raspmclete de acum nainte chiar i in satele din regiunea Auxerre Totui indiferent de
temperamentele specifice o constatare de ordin cronologie pare a se impune predicile saptaminale ale lui Lefevre d Etaples ale lui Vigor i Le Picart m secolul XVI cele ale lui Jean Pierre
Camus la nceputul celui de al XVII lea sint mai puin agresive faa de ascult nou deeit cele din perioada posterioara (1630 1770) Totul se petiece ca si cum Refoima catolica ineepind din
momentul in care a intrat eu adev irat in aciune pe teren ai fi provocat o nsprire i limbajului pastoral cu scopul de a l face eficace desigur
Distincia pi opusa mai sus intre pe de o pai te predicile de misiune i cele din pelerinaje i pe de alta predicile saptaminale oncit de pertinenta ar fi n ai putea s ascunch legaturile care
uneau cele doua tipuri de discurs inspirate in realitate din aceleai surse Joseph Chevassu i intituleaz culegerea sa de omilii Le Mtsstonnatre parotssial i indica la sfrsit cum sa compui o
sene de predici de misiune alegind din p inoplia s i de predici saptaminale De unde necesitatea raportam i la lucian care voi iu sa ofere matei iile referine teme si canavale atit misionarilor
eit i preoilor de p irohie Ne gindim aici in primul rmd la trei mari compilaii utilizate mea de clerul secolului XIX Prima este Le Pedagogue chretien (Saint Omer 1622) de iezuitul din
Valenciennes Philippe d Outreman n
DIIL?ARh\ t NU PASTORAlh 29
ecliti l noul icvi/uti si icluigiti din 16->0 pe cuc im consultat o li nceputul tomului II uit >iul nu ne iscuncle fiptul c i piimul s iu vc lum i t >st un mire s cces ele libi ine ciupi cum dovedesc
cele peste cmci/eei ele leeditan si \eisnmle m toite limbile In Candidi. \oltuie ieti lugi lui iiidienti Sit,ui ca luerarei se iclresei/i cititoiului ciestm m general clar Philippe dOutiemin vrea
mai intn si mai iles si ajute clerul si propovdui isc i De aceea plase iza la sfritul fiee iruia clin cele clou i volume un index spic folosina predicatorilor fiecare capitol fund urmat ele istorii
edifieatoaie si probante motenitoare ale acelor exempla ile lui Etienne de Bourbon (t!26l)n i capabile sa treze isca atenia auditoriului O a doua Sumi destinata predicatonlor este La
Bibhotheque des predicateurs a altui iezuit Vmcent Houdry (prima publicare m 1712) Ediia pe care am folosit o aceea de la Lyon clin 1715 1725 cuprinde 21 de volume in 4 dintre care
doua de suplimente In fruntea acestor
suplimente librarul ne face cunoscut ca lucrarea avind ca titlu La Bibhotheque des predicateurs a fost primita fo irte favorabil de ctre public de vreme ce in cinci ase ani au fost scoase mai
multe ediii llf< Ultima retipaure va ivea loc m 1865 1869
Al treilea titlu din aceasta lista mai mult orient itiva deeit exhaustiva este Dictionnaire apostohque a I usage de MM Its cure* des i illes et dts campagnes et de tous ceux qui se destinent a
la chatre (13 voi in 8 Paris 17:>2 1753) al c ilugarului augustiman Hyacmthe de Montargon 1 capelan al regelui Poloniei in faa cruia a predicat de advent Aceasta lucrare nu numai ca
are un volum ntreg de tabele si index dar mai conine pentru fiecare tema tratat i eite un expozeu doetrinal doua
discursuri care ar putea fi considerate interschimbabile si adresate unui public de bun nivel si m sfrsit o prechcare familiara destinata unui auditoriu mai simplu Pot ti gsite deci in ace ista
enciclopedie pastorala atit predici gata fcute cit si elemente pentru compuneri proprii Ei a fost leeditata in 1822 1824 i in 1830 1831 Este evident el doctrina i insistenele acestor
dicionare si biblioteci apostolice au fost eomercia lizate in multiple predici destinate difei ielor categorii de public Lueianlor precedente li se poate adaug dar cu condiia de i schimba
palierul La Maniere de bien instruire Ies pauiies et en paiticulttr Ies gen* de la campagne compusa de Joseph Lambert doctor la Sorbona si prior la Saint Martin din Paluseau 120 El indica m
pretat ea a lucrat mai ales [pentiu] pastorii de la tara care vor gsi in carte principalele idevaruri cu care sint obligai sa i instruiasc pe srmanii dai in grija lor Prin urmare Joseph
Lambert s i strduit si ofere mitenale pentru ansamblul unei pastorale rurale
Cele patru lucrau menionate mai sus dublau icamea culegerilor de omilii redactate integral pentru ca deseori conineau i ele predici gata fcute In telul acesta oimeni de teren dar dotai cu
arta cuvintului si a scrisului le ofereau preoilor i vicarilor mai puin instruii si mai puin capabili cd ei texte ce puteau fi utiljzate imediat Pierre de la Font i PASTORAIA 1RICII
redacteaz predicile la ordinul episcopului sau - cel ele l zes - spu
folosina dioeeze
Oratonanul Juhen Lonot multum
idu
.ineon
e]cune sene w in folosul 111 ' 2 Girard u usuiaiea a u fost amplu
sa pun n oi cline omiliile confratelui sau oi b pnmtel fc/wo/is sui le*,plin impoitantf* maltei e\ de moiale chicii celor caie se cleclica misiuniloi i celoi caie lucreaz in paie piecizeaza n
piefata la Pctits prones ca le-a compus p numeiosi picoti i \icaii ele la ara I2 Oi aceste lucr<) difuzate La Maniere de bien instruire Ies paiures de Joseph lambert a fost reeditata de ase ori
in secolul XVIII i de cinci oii n XIX Predicile printelui Lonot cunosc vreo zece tiraje ntre 1695 i 1853 12"1 Cele ale lui Girard vor fi traduse in latina la Augsburg n 1766 tipante din nou
n franceza n 1760, 1766 1769 1823 1839 i figuieaza m tomul XCII al Colleclion des Orateurs sacres de Migne Astfel mai mti datorita tipririi apoi pentru ca ntr o alta vreme au fost
reluate i respuse de ecleziati obscuri aceste texte au avut cu certitudine un mare impact i putem sa le privim pe buna dreptate ca surse eseniale ale pastoralei celei mai obinuite Prin
intermediul acestei documentaii care multiplica efectul Pregtirilor pentiu moarte vom urmri difuziunea fncilor religioase Va trebui mai ntn sa individualizam principalele teme ale
acestei cateheze angoasante apoi sa ncercam sa i apreciem gieutatea n ansamblul discursului Bisericii acliesat maselor catolice
12. .CHIBZUII BINE"
Pregtirile pentru moarte"
Prini e temele tiaumatizante ale pastoralei fricii gsim, evident moartea Calitatea lucrrilor recente n acest domeniu ne permite cel puin n ceea ce privete Frana sa avansam asupra
Pregtirilor pentru moarte i a altor Chibzuii bine concluzii solide pe care este suficient daca le rezumam aici 1 Din capul locului este clar ca n Frana cel mai mare succes al Pregtirilor
pentru moarte s a situat n ultimul sfert al seco lului XVII adic in momentul apogeului Reformei catolice n regat n aceasta epoca procentajul lucrrilor religioase n producia tiprita se
apropie de 50%2 iar n testamentele pariziene ating punctul culminant cererile de slujbe i rugciuni pentru sufletele clin purgatoriu 1 - aceasta culme fund atinsa puin mai trziu n
Piovence^ Dup nivelul minim clin anii 1530 1600 provocat de aciunile succesive ale umanismului i rzboaielor religioase discursul catolic asupra morii i reia ofensiva cucei itoare 26
de noi Pregtiri pentru moaite din 1600 pna n 1624 (faa de 10 titluri n timpul celor 50 ele ani ele dinainte) 32 din 1625 pna n 1649 peste 60 n intervalul 1675 1699 Regresul se
manifesta din primul sfert al secolului urmtor doar 38 de noi titluii ntre 1720 i 1724 ncetinirea se precizeaz n continuare 20 de titluri inedite elin 1725 pna n 1749 >poi 13 pentru toata
a doua jumtate a secolului n mod asemntor se raiesc mai ales elupa 1760 cererile de slujbe pentiu defunci i hirotonisinle ndeosebi n diecezele de Reims Rouen Tioyes Autun Roclez
Gienoble i Gap1
Invazia pioasa a fost deci nsoita ele o insistenta asupia morii ne i i mai puternic dect n trecut ui secolul XVII a reprezentat n toata Europa o culme din acest punct de vedere n Italia
de exemplu bibliotecile snt pline de opere ale acestei epoci cu titluii semnificative De Bono mori De contemplatione mori De Arte bene monendi Atmim domin* aetermtatis sen praxis
pracparatiorns ad mortem sanctam obeundam La Morte del giu^to Arte di ben monre La Morte di^armata Morte dolce e snta Scuola della bnona morte La Morte fehce a chi ben vwe
Orologto della morte La Preparazione alia morte Vero apparccchio per la buona morte etc n Frana alturi ele De Arte bene monendi (1620) a italianului Bellarmino s.i de L Avant-coureur
de l elermte (16$6) a germanului Drexel, cteva titluri se impun ca best-sellerji, al cror succes va fi durabil La V PASTORAIA hRICIl
Doncc it \anicli mat (1680) si La Picpaiation a la moi t (1689) ile puintelui Ci isstt (iezuit) MCO pitiuzeci de ediii / Aiii>c tcndiiclcui (16S3) i pnintckii Coi 11 m jui de douizeti
Puii ) bun (!(>) i p iimti.li i clc B nv (iL/uit) cel puin /ece
In iceisti htu itura lehgioasi ix Ui pe deces cuvintele o d ia cu tiect.it. i timpului tind sa biruit imaginea (imeis cltcit versiunile scurte ile lui /l/s montndi din secolul XV) macibiul devine mai
disciet locul acordat ispitelor agoniei se micore iza iccentul se pune din ce in ce mai mult pe pregtirea ndelungata pentru moarte aceea care durei/a tott i vna Logic astfel de lucrri
nglobeaz m mocl progiesiv formule invoca toare si practici pioase utile fie in viaa obinuita fie la apropierea mani treceri In sfrit ele scot in eviden impoitanta mprtaniei de moarte
i rolul preotului la capatuul muribundului Descriind aceasta evoluie Daniel Roche remarca in acelai timp ca tutorii ele Pregtii i sint de cele mai multe ori clugri 8 Din 190 de autori
identificai in secolele XVII XVIII (fr protestani) o duzina smt laici (printre care un Isaac Arnauld) zece aparin ierarhiei superioare a clerului 19 smt clenci de nnd Toi ceilali sint
clugri astfel oratonanul Quesnel publica in 1686 un eseu despre Le Bonheur de la mort cbretwnnc Retrait(e) de huit jout Dai printre aceti clugri capucinii si iezuiii se detaeaz net
cei din urma furmzind doar ei 60 de autori Nu mtimplator cele doua aiipi militante ale Reformei catolice au investit atit de mult m moaite toat pedagogia romana este centrata asupia
sfrsitunlor de pe urrrn Ptmtz ) bten a lui de Barry La Preparation a la moit de Crasset Miroir du pecbcnr a paimtelui Huby tot atitea cii de succes sciise de iezuii
Michel Vovelle i Daniel Roche10 sugereaz ammdoi sa impaiim antoni de Preparations a la mort i alte lucrri adiacente intre pirtizam ai blinden si utilizatori ai unei pastorale a teroin
Primii cum ar fi Ciasset si Lalemant acesta din urma autor l Sainto devii, de la moit 1673 - ir fi ieit invingatoii din competiie daca judecam dup reeditrile tratatelor lor Clanul teionstilor
este bine reprezentat pun p uintele Antoine \v in din Oratoiiu fondator al Congreg iiei induram A sa Trompet t e du cicl qiti csitillc /es petbciiis tt /o c\cite a se conierttt (1661) spune destule
despre tonul lucram In geneial s ar fi insistat pe latura nelmistitoaie a shrsitunloi de pe uinia in faa unui auclitoiiu lars (caie nu ei i tormit neapirat din sraci) i ir aspectele linititoare ile
morii ar fi fost pastrite penti u elitele cretine afl ie in recluziune succesul icestora ifiimindu se de la sfrsitul secolului XVII Reluind discuia schiat mai sus" m legitura cu cele doua
pastoiale a fricii i a seduciei a vrea sa marchez din nou aici ca iccste doua discursuri despie moarte au fost mai mult asema n itoare decit opuse
Ln pieot al Misiunii sfintului Fiancois de Sales in choceza de \tenne public in 1741 o Methodepom finir \atntement sa ne care se deschide asupra unor perspective de fericire Dar calea de
acces la iceasta este cea a terorilor salvatoare 12 Chiar autorii de lucrri consolatoare insista
CHIB7UTI BINF
K
isupia mipoitmtei ultimeloi clipe Formula sfintului lom Htisostomul nu titbuie laucht cme\ i in linte de i fi muiit Uit cit frecvent invoc UI in sece k l XVII i imint tic nei ilititc in penoidi
uimit jiie Blintk l c i\ ilei de Lisne d \i^\. ebellc lutorul unui eseu plin de sensibilitate despic La Rtlioion du ce un (1768) \oibeste si el ele clipn fitah '
Impoitanti acordata icesteia incepincl eu Aitc moncndi din seco Iul XV explica ele ce s iu nscut si sau dezvoltat in epoci Refoimei catolice confreriile agoniz mtiloi si ale acelora care n Iu
ui in gnp pe eond imnatn 11 moarte intie momentul sentinei si cel al execuiei Multa vieme in cursul Evului Mediu s a vnzut in condamn Hui la moirte un vntoi locuitor l infernului El ei i
abindonat ele ctre oameni Confreriile asociate tocmai pentru a se ocupa de ei au pornit de la punctul de vedere opus la Roma de exemplu incepind cu anul 1490 1 Totul poate fi salvat sau
pierdut in ultimele clipe de viata Aeeasti este valabil chiai i in cazul criminalilor Nu sintem noi eu toii criminali si condamnai li moarte din cauzi pcatului originar Cel care urmeaz sa
fie execut u nu difer deci in mod fundamental de ceilali p icatosi Dispoziiile elate confortaton lor t im ar h sfaturile incunjinle si rugciunile acestoia pentru srmanii |udecai nu
reprezint aadar elecit un e ipitol apnte din vasta literatura asupia irtei de \ muri cum se cuvine L Itimele clipe ale unui condamnat constituie mai mult decit pentru ceilali oameni
momentul unei lupte decisive intre ingen si demoni Rugciunile si prezeni tonfottaton lor ai trebui sa ajute la victoria lui Dumnezeu mtr o situaie deosebit ele dificila Pentu succesul unei
itan intrepnnderi confraii nu si cu ti mei un j,est efoit sau argument sruta pieioirele condamnatului pentru a l implori sa se eonveiteisci l inspaiminta eu infernul dici acesta se meapaineaz
i se ioi0a impieuna cu dinsul nu l prsesc de la icsnea din mehiscme si pma la moarte
Al ijuta pe cel ce uimeaza sa fie spinzi rt elec ipitat s iu usinseamni nu atit i l imbarbat i cit i i face L n serviciu icligios Nu e v jiba de a i da si bei pentiu al imbiti si 11 ascunde apropiata se
iclena Tiebuie dimpotriv sa i se arate fai i ncet ne ca i ajuns h poitile eternitii Pe icest pueurs ngust se impune deci luciditatea Dai itunei emd condani nitul sa mpcat eu Dumnezeu el
devine un exemplu Acceptind cu inimi deschisa sentina poate muri eu sperina \ie a mintiiim Mai bine moii executat el ir cit deeit sa fu surprins de o moarte subita poate in stai e de pcat
de moarte
Aceasta conek zie este valabil i m final pentiu toata lumea fean Crasset ile crui Pieparation i Doucc inoit dein in secolul XVIII i chiar m XIX mtnetatea printre tratatele compuse in
Frana pe acest subiect scrie [Timpul morii] este acela m care pencolul de a muri pe vecie ne amenina cel mai indeaproipe h Mi e frica maitunsete el de duiata eterni buna sau rea
depinzind de o clipa mie necunoscuta pe care n o pot evita i caie m va face sa intru in aceasta casa a eternitii Mi e frica de ziua de pe urm ultima a zilelor mele i prima a unei fericiri
sau 34
PASTORALA l RIC1
nenorociri eterne 9 Mai depirte ctedintiosul adus m scenl de tJtre Crisset n stngi Domnului Nu mi p n IM Huna tind \oi fi lipsit de orice ajutoi omenesc si tind toi demonii \or t itc cele mu m
m .roituri pentru a m pieide evoc ne dup turn se vetle i ispitelor din Ai s monondt Induia te tle nune se ioat,a m continuare penitentul i intireste mi in aa spumelor morii ' Impiastie si
alunga groiza faa de moirte tieziti in suflet de slabitiunea mei 22 Crasset i redacteaz lutranle totmai pentru a combate angoas i ultimelor tlipe El considera c i teama este periculoasa in
faa morii dar bun in timpul vieii 23
Astfel regsim necesitatea de a ne pregti din vreme pentru clipa fatala ndemnul de a o face nefund in contradicie cu insistena asupra ultimelor momente Fostul iezuit Jean Nicolas Grou
ocupindu se de Caracteres de la vraie dcvotion (Caracteristicile adevratei devoium) (1788) concede c la btnnee pasiunile stinse n las spiritului toata claritatea cunotinelor sale m
vreme ce infirmitile n dau avertismente salutare Dar constata in sens invers ca este virsta ineriei si conchide c pentru a a)unge la mintuire trebuie ca in toate etapele vieii sa te pregteti
ele moarte 2* Lalemant titindu l pe sfntul loan Scrarul -mereu trimiteri la P nnu deertului - repeta dup acesta Nu putem trai cu sfinenie nici o zi data nu ne dorim ca aceasta sa fie
ultima din viaa noastr mai degrab decit sa l hulim pe Dumnezeu Ginclul permanent la moarte stinge pina la urma toate \ icnle i aa cum caritatea perfecta l stuteste pe om sa cada in
pcat o meditaie perfecta asupra morii l face incapabil sa se teama de altceva decit de judecit lui Dumnezeu 2 In acest spirit Congregaia (romana) a moin bune creata la iniiativa
iezuiilor m 1646 tonsatra ultima duminica a lunii unei retrageri pentru pregtirea in vederea morii de vreme ce fiecare luna poate fi ultima din viaa Membru Congregaiei se angajau sa
in pe cit posibil prezent in mintea lor gindul la moarte ce pare sa fie un stimulent pentru ndeprtarea de vicii
A te obinui cu moaitea nseamn in mod obligatoriu i ti sa priveti macabrul Menionarea ciamului si a mormmtului figureaz ciupi estima nle lui Daniel Roche m 5?% clin Piegatinle
editate intre 17^0 si 1800 Chiar i autorii caie las la o parte facilitile morbidului recomanda specta colul morii De unde urmtorul st u in acelai timp ferm i prudent al lui Fenelon in L
bducation dc^fille<: pe care trebuie din nou sa l citam dup Robert Favie
Obinuii im iginaia copnloi b i aud voihmdu se despie monte sa vad fr a se tulbura un linoliu unmormint deschis bolna\i cai e i dau duhul si peisoane monte deja daca putei s o
facei far ai expune unui fior de spaima Nu e nimic mai supaiatoi decit sa vezi persoane inteligente >i pio ise caie nu se pot gindi h moarte fu t i se tutiemura 8
Mergind mai departe de sfatul lui Fenelon hormulatre de pneres a lusage des penstonnatres formularul de rugciuni spre folosirea pensio-
CHIBZUII BINh
35
fl<?/o;)(utsulineloi) Ie recoimnda eleveloi si se duc i la culcire recitind rugciune i urmatoaie Vn 1 iat in ce tel mi v i ti pus mtr o zi corpul m moi mi n t pentiu i fi mine u tle viermi O
Domine cit tle necugetat e omul ci muncete do ir pentiu torpul st i t ne n scuri vreme \ i ti transfoimat m pulbeie si ta si neglijeiza sufletul nemuritor
In ediia pe c ire im consultat o din Piegatirea printelui Crasset prima pagin i conine imaginea unui schelet invingatoi calcmcl m picioare pe unul din mai mani acestei lumi instrumente
muzicile crti i stindarde In Saints de\ir\ printele Lalemant reia o recomandare a sfntului loan Hnsostomul aceea ca pentru a fi virtuos trebuie sa meditezi fr ncetare asupra morii sa
vorbeti despre asta in orice clipa sa te familiarizezi cu ea sa vizitezi mormintele i chiar sa i asiti pe muribunzi pentru ca nimic nu edifica i nu consoleaz ca a i vedea murind pe sfini si
nimic nu te ndeprteaz ele necredina decit a i vedea murind pe nelegiuii w Astfel chiar i cea mai tonsolanta pedagogie religioasa are privirea fixata asupra sfrsitunlor de pe urma Calea
spre mintuire trece prin cimitire Cretinul trebuie sa triasc cu gindul la moarte
Necesna meditaie asupra acesteia stabilete o punte intre pastorala ameninatone destinata marelui publit i aceea caie le insufla schimnicilor (si asimilailor) sfnta aspiraie spre moartea
elibeiatoare In b\eici(nle spirituale aa cum erau ele piacticate in secolele XVII si XVIII de ctre o elita cretina figura acest sfat
Tiebuie si ne imaginam ca smtem inti un cimitir ca pi ivim si atingem o isele moinloi tind un cap cind altul tiebuie sa ne gindim ca o isele au aparinut unoi oameni asemnatei i noua bogai
in onoiun copleii de toate bununie icestei lumi *
Alt ndemn tle iceeasi nitui i Sa m im iginez pe p uul tle moaite cu ciucifixul m mina cu luminaiea ipunsa cu tei apioputi luyndu se pentiu mine
Gugnion de Montfoit i ifnniat i el ca montei celui diept este blinda i tle tlont s pentiu i o face astfel i invita ascultitoin - in cazul de faa m 11 ales schimnici sa fie ciedincioi unoi pi
ictici de ile sfmiloi pentiu n se ^mdi la moirte i a se pierii pentiu aceisti DCmd se culci sa se iseze in poziia unui moit 2) Si m minte la fiecaie mas i o buci de pune pentiu a hram
vieimn caie i vor devoi i coipul ^) Sa pi iv e isca bolile 11 pe nite insoiton ai morii 4) Sa aib un cap de mort in c imeia i sa mediteze la ce a fost ce este i te va fi i sa leflecteze la el
nsui ~>) Si i fac tacla i moimintul i sa le snute zilnic
Fenelon i a dat mtr o zi urmtorul sfat elettorului de Koln Trebuie sa mori far i ncetare pentiu tine nsui spre a i face pe ceilali sa intie in aceasta practica i morii caie este esena
cretinismului '4 Adresindu se i el persoanelor religioase Dom Jean Paul Du Sault declara ta trebuie sa se fac frate tu moartea Vreau stne el o moarte sa fac alian cu tine Te voi lua drept
sor soie prietena mi voi gsi slaul in casa ta care este mormintul M voi despuia de pe atum m favoarea ta de tot ceea ce iubesc i am pe pmint 35 36
PASTORALA MUCII
\om h leeunoscut ele) i in icestt ipostioftu limb t)ul obinuit Rleptiloi dispieului ht i cit lume Numitului comun iltututoi Pieg itmloi pentiu monte ti lumitt/inte MU Unistitoate este cloctuni
Iu t< nli.mpln\ muncii Si t icem o compnitie in aceisti pminta inttc. 7; mptttc du L al de puinttle Yvan si ^aintf ck\n\ cit la moi t ele piuntele I ilemmt Pumi luci ire piopov iduieste fiica Cel
ce tiaieste faia te mi ele Dumnezeu si ele sine este un mare ignor mt un nebun si un pierdut * si ndeamn m mod foarte logic la cletisaiea de maximele si exemplele lumii Pentru ca moda
lumii se opune celei a lui Dumnezeu si 11 este dumana lui Isus Hnstos Treburile lumii smt un mare obst icol in c ile i mintuiui cea mai importanta dintre toate Pentru a te las cuprins ele
spintul lui Dumnezeu trebuie sa te eliberezi de spiritul lumii si chiar de tine nsuti Asemenea afirmaii smt in cartea sa tot atitea titluri de c ipitole' Cit despre printele Lalemant el vrea sa i
indice cititorului cum si nvee sa i doreasc moartea li v\ arata deci cum sa dispreul isca viata De fapt ntreaga lui cite este o disertaie isupra dispreului ft) de lume cu repetate tiimiten
la sfntul Augustm sfntul Cipnan sfntul Ieronim 11 P irintn greci sfntul Gngore cel Mare i sfntul Bemird Citim aici ca pe msura ce cretinul simte crescind m el dragostea de vutute
simte cum creste in el si dorina de moarte ciestimi maxima i sfintului Cipnan nu trebuie sa mai iubeasc lume i pentiu ca lumea n urte pe cretini iar ei trebuie sa se bucure nunei cinei
moartea n chbtieiza ele iclatnle lumeti ca principala caracteristici [a cretinului] este sa doieisca si sa iubeasc moartea - formula a sfintului loan Hnsostomul ca vntutea cei mai trunica a
cretinilor si cea mai evidenta tiasatuia a celor predestinai este de i suspina si de a geme nencetat in atept uea morii si cu spenna inti o alta viaa nv at Uui i a sfintului Augustm Autorul
i ncheie tratatul amintind de sentimentele admirabile pe cai e ni Ic i lsat sfnta Tereza in scrierile sale in ce privete meditaia isupi i eternituii si dortnti de monte w Pe scuit un limbaj
mon istic si mistic adiesit de icum ncolo zecilor si zeciloi ele mu ele cititon
Aceeai aniliza este potnvita pentiu ce i m u i ispindita elintie Piegatinle pentru moarte cea i paiintelui Ci isset Penitentul c nuia piosul iezuit n da cuvintul la un moment dat se expnma
astfel Neavind decit o viaa nevrednica pe care am folosit o iproape num u pentru i l insulta [pe Dumnezeu] declar ca smt montat sa mi o pierd w Mai depirte lucrarea lui Crasset conine
opinii ce ir pute i apaime unui calug n din secolul XII apostol al lui contemptiis mundi
ConMcleimdu va mc i om \ iu pe pammt tiebuie st etneti ci inti un exil si sa suspmiti nencetat dupi pieifenciti eteinttate unde se ifla idevaiat i \oistra patue st unde vei ue i o \i ia ce \ i
ciut i tot uita cit Dumnezeu nsui Ttebuie sivi ehberii complet inima de di igoste faa de lumea ptezenta pentru ci pcatul moartea st puteiei demonului au domnit aici mea de la pcatul
lui Adam dup cum ne nva sfntul Pavel de aceea pmmtul pe care l locuim este numit regiunea umbrei
CHIBZUII BINh
37
moitn iu tiupul nostu este numit cotpul mottn In sfnsit ( imenn ce
ti t esc pe pimmt nu smt do ti muiitoii ei ehi ti si Isus Hiistcs dctl u t
t tce ti t m tot Uii i m ii itunci cinei M spune unui ucenic e tic
m mipc moitn
Ne putem n< teme si pnisim pimmtul ic^iunc t moitn st Ic c l
Or num u Bibhotec i N itionala clin P ins pati eaza clou isprezece ediii difuite ale Pice>atint panntelui Crasset ealonate intre 1689 si 182^ Astfel ne dam se inia de audiena sa
Identificarea fondului comun celoi doua tipuri de lucrri consacrate morii cietme ne face sa remarcam ci oroarea i clonn i de a muri au coabitat deseori in aceleai scrieri Nu exista vreo
contradicie intre cele doua atitudini Moutea este ngrozitoare fund cea mai rea dintre pedepsele aplicate omului pctos In acehi timp ea este de dorit pentiu ca pune e ipat exilului nostru
in valea plingem ei se deschide ctre lumina Robert Favie relateaz in frumosul sau studiu despre Moartea in secolul Luminiloi (La Woit au \icclc de^ Lumieics) ca in 1784 locuitorii din
\itry Ic Francois iu v izut pentru pnmi diti ling unul elin stilpn bisericii lor e> sculptura existenta si astzi reprezentincl Religia calnd moartea in picioare Moartea este un schelet nnjinel l
crui linoliu las sa se vaela craniul si exticmitaile membreloi Ea este pusa m contiast cu cloi ngerai si eu figuri stialucitoaie i Religiei care poaita cruce i i i suricle c idavrului O
insciiptie ne aduce aminte de o formuli elin Imitaia Fericit cel ce are permanent moaitea in fata ochilor i care nu tiaieste decit pentru a nva sa moara cum trebuie "*' Mac ibrul leligios
din secolele XIV XVI evocat in capitolele noastre anteiioare avea i aceasta semnificaie El ducea citre speranu renviem pun spectacolul descompunem corpului A existat eleci o repetate a
unui discut s estntiil asupia mortn
In plin secol X\ III doi m ntoii alei dintre muli alii sfntul Alfonso ele Liguon si Caiaccioh \oibesc amindoi atit de dezgustul piovoc U de c idiviu cit si ele aspnatii ctre monte pe caie
tiebuie s o impaitae isca once adevaiat ciestm ambele Uii elini iniaehcinindu se in contemplu^ muncii Appatccchio alia Moi tt( = Pregatnea pentru moaite) lsata ele fondatorul oidmului
redemptonstiloi aapuutm 17;>8 Tabloul moitide L A Caiaccioh in 1761 Prima lucrare i avut un succes enoim (3^0 de ediii intre 17:>8 i 1961 dintre care 128 m itali in i) Ce i ele a clou i s
a bucurat pe moment ele o oaiecare apiecieie (3 eclitn in 1761 una in 176? o alta in 1767) Sfntul Alfonso poseda o cunoateie profunda a liteiaturn lehgioase Caraccioli - un laic - nu eia
decit un moralist ciestm de mina a doua Cu atit mai mult este lemaicabil faptul ci amincloi vorbesc aceeai limba unul m Prini iar celalilt m Italia Mai iles cea a macabiului
Cuiccioh A vtea ci omul sa se imigmeze zacind in putregu si viermi pierzmclu si pe nnd ochii urechile buzele i devenind un schelet hidos in stare s mspaiminte toaU omenirea 38
PASTORALA l R1CII
Nu exista spectacol mai nspaimntitor dect un om n agonie tiasa-tunle i se scoflcesc ochii i se tulbuia guia i se stiiTiha chipul i se descompune madulaiele i se risucesc sufletul i se
usipeste n tegiete Si suspine i toata natuia paie si se destiame
Tiehuie ca moaitea sa fie neapaiat nspannntatoaie pentiu ta este o uimaie a pcatului adic o pedeapsa ngio/itoaie pentru tiufn noastta i ce pedeapsa 1
La Galena din Floiena un muncitei a tepiezentat n ceai a tot ceea ce face stncaciunea asupra coipunloi Mai nti le vezi umflndu-se devenind livide i veizui ciapnd pe la ncheietun
deschizndu-se umplndu se de viermi i n sfrit uscndu-se i tiansfoimndu se n pulbeie La sfrit omul i pierde chiai i numele de cadavtu spune Tertuhan, el se descompune n praf i
fum H Sfntul Alfonso sftuiete la nceputul Pregtirii ^\e(Appaiecchio)
Imagineaz i ca o peisoana i a dat duhul de cuind Uita te la cadaviul care mai zace pe pat cu capul czut n piept paiul n dezoidine si nc scldat n sucloaiea moin ochii clui m fundul
capului obiajn supi faa de culcai ea cenuii limba i buzele de culoarea fieiului coipul tece i gieoi Cine l vede plete i se cutiemuia Cti i au schimbat viaa i au prsit lumea la
vedetea unui defunct i ud i sau pneten1
Cadaviul pioduce o a\eisiune i mai maie atunci cncl ncepe sa putiezeasca Au tiecut mai puin de douzeci i patiu de oie de la moaitea acestui tnai i de)a poi simi duhoaiea Tiebuie sa
deschizi uile sa apnnzi multa tamie i mai ales sa faci n aa fel mct sa-1 tumii tepede la biseuca i sa l nmoimntezi pentiu a nu mpui toata casa
Pentiu a vedea mai bine ceea ce eti piietene cietin spune sfntul loan Hiisostomul -du te la cimitn sa contempli pulbeiea cenua i viei mu i ofteaz-" Pmete cum caclavtul asta
devine ntu galben apoi negi u Dup aceea i apaie pe tot coipul un puf alb i lespmgatoi V nete un putiegai vscos i mpuit care se piehnge pe pamint Din acest puioi se ivete n
curncl o mate cantitate ele vietmi hiamnclu se cu carnea Se adaug obolanii caie si ei se nfiupta clin cadaviu unu atacmdu-1 clin extenoi ceilali intindu-i n guia i n pmtece Obiaju
buzele si paiul i cad tieptat Coastele snt pnmele cai e se dezgolesc apoi biaele i picioaiele Dup ce au consumat toata cainea, viermii se devoteaz ntie ei n cele din uima clin coip
nu lamne dect un schelet fetid cai e cu timpul se desface oasele despnnzndu-se unele de altele lai capul de bust " lata un extras impresionant, demn sa figureze ntr-o antologie
a macabrului Dar el trebuie situat att n cadrul Pregtmi(Appareccbio), ct i al ntiegn opeie a sfintului Alfonso El este, firete, plasat n fruntea acestei piegatin pentru moarte, totui
aceasta nu are o dominanta moibida O singura meditaie din cele treizeci i ase este dedicata cadavrului n plus, dac Pregtirea a dat natere la aproximativ 350 de edita, alte -.!-
*>*> ale sfntului liosite complet de macabru, au cunoscut cu mult mai
CHIBZUII BINK
39
multe Vizitele la Sfinii Saci'cment 2017, Beatitudinile Manei peste o mie, Piatica eh amai Gc">it-Cnsto (Piacticatea diago^tei fa de AM\), 535"' M.icabtul de la nceputul Pieqatuu este
legat cit o veche ti.idttie (n Fiana secolului XVIII Biblioteca albastra continua sa difuzeze Maielc cian* macabru?'', dat, mai ales nu poate fi neles pe deplin dect laportat la sfntul loan
Hrisostomul citat ca ataie, i la o ntreaga tiadiie monastica, pus n lelaie cu contemplu* mundi, el nsui da nateie dorinei de a muri i n aceasta privina, Caraccioli i sfntul Altonso
spun n esena acelai lucru
Caraccioli Unu se mira ci exista persoane destul de detaate de lume
pentiu a se duce sa se nmormnteze n mnastin dar ai tiebui sa se
mire i mai mult ca nu dau fuga acolo toi oamenii
A spune cu di aga inima ca Iov -De ce n am murit clin pntecele
mamei
Moartea dup celebrul Leibniz nu este dect o dezvoltai e avantajoasa
a facultailoi noastie care lrgete sfeia cunotineloi a activitii i
feiicim noastie
Ce moment cumplit este cel al ngropam noastie n ochii unei lumi
obinuite doai sa admne coipunle sa se bucure ele placenle simunloi
i sa se hianeasca numai cu tiufia1 Dai ce clipa fencita n ochii unei
religii preocupate numai sa dispreuiasc tiupul sa se uite la el ca la
un sac de aina i de stncaciune i sa nu pretuiasca dect viaa
sufletului nostru l8
Sfntul Alfonso David a numit-visun-fencnea vieii piezente (Ps 72 20) Cine se gndete la moaite nu poate iubi pamntul Sa ne detaam imediat de afeciunea faa de bununle
acestui pamnt nainte ca moartea sa ni le smulg cu fora Viaa este asemntoare unui abui pe caie-1 mprtie o pala de vnt
Pasiunile ne fac acum sa ni se pai a bunuule de pe pamnt altfel dect snt Moaitea le descopeia i ne face sa le vedem n adevaiata lot lumina adic fum tina deertciuni i necaz La ce
folosete fi umuseea tiupului daca clin el nu ramn dect viei mi duhoaie i oroaie' Din punctul de vedeie al simunloi moaitea nspaimnta i e de temut dai potinit credinei ea consoleaz i
se face ciont Teitulian spune pe buna dieptate ca atunci cnd Dumnezeu scuiteaza viaa cuiva el i scurteaz i chinuule Cu sigurana ca moaitea i este data omului ca pedeapsa a pcatului
clar chinurile acestei viei snt att de numeioase nct moartea (clupa cum spune sfntul Ambrozie) pare a ne fi acoidata ca o uuiare i nu ca o pedeapsa
Sfntul Ieronim se ruga de moarte i-i spunea -Deschide-mi sora 1 Sfntul Carol Bonomeus vaznd la dnsul un tablou pe caie era pictat un schelet cu coasa n mna, 1-a chemat pe pictor j,i
i-a poruncit sa ndeprteze seceta si s-o nlocuiasc prini o cheie de aur n felul acesta voia si tiezeasca i mai mult n el clouna moin ntiuct ea ne deschide paiaclisul i ne ngiduie si-1
vedem pe Dumnezeu l9
E Mle a atribuit hxerci[nloi spirituale o importani decisivi n *eafinnarea macabrului cretin care-a nsoit Reforma catolic Moartea, a 40 PASTORAIA FRICII
sui el i se of t re j fata ncetare meditaiei aeestoi generaii form ie n spnitul eoment nnloi li / \eicitnlc spintiialc si al leckmumloi pioise alt Comp iniei lui Isus " l oti sfinii Contia
Refomiei uluita el ui citit ac cast i cite Nu exist i ti U U ascetic n c u e sa nu i fie lecunoscut spnitul Sa citim Imaginea ne/u uc^tinL de iciontmitul poitughez Hectoi Pmto Aciuia instiuuc
pcnlin a medita a cuviosului paunte Chailes ]ouvt ealugai fianciscan lefoimat lupta ^puituala a theatmului italian Scupoli Hciacht cietm a lui Piene de Biesse i vom veclea moartea
piezentata mereu diept cel mai bun leac mpotriva violentei pasiuniloi ' n spnjmul afn manilor lui Emile Mle se poate aduce exemplul lui Bernini primul ai tist care a sculptat un schelet de
format mai e pe un mormmt (acela al lui Lrban VIII) i care plecncl de la aceasta opeia pare sa fi avut faia ncetare n minte figura morii pe parcuisul creaiilor sale ultenoaie Or Bernini
care se impaitaea de doua ori pe saptamina se retrgea n fiecire an n singurtate dup metoda bxerciiilor spirituale Se ducea deseori sa se roage la Roma m capela iczuita a Mortn celei
bune i gindul la sfiiituiile d t. pe urma n era famihai Am vorbit mai sus clespie rolul asemntor juc U cit Comp mie n difuzaiea sceneloi cu maitirf
Totui autograful spaniol al b\erci(nlo> nu menioneaz \ieo meditaie asupi i morii^ Dai pannttle Bouideau clemonstieaza cu peitmena ca nsui sfntul Ignaiu a accepii un iclaos n
aceasta pnvmta^ Mccht itnle asupi i moitu si a ]udecatn au fost in cnculatie nc clc la nceputurile Companiei Deja paunttle Polanco secretarul tondatoiului adugase n Vt'/sfo \ulgata
apaiuta in 1548 clcci n timpul vieii sfntului Ignatul la sfritul celui de al cincilea exeicitiu din prima saptamn i Daca i se paie celui care pieda h\etci(ule ca este folositor pentru progiesul
piacticantiloi sa adauge alte meditaii de exemplu asupra morii isupra celoilalte chinui i ile pcatului asupra judecaii ele apoi etc sa nu cieacla ca i este mteizis acest lucru dei nu snt
presei ise aici " n acelai sens oi do oficial In b \c> c itia \pu itualia BP\ Ignatn fixat de Compime in 1599 ciupi consultarea difenteloi piovincn conine urmatoiul sfat la c ip XX nr 4 La
cele cinci exeicitn ale pieafeiicitului nostru puinte Ignaiu pot fi adugate i altele cum se spune la sfiitul celui ele al cincilea adic alte pedepse ale pcatului moaitea judecata alte cazne
ale infernului S,i ntr aclev ar se paie ca lateon trebuie omise n practica hxeiciiile au tiebuit sa cupimcla ntotdeauna una clin meditaiile asupia moitu
!\ ai putea fi cleci negata laspundeiea lezuitiloi n noul avnt al macabiului Dar aceasta relansate favonzata de altfel de eiuzimea clin timpul razboaieloi icligioase s-ar ti produs tara ndoiala
chiai i fr Compania fondata de bfntul Ignaiu Medita{nle pentru cele $apte \en ale \ptamnn (1554) ale celebrului dominican Luis de Granada propun un pai cui s oiganizat n ideea
morii i a sfiitunlor de pe urma n prima zi cunoaterea de sine i a pcatelor proprii n ziua a doua necazurile acestei \ leti n ziua a treia, ceasul morii, n ziua a patia judecata de apoi n
ziua a eineea, chinurile infernului, n ziua a asea, slava celor alei n ziua a aptea,
OIIBZUTI BINh 41
bmetaceiile lui Dumne/eif' J tiatul lugacuinii %s; al meditaiei (1556) l sfntului fianciscan Pedio d Alcantaia este m stins paialehsm cu luciaiea piectdenti si tiibutaia acesteia in puma /i
meditaie isupra picattloi si cunoisterea ele sme m /m i doua necazuiile acestei viei m ziua i ticii moaitta m ziua a pan \ judecata de apoi n ?iu i a cmcea chmuiile iadului n ziua a asea
ceiul m ziua a aptea binefacenle Domnuluf
Eia n logica pastoialei catolice a timpului sa se spujme pe gndul la moarte i sa pi opun n mod concret chipul acesteia Desigur icpiezen taule nnebumtoaie ale Tnumfului Morii dispar
n secolele XVII i XVIII cu excepia unoi e\ ocan arhaizante ale Apocalipsei de exemplu n Giand compot des bergeis din Biblioteca albastra Gisann i putiezin (transa) au evacuat treptat
scena n favoarea scheletelor i mai ales, a crannlor bine aseptizate dup formula lui Michel Vovelle Ramne adevrat ea n epoca de aur a Refoimei tndentine craniile i oasele snt la moda
iar iconografia le pune la dispoziia unui public mai larg dect cel cruia i se adiesau Pregtirile pentru moarte Biserici i spitale tablouri reprezentnd moartea sfintiloi capele i altare ale
sufletelor din purgatoriu sculpturi ale osuarelor, veminte ale confrernloi ele peniteni cimitire ale capucimloi meiichonah relicve ale sfinilor prezentate publicului fie sub forma de mumii
cu masca de ceai i fie ca schelete nvemntate i decorate tot attea ocazii oferite cietmiloi obinuii pentru a medita asupia sfritunlor de pe u im a cu ajutorul unor imagini percutante
tste semnificativ ca macabiul indus de contemptu\ muncim deteimmat in secolul XVII n tot spaiul catolic o nflorne a picturilor i giavunloi consaciate temei deertciunilor Predicilor lui
Bossuet i Bouiclaloue numeioaselor poeme asigurnd ca viaa este un v s le corespund Madcleme meditant ^ut un ci ane de La Tom Trei cociuge da Vakles Leal de la spitalul Caritii
clin Sevilla i numeioase compoziii caie asociau cianiul clepsicha i o floaie Atunci cind secolul XVII nfaie iza un sfnt admnatiei eiechn uoiloi - Bruno Fiancisc clin Assisi Francisc
Xaviei Cnol Bonomeus etc -i place sa l prezinte meditnd n fata unui crmiu Acesta n Fi anta i in Europa c i i in Italia a fost ca o emblemi a sfineniei ^ Toi aceti eioi cietim
inteleseseia ca pe pamnt totul este cleeitaciune
Desigui macabiul de inspnatie clencala legieseaza pe plan global n secolul XVIII m timp ce Refoima catolica i piei de suflul Dar atunci cnd ici i colo aceasta cunoate o leeiuclescenta a
dinamismului leapai ci iniile i tibiile S a fcut o legatuia ntie cele pe eaie le vedem nfloimcl clin nou n Italia de Sud la mijlocul secolului XVIIP ; o data cu misiunile redempto ntilor i
difuzaiea Pregtim pentru moaite (Appaieccbio alia moi te ) Faia ndoiala ca apiopieiea nu este deplasata clar este prea limitativ i n realitate Italia menclionala a cunoscut atunci o noua
penoada de afiimaie J Refomiei catolice nu numai clatonta predicam sfntului Alfonso i a reclempto ntilor ci i graie activitii unor episcopi doi nici sa l imite pe sfntul Carol Borromeus
Giovanm-Angelo Anzam, Ignazio i Nicola Montensi etc (' Nu-i de mirare ca aceeai pastorala a fcut sa apar aceleai imagini 42 PASTORALA UNCII
Dac vrem s suipunclein audieni acestei pistorile trebuie s inem cont de o suts i m u import inta decit Pregtirile penti u mo u tt si mume piedicile In popul Hule clc cele m n multe ou
milfibcte iculturatn ciestim s i lealtzit mai iles pun inteimediul oi ilit Un -cleci prin predic irc De iceea multe lucrau cum ai fi cele ale panntelui Crisset sau ile sfntului Alfonso fuseseri
concepute in vedeiea unei laigi difuzri orale teahzabila fie ele ctre predicatori fie de ctre parohi fie chiar de ctre laici care si stnngeau familia i servitorii pentiu exerciiile morii bune
De fapt Pregtirile pentru moarte i predicile s au influenat reciproc Predicatorii citiser lucrrile asupra artei de a muri cum se cuvine Alii ca sfntul Alfonso au fost misionari apoi au
redactat un manual asupra morii care oferea la nndul su material pentru predici In consecin nu este de mirare ca aceste doua surse documentare foarte legate intre ele folosesc acelai
limba)
Predici i cntari
De aici ncolo in continuarea demersului nostru cu privire nu numai la moarte ci i la celelalte obsesii ale pastoralei culpabihzante predicile i cmtanle vor constitui fondul nostru
documentar Evident acesta prezint o anumita diversitate m funcie de epoci de ari si de temperamentele autorilor Dar studiul nostru tematic se va strdui mai ales sa scoat in relief
omogenitatea i caracterul repetitiv al discursului ecleziastic Aceste cloua caracteristici par mai importante decit diferenele de detaliu de la un text la altul
Fund vorba de moarte in predici i eint-in gsim dublul limba) identificat interior care insista rmd pe nnd asupia ororii si a dorinei de a mun Exemplul vine de depaite de vreme ce mtr o
predica Bernardin de Siena afirma succesiv ca moartea foarte apropiata foarte crud foarte indiazneaa foarte feioce foarte neltoare foarte ascunsa ne isteapta peste tot dar ca aa
nemiloasa cum e este totui un bine Cci ea separa elemente incompitibile intre ele aa incit sa nu se mai atace reciproc (sufletul i corpul) si este limanul celor care obosii de viaa m veac
caut locul de odihna ' In secolul XVI Francois Le Picart i nva auditorii parizieni ca ziua care trebuie sa fie cea mai dorita este aceea a morii pentru ca pune capt tuturor pcatelor i
necazurilor (2
In Pedagogul cretin al lui Philippe d Outreman adevrata enciclo pedie pentru predicatori m care gsim povestiri macabre relatri de mori subite i formule precum eternitate
nspimnttoare M si tribunal nfiortor M al lui Dumnezeu sint date dou sfaturi pentru a lupta mpotriva fricii de moarte Mai intn s te gindeti deseori la ea si s o atepi din vreme Trebuie
sa luam taurul de coarne si sa nu ateptam s ne vad el mai intu ca s nu ne fac s ne pierdem vocea din cauza unei spaime care s ne cuprind brusc Urmeaz al doilea remediu Sa doreti
cu ardoare s mori pentru a te bucura cu mult mai devreme de Dumnezeu Cei ce
CHIBZUII BINt
43
doresc si asteiptl cu bucurie moartei sint asemntori icelori care muncesc in cutirea filoaneloi de aur si argint caie nu au mcioclatl uii bucurie clecit itunci cinci le g isc se Citi bucurie ne
un suflet bun atunci cinci iste ipt vestea ceasului ipi opiat m care va intilni puni o fericit i moarte filo mele comonlor nesecite pe care uimeaza s le n in posesie pe vecie
Intr o omilie pentru a cincisprezecea duminica dup Rusalii Francois Bourgoing recunoate ca moartea este hidoasa si inspaimintatoare si ca intre lucrurile cumplite [ea este] cea mai
cumplit dar in acelai timp da asigurarea c moartea sfinilor este in ceea ce i privete blinda si binevoitoare i ncheie cu aceasta rugciune O moarte preioasa moarte sfnta si fericita' Fie
ca sufletul meu s moara de moartea drepilor i ca sfritul sa mi fie asemntor cu ultima lor clip (* In a noua sa predica Julien Lonot alt oratonan insista i el asupra fricii pe care chiar i
asceii din deert au resimit o in momentul decesului' 7 Dar in prima predica exclamase Pina cind Dumnezeul meu voi mai trai in trupul muritor in care sint in stare s te ofensez i sa m
despart de tine' Cind va veni ziua aceea acea preafericit zi in care fund unit cu tine nimic nu ne va mai despari' * Printre cmtanle publicate m 1703 m folosul elevilor lor de ctre fraii
colilor cretine mai multe sint consacrate mori judecaii celor patru sfritun ale omului regretelor sufletului damnat dar cea care se ocupa ele sentimentele de dragoste faa de Isus conine
urmtoarele catrene
Pieifencii m 11 tu i Cind vi veni ziu i in caie
Cum va mu invidiez nsoii de mgen
Ca pentru Isus Va vom iduce
V ai jertfit viai Mu i mu ele pioslavui 69
La fel Recueil de cantiqtief durant Ies missions et >etraites a lu^age du dtoccse de Renne\ conine pasaje macabre care voi fi reproduse mai tirziu evocri ale judecaii de apoi ndemnuri
aspie la penitenta dai si strofe in c ire se exprima moartea dorita
Lincezesc Pe icest panmt Mi un
Moaite pneln c i Vino s i lupi fu ui Caie m i ncuie i
Caie m nlnuie
Caie m i tu iste
In mijlocul piimejduloi
Muloi de v ilun
De s, muii
mi doi esc
Odihni
Mai putem citi inti o alta culegere ele eintan publicata la Angeis
Cei ui \ i fi nchis pentiu mine toata viaa Si numii tu o moaite eti cea caie mi l poi deschide Vino feneit moment de si iv i nesfijjiti
Descoperim aceeai eoibitare a morii temute i i morii dorite in culegerile de cntari ale poetului editor ceh Adam Michna (1600 1676) culegerea din 1647 conine urmtoarele strofe
PASTORAIA FRICI
Sun l Muim
sp.e cei
De mult \ \iern C s i dn in i C m e Dumnezi
spie <.
bllCllI
Piedicile pnohului Reguis isouiza la nndul loi montei cionti si cei temui Inti uni st aceeai omilie (pentiu a opta duminica ciupi Rusiln) se gisesc la distant i de trei pagini L i urma urmei ce
este mo u te i e sfrsitul a mu de sufennte [Ai tiehui] sa ne doum moimmtul ca loc al odihnei noastre si capt al chinuiilor noastie si Venii venii moirtei vorbete aici cobonti cu mine in
mormint deschidei sicriul desfaceti giulgiul Va nfiorai nu conteaz i ^
Pentru cei drepi moaitea deschide drumul catie o eternii ie ele fericne Dar nine ea cstt o pedeapsa consecina a pac itului oi iginar O predica a misiunilor lazanstc afumi cu hotanrc iceasti
convingere Ah fraii mei dragi nu va este tiam ca stntei nite nevieclnici condam nai h moarte nu de ctre parhmcnt ci pun hotanrea ele neclintit a justiiei lui Dumnezeu Smtei m lume
dar vei fi scoi de uci pentru i fi dui la un supliciu in care eafodul va va fi pat c ici nimeni nu moare de mo irte buni ele vreme ce aceasta moaitc este execut nea unei sentine la caic ne a
conclimn U Dumnezeu punurmaie de ce nu va piegatiti pentiu iceisti
Aceista poziie se inclepaita in mod evident de cloctnn i tomisti c ue \eclei in moarte un fenomen nituial si piopcv uluia ci nemiiiiei conferii pnmilor notri prini in pai idiul tcicstru era
dimpotrn i un dai pretern itur l Arhiepiscopul anglican Willnm Kmg era pe hm i lui Tom i clAqumo itunci cinci sein in h\cu a^upia originii /anim (1702) [O ci u i cu pi imul s iu picitj omul
si a reg isit mort ilit iea ciigm u a In icel i spmt cu ptedic itoin l izansti Hv icinthe de Mont ugon explic i 11 nndul s iu inti o m miera impresion int i Nu putei pnv i omul m staie i in c ire
l i adus moattea fu i i va gindi imediit la pac itul sui Moimmtul piesupunc cum i (^tipendiapeccati m ><; Rom 6 23) si m consecina sejuiul pe cue l faci aici nu po Ue ti decit extiem clc
lusmos Mu mult trebuie sa consicletam moimmtul c i pe locul in c ue se execui ultimele momente Ue condamn un noastie Justiii divini inc i 11 m n mm iete nci pe oameni dup moaite
si nu se mulumete ca i a f K ut sa si piudi \ i ia ci n pref ue m cenua Elevii Fi iiloi din colile ciestme cint iu 11 viemea Ciaciunului
4d un deczut pun ci \e i schimbat sont i
Lume i t Demoni
L n ilt cintec ele Ciaciun caie figuieaza in Mcuiueldc^ rctiaitt^ ct milion a l u^age du dioctsc de Rcnnc^ se exprim i mti o maniei i concord uita
Tiufu ptimilot nostii pnini I i pietclut pe toi copiii loi i ttecate chntie ei se nate ciiminal Mo Crciun Mo% Ciaciun
CHIBZUII BINF
Ceiul pe buni dteptite
\e conelimnt pe toi h monte
l nneis l i i ho mie i
Mo Ci iciun Mc s Ci ic i i
Dai m n muli autoi i isi^i n in plus c i moaite i e consecint i mentat i pentiu pcatele peisonale ile vieii noastre Intr o piedic i pentru Adormnea Maicii Domnului Hy icmthe ele Montaigon
arc pe teim aceasta o desfasu rire uimitoaie
Hei oameniloi i mtie ib i el luditom este moaite i in voi s i cum m Mana este uima glonoisa i unei inimi mistuite ele mii i Vu Ea nu este deseon in noi decit tnstul efect l unui tempenment
uzat de cnma al unui coi p sectuit de voluptite ai s ele necumpatne inflacaiat de minie devoi U de ambiie Minim in fiecaie zi si de ce De ciuela unei infideliti seciett s iu a unei piefeune
injutioise de o durere caie ne cupunele ele moattea unui apiopiat ete Munm lai in uni iceasta este uimaiei unei licornii meieu nesitioase muiim ui m il i iceasta este m m n ea une slbiciuni
a simuuloi munm si pentiu muli aceista este pede ips i pentiu o doi nti ne i isui it i ele j,l ne
ele
colt
duhi
,p ida si fc
O as
pie^itne pentru monte i se idiesezc lui Dumnezei
mo n tea nu este n Ui tal i Inti c predic i de Bud nne putea deci si l ndemne pe penitent si in astfel de tei meni lata mi pi aternu in fata ta Doamne ca un cnminal de mn de oii demn ele
moarte Consimt la separ nea sufletului ele coipul meu ci pedeapsa pentiu ei pun picaii meu m im clespaitit de tine O pulbere o cenui e \iermi mi sintei di igi si v i pnvesc ca pe
instrumentele justiiei Dumnezeului meu pentru a mi pedepsi mgimfaiei si oigolml care m au t icut lebel 11 ordinele tale
Pentiu ci moirtti inse imn i pedeapsa ei i noimii ei pistciala de cdimoira clinti o giiji fita de onveitne si insiste m n mult isupi i aspecteloi dramatice decit isupi i peispeetiveloi eonsc htoaie
pe c irc le dezvluie alesiloi INu se spunea ea uestii sint o mmoiitite De unde lunga supiav letune la n iveli l unui clise ui s oi al dnij U c itie un pi bhe l n n i unot teme Uit ele tolosite preeim
L bl Mint' ^stfel in secolul \\I11 Fratn colilor ciestme i puneau numeiosn elevi sa cinte
l nele sint Rtsn cei m
l nele es L nele este puternicul Amabilul Jon ith in i ftumosul Avsalom
-pti
Ini intuit in fi nele t ile M ntuiiseste ca moaitei Puni o intoisitui i funest i A tiut sa fac i clin tine Hran i viermilot 81 PASTORALA HUC1I
Franciscanul Leonarcl de Port-Maunce care cunoate un succes imens n Italia secolului XVIII reia si el vechiul refren Unde snt atia rzboinici si savani ilutri 5 Lnde smt un Alexandru
un Calo' Au murit fr a lua cu ei nici aciunile strlucite nici tiina lor s2 Tema morii nivelatoare a condiiilor umane foarte legata de cea a lui bbtsitnt 'i care si a gsit n dansurile
macabre expresia cea mai fiapanta este i ea prezenta n cntanle Frailor colilor cretine
Momea doboar totul i nu respecta nimic Nici pe bogai nici pe savani Nici pe cei ce zic bine Poi fi tinr i bine dispus Poi fi btrn sau n vrsta Astzi e nndul meu Miine fi va al tu
Moartei lovete fr zgomot
n orice loc n orice vreme
Pe preot i pe laic
Pe cel bun i pe cel ru
Noapte i zi
n ora i la cimp
Toamna iarna
Vara primvara 81
La fel se poate citi i n Muzica pentru Fecioara Mana de Michna
Moartea distruge argintul De cum ii suna ceasul
naruiete aurul Cenua i pulberea te infesteaz
i schimba in noioi orice bogie Se instaleaz veacul fua sfrit t sfiitul tuturor comonloi
Omule gindete te la acest sfrit
ta teige favorunle impenale Gindete te meieu h ceasul acesta
Ia m ns legulile senionale i n u sa mai pacituieti 84 E sfiitul oncarei puten
Cntarea lui Michna a fost reluata de ctre iezuitul Steyer in al sau Cantionnaire ceh i a figurat n cele ase ediii ale acestuia ealonate ntre 1683 i 1764
n ciuda acestor sechele ce supravieuiesc cu tenacitate evocrile lugubre snt ele atit de prezente n predicile i cntanle din secolele XVII i XVIII' Trebuie sa facem aici o distincie ntre pe
de o parte predicile pentru cele cincizeci i doua de duminici ale anului i pe de alta parte enciclopediile pentru predicatori rugciuni i cintan ale misiunilor Macabiul se menine cu mult
mai mult in acest al doilea element al corpusului dect in pnmul Dup ce relateaz istorioare cu mori subite Pedagogul cretin al lui Philippe d Outreman ne prezint dousprezece exemple
cu cei care s au abinut de la a pctui ginclmdu se la moarte ntre altele pe aceea a unui preot din Hamaut care se gindea fr ncetare la o femeie moarta totui de trei am Pentiu a nvinge
ispita sfri prin a se duce noaptea la mormintul defunctei i cobonnd nuntru i apropie narile de strv atita timp cit putu suport i duhoarea care emana dar m cele din urma czu pe spate
ca i mort Revenindu i in fire iei de acolo victorios aa nct niciodat nu mai simi vreun imbold al crmi ^ O alta anecdota asemanatoaie cu precedenta un ermit neputmdu i scoate din
minte imaginea unei femei moarte se duse la mormintul acesteia ca sa i ia o bucica de carne pe care i o aplica dup aceea pe nan ori de cte ori i revenea gndul la femeia aceea duhoarea
emanata de carnea putred l fcea de tot attea ori victorios ^
CHIBZUII BINfc" 47
Am citit mai devreme evocarea nspimntUoare de ctre sfntul Alfonso de Liguori a cadavrului din momentul morii i pna la nimicirea acestuia ele c itre vieimn din mormnt* n
lealitate sugestiva descneie nu i aparine A extras o aproape cuvnt cu cuvnt dmtr o predic a lui Leonaid de Port Maurice anterioar Picgtint (Apparecchio)** t con sacrata certitudinii
morii s) aa nct aceasta pare sa fi constituit un topos in predicile misionare italiene din secolul XVIII Acelai luciu se ntmpl i cu descrierea agoniei care n textul lui Leonard de Port
Maurice dar nu i n Pregtirea preceda pasajul consacrat cadavrului Cele doua secvene au continuitate ntr o cntare asupra morii din Mantiei des retrite* et missions de Rennes Merita
osteneala sa citam mai multe strofe din acest poem ce le era impus credincioilor spre cntare la mijlocul secolului XVIII i n care se mtlnesc toate componentele tradiionale ale
pedagogiei macabre inclusiv oglinda i contemptus mundi
str 6 Uita te la uncmnea asta ngrozitoare Desfiguund obrazul frumos De ndat ce o sudoare rece Ii acoper coi pul cu noi ui sau Toate aceste tristun i fai nece vane Dispar pe vecie
ti 7 Fruntea ridat ochii munnzi Culoarea pala i livida Suspinele de muribund Care l nfricoeaz i pe cel mai curajos Ah 1 Ce schimbare ciudata I-ace moartea inti o clipa
ti 8 Intrai pna n mormintul su Examinai l chiai in sicuu Vedei ce schimbate noua nainte de a se intoaice m nna Nu i dect un cadavru gioaznic Al cuui miros e de nesufent
ti 9 Vedei gramad ^ asta confuz i de v iermi Ivii din putieziciune Cum devoieaz carnuule Corpului ce le sen este diept harna Ceea ce ne incinta aa mult ochii Le servete de bucate
delicioase
str 10 Contemplai craniul hidos Ascultai i limbajul cel trist Aa mut cum este vorbete mai bine Dect once nelept Ah 1 se poate arta mai elocvent Care ne va fi neantul'
str 11 Vai n ce hal ai ajuns
Haine frumoase superbe coafuri' O grmad de gunoi i de puroi 48 PASTORALA hRICII
l uneiza ftumoiseloi qiteli
Vi eti nebun sa meii igesti nespus
Cev i ce vezi ci pieit s i cuimcl
ti 12 Iui ce son 11 te iste ipt i Om din noi oi i pulheie Di corpul ist i pe cue l piei iubeti Va puttezi curmei in pimmt i n ciuda atitoi ingii)in speciile Vi deveni hi ana vieimiloi
ti 13 Acolo ai sa fu mti o zi
Judeca dup asta ceea ce eti O giamada de oseminte mincate Ca i toate scheletele ingiozitoue nv i in sfiit cee i ce nti o zi La nnclul tu vei clevtm
ti 14 Contempla obiectul lugubiu
Oglindete te n el cenua i pulbeie Recunoiste n poitietul aceti Ce ai si fu i tu n cociug N u sa te poi vieodita veciei Inti c oglindi mai fidel i
ti 15 Pentiu ci nu te poi ndoi
De un idtvai atit de evident Pzete te bine ST ilmi piei mult O cime josnici supui stiicaciunn Penttu a tiage folc s dinu o astfel de soaiti Titbuie sa mon munte de i mun 9
Aceasti cintaie se piecizeazi in culegeie era cmtata la nceputul misiunii si pe melodia spune confitcoi
In Frana in secolele XVII si XVIII gsim r ir in predicile saptamm ile ifeiente ciclului inului lituigic clesfasuian maeibie in acelai timp ai ample si pohv ilente in sensul ea se idieseaza atit
cuceimeiloi cit si necredincioilor In schimb pieditile de duminica si cele ale misioninloi insista impteuna asupra morii pieatosului si cu aceasta ocazie regsesc spaimele agoniei si vieimn
moimintului Iotul are loc ca i cum pastor ila opunind clin ce in ce mai mult moaitei pctosului morii celui drept ai fi avut tendina de a concentra in desuieiea celei clintii numeioasele
elemente furnizate de tiaditi i macabra l na elin cele ->) de predici pe care lazanstn epocii clasice o luau cu ei in misiune este tevelatoare m ceea ce privete aceasta glisare Misionarul h se
adreseaz ascultatonloi vmov ii m urmatoiu tei meni
Va vei vedea ntini in patul vostiu ai cum vei fi curmd in moi mint Ce ti ist i imagine i cit de apasitoaie voi fi ideile c ire voi lua atunci nateie in mintea \oastia - In scuita vieme voi fi
doai un cadaviu in scurta vreme voi fi pus m pamint
CHIBZUII BINF
49
i toite istea mei nu sint nimic in compuiie cu giozivii apasiin c ne o s i va cuprind i itunci cind va vei d i se im i ele piezent i moin itunci cinci \ei ncepe sa va simii pieiouele i icindu
se mumie pieizmclu i din puteie ochii intunecinclu se fii si tot eoipul icope nndu se ele o sudoiie rece si ucigitoue limbi bngumd muuntuele tiesannd de o fnci pe cue Sfntul Duh o compui
cu cluienle unei femei in chinurile f icein Doloiespanunentu, ucnicnt ei (Osea 13 13) in sfrit atunci cind pentiu acest din urma itic va vei simi pieptul infect adpostul atitoi emoii mirav
e l ismdu se i palpitmd in ultimele clipe ce preceda supremul i tnstul suspin pumnd capt la toate 9I
In mod asemntor printele Girard in doua predici interschimbabile despre moartea pctosului insista asupra tragediei cumplite pe care aceasta o reprezint El i ndeamn dinainte
asculttorii sa asiste la apstorul spectacol
[Pctosul] va simi in tiupu i duien extieme in fiecaie clipa i se va parei ca i se despica easta Ochii 11 voi scinteia de fieibineala In uiechi 11 va bubui un zgomot mfioiatoi Limba n va fi
uscata de a binelea Gura u va ude ca un cuptoi Va avea un asemenea gust incit carnea i fieituule i se vor paiea ca otiav i Muribundului 11 va fi greu sa icspiie atit de gieu incit nu va avea
nici un moment de odihna va simi ciampc diaree bti de inima sincope si leinuri Dureiea va ptrunde pini m mduva oiseloi I se v i pai ea ca l au nghiit flci ile ca i se dezbina toate
madulatele inti un cuvint pentru a m expiima ci in Sfnta Scnptuia va suferi ci o femeie in chmunle facem (tzec 30) 9
Pctosul adaug Giraid vi fi lipsit de bunuiile naturii i itunci ce se va mtimpla eu trupul lui Rspuns Groaznic cociug scnbos mormint sintei unicul refugiu al miravului coi p pentru ca
dup voi nu l mai ateapt decit focul \esnic Acolo cloai weimn 11 vor fi nsoitorii acolo putreziciunea i puioiiele 11 vor fi patul salteaua si aternutul pentru a m folosi de cuvintele
Sfintei S iiptun (Eecles 10 10) In sicriu in moi mint printre seipi viermi si putieziciune i voi gsi sfisitul dup cum spune neleptul (Iov 17 9) tineieea cea mai inflontoaie sntatea cea
mai robusta fiumusetea peifecta indeminaiea foita i toate acele c Uitai nnscute Pctosul va fi despuiat de toate bunurile soiii n Finalul extrasului arata limpede ea maeabiul este folosit
aici in sens unic ca i cum ai fi rezeivat de acum ncolo numii osindiilor
Aceeai distincie irbitiaia se icgasete mtr o eintare de Gngnion de Montfoit despre disperaie i pctosului 11 moaite Aclresmdu se trupului sufletul care va cobori in mfem n spune
Adio blestemat i c ucas i Adio hi ana a vieimiloi Te v oi atepta 11 locul Ce i e lezeiv u in mfem
Ah dica te a fi chinuit Vloaitea mi ai fi fost o placeit Dai vai te am cocoloit i acum m ciesc imainic '
O idee centrala explica toate descrierile morii pctosului i anume moartea este mai ales dureroas din cauza chinurilor morale ce l iau pe 50 PASTORALA FRICII
muribund cu asalt Dar in plus nelinitile sint amplificate de tot felul de imagini macabre Opunind agonia pctosului celei i sufletului cretin cate suspini dupi momentul eliberrii sale
printele Reguis c desene in urmtorii termeni
Ochii stini sau aprini mtr un fel cu totul neobinuit de \ apaile febrei te vor face s i iminteti copile de pcatele savirite ele nenorociii ti ochi Buzele vinete i tremunnde cerul uscat al
gurii limba ncrcat ii vor aduce aminte njurturile clevetuile \orbele neruinate nnbrinle lascive necumptarea beia excesele trupul suferind din cap pin n picioare va fi ca un martoi
ce \ a depune mrturie i ca s spunem aa va face s i treac prin minte toate nelegiuirile de care te faci vinovat i de care este i el laspunzator pe jumtate 9
Totui citeodata autorii de predici i cintan dau de neles ca pina i pctoii pot sfri in pace mrturii vagi asupra unei triri a morii ce nu corespundea ntotdeauna ideilor preconcepute
ale pastoralei oficiale O piedica lazansta pune de la bun nceput ntrebarea Care cretin nu se mfioara doar la gmdul unei mori rele' Apoi expune cele doua posibiliti la fel de
inspaimintatoare Ori pctosul moare cunoscindu i nenoro cirea i atunci moare mtr un fel de disperare ceea ce este un caz foarte obinuit sau moare aproape fr s se cunoasc pe el
nsui si atunci moare mtr o ngrozitoare nesimire * Intr o ampla cintare despre dispreul faa de lume Gngnion de Montfort nu ezit sa se contrazic Mai mtn l evoca pe pctosul nrit
care o duce dmtr o greeala in alta apoi moare fr temeri / i cade in damnare 9 In schimb cu zece strofe mai departe se revine la scenariul clasic Dar la moartea lui ce disperare / Ce furie
ce sfiiere 98 Un predicator breton din secolul XVIII crede necesai sa si avertizeze auditorii asupra unei importante distincii unu au o moarte buna in ochii lumii dar una rea in plan religios
"
O data identificate ezitrile fugitive sa revenim la subiectul nostru central moartea pctosului Ea este nfricotoare pentru ca l face pe muribund sa ntrevad soarta lui tragic de pe lumea
cealalt Leonarcl de Port Maunce explica foarte bine Nu atit durerile corpului nici nelinitile bolii l chinuiesc pe muribund cci pai tea fizica fund pe cale de a se descompune simte mai
puin neajunsurile suferinei de aceea cind in ultima clip contient bolnavul este intiebat rspunde ca nu sufer Aadar aici i se face loc unei observaii obiecme asupra alunecam fireti
spre moarte Ins predicatorul continua Adevrata durere a morii este cea a sufletului cea luntrica i nu a corpului Toate pcatele savirite de la puma manifestare a putem de a discerne i
pin m momentul de fa cu numrul felul i circumstanele lor va vor asalta ca un torent nvalnic [Nelegiuirile voastre] v vor strpunge inima ca tot atiia spini Ai vrea s v ntoarcei
gmdul la ele cu neputin 10
lata ne m miezul unei pastorale coerente omogene nencetat repetate pe care o gsim deopotriv la Bemardin de Siena 101 i n predicile secolului XDC
CHIBZUI BINt 51
Adugire semnificativ mtr o lucrare fo irte cunoscuta predicatorilor Trompette du ciel n printelui Yvm o sene iproapc continua de douaspiezece c ipitole este consieratl moin tngice a pic
itosului
cap 21 P ic itosul inel iratnic mo ire sub p>ov arn blestemeloi din \\\\\ si cap 22 Zbiteii insplimint itoaie ile p ic itosului murind flra si se
c-li scn
cap 23 Teama i agitiie ale picatosului m ceasul morii cap 25 Pictoii nrui mor inti o cumplit tristee cap 27 Descurajarea pctosului in ceasul morii cap 28 Pctosul
nepocit moare disperat cap 29 Consternarea pctosului murind fr a face peniten cap 30 Spaima i oroarea pctosului la vederea lui Isus Hnstos
judectorul su cap 31 Pctosul nepocit nu va avea nici adpost nici scuza
pentru atunci cind va fi judecat cap 32 Pctosul nepocit este groaznic de chinuit la moarte de
amintirea pcatelor lui cap 33 Isus Hnstos nendurtor li se ai a pctoilor nepocii in
ceasul morii cap 34 Rnile lui Isus Hnstos cai e n nde imna pe picatoi s fac
penitena in timpul vieii n voi condamna in ceasul moin
pe cei iama!;i nepoc uti 10
Pentru a face sa se neleag printr o comparaie ceea ce este cumplit in moartea pctosului in momentul cind i da seama de ntinderea crimeloi lui Printele Loriot citeaz cazul unui
brbat cucernic care s a convertit la douzeci de am Atunci Dumnezeu l a fcut sa si vad toate greelile din trecut aa cum ne va hce pe noi sa le vedem in ceasul morii Dar precizeaz
Loriot pentru a si impiesiom auditoriul el nu savirise acele crime ce stnnesc groaz \ ci numai ceea ce numim pcatele tinereii adic nu mare lucru Cine nu este in aceasta situaie' Or
aceast i viziune l i induieiat inti iit incit i c izut bolnav pnda agoniei vieme de tiei luni Maduv i n clocotea in oise carnea n ei i atit de ai sa incit i au i imas cicatiici pe docun Zbuciumul n ei
a atit de violent incit sudouea n curgea noaie din toate p utile cinai i din v n ful degeteloi astfel ca uda leonci ceuceafuiile pitui i si salteaua Cind punea mm i pe tciuni apnnsi focul i se
paiea domol in compa laie cu chinul launtiic ce l sfi i i n inciedmn pe ceilali cu toata sincentatea ca dici ai f vzut un cuptoi ncins i i s ar fi spus ca m el ai fi tiebuit sa lamina pe veci
pentiu a fi elibei u de cazna inteiioara ce l doboi i ai fi iles acest cuptoi ca pe un loc foaite lacoios 10
Caie sint prin i rmare durerile (morale) lesimtite de pctosul munbund' Mai mtn va trebui sa si ia rmas bun de la nenoiocitul veac care va fi pierdut pentru el tle la tov araii de dezm ele
la plcerile criminale ' El trebuie literalmente sa v omite bunurile acestei lumi Printele Girard ne asigur cu trie Pctosul va vomita spune Sfntul Duh bunurile plcerile pe care le a
devorat iar Dumnezeu i le va smulge din pintece ?2 PASTORAL-V FRICII
Asemene i expiesn nu \a umplu de spaimj eiestinilor' Dai cu cite efoitun \ om im ' D u cite duien tind \ ornam pin i si singe pin i d un if u i cocoloise cic cunc D ica i un smulge unui ntnoiout inimi tic itul si
mitele n n fi un supliciu gioaznic D ica im smulge fisn dini un copil aflu li sinul nu mei lui cmc ai putea sa pnvc isc i i ce\ i Ah si nu i dccit o cleseneie sumai \ \ eeei ce va suferi pac itosul cinci i se \ a
smulge eu bi ut ihtate m ixima tot ce poseda in ace ista v i u i Cu cit mai stnnsa v a f i fost unirea sufletului cu corpul vostru cu atit mu greu va v i fi sa le desprii declai i Leonaid ele Poit Maunce 1 (
Aceasta smulgeie aricit de chinuitoare ar fi nu i singura torturi a pctosului ijuns m pragul morii La drept vorbind totul l apas Priorul din Valabrege Pierre de la Font citeaz din Luca 19 43 ( Vor veni zile
peste tine cinci vrjmaii te vor nconjura cu anuri ) pentru a descrie extrema nenoioene a unui picatos care moare in impemtena finala Isi amintete cu imaiaeiune de timpul pierdut de harurile risipite
Remus carea l hituiete iar nainte i i se deschide mfeinul Onincotro sar intoaiee nu gsete cleeit noi motive de groaza si spaima ' Predica lazinst t consaeiati acestei teme l compara pe picatosul muribund
mai mtn cu un peste c ire s a jucat cu momeala i dini o d m se vede ii ins scos din ipi si pus sub cuitul celor ce l vor mmca ipoi cu un ho puns de justiie ai pri fiptiliu legat pe loc si dus h spin/i moaie iu
in cele din uimi cu un taiific itorasupia cruia aiunea l intui i foute groase pentiu i fice clin el un condamn U la galere m momentul in care el nu se gmdea cleeit la ndicuti lui h Sa nu ne miram [deci] frailor
ci i vedem pe p ic uosi in iceista clipa inspumintatoare ipinel uilincl spumnd ca smt chmniti 11 ij, o mina o ntlica pe ce l ilta d m si fuga se sucesc si nsueesc pun cutienu i ui degusttoare i c isca ochii i
uaciti in c ne de md ia ce si iu pieidut giaal vedem ip nnd disperarea Astfel titcutul piezentul si viitoiul se unesc pentiu l l ck bt n pe nenou cit O cintue ele Gii^mon de Montfort expnma c >nfluent i ti i^iea
si l pi ne pe damnat si spun i ti l Ce t ci ne si m 5i
s i nu p n isesc bunuule
\h iul i blestem u c t i
Ce mi i ipeste ivuti i
ti ^ Mi smt pi ins in c ipc inele ntinse ele S u in Simt te ue nelepimile mele Si nu dai se ima de to ue
Ce de sfuun neuscult ue
C e de ce isun iisi|3ite
Ce de dai ui i c ilc Ue in picioue
ti l-> Te v i d chavole nenoiocit
Cum m atepi in pieajma puului 1i m nesufentule Pentiu cJ tu m ai ispitit uo
CHIBZUII BINh -.3
Pnintele Girnd insist i eu t ine in piedicile duminicile asupi i disper un p ic itosului pe mo irte D ic i pi i\ este in sus \ ede un Dumnezeu irit U si qit l s \ si slobo ici i spre el s igetile i izbim 1111 O vede pe
Sfint i Feeio u i rctuzindu i ijutoiul pe in^en si sfini pnmdu l c i pe un dusm in l stipmului loi Vede la pieiouele tionului ludee itoiului un mu e numii de aeuzatoii si m u ton cai e depun m u tui ie impotuva
lui In tine el ai e nencetat in minte idee i groazniceloi c izne ce i smt piegititc si pe cue le a meritat dup atitea crime Aie impresii ea vede cloai foeun luguii iprmse damnai montri fiorosi i se pare dinainte
ci aude blisfemule strigatele si urletele osinditilor ' '
Mai mult de 50 % din Preqitinle pentru moarte din secolul XVII si mai mult de 40 % din cele ale secolului XVIII insista asupia pnmejcliiloi morii subite Predicile le in negieit isonul Pe atunci mei o
misiune n ai fi omis necesarul cuplet pe iceasta tema In corpusul de omilii lazanste citim printre altele Ah moarte eti tradatoaie' Ne loveti fata sa ne pievn ne rpeti cmd ne gindim mai puin Ci bine zice
pioverbul cine se crede s matos tun poarti moiitea la sin De cite mijloace extenoiie nu se folosete moartea pentiu a i lapi mtr o secunda pe cei m n s in Uosi' Cine i po ie ingidui o clipi ele \iiti fund in
pericolul continuu de i mun in atitea accidente ' etc Inti o omilie pregatitoaie pentu piocesiune ele penitena Leonaicl de Poit Maunce ci un cap de m jrt in mini pune uiditoiiului nehnistitoiiea intiebaie penti i
cine b u (.k pi te le i moaite
Di di pentiu muli dintie \ i\ el jpotele \oi suna pe te c tev i zile pentiu muli dintie voi voi fi puititc hune de doliu mult dmtte \ oi voi mun in cunnd Cine v i fi H ndei uestinilot mditi v i fiatele meu cijDul
de moit vi u u i ci \oi vei mun pe d U i Pentiu vc lume i se v i sfiisi in cunnd
Du d ic i unu dintie voi voi tiebu si mo u i nu numii pe te c tev i z le peste citev i oie ci si mo u i subit O Isuse ce ntnci c ie Iu nenoiocuei ist i este chiu i i i u i hhei Cite peisc ine 11 dus se u i la b l li ei Ue
teumuni i H chinine u i iu fc st isite noile Cite iu fost lovite de ipcple\ie in timpul semnului Pe cite le 11
iiuns chiu in ictul picitului fulj,eiele blestemului d v m (uni si te m utuiiseti Uimei Cum b i te caie^ti
Din inteiogatiile mision irului itali in reiese in ce fel cleseiieie i steieotipa a moitn pctosului a anexat din ce in ce mai mult tem i moi tu subite dup i cum a avut tendina de a aeipari mac ibrul De la
constataiea toat i lumea este surpnnsa de moarte l4 sintem cu toii in ajunul mortn se trece la cloua afumaii de nsemntate din ce in ce mu mire i) Muli pac Uosi mor brusc b) Moutea este ntotdeauna
neateptiti jentru mondeni Bndaine nu contenete sa i evoce pe numeiosu pac Uosi pe care u vedem zilnic lovii de moirte in toiul dezmauiilor lor unu Iu ii deod u i si puni un accident neprevzut faia
putere i de a iosti un euvint alii ramai m fierbineala unei destrblri sau in furia unor eertuii faia simire i fr viata unu prini i njunghiai de asasini nemiloi sau ucii >4
PASTORALA hRICIl
de trlsnet mti o vieme cinci nu se ateptau iltn stnvii sub ruinele unei ci iclin cjie se pi ibuseste sau nec Ui mtr un trist n uifragiu ele neeviut " Puntele Vvm suisese munte) lui Montei
ncpociitilor si T mcipii mtilor este intotdeumi violenta si nsoit) ele blesteme pentru c n in majoiitatca loi moi brusc di cpt pecie ipsi pentru mititea lor Oimenn cruzi si ticilon nu vor
ajunge h mijlocul vieii pe care Dumnezeu le o pregtise daca ir fi trit cum se cin ine sau )r fi fcut penitena la timpul potrivit '
Alunecarea de la tema moin subite la aceea mai cuprinztoare a morii pctosului apare cu pregnana mtr o predica a printelui Reguis El asimileaz moartea unui vampir care se
adreseaz omului de lume nepstor
mi place sa surprind i sa lovesc naprisnic pe cel ce nu m ateapU i nu se gmdete citui de puin la mine In timp ce mintea n este toin numai la placen i lucruri paminteti intru in casa
lui l ntind in pat n sug singele din vene beau sfresc totul in el sectuiesc toate izvoirele vieii din el n impratn piloarea pe chip n nghe toate prile corpului n smulg sufletul si ai cum
un lup nfometat car in birlot, piada pe cne tocmai i sugiurnit o eu trag ciupi mine ciclavrul s iu l devoi in bezna Uitai va i luai iminte asta vei pi mtr o zi i ir zun aceasta nu i chiai ai
depute cum v ai putea nchipui Du te femeie i petrece dou i ore in faa oglinzii i vezi nu ce eti ci cee i ce vei fi peste puina vreme Du te ivaiule sa i numeri iiginn i imintete i ca aa
numr i eu pe degete toate clipele vieii t ile iar socoteli i mea vi fi mai lepede ncheiat i decit a ta Du te beivule i fa i din pintece un zeu du te i umple l cu vin carne dezm i afla ca in
cunnd m voi mbat cu singele tu i m voi ngra cu stirvul tu 118
De la aceasta evocare halucinanta la convingerea ca moartea celor rai este ntotdeauna brusca (si violenta) nu i decit un pas Intr o predica despre incertitudinea ceasului morii Leomrd de
Port Maunce iverti zeaza solemn pe pctoii din auditoriu In linte de a fi nceput sa ducei o viaa cretine isca dorina voastr de convertire va fi ntrerupta de moarte moirtea va preceda
executarea proiecteloi voastie imigmire de a va schimba viaa Mima lui Dumnezeu izbucnete atunci cind ne ateptam mai puin ' 9 Giraicl face clin pctoi l nrit un alt Faiaon A fost
avertizat dojenit ndreptat grbit sa se conveiteasca Dar mtotde ama s a opus vocii Domnului Ce se va ntimpla Moaitea l va surprinde Cind' La miezul nopii in mijlocul beznei clin
contiina lui in vremea cinci sufletul n va fi nnegrit de mu de crime in intervalul de timp in care nu se va fi confesat poate de un an dup ce a piofanat sacramentele poate ntreaga i viata
Tiebunle lui paminteti i spirituale vor fi in dezoidine \a avea piocese de susinut datorii de pltit nu vi avea rgazul sa si ncheie test imentul va las pe ae in urma copii orfani etc
Un paroh breton din secolul XVIII - si predicind in bretona explica si el auditoriului ca pina si moaitea unui pctos bolnav de citva timp este o moarte subita Cci mu mtn se inala asupra
bolii lui pe care o crede vindecabil iar apropiaii lui contribuie la amgirea lui in aceasta privina
CHIBZUII BINt 5->
Glsesc mu de motive s l consoleze Vine totui un moment emd pacientului trebuie si i se dezv iluie icleviuil Atunci acesta i picidt cumpltul Tulburii ele boili ele staiei pi o ista i aficenlor
lor lui neincheiate nlnuit de pioastele lui obiceiuri ngrozit ele teama de moaite si ele judecile lui Dumnezeu el nu mu ue suficient timp spie a se pregti pentiu o moiite bun ' '
Asemenea descrieri ne fac sa nelegem de ce predicile ele genul Pregtirilor pentru moarte ndemnau nencetat la a muri m fiecare zi cu scopul de a evita m surpriza acestui moment
nfricotor si neprevzut tulburrile i zbuciumul contiinei mpcate 122 Cind va veni moartea nu vom mai avea timp sa ne pregtim pentru ea ne nva Bndaine 121 De aceea Dumnezeu nu
se las nduioat de cinele tardive Cu acest ultim element al scenariului culmineaz drama morii pctosului drama ce nu este neaprat descrisa ca o lupta finala in care totul mai poate fi
nc salvat In epoca clasic multe predici au avut tendina ele a se ndeprta in aceast privin de Artes monendi din Evul Mediu i sa tearg intervenia in extremi* a lui Hristos a
Fecioarei i a sfinilor pentru a adopta o alta concepie asupra vieii si a morii Fiecare moare dup cum a trit Conversiunile din ultima clipa sint rare lata ne departe de o mingiietoare
predica a lui Fnncois Le Picart din 1555 mpotriva ispitei disperam si m care figureaz urmtorul dialog intre preot si pctosul muribund
Pnetene s nu fn neincrezatoi cind va veni ceasul moin ci
bazeaz te pe moaite i ciucea lui Isus Hristos
- Vai nu mai am decit o jumtate de oia pentiu a m cai i im f icut atit ru ca nici eu nu mai pot spune cit
- Pnetene m scuitul i igaz pe caie l mai ai nu i pierde cui ijul ci iubete l pe Dumnezeu din tot sufletul cu toata puteiea cu mintea ti intieaga apoi maitunsete te lui Dumnezeu
- Da du voi uit i sa maitunsesc o jumtate din pcate
- Fa i datona de i te nvinovi cit mai puin ru posibil i astfel daca se intimpla sa uii cev Dumnezeu nu va ptegeta si i leite totul
Lui Francois Picau u rspunde printre alii Printele Yvan cate avem zeaz A amina sa faci penitena nseamn a l parai pe Dumnezeu Cine nu se convertete cind poate nu o poate face
cind vrea Convertirea pctosului prin ea nsi dificila va fi mcotnparabil mai grea daca va fi ammata pina in ceasul morii Convertirea pctoilor in timpul bolii este adesea falsa i fn
nici o valoare Pctoii care i amin convertirea mor mtr o stare mai rea decit cea in care au trit Cei ce amin de la o zi la alta s se pocaiasca de obicei mor fr sa o fac Cu cit pctosul
i amina convertirea cu atit mai mari vor fi chinul slbiciunea si spaima in ceasul morii Cei ce amina sj i pun in practic hotnnle bune nu o vor putea face in ceasul morii Penitena
ammata pina in ceasul moin este de obicei nula Pctosul care amin s se converteasc va fi dezamgit in ceasul morii Aceste afirmaii categorice smt titlurile a tot atitea capitole din
Trompette du ciel"1 56 PASTORAIA FRICII
Pastoiala epocii clasice a nceicat nu att sa combat ispita disperam n apiopieiea decesului c l sa pregteasc omul clin timp mpotriva unei moiti clispciate n LL Petit milionimile de la ccimpagnc Panntele
Chesnois se expiima clui n numele lui Isus Chiai daca ei [pctoii] ai avea timpul de a cei e leitaiea tot nu se \ oi gndi etui de puin sa o fac cnd s ar gndi, nu o voi cei e ui cnd ar cere o nu o vor obine
mi-ati dispietuit sftuiile nu v au plcut mustraiile mele iar eu la rnclul meu voi lcle la moartea voastia (Prov l 25) 1'6 Grignion ele Montfort pune i el n scena un Isus i o Mane indifereni la rugile
muribundului Pctosul Isuse al meu nduiaie
Faa ele nenoiocitul pctos ti 5 Mama a nduiam
Roag l pentiu mine pe Mntuitoi Isus i ai btut joc netiebmcule
De chematile diagostei mele ti 6 E diept i cugetat
Sa mi bat si eu joc la lndu mi
mi iid de nelinitile t ile
i de falsa ta cina ti 7 mi bit joc ele lacnmile t ile
Tiebuie si mon sa pieii Mana Tiebuia ci n timpul vieii
Sa mi togi i sa te caieti ti 8 Piea tnziu mi implon
Cci nu mai vieau sa te ajut '-
n mod concoidant m predicile sale Gnaid explica ndelung - mai nti araniloi din Lyonnais - imposibilitatea pentiu pctos de a realiza o convertire m extrema Totui nefencitul clesciis de el cla oaiecum
impiesia de om religios Cheam un preot e drept de teama chinui iloi venice poate chiar din ipocnzie Pentiu Guard muribundul seamn cu Saul aflat la stimtoare mgndu se fr folos de Samuel Acesta s a
rstit la mprat Fiindc ai lepdat c u v intui Domnului i El te a lepdat ea mprat Ca Samuel pieotul ai putea spune
De ce eia nevoie sa m u vin icuni aici si ce m u pot face pentiu tine de \ieme ce Dumnezeu te a lepdat' Vei p ii ceea ce ti am spus ele atitea oii Te im iveitizit in piedicile mele i ie peisonal ti am spus ca
vei pieii ehei nu i vei schimba \iata
Totui preotul pentiu ca Dumnezeu nu-i dezvluise osindnea acestui pctos l ncutajeaza i l ndeamn sa iccuigi la ncluiaiea nesfiisita a Dumnezeului lui i dup ce 1-a deteiminat sa se maitunseasca l
asculta Dai este o confesiune asemanatoaie celoi fcute n timpul Metil lui Se confeseaz n puine cuvinte ascunde micoieaza scuza violenta uuilui caie nu i pennite sa se nvinoveasc mai pe lai
Confesoiul nu insiti mult pentiu ca se teme sa nu l oboseasc pe bolnav i da absolvnea de pcate i iduce sfini mprtanie ele moaite, ui pun ultimele doua sacrilegii nenoiocitul i pune pecetea pe
propria i condamnare 128
CHIBZtITI BINF 57
ntr-o aha piedica metgncl si mu departe Guard se ntreab cum sa explice eecul final al unui p icatos caie neeaiea totui s i se conveite isca n apiopiciea moitu Rispunsul (fonte m ncat ele jmsenism) Nu
va nea baiul Hitste vi pnmi ntotclt iun i hatuti obinuite Dai cum toata viata a ibuzat de ele voi lamine inutile m ceasul moitn Ct despic haturile neobinuite i puternice cum sa i le dea Dumnezeu ele vieme
ce n a lsat la o parte nimic din ce l ai fi putut face nedemn de ele- 1 Dai ceea ce m face sa tremui cel mai mult pentiu pctoi este acest ultim hai peiseverenta finala n absenta caieia nu putem fi nicicum
mntuiti i caie e att de giatuita nct nimeni nu o poate menta Oi cum va acorda Dumnezeu harul final harul sfinilor i al aleiloi celui care i a fost duman o viaa ntieaga' \a da aceeai rsplata unui
dezertor i unui soldat viteaz u;'
Aceste cuvinte se altura celor ale lui Lessius i Tronson despic mrimea haturilor no i constituie ntiu citva maiuniul pentiu matele public Vine un moment end Dumnezeu obosit de pctos nu i mai da
ajutoi La nchideiea unui an jubihai nti o piedica despre pctoii ndrtnici Leonaid de Port Maunce le declata auchtoiilor I\u m pot convinge ea un pctos nvedeiat dup ce i i btut joc de Dumnezeu
ajunge ulttiioi ea in schimbul atitoi tiaelan sa smulg un miiaeol clin mmile lui Dumnezeu Nu pot sa cied ea Dumnezeu \iea sa tac mirieole pentiu a corn ei ti un pctos ele felul acesta Nu iclunti pcat
ptste pcat i nu spunei mare e mdui nea Domnului caei mima lui aie ochii pnoniti asupia paeatoiloi ni
Deducem ns o obiecie la asemene i diseuisuri ce limit iu eu automate ndurarea divina La lenea de la piedica aseultatoii anonimi nu obiectau pun cazul tlhaiului bun' Bndaine laspunelc eneigie Dac i este
aclevai U dup cum pretindei ea Dumnezeu ela destul ele fiecvcnt haiul convenim de ce n toate caitile sfinte Dumnezeu a ndcpaitat aceasta speianta' Oi va piovoe sa mi aducei eteva exemple Vai 1 dupt ee
a paicuis toate caitile sfntul Bernaid nu gsete dect unul singui cel l tlh uului ele pe cruce Nu va lsai amgii exemplul acesta nu pentiu voi eia [El] a fost un mai e pctos recunosc dai este un pctos
caie si i animat pina la moarte convertnea i penitenta' ctui ele puin H
De aceea nu tiebuie sa ne lsam impiesionai de buna moaite apaienta a unoi mau pctoi Dar mi vei spune - lot Bndaine piezinta ntiebanle i laspunsurile - vedem zilnic attia ali pctoi caie sfiese
bine clupa ee au nceput prost i mor ca nite sfini dup ee au tiait n desfru Bndaine nu lamne niciodat faia replica El rspunde eu uunna lai eu va spun cu sfntul Augustm ca n cea mai mai e pai te, ei
mor ea osndii Ah oameni netiutei i ai seereteloi ele temut ale lui Dumnezeu claca ai ti ce s a peitreeut atunci n inimile pietmiloi peniteni ah v ai ela seama ea moartea pe care o numii sfinta,
cietineasea nu-i n fond dect moarte funest i nefericita 1 Vei vedea ca snt nite luda nelegiuii, care umbla dup preoi i pontifi i restituie banii, dai a cai oi venica damnare nu este mai puin sigur sau
mai puin infailibila "31 :>8 PASTORALA hRICII
Inti o omilie (din tare s au plstrat o versiune francez \ si una bretoni) un preclieatoi breton clin secolul XVIII expune 1i rmclul lui - si ndelung -acelisi ulev u infricositoi Scopul meu spune el iscult itonlur
estt acel i cit i va f ice sa nelegei ca p ic itosul ce i amin i corn ertirea pin i la moine nu se v i converti nicicmcl si aceasti clin dou i motive ]) pentru c nu va fi dispus sa se converteisc 2) pentru c i
Dumnezeu \i refuza pctosului h irunie necesare H4 Dar obiecteaz unu pctosul nu va fi lsat m voia lui se va gsi o persoana plina de caritate c ire l va ajun sa si pun.) toata ncrederea in Dumnezeu El
nsui va eh semne sigure ale ncrederii lui m Dumnezeu i astfel va muii cu mari simminte pioase Am vzut murind mai muli pctoi care dei l uitaser pe Dumnezeu pe cind erau sntoi i au dat
duhul cu cele mai frumoase sentimente i ne au edificat in ceasul morii n Rspunsul predicatorului asemenea convertiri de ultima ora nu sint sincere Cnd unu libertini se credeau pe patul morii dadeiu
semne de cina Insa de ndat ce revin la via se ntorc la viciile lor Sa nu ne lsam nelai de aparene chiar daca unu mari pctoi mor in cele mai frumoase sentimente religioase H i sfntul Ambrozie
afirma ca dmtr o suta de mu ce vor fi animat sa se consacre lui Dumnezeu pina in ultima clipa abia unul daca va fi mintuit ' La lipsa de sinceritate in pocina se adaug faptul ca Dumnezeu va refuza
pctosului harurile necesare faia de care nu se va converti nicicind 3S Desigur Dumnezeu i ar putea acoida harurile Dar m tem ca n o va face
Si inem minte ca buntatea lui nu e firi nelepciune 41 faia raiune Oi fi iii mei i ciede ci Dumnezeu va fi mtotdeiuni dispus sa leite pe cel c ire i i bitut joc de el pe cind ei i sinuos i caie nu i ceie leitaie
pentiu yeehle sale decit pentiu ca vede ci nu le mu poate savni nu inse imn i sa piesupunem in Dumnezeu o bun uate fai i nelepciune i firi latiune Dar daca glorii si nelepciune! l obligi si i pedepseasc
i s i i lase pe pctoi m seam i morii justiii l obhf, i 11 aa ceva mc i i m u mult b sigui c i Dumnezeu i trage tot
iii glone dm dieptitea si cit din celelalte peifecium ale sile Vieau sa spun ca Dumnezeu este la fel de glonos chei l pedepsete pe pctos MU l laspl iete pe cel diept Oi asupi i cui i v i exeicita justiia
claca nu asupia picitoiloi c u e i au btut joc de el to ia vui 9
Dar noua obiecie - chiar lucratorii de la ceasul al unspiezectlea au fost nspltiti de proprietarul viei Acest exemplu rspunde predicatorul nu este in favoaiea voastr Cci lucratorii n ar fi dorit nimic altceva
decit sa lucreze mai devieme De cum au fost chem ii au venit 14 Sa conchidem In ultima faza a bolii pctosul va strig i ctre Dumnezeu i nu i v a fi ndeplinita tuga Ii va face lui Dumnezeu cele mai
frumoase promisiuni dar Dumnezeu n va rspunde ca nu mai e vreme N1 In spatele acestui discurs categonc ghicim o absena noiunea de circum stane atenuante Iezuitul Jacques Giroust nu dduse unei
culegeri de predici titlul semnificativ Pctosul fr scuze (Le pecheur sans excns&>} l42')
13
SUPLICIILE LUMII CELEILALTE
Infernul
Chinurile agoniei si descompunerea coipului mort sint preul pltit pentru pcat O data acceptata aceasta pedeapsa daca decesul deschide calea spre beatitudinea venica atunci nu putem decit s o dorim In
schimb claca l face pe pctos sa cdi in gura cscata a infernului aceasta nenorocire este mult mai dramatica decit sfrsitul chiar dureros l vieii terestre Pedagogia macabra a Bisericii s a ocupat
ntotdeauna de sfirsitunle ele pe urma Totui descrierea infernului este inegal prezenta in predici De la sfntul Bern irdm de Siena la sfini l Leonard de Port Maunce trecmd pe 11 lazansti predicatorii
profesioniti m cursul misiunilor si al senilor de piedici de advent sau din posti, l mait insista asupra evoc ini inspaimin tatoare a supliciilor de dincolo de mormint nv ei s culegeule ele predici duminicale
sint mai discrete asupia acestei teme mai ales cele ale lui Jean Pierre Camus Francois Bourgoing Edme Boure din coi pusul reinut aici Chiar i ngonti ca Antoine Codeau si Paul Beurner se feresc sa i)unga
la descrieri prea tulburtoare
Totui ne am nela daca am crede ca preoii de parohie las tema exclusiv pe seima predicatorilor venii pentru efecte speciale In puma duminica dup Boboteaz Piei re de la Font le declaia enoriailor si
De vieme ce piedicatom apostolici si caie au nfptuit cele mu mnaculoase schimbri clin lume ntotdeauna ai fcut din chinuiile infernului subiectul cel mai comun al predicilor lor tiind clin expenenta ca
nu exista in atlevai mai poi ivit si i spene pe cei mai mau pctoi i si i iduea li penitena am hotant sa ncep cu acest subiect predicile duminicale pe care vi le voi tine peste an II putem considera diept un
clasic pe printele Symon de Rennes caie consacra omilia din prima duminica a adventului judecaii de apoi cea din a 3 a duminica din postul Pastelul mvirtoiii i focului clin infern iar cea din a 24 a
duminica dup Rusalii judecaii individuale Girard se ocupa mai mult de infern de vreme ce u consacra trei predici pe an cu ocazia duminicii a 2 a si a celei de a 3 a de advent si a duminicii a 3 a din postul
Pastelul In primele doua insist asupra universalitii chinurilor infernului i a imposibilii i <Je a le melge in cea de a treia asupra duratei lor infinite
O alta indicaie convergent culegerea de cintn religioase peeaie Fraii din colile cretine le impuneau elevilor lor de a lungul anului 60
P\STORM.\ hRICI
ie\me in mu multe iinckui isupi i infernului m specul in cele clou i cinuin tefentoiie li monte in cel ce e\ oc i judecat i ele ipoi in le-iettlc unui suflet ci imn u o tem undi igit i cit M umoii si
Biblioteci ilbasti i si m l iiifii/i li c//6s uac Cmtuei i X i clcspie monte conine m specul ti oh ui mito ne
Ah Monte Ah ]uclec U i Ah condimnue Ah sentint i ele pe uimi Ah Sep u u e
\h lu^n Ah vece
Ah icpiobaie
Ah mmie Ah dispei
Ah mihnnt
In sfiisit si nu fim surprini si intilnim o ipasatoare insistena asupra infernului in lucrmle menite sa ofeie materiale de predicare in acelii timp mision nlor din interior si preoilor ele parohie Refenndu se la
memoria infernului si i eternitii Phihppe d Outieman apreciizi ca in republica cretina ir trebui sa existe doir doun nchisori una pentru atei iar ceahlta pentiu nebuni In prima ai tiebui barai cei ce nu cred
ca
exiti un infern destin U pentru supliciile pacatosiloi iar in cea de i doin idici m ca i de nebuni si alte csue cei ce ciecl in infern clar se incipatmeizi sa zic in pcat ele moarte ^ In articolul despre Infern
clin i si Btbhothcquc dt\prcdtcatcim Vincent Houclry susine ci shrsitul ele pe urmi este unul elin ispectele eseniale ale credinei noistre "* La nnelul lui Hvicmthe de Montugon considen ci icesti este un
subiect esenial ti mt ipioapt de toi pieclic itorn vechi si moderni i in to Ue cirtile ele pietate De acee i le aduce cititonloi i utilizatorilor o intieag i sene de tefermte despre infern extiase mai mtn clin
Scripturi apoi sfinii Pmnti in sfrsit elin lutoru mai receni Nu ar fi inutil sa amintim aici pimcipalele texte servind ele model in iceasta pnvma de vreme ce o pastoiala nelinitita si nehnistitoaie izohndu le
adesea ele contextul lor el n apiopimdu le mereu intie ele reuete s i cieeze de a lungul epocilor o convingeie colectiva traumitizanta
Li biza gsim Mitei 2~> 31 46 adic e\ociiei judecaii de ipoi cu oile 11 clie ipt i si caprele h stingi iceste i din urma fund sortite pedepsei venice Se iclauga Viat 3 12 Isi \ i stnnge giml in gnnai chr pleava o
va aide mtr un foc care nu se stinge Mat 10 28 temei va mai degrab de icel i c ire poate sa piaid i si sufletul i trupul m gheena M H 13 24 30 pilda neghinei Mat 13 4" ~>0 pilda nvodului din c ue se
aiunea ce este ru Mu 22 l 14 cea a nuntii fiului de mpiat eu alungarea omului venit tia haini ele nunta Mat 2~> 1 14 cea a feuoaielor nelepte i a fecioarelor nechibzuite Mat 25 14 30 cea i talantiloi Din
Vlarcu 9 42 43 este extiasi h iza mai bine pentru tine sa intri ciung in viaa decit sa u doua muni si sa mergi in gheena in focul c ue nu se stinge Din restul Noului Testament cel m n des invocate smt Evr 10
31 Infucoatoi luciu este sa c izi m mumie Dumnezeului Celui viu 2 es l 9 cei [care nu cunosc pe Dumnezeu sau nu asculta ele Evanghelie] vor avea ea pedeapsa o pierzare venica Apoc 9 6 voi don sa
moara i moartea va fugi de ei Apoc 20 l? 5?i daca cineva n a fost gsit scris m cartea vieii a fost aruncat in iazul de foc
stPIICIILh H MII a-LHL\IT> 61
Din Vechiul Test iment smt folosite in generil c ipitole din Iov (20 22 27) c ue descriu peclepsne i celor r 11 Ps 11 6 Peste cei i u plou i piimejdiile foc si pucunsi si un vmt dogontoi iiti
pihuul ele c ne ui ei pute \eisete clin Cutei nelepciunii cne evoca pedepse Ci sa nvee ci pun ceei ce picituieste cineva prin iceea se si pedepsete (Intel 11 16) fptui a slujindu i fie Celui
ore ai fcut o se ncordeaz pentiu pedepsii ea celor nediepi (Intel 16 24) risipii iu fost i mspaimmt ii amarnic i tulburai TU fost de nluciri (Intel 17 3) Smt amintite amenin uile
inspummtatoaie care figureaz in Ecclesiastic Dinii fiarelor i scorpiile eipn si sabia rzbuntoare smt ca sa piard pe necredincioi (Sn 39 36) vai v oua brbai nelegiuii de vei mun spre
osmda va vei osebi (ir 41 11 12) Din Isaia este extrasa profeia adresai mindrelor fiice ale Sionului i atunci in loc de parfum va fi miros de putrefacie (Isa 3 24) iar clin Ieremia cuvintul
Domnului voi face cuvintele Mele un foc m gura ta i poporul acesta lemne i focul le va mistui (Ier 5 14) tot atitca indic Un concrete pe c u e a brodat inepuizabila imaginaie a
predicatorilor
Autorii clin pnmele secole ale cietmismului cel mai des citai in legituia cu infernul smt l tituh in sfntul Cipnan sfntul loan Hnsostomul shntul Augustm si sfntul Gngore Intr aclevar
Tertuhan i scris despre focul infernului ca pun nituri sa este incoruptibil pnntr o putere ce i a fost data de Dumnezeu pentru a chinui si ca nu nimicete ceea ce arde ci pastieiza neitins
Sfntul Cipnan ne asigura ci nenoiocitn (damnaii) devenii nemmitoii vor trai in mijlocul vpilor Corpul iruncat in flac 111 va aicle m vecii veciloi faia a fi nimicit 8 Pentru sfntul Io in
Hnsostomul acest supliciu U internului este groaznic dar iclaugati miile ele toi tun despie cate nu vei spune nimic comparabil cu privarea de slava piei ciui' Evocmcl in alta parte durei i
mai concrete adaug Sa ne gmdim asadai ce nefericire e si arzi nencetat sa tu cufundat in tenebie sa te mistui in gemete si stringi clin dini tiri sa te isculte nimeni Daca ntunecimile smt de
i)uns pentiu a ne tulbuia sufletele asuprite atunci ce se v i intimpla cind 010111 beznei i se v \ adaug oro nea chinunloi
Sfntul Augustm este o sursa esentiila asupi i icestei teme ca asupia atitoi altora Cttatia lin Dumnezeu mai ales este invocata Hy icinthe ele Mont irgon l citeaz de p itiu ori cu tnmiteri
giesite ele altfel a) A fi pe vecie desputit de Dumnezeu este o pedeapsa Uit de mare pe cit e Dumnezeu ele mai e b) Aceasta este tirea lor [a d imn iilor] niciodat vii niciodat moti ci
murind fr ncetare in chinuri c) Duierea va ramine pentiu a chinui pe vecie ui mtura vi dinui pentru i simi ntotdeauna duieiea d) Putere i infinita i lui Dumnezeu n pedepsete pe
damnai cee i ce face mtr un moel de neexpiimat clar real n De li sfntul Gngoie cel Maie reinem in special uimatoarea afnniatie Pedeapsi este pe masuri ofensei i fiecare osinclit va fi
chinuit de foc in funcie de mrimea i enormitatea crimei savrite u Cu ase veacuri mai tirziu i sfntul Bernard i aduce contribuia mtrucit scrie Avem dreptul de a 62
PASTORALA HRICII
pedepsi ntotdeauna ceea te nu poate fi ispat.it prin nici o satisfacie i Ceea ce a fost fcut nu poate sa nu fi tost fcut Ceea ce depete timpul nu poate trece o d ia cu timpul prin uimaie
tichuic s suferii pe \ecie de rul pe caie pe vecie vei recunoate ca l ui comis H
Autorii receni dai ca exemplu de Hvacmthe de Montugon in plin secol XVIII celor caie tiebuie sa vorbeasc despre infern snt m principal Bourdaloue Giroust Massillon Dufay Cheminais
Pallu crora li se vor adaug cu folos materialele inspirate de Refleciile Printelui de la Colombiere n Refleciile cretine ale Printelui Croiset i n k*eun de morala de Nicole (4 voi al
doilea tratat cap 6)
De a lungul secolelor au fost aduse obiecii discursului ecleziastic despre infern n mod evident una dintre ele a fost reluata de fiecare epoc n parte de ce Dumnezeu pedepsete pnntr o
pedeapsa venica o greeala trectoare' Rspunsul a fost omogen de la sfntul Gngore cel Mare pna la nceputul secolului XX S o citim ntr o predica a sfntului Bernardm de Siena 14
Autorul unui pcat de moarte explica mai ele predicator prefera ceva nestatornic binelui venic i determinat Deci el dispreu ieste i ofenseaz binele venic i infinit Insa ofensa este pe
potriva ofensatului Or de vreme ce acesta este infinit i ofensa trebuie judecata ca fund infinita in consecina pentru ca pedeapsa trebuie sa fie propor tionala cu ofensa este necesar ca
pcatul ele moarte s i fie compensat pnntr o pedeaps infinita Oare justiia umana ictioneaza altfel' Nu l desparte pentru totdeauna de societatea civila i neamul omenesc pe ucigaul crui
cnmi n a durat dect o clipa' Lrmeaza un raionament asupra duratei i a inteniei Este adevrat ci pcatul este trector In icest sens el este finit Dar dmtr un alt punct de vedere putem spune
ca dureaz la infinit i deci poate fi pedepsit pe vecie Sfntul Gngore a explicat in ce fel iar Beinardin u reia demonstraia daca ar putea pctoii ar don sa triasc pentru totdeauna cu
scopul ele a pctui pentru totdeauna Cci ei dovedesc cu prisosina ca \oi sa tiaiasca pe vecie pentru a pctui pe vecie de vreme ce nu nceteaz sa fac ru atit cit tiaiesc Ii este aadar
necesai justiiei lui Dumnezeu ca aceia care n au vrut sa pun capt pcatelor lor att ct au tiait sa fie pedepsii pnntr o pedeapsa fr sfrit 1'' Dumnezeu se uita nu att la fapte cit la intenii
Cu trei sute de ani dup sfntul Bernardm de Siena panntele Girard icia aceleai argumente ntr o predic clespie infern destinata ranilor i se bazeaz i el pe sfntul Grigoie lata esenialul
cuvintelor lui fondate pe doua principii incontestabile
Primul este icela ca pcatul trebuie pedepsit pe cit menta Al doilei ca pcatul trebuie pedepsit att cit exista Oi este de netgduit ca pcatul de moaite conine o lutate infinii prin urmate
trebuie pedepsit prini o pedeapsa infinita Oi damnaii fund fpturi i fiine limitate i finite ei nu pot fi capabili s supoite o pedeapsi infinit m ea nsi deci trebuie s fie infinita n raport
cu durata sa iat venicia
SbPLICIILh LUMII CELULALTJ-
63
P \catul tiebuie pedepsit uit cit exista Dumnezeu trebuie s pedepseasc p ic itul att cit icesta persista oi pcatul va dura pe \ecie n cei moi ti m tceisti st ne infioiitone si \i exiti intotde iun
i Imedi u ciupi iccstc ifiimiu Gn ud ficc tnmitcn li sfntul Grigoie"
Cu mai multa vehement Hvacmthe ele Montargon i imagineaz ce \ a spunt ntr o zt Dumnezeu pctoilor
N iveti ele ce s i va phngeti n avei dect ce meritai n timpul vieii ii calc in picioare legile unui Dumnezeu venic trebuie ca ispiiile acestei crime sa fie venice nu v ai cit niciodati
pentru cnmele voastie nici eu nu m voi cai pentru chinurile voastre V ai razvntit faia ncetare m voi rzbuna i eu nencetat Nimic nu v a nfrinat insultele nimic nu v va msura durei ea
Sufletul vostru care a pctuit ei a nemuritor n trebuie un supliciu de acelai fel un supliciu nemuntor '
Aceast logica scolastica ce a supralicitat textele biblice duce la afirmaia ca un singur pcat chiar trector merit o venicie de chinuri tema banal a unei pastorale care se vrea percutanta
O cntare de Gngnion de Montfort atribuie aceasta plingere unui damnat
Pentiu un fie ic Pentm o placeie de o clipa Am pierdut viai venica Tuibez nencetat de mime {H
Dramatiznd ntr o maniera clasica formula sfntului lacov (2 10) o alt cntare a aceluiai autor afirma A nu te supune unei singure porunci / Este crima crimelor 19 O predica lazansta
conine urmtoarea exclamaie pe caie predicatorul i o atribuie unui damnat Cum 1 pentru un pahar cu apa mocirloasa adic pentru o plcere necinstita am pierdut cerul' Cum 1 pentru un blid
cu linte adic pentru nite excese alimentare am pierdut binecuvntrea Tatlui ceresc snt obiectul uni lui i s alungat din paradis' 2) Iezuitul Vincent Houdry i sftuiete pe piedicatori sa
fac bine neles faptul ca un singur pcat de moaite ne face demni de acest supliciu [infernul] "
n culegerea de cntan figurinei m Vtanuel (iei, retraites et mii,sions a lusage du diocew de Renne\ un damnat constata Pentru o singura ofensa muli snt cu noi In acest loc funest 2' n
cursul unei piedici duminicale printele Guard l apostrofeaz pe fiecare din asculttorii sat Cum pentru cteva pahare cu vin pentru a va satisface lcomia vrei s va condamnai la a suferi
o foame i o sete venice' Pentru o plcere brutala i ele moment viei sa v condamnai pentru totdeauna la a fi ngropai n uiguiile infernului 1' Pentru o bruma de gloiie vrei s fii clcai
n picioare de diavoli i de osndii i s devenii gunoaiele nchisorilor infernale' 'n mod asemntor la sfrsitul Vechiului Regim printele Nicolas Le Gali i nva enoriaii bretoni
Considerai c un singur pcat de moarte este suficient pentru a v damna, dac avei ghinionul de a muri fr a-1 fi mrturisit si fr a fi fcut peniten Prin PASTORALA l RICII
nelegei t i trebuie si luiti immtt Juii de p ic nul venial de \reme
i p i?iti de p ie nul cit Llm i spic picatul de
Stiictuii c\ isiim an ihil \ i piedicii >i de Ut ici U i isupi i mfeinilui re\elei7i tiei nm insistente steieotipe Iezite ele c i/nelc supoitite de eitie dimnjti Inti icle\ ir atit sufletul cit si tiupul loi ui
de suferit ui dubli pecie ipsa \a dui i venic Ordinea ele expuneie i celoi tiei elemente ile discursului este secund ua in raport eu prezena lor constinti Sfintul Bei nai din ele Siena mea
tributar modei scolastice i diviziunilor si sulxlivi ziunilor distinge eele optsprezece cazne spintuale care i apas pe cei condamn Ui 1) sint lipsii de beatitudine 2) se tiu afurisii de
Dumnezeu 3) i compai i soarti cu gloria celoi preafericii 4) sint roi de viermele remuscarn 5) sint itinsi de un foc spiritual 6) de ibsena eterna a fericirii (este repetaiea primului punct) 7)
de o continua frica 8) de ruinea ele a i ti climele cunoscute de toi 9) ar viea sa le f ica iau (celor ilesi) cli nu pot 10) sint revoltai mpotriva pedepsei care i i lovit 11) se eletesti pe ei
nii 12) n imidiaza pe cei alei depetare a punctului 3) 13) i pieicl sperana in mintuire 14) au certitudine i d imn un li) sint bintuii ele o fmie demoniaca 16) sint orbi clin punct de \edeie
spiritual fund lipsii de h ir 17) hulesc nencetat 18) tiu e i nu se mai pot tascump ua Difentele suplicii spuituile subtil puse in evideni de Bemaiclin sint piezente mu mult sui mai puin in
toita pieclicaiea postenoai i isupri internului poite eu o mai maie insisteni isupia pedepsei de i nu putei \edei pe Dumnezeu (privaiea de viziune i beitifici) pi isat i de altfel pe pi imul plan
ele matele predicator italian Dai in Ie0atuia eu acest subiect nu este u soi si i impresionezi pe auditoii inti o mmieia concrei Astfel coi pusul de predici lazanste clin secolele XVII XVIII
explic i fapti l c i in viata iceasta nu resimim decit slabe elonnte de i l cunoate bine pe Dumnezeu pentiu ca sufletul nostru este continuu tras spre pamint ele legituii stnnsi eu tiupul clar pe
lume l cealalt fund ehbei U de toate piedicile el \i avei elonnte si tendine nelamunte de i se uni eu Dumnezeu pe eaie l va considera ceni ui sau sfiisitul sau si feiieirea si supremi Dir
explica misionarul anonim thmnatul \a don cu putere sa se ndrepte catic Dumnezeu i n o \ i putea face pe de iha parte )uclecatoiul corect si nenduplecat i va face o glorie clemna de
justiia sa din a l cufunda in cel mai adine infern O predica bretoni a reuit mai bine mi se pare decit multe altele mu eliboiate si si tac i auditoriul sa mtele iga cit ele gra\ i este pedeapsa ce
const) in indepart irea de Dumnezeu Aici putem citi
S i i pieizi pumni s i ti pieizi pnetemi s i ti pieizi axeiei s i ti pieizi sanat ie i ah toite aceste pieiden sint m ui Totui ele nu inse imn i nimic in lapoit cu pieiclerea ele cue \a voibesc Di cinci
n o sa m u uei nici cel mai mic luciu cinci vei fi pe o 2,1 ini icla de gunoi ca omul cel sfnt Iov nu vi vi lipsi nimic clici Dumnezeu va fi cu voi Dar daca l ai pierdut pe Dumnezeu ai
pierdut totul atit
SLiPLICIILF LUMII Cbl HLALTh
pentiu ie ist i lume cit si pentru ce l ilta Smteti ] ilmc i decit o femeie fu i so decit un om fu i piti lui titi
itr o st u c mu decit un copil
Mc ol s Le G ill i coninu i icleca iidieindu si singui o obiecie chmmtii nu si vor da seima ele pieiderea sufent i Vii laspunde oritorul isivordt seama cu vrf si ndesit Acum nu l vedem pe
Domnul nostru si nu ne vedem nimicnicia Dar dup moarte vom nelege bhndeea plcerea mulumirea aduse de prezena m easi lui Dumnezeu m preajma lui Atunci Domnul u va spune el
imn itului Pn\ este casa aceasta fericita privete o bine ii place dar nu i pentru tine De unde mima i disperarea celui pedepsit Un copil mie care l vede pe tatl sau munnd nu devine
contient decit mai tirziu de importana pierdem n acelai fel de abia in momentul morii va constata damnatul amploarea dezastrului i binele de care s a lipsit"
Chnr predicile sau fragmentele ele predici ce se ocupa de supliciile spirituale ale celor respini deviaz deseori spre detalii concrete mai uor ele evocat decit c izna privam de vederea lui
Dumnezeu hicloasi companie a demonilor disperarea blestemailor care se devoreaz singun supliciul lui Tantal emd i aduc aminte de petrecerile pamintene etc De aceea descrierea
chinurilor coiporale (chiar daca ele afecteaz sufletele m ateptarea judecaii clin urma) a constituit ntotdeauna proba ele rezis tenta a predieiloi despre infern prima i cea mai impoitanta
fund aceea a focului Gaston Bachelard spune despre foc este un fenomen privilegiat ce poate explica totul doar el primind cu atita clamate cele doua valorificri contrare binele i i iul
Strlucete in paradis Arde m infern Este bhndee si tortura Este buctrie i apocalips Este un zeu tutelar i tenbil bun i ru 10 Ci\ ihzaia noastr tehnica stapinind clin ce m ce mai mult
focul a ndeprtat de noi prezena sa in asemene i msura incit ncercam sa l renviem eonstiumd emineuu in casele noi Altdat dimpotnva flacanle exercitau asupia oamenilor o veritabila
fascinaie amestecata cu o imensa teama Luminau purificau nclzeau dar i distingeau Aneantizau pcatul ereticiloi i al viajitonlor dar i devastau fieevent oraele i ardeau complet feime
i recolte Cu greu ne d im seami de frica ndreptit faa ele ti isnet nainte de inventarea para trsnetului Cinci citim in cintarile pentiu misiunile capucinilor anumite strofe asocnndu l pe
Dumnezeu eu tunetul i tiasnetul trebuie sa ne imaginam i impactul lor real asupia minilor Dumnezeu cai e arunca trsnetul / Astzi se indura s i intre 11 nune citim mtr un cmtec ce
pregtea mprtania11 O alta cintaie l pune in alerta pe pctosul Adormit spuninclu i Tu l vezi [ = pe Dumnezeu] maimindu se / Braul sau apuca trsnetul / Pentru a te face pulbere u
Totui in epoca studiata in aceasta carte n a fost complet uitat frigul (refrtgemim al lui Tertulian) printre supliciile rezervate damnailor Acesta figura la loc de cinste n Apocalipsa lui Pavel
(secolul III)" Bernardin de Siena a situeaz n poziia a aptea (ngorfngons) printre cele optsprezece 66 PASTORAIA hRICII
chinui i extiinseu ale cond imnatiloi intre incendiul cai e nu nimicete i foamea cart te fice turbat * Teitiul poezia si c int inie bretone din secolele XV XVII teii vieo su/cci clc tnmitcii la
infernul lecc li ibisul i tec sili moiiteiiece Fu^ul mtun l ipare si m evul el isie in piedicile lazanstiloi' in cele ale lui Bndaine ( foame sete tuibata hig ascuit cilduia coplesitoiie ' ) in Le
Chemin du cicl (Calea ccniliu ) difuzai de Biblioteca alb istri ( din apele reci i ngheate vor fi iruneai in focuri pirjolitoare w in didahiile lui Girarcl ( voi trece faia ncetare ele la o
extremi cldura la un frig extrem " In mintea acestoi autori cea mai grea dintre torturi este mai mult decit frigul sau calduia trecerea de la una la cealalt Este interesant de remarcat ca
pentru a justifica trecerea de la frigul extrem la cldura extrema predicatorul lazanst i Girard se sprijin amindoi pe Iov 24 19 tradus in epoca prin va trece deodat de la zpada la o cldura
excesiva i pcatul sau l va conduce pina n infern 4 pe cind traducerea Bibliei de la Ierusalim este Cum sint sorbite de secet i si de cldura apele zpezii aa nghite Locuina Morilor pe
cei ce pctuiesc
Frigul ramine totui episodic in infernul secolelor XVI XVIII Rel itinclu i viziunea referitoare la locurile chinurilor venice sfnta Tereza ele Avila scria Mi am simit sufletul pirjolit de un
foc atit de m0rozitor incit cu mare greutate l as putea descrie pentru ca nici nu l as putea concepe M simeam aisa si parca hcuita in mu de buci Sa arzi pe lumea asta nu este nimic in
compaiaie cu a arcle in cea de dincolo Intr adevr ceea ce conteaz in primul nnd m predicarea ele altdat pnvitoaie li infern este tot ceea ce se laporteaza li foc si la calduia fum clens
plumb topit ulei clocotit cazane ncinse *2 iazuri de foc fr margini i fr fund ^ etc In astfel de locuri unde flcrile nu lumineaz damnaii plmg cu laciimi de foc Este ceea ce afuma
Godeau cmd anuna pe viitorii condamnai Atunci vei geme atunci vei phnge itunci vei suspina dar lacnmile va voi arde cci voi fi de foc 4<1
Focul infernului este el metafonc ' Pe urmele multor iltora Nicole ne asiguia ca nu este nici o nevoie potuvit latiunn de a imagina un alt foc decit cel deja cunoscut nici o ali durere clecit
cea simit cind actioneiza asupra trupului nostru * Bourclaloue ifirma la iindul sau ca i exercita activitatea asupia spmtelor si trupunloi mtr o maniera pe cit de adevrata pe Uit de
suiprmzatoare " Metafonc sau nu focul este o creaie a lui Dumnezeu caie foreaz legile naturii tot Bourclaloue ne spune - pentru a face din el instrumentul rizbunarn sile 4 Ai incit
durerile cele mai ascuite [de pe pamint] supliciile cele mai lente torturile caznele cele mai neateptate feluri ele a muii comparate cu acest foc nici nu menta numele de chin 4K De unde
efectele sale uimitoare El v i aciona explica Nicole asupra ntregului corp [al damnailor] aa cum acioneaz asupra tuturor prtilor unui fier nroit absolut toi nervii toate fibrele i
tendoanele vor fi afectate i vor produce o durere violent 49 Ciudat acord intre iezuit i jansenist
Locul deinut de foc in imaginaia de altdat explica fr ndoial tiradele despre infern ale predicatorilor facile dar impresionante Pe
SUPLICIILF LUMII CI-LtILALTF
67
aceasti tema nliemi au fost de nentrecut si menta sa citam citev i clin tiradele lor In predica despre infern i celebiului iezuit Paolo Segnen (cel B urm) citim m n ales
K tul \ i lup pentui toi cil ui i \ i tine locul tutui oi suplicnloi Iu ie impieuni Te \ i fice si simi in icehsi timp aisiti j u itecului i ice l i gheii intepituri vipeiei veninul di igomioi dinii leului
violenta toituuloi smulgetei vinelor dislocai ei oaselor grindini de pietre potopul Iov itunloi de bici Unturile ctuele pieptenii de fier spinzui a tonie totile i cipiele de toituia pe toite icestea
le va icuni le vi stunge impieuna
Se va fi remarcat ritmul din ce in ce mai accelerat al unei enumerri menite sa in mulimile fr suflare Dar oratorul mea n a terminat cu focul Mai departe adaug
Acest foc le va seivi [damnailor] diept locuina vemint mobilier pat cuveitui i drept nsoitor sau once altceva el se va uni atit de strins cu trupul loi va intra va ptrunde atit de bine in
adincul sufletului loi incit nu l \ ei putea deosebi pe damnat de foc nici focul de damnat '
Ct despre Leonarel de Port Maunce alt misionai italian foarte cunoscut el i ncepe astfel o predica asupra infernului folosindu se desigur de repetiii frapante pentru asculttori
hocul focul asta este rasphta pentiu peiveisit iea voastia pctoi imaii 1-ocul focul si focul din infern Foc m ochi foc in guia foc m maiuntaie foc in git foc in nan foc mauntiu foc in afaia
foc dedesubt foc deasupia foc in toate p utile Vai nenorociiloi vei fi ca nite t iciuni in flcri in mijlocul icestui foc
s/i in Frana a fost folosita pastorala focului fapt dovedit de urmtoarea piedica a lui Gn ud
Dimnatn ne isigui i el nu vor vedea decit foc nu vot icspiia decit foc l voi ivea din toate paiile mti un spaiu imens Focul va fi elementul loi n va hiani n va pastia venic int ici pentiu a i
toituia venic Li se v i stiecuia pina n mduva oaseloi le vi pujoli toate paiile coipului i le va ptrunde in intiegime Limb i le va fi ca o baia de fiei mioit buzele aizinde ca plcile de cupiu
ceiul guin ca un cuptoi ncins dinii ca nite pitiaele de oel incandescent plaminu ca nite foaie ele foc stomacul i pmtecele ca un cieuzet unde se lafmeaza cele mu dure metale 1
Oaie directom de contiina din Occident au expnmat astfel trans pumnd o o frica de foc colectiva ce le ddea multora comatun? Aa s ai putea crede Dar in afara de aceasta cum sa nu
vedem m unu predicatori adevia.i incendiatori ' Or ne aduce aminte Gaston Bachelard psihiatria moderna a elucidat psihologia incendiatorului Ea a artat caracterul sexual al tendinelor
ku Focul mocnete mai sigur mtr un suflet decit sub cenua Incendiatorul este cel mai ascuns dintre criminali Visurile despre foc se numra printre cele mai clare mai limpezi cele a cror
interpretare sexual este cea mai sigur '4 68
PASTORALA l RICII
Focul internului este atroce imens si m n mult este nelept Ln foc de pe lumea cealalt inteligent iat o iclee strveche Clement din Alexandt ia f leea distinci i mtr iclcvar mtit focul de\ or
mt si nimicitor torturmdu i pe cei de ncindieptu de lx.il piuclent si inteligent trecind prin sufletul pac Uosiloi care pot ti iertai Ougene si Meropius Pontius Paulmus au vorbit i ei de acest
toc eximinator si sivant ce nu va arde decit partea rea a pctosului permitindu i acestuia sa si ia zborul ctre viaa venic Or ce a devenit in secolul XVII focul inteligent 5 Din purificare a
devenit pedeapsa i a cobont cu o treapta Predica lazanst despre caznele corporale ale infernului explica spnjimndu se pe Tertuhan pe sfntul loan Hnsostomul st sfntul Augustm ca focul
infernal nelept i selectiv va ti sa deosebeasc rutate i fiecrui pcat pentru a pedepsi cu rigurozitate partea corpului i facultatea sufletului rspunztoare de un pcat mai mare i le va
face sa resimt o durere mai vie decit cele care n au fost atit de criminale Va face deosebire intre un paricid i o crima intre un incest i un adulter Intr un cuvmt va fi comisarul deputat al
justiiei Domnului pentru a culege informaii despre crimele pctoilor si a le aplica tot atitea chim n pe cit merita fiecare sim fiecaie parte a corpului si fiecare facultate i sufletuk i Acest
foc nu poate fi aprins decit de Dumnezeu Convingerea lin Pitrre de la Font este ca nsui Dumnezeu este principiul efectiv i imediat al focului care i arde [pe damnai] el l aprinde prin
suflarea sa aa incit mai degrab Dumnezeu este cel care i va arde prin intermedn l acestui foc decit focul in sine 8
In epoca clasica predicile ce descriu m amnunt suferinele corporale ale damnailor au abandonat prea bogata distincie scolastica a sfntului Bernardin de Siena care enumera optsprezece
ti prefera sa le legrupeze in funcie de cele cinci simuri pe care le pedepsesc a) nchisoarea infernala este ntunecata dar tenebrele mspaimintatoaie ni i mpiedica pe condamnai s i vad i
demoni spectre clragom si multiple instrumente de tortura b) Auzul are supliciul sau particular pentru ca m intern nu se aud decit urlete blasfemii reprouri batjocuii conceite triste si
incomode c) Mirosul este si el chinuit infernul fund cloaca tuturor murdriilor universului si damnaii degajind ei nii o duhoare de nesuportat d) Gustul se vecie afectat prmtr o foame si o
sete de nenchipuit Singurul vin but de damnai este acela al mmiei lui Dumnezeu preparat m cupa rzbunam sale e) Ct privete pipitul cel mai puin nobil clin toate simunle noastre
trupeti cauza unei infiniti de pcate foarte nsemnate acesta va fi atacat de chinuri ngrozitoare prini e care desigur aciunea multiform a focului
Autorii predicilor despre infern nu le ofer ntotdeauna asculttorilor aceast repartizare logica pe baza celor cinci simuri Un alt topos (ce se altur finalmente celui ele dinainte) consta m
a explica prin intermediul unor exemple terifiante ca supliciile infernale depesc tot ceea ce poi suferi pe pmint din cauza bolilor a calamitilor naturale a justiiei sau rutii oamenilor
Sint acumulate chinurile cele mai mspiminttoare i se
SI PLICIILfc LIA1I1 CFLHLAm 69
dec la i i el adun ne nu smt deeit o schia palid i ceei ce nclin i d imn un fund ade\ irat ele altfel deci u i Joseph Lambert invocindu l pe stmtul Augi sim ci supliciile ie/ei\ Ue in \iiti ceililta
pentru cei t n smt infinit mai imn decit pedepsele elite de Dumnezeu m iccista viai celor c ne nu s au supus lefilor sale sfinte
Cinci citim predica despre infern red ictata de printele Lonot ne gindim la piezentnea detaliata a supliciilor fcuta cu amabihtite de Nashe 6 Acelai sadism in evocarea det iliilor
abominabile aceeai dorina de a i oca pe cititori i asculttori aceleai viziuni de comar acelai muzeu al ororii Dup ce a acumulat toate suferinele a cror scen smt spitalele Lonot i
invita publicul sa urce pe esafoade pentru a vedea diversele suplicii inventate de spiritul cruzimii dup cum spune Tertuhan pentru a i chinui pe primii credincioi care i fceau pe calai sa se
infioare si storceau lacrimi din ochii tuturor participanilor la spectacolele inumane i barbare 2 Urmeaz o enumerare halucinanta de torturi unele mai inspaiminttoare decit altele nchei ia
prin concluzia Adunai toate supliciile la un loc alctuii in minte un rezumat Imaginai va c o persoana le suporta pe toate in acelai timp fierul focul fnrele i toate celelalte - si eu asta nu
vei avea decit o schia grosolana i foarte impeifecta a si plicnlor infernului Astfel de enumerri smt prezente i in predicile lui d Outreman ' de La Font Bndaine Giroust^ Girard si ale
multor altora Aceasta literatura nesntoasa ne permite sa ntrevedem la autorii si o violenta agiesivitate ce se exterioriza prin ameninri delirante la adresa pctoilor Exista suficient
infern pentru a i pedepsi dup cum menta5 se mtieaba oratonanil Bouree"8 O ntrebare pusa i de mi Ii alii
l Itima constanta a predicii 11 consacrate internulii este insistena asupra veniciei chim nloi Venicie mspiminttoare este un clieu in piedicile de acest tip F atit de banala incit ai fi tentat
sa nu i dai atenie Dar Gerson Burton si toi cei ce au ncercat sa vindece boala scrupulului si melancoli i religioasa au pi s m garda impotuva refleciei constante asupra tulburtorului mister
m u ales ai nci cinci este asociat cu evocai ea supliciilor infernului Aceasta isociere fund frecventa nu este nentemeiata presupu nerea conform creia ginclul eternitii a traumatizat un
numr important de cretini de altidata Bourgomg autor totui moderat i ostil oricrei exagerri mediteaz nu fr ingoasa asupra infernului si a eternitii
Ca un al tieilea exeiciiu este un sfat dat mtr o predici a indica oioarea si \esnicia chinuriloi i i inchisom infernului pucmuiti de un pac it greu pentiu c i nenoiocitul osmdit nu v i pute > sa
ispae isc i niciodat mcai un picat si dup iceei nu \a mai iei in veci O sfrit T! tuturor nenoroc nloi f.Jri de sfisit O nceput ce va dura venic Vai viai c u e vi muu si moarte care va trAi
m veci Ei bine cmd voi fi pe punctul i in pericol de a comite un picat de moarte sa m gindesc la aceasta venicie inspimintatoare i sa am ntotdeauna in minte mpreuna cu Dasclul
hirotonisit anii eterni w 70 PASTORAIA FRICII
Oratorii piosi s au istovit m comparaii voit nepotrivite pentiu i incert i si le explice aseulttonloi durai infinii i releloi din infern un etic crui i nu i^iscsti niciodui capitul secole mu
numeioise decit pic itunlt din ipamiin clecit hiele ele nisip ile taimuiiloi clecit fnele de pi if de pe mtie-,ul pimint Ou ird pieferi totui sa insiste isupri celoi don \ imitim ce pai sa fi dus
nnagin Uia cel mai departe pe m u ginea acestui subiect Prima este aceea a unui glob de un milion ele ori mai maie c i al nostru si pe care o pasaie ar veni sa ia cite un fir de pamint la
fiecare 100 000 de ani A doua aceea a aceluiai glob dar din bronz pe care o furnica s ir munci sa l toceasc Atit pasarea cit si furnica ar reui mtr un timp nemsurat de lung sa sfreasca
globul terestru Dar acest timp ar fi in continuare infinit de ndeprtat de venicie pentru ca intre finit si infinit nu exista nici o proporie In acelai spirit printele Le Gali l asigura pe
pctosul inveterat viitor damnat
Dup ce vei fi fost in mfem atitea mu de ani Uite i sute de milioane de ani cite clipe au exist it de h nceputul lumii cite fne de iarba exista pe pamint cite fire de nisip pe armun nu vei
face decit sa ti ncepi [sufenna] O eteimtite o eteimtite Nu te pot nelege duchcanu te putem nelege putem cel puin sa meditam puin asupia ta Gindiiva deci fiailoi la
eternitate de mai multe oii pe zi Muli pctoi s iu convenit leflectind h ea i \ oi ai putea face li fel c! ica ai vi ea ' Meditaii i o aritmetica de ne apuca ameeala acesta ei a si scopul
Purgatoriul, infern temporar
Ctre infernahzare
In maiea sa luciare 2 Jacques Le Goft a artat cum s i trecut in mod piogresiv de la ncercrile care i punfiea pe defunci - o noiune foarte veche m cretinism - la locul unde acione iza
acest loc fund cu adevaiat definit i constituit de la sfiritul secolului XII El a subliniat i funcia iniiala a acestui dincolo intermediar m locul unei retnbuin m negru sau alb el oferea de
acum ncolo pedepse gradate adaptate fiecrui pctos pocit i tuturor categoriilor ele pcate veniale El constituia deci -mcar m teorie - o limitare a infernului El deschidea calea spre
paiadis delincvenilor de importana mica sau medie Surplus de secuiizare i adaos de speianta Biserica asigura c rugciunile celoi vii pomenile mesele indulgentele aveau puterea de a
micora timpul suferinelor din purga toi iu
Pierre Chaunu subliniaz la nndul sau toate meritele purgatonului El a avut o valoare nalt pedagogica motivarea asupi i lumii de dincolo evitind - a spune mai degrab
trebuind s evite - frica paralizanta de mfem A fost un factor de progres social favonzmd dezlipirile cretintii occidentale I a apropiat pe cei vii de cei mori i a provocat o
compenetrare"
SIPLIUILt 11 MII CtLHLAI/n- 71
(comptnetration) \ destmeloi loi A prelungit m timp biogiafi i indivi du l i a celor deli nei A contribuit 11 ivmtul e mustieii deci h ritm nea psihologiei " Totui o iha lemnci peitmenti i lui
Piei re Chiunu - Uit teologii c itolici cit si icspons ibiln piotest mtismului po Ut din cauz i unei i itionalitni lume comune n iu neles poziia Biseiicii onentale care se loaga pentiu mori fira
i tine num u pentru Uit o eontibihtite i f iptelor
In ciuda intentnloi Uisate la cel mai nalt nivel s a piotlus o inferna hzare a puigatonului Aceasta formuli a lui Artuio Giaf este reluata pe buna dreptate de Jacques Le Goff Acest aspect ne
va reine m cadrul anchetei noastre asupra fiien
Discursul despre chinurile purgatoriului a oscilat intre doua tendine una meeicinci sa minimalizeze cealalt sa dramatizeze pedepsele provizorii de dincolo Aceasta din urma s a sprijinit in
primul nnd pe o afirmaie a sfntului Augustm Focul purgator este mai greu decit toate chinurile pe care le poi vedea simi i imagina in lumea asta La autoritatea episcopului de Hipona ce
polemiza cu milostivii laxistu timpului sau sa adugat aceea a sfntului Toma dAquino care i a nsuit tragica aseriune 8 In sens invers sfntul Chirii din Alexandria (t444) scrisese lefentor
la cei care n au fost mladite neproductive Intr o ncercare nensemnata le au fost restituite abundena i fecunditatea Mic este necazul cai e ne purifica totui impunmdu ne de sus disciplina
sa aceasta ne face preafeneii
Opinia sfntului Augustm n i fost primita ntotdeauna tara contestri Domimque Soto a temperat o mtr o miniera ne isteptat" suferinele purgatoriului declara el sint atu de groaznice clar
rugciunile Bisericii atit de eficace incit nici un suflet oricare i ar fi grese ila nu va zbovi acolo mai mult de zece sau douzeci de am sn Bellarmmo i respins aritmetica (relativ) consolanta
dar a considerat diept probabila existenta unui loc ficind parte din purgatonu in care sufletele nu mai tiec prin chinurile simtunloi ci cloai pun cel al privam ele vedeiea lui Dumnezeu
puigatonu mult itenuat inchisoaie onoiabih parca senatonal i in care totui sufletele nu sint fencite si sufer chiar de mtnzieiea adusa beatitudinii lor M El declara de altfel ei nu accepta
foimula sfntului Augustm si a sfntului Toma potnvit eaieia cel mai mie chin al purgatonului este mai dureros clecit orice suferina m^rozitoaie de pe p immt Sigui explica el privarea de
Dumnezeu este o suferina mare du ndulcit uurai de sperana garantata ele a l cunoate din iceasta sperana 11 natere o bucurie de necrezut care crete pe msura ce se apiopie sfiitul
exilului De asemenea teologul iezuit prefera sa vorbeasc de aminare (dilation) mai degrab decit ele privare De altfel cum sa crezi ea nite suflete care nu aveau in momentul morii decit
citeva gieeli mmoie pot fi pedepsite pnntr un supliciu mai infioiator decit toate chinurile de pe pamint* '
Bellarmmo aparine familiei ele spirite ce se strduiete sa echilibreze chinurile i bucuriile puigatonului Mai poate fi situat aici sfntul Bernardin 1~>
PASTORALA FRICII
tic Siena eiie si nsuete nagici afirm itie a sfntului Augustin pieuzind ini ci sufletele ele dincolo suferinde dai sahatt tunost bezm cxten ou i tiu nu mtctitiiri si enumci t cele clou ispic/ece
but un resimite de icolo si c ire Ic t K sa inte s In secolul XVI o mic i lutiaie tons ii ia ipaniei unui suflet venit elin pui itonu ateii l unei c tlus,inte atlucc la nntlul sau mtlitatn linistitoaie
Defuncta nu sufer m moi continuu Ea simte miri usurui in fiecare vmen cu ocizia sarbitonloi Fecionei si in anumite zile cum ar fi Crciunul Pastele Imitarea Rusilnle sarbatoirei Tutuior
Sfinilor si pe 2 noiembrie I a fost chiar posibil clin cind in cmtl s i participe la bucuria sfinilor 84
Lucrarea cea mai importanta printre cele care nu fac din puigatonu un infern temporar este fr ndoiala cea a sfintei Catenna de Genova (1447 1?10) Marea doamna a dragostei puie
descrie purgatoriul aa cum l a simit ta nc clin timpul vieii Al sau Trattato (Tratat) exprima o experien mistica alctuita in acelai timp din durere si bucurie In mod semnificativ ea
ndeprteaz anumite nchipuiri potrivit crora sufletele din purgatoriu smt chinuite de demoni (Catenna de Siena Dialog ap LXXXI) si afirmaia prezenta li Bngittt tle Suedia (Reielau IV
8 si VI 66) cum ca unele suflete nu smt asigurate de mintuire Sigur ca ea nu neagi suferinele purgatoriului Ne ncredineaz dimpotriv c \ tluierea suferita este Uit tic maie incit nici o
limba nu o poate exprima nici o inteligena nu poate sesiza tea mai mica scmteie daca Dumnezeu nu i o descoper pnntr o favoare cu totul speciala * Ea adaug Chinurile tle aiti le egaleaz
pe tele din mfein 8 Dar tletlara totodat Nu tietl sa existe o mulumire tomparabih cu aceei a unui suflet din puigatonu cu excepia celei a sfiniloi din paiadis ** Mulumirea creste m plus pe
msura ce sufletul se ipropie de Dumnezeu prin purificare Catenna ele Genova nu menioneaz (ineidentil) suferinele sa zicem fizice ale purgatoiiuku detit pentru a spi ne ti acestei smt mai
puin impoitante detit thinul moral8 Aiti se expnma experiena mistica SufleK l in isteptaie sufeia pcntiu ca i da seami de impeifectiune i sa in raport cu modelul divin si ispira cu pasiune
la identitatea dintre el si Dumnezei El este atias tle un puternic tot al diagostei Dar piedita pcatului ce subzista m el l impiedita sa se lase in voia atraciei divine Neribtlarea tic a fi eliberat
este deci o imensa duieie Instmttul acesta arztor si stvilit iat purgatoriul 90
La ciiv i ani dup sfini Catenna de Genova doi teologi optimiti au stns despre puigitonu De Puttatorio al lui Cajetan (1}18) si tel al lui lean Etk (l->23) - ammdoua ndreptate mpotriva
lui Luther se strduiesc si dediamatizeze lotul intermediar Sufletele spune primul smt asigmate aici tle salvarea lor Ele nu triesc m oroare perpetua cci iubesc )iistiia divin si si suporta
cu plcere chmunle prin supunerea 11 aceasta justiie Eck arata la nndul su ca suferina nu nseamn teama i ca Luther greete cind asimileaz chinurile purgatoriului cu cele ale
infernului cel puin in privina duratei91
SIPIICIILE LUMII CEiHLMIT- 7^
Sfntul Fr mtois de S des si discipolul sau Je in Pierre Camus ui crezut ta si Cuerini tle Genova si letenntlu se la e i ti din meditnei la puisatonu putem e\ti ige mai mult consolue tleeit te
im i Episcopul ele Cenev i stue (c m I'ieiie Cimus sfitun cu trie si se cite isc i idmi i ibilul ti itat despie purgitonu scris de pieafencita Citermi ele Genox i La sfitul s iu l am citit si recitit
deseori tu atenie tlar mtotdeaum tu o noua platei t si tu noi tunostine si mrturisesc ta in atest domeniu n am titit nitiodata evi atit tle mulumitor In spiritul sfintei Catenm de Genova lean
Pierre Camus si sfntul Franeois de Sales explica refentor la purgatoriu
Este idev nat ca supliciile smt iit de mau aici incit durerile cele mii groaznice ale acestei viei nu se comp irl cu ele trimitere obligatone 11 sfntul Augustin du i satisfaciile interioare smt
aici astfel incit nu exist i prosperitate sau mulumire pe pamint t ire sa le poat egala Sufletele smt inti o continua comuniune cu Dumnezeu Ele smt total
upuse voinei acestuia tle se puiifica nci cu bucurie i drigostc II iubesc pe Dumnezeu mai mult decit pe ele insele Smt consolate aici de catie ingen Smt isiL,urate tle salv uea lor Mihmre i
loi fcaitt
im u este nti o pace foirte piofundi D ic i e un fel tle mfein in cee i ce pi veste duieiea este un pnad s n ceei ce pmtste ciuntea bhndi ce le cupnnde inima 9
Pe aceeai linie de gindire Fenelon piczinta mtr o paiantczi a unei ei ison spintuale o concepie consolatoare asupia purgatoriului Ai tiebui sa fu mea din aceasta viaa scrie el ea sufletele
din purgatoriu tihnite si mldioase in mina lui Dumnezeu pentru a i te abandona si pentru a te las distrus de focul rzbuntor al dragostei Felicit cel ce sufei i in felul aceti 9
Dar atunci de ce sa te rogi pentiu sufletele din purgatoiiu Rispunsul sfint ilu Fiancois de Sales si al luijean Piei re Cimus Asta elin cauza ca m ci ida av intijelor staiea acestor suflete este
foaite elureroasa si mtr ade\ 11 tlemna ele compasiune i noastia ele altfel Olona pe care i o \ or aduce lui Dimnezeu m cei este animata
Diseuisuriloi eehilibiate si linistitoiie alii le au opus o insistena tragica asupra caznelor din pui^atom Citim in seiienle caimelitilot elin Salimanea (secolul XVII)
\u socotim nepoi ivit ca un diept puasind pamintul cu t cantinte nsemn na de pacite veniale sau cu o datoue ye pentiu pac uele tapit ile aminate in ceei ce pi ivete vina dir nu in ceea ce pi
ivete tizni panunteasc i sa sufeie m timpul sau de puigatonu o pedeapsa a simunlot mu atroce decit cea pe caie o voi a\ea de mdurit unu damn ii peelepsii pe vecie pentru unul s iu dou i
pcate de moarte %
Daca purgatonul a fost fietvent infernalizat faptul se datoreaz nainte de orice predicilor inute de cei pe tare Pierre Chaunu n numete oamenii mmiei Sfntul Franeois de Sales nu se nela
Cea mai mare parte dintre cei crora le e atit de frica de purgatoriu spunea el o fac din 74 PAVTORAIA FRICII
interesul lor si din draqoste i pe cai e o au fati de ei nii mu mult deut pentiu intetesul lui Dumnezeu i n iceast i pentru c t de obicei cei CL It vorbesc clin im\ on nu mf Hisc iz i cleut chinui
ile iccstui loc si nu fenciic i si pice i pe cai e le gusta sufletele de uci Inc i in 19% aiton.il articolului
Purgitonul clin Dictionnauc de fhcolo^it calholiqut (Ditionat de Teologie catolica) sein in concluzie Paie ibsolut necesn sa reictionim impotm a tendinei unor piediciton care piezinta
puigitonul ca pe un adevrat infein cu excepia \esniciei )H
Jacques Le Goff l situeaz la loc de frunte printre lesponsabiln infernalizam purgatoriului pe dominicanul Etienne de Bourbon autorul unui Tratat de predicate (Tractaii^ de duet f s
materus piaedicabilibus) compus intre aproximativ 1250 i 1261 data morii sale" In icest tratat purgatoriul constituie al cincilea titlu din primul dintre darurile Sfntului Duh darul fricii
(De dono timoris) In interiorul acestui titlu trei capitole smt consacrate motivelor de a te teme de suferinele purgatoriului asprimea (acerbitas) pedepselor diversitatea lor (dnersiaO durai
lor (diuturmtas) sterilitatea (stenhtas = imposibilitatea sufletelor ele a obine mente dup moarte) nocivitatea (dampnositas = lipsi \ecleni lui Dumnezeu) c ilitatea chinurilor (tormentonim
qnahtas) si micul numai ele ijutoaie (\ubiemencmm paucitas cei vii u uita repede pe cei moi ti) Etienne ele Bombon descrie torturile \ emte clin Apocahpsa lui Pai ci pi m Putgatoi iul
^/ntului Pi ick si pe de alta pirte pentru i fice neles caricteiul dureios al condamnam de a nu putea vedea pe Dumnezeu isigura ca sfinii ar prefeia sa fie in infein dar sa l vad pe
Dumnezeu decit si fie in paraclis fr a l vedea Consideraiile negitive smt ilustiate cu 39 ele anecdote (exempla) Or afirma Jacques Le Goff tiatatul lui Etienne de Bourbon a avut un mare
succes si exempla au fost eleseon folosite
Pe urmele lui Ftienne de Bourbon Fian piedieaton pn sa fi contubuit m maie masuia la raspmcliiea in public a noiunii de purgitonu ca infein piovizonu elupa cum au tivonzit si difuzarea
temei Dansului macabiu ca do\ icla Mitoii de la irait pcmtcncc (Oglinda adei ai atei penitene l ^4)
i dominicanului florentin lacopo P issavanti luciate ele mue aidienti Autoiul l eleclaia aici stupid pe cel ce lefuza sa fac penitenta pe pamint gindindu se ca purgatonul este fcut pentru
aa ceva Mu intn v i avei el timpul s iu dorina ele a se cai m clipa moiu Du si ele ai fi aa ce nebunie si pieteu chinurile purgatonului despre care sfntul Augustm spune ca depesc tot ce
poi suferi in viata asta unei mici penitene aici1 ' Passavanti distinge eloua telun de ispiri puigatoare dup moaite Unele se efectueaz mtr un loc iflat undeva spre centrul pmnintului unde
este infernul si unele sufletele se punfiea in icelai foc existent in infern Celelalte smt supoitate pe pamint In ambele cazuri ele smt
foarte mau Pentiu a le demonstia el folosete o anecdota tragica (exemplum) localizata in comitatul Neveis si impiumutata de la Helmand de Froidmont O femeie nobila i cstorita s a
ndrgostit de un cavalei i au pctuit mpreuna Pentru a fi mai liber i a omont soul Caznd bolnav s a cit
SUPIICIILh IUMII CHEILALTE
75
ca i amantul sau Ci nare n ai fost condamnai la infern Dai martinul lor puigatonil este impiesionmt In fiecne no ipte goali si cu parul in dezoidme este uimuiti ele un cilaiet negi u cu un
cuit in mini Cil i ealaiet aiunca fi ic 111 pe ochi pe guri si n s Ei i)unge cui inel in apiopiere i unui snt hrg umplut cu ciibuni aprini pe c ire nul po ie tieee Clreul fostul s ai unant - o
ajunge din uima o lovete cu cuitul o rastoarm peste c irbum ipoi o scoate i o arunca pe gitul c ilului sau i fuge cu ea Discursul lui Passavanti despre purgatoriu este nc destul de arhaic
in raport cu ceea ce se va scrie i se va predica mai tirziu pe aceasta tema Mai mult el afirma ea bidiviul din povestire este un demon 102 autentic executant al justiiei divine In sfirit pentru
ca brbatul i femeia s au iubit in mod vinovat ei smt condamnai sa se urasc atita timp cit le va dura pedeapsa
Mai tirziu doctrina oficiala se va strdui - dar nu ntotdeauna cu succes -sa elimine demonii din purgatoriu i va nva ca sufletele suferinde nu mai pot pctui acolo si smt deci incapabile
sa urasc D ir elin alt punct de vedere exemplum ui dominicanului se adaug numeroaselor insistente posterioare asupra ngrozitoarelor suferine din purgatoriu Complainte des Trespasscs
(Plingerea celor mori) a rhetonqueur ului i canonicului Jean Molinet C11^07) este o buna mrturie cu privire la laspinchrea unei viziuni a purgatoriului in e irc aspectul negativ l
depete cu mult pe cel pozitiv Aelresmdu se celor vii care se lisa prini comocl in desftrile vieii prizoniem infernului provizoriu le spun
Vo vi odihnii in jilun Noi ne chinuim aii i piajii Sintei idoimiti in sunete de instiumente Foaite uoi i u noi fai i pic de mila Smtem tieziti cu totul in gioizi Despuiii cu toii iu voi
bine imbiacai Noi toituiai \oiinnsete noi in plinsete In clipa de fii nu exiti decit feiicnt i nenoiocne ]
Arzincl in focul inumin sufletele din purgatoriu solicita deci cu insistenta lugaciunile
Infernul provizoriu in stolele XVII i XVIII
Purgatonul este piezent in mod inegal in piedicile de altdat Un anumit corpus de predici misionaie acela al lazantilor de exemplu nu i consacia o dezvoltare ipaite In schimb capucinul
Francois de Toulouse i iezuiii Segneii i Fontana insista nencetat asupra lui In predicile duminicale uneon apue (cum ar fi la Girarel i Symon) ilteon nu (li La Font Hebeit Chevassu si
Reguis)1'4 In ultimul caz explicaia tcem consta fr ndoiala in aceea ca predica despre purgatoriu avea loc mai ales pe data de 2 noiembne Or cel mai adesea culegerile de predici
duminicale nu ne au transmis omilia din acea zi In orice caz Bibliotecile 76
PASTORALA FRICII
si enciclopediile pentru predicatori conin toate cite un capitol subst mial cltspte purgatoriu icesn fisuiinc! de asemenea h loc ele cinste in cule Berile de cmtin Ci clov icli Sottpn\ dt lame du Pitiqatoiu
( Suspinele MiflLtitltii din Purgatoriu) l c iror lutor este cehul Michn i
l Asculta 101,11 te chem iiei mei Asculta Dumnezeule venic Asculi mi plmsul si plmgenle ha m si scap de sufenni 1 Apleac ti urechea ctre pac itoi Vai nu l respinge pe nici unul Din cei ce spera
in tine
2 nchisoarea in care m aflu Doamne dureaz prea mult Totui nu mi tgduiesc deloc Gieeala mea giea
Nu caut decit mduraiea ta Ah fie ca generozitatea ta Sa m scoat din sp urna asta
3 Scurteaz bunule Dumnezeu clipa asta lunj,a De foc violent
Te rog daiuieste mi
leitaiea ta yatuita
Nu cintan dup gieseah mea
Ci dup Puimile tale
Nu mi intnzia mintunea
4 Hibeieaza m din inchisoaiea ntunecai Dini un loc atit de infam
In cei ui i te voi slavi Glone din belsu^, Domnului meu Ah scurteaz scui te iza mi relele Celor pe c ue te ai indurat sa i supori Daiuieste le feiicnea eterna
T Pnveste m in necazul meu In inspaimintatoarea pedeapsa Sufletului meu saimmul Nu i aplica penitenta Dup faptele mele Pentru ca neviednic fn ment M hrnesc cu chagostea ti i mi e fiica de
cheptatea ta
6 O Pzitorul meu te imploi Mingue l pe cel induieiat Am ncredere in spujinul tu Vezi l pe cel torturat 1 Nu pot iei din ncurc Uui Fu mijlocitor pe ling Dumnezeu S mi acorde ajutorul'
SUl'LICIILF LUMII CFLFILALTh 77
7 Sete i s i mi nceteze in cele din urm4 Foamei sa mi dispiri
Filmul si c ildui i si 11 sfisit Dumnezeu si mi icitc pac iele Comise cmclv i din si ibiciune Inc i clin tineiett
8 Chem si voi chemi firi ncetare Totul m i silete 11 aceasti
Atit timp cit nu voi ajunge
La odihna
Stngai strigai prieteni
Glasul vostru vi domoli
Mima lui Dumnezeu o va liniti
9 In schimb obinei de la Dumnezeu O leitare a chinunlor
Pentiu sufletele ce ard atit de violent
Dai le ceva lacoritoi
Le putei veni m ajutoi
Le ai putea silva
D ic i v ii aduct aminte de ele '
Sa nu ne ndoim naintaii notri din evul clasic au auzit deseori vorbindu se de purgatoriu Altfel nu s ar fi rugat atit de mult i n ar fi fcut slujbe pentru sufletele ce se aflau acolo Felul m care h se vorbea
despre acesta nu putea decit sa i ndemne h asemenea ofrande spirituale
Dup cum am fcut o pentru infern putem reconstitui cu uurin componentele stereotipe ale discursului despre purgatoriu aa cum a fost el auzit in Occident timp de mai multe secole un discurs cu
dominante tragice m care buntatea lui Dumnezeu ei a arareori subliniat Este cazul mai ales sub pana si m gura lui Franeois Le Picart teolog care predica la Paris la nceputul lazboaieloi religioase El
menioneaz cu siguran -cum altfel' prea vestita aseriune n sfntului Augustm tradusa de el astfel Tot chinul marinilor nu este atit de mare ca acela clin purgatoriu dar asta pentru a asigura ca o credina
solid i si rugciunile pentru defunci ne pot scuti ehiai de purgatoriu Daca smtei in afara credinei Bisericii [chiar] daca facei toate lucrrile bune din lume mea nu vei fi salvai Pstrai va credina
(catolica) ntreaga si vei scap de once chin atit de infern cit i de purgatoriu i rugmdu ne pentru cei decedai nc ne vom putea ten sa ajungem in purgatoriu '* Le Picart este un preot care insist pe tot
parcursul anului liturgic asupra indurm lui Dumnezeu mai mare decit infirmitatea i pcatul nostai I0 El mai declar Dumnezeu n numete pe pctoi prietenii si iw Doiete totui s fie ari ereticii i
schismaticii109 Obiectivul sau esenial este acela de a i pstra pe parizieni m credina catolic Celor rmai credincioi in vreme de criz religioasa aproape c le d asigurarea unui zbor direct in paradis In
secolele XVII i XVIII contextul general fund schimbat pastorala catolic ncearc mai ales s converteasc" pctoii Folosind argumente forte ea dramatizeaz sfiritunle de pe urm i reine din
purgatoriu mai ales aspectele sale dureroase 78 PASTORALA FRICII
Acesta este prin urmire mai mult pedeapsa detit purificare 110 E un loc de expitre ele exeeutaie i judecaii lui Dumnezeu ciree rizbuni nci pe cei v mov ii - totui iert Ui Monseniorul de
Fiomentieres pronun tind o omilie pentiu ziu i moiiloi in fia lui Ludovic l XIV len i i curii sale voibind dcspie purgatoriu le declai i ilustuloi auditori Este cleei adevrat CT Dumnezeu
care este de temut m judecai ea fiilor omului le rezerva pedepse cumplite celor ce nu i au ndeplinit ndatoririle fai de el pe lumea aceasta pnntr o penitena proporionala cu greelile lor
Mai departe oratorul repeta ca Dumnezeu acioneaz astfel pentru a se rzbuna pe acele srmane suflete proporional cu gieehle comise ln Termenii rzbuntor rzbunare justiie fac parte in
epoca din semantica obinuita a purgatoriului Intr o cmtare a lui Gngnion de Montfort prizonierii infernului provizoriu n interpeleaz pe cei vii spunindu le
Prieteni Dumnezeu rzbun uor Ne alctuiete supliciul Simim ispnmea ntregii sale justiii ll
O iha cmtare de misiune u pune pe credincioi sa cinte
Justiia unui Dumnezeu gelos
Ii ine captivi in flcu
Justii i unui Dumnezeu gelos
Ii fice sa geam i sub gieutuea lovitunloi sale '
Printele Symon ele Rennes m ziua Tuturor Sfinilor i se adreseaz lui Dumnezeu i n spune [sufletele din purgatoriu] ii satisfac justiia prin excesul durerilor lor ""' Oferind predicatorilor
modele ele predici Hyacmthe de Montaigon afuma Trebuie neaprat ca pcatul sa fie ispit oii in viaa aeeast i ori m cealalt Sa mergem cu gindul in locurile subterane in care rizbunuea
lui Dumnezeu se desfoar cu atit mai multa seventate cu cit pedepsete pentru a ierta n Spre deosebii e de muli dintre confraii sa i Yves Michel Marchais paroh m Anjou icfuza sa
vorbeasc in legtura cu purgatonul de mima unui Dumnezeu lazbunatoi El evoc i doai justiia i atotputernicia unui Dumnezeu hulit dar precizind ca Isus Hnstos te face sa dai socoteala de
toate i pretinde pina la ultima centima 11(
Totul se pltete pe lumea cealalt chiar i greelile minore Intr un model ele piedica propus de Philippe d Outreman se spune ca supliciile purgatoriului smt aplicate pentru mici vaniti
vorbe de claca minciuni banale i alte pcate vemale pe care noi le bgm in seama atit de puin i le comitem cu atita uurina H Intr o predica misionara capucinul Francois ele Toulouse l
nfieaz pe Dumnezeu ca pe un perceptor necruatoi care cere pina la ultima centima Predicatorul se minuneaz de asprimea divina faa de sufletele deja salvate Dar in acelai timp
constata El le pedepsete pentru un pcat minor care ar consta mtr un mic gest minios sau o birfa un ris o concesie nensemnat fcuta frumuseii o, Doamne cit ii smt de aspre exigenele
iar judecile abisuri infinite 118
SbPIICIIU- LUMII ChLEILALTh
79
Aceeai tem i este dezvoltata de Gngnion de Montfort in ale s ile Plaititc\ dc^ ame^ tiu piuqatoiie (Plmiuile s///7c/c/o; din pn>t>atonu) Acestei u pie\m pe cei MI m urmtorii termeni
} enti v i ^ i p ic ituiti > n i p ic ue m n unte
i feuti \ i si ciedeti Fu i {,ies>eli ininoie
Ci e puin luciu Pentiu ci Dumnezeu le pedepsete
Si meigi sa aizi in puiguonu Cu atit i minie n9
Cele mai mirunte pete / Ne tetin in acest foc ifinm si sufletele
suferinde mtr o cmtare rehgioasi compus de capucini120 Iezuitul Fontana
expert in discursuri exagerate insistind mtr o zi asupra duratei chinurilor
purgatoriului i informeaz publicul ca Paschage cardinalul a trebuit sa
ndure un purgatoriu foirte lung i atroce pentru o greeai i datorata
doar ignorantei i de care nu era decit uor vinovat O sfnta fecio ira
Vitahne a fost si ea condamnata la un foarte lung purgatoriu pentru
niic frivolitate m coafura Un franciscan a fost pedepsit cu chinuri
foarte lungi pentru unica greeai i de a nu i fi nclinat capul intru gloria
patn Dup astfel de exemple declar m concluzie predicatorul gmdii va
la ceea ee au de sufent prinii si prietenii votri care au greit atit de
mult1 21 Printele Girarcl nu ramine mai piejos cinci asiguia Acolo [m
purguonu] minciunile cele mai usoire jocurile de cuvinte birfele ee trec
m lume drept o distracie peimis i voi fi pedepsite prin chinuii groaznice
Acolo se va vedea nebunia celor ee nu se tem de pcatul v emil In
aceeai predic i exista o ifirmaie corecta din punct de veeleie teologie
dar paiaeloxala m forma tii bine cui n este destin U pui g itoi ml' Sfinilor
si aleilor lui Dumnezeu celoi e ire dup ce au respectat legea si au ajuns
h capitul unei v icti cretine au fericirea de a muri m starea de h ir '
Chinuri ingiozitoaie pentru cei e ue au fericirea de a mun m staiea de
h ir iat Buna Vestire a lui Gir ud
Puigatonul este o nchisoare Sufletele smt uei inute in e iptiv iite 4 Afumaii clateiza din Evul Mediu si i strbtut secolele Ea ei i legata de noiunea unui Dumnezeu contabil judector i
temnicer In Phnqcrea Lcl r moi (i de ]ean Mohnet acetia n nde urma pe cei \ n s i pnveisen spie stiafundunle nchisorilor lor 1 Li nceputul unei piedici clespie piigatonu Fuh io Font mi le
idreseazi uiditonlor sfatul urmUoi Imaqi nativi sub picioarele voastre o idinci inchiso ire care dincauzi ipio pierii sale de intern fn a pnticipa eu nimic la nelegiuiiea sa atr igc totui
pedepsele si ehinunle '2 O cintire fianeeza clin secolul XVIII 11 poftete pe uestini sa asculte stiigatele viednice ele mih pe care sufletele din pui noi iu le scot in temniele loi ] Gngnion ele
Montfort Uribuie sufletelor suferinde eaie si imploia rudele si prietenii de pe pamint cuvintele minatoare
Scoatei ne din inchisoue Prin toate actele voastre de justiie Pltii ne rscumpai irea Prin sacrificiile voastre sfinte ' 8 80 PASTORALA PRICII
Printele Symon evocj h nnclul su nchisorile triste m care ele (sufletele suferinde) chu finalmente s itisfacie justiiei ch\ ine u Buchetul misiunii iftimi de isemenei ci sufletele smt deinute
Hn
in inchisoiile justiiei divine pentru gieseli maiunte sui pentiu c i n au dat satisfacie ndestul pentru greeli cart le ui fost leitate in aceasta viata
nchisoarea aceasta este un infern ne etern Msr de Fromentietes o declara m faa lui Ludovic al XIV lea Pentru a va da seama cit de puternice smt suferinele indurate de sufletele
credincioase in purgatoriu voi avansa mai mtn o propoziie cai e va va surprinde fund totui foarte adevrata ca srmanele suflete in ce privete pedeapsa simurilor sufer acelai foc ca i
damnaii i ca m privina pedepsei de a nu l putea vedea pe Dumnezeu ele sufer mtr un fel mai mult decit cei damnai 31 Biblioteca predicatorilor a iezuitului Houdry conine urmtoarea
declaraie Nimic nu se compara cu pedepsele purgatoriului decit cele ale infernului ele smt aceleai cu excepia duratei i a disperam H2 In al sau Dictionnaire apostohque (Dicionar
apostolic) Hyacmthe de Montargon se ntreab prin ce se difereniaz pedepsele infernului de cele ale purgatoiiului si rspunde Nici o diferena intre aceste suferine decit durata Acolo la
fel ca i in infern sufletul va fi nvluit nconjurat de foc aceeai nchisoare aceeai captivitate acensi calai aceleai spectre ale ororii acelai vieime devorator }1>
Contaminarea intre infern si purgatoriu a mers chiai si mai depaite O nota dictata de Pascal tinarului sau nepot Louis Pener este revelatoare in aceasta privina Se poate citi aici Oamenii de
once condiie chiai si martini trebuie si se teama de Scriptura Cea mai mare pedeapsa a purgatoriului este nesigurana judecaii Deu* absconditu* * Caracterul indiscutabil heteiodox al celei
de a doua propoziii a iscat ndoieli asupra autenticitii sale Dar Jean Deprun cu stnni si perspicacitate a asociat o unui ntreg curent teologic care ele a lungul anilor afirmase ca pedeapsa
cei mai chinuitoaie dintre cele sufeute de sufletele clin purgatonu eia incertitudinea in ceea ce privete mintuirea lor netiina sau uitai ei adevratului loc m care smt chiar teama de a fi
damnai pe vecie 3 Pascal s a tefent fr ndoiala la o tradiie clc icvelatii particulare ce pornea de la shnta Bngitte de Suedia tiecmd pun sfnta Lydwme de Schiedam si Denys le Chartreux
i pe caie tocmai o reluase printele Amelote in a sa Vie de soeur Wargiientt de Beaune ( Viaa surorii Margareta din Beaune 1654) Acestei clugrie dup Amelote i s a artat de mai multe
ou un mort cai e i spunea ca purgatoriul sau era cnncen i inspaimintatoi ca suferea suplicii de neexpnmat ca avea mintea mtr o ntunecime atu de mare incit nu tia claca se afla in infern
sau in purgatoriu i ea mrturisi ca aceasta stare era atit de apstoare incit toate celelalte suplicii indurate de sufletele chepilor i se preau uoare prin comparaie H
Revelaia sfintei Margareta din compania Sfntului Saciament poate fi apropiata mi se pare de un pasaj dmtr o predic a capucinului Francois de Toulouse despre purgatonu Pedepsele
noastre [de pe pmint]
SIPLICIILE LLMII CELEILALTh 81
declar el smt ndulcite de gindul ca vor lua sfrit cmind si ci ne vor asigura o glorie eterna clar sufletele din purgatonu nu au aceasta consolare Lnn nvai spun ca sufletele nu tiu d ic
smt bintuite de un duman c ne le face sa sufere suplicii ce tiebuie s dureze mai multe secole sau dac i smt purificate de un printe cire le va scoate in cunnd din acest loc de nenorociri H
Inpuigatoriu casiminfein focul este rege Fantasmele incendiatonloi de dincolo gsesc aici o noua ocazie de a i da frai liber Daca ne uitm la instrumentele de care se folosete Dumnezeu
pentru a le face sa sufere [pe sufletele din purgatonu] ne asigura tot Francois de Toulouse vom descoperi c acestea smt cele mai violente din cite exist in natur Este adevrat c
Dumnezeu ar putea sa le tortureze cu trandafiri i sa le purifice de mizerii cu ape nmiresmate pentru ca orice lucru m mina sa capt destinaia dorit de el Numai ca folosete focul cel mai
violent dintre elemente i cel mai aspru dintre suplicii iar unu nvai spun ca acelai foc care i tortureaz pe damnai n cur pe cei alei si ca nu difer de cel din infern decit prin duiata sa
"8
Discursul ecleziastic despre purgatoriu a amplificat i dramatizat peste msura un verset din I Cor 3 13 1^> Focul [din Ziua Domnului] va dovedi cum este lucrarea fiecruia dac lucrarea
lui va fi ars i va pierde risplata Ct despre el va fi mintuit dar ca prin foc Comentind acest text i sprijmindu se pe sfintul Augustm sfintul Cesaire d Arles scrisese
Nimeni sa nu spun ce mi pasa de slluiesc in focul purgatoriului daca trebuie dup aceea sa ajung la viaa venica 1 Ah nu \orbiti astfel prea iubiii mei frai pentru ca focul purificator \a fi
mai chinuitor decit orie t pedeapsa ce ne o putem imagina ncerca i simi in asta lume 139
In vremea Reformei catolice Bellarmino este convins ca principala pedeapsi apieciabil din puigatoriu este aceea a focului Dai ca mai muli specialiti se ntreab daca acest foc este leal
sau metaforic Fr a se pronuna categoric constata ca dup prerea comuna a teologiloi e \oibadespreunfocieal Este si opinia Monseniorului de Fromentieies potnv it creia srmanele
suflete [din purgatoriu] sufer violena unui foc material care fund aprins de justiia lui Dumnezeu i fcut prin miracol in stare sa acioneze asupra substanelor spirituale le face sa simt o
durere de neconceput pentru nici o minte ' ' Pentru printele S> mon de Rennes
focul rzbuntor al purgatoriului nconjoar sufletele
le patiunde si le devoieaza Acest foc miiaculos cai e nlat de o puteie superioara pumeste giacle de activitate i de \iolenta pe cire nu le ar fi avut niciodat asupia substaneloi spirituale si
degajate de materie cele ale purgatoriului mei nu smt astfel - le tortureaz inti un mod inexprimabil dei pentru un timp limitat spun sfinii Cngore si Augustm 11 face sa sufere duien mai
piesus de orice suferina prezenta
Mai mult el este inteligent precum cel al infernului Focul judicios ne nva Paolo Segnen cel Btnn ,ii va ntinde cercetrile pm la 82 PASTORM.A I-RICII
pcatele deja mrturisite deja iertate pentru i mdepaiti a ispi a steige cele mai nensemnate urme cele rmi mnunte icstuii petele cele m n usoiie ' ^
L n foc ele neconceput dar real este si diagnosticul lui Hvaemthe de Montaigon Voi spune i eu mpreun cu teologii ca exista in puigatonu un foc ce tortureaz sufletele nefericite mtr o
maniei a la fel de reala pe cit este de neconceput 5 Rispunsul este di Acolo la fel ca si m infern un suflet \a fi nvluit nconjurat de foc acelai element apuns de aceeai pucioasa se va face
simit va ptrunde pina la mduva ' * De fapt m majoritatea lor predicatorii i autorii de cintari - i alturi de ei firete credincioii - nu i pun problema naturii focului care acioneaz in
purgatoriu sau in infern Pentru ei prizonierii provizorii sau defimtru ai celor doua locuri smt devorai de flcri atroce Decedaii adui in scena de Mohnet n avertizeaz pe cei vii pentru ca
smt condamnai la focul puigatonului ei smt ari i prjii m torturi ei ard in jarul inuman 4 Phngenle sufletelor din purgatoriu compuse de Gngnion de Montfort nira cuvintele i expresiile
aria a arde in purgatoriu foc usturatoi
jratic in flacin focuri cu vilvatai pat de foc l4 Alte untan haneezt din secolul XVIII vorbesc de focuri nfricotoare ' i devorante de
paturi de flcri de crbuni arztori de suflete punse de flican 8 ttc Buchetul misiunii luci are reeditata de nenumrate oii ofei i in aceasta privina doctrina oficiala a epocii chsice fondata in
acelai timp pe shntul Pavel i sfntul Augustm Autoiul Jean Leucii gei declaia ca pecie ipsa simuriloi
nu este ali decit acee i a focului confoim piiem Pumiloi dai un foc atit de aizttot incit ele [sufletele din puigatonu] sufei i dincol 5 de orice nchipuie lat i cum voibete sfntul \ugustin pe
muginei Psalmului 37 Pentiu ca este scrib ca \ i fi sih u pun foc c nu l clispie tuiete focul puigatoiiuku Di s gui ci \ i fi s ilvat pi n foc (l C i 3 1:0 cli puni un foc mai aizatoi i mai eioizmc
dec t tot ce po itc onu l indui i m ace ista viaa 9
Acest text este caractenstic pentru felul in caie a fost citit sfntul l n el prin inteimediul sfintului Augustm
Supliciile purgatoriului ofeia ocazii celoi c ut predica pe aceasta tema pentiu supialicitan si acumulri susceptibile ele a impiesiona publicul Piedica asupra infernului seiveste aici de model
si sintem mcheptaii m aceasti demaicare prin inevitabila toi mula a sfntului Augustm ce race plauzibile toate supeilativele
Girai d i asigui a oiele Toate chinui ile \ len ciucile bolile ifcctiu mie mceicanle cele mu giele supliciile cele mu aude chiu si moaitea nu smt nimic in compariie cu violeni focului clin
puiL,Uonu M nu tiebuie si fii suipnni pemiu ci puij,atouul este o nchise aie plina de foc aprins de mima lui Dumnezeu '
Iezuitul Phihppe dOutieman depete chiar evantaiul pedepselor totui foarte larg deschis de episcopul din Hipona declannd Nu pot
SUPUCIIU- LUMII CtLhILALTh
83
l s i deoparte ceen ce sfntul Toma pare a mrturisi ca pedepsele pe care le indura sufletele sepii ne smt mu gi we decit cele pe cire nsui Fiul Domnului le i sufent in M ui aceasta '
Sufenntele purgitonului c si cele ale infernului smt de neinn^inat Totui p istorala se strduiete sa dea o iclee a minuna Ceea ce fiee Vist de Fiomentities m tata Ciuii
Im igin ii v i spune el to ie toituule aplic ie cumin thloi de lezmajes ae in pumul imd toate supliciile inventate de tnani impotuva cietmiloi imagimti v i ce sufeia un om c ire ne m acelai
timp o migrena violeni o piati i ele o mrime extraoidinara in vezica o guti feroce la mnni i h picioaie o febia acut i care i pirjolete m iruntaiele toate astea nu smt nimic in compai iie cu
cel mai mic foc ce acioneaz asupra sufleteloi din purgatouu
O ttnguire a sufletelor din purgatoriu publicata in secolul XVIII conine urmtorul apel la cei vii
Voi nu i putei vedea pe cei vinovai Suferind pe eafod Aflai ca noi sufcum nenoiocm De o mie de oii mai mg ozitoaic Inimi inumme silvai ne Vai noi aidem giabii vi '
Alte cintece de acelai tip conin cm inte si formule cum ar fi suplicii exces al chinurilor noastre chinuiri triste suspine gemete durere de neimaginat ttc ' Unu responsabili ai pastoralei s ui
ntrebat daca asemenea expresii nu erau exagei ie De altfel concihul de la Trento in cea de a XXV a sesiune a sa le ordonase episcopilor sa nu mai permit sa fie abordate in predicile
populare asupi a purgatoriului aspecte nesigure si sa fie afirmate aici lucruri aparent false Sa fie inteizis ca scandalos si ofensatei pentru ciedinciosi tot ceea ce se refera la pura curiozitate
tot ceea ce urmrete un profit ruinos
Hyacmthe de Montargon redactmd modele de predici in secolul XVIII nu putea ignoia acest avertisment El se modereaz deci mai mtn pe sine si declaia Sa nu exageram si sa nu spunem
dtspie focul purgato nului clecit ceea ce ne nv aa sfntul Augustm Aceasta limitare o data enunata el continua Cine v ar putea repiezenta abisurile piofunde temniele nfricotoare
crbunii aprini torentele de pucioasa i de foc5 ' Ceva mai departe autorul revine la pruden Dumnezeu mi e martor zice el ca nu vreau sa va zdruncin pietatea propunindu va ca dogma a
credinei expresii pe taie le eiecl adevrate dar asupra crora Biserica mea nu s a pronunat tiu felul in care Dumnezeu purifica sufletele piedestmate timpul pe care l au de sufent smt
pentiu noi tot atitea probleme necunoscute l Oritoiul va tmine aici' Deloc Dimpotriv deschide stavilele unui discurs copleitor
Dai dei nu se poate hotan clar pm unde mei g suferinele [sufletelor din purgatoriu] a spune fr fiica de a m hazarda prea tare c 84 PASTORALA HRICII
sufeuntele lor le depesc pe toite cele ce pot fi ndur e in \iiti tceisti Aducei \ i aminte de supliciile cele mu crunte pe cuc le a putut imentt haibiru tirmiloi clin primele secole D ii i im
istm itiei hbutitei dt i iernii mti o smolii i toiun i chinuiile i dureule tutuici celoililti simpl i schit i p ilid i im iqme i duienlor iscutite ndur Ut de ciedinciosn din purgitouu Lmbiat funtacl
tiia te i menta [sfntul Augustm predica -41 De sanctis] Nu munii plini de pucio s i cire nunei din sinul lor torente apnnse caie impiastie peste tot teroare i i conster n irea iceste diverse
tortun pe care mmn ingenioasa i persecutorilor a tiut sa le scoita din rigoarea flcrilor iceste bai clocotinde in cai e Roma si a vzut cmdva motind martini nu sint decit uoire schie ale
durei iloi vii i ascuite resimite de defunci in puigatonu Umbrac sunt "*
Minie ingenioasa expresia i ar putea conveni iezuitului Fulvio Fontana predicmd asupra purgatoriului Sa l ascultm pronunmd urmtorul frag ment de antologie
S i tii deci ca sufletele prietenilor votri ale prinilor \ostn ale celoi pe caie n iubii cu cea mai maie tandree triesc m tortun atit de violente incit nu pot fi egalai de cele ivite din b irbana
lui Neio li Romi sau din ciuzimea lui Dionisie din Snacuza Imaginai vi li picioaiele \oastie o inchisoaie adinca vei vedei aici noiptea dominata de ceun sumbie aerul stiabitut de fulgeie
funeste pammtul scutui U de cutiemuie onbile Cavernele rsuni fui ncetare de gemetele sufleteloi nemingnate si de uieraturile monmloi Aici Huni lui Phalans [tnanul (cesta i iidea
\ictimele inti un taui de bionz] cidaviele pline de viei mi ale lui Maxeniu roile cele mai crude ale lui Dioclei in ar fi o uuiaie pentiu sufletele aflate in isp ire 9
Oratorul iclateaza dup aceea cazul sfintei Cristin i (sic) care a murit o prim i data i a avut atunci privilegiul de a contempla ororile purgatoriului Dt acolo condusa in faa lui Hnstos a avut
de ales intre un tron de aur de perle si de pietre preioase in paradis i ntoarcerea pe pamint pentru a suferi nei in favoaiea sufletelor din purgatoriu Impresionata de supliciile ele acolo ea i
optat pentru iceasta soluie eroica S a ridicat deci de pe trg i pe care zace i in timpul funeraliilor i revenit la viat i i a cutat de atunci tortul ile cele mai josnice tiind vai 1 ea nu va muri in
ui m lor
Hi cupuni de spaima domnilor ut o pe Cnstina intinzindu se m sepuleie fetide pentiu i fi devorita de vieimi aruncmdu se in c izane clocotinde pentru ca apa s o descompun - dai pun
mitaeol iese intacta Se cufunda m iazuri ngheate pentiu ca frigul s o pietrifice se
isaza m ipiopieiei unui foc pentiu ci flicinle devorante s o nimi ceaca ncet Ptrunde in cele mai onbile pduri pentru i fi sfiata de fiaie se uunca m cuptoare pentiu i fi transformata m
cenua se
u unea pe stinci pentru ci pietrele ascuite si i mprtie creiem se stiecoai i sub pietiele de moara pentru ca acestea s o transforme m faini Inti un cuvint Cristma era un puigatonu nsufleit
trind in mod miiaculos printre atitea tortuii i aceasta timp de douzeci i cinci de ani Tragei concluzia domnilor ce abisuri ele chinuri ce spectacole ngrozitoare trebuie sa fi vzut ea in
purgatoriu daca i au iscat in mima o mil nesfrit 1"160
SUPIICHIF LUMII CFLHLALTt 8^>
I ir pedeapsa cu privarea de \eclerei lui Dumnezeu' O uit l predicatorii' fv>u Du ea si nunei cmd se ocupi ele infern insista mai puin isupri ei pentiu ea subiectul se pieteazi mu gieu unot
dezvolt u i peicutmte l neon totui apioximui eoneiett o f ie sensibila auditonloi Guard t\oc jtunei o femeie plini ele tanchete ni eiiei so piei iubitor s i mgijit inti o lunga si periculoasa cal
itone pe mire lata l ea se apropie ele port Dar tund pe punctul ele a atinge pammtul o furtuna biuse i ai unea vasul acolo unde era in largul mani cu evidentul pencol de a pieii fr scpare ' '
Imagine teologie falsa in treac n fie spus pentru ca locuitorii purgatoriului nu sint in pericolul de a pieri fari scpare dar care se mtegieaza bine mtr un discurs ecleziastic unde nu mai este
vorba de cele dousprezece bucurii ale purgatoriului enumerate de sfntul Bernardin de Siena mei de mulumire de satisfacii luntrice i de pacea foarte adinca ' 2 de care Caterma de
Genova sfntul Franois de Sales i Jean Pierre Camus vedeau ptrunse sufletele ce ispeau i m acelai timp erau salvate
Predica despre purgatoriu s a dezechilibiat m mod progresiv ncrctura negativa a prins in greutate Suferina a fost subliniata in acest caz mu mult decit sperana chiar i atunci cmd se
amintea mrturia Caterinci de Genova Autorul Buchetului misiunii sena Pedeapsa lor este atit dt mare spune sfnta Caterma dt Genova incit nu este limba care s o poat exprima nici minte
eare sa i poat peretpe vreo mica seinteiere Pentru ea elt au o dorina atit de mistuitoare ele a l vedta pe Dumnezeu incit cea mai mica intirziere h se pait un supliciu ele neconceput ^
Patmtele Maiehais evocind in faa enoriailor si din Angers ngrozitoarele si extraordinarele suplicii ale purgatoriului l plaseaz pe primul loc pe acesta Sa te vezi privat ele vedere i lui
Dumnezeu si de intrirea in acel loc de edere fericit ale crui pre si v iloare le cunoti atunci sa suspini fr ncetare de dorul acestui obiect fr a l putei atinge si m ciuda ntregului avmt al
diagostei i l zelului care ndeamn la iceasta sa te vezi ndeprtat si sepaiat aa cum este un prizomet de patria sa ' Dar nu se spune niciodat ea sufletele elin piugatoiiu emta dup cum
ifirma Bemardin de Siena Mai mult Segneri ne asigura ca pedeapsa piivarn venice de Dumnezeu suferita in purgitonu este mtr un fel mai ia tleeit licee i a celor respini Raionamentul lui
este urmatoiul damnaii sint privai de vedere i lui Dumnezeu dar ele a unui Dumnezeu pe care ei nu l iubesc deloc i asupra crui i n au decit o cunoatere imperfecta cit vreme sufletele
alese [din purgatoriu] sufer de pnvaiea de un Dumnezeu pe eare l cunosc l iubesc l doresc cu pasiune Prin urmare daca privarea de Dumnezeu este ea infernul infernului pentru cei ce
urase profund binele suveran ce efect trebuie sa produc aceasta pnvaie asupra celor <-Jre l iubesc cu mult mai mult decit se iubesc pe ei nii' ' ""
In scopul de a stimula compasiunea celor vii i de i le piovoea rugciunile cintecele i predicile insist asupra lungimii reale - sau cel Puin trite - a pedepselor din infernul provizoriu Intr o
cmtare de Gngnion de Montfort un suflet din purgatoriu n implor pe cei vii n 86 PASTORALA FRICII
termenii ui nu ton Eu ard in foc. / De mai mult ele un an / De oameni M de Dumnezeu / Sint parisit * Ln an poate c i nu este mult Si nu ne instlun In l s iu Ghid alpacatosiloi l c irui succes
enoim si duribil l im remircit Luis de Granidi rehttazi cazul unui om sfnt eaie prini o hotanrc i lui Dumnezeu a ispisit m legituiile corpului pedeapsa pui ga tonului timp de o clipa Or el a
ciezut aceasta clipa de o lungime exagerai mtr Uit en de sfietoue duierea ' Dupi doua sute ele ani printele Girard afirma la nndul sau Acolo [in purgatoriu] orele vor paiea sa dureze ani
ntregi i anii vor pirea secole ll8 i la urma urmei sintem noi siguri ca nu vom ramine icolo decit puin timp' Daca este adevrat dup cum ne asigura sfntul Augustm ca focul sau depete
tot ce se poate suferi in lumea aceasta cum ar fi sa salaluieti aici mai muli ani poate chiar mai multe secole' i cind pentru a ispi un singur pcat venial ar trebui sa supori ai sita acestui
foc doar pre de o zi la ce interval de timp vor ajunge atitea mu de pcate veniale comise in decursul vieii noastre fr a ne fi dat seama si pentru care n am fcut penitena' '
Pentru a face sa se neleag atit intensitatea cit i durata supliciilor purgatoriului Laurent Chenart eloctor h Sorbona care a fost mult timp misionar (in interior) apoi director de seminar a
recurs la o comparaie frapanta
Dac i nu poi vedea fui i fi cupuns de mili un criminal condamnat sa fie u s de MU dei acest supliciu este de scuita duiata ce chin u fi sa l vezi suportmd aceasta pecie ipsa o zi intieiga Cum
ai fi sa l vezi pe omul acesta aa scelei U cum e m mijlocul flci iloi nu numai pe p u cui sul unei zile ci timp de o luni un an zece mi o uti de ani Dumnezeu petmiind ace ist i pun
menineiea sufletului nefencitului in coi pul sau si nemg iduincl dispania sa in vilvataia flci iloi dupi cum o fice pi m puteiei si dieptatei sa f ia de s irmanele suflete ci e sufeia m
puigatonu Nu este acle\aiat ci un astfel de spectacol ai aumci teiouea si spaim i in inima tutuior celoi piezeni acolo
Aspectele cantitative ale purga tonului sint foaite bint mai cate in piedicile lui Fulvio Fontana El vorbete mai mtn despre milioanele de suflete [care sint] necate in toitun cufundate m plin
masacru urlind cu cele mai lamentabile ipete pe care le poate smulge o durere imensa Apoi da exemplele deja citate ale peisonajelor sfinte care pentiu nite fleieuii au sufent pedepse foaite
lungi pe lumea cealalt El concluzie neaza N as putea spune cit timp de puigatonu este rezervat morilor v oti i care si au insultat inferioin prin glume sau vorbe neptoare i bteau joc
de egalii lor cnteau mpotriva superiorilor lor u luau in ns pe preoi u luau peste picior pe cei mari u aplaudau pe cei destrblai Vai si cit voi mai suten Ce munte de greeli 1 Cinci \or sfri
ele de a ti pltite pun chinurile inspaimintatoare ' Exista pe atunci vreo miscaie de nemeiedere in auditoriu'' Iezuitul continua Credei ea exagerez Dai va nelai lata dovada Sixt al V lea a
acordat o indulgena de 11 000 de ani in favoarea creia a rostit o rugciune la Notre Dame Gngore XIII a
SUPUCIILF LUMII CELHLAITh 87
publicat una de 74 000 de ani in favoare i membrilor confreriei matamiloi Sfnta Biseric admite principiul slujbelor pe vecie De ce ista' Pentru ca papii cunosc lungimea puigitonului caie
pentiu sufletele nesihate \a duia pma la sfrsitul lumii '
Pentiu public aspectul cel mai traumatizant al discutsului ecleziastic asupra purgatoriului era cu sigurana apelul la ajutoi lansat celor in v iat de ctre prizonierii infernului piovizonu
nsoit ele culpabilizarea uneori foarte pronunata pe care o presupunea Francois de Toulouse n explica auditoriului sau Noi sintem cauza nenorocim lor 1 Da noi am apnns focul ce i
devoreaz pentru ca m cea mai maie parte ei nu sint in purgatoriu decit pentru ca au avut prea multa dragoste pentru copiii lor le au adunat bunuri dar deseori cu o graba care i a fcut sa uite
de propria mintuire Dar numrul celor aflai m purgatoriu pentru ca au ascuns sau au corectat in mod la greelile copiilor lor este cu mult mai mai e * ' Apelul la ajutor venit din partea
sufletelor suferinde este cu atit mai presant cu cit in acest loc de ateptare se vars lacrimi fr merit 4 Aici te poi ruga sau binemerita pentru alii dar nu pentru tine De unde recuisul
constant al pastoralei de a lungul secolelor pe care le studiem la acest gen (literar) din ce in ce mai obosit constind in lamentaia sufletelor din purgatoriu evident asemntor cintanlor
clespie caznele infernului Sa ne amintim \ersunle lui Mohnet
Opni \a cei ce tiecei pi in faa noisti i i gmdii va la povestea jilnica A tiupuulor omeneti plecate din v e icul nosti i
Noi nu putem nici azi nici mune
Sa ntindem mina fratelui sau v ai ului
Din cauza jarului inuman in care ne peipelim
Noi isteptam leitaie mila si indui ue
i pun daiunle voastie si ajungem h icle\ u ui odihni
La mai e nevoie se vaci pnetenii adev n m
\oi cai e avei bunuule noastie i a\ uia noisti a Pltii pentiu noi slujbe i lugacium h icei le lepede faia i ne dezamgi
Rugii va pentiu noi zicei Dt Profundis apte psalmi spunei si slujbe pentiu moiu Pun fiptele voastie bune vom ajunge m puatlis
Buchetul misiunii citindu l pe Iov 19 12 afirma Sufletele acestea ne striga din mijlocul supliciilor Avei mila de noi \oi ceilali care ne sintei prieteni avei mila de noi pentru ca mina
Domnului ne lovete ' Gngnion de Montfoit a inserat in cmtanle lui pentiu misiuni doua lungi plmgen ale sufletelor din purgatoriu care ncep amindoua prin aceleai reprouri
Muritori ascultai ne Ascultai ne dragi frai 88 PASTORALA FRICII
Suspinam c itie voi
Din stnfundul sufenneloi noistie
\ u' cit m n sufeum
Cine u putea nelege
Noi plingem strigam
i nimeni nu v rea 5 i ne iuda
Asemenea plingen sint cu aut mai impresionante pentiu cei ce le aud sau le joaca - pentru ca una din cele doua lamentaii ale lui Gngmon de Montfort este o mica drama cu 20 de personaje
- cu cit e de presupus c vin de la un tata de la o mama de la un frate etc Aceast pastoral ne aduce aminte dei este mai puin grava de cea folosita m America de Sud la adresa indienilor (
Spunei mi acum fiilor din toi oamenii nscui pe pmintul sta nainte ca spaniolii sa predice sfinta Evanghelie citi s au mintuit' Nici unul 1 ' 8) Teribila aculturaie care in ambele cazuri
profita de legaturile de rudenie i le exploateaz cu riscul de a tulbura psihismul auditoriului Eia greu sa asculi fr tulburare reproul \enit de dincolo de mormmt
Voi \ i distrai Trii in laigul \ostiu i ne lepdai In mijlocul Kestui cuptoi
Voi va folosii banii In cheltuieli nebuneti Puind cu m u e uurina Sa ne domolii sufennele 9
In diamatizarea imaginata de Gngmon de Montfort - i jucata m cursul misiunilor - cinci oameni vii (care tocmii au auzit strigatele Domolii ne acum Suferinele cumplite ) ne dez\ aluie
Pi imul t v oce i t italui meu
Inim i mi se nmoaie <\1 doilea h \ocea mamei mele
Ii tiu bine stngatul ^1 treilea Sint soia i fi aele meu \\ patiulea h iaposul meu so Al cincilea Vai1 e rugi
18
Vechiului meu prieten
Ca de obicei Fontana duce pina la ultima limita exploatarea unei teme care nu putea las pe nimeni din asisten indiferent In piedica sa ploua din belug cu icpioun i in cunnd defuncii
sint cei ce vorbesc prin glasul sau atingind dnect auditoriul
Voi prinii voi fin voi fiicele voi inei aprins focul ce i tortureaz pe apiopiaii votri fata a aduce ip pentru a l stinge Voi inei fiaiele ncletate fr a ntinde mina pentru a i elibera Voi le
refuzai acestor mori favorul de a i scoate din cruda lor robie neimprumutindu le nici mcar o lecaie
SUPIICIIU- LUMII ChLUlALTh
89
Rudele dovedindu se mim i t u ilui meu m ( ijutiti ne ptntiu ci ir m i un l isindu m i sa fi 11 si iudele mele m
si ibe Voi pneteni ijutai ne pentru ci in ei i fiului meu nu mu este cli i^oste Piietem im i M fnci mei nu mu iu inimi clecit pentiu i >ufn uci j( s Pneteni ijutitiim pentiu ci toi i uit i iu cu mi
petpelesc in fi ic mie iste i "
Trebuie deci in mare giab i s i se celebieze mese sa se viziteze biserici s i se obin \ indulgene s i se dea pomeni s i se comumeze in folosul sufletelor clin purgatoriu m u ales l sufletelor
celor apropiai i dac i acetia au lsat prin testament dispoziii pentru ca Biserica sa se roage pentru ei dup moarte motenitorii loi au obligaia piesanta de a executa cit mai cunnd
dispoziiile preva/ute in acest sens de ctre defunci
Dar adevrata caritate ncepe cu sine nsui Este bine sa te rogi pentru odihna venica a rudelor i pneteniloi Dar este nelept sa te uii pe tine si sa nu pievezi in testament slujbe pentru
propria eliberare din flcrile purgatoriului' Phihppe d Outreman face aici sa se aud glasul bunului sim Printre dispoziiile testamentare lsate apropiailor votri nu va uitai pe voi niv
adic aducei va aminte sa lsai cevi i pentiu sufletul v ostru pentru a se face slujbe in scopul odihnei sale Pentru ca nu este raional ca rudele copiii si prietenii v ostii sa aib mingnere si
uurare din bunurile voastie iar voi sa fii [pentiu ca nu v ai fcut vreo asigurare] ari zece douzeci tieizeci i cincizeci ele ani in focul nespus de ictiv al purgatouului Miserere animat tuae
spune neleptul (Eccl 3 24) lh2
E o nebunie sa se creadi ca motenitorii chiai si dupi promisiuni tormale dar orale fcute viitorului defunct se vor lipsi de bani pentru \ plai slujbe in beneficiul acestuia clin ui m Dup i
evocrile halucinante si reproulile vehemente cu care si a populat predica despre purgatoriu Fontana in concluzia si povestete o istorie in acelai timp imuzanta si amara menita sa i pun
pe gmduri pe cei ce se bazeaz pe mostenitoiii lor in gnja de a se ruga pentiu ei Un taian in preajnn moin nu avea decit un miel si un cal Ii las pe amincloi fiului sau dai cu obligaia de a
vinele calul i ele a pune sa se f ica slujbe pentru el eu produsul vmzain Fiul eia lene dai iret Se duce la tng eu cele doua anim ile i le pune in vmzare \me un feimier amitor sa eumpeie
calul Fiul n laspunde ca nu vinde unul faia celalalt Fermierul intieabi Cit vrei pentru miel' -Treizeci de scuzi - Dai pentiu cal Jumat ie de scuel Trgul s a ncheiat Fiul transforma in slujbe
jumat Ue i de scud i pstreaz pentru el cei treizeci de scuzi de pe miel Fontana i ncheie atunci predica prin acest sfat explicit al unui om eu expeiiena Nu lsai pe seama altoia ceea ce
putei i tiebuie sa facei voi niv cci m lumea asta nu te poi baza pe nimeni Cind vrei sa lsai dispoziii testimentire privitoare la sufletul vostru s o facei cu clauza stneta pentru
motenitorii v otii ca daca nu se vor achita cu stiictee de obligaiile loi bunurile vor intra in posesia prinului i a suveranului 1M
In secolul XVIII abatele d Artigny - un erudit - eticheta drept imperti nent" modul in care era purgatoriul deseori reprezentat m rile de Jos El 90
PASTORAIA FRICI
SUPLICIILE LUMII CELFILALTI-
91
T fost expubit clintr o biserica ele mmastire din Malmes pentru c1 i fost v mit sun/ind in fui unui mire tihlou dintre cele m n ncliple Aceti lepiezenti un numirde mqen iseminaton cu nite
pescui cu undii mmemcl m mijloci l fi ic mior pur^ Honului o infinit itc de tunici m U mu coidome centun si medalii si scotindu le dup i iceea meaicite cu un numr piodigios ele suflete
La dominicanii din Ameis Artigny a v izut ceva i m u oc mt
Pentiu ci in micul cimitn iflat l uni din uile bisencn lot ei iu sipu citevi locuri subterane care sint efectiv mgiozitoire de v izut din ciuzi obscuntatii lor i a mimeiei hido ise in cai e au
repiezennt putgatouul
Totul este aici vopsit in culoarea focului de sus i pma jos Lumin i din aceste catacombe vine din citeva mici lucaine ale caioi geamuii sint i ele vopsite in rou ceea ce da impresia unui
cuptoi irzmd Se zitesc T ci nlnuite in mijlocul flacuiloi o infinitate de figun m maiime natuiala c ne se schimonosesc i p u si scoat urlete inspaimin t oue l n mgei coboira din cer pentiu
a le consola dai ele nu voi nici m ic u sil isculte Vine un nit mgti cu rmtinii in mm i imedi u saim inele suflete se atunci spre el i uica ele i lungul boibeloi ci pe o se u a Cinci au ajuns sus
hnunle h se desfic i cad Atunci sfini tecioai i nsoii ele sfntul Domimc 11 pi nde pe toi de mini si infiieizi Domnului Nostiu caie eh fiec \iuia din sufletele icestej un loc in ceiui dup
cum l meiiti Apioape toate bisencile mm s tuet elin Tanle de Jos sint pline de asemene i tabloun cu singui difeieni ca fiecue i expune cu pompi semnele caiactenstice ale oichnului s iu 18
Acest document ironie impune mai multe comentam El reunete vai multiplele notin teronzante scoase m evidena in predicile i cintaiile noastie si invita la o apiopiere de micul muzeu al
purgatoriului pe c ire l constituie la Roma oratoriul de la Sacro Cuore del Siiffragio El n a fost nchis publicului decit mult timp dup Vatic in II Vedeai aici mai des tmpiente de mani sau
picioare arzmde Pe de alta parte povestire i lui Artigny lehefeaza importana clobmdita m nle de Jos de cultul si icono grafia sufletelor din puigatonu El confirma astfel afirmaii lui
Michel Vovelle c ne cieele ca in Frana mai ales in Piovence acest cult s i raspindit pornind din Italia i din Flandra 1* Provence bogata in altare de purgatoriului s a aflat pe traseul Italia
Flandia
In schimb in regiunea Mans Michelle Menard la captul unei anchete minuioase nu descoper retablun din secolele XVII XVIII repiezentind sufletele din purgatoriu 186 Se aflau ele in
biserici mmstiresti distinse astzi sui flceau parte m bisericile parohiale din altarele hterile c ire n au fost pasnate 7 Doamna Menard se gindete mai degrabi la o explic me inincl cont ele
doi factori ce au acionat impieuna a) regiunea a cunoscut mai puine misiuni decit cele nvecinate b) locuitorii regiunii ar fi fost refractau la iconografia prea patetic a purgatoriului
Imaginile fac m n mult impresie decit cuvintele Ele rmn pe cinci cuvintele i iau zborul
\ceasta absen iconografica ar ti imite la un refuz colectiv - incontient fr indonla - de a imagina i repiezenti flcrile purgatoriului Totui absena locala a imagmiloi rapomn li un loc
intermedni clin caie cu sigurana se vor gsi alte exemple in alta parte nu diminueaz cu nimic acest fapt masiv care a fost pastoiala clrimatica pe tema purgatonului O lucrare tratind despre
frica putea sa nu insiste asupra ei'
Totui facmd acest lucru este foarte adevrat ca nu lmurim decit un aspect al unei credine mai bogate Relatarea abatelui dAitigny are avantajul de a piezenta mpreuna cele dou laturi
simetrice pe de o parte suferina atroce i pe de alta eliberarea de ctre ngeri mtannle tunicile clugreti i aciunea intermediarilor Recentele i savantele studii despre testamentele i
altarele purgatoriului in Provence i la Paris au fcut sa ias din nou la iveala importana cptata in cele doua situn de prospectare istonografica de ctre donaiile pentru slujbe de ctre
confreriile altarele i retablunle consacrate sufletelor din purgatoriu Ele au subliniat rolul cuvenit in iconografia retablunlor intermediarilor care ndupleca justiia Tatlui etern Isus (i
copilul Isus) Mana sfntul Domimc sfnta Caterma de Siena sfntul Simon Stock sfntul losif sfntul Mihail etc Toata aceasta investiie spirituala (i financiara) eia rspunsul la o pastorala
care nu nnegrea tabloul decit pentru a provoca cu mai multa sigurana parade secunzante UN DUMNFZKJ CU OCHI Dh LINX
93
14.
UN DUMNEZEU CU OCHI DE LINX"1
Judecat sau rzbunare
Un Dumnezeu infinit de bun pedepsind totui n mod teribil aceasta este imaginea Atotputernicului pe care propovduirea catolica a propus o nencetat credincioilor si pna n secolul
XVIII inclusiv Aceasta imagine am vzut era conform cu cea existent la elita religioasa nsi A deosebi doua limbaje ecleziastice fundamental diferite - unul consolatoi la adresa celor
cucernici altul amenintor la adresa maselor nseamn a ne angaja pe o pista falsa n realitate consolarea i ameninarea coabitau n fiecare din cele doua tipuri de discurs Este adevrat
cietmilor obinuii avnd n vedeie ineria lor li se vorbea de obicei mai aspru dect celorlali Dar asprimea nu fcea dect sa exprime deplin spaima resimita de cea mai mate parte a
directorilor de contiina ai catolicismului - i nu doar de janseniti
In unele cazuri Dumnezeu i limiteaz voit faptele bune rzbunrile sale fund ntotdeauna neiertatoaie este ceea ce afirma cei doi iezuii Bourdaloue i Giroust Primul explica ntr ade\ ar ca
purgatoriul este o stare violenta nu numai pentru sufletele aflate in suferina ci i pentiu Dumnezeu cci el iubete sufletele cu o diagoste sinceia cu o diagoste tandia i pannteasca i totui
nu le poate face nici un bine vede suflete pline de merit de sfinenie i de virtute ns nu le poate lasplati este obligat sa loveasc i sa pedepseasc suflete care sint alesele i soiile* lui El s
a pus ntr un soi de neputina de a tace bine unoi cieatun ce i snt dragi E parca obligat sa le trateze cu mai multa rigoare clect o face cu pctoii pamntului cei mai nverunai dumani ai
si De ce5 pentru ca nu mai exist pctos pe pmnt cruia Dumnezeu chiar i n dezmul acestuia sa nu i acorde harurile de a menta i a satisface cta vreme n purgatoriu onct de sfint ar
fi un suflet el este exclus de la acest fel de haruri i iat de ce starea sa este violenta pentru Dumnezeu 2 Ct l privete pe Giroust tratnd despre infern el exclama Ce miracol 1 Ln foc ce arde
mereu fr a nimici vreodat subiectul cruia u este ataat i fr s se termine vreodat E ceva de necrezut daca n ai ti c totul este posibil pentru un Dumnezeu care se rzbuna '
n francez mes este de genul feminin - n tr
n piedicarea de alta clat sfritul lumii i judecata de apoi au fost deseori prezent ie CT lazbunarea suprem a Atotputernicului mpotriva unui pmnt M i unei umanitlti cu obstimtit
pctoase Pentru Hebeit pai oh la Versailles ar trebui ca pcatele oameniloi sa he toarte mari pentru ca un Dumnezeu att de rbdtor att ele bun atit de ndurtor s> se vacla constrns s
ajute la distingerea celor mai fiumoase lucrau ile sale pentru a se rzbuna pe cei necredincioi "* Cataclismul final este deci prezentat ntotdeauna ca o pedeaps de altfel precedat de
calamiti importante dar de mai mica anvergur pe care cerul le declaneaz in mod periodic asupra unui pmnt neasculttor Vechea idee c Dumnezeu pedepsete nc de aici i c marile
nenorociri colective snt n acelai timp pedeapsa i avertisment circul n continuare n epoca clasica n propovduirea curent Ea face parte din dotarea mentala a Bisericilor nvtoare i
nvata' La sfritul secolului XVIII Printele Reguis expune cu multa fora aceast convingere enoriailor si Oratorul adresndu i se lui Dumnezeu 11 spune
[Cieitunle] u devenit instrumentele justiiei tale i te foloseti de ele atunci cind Ui place pentiu a raspindi spaima nelinitea i constei naiei pe pmnt Cind chemi vmtunle furioase care se
aduna din cele piti u colul i ile lumii pentru a ne scutura fructele a scoate irboni din rachcmi i ne darima casele a tulbuia aclmcurile mani i ndici v ilunle s.i a ne nghii vasele cind trimii
apele ceiukn caie cad vijelios ne umfli uuule ne inund i pamintunle le acopeti cu un nisip neioclitor ptrund pna in cisele noistie iau uneoti cu ele oamenii si dobitoacele '
Daca survin catastrofe este din cauza ca oamenii au rupt ntr un fel ordinea stabilita de Dumnezeu Aceste pedepse constituie tot atitea prefigurri ale tulburam generale de la sfritul
timpurilor
Dei predicile escatologice au coninut ntotdeauna un anun pozitiv -intrarea aleilor in paradis - descneule nsumate ale cataclismului final ale scenei judecaii i ale condamnam celor
respini aveau aici mai mult spaiu dect evoc nea recompensei acordate aleilor Astfel n predica ad boc a corpusului lazaiist elementele dramatice ocupa mai mult de 70% din text Predic i
din postul Pastelul a iezuitului Fontana consacrata aceleiai teme este rezumata m felul urmtor de nsui autorul ei Caracter nfi icoator al judecaii de apoi din cauza ororilor ce o voi
preceda din cauza severitii examenului din cauza sentinei caie ne amenina
Din cvasidispania judecii de apoi din iconogiafia postenoara lui Rubens sa nu conchidem c ea a disprut i din piedicare n mod esenial repetitiva aceasta n a abandonat impresionanta
evocare a Mani Zile a lui Dumnezeu Este adevrat c mai multe predici duminicale mbina judecata particulaia i judecata de apoi Hebert le explica enoriailor si c timpul judecailor
Domnului nu este att de ndeprtat dup cum credem i ca Dumnezeu nu ateapt ultima zi, cumplita zi cnd toi oamenii vor aprea n faa tribunalului su pentru a servi de trambulin
vrjmailor si 94
PASTORALA I RIC1I
AceasQ profeie spune sfintul Augustin se ndeplinete n fiecare zi ea nu se executa dect ncetul cu ncetul clar se ndeplinete mereu i fr ntieuipeie x Reguis spune i mu cli puninclu
se in locul fiec iruia clintrt. asculttorii sji - d ir faptul e valabil si pentiu ci nsui - Ceea ce m face sa tremur este ca pentiu mine sfritul lumii va sosi m curncl ca imediat ce voi nchide
ochii soarele i luna voi disprea pnv mi mele natuia va h clata peste cap n tiupul acesta nevrednic care e ca un univers de strm batate i care nu va mai fi atunci dect o bucata de huma si 0
giamacla de putregai 9
n pofida exempleloi de contaminare ntre cele doua judecai predica despre sfritul lumii i ncheierea generala a socotelilor n faa marelui justiiar a rmas foarte prezenta n propovaduire
inclusiv pna n seco Iul XIX Am artat n Irica n Occident ca Biserica catolica s a ferit din ce n ce mai mult de anunurile prea precise refentoaie la data naterii Antihristului i aceea a
sfiritului lumii n secolul XV Bernardin de Siena s a delimitat n aceasta privina de ali predicatei i cum ar fi Vmcent Ferner i Giovanm da Capistrano 10 foarte grbii in a profei
cataclismul Dar prudena lui Bernardin nu nseamn ca el a evitat sa predice pe tema judecaii de apoi Dimpotriv att predicile sale m latina ct i Prediche volgan revin de mai multe ori
asupra acestui subiect11 Atitudinea lui Bernardin lmurete putem zice ansamblul piopovaduinlor catolice pos tenoare
Intr adevr predicile misiunilor i culegerile ele piedici pentru aclvent sau postul Pastelul conin cel mai adesea un expozeu despre sfritul lumii i judecata de apoi La fel se ntmpla rai ca
volumele de cntan sa nu conin unul sau mai multe cntece pe aceasta tema Ea nu este absenta nici din predicile pentru retrageiea din lume 12 Ct privete Domimcales acestea o trateaz cu
regularitate cu ocazia fie a primei duminici a adventului fie a ultimei duminici clupa Rusalii fie n ambele cazuri Vrnd sa i cutiemure auditoriul Printele Gnaid nu ezita sa revin asupra
acesteia i n a opta duminica dup RusaluH Asupia piezenei temei judecaii de apoi n predicaiea catolica putem de altfel sa reunim martinii concoiclante Pieire de la Font deschide anul
lituigic maitunsind Tara nuane auditorilor si
Cum cei muli nu au clect suflete foaite slugarnice si mu simitoaie U suferinele cumplite din viaa de apoi dect la bununle de nedescus ale cei ului ei i nevoie pentiu a le face sa nu se
abat de la datone ca Dumnezeu sa adauge ameninau la fagidumtele iile i sa i uimeasc pun fiica de o judecata n caie trebuie sa le ceaia din nou socoteala exacta i nguioasa a ntregii loi
viei n acelai spirit Bisenca la nceputul i la sfritul anului ecleziastic i de multe oii pe paicuisul anului, le nfieaz credmcioiloi ziua nfucoatoare a judecaii i le poruncete
pieoilor sa fac<S n faa copnloi si o descuere vie i fidela a circumstaneloi nspJimntitoare ce o voi nsoi "
Juhen Lonot constata i el c se vorbete cu regularitate n biserici de judecata de apoi, dar aparent fr rezultat De unde pi ovine faptul c
UN DUMNhZH CU OCHI Dt LINX 9=)
\edem dini o experiena nefericita ca piopovacluinle care se fac n ticcaie an la nceputul adventului i al postului Pastelul nu produc nici un efect i ci chca cineva aic \reohica ice ista este
att de uoaia att ci c lipsita de piotunzune i att ele puin eficace mct nu disuuge deloc pcatul' ^ Hvaunthe de Montargon citnclu i pe Nicole Croiset Bouidaloue Pallu Du Fay Gnoust
Massillon Hubeit i Molimer drept cei mai buni autori de texte moderne despre ultimele cataclisme i judecata de apoi adaug urmtoarea consemnate interesanta Aproape ca nu exista carte
de devoiune care sa nu se ocupe de acest subiect 16 Sa nu credem deci ntr o semi tcere asupra sfritului timpurilor n vremea cnd Biserica c nolica a pus pe de alta parte accentul
ndeosebi pe judecata indivi cluala1 n realitate componenta catastrofica nu dispare niciodat complet din predicarea catolic Ea a fost una din expresiile procesului lumii Lneon discreta dar
rareori absenta ea nu atepta dect sa reapar in fora ceea ce s a ntmplat mai ales n secolul XIX n momentul dispariiei Statului pontifical 18
Uneori totui prezentarea Mani Zile T lui Dumnezeu este fcuta ntr o maniera pacificatoare de pilda la oiatonanul Eclme Bouree pentru cai e intenia Bisericii in aceasta prima evanghelie a
anului ecleziastic este mai mult de a i consola pe cei drepi prin sperana apropiatei lor izbviri dect de a i mspaimnta pe cei rai prin piedicarea suferinelor ce urmeaz sa se abat asupra
lor 19 La nndul sau lui Hebert i este teama ca gndul permanent la judecata sa nu aduc ti istee i dezndejde n sufletele credmcioiloi De aceea le arata ca nu aceasta este intenia lui Isus
Hristos atunci cnd ne propune sa meditam la ziua cumplita Desigur ca Dumnezeu vrea sa i nvee pe oameni frica pe care trebuie s o aib n faa judecailor sale dar n acelai timp le cla
ncrederea ele a se bucura n dinsul 20 Acest fel de a vorbi despre judecata universala nu este totui cel mai obinuit
Piedica tipica asupra acestui subiect conine n general ntr un moment sau altul evocarea fenomenelor nspaimntatoare care vor preceda apania Judecatoiului Enumerarea - ce urca pna la
sfintul Ieronim i la Beda Venerabilul - celoi dousprezece sau cincisprezece semne ale sfii silului lumii apaie nc n cteva piedici clin secolul XVII de exemplu sub pana lui Jean Pierre
Camus21 i sub cea a lui Francois Bourgoing22 Totui chiar i acolo uncie aceasta lista numerotata este absenta figureaz mai mult sau mai puin apsata descneiea nenorocirilor de la sfritul
lumii Dup cum explica foarte bine Francois Hebert acestea voi fi nceputuri ale rzbunai ilor eterne pe care Dumnezeu ntotdeauna clrept trebuie sa le exercite n infein mpotriva
nelegiuiilor 2'
Este inutil sa insistm prea mult asupra nenumratelor parafraze clin Luca 21 i Matei 24 pe care le-au elaborat predicatorii de a lungul secolelor Chiar i un episcop influenat de Francois
de Sales ca Jean Piei re Camus (autor, este adevrat, al mai multor Nouvelle*. dramatice24) se las purtat de curentul general ,Va fi atunci srbtoarea spiritelor rele, marea lor recolt, 96
PASTORA.IA MUCII
ultima loi mina Atunci Satana vi fi dezlnuit si va avea permisiunea de i l chinui pin i 11 exces pe simianul Iov lume i v i ajunge l \ caplt Nu voi exiti dtcit spectre fantasme uilete smerituri
inspnmintatoire \n oimtmloi ce vtti fi voi clici nu do ir stmne ile moin moiti \ u si \n muribunzi imagini de putrezii I U i vi tabloul Predica lazai ist i isupra judec Un generile enumei i toate
nccizunle c ire vor marca clipele clin uima rzboaie crude din toate p mile regate popoare si orae narmate unele mpotriva altora mcel general masacre asasinate otrviri incendii foamete
ciuma Marea furioasa va invada regate ntregi Soarele nu se va mai mica nu va mai lumina el va ajunge ca o masa neagra i nfiora toare Luna va fi imobil i insingerata Stelele i vor
modifica poziia si vor arunca muni de foc asupra pamintului Acesta se va despica si va crap in cutremure violente etc z In cmtanle pe care fraii colilor cretine le predau elevilor lor
gsim strofele urmtoare
Sonde Iun i m ziua aceast i Se voi opt i clin mei s Pe tot pammtul va fi cutiemur Puni un tunet bubumcl oribil
Pietutindem se voi vedea ciznd Stelelt clin ceiun
Apoi lumini lai va tiansfoimi totul in foc i pulbeie fna i ciuta vreun loc
Focul trisnetul si teroarea
h voi nghea pe toi de groaza
O tnmbia u va tiezi pe moiji
i fuituna si va fice si li se ndice tiupunle
O culme in genul apocaliptic este atinsa de iezuitul Fulvio Fontma un retoi dublat ele un comedian Desigur e vorba de un caz limita Dar Fontana s a bucurat de succes m Italia Elveia si
Austria El i mctpe predica puntr un aveitisment rspicat pentru i pregti spiritele Fii gata dommloi pentiu teron si spasme pentru ci am sa va pun sub ochi inspaimmtatoaiea zi a judecaii
univeisale Ai trebui retranscnse in ntregime evocrile haluun mte imaginate de oiator Din lipsi ele spaiu sa ne mulumim sa analizam pasajele cele mai semnificative referitoare la sfisitul
lumii Cderea din plina zi in noaptea cea neagra se va face dmtr o data Atunci luna va plmge cu lacrimi de singe fulgere si tiasnete voi semna teroarea i vor aprinde incendii Marea m
vuiet va depi cu p itruzeci ele coi munii cei mai nali amintire a celor cincisprezece semne premergtoare sfritului lumii - apoi se va cufunda astfel incit nu va mai fi vzuta Apele
vor fi schimbate in singe descompus Petii si monstui manni mui pina atunci voi scoate urlete neateptate Finele feroce nfometate vor iei din birlogunle lor urhnd Toate ierburile din
cimpie vor iroi de singe Lcuste cu cap de om dini de leu si coada de scorpion n vor ataca pe pctoi Un vultur va striga cu glas de tunet
UN DUMNFZhl CI OCHI DF LINX 97
Pzea pctoilor1 Lovite ele un nger stelele vor lai si c ida pe pammt buc ii din ele Doua milio ine ele mj,ei i nv esmmt ii m cuirase de nepitruns si mcati pe cai monstiuosi voi mcel u i
o mire pirte a oimenilor
Dar toate astea nu vor fi decit un pieludiu Pentiu ci Dumnezeu va eonvoca dup aceea toate inimilele La aime li amic l rsi tigii pantere la arme Nu v a mai supunei oamemloi ieii din p
idunle voastre dezlnuii va cruzimea mpotriva pctoilor Leoparzi lupi lei la arme la arme in afara pdurilor luai ui m scelerailor dai f nu liber ferocitii omoni i sfsiai i devoraii
erpi vipere balauri broite moae iguane la arme mpotriva delincvenilor Iar voi cutremure de pamint nu va mulumii cu dezastrul Ragusei cu ruinele din Rimim cu exterminarea Catanei
ci smulgei din temeliile lor ceti localiti si castele si facei in aa fel ca toi pctoii sa fie distrui si ngropai mtr o clipa Fontana prevede dup aceea o ciuma cu mult mai ucigtoare
deeit cea care a devastat Genova in 1656 1657 Totui continua el mea n am spus nimic in comparaie cu ceea ce mai ramme pentru ca trebuie sa vorbim acum despre focul devastator
Predicatorul se refera atunci la erupia Vezuviului survenita in 1631 o gura larg deschisa in munte a nceput sa vomite un torent ele foc de pucioasa de smoala si de bitum ce a ars timp de
dousprezece zile in marea din vecintate Din acest cuptor porneau fulgere i pietre mari care mtr un zgomot de tunet danmau casele omorau vitele u striveau pe oameni Acetia nainte de a
pieri strigau Indurare iat ziua judecaii de apoi Dar daca as fi fost prezent declara Fontana le a fi strivit cuvintele m gura si le as fi fcut acest repro protilor ce spunei voi judecata de
apoi /iua din ui m va fi martora unui alt incendiu si a altei orori Voi spunei in legtura cu erupia Vezuviului ca a sosit ziua judecaii Daca este adevrat atunci ce se va intimpla cu oiasele
cu palatele cu fermele voastre (atunci cind va sosi cu adevrat) Cenua cenua 1 Ce vor deveni magnificile voastre morminte glorioasele voastre inscripii grdinile voastre de desftri
Cenua cenua1 Din crile voastre oamenilor msti uii din statuile voastre eroilor din cetile voastre priniloi' Cenua cenua etc
Crescendo in oroare repetiii sistematice aluzii (cu supralicitare) la catastrofele recente inteijecn apeluri la auditoriu avem de a face aici cu o tactica dar aplicata la un subiect care se pre \
de minune la aa ceva Totui independent de orice tactica predicatei u sint convini dup exemplul panntelui Chevassu ca soarele eclipsat luna singennda pammtul zdruncinat elementele in
dezordine cerul in foc ntregul univers rsturnat nu voi fi nimic in comparaie cu prezena lui Isus Hristos care dup sfntul Vasile va fi mai greu de suportat pentru cei rai decit toate
supliciile infernului 29 Pentru ca viaa omeneasca nu are sens decit prin judecata Pe care o determina Toata condiii omului ne mai nva Chevassu este nchis m aceste trei cuvinte a trai a
muri i a fi judecat Ne natem Pentru a muri i murim pentru a fi judecai w Pe tema aceasta piedicile despre judecata individual i judecata .generala se unesc i fuzioneaz 98
PASTORALA PRICII
recuigmcl li icele i expresii repetite tua ineetiie Vi ttehui si dim socotelii si supoitjm un exunen ele o ngoire mim i^in ihil i si ipireminfiti FiibuniUlui suprem si istept im 11 sfiisnul pioees
lui e\tr K tdm ir i sentint i pronunii ide execute iul nfricotor ^
De cite oii n im intilmt m piopovacluin iceasti ti izi i Fpistolei eatie E\iei (10 31) Inftieositoi luciu este si cizi m mumie Dumnezeului Celui viu Ea icvenea ca un laitmotiv mtroclucind si
remnoind necontenit o omiletica nelinititoare Din momentul morii intilnirea cu Judecatei ui nu poate fi clecit tulbur itoaie Ce intilnire 1 exclama Reguis ce intie vedere1 ' Printele Yvan a
exprimat mtr o manieri foarte giaitoare pentru noi modernii care trim in epoca cortinelor de fier ceea ce se intimpla dup ultim i suflare In sfrit ajungei la moarte adic locul de frontiera
al lumii celeilalte opnndu v i acolo ngerii i demonii va vor examina i vor scotoci prin tot ce avei minte inima contiina gindun cuvinte fapte omisiuni Vi se va cere paaportul Bisericii
cai e este absolvirea de pcate fr asta smtei pierdui ' In b\trait du catechi^me du diocese de Rennes (Extras din catehismul diocezei de Rcnnes) din 1746 vicarul general (mtijansenist)
Francois de Guersans prescrie naintea confesiunii un act de teama conceput astfel Doamne ce cumplita este justiia ta' Cui nu i ar fi frica' M gindesc la severitatea judecailor tale i 11
pedepsele mspaimmtatoare cu care i ceiti pe pctoii impeniteni '
O afirmaie impoitanta comuna predicilor asupra celor doua judecai este ca viaa noastri pamtnteana o data terminata indurarea lui Dumnezeu ia sfrit Aceasta teologie este exprimata mtr
o predica lazansta in modul urmtor Atotputernicia sa [a lui Dumnezeu] si i du ntreaga msura in eieaie iar induiarea - in mintuire se cuvine deci ca si justiia sa sa aib una cire sa i
aparin pentru a lazbuna ofensele 'h Dup ce ai murit rscumprarea nu mai conte i/a In ziua luminii si ngorn judecata mexoiabile ne nva Codeau pentru noi nu va mai exiti sperana
graiei mei a induiarn 3; Lonot accentueiza afiimincl ca Scriptuia are dreptate sa l numeasc pe Isus Hnstos cind miel cind leu L i prim i sa venne este un miel la a doua e un leu * In
parafiaza la Dw\ uaepe eaie o cintau elevii frailoi din colile cretine putem citi mai ales Suveranul stapin al cerurilor Insensibil la stngate si lacrimi / Ne \ i judeca in locurile astea ele jos /
Ce ciunt n va fi mfaisaiea *
Printele de la Versailles Hebert i pi ev ine la nndul sau auditorii ca mtr o zi Isus va fi un judector sever inflexibil neinduiatoi ituncinuva mai ierta Din clip i judecaii mdn iduale sufletul
p uasit de toata lumea far i ajutor fr stat fr spnjin este examinat cu nspnme judecat fr preferina s,i fr mila * Pe pctoii care l asculta Chevassu n anuna c in ziua judecit voi
vedea un Dumnezeu devenit om pentru mintuirea voastia care si va msura razbunaiile in funcie de mrimea binefacerilor sale i care ciupi ce v a iubit aut de mult alt dat se va nfia
din nou pentru a nu v mai acoida mila ^ Reguis le spune la fel enoriailor si .Avei grij dac toate astea nu sint deloc achitate pltite reparate
IN Dl MNtZH CU OCHI Dh IINX 99
socotelile \oistre nu sint ncheiate M i \ oi ifl i in cui inel in fita icestui j idee itoi teubil i ir el mi va fi cint nit pin t si tiammt mie cele mai t unice ile inimii melc mi \a leprosa totul se i
lazbuni pentiu to ie v i fi m iee t c iz nenduplecat fr mi 11 fai l inimi Fie ca icest .tind si fie Itimul pe caie s i l u eti se ira nainte de culcaie sa \ a tulbure somnul sa \ i tiezeisea tiesaimd
sa fie pnmul pe care sa l nei atunci cind va ticziti
Ni num u ca Judectorul va fi fr m l i si mima (el i v i bate joc ele pctoi profetizeaz Reguis 4 ) ci mai mult sprijinitorii notri de aici voi deveni in cadrul procesului nostru aseson
fr indulgeni Jean Pierre Camus o spune clar in predica sa despre semnele judecaii Foi
sfinii pioteetoni notri care se roag pentru noi la timpul poi ivit al acestei viei in marea zi a judecaii universale care va fi un potop al tituior apelor sau mai degiaba al tuturor flcrilor
vor tcea neiespirind decit justiia sa dup cum in prezent nu fac decit sa i solicite indurarea 4 Ln secol mai tirziu printele Girard folosete acelai limbaj in faa oitelot sale din Lyonnais Cui
ne vom idres i noi' Sfnta Fecioara nu va mu fi lefugiul picatosilor luna aceasta frumoasa vi fi eclipsata cu totul pentru ei si nu i va m u f ice sa i simt tandreea ea nu i va mai laspindi
asupn lor bhnclele influente ngerii vor fi executorii ordinelor Juclecatoiului si prem Sfinii ele prim rang vor sta pe tronuri pentru a servi de asesori f L dec itoi ului de temut Nebuni ce
smtei le declara Fontan i picato sile r c ire l asculta cine ne va spnjini in du. furons Domini ISuvoi exiti pentu v ji nici sfini nici nocati nici piotecton Toi voi lua paitei lui DL mnezeu
mpotriva voastr Va punei speiana in ngeri l vostru pazito Imposibil In za i aceea el va avea sibia in mini pentru a execui sentint i Ai apela la aji torul Fecioarei Nici atit Luna aceasta
stralucitoaie i \a ascunde i izele si m aceasta zi funesta non dabit lumen \uiim h L n astfel ele discuis era altceva deeit iconografia bisenciloi medievile care c infitisi uneon pe Fecioaia
jucind rolul de inteimediii pe ling fiul sui m u a ji decatn de apoi
Predic itoni epocii clasice profetizeazi de asemenea ea preoii umcl pe pamint misiunea de a i ajuta pe oimeni pe plan spiritual voi deveni acuzHc m icelora caie nu i au ascultat Voi cere
sa fii pedepsii pentiu nesupuneiea si dispreul vostru u anuna Gocle iu Daca cei respini declara la nnclul sau Guard invoca netiina lor pastoiu confesorii misio nani le voi nchide
gura i i vor face sa vad ca n a inut decit de ei sa se instruiasc O eintare misionara despre judecata de apoi cere chiar si pentru cei m u mvntosai pedeapsa finala Venii focuri
furtuni funeste Domnului sa i slujii mima / Oamenilor vinovai sa le nimicii rmiele Nici unul s nu scape de loviturile voastre npiasmee !
In Marea Zi a lui Dumnezeu crucea - in felul icesta se tiadueei in epoca el isica expresia semnul Fiului Omului - va deveni instrumentul Kistiiei Unu explica Bourgoing vor vedea in ea
semnul mspimmtator al condamnam lor ceilali stindardul triumftor al mintuiru lor ' 2 Puteiea crucii spune m mod asemntor Beurrier [va] constitui tribunalul lui Isus 100
PASTORALA FRICII
Hnstos ' Ei va cere rjzbunare / mpotriva dusni inilor s n / Bucuria si ingaduint i Tuturor hunilor sji prieteni se emti in cursul misiunilor lui Gngnion ele Montfort H Intr o alta intire misioniri
autorul inonim itnbuie lui Isus urmtorul anun dr imatie idresat p >c itosilor
[In iceasn ?\] teufiinta Zi a dieptitn i a spaimei Acest semn august i vizibil Va fulgera totul in faa mea
Munilor colinelor
Le vei spune zdrobii ne
Dai printre ruinele lor
Crucea i va mpri loviturile s
inind cont de importana acordata in cateheza judecaii individuale sigur ca predicatorii s au ntrebat de ce sa continue a sta de vorba cu credincioii o data sau de doua ori pe an despre
judecata de apoi Raiunii biblice - prezena textelor escatologice in Scriptura ei i au adugat dou motive suplimentare Primul este ca judecata universala va fi marea operaiune adevrul
Griul se va alege in sfrit de neghina ( tatl puind atunci sa se afle desprit pe vecie de copiii si iar femeia de soul sau Toate aciunile bune ramase netiute dar i toate greelile ascunse
m u ales necuraule secrete si toate omisiunile vinovate vor fi dezvluite In aceast zi a luminam nu ne vom putea ascunde nicicum nerecunotina
Care va va fi lumea in ziu i aceei isiguia Fontana cmd nu unul ci toate picatele voistie vor fi declarate in piezena nu a citorva persoane ci a ntregului univers in faa pneteniloi
concetenilor nobihloi cavaleiilor ludeloi soului tatlui supenonlor mtr un cuvint in faa lumii intiegi i aceasta m sunetul tnmbieloi infernale in mijlocul stngateloi diavolilor i pun nsi
guia lui Dumnezeu Cite nelegiun vei fi comis tot atitea voi fi fcute publice 8
Girard n face pe enoriaii si sa neleag in mod clar ruinea pe care o vor resimi pctoii atunci cmd vor fi scoase la iveala miraviile ascunse
Daci in icest moment un nger cobont din cei ai scrie pe zidurile biseiicn o crima luinoasi i secieta a vreunuia dintre voi i ai aiata o ntregii adunai i in ce ncurctura s ai gsi nenoiocitul'
N ar alege el mai degrab sa fie nchis mtr o temni pentru tot restul vieii decit sa sufere o astfel de ruine"> Vai' care va fi atunci aceea a condamnailoi in ziua rzbunrilor cmd secretele
contiinei lor voi fi dezvluite in fata tuturor ingenloi i sfinilor in fai tuturoi demonilor i condam nailor De aceea citim in sfnta Evanghelie c aceti nefericii vor spune munilor i
colinelor prbuii va peste noi i ne ascundei 9
A doua mare justificare a judecaii de apoi - i al doilea mare motiv de a le vorbi credincioilor - Marea Zi a lui Dumnezeu va vedea totul pus la locul su Valorile lumii vor fi in cele din
urm nlocuite cu valorile eternitii Aceast rsturnare de situaie va constitui ocazia unei duble
UN DUMNEZEU CU OCHI DE LINX 101
rzbunri Dumnezeu va rzbuna insultele pnmite din partea oamenilor iar aleii vor fi rzbunai pentru jignirile suferite din partea celor pctoi acestea smt cele dou i aspecte ale judecaii
de apoi reinute ele Hyacmthe de Montargon mai ales din predicile de advent ale lui Bourdaloue asupra acestei chestiuni dncl respectivele omilii ca modele predicatorilor care trebuie sa se
ocupe de ea60 Dumnezeu explic Pierre de la Font nu las nepedepsite atentatele comise mpotriva lui El nu este deloc atit de indiferent m ce privete gloria sa" ca s nu fac s i
rbufneasc resenti mentul"61 Acesta se va manifesta nu numai prin sentina mpotriva damnailor ci i prin reparaia public pe care Isus Hnstos o va face sfinilor si pentru toate
persecuiile indurate din partea condamnailor Reparaie pentru toate calomniile cu care au fost ponegrii Reparaie pentru toate insultele pentru toate batjocurile pentru toate afronturile pe
care le au suportat 62 Tema rsturnrii situaiilor de pe pamint revine cu insisten in predicarea i cmtanle consacrate judecii de apoi Pentru Gngnion de Montfort
Intr o zi ei [damnaii] n vor vedea cu uimire Pe oamenii cucernici i pe nelepi Crora nu le artaser decit dispre i atunci vor striga plini de minie Cum' pe ei n luam in zeflemea Pe ei H
dispreuiam
Cum' cei a cror viaa altdat
Ni se prea o nebunie
Smt copiii lui Dumnezeu smt regi
Cu slava nesfrita drept podoab'
Vai noua la ce ne gindeam noi oare
Cnd n luam pe nelepi drept nebuni' M
Cine ride vineri va phnge duminica Profitorii de pe pamint vor fi nenorociii de dincolo de mormint Se spune mtr o cintare a frailor din colile cretine
Cei ce se desfat in petreceri Beivii i mincacios.li
Vor avea de but dar acelea vor fi lacrimi Sufletele astea negre vor fremta de durere
Neruinaii i mondenii
Plini de intenii rele
Pentru ofensele lor vor fi cu toii in chinuri
i suferine in ziua judecaii"6*
Uitai v le va spune Isus damnailor la judecata de apoi - citm acum dmtr o predic lazansta - uitai va la omul acesta sfint' Voi spuneai c triete fr cinste voi care fceai o figur att
de frumoas ei bine1 Iat l ncununat de glorie iar pe voi acopeni de ruine Uitai v la srmana femeie pe care o dispreuiai la bieii meseriai la bieii servitori 102
PASTORALA hRICII
pe care i tiatiti ca pe nite sclavi la cei pe care i ai adus la sapa de lemn la cei din care ai fcut obiectul batjocurii voatie si tii CT vot ti pe \ecie n t ei ui i mai puternici dtct ietii m u
onoiati clecit toi punii si m n mani lumii in timp ce voi vei uila n flcri mpieun i tu bogitn cei rai '
Judecata ele apoi va vedea deci sfnsitul lumii pe clos Aici pe pamint nu se cuvine sa te revoli mpotriva neclieptatii Dai bogaii cei rai nu pierd nimic ateptnd Se va vedea atunci care era
iclevai iu bogie O vom spune din nou mai departe'( Biserica n a ncetat niciodat sa protesteze mpotuva exploatam celor sraci Dar ea p istra pentru Marea Zi a lui Dumnezeu pedepsirea
nedreptilor sociale nainte de asta trebuie sa te narmezi cu rbdare De aceea discursul sau era demobili zator Totui amenmtndu i pe cei pctoi - inclusiv pe bogaii cei rai -cu fulgerele
Celui Atotputernic ea spera sa determine convertiri Evocai ea anticipata a judecaii de apoi prea deosebit de potrivita sa suscite revenirile dorite De unde scenele impresionante imaginate
de ctre Fontana Cine este ceastlalt' E cea care era piecedata de servitori cu capul gol n timpul frigului aspru al iernii Iar acel i cai e se nfieaz in faa Tribunalului tremurnd i plin ele
frica cine i' E cavalerul a crui trufie a sporit pun acordarea noblen Iar cel ce era atit de bogit pe pamnt i care umbla acum gol golu ce sentina va primi' Una foaite aspri pentru ca le a
refuzat eeloi sraci mici ajutoare i pentru ca nu poseda un capital de rapte bune (
Rsturnarea de situaii i icabihtiiea celoi opumati la viemea judecaii universale vor avea drept consecina logica faptul ca aleii se vor bucura de pedeapsa damnailor La Girard necesaia
restabilire a dreptului capt aspectul tevanei sociale i are iz de milenansm Publicul rural cruia i se adresa trebuie sa fi resimit oarece satisfacie ascultnd asemenea piofen rzbuntoare
Cu condiia sa fie rbdtori ei voi fi ntr o /i mani tnumfaton in faa exploatatorilor
Sainum ai Domnului bogaii cei iu \a opnma se ingiasa din substana voistia dn va veni o zi m eaie vei avei o satisfacie deplina vei vedea i izbunaiea ceiului asupi t clusmaniloi vostn si va
\etibucuia va vei spl i mumie in singele p icatoiloi (Ps 58 11)
Ce satisfacie vrei sa vi se dea alei ai Domnului' Vrei e i damnaii sa v i ceara leitare sa martiniseasca n fata cerului i pamntului ea v au nedreptit' Vrei s fie umilii i sa fie pui sub
picioaiele voastie pentru a fi clcai precum noroiul i arina' Asta se va ntmpla la asta vor fi iedui nefericiii acetia Srmani cereton ciobnailor zihenloi voi care sntei privii ea
oameni ai neantului daca vei trai n sfinenie daca vei avea rbdare n chinurile voastre daca va vei duce bine crucea daca vei suferi umilmle cu resemnaie i dragoste n ziua judecaii i
vei vedea la picioarele voastre pe mai-maru lumii capetele trufae eare au abuzat de giandoarea lor, de bogiile i demnitile lor M
LN DUMNtZUJ Ce. OCHI Dh LINX 103
Limitele buntii divine
nti un euvnt Gnaid piomite tevolutn La \a avea loc cu sigurana la sfritul lumii Piedicile asupta judecaii de apoi nu au ntotdeauna aceasta tonalitate sociala n schimb inspmndu se mu
ales din Ps 58 citat de Guard ele afirma fiecvent ca membm cuin celeste i cei alei se voi bucura de pedepsirea pctoilor n predica dedicata problemei respec tive pe care lazantn o
duceau eu ei spre sfritul secolului XVII i nceputul telui de al XVIII lea se spune ca Fecioara i sfinii vor simi plcere dup expresia profetului sa vad dreptatea lui Dumnezeu
ndeplinita i onoarea lui Dumnezeu satisfcuta prin pedepsirea necredinciosului aa cum ii place in timpul unei caiduri extreme sa i speli inimile ntr o apa rcoroasa Mnu** suai lavabit
in sanguine peccaton^ (Ps 58 11) 69 Gngnion de Montfort profeete n mod asemntor cu referire la cei alei Ce plceri meritate vor avea / De a i vedea condamnai la infern / Pe toi
mondenii universului' / Sa i aud suspmintl ' Vai1 nenorocii ce sntem 70 Arhiepiscopul de Lyon Montazet (f 1788) crede i el ca cei predestinai voi exeieita mpreuna eu Hnstos judecata de
apoi i i vor fi instrumentele active Noi vom judeca mpreuna eu el popoarele vom pune in fiare tot ce a fost mai mare i mai teribil n veac Vom executa sentina de temut care va fi
pionuntata mpotriva celor nelegiuii Astfel snt promisiunile consolante propuse de prelat sufletelor credincioase " >1
Deja sfntul Franeois de Sales prevedea ca pieafencin vor vedea eu bucurie procesul damnam celor respini ta i mntuirea celor alei " 2 naintea lui sfntul loma d Aquino se ntrebase data
preafericiilor le este mila de sufeuntele damnailor i claca se voi bucura de chinurile celor nelegiuii n rspunsul sau eiau citai Psalmul 58 Ililsaia66 24 vor vedea tiupunle moarte ale
oamenilor caie s au razviatit mpotriva Mea Doctorul angelic accepta la acest din ui m verset o traducere inexact Sensul actualmente reinut este i vor fi un dezgust pentru orice fptura
Oricum ar fi mSutnma theolo^iae * el se situa n retragere in raport cu cele doua texte citate tragntl totui concluzia ca pedepsele infernului le voi procura eeloi alei satisfacia de a
contempla manifes tarea justiiei lui Dumnezeu i de a i da seama ca au seapat de aceste suferine Dar celebrul iezuit italian Paolo Segnen cel Batrn a extras dmtr un Opusculum de al
sfntului Toma un text cu mult mai uimitor pe care l a folosit n felul urmtor ntr o predica
Cu cit cei damnai voi fi mai infioiaton pun sluem i climelor loi cu atit mai mult voi paiea fiumoi i mcintaton m ochii lui Dumnezeu pun echitatea chinurilor pe care i va face sa le supoite
-hi voi fi spune sfntul Torn i ca tot atitea stele pi inse m ace ista zona de foc-i ei voi constitui uci pun supliciile loi un spectacol mu noi mal i mai plcut dect l constituie acum cei ui pun
marele numAi de stele pe care le etaleaz n timpul nopii Da osndin nu v or fi o podoaba mai mic n infern dect snt stelele pe firmament"^ 104
PASTORALA FRICII
IN nUMWZFl CL OCHI DF LINX
lO-i
Toate textele citate mai sus care limiteaz mila lui Dumnezeu pina la momentul morii noastre ne permit sa ntrevedem o tezi importanta propovduita in mod curent credincioilor din
vremea aceea mume ea indurarea divina nu va influena justiia In Ghidulpacato^tlot aut clc des reeditat Luis ele Granada le spunea pctoilor Repetai ntruni ca va bizuii pe indurarea
divina Iar eu va repet ca indurarea divin i nu face ca numrul damnailor sa fie mai mic i nici nu va face sa nu fii unul dintre ei daca perseverai pe calea aceasta [Ea] sufer ca infernul i
dilata admcunle sufer ca mu de suflete coboar aici in fiecare zi n ar putea ea suporta sa coboare i al vostru daca nu i ndreapt conduita' 7 Sa nu vedem in astfel de afirmaii doar o
ameninare tactica pentru ca ele corespundeau i convingerii celei mai profunde a oamenilor Bisericii Dumnezeu nu este mai puin drept decit indurator De unde urmtoarele afirmaii ale
sfntului Bernardin de Siena intr o predica asupra infernului Glona lui Dumnezeu este proporionala cu mulimea damnailor Ilustrarea justiiei divine va fi cu atit mai mare cu cit vor aprea
mai bine viciile celor pedepsii Dup cum nesfritele proslviri i aciuni de graie ale celor alei voi clama indurarea divina tot aa phnsetele lamentaiile suspinele rcnetele strigatele i
urletele celorlali 11 vor clama dreptatea lata de ce infernul va cinta m urechile slaviilor paradisului cu o suavitate inefabila Farmecul i perfeciunea concertului paradisiac n ar fi complete
daca i ar lipsi untului proclamind indurarea divina contrapunctul cintului infernal care i proslvete justiia
Spre deosebire de sfntul Bernardin de Siena predicatorii s au strduit sa i fac pe credincioi sa neleag ca nu trebuiau sa conteze pe buntatea lui Dumnezeu pina acolo incit sa uite de
necesara sa severitate N am mai termina cu enumeratul declaraiilor pe aceasta tema Beurner i invita enoriaii de la Saint Etienne-du Mont sa ia in considerare faptul ca Dumnezeu este un
judector drept al propriilor si copii dup cum este si un printe indurator el rzbuna crimele dup cum rspltete aciunile bune i n are preferina pentru nimeni in aceasta privina Intr o
cintare a misiunilor din secolul XVIII penitenii spun Un pannte tiebuie sa i ai ae blmdee
Copilului sau cind tie prea bine
Ca e sperjur i nainteaz
In rul pe care l detesta
Vad apnnzindu se mima
Tatlui ceresc nc mai suprat 8
Bndaine le declara asculttorilor Dumnezeu nu v a adus pe aceasta lume pentru a va condamna dar nici pentru a l huli pentru a fi beivi rzvrtii blasfematon neruinai Dumnezeu nu i a
adus pe lume pe turci i pe necredincioi pentru a i condamna totui ei se condamna "*> Leonard de Port Maunce n interpeleaz in termenii urmtori pe pctoii nrii" care l ascult Ce
nebunie e asta a voastr ' Pentru a face un Dumnezeu clement i indurator voi confecionai un Dumnezeu ori
nedrept on neputincios care nu vrei sju nu poate s n \ i pedepseisO pentru jignirile ncluse m Inc i si mu citegonc Girird i ivertizeizi enon isn din Lxonnnis Dumnezeu este infinit de bun
dicpt si mcluritor nu va ndoii smt tot atitea articole ale credinei noastre Totui Dumnezeu infinit ele elrept bun si indurator acest Printe plin ele t mdrete si dr igoste condamna o persoana
la infern pentru un singur pcat de moarte pentru un gmcl necurat voluntar pentru o dorina criminala pentru o aciune rea cire n au durat decit o clipa pentru neindeplinirea voita a unei
datorii eseniale Da pentru acest singur pcat pentru aceasta singura insulta extrem de grava mai scurta ca un fulger care nu i a dat fptuitorului ei decit o satisfacie de moment nelasindu i
decit regrete i mustrri de contiina Dumnezeu o condamn pe acea persoana care este chipul sau creaia sa copilul su lucrarea sa preul singelui Mmtuitorului o condamna la infern 81
In predicile i elementele de predica pe care le furnizeaz predica tonlor Hyacmthe de Montargon revine de mai multe ori la dificila eonci liere a justiiei i induram divine facind mereu sa
ncline balana ele partea celei dinii Dumnezeu scrie el n pedepsete eu severitate pe cei care nu l iubesc 82 i mea Pretinzind ca dai un impuls indurirn sene el deereditezi* [sic] religia m
Mai departe citim in Dictionnaire apostohque rbdarea cu care Dumnezeu l menajeaz pe pctos trebuie sa l fac pe cel din ui m sa se teama de justiia sa Pe cit de indurator va fi
Dumnezeu pe atit va fi sever Cel mai semnificativ text al lui Montargon m aceasta chestiune mi se pare a fi urmatoail ntinderea pe care i o dam buntii puin cunoscute [a lui Dumnezeu]
limiteaz uit de mult idcea de justiie incit nu mai las decit o impresie foarte palida i aici este ndrznesc sa spun sursa fecunda nu zic a strimbatatu pctoilor ci chiai i abatem celor
drepi ele la calea mintuiru M Poate ca in predica lui Juhen Lonot se afla prezentarea cea mai patrunzatoaie a dialecticii indurare justiie Ca si sfntul Bernardin de Siena oratorul l
interpeleaz la persoana a doua singular pe un pctos inveterat din auditoriu
Da nenoroeitule Dumnezeu este bun Dumnezeu este meluntor si infinit mai bun i mai induiator decit ii irrugmezi tu s iu i u pute i imagin i Dai afla in acelai timp ca icest Dumnezeu atu
de bun si de indurator este cel care i a aruncat din naltul ceruilor pini n cel mii adine infern pe a treia parte din ngeri aceste frumo ise i nobile creaturi pentru ca au pctuit pre de o clipa
cu gindul fr a mai avea timp sa fac penitenta Ca acest Dumnezeu atit de bun este cel care l a alungat pe Aclam din paradisul terestru pentru ca a mincat din fructul oprit cai e l a
condamnat la o infinitate de rele i ca din cauza
icestui pacit demult comis au existat si vor exista atin din descen denn si condimnai la flcrile infernului Ca acest Dumnezeu Jtit de indurator si a condamnat propriul fiu sa moara pe o
cruce pentru ispirea pcatelor pe care nu el le comisese dar mai ales ca acest
in francez decredtter in loc de discrediter - n tr Dumnezeu Uit ele hun este cel caie \ i \eclci pt pncuisul ntrecu eteinitiu un numii ipioipe inhnit ele saimine suflete ntinde pt
sit fi
i\ 11 \teod u i jindul dt_ i le elihei i fui i simi \ieun pic de mii i f u i de ele puinu i te in\ u i clici n o btn ci Hunei cmd spui ci Dumnezeu este bun spui ide\ nul dai nu spui totul pentiu ci
tiebuie si aciuiai ci este drept ci m isui i bun itatu sile este misuia dreptii ca as i cum este infinit ele bun U fel este si infinit de diept si ca seventatei icestei cheptai se exeicita m piimul
und isupi i aceloi i care iu ibuz u ele bunat iea si s au seivit de aceasta pentiu i l ofens i i c u e voi iv e i ele suport u o incluraie dispieuiti i o dieptate mini ia Nu nu ttebuie M i atnbuim
lui Dumnezeu o induiaie infenoaii fui discemamint i fu i lumina pe care n u viei sa i o atnbui nici macai unui nelept ci i cum b ai purta cu toi oamenii la fel faii a i difeienia pe cei
vinovai de cei inoceni pe cei pe cai e ia ficut demni de favoiunle sale de cei nedemni de acestea 8
Pentru ca o astfel ele imagine a lui Dumnezeu le era oferita cretinilor obinuii eia logic i normal sa li se voibeasea i despre numrul mic U aleiloi Totui unu pieehcaton s au ntrebat
clica era necesar sa mpart easca mulimii convingeiea tragica pe cai e o avea m aceasta pnvina elita religioasa Nu usc iu ei sa descurajeze masa credincioilor i si provoace in ei un
sentiment de neputina in fata inevitabilei lepetan a greelilor lor' Bourdaloue este unul dintre cei ce ne fac sa cunoatem interogaia pastoralei asupra ei nsi in legaturi cu iceasta dificila
pioblema Intr o scriere in c ire le cla sfaturi autorilor ele piedici el spulbera ezitanit predicatorilor timorai E o ntrebare mereu pusa de piedicaton mume daca este bine sa i se explice
poporului acest adevr [numrul mic al aleilor] i sa fie predic u din amvon pentiu ca e in stare sa tulbure sufletele i sa le arunce in dezndejde Mi ir plcea la tel de mult sa fiu ntrebat
claca este bine s i i explicam poporului Evanghelia i s o piedicam din amvon Sa piedicam Ev ingheha si s o picclieam faia a tia nimic i f ira i atenua cev a s o predicam in toata ntinderea
sa in toat i punt iea sa in toata seventitea si in toata puterea si Nefenut e cel ce se va sean daliza va purta smgui in el nsui chinul primejdiei de a cdea in pcat K
E m u bine sa deteptam [contiinele] tulbunndu le decit sa Ic l isam sa adoaima mtr o odihna trinclava i neltoare x mai spune Bouidaloue Este i pareiea altui iezuit Vincent Houdry a
caiui Btbhotheqm de^ pieditatcur\ aduna sfaturi i documente spie folosina celoi caie piedica clin amvon El i ncepe deci irtieolul Predestinare pun afirmata categonce Numrul celor
predestinai afuma el este foarte mic i se reduce la foarte puine persoane Este o profeie rostita de nsui Isus Hnstos Nici un Printe n a inteipretat o nici n i ndulcit o nici n a luat o mtr un
sens mai puin riguros nici un ei etic nu a ndrznit nc s o pun la ndoiala i in orice fel ar fi explicata pentru a liniti spuitul asupra unui motiv ele teama pe care nsui Fiul Domnului l a
considerat necesar pentru cretinii cei mai ntrii n adevrurile religiei i cei mai coreci n purtri aceast
t\ DIMM-ZFU CU OCHI Dt LINX 107
profeie va fi intotde urna aclevaiata nu numai in pnvmti oamenilor in general ci si i cretinilor ehiir aduli MK Hyacmthc de Vlontngon ifnirn mea ek h nceputul Dicttonai nlin apostolic in
aiticolul Bc Uitudine ci foirte putini dmtic ciestim voi ivt i paite de cei mtrucit prc i putini l eloiesc si c uit i mijloacele pentiu a ajunge acolo s; Apoi in volumul l \ lea al enciclopediei sale
trateaz temeinic subiectul legasmel argumentele lui Bouidaloue d ir amintind i de propua i expenenti de predicator i ele ezitrile confrailor si
E o mtiebue fiecventa i caie mi a fost pusa tocmai cu ocazii unui discuis pe aceasta tema daca ei \ cazul si explic poporului aceste idevaiun ivind in vedere ca erau in stai e si tulbuie
sufletele i sa le aiunce in descuiajaie Mi ar fi pi icut la fel de mult sa fiu ntrebat daca e bine sa i se explice poporului Evanghelia i sa fie predicata elin amvon Inti idev u ce este mai
evident in c utile noastre sfinte decit mspaimint uorul idevar ca vor fi puini alei Adevr pe caie Isus Hnstos l a ficut auzit atit de des i cu atita chntate ^
In continuare i articolului Montargon aduce dovezile obinuite ale Sciipturn asupra acestui subiect ndicincl totui o obiecie m cursul ospului relatat de Matei 20 16 nu s a gsit decit unul
smgui care merita sa fie aruncat in bezna exterioara lata soluia i dificultatea In acesta smgui spun deopotnvi sfintul loan Hnsostomul i sfntul Augustm este repre zentati toata mulimea
celor damnai i niciodat Isus Hustos n a pretins sa fac o comparaie exacta in ceea ce privete numai ui exprimarea sa ar fi fost contrara ginchiii sale si ar fi distrus pe de o parte ceea ce
stabilise pe de alta ;l
Textele cit ie mai sus las sa se ntrevad nite situaii concrete nenii Biseiicn sint convini ca puini cretini (aduli) i gsesc mintuirea D r atunci cinei este piedicita o isemcnei doctnna
alarmmta asculttorii arata dezndejde i Atunci trebuie, piedicata in continuare- 1 Unu piedi ou rspund alnmativ iar acest laspuns aie o funcie dubla le justifica
torala m pi opun ochi mi ea ii ela posibilii H
Lit cied ei au de paitea lot Biblia i pe a inspaiminta pentiu a converti Inti o predica despie numrul mic al ccloi alei Juhen Lonot a piezentat cu claritate atit intiebaiea cit i laspunsul
i nu mi spunei va log ci iceste lucruri sint pi ea ngrozite ue si piea de temut Pentiu ca domnilor ele nu sint de temut clin ciuza ci le piopov icluiesc ci sint istfel in realitate si in mod
efectiv pun ele insele tle nu tiebuie si se intimple pentiu ci le piopov aciuiesc eu du fie icest luciu pentiu ca ele se voi intimpl i negieit Du l s ii lume i pi iei i dispci un - I s a obiect U acel
i luciu sfintului Auj,utm i icest i i i ispuns m felul uimitoi Nu eu sint icela spune acest P umte cue i sens t\ inghelia nu eu sint icel i cue s o stei, Dai ceei ce spunei pentiu i justifica
teioaiei pe c u e o ai uneai in minile noistie ne mspaimmta i mai mult - \ i batei joc spunind ca va mspaimint i unde sint efectele acestei teion roadele acestei spaime' t multa vreme de
cmd predic ele cmd strig de cmd mi 108 PASTORALA FRICII
muncesc pUminn pentru a implora pentru a avertiza pentru a ruga pentru i inspiiminta si ce am citigaf Smt circiumele mii puin frecventate desfnnare i este mai mici Cind nu voi mai
exista alte dovezi isupta numirului mic de silvan decit cee i ce se petrece aici v i fi mai mult decit suficient pentru ca dupn ititea predici antei imbolduri atitea rugmini cei mai muli sint la
fel c i nainte d ica nu cumva mai rai 9
Trebuie sa ne supunem evidenei aceste argumente peremptorii nu i convingeau pe toi cei ce aveau misiunea de a predica In corpusul predicilor lazanste folosite de noi deseori nu se afla
nici o omilie consacrata in mod special numrului mic de alei chiar daca toata lumea cade de acord ca izbvirea este dificila 93 Sfntuljean Eudes nu abordeaz nici el tema in Predicatorul
apostolic lucrare destinata misionarilor din interior Nu el este cel ce a pronunat predica lui Massillon despre numrul mic al aleilor 94 Gngmon de Montfort pare sa i fi rezervat
confidenele pe aceasta tema grupurilor mici dar cmtanle lui menite sa fie intonate de mulimi nu fac trimiteri la tragica doctrina Aceeai absena in cmtanle lasalliene i in Cantiques de
missions a l usage du diocese de Rennes care fac totui loc macabrului judecaii i infernului Muli chemai i puini alei era o fraza destul de dura pentru o cintare 95 In ce privete Bouquet
de la mission compare enfaveut des peuples de la campagne despre a crui larga difuzare am vorbit nici el nu conine vreo predica m regula pe aceasta tema Lacuna daca o putem numi aa
este i mai uor de reperat in numeroasele colecii de predici duminicale Chiar i rigidul Girard renuna la o prezentare generala asupra acestui subiect prea descurajant Printele Chevassu
face mai degrab excepie atunci cind pornete de la Luca 19 (Isus vazind cetatea a plins pentru ea) pentru a nsila o predica ntreaga despre numrul mic al celor alei * In secolul
precedent Bourgoing comentind cap 22 al sfntului Matei (pilda nunii) nu acordase versetului muli chemai i puini alei decit a doua parte a piedicii adic ceva mai puin din jumtatea
textului sau;
Totui din absena unor omilii ntregi pe aceasta tema tragica fie in predicile de duminica fie chiar - mai rar - in cele ale misionarilor sa nu tiagem concluzia unui fel de tcere a pastoralei
care ar fi ocultat pentru mase un adevr teribil pe care doar elita cretina ar fi fost socotita capabila sa l priveasc m faa Doua consideraii de dimensiuni inegale trebuie sa fie prezentate
acum a) nu sint rare predicile duminicale ce reintroduc afirmaia asupra numrului mic de alei pe parcursul unei dezvoltri b) Predicile de advent de paresimi i misionare n au ascuns decit
rareori o doctrina despre care se credea ca va produce o tresrire printre auditori
lata citeva exemple ce ilustreaz primul punct Ohvier Maillard mvi tindu i mondenii din auditonu s reflecteze serios la importana euharistiei amintete versetul din Luca 14 24 Nici unul
din cei invitai nu va gusta din cina mea"98 Antoine Godeau predicmd la Vence in vinerea sfnta explic Crucea lui Isus Hnstos nu este altceva decit aceasta eleciune de neneles prin care el
i extrage pe cei alei din masa general a
UN DUMNFZEIj CL OCHI DF LINX 109
(.ondimnaru genului uman i i las aici pe cei tespinsi pnntr o judecata prea ascunsa du piea corecta i pre i meleapti w Paul Beurner comen tind li Sunt Etiennc du Mont Intui Epistol i cuie
Connteni amintete gravele pedepse aplic ie de Dumnezeu evreilor nerecunosctori si iaz vratiti dovezi siguie ci numrul celoi mintuiti este foirte mic in compa raie cu numrul celor
damnai 10 De Pati Pierre de la Font anuna ca in ziua nviem generale cea mai mare parte nu va resimi schimbarea avantajoasa dup care suspina cei cliepi ' ' Hebert printele de li
Versailles care este de obicei mai puin sever decit La Font i exprima totui convingerea ca infernul i a ntins admcunle i i a deschis abisurile la nesfrit 102
Oratonanul Bouree este firete foarte ostil faa de laxiti - lupi vorace 103 Le spune totui adevrailor cretini Alungai nelinitile De ce va este frica' 1(M In schimb ceilali au motive sa fie
inspimintai i acetia sint numeroi Unicul om [respins pentru ca nu avea haine de nunta] reprezint mulimea celor menii flcrilor venice numrul celor care nu i au minjit hainele sau
care dup ce au pit aceast nenorocire le au splat in api lacrimilor proprii i in singele mielului dei mare in sine fund foarte mic prin comparaie In Maniere de bien instruire Ies
pauvres Joseph Lambert este moderat in privina infernului i limbajul sau in ansamblu nu este prea amenintor Totui printre alte phngeri mtr o zi pune m public urmtoarea ntrebare
Viaa oamenilor de l \ ara fund prin ea nsi foarte grea de ce sint atit de puini care se mintuiesc mtr un fel de viaa care prin ea msasi ar fi prea potrivita pentru a fi sanctificat' 1(X La
nceputul secolului XIX un paroh din Montreal (Quebec) nu ezita sa spun mtr o zi auditoriului Majoritatea celor ce formeaz parohia din Montreal va fi condamnata la moartea venica 10
Am putea nmuli astfel de citate presrate pi in omiliile obinuite Cele reinute aici tind sa arate ca doctrina micului numr de alei se manifesta sub forma unoi declaraii rapide dar
semnificative pe un fundal teologic in piedici care nu aveau ca tema majoia versetul Muli votai pauce iero electi
Sa ne ocupam acum de predicile misionanlor i de cele pronunate cu ocazia i etragenlor 1 K de advent sau de paresimi Ohvier Maillard dedata aceasta cu ocazia unei paiesimi afirma in faa
publicului ndrznesc sa spun ca cea mai mare parte va fi damnata Tremurai deci Sa presupu nem ca un ingei ar aprea deasupra acestei cruci i ca ar desfura in faa voastr o foaie
enorma pe care ar scrie Domnilor va aduc o veste buna din toi cei de aici unul singur va fi damnat Care e cel ce n ar tremura sa nu fie clinsul damnatul' Ei bine nu unul singur ci cea mai
mare parte a auditoriului meu va fi damnat pentru ca sint muli chemai i puini alei '
Cel mai adesea predicatorii se opun tezelor janseniste asupra predes tinrn Ei in un discurs esenialmente voluntarist Bourdaloue este un bun reprezentant al unei coli mai ntinse decit
Compania lui Isus i care afirm c Dumnezeu dorete mntuirea tuturor oamenilor c i a vrsat 110 PASTORAIA IRICII
smgele pentiu toi ca a propovdui contentul n nsemni si scanchliztzi un uiditoim inticg " D ica doctrina num irului mic al celor jlesi este piczentiti cu un /ci exiguat si o ispnnie nestipiniti
ei duce h descuripre ' ' Cipucmul Fr ineois de Toulouse caie fact mision nism in secolul X\ II in Lmguedoc este extrem ele ci u El i ncepe piedicile miMonire pnntr o didahie pe terrn
Dumnezeu vrea si i nuntuiasca pe toi oamenii " 2 Fi se plmge de spiritele mtnstate cire spun ca Fiul Domnului n a murit decit pentru ciiva predestinai [si] ca restul oame mior nu sint decit
un trup de pcat o masa de pierzanie copii ai furiei si victime asupra crora Dumnezeu i va exercita timp de o venicie mima dreptii salt. Astfel de discursuri susine el duc la disperare i
deschid ua tuturor crimelor m
Asemenea vorbe se vor linititoare Chiar aa sa fie' De fapt explicaia data de iezuitul Antonio Vieira mtr o predica la catedrala din Salvador ele Bahia in 1639 mi se pare mai cunnd
excepionala El remirca faptul ca legtura dintre pilcla invitailor la ospul cel mare si concluzia sa (muli chemai dar puini alei) a fost un mare subiect ele controversa pentru ca n a
existat decit un singur exclus Dar pentru dinsul soluia este simpla cei ce au fost invitai la nunta n au venit cu toii Cei abseni sint mtr un fel reprezentai de cel care s a dus acolo dar f ira
haine de nunta De unde concluzia optimista a lui Viena Ceea ce este pentru noi un marc motiv ele inciedere este ca toi cei chemai care au venit la masa cu hune ele nunta au fost elmtie cei
alei cu excepia unuia
Poziia iezuitului portughez pare in opoziie cu majoritatea piediciloi pe icest subiect Trebuie chiar sa remaicam ca dominicanul Luis de Granada a crui audiena internaionala a fost
constdei abila nu numai ca revine in mai multe rindun m predicile sale asupra numrului mic al celoi alei ' ci mai si tempeieaza prin afirmaii augistimene voluntarismul pe care l profesa
de altfel Ui maiorul pasaj este semnificativ pentru o ezitare in doctrina si [Dumnezeu] n cheam h el pe toi oamenii pentru ca vrea mintuirea tuturor dar ajutouele pe caie le icorda pentru a
Ic ntri vocaia lor au drept msura voina di\ m si nu pioprule noistre merite mai mare pentiu unu mai puin geneioasa pentiu alii Rezulta ca sint muli chemii adic muli caroia
Dumnezeu le icorda ajutoare obinuite dar in neglijeni lor nu profita de ele si putini alei adic dintie aceia care obin haruri extraordmaie sau profita de leitan obinuite ce le au fost
mprite In felul acesta fiailor Domnul i distribuie iertrile dup bunul sau plac sufletelor ndreptate si mtr un moel care nu tine cont de meritele i dorinele lor u
De fapt ifirmatia ca toi oamenii sint chemai la niintune s a vzut de cele mai multe oii limitata prin doua eoiective alarmante Primul este ca nu i nevoie de mare luciu pentru a fi damnat
Din noi Luis ele Granada dup ce a dat asigurri ca daca triesc cretinete voi intra in cerun adaug i Toi oamenii sint pui ca mtr o balana de o parte este viaa venica de cealalt infernul
i noi sintem liberi sa alegem partea pe care o preferam Mai mult balana este atit de sensibil incit un singur
UN DUMNFZHJ CLj OCHI Dh L1NX 111
picat de moirte chiiri cu gindul este suficient pentru a fice sa cobone unul dintie platine pina in infern [Cine nu i] cupnns ele spuma gismcl mtr o problemi Uit ele impoitinti [mintimei] o
istfel ele nesiguianta si vazinclu se mtr un peneol continuu de i se pieielc
Al eloilei corectix este bine exprim U ele catic Fianeois ele Touloust Noi piimim haruri din belug dai nu ne folosim ele ele N a\em voina de a ne mmtui ' lat ele ce sint atit de putini alei
Bossuet ne asigui \ pt ele alta pute ca totul este plin ele aceti chemai caie nu vor nici mcar sa se gmdeasea la vocaia lor nici sa si aduc aminte ca sint cretini In celebra lui predica
despic numrul mic l celor ilesi M issillon i interpeleaz asculttorii zicindu le
In timp ce voi naii ca gloata confoim credinei nu tiebuie bi pretindei izbvirea pentiu ca daci v ai pute i mmtui tiaind istfel itunci aproape toi oamenii s ai rnintui oi ci aproape
toi oimen se vor mmtui credina ne mtetzice b o credem este deci conform cieelmei ca nu trebuie sa pietinelei mmtuiiea atiti timp cit m vi pv tei izbvi de vieme ce maiele numr
nu se izbvete ' n Raionimentul lui Massillon merita atenie certitudinea credinei este ca exista puini alei trebuie deci explicat cum ele se intimpla asta Aceasta certitudine mcepind din
momentul in care nu mai era camuflata nu putea decit sa duca la o predie ire traumatizanta Degeaba afirma Bourelaloue la nceput ci avem cu toii dreptul sa speram ca vom face parte
din numrul celor alei ca nu exista nici un pieatos cire sa nu trebuiasc sa pstreze ace ista sperana daca ulterior sv stint ca numrul celor alei va fi mic chiar si dintre cretini
numai clin vina si neglijena celoi mai muli dintre ei din cauza comportam loi mondene pagine contrare legii pe care au mbriat o si religiei pe c ue o profeseaz ' l Apostolul vrea sa
ne obinem raseumparaiea cu teama si eutiemuiare ' 2 Totui Bourdaloue i menine discursul intie limite coiecte 12' Dar nu toi predicatorii n urmeaz exemplul atunci cinei se lanseizi mtr
un subiect care face trimitere 11 aritmetica cea mai nelinitite ire si la formulele cele mai tulburtoare Ln caz tipie in aceasta pnvinta este cel al lui Francois ele Toulouse La incepual
predicii din Matei 20 (luciatoru tocmii la vie)12 el matura revemle celoi ce se intieaba daca voi fi tot atiii oameni mintuii pe citi ngeri czui sau pe citi ingen m glorie s iu pe cite
suflete fericite si demoni mpreuna Pentru capucin numai printele familiei poate cunoate cu piecizic numrul predestinailor si este o ndrzneala sa viei sa intn in aceste calcule lata un
discurs nelept care totui nu intirzie sa renune la orice piudenta
Pentru ca imediat dup aceea capucinul adaug i Cu toate acestea putem fi ncredinai f<ha indiazneala i pentru edificarea noastr ca numrul predestinailor este foarte mic i ca nu este
comparabil cu cel al condamnailor care este foarte mare i l depete de clepaite O dat ajuns aici oratorul aduce aminte exemplele clasice invocate constant pe marginea acestui subiect
salvaii din potop morii din Sodoma i Gomora

114
PV>TORAIA FRICII
mu nalt nivel doctnnal > fost piopov iduita M in pit_tlicile obinuita m ciuda ispecteloi sile inumane Ea peimite stibilnea unei puni intie o pistorah de conveitne in mod voit alnmanu si
convmuei intimi i pitdit itonloi cart nu ficeui decit sa expnmt in toi muie peieutanie prerea comun i a ttologiloi Intenti i pedagogic i i piecliciloi c ue l iritj pe Dumnezeu Iitil nemilos in
pnvinta lui Isus este bine indicata de panntele Yvan atunci cinci scrie Justiia clivin i i pedepsit cele mai mici greeli de ale sfinilor ea l i pedepsit pe Isus Hnstos sfntul sfinilor intrucit
luase nfiarea pcatului i ce se va intimpla cu ru nelegiuii i miravi' n Dar mai aclinca decit intenia pastorah este afirmaia ca Dumnezeu urte pcatul i deci pe cel care a luat asupra
lui toate greelile omeneti In ziua Vinerii mari Antoine Codeau explica publicului din Vence ca claca Tatl cel venic l a pedepsit pe Fiul sau cu atita ispnme [aceasta este] din cauza
pcatelor oamenilor pe care el i le a asumat Dumnezeu revars [asupra lui] furia sfineniei sale i a justiiei sale ' Paul Beurner h Saint Etienne clu Mont tot in Vinerea mare i invii
asculttorii sa ia m considerare judecata riguroasa a Tatlui venic mpotrivi propriului sau Fiu Nu tine cont ele inocena lui auten tica l trateaz ci pe cel mu mare dintre cnmm Ui Nu i da
nici un rgaz in timpul supliciului si ca si cum n ar fi fost satisfaci! pe deplin de moartea si de chinurile sale care erau de fapt suficiente pentru a lascum para o suta de mu de lumi el accepta
sa i se stripunga coastele cu o lovitura de lance ciupi ce i dduse duhul si si he tratat clupa moarte ci un impostor ^ Edme Bouiee le explica credincioilor ca toate valurile mimei Tatlui
sui au trecut peste el [Isus] m timpul patimilor sale el a fost ca si zdrobit sub greutatea fuiiei Celui Atotputernic ' 8
Pierre de la Font expune mtr un mod impresion mt lupta data m inima Domnului Inii imaginez declaia el inima Panntelui venic ca sa spun aa ca impaiita intre cloua micau contrai e
cliagostea pentru Fiul sau si ura faa de pcat Dragostea n cei e viata ui a n poruncete moartea Di igostea invoca faptul ca i Fiul sau c i este nevinovat ura spune ca el este repiezentantul
pctoilor si ca trebuie ci atare si ndure toite suferinele destinate acestora Veclem totui ca in lupta ui a nvinge dngostea ca Dumnezeu paie sa renune la calitatea lui de Printe pentru i
se inveminta doar in cea de judec itor ' Altdat justiia divina ei a (aproape) ntotdeauna mu presus de indurare Dovada pentru Julien Lonot este ca acest Dumnezeu atu de induratei si a
condamnat propriu l Fiu la moarte pe cruce pentru ispirea unoi pcate pe care nu le comisese 14t Intr o predica de penitena Leonard de Port Maunce detaliaz mtr o zi in faa mulimii
gioaznicele exigene a le justiiei divine Evocmdu l pe Isus ristignit si masacrat el pune intiebarea
Cine l i cond imn u pe Isus la o mo irte uit ele itroce Pliat Scnbn i faiisen Nu fraii mei nu Dai cine nunei A fost justiia divin i caie n a vrut niciodat s spun destul atita timp cit nu l a
vzut dmdu i sufletul pe cruce Bunul Mintuitor agoniza itirnat m aer de trei cuie
UN DIMNKZK CU OCHI DF LINX ll->
\ ui licumi de sin^e sinsele n cuigea clin toite plitile cin justiii impl ic ihil i zice i V ndiim i/;? mei nu este destul Blind i si mimi plm^ei li picir uele CHICII femei pioisc hchoteiu toi
inj,ein si spmtcle fciuite s,cmem si tle li \cdciei cumplitului spect icol clu jutitn firi i se l s i emotion ia icpeti \onclum sati* inc i nu este destul .I Uit i timp cit nu l a \ izul clindu i ultimi
suflue n i spus niciodin ca este destul Ce mai spunei acum fi Un mei D ica justiti i divina l a ti itat cu Uita sevetitate pe unicul Fiu l Tatlui do u pentiu ca Iu ise asupri sa picatele noistie s
iu mai degiibi umbn p ic iteloi noastre cum ne v i u ui ea pe noi nenorociii cire sintem aclev uatn pctoi '
In aceste condiii se nelege ca sint puini alei i ca Hyacmthe de Montargon a inserat in modelele de predici pentru Crciun formule comparabile cu cele de mai sus Lui Dumnezeu n
trebuia spun Prinii o victima demna de dinsul sfnta pentru a o privi fr a ntuneca strlucirea gloriei s ile suverana care sa poat primi pina la capt loviturile teribile ale rzbunrilor lui
infinita pentru ca prin ntinderea imensa a menteloi sale sa poat ispi chiar i ofensa adusa de pcat perfeciunilor infinite ale lui Dumnezeu Dumnezeu i datori siei o victima iar
propriul sau fiu aa nevinovat cum era a trebuit sa se dedice durem din momentul in caie dragostea l a fcut sa ia asupra lui nedreptile noistie n Intr o predica din Vinere i mare un preot
breton dup ce a relatat ptimirile lui Isus pune ntrebarea F destul Tata venic justiia ta este mulumit acum' H:*
Din extrasele de mai sus reiese o realitate teribila doctrina care l nfieaz pe Tatl mveisunat impotnva Fiului sau n a rmas izolata la treapta superioara a Bisericii Ea a cobont ptna la
nrvtlul panimtului al ciedinciosilot de nnd Pastoiala a dat o m vileag pe laig Catehisme 1 4 si cintan ( Miezul nopii ciestim ) au afirmat si ele altdat la unison ei nu ar fi fost suficient ceva
mai puin decit sacrificiul lui Isus pentru ca
mima Tatlui sau sa fie domolit
Doctrina numai ului mie al celor alei si cea a unui Dumnezeu justitiir care si pedepsete piopuul fiu trimit mpreuna la o imagine a tatlui pe care oamenii Bisericii o impirtaseau fr
ndoiala cu o parte importanta a publicului O imagine a tatlui care nu mai este i a noastr Pentru noi
tata evoca mai degrab bunat ie afeciune tandree si leitare si acesta este de altfel i sensul evanghelie Dar in ciuda Evangheliei oare
tata nu semnifica mai clegiaba pentiu naintaii nostn sau cel puin pentru o parte notabila dintre ei maiestate putere justiie si onoare ' Imaginea lui Dumnezeu si imaginea tatlui au evoluat
mpreuna Ele s au umanizat in mod progresiv 15
PCAT l PCATE
Pcat de moarte i pcat venial
Odinioar Dumnezeu se mima uor i ceea ce l supar era pcatul Predicatorii au fost inepuizabili pe aceast tema Reveneau la ea cu orice ocazie Mintuirea rtcirile pctosului rgazurile
lsate pentru pocina sfritunle de pe urm numrul mic de alei npasta recderii in ispita categoriile mai deosebite de pcate i chiar Patimile lui Isus le furnizeaz nenumrate ocazii de
a explica pricinile i modalitile rzbunam divine Ei le repetau asculttorilor cum cretinii vor fi judecai mai aspru clecit idolatru i decit evreu mtrucit au primit harul credinei 1 ei vedeau
pcatul ca pe ceva etern pe demoni i pe damnai blestemindu l nencetat pe Dumnezeu iar pe oameni indunnd suplicii fr sfirit Aceasta absolutizare a pcatului s a tradus pnntr o
pastorala care punind la indemina publicului conceptualizarea teologica de un nalt nivel se exprima asupra pcatului in general in termeni ocani i cu ajutorul unor comparaii destinate sa
impresioneze
Olivier Maillard i Bernardin de Siena n au ezitat sa insiste asupra infinitei ruti a pcatului de moarte 2 aceasta lepra incurabila [faia harul divin] contagioasa i care te desparte de
Dumnezeu ' Unul din cele mai frumoase texte despre pcat din cite cunosc atit prin calitatea imaginilor utilizate cit i prin perspectiva oferita asupra cinei u aparine lui Jean Pierre Camus
Daca pcatul scrie el este o iama bogata in brume in necredina m geruri in insensibilitate in ngheuri m ncap inare in nori i ceuri de orbire vlaguindu ne contiinele dobormd florile
frunzele i fructele dorinelor i faptelor noastre bune cit de plcuta e cina care ca o floare timpurie nespus de frumoasa ce cheam zefirii bhndelor suspine i rou lacrimilor de iubire
prevestind florile pornirilor pline de evlavie cldura sfintelor fervori i fructele faptelor pioase mprtie toate rigorile acestui anotimp friguros i nesuferit 4 Dar predicile asupra pcatului n
au decit destul de rar prospeimea i optimismul discursului salesian* In schimb ele subliniaz enormitatea pcatului de moarte i deci i a unui singur pcat de moaite In Ghidul
pctosului Luis de Granada declara cititorilor i asculttorilor si
de la sfntul Francois de Sales - n l
PCAT I PCATE
117
Ciestinul trebuie sa se conving cu toita fiina si acesta e un ade\r nendoielnic ca d ic i toate calamitile to ie dez istrelt M to ie relele ce sau abtut vieoditi isupi t pmintului dm ziu i
cieiiei si se \or m ii abate pina Ia sfii^itul \eacunloi toate ciznele infernului ai fi puse laolalt pe un t ilgei al bahnei si doar un smgui p icit de monte pe celalalt talgei mu gieu n nclini
balana de p-titei acestui
Poate ca la acest text se gmdea Phihppe d Outieman dar mai sigur la De Perfectiombus de Lessius atunci cind scria spie folosul predica tonlor Teologii spun ca toate pedepsele inclusiv
principala care i venica n ar putea vieodata egala rul adus de un singur pcat de moarte chiar daca am indura toate caznele tuturor damnailor Motivul este acela ca rul adus de pcat e
infinit pentru infinitatea Maiestii ofensate ( Godeau i ndeamn credincioii din dioceza la nceputul postului Pastelul sa se considere ca nedemni din cauza pcatului de a mai minca
orice fel de carne de animal i sa recunoasc buntatea i indulgena Bisericii prin aceea ca ea va permite totui sa va hrnii cu pete i cu vegetale 7 Intr o alta predica Godeau asemeni altor
predicatori califica pcatul de moarte drept nelegiuirea ntristam 8
Instruindu i pe oamenii de la ara Chenois le explica prin trei raiuni venicia chinurilor din infern 1) Cum intilnim o nesfrita rutate in cel mai mic pcat de moarte 2) cum nu poi gsi o
infinitate de moduri de a fi in cel mai rsrit dintre pctoi 3) cum fiecare pcat de moarte merita un supliciu infinit e logic i necesar ca supliciile din infern sa dureze venic 9 Refenndu se
la insulta pe care pcatul i o aduce lui Dumnezeu Lonot ne asigura ca daca am ti ce e [pcatul] ne ar nghea singele in vene i ni s ar ridica parul de pe cap numai cit l am auzi numit am
caut singurtile profunde peterile i cavernele din pustie ca primii cretini ca sa fim cit mai departe de marile pericole i de ocaziile de pcat atit de frecvente in lume 10
Intr o predica ad boc pe care lazantn de la sfiitul secolului XVII i nceputul celui de al XVIII lea o purtau ntotdeauna cu ei raiunile pentru care pcatul e un monstru o lepdare de
credina atit de ngrozitoare incit numai Dumnezeu singur e in stare sa i cunoasc enormitatea erau puse la indemina oameniloi de nnd caiora li se spunea ca pcatul e insulta cea mai grava
ce poate fi fcuta mtrucit ea e adusa lui Dumnezeu care i astfel dispreuit Doua comparaii ne permit sa nelegem aceste cuvinte A l insulta pe omul de la ara pe strzile Parisului este o
aciune blamabila A i da o palma unuia dintre cei mai de vaza oreni e deja un afront mult mai mare Dar daca l plmuieti pe un rege opinia unanima considera ca aceasta fapta menta cea
mai grea pedeaps A pctui nseamn a l palmui pe Dumnezeu prin dispreul pe caie l mamfeti Pentru a msura gravitatea acestui dispre predicatorul recurgea la o a doua comparaie un
rege ordona in sunetul tnmbielor locuitorilor unui ora s i lepede armele sub ameninarea pedepsei cu moartea Or un sfert de or mai trziu o zi sau o lun dup aceea oamenii tot narmai
118
PASTORALA 1RICI
smt vedei dar ci icesti oameni nu tac. decit sa rida atunci cind smt uerti/ati ca actioneizi contr ir oi clinelor legelui As i f ic oimenn rime c ue dispreuiesc poiuneile lui Dumnezeu 11
Pitchciiei s a extins ire/istibil isupri marilor catet,oiu de pac itc du cititele date mu sus fac pane din piedici special consierite pic itului Iu u ca atire un subiect frecvent tntit in cursul
misiuniloi si l retiagenlor h minastire1 chiai m cint in bisericeti asupra pcatului de monte sau i obiceiului de a pctui H In plus parohii consacra deseori o intre iga omilie duminicala
enormitii p leatului printre autorii citai as \ fac preoii Hebert Svmon Chevassu si Reguis14 In sfrit merii sa ne opiim la ce mume susine predicarea despre pcatul venial Desigur se face
ntotdeauna deosebirea intre acesta si pcatul de moarte Dar el ramine important pentru ca tine de rutatea pcatului in general in afara de aceasta el diminueaz harul i constituie o treapta
pe scara ce coboar ctre abaterile grave Intr o omilie duminicala pe tema Ferii va de cea mai mica greeala Monseniorul Camus u ndeamn pe ascultatei i sa urasc pcatele veniale mai
mult decit moartea " Cci chiar claca nu duc in sine la pierderea harului ele o coboar i o diminueaz m mod considerabil ' Asadai sa evitam si sa unm pcatul venial nu pentru ca ne ir
duce in infern ci pentru ca ne cluee spre poarti lui ' In mod isemanator Fulvio Fontana consacra o predica din postul pastek i marii vigilene neeesaie pentru a ne feti ele micile pcate care
cel mai adesea deschid calea ctre manie prapistu 1K i Lonot compune o predica despie pcatul venial1
O data cu Pascal pistorala ce i mai obinuita a insistat asupra eonse emelor si urmanloi ngrozitoare ale celor mai mici gieeli lata citevi dovezi din multele pe care le im putea leine Preotul
Girai d n invita pe enoriai ca pcatul venial e un iau mai mare decit celelalte iele ce pot exista si ca doar pac itul de moute e deasupia lui ca iau pcatul venial mtiece binele pe care l pot
face toate fiinele de aceea nu i peimis sa faci nici unul singur Aceasta inflaie i discursului ecleziastic pnvitor la cele mai miei pcate apaie si mai bine mtr o piedici a lui Fi incois de
Toulouse despie enoimitatea picatelor veniale Capucinul se ridici hotant eontia anumitoi filosofi si eietici ce nu fie diferent i mtie o eadeie i o mica alunecare si care susin ca toate greelile
noastre smt 11 fel de criminale Dar aa cum am vzut o cu privii e la numrul mic al celor alei Franeois ele Toulouse aie obiceiul sa ia eu o mina ceea ce da ci cealalt Tot aa face si aici E
greu precizeaz el sa spui daca un pac U e venial sau de moaite A lipsi de la slujba de duminica e un pcat de moaite Dar cind voibeti in timpul slujbei e pcat venial sau ele moaite
A comite o fapta necinstita cu o femeie e un pcat ele moarte Dai a atinge eu mina a da sau a primi un saiut smt pcate veniale' Greu de tiut Oricum Dumnezeu pedepsete mea de pe
pamint pcatele veniale
Pentru o greeal mrunt care nu putea fi nnduit deeit printre pcatele veniale un profet a fost devorat ca pedeapsa de ctre lei
PCAT SI PCATE
119
Du to ie iceste pedepse dei fmtte m ui ngoirea loi ficinclu ne si cunr istem enomiitatei picatului veni l piecum i cit de mult n disphce el lui Dumne/eu nu smt comp u ibilc cu cele elite de
el pe lume i ice ist i si icolo \ i cint ui el nu numii munii cum zice un piofet ci si micile coline nunumuminle ci i micile p ic ue \em ile Acolo \om di se una si de cuvintul nel ilocul lui s iu
de dispiet ele nsul s iu pi MI ea cu vinovie de o voibi sui de un t,est ele mmie ce ne scap si pe care noi le uit im icpede itunci in ultimi zi i \ietn cind v i tiehui s i ne prezentam in f i i lui
Dumnezeu iceste p ic ue ce ni s au paiut faia impoitana i pe caie le am comis cu uunni \oi apaiea ia cum smt infucoatoate [si] voi paiea ci nite muni nali
Logica unei astfel de dramatizri ducea la examenul de contiina asupra pcatului venial pe care l preconiza Leonard de Port Maunce in cursul misiunilor sale Predicatorul n sftuia pe
pocii
l Examinai d ica ii avut ntotdeauna o idee coiecta despre pcatul veni l pnvindu l ca fund un iau foaite gi iv pun nituia lui
2 Exuninati i cintanti temeinic ce este un pcat venial pentiu ci n ivei in nici un caz voie sa l comitei chiai de ai fi sa silvai lume i
3 Examinii claca ai calculat bine lautatei unui pac u venul pentiu ispasnei caiuia e nevoie de smgele lui Isus Hnstos ceei ce mu un fel e un pac it mai maie decit infernul nsui
4 hxammai daca ai cintant vieoditi efectele nocive pe cue le aie citeodata un pcat venial
-> Examinai dica ii cutat vteoclata lemediul cel mai eficace pentru a obine leitaiea atitoi pcate veniale pe cue le facei zi ele zi
6 Examinai daca v ai gindit vieodati ca pcatul \eniil poite fi inti un mume tel picat de moaite pentiu ca exiti dou i mocluii de i tace pcate de moaite dnect i indiiect
7 Eximinai clic i v ai gindit vieodati cu citi seventite pedepsete Dumnezeu picatul veni l m viaa iceast i i m viat i de apoi
8 Exammii daca ii lecuis vieodita la un lemediu eficace pentiu i v i ehbei i de p icatele veniale
Acest model de examen de contiina asupri pcatului vennl piopus de un predicatoi celebru din secolul XVIII trebuie situat in interiorul unui discurs ecleziastic mai vast tinzind la
supraculpabihzarea credineiosiloi Predicile smt bogate in formule de acest gen Bndame le s-ugeieaza asculttorilor si sa i numere pcatele veniale Numrai le daca accM lucru e posibil
Ah1 vei fi sui prini vi vei mspaimmta i vei stugi ca Divid ea smt mai multe decit lirele de pir de pe eipul vostiu (Ps 40 13) Da numai sa cutai m adineul contiinei voastie i vei gsi
un hu un abis o mare imensa plina cu atitea reptile i insecte vreau sa zic pcate veniale meu mulimea lor e parca fr de sfrit (Ps 104 2?) " In afar de asta ne asigura printele Yvan
cele mai miei greeli smt sursele unor pcate mari i ale unor mari pedepse 24 120 PASTORALA hRICII
Predic uea catolici a ifirmit in mod constant m contradicie cu protes tantismul ij insenismul c i ispita nu inse imna pcat D ir ea a declarat 11 tel de ferm cu printele Y\in ca ispitele nu
constituie o scuza pentru pctos 2 Tema potrivit creia ciestmul nu irc scuza revine adesen in pastorah Mnnclu se cit pac iele infncoito ire comise de asculttorii si Godeau le amintete
ca mtr o zi vor fi cercetai cu o asprime de neimaginat (de ctre Dumnezeu) i ca atunci nu vor mai putea aduce nici o scuza 26 Intr o predicn lazansta citim ca un cretin nu se poate prevala
de nici o scuza atunci cind calc poruncile lui Dumnezeu 2 Preotul Reguis i pune i el m garda enoriaii contra indulgenei faa de ei nii spunindu le Intenia celui ce comite un pcat de
moarte nu e sa i piard harul II pierde mai puin daca i mai puin vinovat' Intenia cretinilor aflai azi in infern nu era aceea de a se osindi Asta nseamn ca s mai puin damnai' 28 Aadar
sa nu ne adormim contiina cu prea mare uurina
Montargon nu ezita sa scrie ca nici un ru nu i mai mare pe pamint c n falsa contiina curata Pentru ca rolul contiinei m calitate de judecatei este acela de a pune laolalt tot ce l poate
inspaimmta pe pctos 29 De unde i aceasta concluzie formulata de La Font Oncit de riguroasa a fost examinarea vieii voastre oncit de vie e durere i cauzata de pcatele voastre ferii va sa
fii ncredinai ca ai obinut iertarea 3 Astfel de formule contraziceau avertismentele contra excesului de remucan intilnit uneori in predicarea curenta"" Ace ist i exprima prin Godeau
convin gerea ca toata lumea se afla in pcat oamenii smt pctoi i nu s decit pcat 32 Amintind de viziunea lui Fzechiel o predica lazansta explica
Oasele raspindite ici si colo pe ntinsa cimpie reprezint starea in care se afla in aceste sate i de ce n am spune o adesea i in orae cea mai mare parte a cretinilor fiecare la locul s iu Prin
pcatul ele moarte in care au nefericirea de a trai acetia nu mai fac nimic viabil pentru eternitate 33 De unde necesitatea examenului de constanta misionarii venind anume pentru a face
cunoscute oamenilor gravitatea i mulimea M pcatelor lor Greelile noastre smt aa de mari i aa de numeroase incit am merit U tot felul de pedepse Mrturisii le strig i Chenois stenilor
ca necazurile voastre nu vin decit de la dezmul i vinoviile voastre 3 i le demon streaz m trei puncte 1) ea pctoii smt mori vii 2) ca pctoii smt animale minate de pasiuni 3) ca
pctoii smt diavoli cu chip de om * Phihppe d Outreman i ndeamn cititorii i asculttorii sa mediteze la
marile rele comise de noi i la cele pe care le am meritat De n am fi comis decit un singur pcat maiestate i lui Dumnezeu creia i s a adus astfel atingere este atit de nsemnata incit nu
exista pedepse destul de mari pentru a i da satisfacia cuvenita Nu exista nici piatra nici gut nici ciuma nici rzboi nici foamete care sa dea satisfacie lui Dumnezeu pentru ofensa adusa
oncit de mica"37 nelegem acum sfatul lui Pierre de la Font de a exagera mai curnd decit de a micora greelile" 3" Aceast invitaie la supraculpabilizare" explica i unele strofe din
cntnle religioase
PCAT I PCATE
121
ale misionarilor in care pctoii pocii recunosc c au meritat supliciile infernului i preafericii c scap de ele cheam asupra lor pedepsele pammtesti
Mi im meritat supliciul Un iad (bis) e pentru mine prea puin w
Intrucit crima mea i fr de margini Nici nu pot fi pedepsit ndeajuns Pentru ispire smgele meu e prea puin Trebuie adugat i smgele lui (al lui Isus) ^
O Doamne fu fr mila Lovete m (bis) in indurarea ta" 4'
Cind suportai durerea Gindii va la ofensele ce le ai adus Meritai a Domnului Venica rzbunare
i fii prea fericii c prin suferina voastr Ii mai potolii mima 4
nvceii Frailor din colile cretine cmtau i ei
Chinurile mele smt prea uoare Dumnezeule Mai e lovete m mai tare Pentru ca sufletul decade Daca nu i urmeaz soul 43
Ct despre preotul Reguis el ia locul i vocea pctosului penitent stngind mtr o predica Lovete m Dumnezeule Mare lo\ este m ia mi averea ruineaz mi sntatea nmulete mi
necazurile taie i arde nu m crua deloc aici pe pamint numai s tiu ca faptele mele rele smt rscumprate i ea pot menta indurarea ta in \ iat de apoi ^
Clasificarea pcatelor
Numeroasele predici cu caraetei general consacrate pcatului pctosului confesiunii i penitenei nu permit ntotdeauna identificarea categoriilor precise de greeli pe care oratorii le au m
vedere Aceasta identificare e totui importanta Pentru ca ea explica atit viaa de zi cu zi a maselor cit i grila etica potrivit creia Biserica mvatoaie judeca purtarea credin cioilor
Dezvoltrile de mai jos vor ncerca (in mare) sa aduc lumina necesara pe baza unei documentaii omogene adic pe baza predicilor fiecare dintre acestea fund consacrat unui anume
subiect al eticii religioase Totui multe alte predici consacrate temelor celor mai diverse incriminau incidental un anumit comportament vinovat fr a fi n mod expres centrate asupra lui
Idealul (care ar necesita o enorm investiie de timp) ar fi sa cumulm ntr un corpus de predici fiecare rnd referitor la un picat anume Dat fund imposibilitatea unei ntreprindea att de
dificultuoase cuantificarea de mai jos va aduce sperm, uneie clarificri utile 122 PASTORALA l-RICII
S au ales mai nti ta element de refenna predicile sfntului Bermidm de Siena att n latina ct i n limba \oibita consaciate unoi teme pastoiale contiete Am leinut apoi aceleai teme a) clin
sase iiupan de piedici datoiate unoi misionan clin secolele XVII XVIII (Francois de Foulouse Lejeune Lonot Segnen cel Batin piecum i din Buchetul Misiunii i piedicile lazantiloi) b)
din enciclopedia pentru predicaton a lui Hyacmthe de Montargon c) in sfirit clin patiu culegeri de piedici pentru cele 52 de duminici ale anului tot din secolele XVII XVIII (redactate de
Camus Chevassu Giraid i Reguis) Obinem astfel pe de o parte, un bloc de 70 de piedici ale sfntului Bernardin de Siena pe de alta un coipus de 259 de piedici Cea mai mare parte dintre
acestea din urma se datoieaza misionarilor (198 din 255) ntr adevr predicile pentru cele 52 de duminici ale anului iau adesea ca tema Evanghelia pentru ziua respectiva i nu insist dect
rareori asupra unui viciu anume (desfrul calomnia etc ) Astfel culegerile lui Bourgoing La Font Bouree Hebert Symon nu conin nici o predica speciala consacrata celor apte pcate
capitale sau subiec teloi adiacente Rezultatele acestei mici investigaii snt rezumate n tabelul de la p 123
Nu minimalizam impeifeciunile clasificam i nici ale piocentajelor din tabel Cea mai importanta consta n a giupa sub o aceeai eticheta predi cile avmd ca subiect deshiul i cele ocupmdu
se de csnicie nti adtvat acestea din urma snt clepaite de a zabo\i exclusiv asupra unor chestiuni de curie i necuiaie Ele expun mai pe larg condiiile unei bune uniuni i datoriile
reciproce ile soiloi Daca excludem deci din rubnca nr l piedicile refentoaie la csnicie la castitate i la vduvie ne rnim 7 piedici ale lui Bemaidm de Siena (10%) i 21 ele piedici la cei
unsprezece autori din secolele XVII XVIII (8 10%) Am considerat nimerit sa nu includem predicile lefentoare la pomana din totalul omiliilor consacrate pioblemeloi legate de bani Izolam
n acest caz 23 de predici la sfntul Bemaidm de Siena (33 30o) tiatnd \tncto sensu despre aiantia sub toate formele ei i 29 (10 10%) la ceilali piedicaton Aceasta detalieie statistica nu
face totui clect sa confirme ceea ce evidenia deja o contabi luate mai supei ficiala
a) liei pcate i pieocupa n mod pnontai pe clericii cu lesponsabihtai pastoiale patima pentru bani desfiul i invidia (aceasta mamfes tinclu se adesea sub forma clevetim) Trufia dei
situata n fruntea pcatelor capitale nu i pentru piedicaton dect o inta secundara
b) Dei s a expnmat cu vehemena mpotnva spiiitului prtinitor a sodomiei i a exceselor din toaleta feminina sfntul Bernardin ele Siena a combtut nainte de toate camatna Piedicile
respective n versiunea latina remaniata care ne-a parvenit constituie adevrate tratate despre difei iele foi me de mprumut cu dobnd n secolele XVII XVIII predi carea rmne foarte
vigilent n ce plivete problemele fmanciaie dar ea manifest preocupri mult mai diversificate i acorda mai mult importana dect clugrul franciscan clevetim, amorului propnu
blasfemalor, beiei, neglijm ndatoririlor duminicale, abaterilor de la respectul
PCAT SI PACATF
LA CEI
UNSPREZECE
LA SFNTUL
AUTORI DE
TEMA PASTORALEI BERNARDIN
PREDICI DIN
DE SIENA
SECOLELE
XVltXVIII
(1) desfrul, frumuseea fizic,
toaleta feminin, dansurile i
17 24,30% 45 17,50%
spectacolele, / castitatea, cstoria,
vduvele,
(2) cupiditatea, furtul, problemele
legate de bani, / pomana opus 27 38,50% 43 16,80%
avaniei",
(3) invidia, calomnia, judecile
pripite, 8 11,50% 27 10,60%
(4) ndatoririle reciproce ale 1 1,50% 26 10,20%
prinilor i ale copiilor,
(5) mma, dumnia, spiritul
6 8,50% 18 7,10%
prtinitor,
(6) trufia, ambiia, amorul
propnu, dorina de a aprea altfel 3 4,30% 17 6,70%
dect eti,
(7) blasfemia, njurturile i
2 2,80% 15 5,20%
imprecaiile,
(8) respectarea i nerespectarea
- - 10 4%
duminicilor i a srbtorilor,
(9) lcomia, nestpmrea de sine,
- - 10 4%
beia,
(10) ndatoririle reciproce ale
- - 9 3,60%
stpmlor i ale slujitorilor,
(11) minciuna, ipocrizia, 2 2,80% 8 3,20%
(12) respectul pentru om, delsa-
1 1,50% 7 2,90%
rea, tirania tradiiei,
(13) scandalul, 1 1,50% 6 2,50%
(14) lenea, trndvia, - - 6 2,50%
(15) respectul sau atitudinea
necuviincioas fa de lcaurile - - 5 2%
de cult,
(16) jocurile 2 2,80% 3 1,20%
TOTAL 70 100% 255 100%
124 PASTORALA FRICII
pentru om i mai ales ndatoririlor reciproce ale prinilor i copiilor ale stapinilor i servitorilor Sfintul Bernardin de Siena i indreapM tirul nei ut Uor asupra citorva obiective ce trebuiau
neapirat atinse in Itali \ secolului XV ndeosebi cmtria sodomia luxul toaletelor feminine si spiritul prtinitor Succesorii si din perioada clasici mai cu seama francezii vor sa cuprind
totalitatea comportrilor cotidiene Este motivul pentru care insist atit de mult asupra exemplului bun pe care prinii i stapinn trebuie s l dea copiilor i sen itonlor In plus ei smt
confruntai cu persistena tenace a beiei la sate i cu blasfemnle In sfrit ei trebuie sa in cont de o gam ntreag de comportamente suspecte faa de puterea religioas neglijarea
ndatoririlor duminicale delsarea ipocrizia lipsa de cucernicie in biserici etc
c) In concluzie autorii de predici din secolele XVII XVIII ca sfntul Bernardin de Siena acord o importana deosebita comportamentelor nmd de doua domenii cele referitoare la bani i la
folosina bunurilor materiale i cele privitoare la sexualitate i csnicie
Avariia"
Ameninrile formulate de printele Girard la adiesa bogailor zgircii mtr o predica despre judecata de apoi ne dau o idee destul de pertinenta despre tonul predicm curente avind ca obiect
folosina necinstit a bunurilor paminteti Sa reamintim profeiile sale cei sraci n vor vedea la picioarele lor pe mai mani lumii figuri trufae care au abuzat de bogiile i de situaiile lor
privilegiate 4' Luind in considerare ntregul corpus de omilii aflat la dispoziia noastr i nu doar predicile special consacrate avaniei am putea constitui o impresionanta antologie de texte
foarte dure la adresa bogailor care nu ezita sa recurg la tot felul de furtia guri - acesta e termenul folosit pe atunci pentru furtun Dezvoltrile cu privire la obligaia de a da de pomana la
necesitatea detaam de lume la imposibilitatea de a servi la doi stapim in acelai timp i a cuvintelor lui Isus dai Cezarului smt tot atitea ocazii de a critica aspru avariia sub toate foi mele
ei
Comentind miracolul nmulim pnnilor Pierre de la Font declara auditoriului sau Tot ce vei lsa motenitorilor votri e pierdut pentru voi dar tot ce vei da la sraci v va fi dat
napoi nmulit in viaa de dup moarte 4h Averile smt periculoase Montargon care se vrea un cluzitor pentru predicatori e categoric in aceasta privina Bogiile sene el chiar
atunci cind smt dobindite pe ci licite tot funeste ramin Averile smt contrare religiei ,Manle aven smt aproape ntotdeauna rodul unor mari nedrepti i duc la comiterea
nedreptilor Privind ce se intimpla in zilele noastre putem spune c cretinii l ntrec pe bogatul cel ham in lux i in fast E o ndrzneal nelalocul ei s crezi c doar pcatele
mari smt pedepsite Damnarea bogatului hain rstoarn aceast credin 4 Gngmon de Montfort compune pentru mulimile alctuite in majoritatea lor din oameni de rnd
versuri de mbrbtare
PCAT SI PCATE 125
Pe cind cei bogiti s>e tmguiebc De mu de nenorocul Bunii sAraci se nveselesc Pnntie ntnunniate desfuari
Pentiu c Domnul o spune i o ntrete
Eu n cred pe bogai nefericii
i cred cn i un bun aductor de rele
Faptul de a ajunge bogat ca ei
Numai rauntea tiuta [ avariia ]
Ii duce pe atiia bogai la pieire
i deschide larg gura
Infernului care i nghite pe toi 48
Fericii cei ce triesc in srcie este i ceea ce le spune preotul Marchais enoriailor si din Angers pe care i felicit ca au scpat prin srcie de mrejele lumii Elogiul plin de simire i de
nelepciune izvonta din efortul cotidian i din oboseala sntoasa a ranului menta sa l citam aa cum l gsim m formularea lui Francois Lebrun
O lucrate o data terminita trebuie sa ncepi alta astfel toate ceasurile vor fi pline fiece clipa i are rostul ei i corespunde unei strdanii anume zilele se scurg pe nesimite timpul trece folosit
in mod legiuit i daca uneori trebuie sa te i odihneti i sa uii de lucru modestia i sobrietatea smt nite reguli de viaa de altminteri daca nu exist credina i iubire de Dumnezeu nu s nici
mari cheltuieli de fcut i nici n ai de ce sa te odihneti ori sa te bucuri vreme ndelungata Fericita neputina care devine cea mai puternica raiune a sanctificrii i face din srcie nsi
calea cea dreapta a mintuirn 49
Minunata e demnitatea sracilor spunea Bossuet Cit despre Reguis el le adreseaz bogailor urmtoarea ntrebare stinjemtoare uor de trans pus in zilele noastre in domeniul relaiilor cu
lumile a treia i a patra
Oare persoanele bogate care par de altfel a trai in mod ireproabil nu fac nici o cheltuiala inutila' Nu smt in aceeai parohie cu cei sraci ce mor de foame in timp ce ciinn i caii lor [ai
bogailor] smt bine hrnii' Aurul i argintul ce strlucesc pe hainele lor smt oare atit de necesare pe cit se crede' Nu cumva ne fabricam nite necesitai iluzorii'
Bogiile smt cu atit mai periculoase cu cit de regula numeroasele
furtiaguri de care i plina viaa de fiecare zi nu smt judecate la adevrata lor gravitate Or furtul e peste tot Lucru straniu constata predicatorul lazanst anonim dei toata lumea condamn
furtiagul nimic nu i mai frecvent chiar i cei care l condamna la alii nu l recunosc niciodat la ei nii nici chiar atunci cind smt efectiv vinovai 5l Preotul Chevassu folosete cam aceiai
termeni Nimic nu i mai des intilnit ca nedreptile i furtiagurile i daca studiem mai ndeaproape cum e lumea observam ca aproape nu exist om care s nu se foloseasc de bunul altuia
>2 -afirmaie ciudat de grav
In enumerarea furturilor i a hoilor clencii mai curajoi nu cru pe nimeni Se poate presupune c provocau oarecare proast dispoziie 126
PASTORALA FRICII
pimtre asculttori l'ierre de la Font unduiete piintrt piofesiunile pencu loase (pentru mintune) al Unii de mesei ia de soldat negustoria mese rnle de uocit notn piocuror b ican si m itehr *
Piedica 117 inst i clespie furtisig innuie cu grija toate c itet,onile de hoi pe c ire i impirte in cloui 0iupe cei vinovai cit furtisat,un seciete si cei ce comit fuitisiguii publice Ambele liste sint
impresionante In prima el n aaza pe copiii caie i fur) pe piiintn lor i pe prinii caie fura de la copii pe stipmi si pe slujitoii care fura unu de la alii pe tamuiton i pe cei ce t ne biierele
pungiloi i mai ales anumite meseni de risc [de pierdere a mintuuii] pi m aceea ca ai in min banul altuia i predicatorul citeaz in continuare diferitele feluri de neltorie practicate de
morari croitori daraciton estori meteugari negutori circiuman crturari si notari publici oameni prin care neltoria sta ca pe un tron N a termina niciodat ne ncredineaz
predicatorul daca m a apuca sa nir toate mecheriile funcionarilor publici
La capitolul furtiaguri publice n intilmm nu numai pe hoii de drumul mare si pe soldaii care i jefuiesc gazduitorn clar i persoanele de lang care impun supusiloi corvezi suplimentare
perceptori de biruri c ut cum uita de Dumnezeu elev n cei mai avan jefuitori ai paiohnlor ne^ua torn care instituie monopoluri cmtarii mn i mici in sfrit pe toi cei ce l fi r i pe
Dumnezeu dar fura si Biserica ( nc de la facerea lumii Dumnezeu a vrut sa i se ofere o zeuunli ) Intr o predica duminicih asupri diferitelor furtiaguri mai speciale printele Girard
folosete acelai limba) ea i preotul misionar El turn si fulgera contri cmtarilor si a tuturoi celor care comit fraude iminteste de obligaia de a plai cinstit zecimala i insista asupra
frecventeloi nereguli comise in repartizarea danloi
Concluzia logica a tuturoi piedicilor despre furt este ca trebuie sa dai napoi lucrul furat Studiile recente asupra pastoralei de altdat dau acum acestui punct un relief deosebit Rapoartele
misionaiilor sint pline de consemnri victoiioase ale impicarilor restituiilor si aranjamentelor de comun acord punind dmtr o data capt unoi pioceduri interminabile b Predicile duminicale
cu icest subiect vizau evident acelai obiectiv mai ales atunci cind comentau ndemnul lui Isus Dai Cezarului Pieri e de la Font explica astfel auditoriului sau ca aceasta fiaza a lui Isus nu
se refera numai la ndatoririle de supunere fidelitate i ascultare faa de cei mari ei i la reparaia eu care smtem datori fata de ipioapele nostiu Pentiu ca apoi ntreaga sa predica sa tiateze
despre datoria reparaiei i a restituim ;
In coi pusul de ~>~> de texte lazanste predicile clespie restituire uimeiza imediat dup cele despic furtisig i nu fac deloc economie la imenmari
Ceea ce caractenzeaz i vina furtiagului este ca se ngroa clipa de clipa .1 create aproape la infinit o d ia cu timpul ce l Usai sa treac pm la restituire Pctuii de fiec ire data cind v
gindii si pltii sa

deci
pute: vduve, oraului sau j procuror negustori i familiei pe
P\CAT SI PACATF 127
dii napoi bi lepariti Uul fcut du firi \omti de a face ii putea o d ica Ui \rea cu iclevai U Daci inti o zi icest ceai ca de o sun ele oii s>i tot rmi teineti bunul iltui i i ua c o suta de p ic
ue ele moarte juclec ii si socotii d ic i putei ;ei dup un in de zile M
ca i Giraid consatia o predica duminicala restituirii Trebuie sa dai napoi trebuie neapaiat pentru ca nu Icer cu bunul altuia [Aadar dai napoi] tu - acestei ului tu stapin - acestui servitor
tu om de afaceii -i care te a ales administrator cu finanele tu avocat i ak crei interese le ai trdat in mod nevrednic voi arului sau asociatului pe care l ai nelat tu cmtar fai ruinat o prin
mprumuturi viclene ' Sa redm aadar pnntr o judecat istoric senin ntreaga ei nsemntate predicam eonsa erate odinioar furtului O afirmaie a lui Girard ne furnizeaz m aceasta priv
m o utila concluzie Predicind despre pericolele bogailor si despre caritate clericul din Lyonnais i avertizeaz publicul ca in ziua judecaii Isus nu va zice deloc mergei blestemailor in
focul etern cci ai fost neruinai ori blasfematon ori beivi ci pentru ca mi a fost foame i nu mi ai dat sa manmc pentru ca mi a fost sete i nu mi ai dat sa beau pentru ca eram gol i nu
mi ai dat mbrcminte 2
Csnicia, stare periculoasa"
Daca ne raportam la tabelul de la p 123 observam ca in piedicile din secolele XVII XVIII de care ne am ocupat sfaturile atenionrile i repio suiile legate de csnicie feciorie i sexualitate
se situeazi pe pi imul loc (17 >Q%) naintea celoi consacrate problemeloi bneti (16 80/o) La sfntul Bei nai din de Siena era invers i mea in pioporie notabila 24 30% pentiu primele si
38 ?0% pentru tea de a doua categoiie Evoluia e semnificativa Pe msura ce cazuistica piivitoare la camt piei dea din gieutate frica de sex a clencilor devenea tot mai accentuata De fapt
daca nu de diept desfnul n a ncetat sa se impun prini e cele apte pcate capitale Prsise de multa \ieme poziii a aptea pe caie l plasaser odimo u a sfntul Toma d Aqumo i Dante 3 In
cele ce voi urma vom lua ca icferina tot piedicile sfntului Bernardin de Siena i vom semnala m treact prin ce se aseamn sau se deosebesc de ele predicile ultenoare
O prima aseriune comuna tuturoi predicateiiloi subliniaz caractei ui saeiamental al cstoriei Sfntul Bernaidin de Siena amintete publicului ea aceasta taina a fost instituit naintea
tuturor celorlalte in paradisul terestru pe cind Adam i Ev a nc nu pctuiser'" de unde excepionala ei demnitate In perioada clasica multe piedici despre cstorie au ca punct de plecai e
povestea nunii din Cana i arata c Isus nsui a onorat cu prezena lui i pnntr un miracol o tain att de important La fel toi 128 PASTORALA FRICII
predicatorii celebreaz la unison unirea brbatului i a femeii comparabila cu unirea lui Hnstos cu Biserica Totui anumite note mai emoionante mai puin stereotipe cli destul de lire
meiiti a fi evideniate Ele apaitin unor umaniti cretini Pe li jumtatea secolului XVI Francois Le Picau spunea auditorilor si panziem cu ocazia srbtorii Tuturor Sfinilor Voi oameni
cstorii dup cum trii i va purtai cu cinste starea mincind cumptat bucatele hrzite de Dumnezeu fiecaiuia dup puterea lui al vostru \a fi paradisul daca facei luciul pe care vil voi
spune fii milostivi Referitor la nunta din Cana Jean Pierre Camus le adreseaz soilor o emoionanta urare
Ce onoare vi se face o tai i mame de a fi prtai cu Dumnezeu la cea mai minumta lucrare din lume la furirea capodoperei universului care i trupul omenesc corpul cel mai plin de
perfeciune i mai bine organizat dintre toate corpurile in cai e o data Dumnezeu aaza ca pe o perl in scoica sidefie sufletul pe care el l furete un suflet nemuritor in stai e sa l iubeasc
sa l cunoasc i sa l venereze Pentru aceea fii pentru copiii votri ca nite lociitori ai lui Dumnezeu nite mici creaton nite diviniti teiestie a caroi cinstire i ascultate nu numai ca i
iccomandata de Dumnezeu dar chiar e lsata sub ameninarea damnam
E adevrat c i cuiaia abstinenta umple cerul iar nu pamintul dii viaa maritala umple cerul prin pamint i copleete cu fiuctele ei i cerul i pamintul Ierusalimului pamintesc ea n
furnizeaz ostai lai celui ceresc bnuiton u
Acest elogiu al trupului (scoica sidefie) nu i un lucru obinuit m predicare In schimb cel al csniciei virtuoase e un fapt frecvent Intre soi cu adevrat cretini domnete o tandree sacra care
i legtura buntatea i cimentul unirii lor astfel vorbete asprul Bndame f Aceste concesii o data admise discursul predicatorilor cu priv ire la csnicie este eminamente descurajator i
culpabihzant evidenundu se totui o ev oluie notabila ce duce de la Bernardin de Siena la succesorii si din secolul clasicismului Primul bun cunosctor al Sumeloi i al Manualeloi pentru
confesori intra in detalii precise pe care cei din ui m prefera m general sa le ignore Marele franciscan din secolul XV interzice unirea trupeasca in timpul ciclului menstrual nu o recomanda
in timpul sarcinii explica in ce mprejurri anume trebuie sa i acorzi celuilalt ce i se cuvine condamna prea marea frecvena a raporturilor sexuale abuzul de dezmierdri i plapuma de puf
Interzice amorul in public i precizeaz perioadele de abstinena adic in zilele de srbtori (religioase) in postul Pastelul in zilele de post in fiecare ajun orinduit de sfnta Biserica Totui
predica torul gsete nimerit sa acorde i unele derogri nu se consider pcat nici chiar in zilele acestea dac intenia soilor in mpreunate este de a avea un copil Dac i vorba s i dai
celuilalt dreptul sau s i stingi poftele acesta nu i decit un pcat venial In schimb nu este permis niciodat s te foloseti de csnicie pentru a face din plcere (libtdme) scopul principal68
PCAT St PACATh \T)
Cea mii m ne paite i piczicenlor de mai sus nu mu figuieazl in piedicile din secolele \\ II si \\ III c ne pentiu chestiunile mai concrete lecommda stitul conttsoiiloi circii nu trebuie si h se
iscunch nimic piedicatom maigmindu se li genei ilitati F mai dtgiaba un fipt ele excepie sa auzim din gui i unui misionai lazinst afirmaia c i e un p ic n si e o necuviina sa ai raportun
conjugale m zilele dinaintea confesiunii m timpul principileloi saibatoii de peste an sui m zilele de penitena mai grea Piene de li Font e mu prudent atunci cmd le cleclaia celoi ce l asculta
nsui catehismul sfntului conciliu de la Trento mi ordona sa \ a propun nu ca pe un precept anume ci ca pe o practica salutara i mai potrivita sa atrag bunvoina cerului asupra familiilor
voastre sa vi abinei de a \a bucura dt csnicie citeva zile nainte de apropierea comuniunii si mai ales in postul maie '
Predicatom din secolul clasic afirma ca i sfntul Bei nai din de Siena ca manajul e o stai e penculoasa Amintim formula dramatica i lui Bernardin citata mtr un capitol intcuoi Dmtr o mie
de cupluri cred ca noua site nouzeci i noua sint ale eh ivolului Pentru Pierre de la Font csnicia e o stare pindita din toate paitile ele miri primejdii pe care trebuie sj le untaieti de dou i oii
nainte de a te hotr Daca pentiu unu ca este 1 n poit primitor pentiu ee i mii maie parte ea nu i decit un nefencit naufragiu In piedici in eaie comenteaz nunta dm Cana oratorul e lanseaz
in fai publicului inti un atac m regula impotrn a femeii eh p i exemplul misoginiei celei mai ti adiionale Nu fr motiv le a pai L t pi ea gieu si pica impovaiatoi ipostoliloi sa fie cineva
obligat sa in pe lin,, i sine o femeie plina ele desfnu si de cusururi sa hrneasc m casa lui pe acest duman domestic al odihnei sile i ca astfel 11 ei i mai uoi si teziste nclinaiei mtui Ue
ce duce spre easatone decit sa fie m situaia ele a nea mereu ele sufent de fumle capiieiilc i nebi nule unei temei
Casnicii e peneuloasa intiueit femeia ehiai si c isatonta epeiveisa Este ceea ce ne in\ aa iezuitul \ntonio Vieira inti L na elin piedicile elespie tierea capului sfntului loan Betezatoiul
Dintie toate nenoioeinle e i e ne copleesc elintie sufeunele tiupuli ehntie \icnle suflet ilui d ntie toite iceste iele ale timpului ele fin i elintotdeaun i clinti e toate tustele ui mau ile
picatului oiigmu ci e piineipih ciuzi O femeie o soie i nu o soie adulteia ci unt legitima newnov ua i lein din chiu mumie lui Dumnezeu Toate duietile bolile cal im Utile
mdmeluale i publice ciumele foimetea lazbonele \ieisitudmile najnloi elin caie unele izbucnesc in timp ee altele dau napoi pentiu totdeaun i toate iceste c itastiofe unde
fost elat i
omului de Dumnezeu nsui midiei quam dcdii,tt rmhi (Gen 3 12)
In aceste condiii cum sa ti pastiezi ncrederea in csnicie' Lonot ne asiguia E nc fapt sigui ca muli din cei care i ir gsi ah ai ea in celibat 'i gsesc damnaiea in csnicie pentiu ca n au
destul foia i destul cuiaj pentru a nvinge marile i necontenitele ispite de care i nconjurat aceasta 130 PASTORALA FRICII
stare Bndaine este i el convins c multe picate groaznice i elemne de dispre se comit zilnic m csnicie si ceei ce ttebuie si \a fac sa tremui ii e ci o infinitate de ciestim sufeia zilnic
pentui ca 11 iu comis mtrucit cel cu sufletul incaicit cu mu de pcate ingiozitoare si gata si se pra\ale in iad daca nu se ndreapt tocmai acela i umgineaza ca ire contiina curat Pentiu
preotul Symon din Rennes in starea de csnicie exist mari pericole i mn obstacole m calea mintuirii In cea mai mare parte csniciile nu s inspirate decit de diavol care le vegheaz R Intr o
cintare de Gngnion de Montfort m care se celebreaz frumuseea neintinrn fecioarele nelepte le phng in urmtorii termeni pe cele ce se cstoresc
\ai ce de fecioare nebune
Ce de biei zpcii
i vind pentru nimicuri
Zestrea primit din paradis
i dup ce c pierd totul
Mai i srbtoresc asta
In plceri josnice
Ce pierzi in csnicie
S i spun adevaiul
Ajungi in schvie
Ii pierzi linitea
Te pingresti m imbiatis.au
Iar uneori ii pierzi chiar mmtuirea 9
i cstoria prezint nu doar riscul de a duce in infern dar pentru muli ea e infern chiar de aici de pe pmint Montargon constata ca smt puine casnicii fr discordie " i dup el
dezordinele ce domnesc m societatea conjugala smt motive convingtoare pentru a descuiaja \aduvele sa se lecasatoieasc 81 In ce l privete Bndaine nu i deloc surpuns ca vede m lume
atitea casnicii nefericite atiia bai bai si atitea femei plingindu si de mu de ori soaita si nefericirea i care gem si se phng zilnic de robia la care se vad redui Aceasta pentru ca n au pi imit
harul strii lor i nu l au primit pentru ca nu erau pregtii 82
Girard le prezint enonailor din Lyonnais un tablou dezolant al celor mai frecvente situaii matrimoniale Sa presupunem mai intii spune el drept un lucru care nu i decit prea sigur c
numrul csniciilor nefericite e foarte mare i ca prin urmai e cel al csniciilor fericite e mic i ce vedem noi zi de zi' Putem oare sa ne ginchm la asta fr sa ne cutremuim' Biei nefericii
care ai contractat uniuni nepotrivite care \ ai cstorit fr vocaia divin cum smtei de plins 1 Viaa voastr nu este oare un infern anticipat' Strigtele certurile nenelegerea crimele
dezordinile ce domnesc in familia voastr nu s oare imaginea acelui loc teribil unde domnesc vrajba i dezordinea eterna'" 83 Printele Reguis se phnge cam la fel comparind i el cstoria
cu infernul Cte cstorii intre oamenii nepotrivii' i nefericii prin urmare' Cte mesaje m care domnesc vrajba
PCAT SI PCAT!- 131
si neintelegeie i' O tii mai bine ca mine dngn mei enoriai O csnicie proasta e un nceput si o imii,ine i infernului w
Corn intere i ci statei clc csnicie e pnmejdioas i si constitirea ca ^njile si nec izurile de c ne i plini indeputeiza de Dumnezeu smt teme imuditt si constante in piedicile Aceista dubla
descurajue e adiesat mai cu seama fecioarelor si \adu\elor Pentru acestea din urma sfntul Bernarclinde Siena afuma ca daca ade\aiata vduva se gindeste h moaite ea nu vi mai visa la un al
doilea so Viduva demna de acest nume este deja pe jumtate sfnta Ea a trecut prin viaa i nu mai vrei sa retiaiasca pentru a doua oar durerea de a plinge un so Pentru a o ndeprta de
ideea unei noi casatorii franciscanul din Siena n expune toate grijile i ncurcturile pe care aceasta i le ar aduce Daca ea are copii ei voi a\ea un tata vitreg si exista riscul ca el sa fie
invidios pe ei Daca el are copii m va vrea ca ea sa le arate mai puina afeciune decit propriilor ei copii Dar daca ea n va iubi mai puin pe cei pe care i are dinainte el va gsi ca i o mama
denaturata In sfrit daca ea n are copii dar noul ei so aie si aici pot aprea dificulti Cci e o regula genei ala soacrele pe de o parte si ginerii i nurorile pe de alta nu se mpac niciodat
Acestui raiona ment Bernardin n adaug un al doilea mprumutat de la sfntul Ieronim aveai un so bun spune in esena icesta vduvei si l ai phns Daca te vei nanta cu un alt so bun te vei
teme sa nu l pierzi In schimb daca l doilea va fi ru l vei regreta amarnic pe primul i mai departe claca p imul era ru iar al doilea b in te vei teme ca acesta sa nu moara In sfrit claca al
cloilei va fi ru ca si primul vei avea sentimentul ca mergi din decepie in decepie Aadar e mai bine sa iama vduva h In veisiunea latina a acestei predici sfntul Bernardin u spune vduvei
drept concluzie Daca n ai copii eti nebuna tu femeie liberi sa intri in robie ca sa ai copii 8
Gngnion de Montfort o pune pe o fecioara cuminte s i cmte nite v ei sun care ai pute i aparine sfntuln Beinarchn ele Siena dovada a caracterului repetitiv l acestei pastorale
Pi eten i mea se mini Cit mi e de mii i de ea tu smt hbeia ea e roiba
tu smt fecioara i smt cuminte Nici copii nici funilie i nici un so gelos 8
Chiar predicarea cea mai obinuita aceea a preoilor in faa enoriailor lor caut sa ndrepte fetele ctre viata religioas repetind acelai discurs descurajator in ce privete castona Sa l
ascultm pe Girard predicmd asupra castitii (in legtura cu leproii vindecai de Isus) i devenind (in rood provizoriu) feminist
Femei maniate intoaicei v pnvuile spre necazurile voastie amintii v de nelinitile i gnjile ce v frmmta de cind v ai cstorit de tributul l AVTORAI A l RICII
pe cai e tiebuie si l pi uit
Mfimiliei educai copiilor de
PCAT I PACATt
H3
temei ile pentu nete ititei de
\titoi de bolile si mfiiminile ipioipe ce ntmue de mi,i |i pci c mc cu dispoziiile cele mu difcute de
subiectele de num Itumitc lecipi ci i \ci corn cm ci SHU m i \ui ui c difcih
\oi tii lubiiloi ci e tini ci itunci cinci o femeie se muiti ti inti i inti un fel ele lobie si se lipsete de dieptul ce l nea de i se bucui i ele bunuule s de ei nu mu po ie dispune de nimic
impoitmt flra consimtimmtul soului ei nici chiu munci ei nu i apaime s.i e i nu po ue pietinde clecit s i fie ntreinut i clup i condiia ei Ace ista situaie mi se pare foarte giei ci u aa au
stabilit o legile i nu o poi schimbi faia a comite o nedieptate Totui ipioipe toate fetele se supun de bunivoie ngonloi unui jug ce mi pue cam ipasator i i sacnfica voluntar tot ce au ele
mai scump pe lume numai sa aib un so vreau si zic feciorii lor caic io como u i de nepicuit libert iei si bunuule loi viaa i sanat ie i lor expunmelu se unei supaiatoaie sucim unei n itcn
peuculoise du ce zic eu c i si aibi un so toarte idesei iu bietele de ele un nelegiuit un scclti u un neiumat un beiv o bi ut i 88
Acest discurs pronunat m f ia unui public compus in m ijontate din peisome cstorite l poite mu a pe cititorul de li sfritul secolului XX Pentiu noi e clar ca uncie fee bisericeti
ncercau in felul iccsta sa justifice in pioprm lor ochi celibatul pentru caie optaser Dar lefuzul ntrupam si de\alonzarea ca nonei in eontridieie cu ceea ce se spusese despre carieteiul
nobil al acestei taine se explicau pnntr o culpabilizare a scKualitin mai mult ncoplatoniciana decit iiicleo cretina In limbajul ichgios de altdat doiinti e ntotdeauna numita concupiscena
sau infirmitate Fiine concepute si nscute m pcat iat oamenii repei Hyacmthe ele Montaigon b o data cu intieaga tradiie monastica i de aceasta data ne apare ceintinuitatea pastorilei
de a lungul veacurilor Intr un imn religios al misionarilor din secolul XVIII ciedinciosn erau pui sa cmte
Eu m i ti ig din pi imul i izv r uit Cue i pieiclut mtteagi p steutate lai mama mea la fel ele v mov u i M i conceput in nelegiuite 91
Rodul trupului chiar si m c isatoiie nu i deci clecit o ultima soluie i n nediu desigui clar pentru ca exista o boala Clugrul oratonan Bouree o spune auditoriului sau de duminica Sa tii ca
principalul scop al cstoriei este facerea de copii ur nu plcerea a intra in ea cu acest singur motiv pentru a nu te pingan cu altele hotant ilicite i criminale nseamn a accepta o ran mica
pentru a preveni o alta mai mare
icmedi
mui va ntotdeauna ca acesta e un mic leac pentru necumptarea istra i ca nu iei niciodat un leac fr dezgust i sil ci cu msur si icauie n Tratind despre acelai subiect Lonot
utilizeaz aceleai
A:
voast prec expresii
Sint unu c ne se cisuoiesc pentiu a avei un ijutoi m necesit mie comune ile icestei v icti o usui ire m nec izuri si o consol ne iccipioe i m mihiiic icest se p e bun si m l putem propune m
mocl lct,itim Exiti si un iltul e ut h eliept \oibind nu e i iu el n c mai puin peifect si mume tmcl ii iccunosti slibieiunci si r ntsimtmdu te meleijuns ele tue pentiu a ti st ipini nccumpituei te
seivestt ele csnicie ei ele un lemecliu pentiu aceast i infnmitite Sfntul Pivei
ifirmi ei icest lemediu e permis din condescendeni du ca nu l lecomincla Ce i eliept este peimis si iei leacuri contri boliloi d ir e foaite supaiatoi ci nu te poi lipsi de ele i cel puin in
isemenea ocazii trebuit si ne imintim ca nu iei le icuri fr sa fie nevoie faia sila i dezgust i ca n o faci decit cu precauie cu masui i i cu cum spectie si clin di igostea pentru sntate D n
adevantul scop ti csniciei i sm0uiul care ai trebui sa fie avut in vedete atunci cind te casatoieti tste icela ele a avea copii ^
Avertizmdu le pe fetele neprihnite contra brbailor care le ar cere in cstorie Gngnion ele Montfort discrediteaz i el sexualitatea
Ei pi omit minuni In casnici i viitone Ca sa stiecoue in uiechi Veninul cel mai necuiat Demonul ce i mim i Nu vi ea decit si mpingi in pac U 9
Sa rezumam m cel mai bun caz csnicia transfoim in cinstit ceea ce e infam nine Aceasta e afirmaia predicatorului lazai ist ctre publicul misiunii Dac i instituia cstoriei nu infnneaza
cu totul pornirile naturii corupte si daca ea nu stinge absolut toate manifest inie ele concupiscena cel puin clin josnice cum sint de felul lor ea le face cinstite mtr un barb u i mtr o femeie
care se servesc de csnicie in veclenle si clupa scopurile pentru care Dumnezeu i instituit o 9
Necuraia
Multa vieme Biseiie i s i temut de trup Pe urmele lui Inoceniu III sfntul Bernardin ele Sien i susine in prechcarea sa ca trupul e m aa hal putred incit el singur e de ijuns sa desfigureze
sufletul curat i imaculat trimis sa l locuiasc i ^ De unde i oroarea ele goliciune Acelai Bernardin preelicind in marea piaa a oraului Siena desfide pe oricine ibuzeaza de ochi cu ocazia
raportunloi conjugale Textul e ocant
Plivete mi vezi tu ochiul sta' El n a fost fcut pentiu csnicie Ce aie a fice ochiul cu casitona' De fiecare d it i cind el va don sa vad desfiiu acesta vi fi un pic U de moarte i nc unul
foirte gi iv Pentru ci cee i ce i permis de pip-lit nu i peimis sa fie privit Cind ii ndestulezi ochii necinstii faci un mare pcat pentru c vrei si pliveti ceea ce e oprit Spune mi atunci te ai
spovedit mlcar' Dac nu du te i te spovedete'"

H fi PASTORAIA i RICII
P ie uul ele neeuratie e mtotdeaun i giav Ae ist i convingere a Biseiiui m\ u ito ut ti msp ut in cuprinsul prediuloi si e piocl unata in f it i ci istloi soci i le Dmttt to Ut pac ittlc itnma Plulippt
ci Outiem in trebuie, s i i e feiim mu cu seimi ele Kesta nu exista un p ic U e ue si i pi K i diavolului m u mult clecit icesta '" Dupi te a piedicii elimine ui despie infern Biithme ine tlupa
amiaza (sau se u i) o pretlit i despie netui iit i ir legaturi intre cele dou i texte e ui m itout i Fxista un intein in c ue s azvirliti si ingiopati toi pctoii care au mu ut fira sa fac peniteni ce
ce )ura stnmb martorii mincinoi persoanele tazbunatoare pungaii birfitoni beivii dar pctoii ce cad in numai ui cel mai maie si s groaznic de chinuii icolo smt fr nici o ndoiala
neiusinan ' 2 Lazantii clin penoacl i clasica i isigura i ei auditoriul ca acest pcat e ciuz i ce i m u obinuii a damnam celor ce i s au consaeiat in Relumd o veche temi a polemicii
antiprotestante (i un cap de acuzare curent contra deviantiloi religioi) ei declara pe deasupia Daca vei viei sa cercetai ereziile la izvoarele loi vei vedea ca neruinarea e cea ciie le a dat
natere '
Blestem ia neruinare striga Julien Lonot funesta ciuma i neamuk i omenesc cumplita ucigasa i sufleteloi nefericita pepiniera a infernului cine \a nutri pentru tine ura i oroirea pe care le
vei fi meritat I ir
ceea ce smulge cu adevarit lacrimi piecheatoiului e taptul ci itlesca do ir acest singui ptat e tauza dimnain multoia fund indistutibil ti exista un maie numr de persoane care nu s supuse
altor vicii import mte s iu chiu clica iu si unele clintie icestea nu s clecit efectul primului ei el ica ai fi ehbtr Ue de el ir duce o viata plim ele cur iie si de nex mo\ itie Nenorocit pcat pcat
funest i detestabil oare tiebuie si i pieizi inti un mocl Uit ele plnie pe oamenii care faia tine ar fi negreit mintuiti loseph Limbeit n atenioneaz si el vehement pe tiam contia m utku si
infiicositoiului pcat de necuriie El le leaminteste rzbun inie lui Dumnezeu contia celor cai e in Vechiul Testament s au fcut vmo\ ai tle el ipoi citind piei celebta maxima i sfmtului Pavel
el idauga E in lucru gioaznic spune sfntul ipostol si c izi in mumie lui Dumnezeu cel MU Dai este si mu ngrozitor si cizi in mumie lui vinovat de un pcat pe cate Dumnezeu l detesta atu
de mult acela l neeuratiei ' loseph Limbeit m u explici Si nu crezi ca Dumnezeu se nume numai pe cei vinovai de cele mai mari excese In mitene de necuiatie apioape ea nu exista pcate
mici De aceea trebuiesc consideiate chept pcate impoi tante onee dezmierdau ale trupului tiu sau l altuia orice liberti necuraii seciete ce i diept cli cumplite pentru Dumnezeu eaie le
vede i este ofensat ele ele nemind niciodat sa le pedepseasc in modul cel mai ispiu ns
Buchetul misiunii atiage i el atenia ca in muerit de neeuiatie once pcat cu gindul sau dorina cu voiba sau cu fapta e un pcat de moaite de ndat ce ai consimit la el i nici mcai nu
trebuie sa te consiclen nev inovat mtiuct acest eonsimamint al inimii cai e gsete placeic in el n a durat mult pm cnd s se nfinpe cci tot aa te faci vinovat de
PCAT SI PACATh n7
omucidere dei de ibi i ai du o lovitura de sabie sui ai tras un foc de unu la fel cum pentiu a fi de ncieitat e de ajuns c i m clipi lesptetiva ti u ce t iei si c i \oi u s o f ici ' Pentiu Hy icintht
ele Mont itgon mei o ndoi l i nu i pcimisi rsccui Ui i cuprinde in ei to Ut pac iele Acest \ieiu nu i do ir un picat ci to itc celei ilte [el] e itzumitul tuturoi picatelor e pcatul nsui Pac Uul e
cu Uit mai m ue tu cit ofensi adusa lui Dumnezeu e mai amarnica Or pac uul desfnului e cu atit mai mare cu cit lucrul pe care l preferi lui Dumnezeu e mai giav i mai demn de dispre Este
ceea ce face voluptosul el u prefera lui Dumnezeu plcerea trupului sau un moment de voluptite unei eterniti pieafencite Intieaga religie a cretinului e profanat de neeuratie Cei ce
cunosc cit de cit crile noastre sfinte pot sa constate ca Dumnezeu i pedepsit intotde tuna pcatul neeuratiei cu mai multa asprime decit pe celelalte 12D
Ideea ca necuraia este cauza tuturor dezordmiloi din lume - formula e tot a lui Montargon 121 era curenta in secolul XVIII La Le Maure si Chevassu gsim cu mici vanante aceeai tirada
asupri acestui subiect predicatorii avind obiceiul m Frana ca si in alte pri 122 sa copieze unu de la alii
Aceasti smgui i aimi pune mtie Dumnezeu si p icatos inteiv ilul tuturoi pasiuniloi cel fiaminta neincetit tiufii invidii speijuiul ciuzimea minciuni toate aceste ciengi nenoiocite ce se hi mese
din aceeai ladacim celei ilte vicii nu indepaiteizi ai de mult cieituii de Cieitor nu ataca uit de violent toate peifeciunile infinite ile lui Dumnezeu i nu s uit de fiis opuse celoi tiei peisoint
divine Neiusmatul l it ica pe Dumnezeu in to ie peifeciunile acestuia dedat unui compoittment nesocotit el nu mu \iei si depind i de Domnul iat oigoliul sau sensibil la plicenle sale el e
insensibil li mizeiia celoi si ici iat neomenia lui neivmd aven i neidunmd decit pentiu voluptatei sa el nu mai lecunoaste nici c piovicleni i in oibnei sa nun u de patimi el nu ^tie ce i
hhnclete i iat i izbumiei sa l persecuta pe cel ce i se opune iat ui a s i pei \eiteste pe cel pe caie viea si l coiupi i ia timdivu sa hulindu l pe Dumnezeu thi u daca iltele smt piedicile ce i
stau in cale i ia blasfemii tle cue i in stue ti und fu i leligie i it i necieclinj i lui nem u ivind ciedin i i u i gaunosema lui msusmdu si bunul iltui i cel mu de piet i U i imidn lui tilhuii si
nedieptuei lui ' *
Din textele citate si pe eaie le putem coiela cu veisiunea din 1604 a Doctnnalului de nelepciune amintit mtr un capitol antenoi12"1 o concluzie pare a se desprinde e adevrat ta predicarea
din secolele XV XVIII inclusiv n i acordat voluptiu un loc deosebit in i aport tu cel rezervat altor ptate ndeosebi cupiditii dat tot aa de adevrat este ta i s a dat o importana tot mai
mare marcind o tendina ciescmcla de i vedea neeuratie peste tot
Aceasta supraculpibihzare a neeuratiei explica ndeajuns prezena avertismentului solemn din multe predici din perioada clasica dedicate cstoriei sa nu te cstoreti fr vocaie Regsim
uci noiunea de csnicie ca stare primejdioas i primejdioasa din cauza necunoscutelor 13S PASTORA1A IRICII
pe CIR. le ascunde si mu iles fnndcA neeurmi sta la pinda Pentiu ci ne isigui i Gnrcl e mult mai uor si hi tu desivirire c ist dtcit si te mocleitzi m tolosmti pi icenlot c ne nu s permise decit
cu miri piee iutii fund nsoite de multe pencole A te lini mtr o nentuia atit de nscmti t in chemare i tvpitsa i lui Dumnezeu inseamn i a nsci sa ajungi in infern Sa nu ne nuie insistena
asupia vocaiei in epoc i in taie Biserica catolica icvalonza saceidoiul Trmspunind modelul ce convenea acestuia predicatorii au calchiat chemai ea la viaa matrimoniala dup cea care
ducea la celibatul ecleziastic
Sintem aici in miezul unui discurs clerical Daca exista dezordini necontenite in csnicie i daca acestea smt sursa cea mai funesta a atitor rele ce ntineaz faa ntregii Biserici aceasta din
cauza modului intru totul profan i fr a ine seama de Dumnezeu in care oamenii intra m aceasta stare Acesta e diagnosticul pus de Pierre de la Font m predica din cea de a doua duminica
dup Boboteaz 2 Intr adevr predica din ziua aceea cuprindea povestirea nunii din Cana i se nimerea in plin sezon de casatorii c ne preceda postul Pastelul Lonot expliciteaza spusele
stareului de la Valibrege Este nendoios ca pentru a atrage bine cuvintarc i lui Dumnezeu asupra csniciei si pentru a fi fericit atit in aceasta viaa cit i in cealalt vocaia ele la Dumnezeu e
necesaia tot atit si chiai mu mult decit pentru celelalte stan ale vieii seculare pentru ca uci smt angajamente mai mn si pencole mu mau de nfruntat Piedicile lui Bndaine ilc lazanstilor ale
lui Chevassu si Girarcl1 * dezvolta ndelung tema voc iiei pentru casatone iar discursul lor este cam icelasi faia ndoiala e vorba de o pastorala larg difuzata atit la ora cit si la ara Csnicia
e sfnta si onoribila Ea a fost instituita nu penti u a autoriza libertinajul ci pentru a l mpiedica nu pentru a aia concupiscena ci pentru a i opri clezoichnile nu pentru i acluce pe lume
libertini ci pent u a i da copii Bisencn si alei cerului l Aadar dica aceasti taina e \ene i abila trebuie s o primim m cele mu bune dispoziii si prima clinti e aceste dispoziii este aceea de a
avea chem u e ^
h un idev u iccunoscut de toi doctom si de toi p iiinu \ icii ciestme cai moi ilmente imposibil si c ipeti mintunei mti o stue de \ i oiiecue dica nu u chenue de li Dumnezeu pentiu ca in
aceast btuea viei tiebuiesi te ichii ele obligaii mei ente si si evii peiicolele ele i te pieiele ce i smt specifice Dumnezeu impaite haiuu piopn fiecaiei stui du numai iceloi i caie n au ales o
stare a vieii decit dup ce iu fost chem ii Dai pentiu voi diaL.ii mei ascultatei i - ce! ce voibete e un hz u ist care ai mu u in ea t u a a fi consult u \omti divina voi nu va vei bucuia ele
asemenea harun si in lipsi lor nu vei face nimic din ceea ce ai tiebui sa ficei i vei fi negieit soit i pieizamei e cea mai puia doctiina a Panniloi Biseiicn Daca acest lucru e valabil pentiu
toite tirile vieii m genei al cine se ndoiete c i e cu eleosebne adevaiat pentiu staiea csniciei i mo din dou motive'' Adic 1) csnicia e o afaceie dificila nedesluita i ncurcat i 2) ea
are uimiri de maxima importana pentiu timp i pentru eternitate H1
PCAT I PCATE 139
Astfel apare ispectul descurajator al acestui discurs ecleziastic asupi i csniciei Va fi fost el un factoi de neputina pentru unu tulbunnd prin fiica damnam psihismul tineiiloi cAsntonti
nelinitii si contiincioi E o ntrebare pe care un pus o deja in buca in Occident 32
Predicatoni din perioada clasica smt unanim mpotriva frecv entariloi pienupiale Ei cer ca logodnicii sa nu fie niciodat singuri De fapt ei le refuza dreptul de a se cunoate ce\a mai serios
munte de a ncepe viata de familie Totui ei deplora faptul ca unu se angajeaz fr sa tie in fata cm Voi nu cunoatei niciodat spiritul firea i calitile celui cu care facei un legamint atit
de stnns decit dup ce cuvintul a fost dat i nu mai poate fi luat napoi 133 Aadar numai dup aceea te confruni cu lealitatea Ateptai un pic lsai cstoria sa se celebreze i \ ei vedea ca
aceasta fata [ntotdeauna se ncepea cu ea] n avea decit aparene de cucernicie si de blmdee vei vedea ca aceasta fata cu aparene neltoare a devenit o femeie rea foarte reala vei vedea
ca acest tinar care prea cel mai umil i mai supus dintre sclavi a devenit un stapin brutal i insolent l credeai sobru e un dezmat l credeai cast e un destrblat H4 lata dovada ca mtr
adevr csnicia e o afacere nedesluita i ncurcata E deci nevoie de luminile harului divin
Intrucit csnicia ascunde atitea ciudenii pericole capcane si ispite ce primejdioasa ntreprindere e cstoria fna vocaie 1 H Dephngem aici comenteaz printele Girard oibirea atitoi oameni
ce intra in staiea de csnicie fr vocaie i fr nici o pieguire i mtr idevai nu i lucru de mnare ca atiia se angajeaz in felul pe caie l \eclem 71 de zi Pai cum atunci emd cineva intra m
icligie si mbrieaz starea ecleziastica trebuie atitea piobe ani intiegi de seminar sau de noviciat mcar ca aceste stan smt ele mare ajutoi si asigura mari facilitai pentru mintuire iar cind
e vorba ca un om sa se angajeze m csnicie o stare atit de primejdi oasa atit de plina ele giiji si de ncercri atit de expusa tentaiilor celor mai periculoase sa lematcam repetarea acestui
adjectiv - se piocedeaza faia precauie fr o adinca leflecie farapregitne ' i atunci Girard se ntreab daca toi cei ce se cstoresc faia \ocatie voi fi damnai Eu nu spun ca damnarea lor c
sigura i laspunde siei a v orbi impotiiva Sfintei Scripturi caie aiata ca poi transforma m bine o \ocitie nepotrivita i care recomanda s o facem pi mtr o penitena sincera Dai ndrznesc
sa susin ca pentiu aceasta ii trebuie hai uri deosebite extraordinare pe care Dumnezeu le acorda foaite rar acelora care au intrat m aceasta staie mcalcmdu i admirabilele planuri Temei va
aaclai voi care sintei nc liberi sa intrai de capul vostru mtr o stare aa de primejdioasa cum e aceea a casatoiiei H Am greit noi oare vorbind despre descurajare ' Ce tiebuie fcut pentiu a
ti daca Dumnezeu va vi ea casatont(a) i chiar cu o anumita persoana' Pentru ca precizeaz Chev assu in mod general nici macai nu i suficient sa avei chemare pentiu starea csniciei mai
trebuie ca acea csnicie pe caie v o propunei cu persoana dorit sa se fac in ceruri nainte ca ea sa fie ncheiat pe pammt 13S Vom cunoate 140 PASTORALA FRICII
\ointi lui Dumnezeu prin post prin icte de cantate prin comuniune consultincl un sfetnic nelept obtimnd consimtammtul t H iliu si l m miei (ci K i nu t urm i ictsti i v oi si se fac i st ipmn i
aibitrn \oc mei copnloi loi clupj ptopnul loi mteies capriciul si f intezia loi )[1> Si d ic i Dumnezeu v i destine iza cisjtonei trebuie si alegei pe cme\ i potnv u cu clumne i voisti i h vnsti
caiactei i condiie darfaia i avea in vedeie nici banii si nici placenle tiupesti Or ce vedem noi in realitate 5 Ee\iclent constau Chevassu ca toientul secolului u tirate pe apioape top o imenii
in cliiectii coni ue cea mai mare parte n au alt ghid decit patima oaiba a interesului a ambiiei sau a necuraiei 1't0
Insistind asupra vociiei pentru csnicie predicaiea pune accentul si pe pericolul intruniulor in care se aduni laolalt fete si biei i pe necesaia austeutate a logodnei chestiune in care se
situeaz in evident contiast cu moda timpului Joseph Lambert care i are in \edeie ndeosebi pe oamenii de la tia considera drept tovarii penculoase mei eu acelai adjectiv - pe cele de
sex opus intiucit fragilitatea oamenilor e atit de mire incit ei nu pot risca sa se apiopie piea mult de obiecte caic au atita putere de a atia focul de a dezlanui lcomia O fata cuminte si
modeti nu sta deloc cu bieii un bant care crede in Dumnezeu tem Hor sa se expun plivete companii fetelor ca fund piimejdioas i pentru el De aceea se vor evita cu giija dmsunle si ei
iele in caie persoane de sex chfeiit se otiavese unele pe altele O mama si un tata ciestim si de buni ciedma nu vor admite niciodat ca sub un pietext oaiec ue copiii lor sa fie expui unoi
peiicole atit de mau '
Acestea smt mea si mai mari daca tinerii e ne se frecventeaz i peimit familiariti denunate cu vehemena ele picoti i misionui In acest moment critic al vieii stnga predicatorul lizaiist
ce de neruinai ale caroi fandoseli si gteli duhnesc a necui itie Cite fapte necinstite 1 Ce de familiariti vinovate1 Cite ginclun necuiate si cite doune mirive le bintuie cu prisosina
imaginaia1 Acliesmdu se acelora dintie ascultaton caie eriu pannti misionaiul le reiminteste responsabilitile Voi uit Ui ca nu i nici un moment mai nepotnv it c i iceste ocazii penculoase m
caie sa se permit i intilnnea persoaneloi de sex difeiit' Ateptai v i sa v a vedei copiii implicai in mu de belele si mu de nenoiocm c ue nu voi fi decit nite diepte pedepse pentiu pcatele
comise u Intuim ca un isemenea limba) nu eia acceptat fata reticene de ascultaton Piedicile pastieaza urma obiectnloi fcute daca nu in biserica cel puin la lenea de la slujba i al cror
ecou ajungea pina la piedicaton lata una dintie aceste obiecii mai multe peisoane care au comis unele din aceste felun de pac ie nainte de cstorie au totui o csnicie fericita i
dimpotnva mai muli din cei ale cai oi cutau pi e matrimoniale au fost cumini i ci eti nesti triesc mpreuna o viaa de infern N* Lazanstul rspunde tuturoi ca pentiu primii pedeapsa va
veni m viaa ele apoi iar ca cei clin a doua categorie n aveau piobabil vocaie 1*1
Aadai preoii continua s le repete logodnicilor c ei tiebuie s i evite orice fel de familiariti contrare regulilor bunei cuviine i comportm
PCAT I PACATF 141
cretineti lH Loiiot insista si mai mult decit Chevassu autorul ndemnului precedent si declara Tiebuie ci peisoanele fgduite unele altoi i prini un legimmt sui logodnicii si si impun i o
mire reinere sui cee i ce e si mai sigui s i stea de \ oib i cit m u puin cu putina [dai itunci cum se voi cunoate ei'] si s i nu i mim i niciocl it i smgun Ei trebuie s i tie c i n au mu mult diept
ci munte sai peimita vreo familiaritate si ci hbettattle vinovate la care recurg din ce in ce mai des smt urmate de mu de neplceri H Printele Girai d dephnge i el hbeitaile obinuite m
inteivalul dintre logodna i ca itone lisa recomandat [logodniciloi] s i nu se familiarizeze unul cu celalalt li s a interzis sa se frecventeze u tost avertizai ca abaterile de la regulile cuiaiei
smt m tire si le atragi blestemul lq Dar este nvederat ca in situaia de faa Biserica predica in desert Daca li s a permis tinerilor sa stea puin impreuni in cunntl ei vor sta chiar prea mult
Bndaine analizeaz acest proces de degnngolacl i 1 la nelegiuire
t v i d 11 nceput cu nevinovie clici viei cuete i dau ipoi intilnin in cui sul c ucu sat ncep ipoi si le gase isc i plcute tnte tot vazindu se meieu ncepe sa le fi cu phceie fiecue se gincleste
li cehi Ut ? incintuesinumutiaeste ele patiie eleat ci pe un chin ic im ncep gmcluiilc vinovite si cloiinttl necui ie yndul se mflicueizi tot mu mult cinci nu si pot voibi i f ic semne se c iul i
cu p iv ie i onunde s u ifla chiu si m biseiici ui cmd pot s i si voibti ci i spun cuvinte t indie si di ig ist i ise ijung ipoi h vcibe si picpineu ce i mese pudoaiea lamm impicuna no iptea cite
dou i tiei ce s 111 tiec la dezmieichii s, h saiutuii si de inditi i peimit si ultimele hbeititi Ce luci un ingiozitoue Ce fipte scmdaloise i se complic fai i n ci o musti u e de cuget in ace ist i
funesta s,i de nine ti e timp de s iptamim de luni de ani intiegi api si numele o tiu i \il n ipioba le lisa c s i le nlesnesc jccul Dumnezeule m ue n i un i ici la inclemin i sub p imint De
ce nu i poiunceti si e dtschi h ci si nghit i uiia nefeiicii p u nti caie si soitesc in fiecue zi pieizmei copii ci ii de Tine ' k
Aeeasti dojana intememi apnine desigui unui oiatoi c im iute la minie Totui ea las sa se intiev icla m u mult clecit universul mental al lui Bndaine Ea ine de proveibiala suspiciune
ecleziastica la adiesa iubim i fi ndrgostit e un lucru piimejdios Lnde trebuie sa se opreasc logodnicii m manifestaiile loi ele tandree Cel mu bine ai fi sa ramini la distinta unul ele celal ilt
si sa nu ramina smguii unul cu cehlalt Dar era de notoriet Ue ca vinovaii smt tua nici o mustrate de cuget i ca lelanle prenuptiale durau citeodata ani intiegi iu taii i mamele u aprob i i
lasicisa 11 dispoziia amanilor Sintem in epoc i mariajelor Urzii Trebuia oare ca tinerii sa atepte binecuv ntrea Bisericii nainte de a ncepe sa fac dragoste' Predicarea cea mai curent
ne permite s ne ndoim de
142 PASTORALA hRICII
ista i sa admitem in aceast privina diagnosticul pus de Jean Louis Flindnn" Ea ne edifica i asupi \ unei concepii laice asupia sexualii nu diferii ele acee i a preoilor \iitorn soi ce si ai
permis si ultimele, hbeitai n au contiina ca fac ru ui puiuii nu i clezapioba LimbijU ecleziastic culpabilizeaza i amenini d n lumea nu l asculi De actei Segnen cel Batnn i ncepe
prima dintre predicile sale atacind problemi necuraiei i combatmdu i pe cei ce indiaznesc sa susin ca necuraia este cea mai mica dintre relele in care omul poate cdea ' La fel de
gritoare smt i chestiunile inserate de Leonaid de Port Maunce in Ti att asupra confesiunii generale Gmclii va bine daca sintei dintre aceia care susin ca necuraia e cea mai mica dintre
relele ce le poate face un om daca sintei printre cei crora le plice sa spun ca Dumnezeu privete cu ngduina pcatul necuraiei daca pentru a atenua vinovia nu cumva invocai vreo
slbiciune moment de uitare de sine ' '
Obsesia curaiei pe de o parte constana unei practici pe de alta explica repetatele avertismente ale pastoralei privitoare la poluiile diurne sau nocturne problema abordata i in chestionarele
Manualelor de confesiune luis de Granada n pune penitentului in al sau Memorial asupra vieii cretineti urmtoarea ntrebare Ai avut vreo poluie' Daca sa (ntimplat in somn nu cumva
va plcut s iu poate chiar ii provocat o' 2 In veacul urmtor sfntul Jem Fudes n imita si el pe conftson sa i ntrebe despre aceasta pe biei si pe baiban necstorii chestioninclu i daca nu s
au atins singuri pentru a si provoca plceri trupeti daca n au recurs la poluia voluntara daca in somn n au avi t vreo poluie la care se gmdisera anterior sau cu cai e se depnnsesera de
bunvoie pe cind erau treji ' 3 Cele doua chestionare de mai sus seamn aadar suspiciunea chiar i asupia poluiei din timpul somnului si care provoac trezirea Francois de Toulouse reia
ntrebai ile din M inualele de confesiune atunci cind tuna din naltul amvonului Nenorocire vou care nutui ginduri vinovate in minte i voastr care petrecei notptea in lucruri de nine
care va provoac vise murdare si alte necuraii ce v i se intimpla in somn ' Ce i deci de miraie claca oamenii Bisenui triau sentimentul ca au de combtut un viciu extrem de laspmdit
Pedagogul cretin opera a unui iezuit spune rspicat si amenini in consecina
txist i totui unul [un anume fel de desfiinue] pe cue nu l pot tiece sub taceie dei o fac cu maie paieie de iau un pcat infim si nelegiuit a crui simpla evocaie mi piovoaca oioaie d ir
tiebuie sa spun un cu\inel pentru ca este (vai ) atit de fiecvent si ele umveisd Este pcatul poluiei volunnie despic cai e apostolul zice scnind Connteniloi malahienn (adic cei ce se
mistuibeaza fie biei fie fete fie csatoni MU necasatonti) nu vor moteni impiriui lui Dumnezeu (I Connteni 6 9 10)
Ascultai ce spun despic ace ista picotii cei m ui si teologii Cudinalul Tolete [iic] zice in mstiucmnea sa ci acest pac it e dintie toate cel mai gieu de ndreptat i asta din ciuza ci ocaziile de
a leciclea in el sini foarte numeroase i i atit de rspindit incit el ciede ca cea mai mare parte a celor ce ajung m infern sint osindii tocmai pentru acest pcat
PCAT SI PACATF 143
Thomas de Cintnnpie este si el de iceeasi prere In a sa Suma lean Benedicti sene cu pnviic li cei de i sisei poiunci i Dec ilogului ci cei n u ivii cu iccstpicitcle uii i micii i ti ut Isus Hustos
idici tieizeci si ti ei smt incui ibili si f n > spet mt i mintuiui d ic i nu cumva Dumnezeu n silve iz i si i convertete pi m mmuniti i u i si cxtiaoidm u i lui y iie '
Predica lazansta consiciata necuritiei menioneaz trei pac ie conin naturii onanismul sodomia si bestialitate! iu despre primul afuma
Acest pcat nu i decit prei laspmdit vai1 st de fapt ce este' Se fiptuieste atunci cind un om cai e n are ali mai ton decit pe Dumnezeu i propn i i contiina se deda unei infame i sterpe
plceri prin josnice dezmierdin asupra piopnului sau trup o dezordine a patimilor de care nici chiar animalele crede predicatorul - nu s in stare ' ( Beurner nu se ateapt sa fie dezminit
de public atunci cind declara Rareori gseti (pnn're cretini) pe unu care sa se abin cu adevrat i nc i mai puine fecioare cu totul nevinovate J Lambert n avertizeaz pe cei sraci i pe
rani punindu i in garda contri necuranlor secrete ce i drept clar foarte ngrozitoare in ochii lui Dumnezeu care i vecie se simte insultat prin asta si nu uita mciodati sa i pedepseasc in
modul cel mai aspru x In sfrsit Girard pune laolalt m aceeai rubnca si sub ameninarea aceleiai con damnri Cmtecele si povestioarele denate spuse sau ascultate soliei tanle
dezmierdrile ruinoase actele vine>vite comise fie asupra sa fie mpreuna cu diferite peisoane de acelai sex sau de sex diferit sau i_u alte lucruri pe c ire n as ndrzni sa le numesc o
Doamne ce abis de oroare ' 9 Citatele de mai sus si pe c ire ne u fi uor sa le nmulim contrazic evident teza ce fcea din condamn ire i masturbam o invenie a secolului XVIII si al caiei
semnal ai fi piovemt din mediile medicale
Privind sexu ihtatea umana cu L n ochi extiem de sever Biserici nvtoare de altdat i imagina c i cea m a maie parte a credincioilor nu se casatonseia decit din senzualitate sa i clin
lcomie si ca nu respectau in csnicie necesara cistitite conjug ila Fianeois ele Toulouse declara mti o predica F limpede ea m majoritate i loi oamenii care se cstoresc smt mpini de iccst
motiv (satisfacere i simurilor) lai sfntul Jean Eudes u mdeamni pe misionam din eongiegatia sa sa i ntrebe pe soi daca n iu intrat in csnicie mai degrab din motive carnale sat de
cupiditate decit pentru a laspunde inteniilor pentru caie Dumnezeu a creat aceasta stare ' 2 O nelinititoare ambiguitate era ntreinuta de urmtoarea ntrebare cel eaie s a cstorit pentru a
i stinge poftele ceea ce era in principiu permis - nu cumva intra in csnicie clin motive de earnahtate ' De aici ce ele pcate posibile in relaiile conjugale 1 Sfntul Bernirdin de Sieni distinge
principalele trei toate pcate ele monte afeciunea dezordonata pentru eelalilt prea marea fiecventare si risipirea spmtuala cate face ca Dumnezeu s i fie dat uitam m schimbul plcem
simurilor1 3 Acest din urma punct e reluat mtr un mod tranant in epoca lui Ludovic XIV de misionarul oib printele Lejeune care ahima
De cum exist cit de cit un ataament pentru orice fiin ar fi exist i necurie pe care Dumnezeu n o poate agrea Krt 144
PASTOR \LA hRICM
sata ele Bernarclin intra spititi in mocl ilicit si e
lent si chestiunea ck procrearea Aceisn n ceni ui ntregit pastor ik
n schema genei aLi n ti d K a sotn n au fc
mtrebiie explicii sui n filigi m sa aflat ckstm i te sotiloi Pt iso mele ca itonte se achita ele ck ci iton i casatonei' mtieibi Unsele Gianacli m Memonaliil asnpi ai ictn ti cineti nu cumv io
ntorc ele li mennta si'' Acioneaz ei eonfoim tuturor convenienteloi hiesti' N au a si repioa vreo poluie n afara scopului prestabilit' l(l Confesorii formai de sfntul Jean Eucles snt
ndemnai sa pun aceeai ntrebare soilor [Nu cumva s au dedat unor] prea mari liberti excese i dezordini cu putina n csnicia n care se comit mulime de pcate \eniale i uneori de
moarte adic atunci cnd acestea provoac vreo poluie sau mpiedica procrearea' 16<
Astfel pe urmele mai multor Prini ai Bisericii clericii au inclus dragostea excesiva pentru celalalt printre comportamentele blamabile Misionarul lazanst invoca n legtura cu aceasta
autoritatea sfntului Ambrozie i a sfntului Augustin argumentnd contra lui Iulian nefericitul episcop czut n erezia pelagiana i care spunea ca n csnicie totul e permis O data cu cei cloi
Prini oratorul afirma ca cel ce se abandoneaz f ira mfrnaie i faia pudoare pasiunii sale devine ca i adulter luciu ce se mtmpla ele fiecare data cnd el nu i ndeplinete datoriile
casitoiiei conform inteniilor lui Dumnezeu i cncl comite anumite pcate pe cart Sfnta Scriptura le considera detestabile (aluzie la Onan Gen 38 10) ntr un cuvnt pacatuieti n aceasta
piivma atunci cnd iuti de msura i de pudoaie putem ntlni maniere desfrinate indecena a limbajului necuviine cotidiene 16~ Concluzia acestei analize o reclam n formulait i lui
Briclame despie care putem spune ca vorbete pentiu ansamblul predicatorilor catolici de altdat Nu totu i permis nu totu i permis amintii va bine ele acest lucru i nul uit Ui niciodat
Multe pcate ngrozitoare i demne de dispre se comit zilnic in csnicie i ceea ce trebuie sa va fac sa tremurai este ca o infinitate de cretini snt zilnic osndii pentiu ca le au comis
Doamne feiete sa deschid gura pentru a le spune in amnunt Va trimit la confesoin \ostn \a las n seama contiinelor voastre ascultai le cu atenie nu vi nbuii mustianle ele cuget [dar ei
au oare musti an ele cuget *] atunci cnd ele va tepioeaza nendoielnic atitei crime de cai e nu smtei dect prea vinovai "*
Daca am insistat ndelung asupra luptei contra necuraiei am fcut o din doua motive Primul aa cum s a spus i mai sus consta in aceea c i pieocupanle iclative la sexualitate au cptat mei
eu mai multa amploare in discursul Bisericii nvtoare n mod semnificativ Bunul confesor (Le Bon confe^eitt) al sfntului Jean Eucles consacra 22 ele pagini (40%) ntrebrilor referitoare
la poiuncile a 6 a i a 9 a icunite i 33 intrebaiiloi asupra ansamblului eeloilalte poiunci (60%) 1(; De asemeni vorbind despre cele trei principale pcate capitale lucrarea unui misionai clin
penoada Restauraiei Printele B L Enfantin acorda 172 de pagini trufiei (29%) 166 zgrcemei (27%) i 264 desrrului (44%)1" Dar principalul motiv al
PCAT I PACATF 145
ntiepnnclerii noastre nu e att sa scoatem n evidena fiica ciescnda de sex ct clifuzaiea n mase a unei antiopologn care chiai pun definiie nu putea clneetiona viata cotidiana a oimeniloi
obinuii Reluncl spusele
caielmalului I othar sfntul Beinarehn de Siena i a ntr o pi echea
deci proci eatie mpreunarea trupeasca nu se Pentiu e niciodat
poa ieah?a fr
mincai imile c irnn fr febi a dorinei f ai a infect
si omul se nate n pcat O grea necesitate nainte de a pctui noi
sintem obligai sa pctuim ' ' Acelai refuz a ntrupam l anima i pe u
Beumer atunci cnd vorbind la Saint Etienne c Mont despie enormi
tatea pcatului lubricitii la cretini utilizeaz aceste comparaii foarte semnificative Trupurile noastre seamn cu nite cutiue de sticla ce se sparg atunci cnd se ciocnesc i cu nite fructe
ce i pierd floarea i frumuseea atunci cnd cineva pune mna pe ele '^ 2 16 MODELUL ASCETIC
Nimic nu-i place lui Dumnezeu mai mult dect un trup lipsit de vlaga"
Rezerva fata de sexualitate spre care converg atitudini i etici foarte vechi - preocuparea iudaica pentru pstrarea puritii rituale refuzul trupului in contextul pesimismului neoplatonician
suspiciunea faa de plcerile vieii terestre comuna stoicismului si Clrn nelepciunii 1 ne readuce la discursul dispreului faa de lume care in rile cretine a adoptat a cumulat i a propagat
cele trei tradiii In timp modelul monastic rezultat a fost mai mtii impus clerului apoi propus cu inevitabile retusan i laicilor In capitolele anterioare 21 am urmrit raspmdirca de la minastm
pina in cercurile laice cultivate Trebuie sa facem acum un pas mai departe si sa constatam ca prechcare \ piezenn contemptus muncii ca pe un adevr evanghelic uncie se confund i cel mai
adesea lumea ca domenii i lui Satan si lumea in caie ne este dat sa trim
Opera in limba latina a lui Bernardin ele Siena conine cel puin sase predici ostile fata de lume (De Contemplu mundi De Algeria condiiona humanae DL Vihtate homim^ De Mundi amorc
Dt Adversitate muncii De Calamitate U mn>erii\ bumanac nlae)1" Este adevrat ca Bernardin tria mtr o epoci in care De contemplu mundi a cudinalului Lothai se bucura de un maie
succes iar oidmele ciluganlor cerseton raspmcleau iconogiafia macabra a crei origine monastica am ncercat sa o demonstiez antei 101 Dar e mai suipnnzitor sa gsim li nceputul secolului
XVII in piedica lui Jean Pierre Camus (influenat in mare msura de Francois ele Sales) o insistenta marcata asupri acelei i teme creia episcopul de Belley n consacia ase omilii
duminicale ( Despre maiei lumii Despre orbirea lumii mpotriva lumii Sa nu fu sluga la doi stapim Despre binefaceule mihnini Despre fuga de lume ) 4 Aceasta proporie mtr un corpus de
predici duminicale este desigui excepionala In schimb in secolele XVII si XMII se intimpla frecvent ca un pieot sa consacre in ntregime doua sau trei predici pe an nefericitului ataament
fa de bunuule lumeti La Font i Hebert iu fiecare cite doua intervenii asupra acestei teme Simon i Gnrd* - cite una
Dai asemenea contabilizri smt neltoare In realitate credincioii auzeau vorbindu se de dispreul faa de lume mult mai des dect o dat pe an (sau pe misiune) Pentru c era un subiect
pus in legtur cu multe
MODFLUL ASCI-TIC 147
altele abord ie in amvon chestiunea mintuirn ntristarea elogiul fecioriei si al castitii penitenta moartea si judecit de apoi beatitudinea etc Explicit sau implicit clispiuul tai de lume era
omniprezent m discursul ecleziastic aisprezece cmt m ale lui Gngmon de Monfort (din 164) idica 10% n smt consacrate integril Dar m plus el se insinueaz m cel puin alte zece
compoziii nmite ale sfntului1 Culegerea de cmtari folosita m 1746 in dioceza Rennes e o lucrare foarte semnificativa din icest punct de vedere ea conine 37 ele cmtari dspre dispreul faa
de lume (9%) dmtr un total de 401 Dar tema mai ipare i in cele 71 de cmtari despre convertirea pctosului si m alte opt cu e exalta frumuseile singurtii "
Nu poate dect sa uimeasc perenitatea unor lamentaii reluate de mu i mu de ori referitoare la frumuseea neltoare lumea pctoasa viata efemera instabilitatea a tot ceea ce asculta de
aspra lege a timpului Doar cmtanle cehe din secolele XVII i XVIII infinit mai frumoase dect cele ale lui Gngmon de Montfort ne permit sa surprindem incontestabila bogie poetica a
unui subiect care a cunoscut in Boemia baroc mtr o vreme cmd Europa crturarilor proclama ca viaa e un vis o noua epoca de aur Preoii cehi au exploatat atunci cu talent i convingere
resursele unei tematici cu deschideri succesive spre melancolie spre natura evanescenta macabru i mistica In pofida optimismului ce li se atribuie cu prea mare uurina iezuiii n au fost
ultimii in a proclama contemptus mundi Unul dintre ei Steyer insereaz m culegeiea sa de cintece religioase ajunsa cunnd toarte populara Kancional ceski (1683) un poem unde ne intere
seaza in special versurile
Aa cum ptetutindem vuind demente vintun Uign dezlnuite in lupta ncletate Ne pustiesc pdurea copacii desfrunzind Tot astfel tiec de repezi placenie vieii
Inciede te mu bine ntr al nonloi gilop In valunle mam nscute din fuituni In pasaiei pnheiga ce zboua fai i inta Dect in biata lume i n tocmelile ei
Ln ilt poet iezuit Bnnelel compune in iceeai nota
Pamint vin flon sau frumusee Ce tiecatoaie b to ie Ca frunza piei e i pamintul Astfel iubind soco ie
Numai pe Domnul sa neli i,est Iubete ce nu mo H e In El placeie i i lubne Tot ce nu i El dispaie
Ah de t ave i aripile Gingaei poiumbie S zbor ntins spre tionul sfnt Sa nu mai ramin pe pmint 13 148 PASTORAIA midi
Bozin (fl716) lutouil poemului Pninhctoai ca pai cidrului e un pieot piotept de ctre un Jcl\ ei s ir deci ir u )1 lezuitiloi Du este in ton cu icesti i cinci txptimi ttistetea celui ce simte
ipiopieiti moitn ( Adio ZK pilpntouc stele / Adio /ic livezi in floiic ) icgismd ipoi filonul mac ihru l secolului XV occidental
Li nici un m de 11 nmoimmt ne Tiupu i deja tot descompus Sici iul altceva conine O mm de oase si cenui
Unde s plaminn viscetele
Unde sint mima i ochii Dai ohrijn
Putrezi i loi ca plen vi
Au dispaiut in neant
Trupul n ar fi putrezit daca n ar fi existat pcatul Invers de la pcatul originar care a pus capt virstei de iur trupul si pamintul fac obiectul condamnam divine Acest fel de a pnvi pcatul
ongm ir legindu l de mitul par idiului terestru a fcut ca maselor cretine sa le fie prezentate un discurs antin itural i un model ele sfinenie ce devaloriza viaa uman i Charles de Blois (t
1361) ntruchiparea laicului c inomzat ipare m ochii contemporanilor si drept un monah i att Intr o zi el ai fi declar it Daci n as fi avut soie i copii as ti intrat in oi dinul clugrilor de 11
( haities Ca so nu fcea dragoste deeit impotnva voinei sale In acelai spirit asemenea sfntului Pavel pauntele Giraicl i sf Uuia enoriaii in secolul XVIII sa triasc in csnicie ea si cum
n ar fi e isatonti Num u c i Girard uit i fraza precedenta - eseniala din Epistola ctre Conntem Vremea s i scurtat De fapt ntregul discurs cretin despic dispreul faa de lume i ire origine i
mtr o escatologic Iniial el en legat ele ceititudinea unei P UUSH iminente caie nu s a mai pioclus
Anatema iruncata asupra vieii pimintului si a tiupuku de predica cei mai banali s a tradus pun formule ci iceasta viaa mizei a (Bouiee ) punint blestemi! (La Pont Hebeit Gngnion de
Montfoit s) Ca sa asculi ele Dumnezeu citim mti o cmtaie lasalhani icnunta h natura ' Hebeit i isiguia mditoiiul de la Versailles ea nu trebuie si tu li viata prezenta ei nu trebuie sa i men
ijezi tiupul bicisnic si sa l tiatezi cu bhndete sa nu l coieoleti i sa l opreti in teima de a nu i pierde sntatea frigili sau viai pensabila de la ndeplinirea tutui or ind itonnloi si i
obligaiilor vieii uetme 20 Montargon lepetind dup Ecelesiast (7 2) ea ziua morii e mai fericita pentru om decit cea a naterii sale da urmtorul avertisment categorie Omul l poarta in el
pe cel m u periculos dintre dumanii si Om nefencit 1 Motenitor al pedepsei primului nostru printe cine i va consola mima sfina de acest lazboi c ismc' Urmincl exemplul Domnului
Nostiu urte i trupul daca l iubeti mcearci sa l pierzi spune Senptuia ca sa l poi pstra daca vrei sa tiaieti m pace eu el sa nu lai niciodat armele din mina rzboiete te mei eu cu el
trateaz l ca pe un sclav altfel vei ajunge tu nsui nefericitul lui rob 21
MODl-LUI ASCFTIC
149
Inti o cmtaie in contn lumii mterpietiti in secolul XVIII de credin uosii din dioce/ \ de Rennes (cu sigui int i si clin ilte locun) g isim ifirm Ui i Acest tiup plin de putreziciune nu i clemn deeit de
dispreul nostiu 2 Inti un ilt imn avind cliept temi c istititc i o stiofa afumi
Tiupul t iu e un i i?\i uit Ce tiebuie ti U U cu ispnme Impotnv i lui m urne iz i te neincct u
Cu o i iv n i sfnt i Nimeni nu po ie fi Ti und in moliciune
edmcio'
Se cuvine sa reamintim excelenta foi mula a lui Robert Bultot cahficind ea antropologie angelica modelul religios propus credincioilor 24 Chiar de aa ceva a i fost vorba Bernarclin de
Siena i Franois din Toulouse crecl amindoi ca Dumnezeu nu i a creat pe oameni decit pentru ca ei sa ia locul rmas liber prin izgonirea ingenloi i izvratiti Aceasta opinie foarte larg i
ispmdita in Biserica nvtoare explica elogiul atu de des repetat al virginitii i l castitiu i una si cealalt constituiau o anticipare a vieii celeste in care aleii vor fi ea nite ingeti
Sfntul Fianeois de Sales ne asigura ca intre virtui castitatea e crinul ea n face pe oameni iproipe egali eu ngerii 2 Lmamstul Jean Piei re Camus u nva pe oamenii din Belley i din alte
locuu Aa cum nimic nu ne apiopie mai mult de inimale cleeit preocuparea permanent i pentru pinteee tot astfel nimic nu ne apiopie mai mult ele ngerii c i f iptul de a ne gindi cit mai puin
11 ista Cu cit un luciu e mai puin telune cu cit e mai departe de pamint eu atu e mai perfect Vei fi rem ireat aici iluneeaiea ele la o afirmaie de bun sim asupra pmteeelui i a animileloi la
o antropologie inversata care l coboar pe om in favoaiea ingeiului
Francois de Toulouse explic i inti o piechc i despre v irgimtate cum ca Adam ciupi savirsirea pcatului clonndu si urmisi se apropie de soia si si si pieiclu acea puritate caie l face i ascm
matoi cu ngerii h - ceea ce n nsemna pati ind ngoaiei teimemloi ca in ciudi neascult nlor sale Adam a ram s cur U pini in clip i cinci i cunoscut o pe Ev a Lonot mtt o omilie eu iceeai
tema se face mu mtn avoc itul diavolului i se intreabi clica i clemn de lauda sau mai clegiaba claca nu cumva e o mclrazneila trufaa sa pretinzi a trai pe pamint aa cum triesc ingeiu m
cer a vrea ca sa zicem aa sa tinzi spre eternitate si prini o fericita neiabdaie sa doreti mea din viata st i sa fu ridicat 11 condiia ngerilor i chiar a lui Dumnezeu Rspunsul lui e clar
Donn i de i ajunge la bununle cei ului fie ea si cnminala e mai degiabi demna de cele mai mari elogii virgini tatea asaza pe cei ce o profeseaz deisupri oamenilor si n ndica pina la condiia
de ngeri ei las i pamintul pentru cer [ei] vor s i ajung pina la st nea i natuia ingenloi si se ipiopie de Dumnezeu nsui 29
In acelai spmt i teflectmcl opinia comuna a oamenilor Biseiien Hyacmthe de Montargon definete la undul sau eu claritate acest orizont angelie spre care duce virginitatea Intr
adevr prin mijlocirea ei mu de 150 PASTORALA FRICII
persoinc s ju iidieit mu presus de condiiile naturii lor i au devenit eile cu ingein Ce i mu demn de si wa in Bisetica eleat acejsta virtute ce pune stipinne pe nituia si se i (tiine in toate
celehlte \irtuti piefigurind de pe p immt st nea din ceruri facind cev i pui din cee i ce s i n iscut din nelegiuire un nger dini un om nunilor ce i mii nobili im igme i Divinitii dini o
creatura slaba si fragila clinti o cieatura deczui din glon i iniiali in josnica stare a animalelor lipsite de raiune '
Cu deosebire revelator este Tratatul asupra fecioriei publicat m 1699 de ctre preotul Louis de Rougemont Lucrarea recunoate cstoria ci buna si recomanda fecioarelor sa nu i
dispreuiasc pe cei cstorii ci sa se considere mai prejos de acetia O femeie cstorita smerita e mai buna decit o fecioara nfumurata Asemenea concesii nu l mpiedica pe autor sa
afirme ca virginitatea in sine e ntotdeauna de preferat cstoriei oricui iar castitatea conjugala e ntotdeauna inferioara castitii vngmale E deci folositor pentru cei cstorii sa citeasc
acest tratat clin care vor afla diferenele intre starea de virginitate si cea de om cstorit Ei nu vor putea nelege fericita i sfnta libertate de care se bucura fecioarele fr a nva in acelai
timp sa simt greutatea si lanurile condiiei lor Rougemont explica in dezvoltrile sale ca virginitatea e de preferat prin drept divin cstoriei cci e mai presus de natura Fa e mai ve^he pe
pamint decit cstoria Prinii Biseiicu au crezut pe buna dreptate ca n ar fi existat nici cstorie i nici procreare in starea de nevinovie Fecioarele i pstreaz starea primara a creaiei ^
Influenai ele antropologia angelica exprimata prin tratate asemenea celui al lui de Rougemont predicatorii i autorii de imnuri au dovedit o inspuatie nesec ituita m ce privete virginitatea
si castitatea Printele Lejeune a compus nu mai puin de douzeci de panegirice nchinate Fecioarei Mana 2 L nul dintre ele proclama
D ic i bunul Dumnezeu lasphtete
Actele de ciunte
Daci n plic supuneiea
Bhndete i i smeiema
Cel m u mult indi igette
Vntutea castitin
La nndul lui Gngnion de Montfoit ndeamn fetele sa intie in \iiti religioasa punindu lesa cinte
Oh ce gioaznici nenoiocire
S i i pieizi cui ina
Ace ist i pieideie e nepuabili
In vecii \eciloi
Si ne p iti im ciinn cu teama
In singui Uite si cu severitate *
Li s a intimplat unor predicatori ca Lonot sa admit cstoria in cazul unor oameni pi ea puin curajoi in a respecta regula abstinenei in sperana ca macai copai lor i vor pstra
virginitatea Astfel citim mtr una din predicile sale consacrate educaiei copiilor
MODFIUI ASOTIC
151
[P uini] d ic i nu m u putei ive i minclii i fecionei mceic ui cel puin si va ciesteti copiii nemtin ii veghind cu j,nji h cistituei loi fie ci inocent i si sfintem i copnloi v c stn si l mulume IM: i
pe Dumnezeu penti u i u iciule vieii voistie ofeuti i c i pi U i a ntciedinei vo istie supunue i sufleteloi Ici astfel incit ei s i l l iude pe Domnul in locul vostui !?i s i i slujeisca dup i moaitei
voisti i
Lonot ine la aceasta tema intrucit revine doua piedici mai ncolo mtr un ndreptar isupra csniciei in care se pune in locul unui tata spunind
Cind voi muri sau chiu la batiinee nul voi mai putea si ivi pe Domnul nu l voi mai putea bmecuvmta i seivi Dai voi avea copii i o voi face ei m locul meu Voi ive i copii caie ca bum
pteoi sau calugan vor aduce zi i no ipte laude Domnului i i voi sluji in mai multe alte felun Voi avea fete i u ele fecioare nentinate voi pnstia in tiupul lor integritatea virginala pe cai e eu
n im avut curajul s o in neatinsa Iar ali copii de ai mei voi seivi tai i i pe o imenn e m difente moduii ^
Nici vorba din cit se vede de copii care sa devin la rinclul loi prini Dup citatele anterioare se mai mira oare cineva de statornic i admiraie romana pentru vocea ngere isca a castiailor A
fost necesara instalarea ca papa a lui Pius X la nceputul secolului XX pentru ca teciutarea de ctre Capela Sixtina a acestor cintarei celeti sa nceteze
Oamenii Bisericii din secolele XV XVIII n au evident nici un fel de ngduina faa de cei ce ncep sa albeasc cli se mai ginclesc nc la drigoste Vai se vait Jean Piene Camus vedem
prea multe lebede albe nhmate la carul zeiei Venus prea multe brbi ncrunite deprinse cu necuviina unt si primejdios exemplu pentru tineri Voi armisari batnni nu putei oare ca
Socrate mulumi anilor muli pentru binefacerea de i va fi eliberat de arctonle senzualitii' ' Girarcl reamintindu ne ce i pit Suzana cea neprihnita exclama la undul lui Cite persoane nu si
ascund sub parul alb focul cel negru si blestemat l desfriului Cti batnm fr minte ca aceia despre care am voibit nu se dedau cu o ultima furie celoi mai mau excese ale necuraiei ^
Uimirea (urmata de aruneaiea anitemei) in fita desfriului persistent ne ajuta sa nelegem atitudinea constanta a piedicatonlor fii de cei recasatoni eu piecizarea ca atunci cind atica aceasta
tema ei se adie seaza mai eu seama vduveloi decit vaduviloi Desigur nu uita niciodat sa menioneze ea Biserica accepta tecasatoria e mai bine sa te cstoreti decit sa fu ars de pofte
Aceasta concesie o data acordata pastorala ncearc pe urmele lui Bernardin de Siena 3'' sa convingi vduvele sa se retiaga din lume i sa fie un fel de clugrite in cnil asociind educaia
copiilor cu slujirea lui Dumnezeu Francois de Toulouse consacia o pagini din predica despre virgmitue ndeprtam vduvelor de lecasatorie 40 Montargon care in mod vdit nu nelege nimic
din sentimentul matern propune o predica pentru vduvele de rmd m care spune printre altele La ce se gindesc mamele cnd cer copii' Ele amestec cerul in necazurile 1-72
PASTORALA FRICII
loi cljr po ie o ft spre pieiz im i lor Doiest ostatici soititi f na indoial i morii mulul ire pun cuc ele \oi suten poite m n tu iul tloiese eu de7nide)de un lucru i ciriu inhptune e nesi^ui i doresc un lan de
suferine indiferent ea ele n pai isesc pe eopn sau el smt puisite de icesti i 4 Fiumos exemplu de diseuis mpotrivi nituiii umane i e irui concluzie e urmtoarea Dezoidinile ce domnesc de obicei in societate i
conjugala smt motive staiuitoare pentiu a le ndemn i pe v iduve si nu se gindeasca li recasatone "* 2 Se pare ea vduvele model pentru Bisenci nvtoare de altdat erau feanne ele Chintal i Mane Guyard
care au luat drumul minastiru f ira a ine cont de lacrimile copiilor Ior4:
In orice caz vduvele trebuie sa se retrag din societate O conferm i a preotului Chevassu asupra casitonei i a strii vduvelor explici foarte clar
Dei st nea vaduveloi e infeiiou i celei a feteloi nepuhanite e totui un fapt ca aceisti stare o ntrece in merit pe cea i peisoaneloi cisatonte O vduvi se poite lecisaton zice apostolul dai daca nmme vicluva
considei ca va fi mai felicita BeaUor autem cnt si sic pctmamerit (I Coi 7 40) Raiunea este ci vaduveloi le e mult mai
cisitont ai e inima impaiita pentiu ci i este greu sa se ingrijeasc de cele ile lumii si sa placa soului fn ci mim i sa i fie impatita intre Dumnezeu i cieatui i lui Du cel ce tiaiete in abstinena aie toata
hbeitatei sa se ocupe numii de Dumnezeu i de propria i mintune (I Coi 7 34)
Ti ai pierdut soul ti u pieidut soi i Pe ce diurn s o iei Pe icela l letngeui din societ ie Pe cmd eiai impieuna cilei ducei spie unne
ce i supnvietuit e singuiatitei Mo irtea l a smuls pe so ele li pieptul soiei el nu mu e m tov uaii ei Ce i de ficut ciupi o despaine Uit tletnsta Sa te nchizi in familie i puntie copii sa i p istiezi c istit iea \
iduviei i pentiu aceisti sa icnunti li fiec\entaiea lumii i i thveitis menteloi piofane h |ocun li tlinsun i ospee Pentiu ci o vduv i cate tiaieste in desfatui i plini de plicen e mont in ochii lui Dumnezeu chiu
daca p ne vie in ochii oameniloi Aw quae m dclicns &>t nuns moitiia L^t (I Tim > 6)
Menta ostene ila sa comp iram ndemnul de mai sus cu textul sfntului Pivei invocat m final Apostolul pagmiloi n cere lui Timotei sa nsene intie vduve pe cea care nu aie mai puin aizeci de am i a fost
femeia unui singur brbat adugind ceva mai ncolo Vreau deci ea vduvele tinere sa se mrite sa aib copii sa i vad de case i sa nu dea potriv nitului nici un pulej ele oe ira (I Tim -> 9 apoi 14) Ct despre
primele doua citate din I Corintem date de Chevassu ST amintim ci fac parte clintr o epistoli cu un puternic eaiaetei escatologic ( Vremea s a scurtat ) Aceasta consideraie exegetica era total absenta din
mintea predicatorilor de altdat care gindeau ea preotul Girard Nu i un ru sa te iccasato reti Totui vedem uneori lucruri atu de exagerate incit pe drept euvint
MODFHI ASCbTIC 153
putem zice ci Dumnezeu mu clegnba le afurisete deeit le bmeeuvm teizi Si ipoi continua Gnaid ce poi zice despie icele c s itoru intie persoine c ne n n tiebui si st gineleisei deeit h moi mint 1 In
Nu i
vezi persoine e u e ini ndelungii
indurat tot ce poite fi mu gieu si mii nepheut in aceasti staie [in eisatoiie] bnbiti care iu supoitit cipiieiile bizire ile unei neveste femei ti ante in modul cel mai nedemn totui uii de toate si u pi ivesc pe
brbai ea pe un vis nu le mai sta ginclul la copii icnunta la linitea lor si i risca mmtuirea pentiu ci sa nfrunte pericolele i neajunsurile unei i doua casnicii Nu i oare iceasta o nebunie foarte mare si totui
fo irte rispindin * ' Tiebuie sa luam in serios mirarea lui Girarcl i a confrailor si ei smt mtr adevr confruntai cu situaii pe care nu le neleg In materie de sexualitate intre ei si publicul lor exista o
neielegere i po ie chiar o prpastie
Ei nu neleg mai bine nici frumuseea tiupului m icelai timp capcana lui Satan si iluzie trectoare In Pedagogul ae^tin Philippe d Outreman se strduiete sa le consoleze pe cele unte si diforme A fi iubita
pentru fmmuseea ta spune el uneia dintre ele nseamn a ti iubita nu pentru tine ci pentiu eainea ta aa cum mistreul e meii igit ele vinator lai c dul de stapinul sau cei care te ar urm in si te n nvm tiupeste
pentru fiumusetea ta n ai caut deeit satisf icerea placenloi lor m e irne i ta si nu s ir ginch la tine sau la binele tu e iei nu le ar pasa ca vei ajunge pentru totdeauna trup i suflet in intein numai sa piofite fie
si o clipa de hoitul tu inuntoi 4 Conform tradiiei clasice a temei contemplu*, muncii iezuitul din Valenciennes alunga astfel ispita frumuseii pnntr o evoeaie imcibi i Apoi recuige h Ovichu si Seneca pentiu
e demonstri ca frumuseea si castitatea au fost intotdeaun i v rajm ise c \ frumusee i da n istere tiraniei pasiunii ei i o ademenii e a piei z iniei osireni clin cauza e ireia muli dintre cei Urai au niufiagiat
pieizindu i onoaiea si mmtuirea Fi nois de Toulouse iei! iceleisi ugumente inti o predici specul eonsieiiti niormintului fiumusef.ii ti ne nva sa dispietuim frumuseea pentiu
satisfacii ai putea pi omite si oncit ne am stiadui s o pstram e i tieee e i umbra si fumul taezidirnici E i n aie nimic ical i definitiv Inshisit
ei e funest i pentiu cei ce o privesc pentiu ca cla nasteie unoi gintk n josnice i unor donnte necurate ~" s
Aceasta excomunicate a frumuseii ne duce la antipozii neoplato nismului Renaterii care vedea in frumusee o imagine a lui Dumnezeu ui mtr un trup frumos semnul unui suflet frumos Din laionamentele
tontordante ale iezuitului i ale capucinului se tlespnnde dimpotiiva dubla certitudine ci frumuseea e peiiculoasa i ca e fali Ei e un vis ca viata nsi Numai eteinit iea conteaz Tot ce e efemei menta a fi
dispreuit Este chiai termenul intiebumtat ele Francois de Toulouse
Cmd episcopii preoii sau misionarii au de propus inumite modele cretinilor obinuii un tropism nu neaprat contient i poart irezistibil 154
PASTORALA I RIC1I
c Ure ascei deci ctre apostolii intinaturn Unit maitunsese desigur ca jstfel de eroi sint gieu de imit it clar n au iln m schimb C n ictenstic i dm acest punct de \ecleie este piedica lui Iun
Pieirc Cimus despic sobne tite Shntul Cirol Bonomeus poveste i c-1 iscultatonlor su minimei piehtiloi clin veacul nostru s i limitat puin cite puin si parc i pas cu pas la simpli folosina i
piinn i a apei O Doamne ce ir mai fi sa nir aici privaiunile de necrezut si admirabili infnniie a vechiloi anahorei si a plnnilor din deert precum sfntul Pavel sfntul Antonie hfntul
Ilanon sfntul Benedict i muli alii ale cror exemple sint mai demne de uimire decit de imitare Recunoatei cit de tare ne am ndeprtat de perfeciunea acestor mari slujitori ai lui
Dumnezeu 49
Biserica invaatoaie din secolele XVII i XVIII a frecventat in mod constant Vitae Patrum ceea ce s a reflectat in predicare Un document interesant m aceasta privina l gsim acolo unde
ne ateptam mai puin este celebra Hydrographte a iezuitului Fourmer(l643) Adresmdu se mari narilor in capitolul intitulat Despre cucernicia oamenilor mani autorul le ine o autentica
predica ce este in acelai timp un foarte frumos elogiu (poate destul de ndeprtat ele realitate) prin meseria lor nsi mai mani sint mstc ascei ei duc o viaa retrasa si solitara prictica
tcerea si abstinenta ce poi fice mai mult pe calea mintuirn'
Daci sobiietuea i ibstmen i scot lemnele i sting focul ce ne apnnde pasiunile i ne conduce spie mu de clezmiuii felul vostru de a ti ai e un post peimanent puini clin lume se mulumesc
cu un codi u de pune usc ia cu un pic de apa sttuta i cu o bucica de carne s u aa i totui \oi sintei fencii cind n ivei decit atit Sufennele voastie cotidiene le mtiec pe ale celor mai
lusten anahorei puuiile voastie sint de icgula o logojmi s iu un sic suspendat pe punte Cele mu bune cabine ale voastie nu s clecit nite morminte tii de veghe cel puin jumat Ue de noapte
af u i pe puntea pimcip ih s iu pe duneti supui h toate inceicuile fulului cldurii pion i ale fuituniloi
Daci o viaa cius i depaite ele fieimatul lumii este extiem de favoiabila pentiu a i pastia sufletul cui u i pentiu i st i ele \oiba finului cu Dumnezeu voi sintei Uit ele icti i meu nu numai ca
nu stai de \oibi cu oamenii dai nici m ic u cu mimilele s iu cu pasanle Unde sint tespectate ticeiea i iscultuei mu bine deeit pe o coiabie ndeplinind contiincios aceste icguli voi sintei pi
icui naintea Domnului
Modelul ascetic apare i inti o predica duminicala a lui Pierre de la Font consacrata fiului risipitor datorul u opune acestuia pe sfntul Antonie apoi pe sfntul Arseme care dup ce a i enunat
la toate mareule lumii s a osindit sa nu mai vorbeasc i sa nu mai vad pe nimeni i in sfrit atiia ali sfini istovii de post i de atitea alte mortificri fenndu se ca de o mare primejdie sa
vad vieo femeie sau sa stea de vorba cu ea ""'
Sfinenie nseamn ascetism aceasta ecuaie era o evidena pentru predicatorii de altdat i ea n fcea s afirme in acelai timp c fund o
MODtLtL ASOT1C
157
in i c s iton i e sfnta i ca sfinii tiebuie s i renune. 11 casatone Coni adictia mmifesti mti o predic i ele sirbuone i Tutuioi Stmtilor inuta de le/uitul leu i care explic i Ca iton \ fund pi in
e i ins i s i ele sfnta (penti u c i) us Hustos a iichcit o li i mgul de tuna cit ce atunci sfinii (cei despie are i voibit el) s au abinut de. li ea si de la n mUjele ei cum ar fi binecuvint nea unei
f irmlii numeroase pi iceie i de a fi ncurajat la munc i de gindul c \ munceti pentiu copii si m sfrsit consolaiea de a supra\ ictui in posteritate ela ele ce sa renuni li asemenea foloase cmd
le ai li indemina' Dup ce a expus dificultate i cu o claritate demna de lauda Vieira o rezolva referindu se dup cum vom vedea la modelul unei sfinenu in mod necesar mpotriva naturii O
astfel de hotanre [de a renuna la csnicie] nu l va mira decit pe cel ce nu tie ce mare lucru e sfinenia i tot ce nate dorina de un bine aa de mare in cei ce tiu sa l aprecieze Tot ce place
fim noastre ne farmec simurile ne desfat gustul ne vrjete inima sfinii au clcat in picio ire dimpotriv tot ce ne mortifica simurile i tririle cele mai plcute ei au ndrgit cu toata
fiina i de ce pentiu ca ei au vrut sa fie sfini 2
Dar Montirgon merge mai depaite mortificarea e pentru toi in caz coni ar infernul u ateapt Intr un model ele predica despre respectarea postului el n ataca pe cretinii lai c ue refuza
postul pentru ca slbete puterea fizic i si le rspunde Trebuie sa ti chinuieti trupul pentru a i ntri spiritul care nu se ine niciodat mai bine c i atunci cind trupul e schilod zice apostolul
Dai postul n slbete forele Eu tot l vreau Ascultai ce zice Tertuhan nimic nu i place mai mult lui Dumnezeu ca slbiciunea trupului cu cit va fi mai uscat de asprimea peniteneloi cu atit
mai puin \a fi supus stricciunii in mormint si deci va nvia mai plin ele slava Iar mai apoi nu i cale ele mijloc intre a te ibtine de la carnea nsemnata ele Biserica in timpul preseiis i a fi
condamnat pentru venicie sa cereti o pictura de apa '
Faptul ea oamenii Bisericii au avut nencetat in minte modelul ascetic ne este demonstrat printre miile de exemple demne de reinut ele o cintaie a Fiatiloi din colile ciestme ( Sfntul loan
divin nainta /Sa pocit cu sufletul i trupul / In strai din pai de e mula / El nu mmca clecit mieie si nu bea decit apa ) si de o predici a printelui Reguis repro indu le enonailoi lipsa de
elan lehgios
Cum Un c ilugai imbiacit in cihciu culcmdu se pe scmdui i postind nemceut mincmd don legume fui gust ti und meieu in smguiatite fai i a voibi decit lui Dumnezeu sau despie hi petiecmdu
i o pute a zilei in mgaciuni i cealalti in sipatul pamintului sau in alte munci giele scuhndu se in toate nopile ca sa aduci laude Domnului mai multe ceasuu la und un calug u de h Tiappe
ce duce viaa cei mu auster i i mai sfnta nu ncete iz i cu to ue acestea sa geam i sa se loage sint un mire picitos i cei mai mari sfini giaiau la fel toi cretinii pe cire i vedem cJ au cea
mai multa credina i fervoare sint de aceeai prere cu ei i spun acelai lucru Iar voi caie n avei nici fervoare nici cucernicie voi care nu facei nimic sau aproape nimic ff',/MV i*
, '' r ^ j* '
h^^^^^\^^^V ,^l''V 'V r;,; X-W>/V4 VV ;>1U1Cn^ PentruUacestd.scurs Vmul , celelalte placer ra U c > ' ' - "V \; ",/ ii Jfe J. n . c ff a t l'l V i N' ra U c "i ' '. " V\^ ,d ii ^ Pioba ne-o da
Pledoaria n favoarea Benchetwehle, bucatelt l, k 'i "'^.c r1' ' ;. .i ..' 41 d' |uC[?nf< t ^ , M.f'i "'^.c r' ' - .i ..' ^ celebrul predicator portughez, iezuitul

,^vl<xfe; ^u,:c '^-^^^^^v^^-y^iK >.,,;;. I 58 PASTORALA hRICII

Viem Sj fim cinstii icensta Pledoanc face parte clinti un joc prezentu
I1 Rom i m ]6~?4 in f Ui c irclin dilor si i pielatilor Doi omori tiehuiau sa se mfiunte mti o mtieceic de pirtei sui contra usului lui Democnt Soiii l iu desemnat pe un mume pieot Citmeo
si fici elogiul lui Democnt Viena tiehun cleci sa pledeze pentru Hti icht Numai ca apologii fcut i de el l icnmiloi a prut atit ele convingtoare incit a cunoscut o raspindne internaionala
spie deosebite ele cea a adversarului sau si s n tradus m mai multe limbi Joc s tu nu Vieiri reluase argumentele de mu de on repetate in favoirei dispreului faa de lume De unde i
audiena lui el reafirma convingerea colectiva a majoritii oamenilor Bisericii i desigur i a unui mare numr dintre cei ce n ascultau
Maitunsesc cleclai i el ca specificul unei fiine raion ile e capaci titea de i ude du recunosc ca ceea ce coniavine taiumi e chiai usul Daca usul definete funi taionah plmsul arau CT ea
lecuige h laiune In spnjmul acestui adevai caie mi se paie evident numi tiebuie alta dovad i decit lumea nii si dovada isn eu n o vteau mai puin mue decit intieaga lume Oncine cunoate
bine lumea nu se poate sa nu phnga iu daca nu ude sau nu plmgc deloc nseamn c i n o cunoite
Ce este lumea daci nu intilmiea univeisala \ tutuioi mizernloi a tutui oi sufeunteloi a tutui oi pencoleloi i tutui oi accidenteloi i a tutuioi felunloi de i mui lai li vedeiea icestui imens teatiu
Uit de tta^ic iit de lugubiu autdejilnic unde fiecaie u i fiecueon fecue fimihe i schimba nencetat scen \ unde fieciie soaie ce i s ue e o cornet! fiecaie clip i tiecatoaie undezistiu si
fiecaie ceas o mie ele nenoiocm di la vedeiea unui asemene i spectacol cue om nai izbucni in lacnmi Daca nu phnge demonstieazn ca nu i taional chei ude dovedete ca biutele poseda i
ele facult Ue i ele i i ide
Cu alte cuvinte omul eia fcut pentru ns Numai ea i pacituit si nenorocirea s a abtut isupra lui si a lumii Asadai nu mu i\em de ce ncle Bernardin de Siem mteipreteazi in felul sau o foimuh
a sfntului Ieronim Sa uzi si sa te bucuii o data cu veacul nu i tieabi de om cu judecata ci de om nebun In Momtoire mr la tanctification du dimanchc tt lintodiction de\ danse\ pubhque^
(1520) Guillaumt Bneonnet n ivertizeazi pe credincioii din dioceza de Meaux ca zilele de saibatoare au fost instituite nu pentru bucuriile trupului ci pentru mintuirea sufletului nu pentru ns
i distracii ci pentru lacnmi In secolul uimatoi Cocleau n nva pe credincioii din Vence ca un adevrat cretin se bueuia cinei are motive de adinca mihmre pentru c adevrata fire a unui
cietin e sufeuna Aceste afirmaii prezentate a doua duminica dup Pati smt reluate sub o alta foi m duminica urmtoare Episcopul l interpeleaz atunci pe cretinul pi ea rifinat i i
spune Eti un smintit cinci caui plcere pe lumea asta cmd ii imaginezi c o poi gsi i ca tot ce lumea numete aa e mtr adevr plcere Ce plcere mai mare decit scirba de plcere' 67
MODtLIjL ASCfcTIC 1~>9
Hebert paionul de la Versailles phnginclu se de educaia prea libera pe care paiintn o d iu fetelor citeaz in aceast \ pnvina Ecclesiasticul (7 2~>) Ai fete'Veghe iz i h cuiaia lor si si
learliofia senoisa ipoi continui De ce credei fntiloi ci recomanch Dumnezeu tailoi M nu ipai i cu chipul \esel in f Ui fiicelor lor' Ca s i le nvee ca se cuvine sa inspire un aer grav modest
i seiios care i cea rmi impoitanta din toate podoabele facindu le infinit mai respectate eleat frumuseea bogiia numele si alte avantaje ale soartei ** Poate oare exista o veselie cretina' Jean
Pierre Camus crede c i da ca i sfntul Francisc din Assisi naintea lui Cnel primii franciscani au ajuns m Anglia ei au uimit prin bucuria lor 69 Dar Bnconnet Godeau i Hebert nu au deloc
ncredere in veselie dup cum nu are nici Gngnion de Montfort atunci cmd le pune sa cinte pe fetele destinate (poate) vieii religioase
Fetelor s i fim fecioare cumini Sa fugim ele dnns i de joc i ele alte o suta de mici uguieli Cai e nu f ic decit sa aprind i focul Butul mine Uul doi mitul i usul Sa fie pentru noi un
maitiuu
i efectiv atunci emd picturile ne restituie trasituule eroilor Reformei catolice - Carlo Borromeo sau Gngnion de Montfort - ele ne pun in prezena unor chipuri livide si supte care par a fi
pierdut gustul pentru ns
Leonarcl de Poit Maunce la nceputul discursului de nchidere a anului jubiliar 1750 amintete ca la mormintul lui Lazar a fost vzut plingind cel care in marcata lui gravitate n a fost vzut
niciodat nzmd ' Hotant lucru nu numai Nicole Rance i Bossuet o afirma In realitate aceasta opinie foaite veche fusese deja exprimata de mai ele predicator ele odinioar sfntul loan
Hnsostomul 2 Ea a fost reluata printre alii de Jonas el Orleans Luclolf Saxonul i Ohvier Maillard 73 Era larg raspindita in secolul clasic Daca Isus n a ns niciodat cretinul poate sa nu i
urmeze stapinul' Cu excepia cinstitei odihne ce i permite apoi sa ti reiei luciul i sa te rogi mai bine orice manifestare festiva trebuie izgonita din calendar Pentru ea acolo unde smt viori
dansuri i bti clin palme acolo s ntunecimi pentru brbai pierzanie pentru femei tristee a ngerilor i srbitoare a diacilor Formula sfntului Efrem va fi reluata in secolul XVII de ctre
Philippe d Outreman7"
Pentru Biserica nvtoare de altdat nu s ar putea oscila intre sacru i profan Hyacmthe de Montargon lanseaz aceasta aspra sentinl in chip de concluzie la un discurs despre spectacole
inut sub forma de predica Daca cietinn spune el au neaprat nevoie de ele atunci ce poate fi mai emoionant decit faptele apostolilor suferinele martirilor trupurile lor strivite de lanuri
grele capetele lor czute pe eafod mdularele lor sfiate in caznele cele mai crude' Ce poate fi mai duios decit nentinatele suspine ale Bisericii lacrimile penitenilor pioasele gemete ale
attor suflete credincioase' 76 Doar problema mintuiru conteaz pe PASTORALA tRICII
MODFLUL ASChTIC
161
plmint Deci e duntor oncc cliveitismtnt te te indepirteaza de acest unit el rition l A te distn inseamni li piopnu i ti pitrde vremea
Pietlit itoni lepeti atic se i ti bunul titstm nu tithuie sa si piarth timpul e piea stuit ci si l nosim Se duce pici lepede m eteimtitt Bucuria o vom cunoistc pe lumea cealilta thca viem Dat
piezentul vieii in lumea toiupti prin t ue trecem picsupune efoitul mihnnei aspiraia c itre patua definitiva De unde ibsurdit iei dezlanuiiilor festive care s tot atite i victorii ale demonului
Nite libertini 11 obiecteaz lui Leonard de Port Maunce Nu ncordai arcul aa de tare Bieii lucratori
orice rel de distracii rie ele cinstite si meritate' franciscanul italian rspunde mtr o predica inuta in timpul c 11 navalului Dup ce ai lucru timp de ase zile ntregi pentru trup ce poate fi
mai nimerit clecit sa lucrezi o zi pentru suflet 5 I se rspunde atunci piedicatorului ca omului n este imposibil sa trai isca tara sa si acorde un minimum de platen Leomitl da urmtoarea
replica virtutea nu si aie si ea partea ei plcui' Ce bucurie mai m u e clecit cea care decurge dini o pocina plina de nvna Ce miere poate fi mai dulce decit aceea culeas i la picioarele
crucii' I Ui aadar duminica eletina propusa ele Ltonard
Petreceti \ i dimine-ia in biserica isistincl li slujb i s.i fapt nu mu puin impoitant gindinclu v i li nudul de i va s gu i mimunt i sufletului ele i va izbvi de vicii s.i de i i s idi vntui n locul
loi de i face m piezena lui Isus m faa iltaului leg immte de ciedina ide fapte v ituoase Dup i cina isistiti cu evlme h catehi m la v t cei nit d ic i dup toite icestei va rmi lamme timp disti ii
v i du cum luind pute la nebuniile carnavalului h bilun si li di cutii necuvnn cioise punmd la cile intngi s iu facintl chefun Ah nu cci tocmi
iceste i constituie eium i sufleteloi si i lumii tatol ct \i \ ei g s thsti icie mu plcuta decit o conveis i e pe teme lehgic ise ci peis 3 ine
cucernice si animate de
nente in il uo u<
Oratorul ghicete ndat clescuraj irea auclitoiiului l nori le vine sa l intiebe Daca trebuie si ti dai uita osteneala cine oaie se va mu salva' Cine se va salva Ah eieclincioi m obligai s i mi
cxpum suspinind prerea cu privire la mintuue as fi vrut s o in astunsi Cmc se vi salva' Foarte puini dragii mei asculttori di foarte puini se vor salva K Concluzia surpi in zatoire ne da pe
diept cuvint impresia ca ne invirtim in cei c legasim mtr adevr doctrina augustimana a micului numr ele alei Duo situam mai bine acum in intenorul distursului etleziastit de odinioar
Pentru ca ne dam seama ca era legata de o concepie mon istica asupra vieii religioase Modelul propus uedinuoilor e unul ascetic caie nu i asuma modul de viaa i ictivitaile oameniloi
clin carne i oase Ei tiebuie sa tinda mea de pe acum la statutul angelic ceea ce nu se poate decit prin mortificri Restul nu i decit un pas greit in afari adevratului drum Dar cum muli se
poticnesc se descurajeaz i se las in seama distraciilor foarte puini vor fi salvai
Comentintl Epistol i ctre Romani 6 8 ( im murit mpreun cu Hristos ) Codeau prezint publicului reflecii ipirent paradoxale tare nu ei iu ne ip u u bine nelese de luditoin tic duminica
Cretinismul e nicnrte i msasi Fsenta cretinismului e moiitea [cei i omului m v n sta se nelege] considerai v i dtti fritiloi 11 nite mori si folosii v i de acest ginci contri tuturoi ispiteloi
clnv olului Morii n nu nici o legtura tu v m dup i ce au murit ni i groaza si de cei pe care i am iubit cel mai mult De aceea frai cretini nu se cuvine sa ntreinei relaii cu oamenii de lume
Trebuie sa truti dup legile acestei mpraii (aceea a lui Hristos) care s legile morilor 9 Insistena ambigua asupra morii putea duce departe Nefnnd un rigorist Flechier opune obiceiul
cretin de a cinsti memoria sfinilor cmd cerul se deschide pentru ei indiscretei trufii a paginilor care aveau obiceiul de a celebra ziua unei nateri nenorocite cmd muritori si pctoi se
adunau sa i arate beteugurile trupului i cusururile sufletului H
Aadar nu exista nici un motiv de bucurie la inti irea in valea plingeru Ieirea trebuie srbtorita daca ea duce totui spre mmtuire De aceea Godeau la care revenim se mira de tristeea
prinilor atunci cmd copiii lor mor la o virsta frageda Decesul prem itur e o ansa pentru micui fiindc i au patiat nevinovia de la botez Fericii copiii care mor nainte de a cadei in
nenorocire [pcatul ele moarte]1 Fericii voi tai si mame ca i pierdei la iceasta virsta' Nu trebuie sa v a mai ntristai a i cum ai f icut o sa strigai sa cntii sa va manifestai disperarea sa l
hulii pe Domnul sa i respingei mannimia atunci cmd n pieidei din leagn sau din copilrie Nu tii ce facei 81 Pmnn nelegeau oare asemenea cuvinte' Le nelegeau ei pe cele ile lui
Pierre de la Font vorbindu le de moirten fntei lui lair' Ci mtr adevr predicatorul sa adresat astfel auditoriului Faia a tondamna cu totul hcnmile stoarse ele o compasiune fneasci in astfel
de ocazii Fiul lui Dumnezeu voita sa ne arate prin aceasta ca exista pricini demne de latnmi Nu va lsai nelai spune printele [sfintul loan Hnsostomul] toate relele dezastiele necazurile
pieiclerile de bunun pamintesti nu s pricim demne de lacrimile noastre Vrei sa tii cmd va putei folosi de ele m mod cucernic i cu spoi' Atunci \aisati le din belug in amrciune\ unei
inimi pline de cina pentru pcatele ce au dus la moartea sufletului vostru * Deja m secolul XV Ohvier Maillard susinea ca apte drumuri duc spre lume i spre pcat lcomia cutarea
placeiilor doina de onoruri iubirea pentru ai si (amor paientum) uitarea de Dumnezeu necunoaterea de sine nepsarea fa de judecat "3 Desigur Maillard se referea la o iubire
dezordonata i excesiva pentru familie Numai ca afirmaiile sale confirmau o mare i durabila nenelegere a pastoialei fa de simmintele omeneti
i faa de grijile de zi cu zi S a spus mai sus predica din perioada clasic era foarte dura faa de bogaii haini ei nu pierd nimic dac mai ateapt iar dreptul Judector H va face s dea totul
napoi la ora socotelilor Dar dac unii preoi au ncurajat sau chiar au condus unele rzvrtiri 162
PASTORALA ?RICII
MODELUL ASCETIC
163
ndeosebi m Frmta secolului XVII*4 trebuie sa constat im ca piedicile (si cmtanle) lamise piopovacluiesc in mod constmt supuneiei fa i de putere chin si itunei cinci e isuputoirc Din icest
punct ele vedcie pastorii) i fost demobilizitoire Puma c\plic itie ce ne vine m minte estt aceea ci Biserici i tumizit li momentul potmit o ideologie favora bila celor puteimci intiucit promite i
p ir idiul siracilor linitii adic supuiloi umili Dar toite dezvoltrile noastre pe tema dispreului fua de lume ne invita sa aprofundam problema si sa nu ne mulumim cu o explicaie de
suprafaa Fund intim convini ca viaa terestra n are impor tana decit in raport cu eternitatea si ca pe de alta parte toate suprrile sint pedepse mentale pentru pcatele savirite directorii de
contiina din Occident nu puteau decit sa ndemne la rbdare i la supunere in cazuri de nedreptate Logica lui contemptus mundi implica refuzul oricrei rzvrtiri i cu atit mai mult al
oricrei revoluii
Coerena acestei pastorale pe care prezenta lucrare s a strduit s o pun in evidena l face pe Vieira predicind m catedrala Samt Louis di Maragnan sa i lmureasc pe sraci - erau fr
ndoiala muli negri printre ei - sa nu i invidieze pe bogai i asta prin intermediul unor consideraii mprumutate clin repertoriul macabru clasic Pasajul urmtor este extras dmtr o predica
comentind ntrebarea Quo ladii'
Incotio [saimmiloi] Nu cumva spie moi mint Ba da Iii bogin ndestulaii de pe lumea asta unde meij, Tot spie moi mint Bucui Hi v i deci ci n ai mincat decit bucitic i voistia ele pune
deoaiece moi mintii fnncl pentiu toi sfiitul de neocolit voi pentiu ca iu mincat mu puin vet ajunge mai tnziu lai pentiu ci vei fi mincat mu puin vei fi mai puin mmcai lai cind bogai i
siricn sint in moimint m i exista intie ei vieo difeieni Da i mea uni maie tot in avnt ijil sataciloi ndopai fund pas nea de ciute se ingiaa spie i fi mine ti ele oameni ui pun ea oamenii se
ingi s i i ei spie a fi mincii de vieirni A mine i pentiu a fi mincat o ce ti ist destin Tiupiuile celoi bogui m u ciui dulii i mai cai no ise constituie adevaiate ospee penti vieimi pe cinei
tiupmile celoi si ici numii piele i os nu invit i dec t h ibstmen i 8
Mai mani lumii pumn mmcai in mormmt uimitoare consohie 1 i mai uimitoare e ahrmiu ca sracii milnutni ajung mai tirziu h moaite decit bogaii Fr ndoiala lui Viena nu i a fost
niciodat foame i va fi studiat nc i mai puin neajunsulile malnutniei Recderile pastoralei in macabri pornind de la nedreptile sociale nu nu se pai frecvente in perioada clasica In
schimb predica vremii invoca in mod constant doua limi convingtoare a atepta marea zi a lui Dumnezeu a indura asupnrea ca pe o ispire legitima Daca unu oameni explica Codeau
abuzeaz de autoritatea suveranilor i va mpovreaz cu din i impozite Dumnezeu ncuviineaz aceasta in numele dreptii lui i pentru a va pedepsi pcatele i proasta folosin pe care o
dai bunurilor voastre ^ Intr o omilie cu acelai subiect oratonanul Bouree afirm i mai categoric
Cucernicii iclevai ia e inseputbili de supunerea f ia de puterile legitime nici \ i it i si nici icligi i loi nu ticbuic s i ne impun i supunere i e i i fost unduit i numii ele voi i Domnului Nedrept itile
comise de cei
ifl ii li pute c nu Ic di dieptul s u iciloi ele i se nelici impotm i lor [iluzie la nuneioisele i isco ile declanue in Hinti secolului XVII] ei voi ivei ele el u mti o zi aiminici socotelii IST cum n
imenina Dumnezeu i \oi fi pui la cazne grele Dai singui i cale de ui mat este iceea ele i ne supune oibete cind nu i voibi decit de inteiesul nostiu i cind n avem altceva de fcut decit si
ne lepdm de nite bunuri tiecatoue Trebuie sa i le sacrificam cu maimimie lui Dumnezeu i vom capt astfel alte bunun mai mari pe cai e nimeni nu ni le va putea npi 8
Francois Hebert comentind afirmaia evanghelica Nu poi fi sluga la doi stapmi m acelai timp n vizeaz pe asculttorii nstrii care sacrifica totul pentru avere pentru poziia sociala pentru
bogaii i plceri Totui unele dintre formulrile sale inspirate din ascetism n invita sa se lipseasc pma i ele hrana Nu zicei unde vom gsi oare de ale gura' ^ Intr un imn pentru misiomm
din secolul XVIII intitulat ndemn pentru cei ce muncesc gsim i urmtoarele versuri foaite demobilizatoare Voi ce tiaii tiuelmel
i suferii hpsui le
Invitai a va face necazuiile
Demne de taspl U i
Sintem fcui pentiu mmtune
Doai ea ne mteieseaza
Nu nu i o nenoiocne idevuata
Aceea de a ti ai in mizei ie
h mai degrabi o favoaie
Ce ne o face Dumnezeu
Piei ades cu ^indul li bununle tiecatoue
M ueie i belug
Puin ne pas i noua
De bununle eterne
Nu pnmii cntmd
Necazuiile vieii
i nu i invidi ui
Pe cei cu lang nalt w
Cmtanle lui Gngnion de Montfort ce revin in mai multe rindun la tema preafericitei suacu conin pentiu noi esenialul predicam destinate dezmoteniilor Ele promit rsturnarea situaiei
pe lumea cealalt nsi Sfnta Fecioara da asigurri
Rugai vi oameni sumam Apsai de din peste masuri Vei fi uurai ele ele Far i nici o mtnzieie Venii srmani tiuditon Al vostru va fi belugul 164 PASTORALA
FRICII
Predicatorul nsui proclam
Oimem sirmmi tresluti tlt bucurie Ti lii mulumii fii in p ice Voi v i adun ii hog un Pe care nimeni nu \ i le \ n smulge niciodat 9I
Orice aspiraie spre bunurile terestre e suspecta nefasta chiar
Aadar voi vrei imbelugarea i sporul a ceea ce e trector'' Cutai mai bine dinainte Bunurile eterne
Domnul i dreptatea lui
mpria i iubirea lui
Ctigai va prin sacrificii
Punea cea de toate zilele 9
Decit bogat pe lumea asta / Doamne mai bine moartea' exclama sfintul vorbind ce i drept in numele lui Dar ca orice alta Biseric nvtoare din timpul acela Gngnion de Montfort cind
identifica srcia suportat cu srcia voluntar cind dorete transformarea uneia in cealalt Cu atit mai ru pentru sracii nedemni care nu si sfinesc condiia prin asumare
Ci nu va lasii nelai fniloi Cci muli arm ini sint ifunsii Doar sracii de bunvoie Sint cei ptedestmai
Mai muli saiaci fai de voie Cirtesc ca s prsii Avind din virtute doar co ija hi sint sracii diavolului 91
De unde aceasta concluzie prin care contemptus mundi cluce la acceptarea tuturoi nedreptilor sociale
Atunci cind \i lipsesc cele necesue Indurai lipsa cu veselie bar a spune nimic potuvnic Desviritei detaau 91
17
DIFICULTATEA MRTURISIRII OBLIGATORII
Confesiunile sacrilege
Citi pctoi i cite pcate pe lume i m orice condiii Dar iertare exista ntotdeauna datorita confesiunii Atita doar ca trebuie sa te confesezi cu sinceritate Biserica catolica a fost obsedat
de problema confesiunii fapt reflectat in pastorala mai ales incepind cu secolul XIII In opera in limba latin i a sfntului Bernardin de Siena cel puin cinci predici se refera la aceasta taina 1 la
care trebuie sa adugam i un Tractatu*; de confe<tsione
La intilnirea dintre secolele XVII i XVIII ansamblul predicilor lazanste conine nu mai puin de 4 instruciuni (clin 55) cu referire expresa la confesiune 2 In Buchetul misiunii compus clin
mici capitole de citeva pagini doua excepii atrag atenia capitolul despre trufie de 14 pagini si mai ales despre taina penitenei de 29 de pagini Insistena deosebita tot asupra confesiunii in
mai multe culegea de omilii duminicale Maillard are cel puin trei predici duminicale asupra acestei chestiuni" 1 iar Camus -doua La Font Girard i Reguis se mulumesc totui cu o
instrucie anuala D ir aceste calcule reprezint nite simplificri neltoare pentru ca in cea mai mare parte a lor predicile consacrate sacrilegiului penitenei i duratei penitenei includ si
dezvoltau despre confesiune S au pstrat 21 de piedici despre penitena ale lui Fra^ois de Toulouse 27 ale lui Lejeune 8 26 ale lui Lonot9 La fel 71 din cele 401 de cintan ce figureaz in
Manualul misiunilor folosit in dioctza de Reunea tiateaza despie convertirea pctosului 10 ce trecea m mod necesar prin confesiune
Aceasta insistena trimite la un mare fapt istoric ce explic parial succesul Reformei din secolul XVI i vigoarea anticlericalismului din seco Iul XIX rezistena maselor la confesiunea
auricular obligatorie mai ales atunci cind era fcut conform uzanelor la preotul parohiei atit de bine cunoscut Ruinea constata sfintul Vincent de Paul n mpiedic pe muli rani de
treab s i mrturiseasc toate pcatele in faa preoilor lor fapt care i menine mtr o stare de damnare " Memoriile Im Chnstophe Sauvageon prior la Sennely en Sologne intre anii 1676 i
1710 arat cam <-e se intimpla de obicei la confesiune
Oamenii nu i amintesc aproape niciodat de momentul ultimei mrturisiri cel mai adesea n au respectat in ntregime ultima peniten 166 PASTORALA PRICII
spun ca n nu fcut nimic nu si iccunosc nici un p ic it nil se phnt, de muci ie si de s u icie se scuzi n hnfesc pe semenii loi spun ci jumu ie de j,ui i pac iele m ui ele fi ic t si nu i
ludi pieotul ulii incenci si se insele pe ti nsisi \iind si l nele pe icesti si i un fip ceit ci exiti fonte put ne confesiuni coiccte
Aceast i constatai e amintete de mrturisii ea cinic i i unui peisona) din Confesiunea Rifflait o farsa mai veche cu dou i sute de ani decit Memoriile lui Sauvageon
Pentiu ca pieotul meu e sui ci Meig h el cu pi icere Intie doua cminte l big si pe al tieilea Dai mcetisoi lai cind ajung li cipat hi mi intreabi daca asta e tot Lu zic ca da el mi da dezlegiiea
Cum de se mtimpl i nici nu mi pasa
Un text ca acesta ne lmurete asupra concepiei populare despre iertarea de pcate b igheta magica destinat i sa i deschid beneficiarului porile riiului Biserica lomma a fcut totul pentru a
substitui noiunii corespunzatoaie unei astfel de reete o practica a tainei incluzind martini sirea detaliata cuna si voina de ndreptare
Ne lipsete deocamdat un istoric al trim confesiunii Dar cel care se va lansa in aceasta mire iventura va trebui in mocl necesar sa plece de la un dat psihologic fundament U si mume
diferena de natura dintre mrturisirea voluntaia i spontani fcuta ele un subiect in dificultate unei persoane alese de el si caieia u solicita sprijinul amical poate chiir iertarea eliberatoare si
confesiunea obhgatoiie in faa cuiva cire dispune nendoielnic de puterea de a absolvi dai a fost impus de aitontatea bisericeasca '"* Pentru ci n i f icut aceasta deosebire Biserica catolica s a
angajat inti o k pt i extiaordin na contra tcutei i ncpnatei icticene a populaiei Exista o jen i evidenta intie preot si enoriaii si La mijlocul secolului XVIII Chevassu o recunoate cu
claritate Facmcl ntrebrile si rspunsulile el clechra mtr o predica Smt piea cunoscut de preoii meu i ele picotii din parohia mea tiebuie sa atept un confesoi tiam In ateptare aminam
mrturisire! pcatelor de pe o zi pe alta si pentiu i ascunde jalnicele lanuri ale unei ndelungate obinuine de care nu vrem sa ne dezbaram schimbam confesorul Ne doi im nite confesori
care v id si se fac ca nu vad care asculta faia sa neleag
Godeau refuza sa ia in consideiare stmgheieala penitentului in fata preotului sau atunci cind spunea publicului
bn confesoi tiam (de exemplu un mision u aflu in tieceie) caie nu vi cunoiste si nu tie din ascunziurile inimii dumneavoastia decit cee i ce u descopetii dumne ivotstia acum nu va poite
sftui decit vig i oibete si din expenena se tie ca cei ce fug de propriul pastor nu fac niciodat o penitena adevrata i nu se ndreapt deloc Ruinea de a mitunsi aceleiai persoane
aceleai pcate e un obstacol
niIICUITATFA MRTURISIRII OBLIGATORII
167
ce i poite letme pe picitosi Nu l poi inseh li fel de tepecle pe pieotul tiu ci pe unul ti un nici nu i poi ascunde impiejui mie ce fa\ oi ut iz i L,iese l i i u ti imul nu po He g i s i us< i mi|Io icele de i le e\iti
Ca talion imentul lui Godeau n i intilmt o uleziune a epocii sale ne este dovedit si pun nmulire i tongregatnloi de misionari din intenoi Acetia veneau nainte de toate in paiohn pentru a
obine confesiuni corecte toate strdaniile iveau acelai scop pentru cai e ei nu se cruau petiecmd cite sase ore pe zi si chiar mai mult m confesional 1 Lei in amvon ei trebuiau sa clevina
plcui i blinzi ca nite mieluei atunci cmd n ascultau pe peniteni ascunzinclu i cit mai mult faa spre a le uura mrturisirile 18 Convingerea evidenta a misionarilor era ca a te confesa
unor preoi aflai in trecere pe care nu o sa i mai vad poate niciodat era o experiena mai puin traumatizanta pentru credincioi decit dez valuirea celor mai intime secrete ale lor in faa
cuiva intilnit m fiecare zi si care nu oferea in schimb propnile sale confidene In afara de asta misionarii precizau ntotdeauna de la primele predici ca aveau puterea de i ierta tot felul ele
crime de a di penitene si de a stabili vinovia uneoii chiar m numele Domnului si al Sfntului Scaun i ca aduceau cu ei pe gratis dezleg m de jurminte sau de legaminte reabilitau de
casatorii si indulgene plenare elobindite m urma unei confesiuni corecte si a unei comuniuni ftivente
Pentru a nvinge obstacolul psihologie enorm constituit de dificultatea mrturisii n obligatei n predicai ea n a uitat niciodat sa insiste asupri ngduinei fr de margini a lui Dumnezeu 20 si
asupia certitudinii ca daca vom face penitena vom fi negreit salvai 2 Jean Pieri e Camus i ncurajeaz auditonul spunind ca nici o muzica nu i mai plcuta lui Dumnezeu decit tinguinle
vrednice de mila ale unei sfinte confesiuni Intr o predica bretona ledactata la mijlocul secolului XVIII rectorul se adrestazi publicului inti un mod ispititoi Apiopiai vi cu toii enoriai din
Irvillac pctoi si picatoase eu inima uscata ele sete giabii va si venii cu toi la izvorul vieii al bineeuvntrii poirta Raiului e deschisa rinile lui Isus smt deschise venii sa cumprai fr
bani \in si lapte iclici iertare i pentiu pcatele voastre Ah' cit e de plcut de blinel ele fiumos de inemtator i de minunat sa fim invitai de Isus sa ne apropiem de izvorul vieii pentru i ne
spal de pcate ' Un alt preot breton reia aproape euvmt eu euvint o piedica a lui Bourdaloue pentiu a expune foloasele confesiunii Adesea li se atrage atenia cretinilor spune el asupra
ngrozitorului pericol si asupra crimei unei confesiuni mincinoase -si evideniem in tieacat aceasta constatare - clar poate ea nu li se arata ndeajuns cit de utila le poate, fi o buna confesiune
pentiu ndreptarea vieii lor i pentru a nainta pe calea lui Dumnezeu 24
Tot cu scopul de a l ijuta pe penitent in dificila lui mitunsire piedicile repeta de a lungul secolelor ca orice confesor e obligat la un secret atit de inviolabil incit niciodat nu poate face.
cunoscut nici direct nici indirect 168 PASTORALA FRICII
ce a aflat la confesiune 2l ca a nvat totul clespte nestatornicia fiinei umane ta el nsui e capabil sa cacla n aceleai excese pe caie le iude n confesional "' si n sfisit ca m sfntul tribunal
al contesiunu [ti] este n icelasi timp tata frate, pnetcn medic notai judec noi dai un juclecatoi al ndurat n stapn si pastor '
Aceste asigurau ale lui Gnaicl snt si cele tlate - un alt exemplu pnntie multe altele - de canonicul legulai Jean Baptiste Le Viay pnoi la Samt \mbroise de Melun Maitunsmdu va pcatele
unui pieot spune el le nfiai prietenului vostru Ce fericire' spune Seneca sa ntlneti chipuri ciedincioase n faa crora sa i poi descarc mima cu nciedeie i apoi voi va confesai unui
pctos ca voi De ce va temei sa i spunei ceea ce i el spune poate, altuia' ' s Incontient Le Vray atinge o mare dificultate psihologica a confesiunii obligatorii trebuie sa spui totul despre
tine cuiva pe care nu l ai ales i care cel mai adesea nu i prietenul tu Prietenia nu se decreteaz, nu se impune n plus ea presupune reciproci tatea mprtirea grijilor i a slbiciunilor a
secretelor n epoca baroca sene printele Rey Mermet tmplan sculptori si ebeniti se vor strdui din rsputeri sa fac din confesional o opera de arta Dar nu un loc de dialog 1 29 n lipsa
dialogului n care fiecare se destamuie celuilalt cuvin tele cele mai ncurajatoare si bhndeea preotului clin confesional -materna cum zic lazanni paterna dup Girard M - riscau sa se
izbeasc de zidul unei tceri profunde ascunse mdaiatul peidelei de banaliti i de repetri inutile
i aceasta cu att mai mult cu ct discursul pastoial despre confesiune insista asupra inegalitii ele statut ntre preot i penitent l transforma ntr un acuzat n faa unui judector dmtr un
tribunal Limbajul juridic i realitatea pe care o desemna nu facilitau mrturisirea Nu numai ugidul Pieire de la Font declaia ta taina penitenei este dup Prinii Bisencn o judecata la care
penitentul trebuie sa in loc mpotuva sa de judecatei de acuzatoi de martor i chiar de calau w Pieotul Reguis mai puin ngonst dect La Font punea totui urmtoarea ntrebate Ce este un
cretin la picioaiele lui Isus Hustos n tnbunalul penitentei' E un criminal care se prezint n faa judectorului sau pentru a se acuza el nsui ca sa obin astfel izba\ irea i mntuirea " lai
Giraid confirma n atest tribunal preotul ndeplinete rolul ele judector iar penitentul e n acelai timp acuzatorul criminalul i martoiul **
Aceast seventate ne ajuta sa nelegem un fapt global n ceea ce privete confesiunea pastorala se exprima n doua teluri, ea era in acelai timp ncurajatoaie i amenintoaie dnd cu o
mna i lund cu cealalt Lina dintre temele traumatizante era aceea a recderii Cine nu cade din nou n aceleai pcate' Dai Codeau i amenina cu ultima mme a lui Dumnezeu pe pctoii
care cad mei eu n pcatele lor , iar episcopul insista asupra nerecunotinei lor dezgusttoare , a neruinaii lor turbate i a respingtoarei lor frnicii Dac sntem att ele nerecunosctori
nct ne ntoarcem la pcat, dup ce am primit iertarea lui Dumnezeu,
DIFICULTATEA MRTURISIRII OBLIGATORII 169
nseamn ta nu mai exista ostie pentiu absoh irea pacateloi ^ Logic cu el nsui Godeau se lazboiete cu preoii taie tlau ptea uoi clezlegaiea* nta mai v lolent dett el oratonanul Bouree i
taliftca tlrept lupt sngeioi acimnclu i ta tac o necruatoate macelane de suflete nttuct laxismul lor duce la damnaic r Discurs de tip jansemst' Poate Dar un asemenea diagnostic nu i prea
departe
Cntarea despic taina penitenei intonata de Fiait din colile cietme mpreuna cu elevii lor coninea ordinul El [pctosul] trebuie sa stea la picioaiele preotului n postura cnminalului w i
avertismentul Un confesor prea blnd nu le aduce nici un folos nepstorilor 39t n realitate n planul pastoralei jansenismul n a constituit dect un sector particular al unui rigorism mult mai
amplu dect el ntr un Discurs ctie preoi cu privire la confesiune preotul Girai d i avertiza confraii contra excesului de ngduina n acordarea iertam Care confesor n-ar avea motive de
a se teme' ntreba el Unde e preotul care poate atepta linitit judecata aspra a Domnului fr ca o fireasca teama sa i zguduie ntreg sufletul dup ce a pronunat zece mu sau poate o suta de
mu de absolviri ele pcate '*0' Aceasta ntrebare nelinitita trimite la frica resimita n primul rnd i mai ales n elitele clericale ea nsi sui sa a fi teilor difuzate n mase
O alta tema de predilecie a pastoralei penttentale alturi de cea a cderii necesara smerenie a penitentului Concret aceasta era adesea prezentata credincioilor n chip respingtor nsoita
de ameninri Daca [pctoii] ntreab Lambert nu pot lua asupta lot sat cina de a t dezvlui pcatele n faa tonfesonlor lor cum vor da ochii cu lumea in ziua judecaii cnd ceea ce au
ascuns faa de un singur om va fi cunoscut de toi' "*' Acelai argument revine ntr un mod mai detaliat n predica tip a lazantiloi despre ruinea cea rea lubiiloi cretini exclama sfntul Bei
nai d de ce v ar fi nine sa maitunsii ceea ce nu v a fost ruine sa facei' Pentru ce roii la o martuiisne sincera n fata lui Dumnezeu voi caie tii ca nu va putei ascunde privim divine'
Data aceasta nenorocita nine va mpie dica sa va mai turism greelile unui om pctos ea voi gneliti va eu toat \ seriozitatea la luinea ele nesupoitat pe care o vei sorbi pe ndelete n ziua
judecaii emd aceste pcate att de umilitoare vor fi scoase la vedeiea intiegn lumi "'' De fapt aici avem de a face cu un loc comun i o repetiie fieeaie oratoi adueindu i totui nota
personala n trataiea temei Cum' striga Chevassu nu ndrznii sa spunei la urechea unui pieot ceea ce nu v a fost frica sa comitei n piezena lui Dumnezeu nsui' i nici sa mrturisii n
secret ceea ce nu v a fost ruine sa facei n prezena mai multora' Din eloua una trebuie ori sa va aducei voi niv a pcatele n faa tribunalului penitenei ori Dumnezeu vi le va reproa n
veci i le va arata ntregului univers n marea zi a revelaiilor i a lazbunanloi ^ Preotul din Rousses l compara pe pctosul schimbtor cu fata care dup ce a uitat ele sine i ascunde apoi
greeala dar e constrnsa s o fac ea nsi cunoscuta prin durerile facem
Nu va fie ruine sa v spovedii preotului acesta-i sfatul dat mai sus dar el a fost dublat de un ndemn care-l depea i chiar l contrazicea i 170 PASTORALA FRICII
anume c ruginea e necesaia penitentului Reguis se plnge de frecventa ei absena Iu tii Doamne ui noi am ascultat aceste confesiuni anuale luate ele falsul credincios diept un supliciu
fcute cu \aclita sciba si numai mti o doata Nu i \oiba ele un cununai acopent clc luine i patiuns de duiere caie se umilete se acuza cere icitaie clesi se ciede nedemn de ea ci de un om
care si spune povestea (si povestete iau) denatuieaza faptele le bagatelizeaz le coloreaz i caut ntotdeauna sa para mai puin \ mo\ at clect este '*4
Fencita ruinea penitentului sincer1 Pnorul Le Vray din Melun o recomanda asculta tot iloi si Daca avei vreo dificultate n a va mrturisi pcatele unui om pctos ca \oi nseamn ca ai
meritat o Ruinea penitenilor face sa dispaia stinghereala ce le era rezervata n ziua judecaii Lacrimile [lor] sting focurile mistuitoare ale infernului destinate pcatului 4' Trebuie aadar sa
cutam ruinea iar preoii trebuie s o strneasca Este ceea ce susinea Bourdaloue Aceasta ruine pricinuita de ea [confesiune] va umilete in faa lui Dumnezeu iar ceea ce va umilete n
faa lui Dumnezeu e ceea ce trebuie sa cutai n penitena Ceea ce te a pierdut o fratele meu zice loan Hnsostomul ceea ce a fost iz\ oi ui nefericim tale este ca nu te ai ruinat ndeajuns
Este deci de datona predicatorilor i a confesorilor [sa inspire] ei nii aceasta nine celoi ce n o au 4f
Biserica romana juridica minuioasa i cazuistica a crezut ca ruinea salutara nu putea im decit dmtr o maiturisne scrupuloasa a greeliloi Totui Biserica de Rsrit acordnd aceeai
impoitana umilului sentiment de culpabilitate n f ia lui Dumnezeu nu le a impus niciodat credin cioiloi confesiunea detaliata pe care Concihul de la Tiento 4 a instituit o ca obligaie di\
m (de/we dn mo) Citim in Ritualul roman aprobat n 1614 Pentru a fi salutara i a face paite clin taina penitentei ea [confesiunea] trebuie sa he nsoita de o duiere sfietoare i de o adnca
umilina i mai ales sa fie cit mai deplina cu putina astfel ca penitentul sa explice clar confesorului felul pacateloi de moaite comise de la botez sau de la ultima confesiune numaiul loi atit
cit i va putea aduce aminte imprejuiaiile ce i schimba natuia spoiindu i simtitoi gravitatea Cel ce ar omite clin confesiune \ieunul din aceste lucruri in mod dehbeiat de uime de fiica dmtr
o neglijena studiata sau pentru ca nu s i ceicetat ndeajuns ar comite un satnlegiu care i ai anula confesiunea i l ai obliga s o ia de la capt "* 8
lata ne ajuni n inima cliamei istorice a confesiunii pe teren roman clerul tund convins ca orice confesiune incompleta cleteimmnd omisiunea unui singur pcat de moaite constituia un
sacnlegiu i era pasibil de pedeapsa cu moartea venica Textele cu aceasta tema abunda ndeosebi ntre secolele XV i XIX Pentru sfntul Bemaidin de Siena confesiunea nu-i ntreaga daca
pctosul ascunde vieun pcat de moarte i atunci Dumnezeu nu l iart A opii n contiina ta vreun pcat de moarte e ca i cum ai primi n casa ta un trdtor care te va da pe manile
dumanilor i displace Domnului, i e urt sa locuiasc mpreuna cu tidatorul prietenilor
DIHOJLTATFA MRTURISIRII OBIIGATORII 171
si ^ Acelai Bernudin consacra o ntreaga piedica capcanei diabolice numite TacitulnitaS] datorita creia ru peniteni ca viajitoaiele (eompa i m i mi ap iitinc) tac m f ia judec itorului VI
ullard cons icia si ci t iceni ( Tacitul /as) o picdic i duminicala si afum i Nu tiebuie sa spui iit nea climei cinci li confesiune ai trecut ceva sub taceic M
fean Piei ie Camus enumera astfel cele 17 caliti ale confesiunii bune ea trebuie sa fie simpla umila curata fidela adevrata frecventa fr nflorituri discreta sincera ruinata deplina secieta
nlcrimata scurta curajoasa acuzatoare supusa n legtura cu a cmcea condiie ( adeva rata ) el precizeaz Adevrul e ndeosebi trebuincios [n confesiune] altminteri degeaba i pui tciuni
aprini pe cap transformi judecata n absint i i atragi propria damnare nelnd ndurare i divina E un sacrilegiu ce tine de ateism acela de a mini n fata nfricotorului tribunal A ascunde
astfel adevrul n faa lui nseamn a l nega pe Dumnezeu adic adevrul prim nseamn a trimite spre cer un scuipat care va caclea pna la urma peste nasul celui ce l a trimis ' 2 Tnmbifa cei
ului a printelui Yvan ne asigura ca nu trebuie sa tamuieti pcatele pentru ca Dumnezeu le vede i le va arata la toi oamenii i ca Dumnezeu scoate la iveala pe cai miraculoase pcatele
secrete atunci cind le zvoreti cu iretenie "'
Misionarii ca Lonot consacra adesea o predica ntreaga tuinii ce i face pe oameni sa ascund pcatele la confesiune i spun in Icgatuia cu aceasta povestiri cu strigoi ce urci din iad pentru a
iccunoate ticerei asupra unui singur pcat de moaite pricinumclu le d minarea 14 In corpusul omilnloi lazanste o predica speciala aboideaz i ruinea re i ci ir in iest insistena asupra
necesarei exactiti a confesiunii revine m mu multe astfel de instruciuni Ah 1 lata o chestiune importanta striga predicatorul cci puini se achita cum se cuvine ele aceasta obligaie 1 Cite
saculegii smt comise de cretini indiferent de stare virsta i de sex 1 ^ Am putea apropia exclamaiile misionarului de lamentaiile orie irui preot voibind despie iceeai pioblema de la amvon
Pentiu ce smt osmcliti ntreab Chev issu acest brbat i aceasta femeie' Doar s au spovedit ele Piste ca te>ti ceilali si pe>ate chiar mai des i totui iat i in iad stuviti sub picioirele
demonului De unde le vine leeasta mgrozitoaie nenoiociie' De li gieita staie de spirit cu care s au ipropiat ele taine In loc sa vini cu mim i deschisa ei au adus un suflet farnic un suflet
plin ele ascunziuri i demelatone *
Cum se justifica e^bligatia stncta ele a spune totul confesoiului' Ln preot bieton reluinelu l textual pe Bouielaloue opune justiia oimenilor i justiia lui Dumnezeu Primii nu pedepsesc
cleeit ce iese la iveala Dai m justiia clivma nu exista pedeapsa i ispii e elect pentiu ceea ce se ascunde Urmarea predicii lui Bouidiloue (nereluita de reetoiul Omnes) insista asupra
necesitaii unei discipline umilitoare - ruinea izbito ne In ziua judecaii Dumnezeu va scotoci i va ptrunde in toate ascunziurile sufletului nostru Acesta e modelul pe caie confesiunea
noastr i propune sa-1 imite ntruct ne martunsjm pcatele nu numai n faa lui PASTORAIA FRICII
DIHCUITAThA MRTURISIRII OBLIGATORII
173
Dumnezeu ci i n fata omului considerat drept trimisul lui Dumne/eu unui om care nu ne poate cunoate de la sine dar caiuia i nfim to ie slbiciunile noastie toate laitile noastie
toate \iclenule noastre tot ce i stricat si couipt n mima noastia oblignclu ne sa ascultam de tot ceea ce r\ na i \a dicta sa suportam toate pedepsele ce ni le va impune si respectam toate
regulile de viaa pe caie m le va piesciie Cci ce smt toate acestea daca nu un exerciiu eioic al disciplinei umilitoare de caic vorbete Tertuhan "
Bouiclaloue merge n profunzimea lucrurilor i a observat bine ca Biserica catolica propunea cel puin anual un exerciiu eroic milioanelor de credincioi n funcie ele modelul constituit de
confesiunea de la judecata de apoi O alta raiune imperativa a mrturisirii complete ctre confesor e precizata de predicatorul lazanst care-1 invoca pe sfntul Toma pentru a afirma ca nu
putem vorbi ele iertarea unui pcat fr a vorbi n acelai timp de iertarea altuia pentiu c nu poi fi n acelai timp prieten i duman al Domnului plcut i unt lui iertat i n pcat l8
n asemenea situaii atenie la confesiunile incomplete din neglijarea examenului 1 O cntare lasalliana i nva pe copii ca trebuie sa ne cercetam ncetior mncl cont de faptele bune dar i
de lipsurile clin compoitarea noastr ">9 Gngnion de Montfoit vorbind n numele lui Isus le cere copilailor sa mearg m fiecai e luna la confesiune M Astfel va fi mai uor sa nu ascund
nimic confesorului Desigur daca ii scap ceva sau nu i dai seama de o greeala dup ce te ai examinat suficient nu te faci vinovat de nimic '' Confesiunea nu i o tortura a sufleteloi w D n
tiebuie sa tii fraii mei avertizeaz preotul misiunii ea daca i un groaznic sacnlegiu acela de a iscunde in mod voluntar un pac u de moarte ele care va amintii prea bine tot pcat e i acela
de a nu mrturisi ceva ce nu vi amintii pentiu ca n ai vuit sa va folosii de mi]loieele necesire pentiu ava aminti M Tot aa Guard le cere enoriailor si sa se examineze ndelung si eu maie
atenie Ce i eu inchazneala atitoi pctoi exclama el caie merg li tnbunilul sfnt al penitenei aproape fr nici o ptegatite' Citi smt aceia care vazindu l pe preot in confesional cred ca i mu
bine sa piofite de ocazie pentiu a se confesa faia eximen' Ci alii caie in loc sa se cerceteze i spun rugciunile sau citesc ceva fr nici o legatuia cu acest examen ce tiebuie sa precead
confesiunea '"*
Repetarea avertismenteloi i leprounloi i a ameninrilor adresite de clenci credinctoiloi nu l pot las indiferent pe istorie Dimpotriv ea n dezvluie un fapt capital m era cietmi
confesiunea obligatorie eu martui isn ea detaliata a greelilor a fost pi imita ea o povara de cea mai mare parte a oamenilor Biseiica nvtoare a fost contienta de ineria manifestata in
acest sens m rinclul maseloi i a denunat o de nenumrate ori O vicioasa pudoaie mpiedica maitunsirea De unde uimatoarea constatare a unui capucin ce predica la Sixt in Savoia in 1644
Dup ittea musti in pline de blindee date penitenilor cu ocazia confesiunii pentru a le inspira o mai mare ncredeie n confeson ntiu
salvarea sufleteloi si m sfiis>u dup o sumedenie de iretlicuri folosite n acest scop mea se mu gsesc muli care n cui sul misiumloi ntre cloua spovechnii ficute m fata unoi confeson pe
care nu i-au va/ut i nu i voi m u \eele i poate nicioclua comit sacrilegii tinndu si pac iele ascunse nemdi iznmd si le martuiiseasca clin cauza periculoasei uisini i enoimitatu ioi *"
Printele Reguis nu se temea desigur, c va fi contrazis de ctre enoriaii si cnd constata melancolic ca lumea se confeseaz ct mai trzm posibil n ultimile doua saptamm nainte de Pati
Ce nseamn aceasta5 comenteaz el Nu va facei iluzii i nu va lsai orbii, vedei lucrurile aa cum snt judecai dup dreptate' Ce nseamn toate acestea' nseamn ca daca aceste doua
sptamm s ar prelungi pna la Rusalii eu nu m-a spovedi dect la Rusalii ca daca Pastele ar veni o data la zece ani eu nu m a confesa dect o data la zece ani ca daca Biserica n-ar ordona
n mod explicit ca lumea sa se spovedeasc o dat pe an eu nu m a mai spovedi dect nainte de moarte Wl Ca toi confraii si din cler, Reguis confunda credina cretina cu supunerea la
preceptul confesiunii anuale i detaliate z greehloi Aceasta confuzie a dus departe Ci oameni nu s-au ndeprtat de catolicism atunci cnd lumea cretina s a divizat din cauza obligaiei de
a face o martunsire exaci a pacateloi unui confident pe care nu i l aleseseia'
Aici trebuie sa aprofundam investigaia i sa ne ntrebam ce anume bloca n mod deosebit confesiunea Rspunsul poate fi formulat astfel unele persoane se temeau eu sigurana ea vor fi
obligate dup o confesiune lipsita de ngduina sa se mpace cu cineva cu care erau certate sau sa restituie un bun dobndit pe cai necinstite Totui raiunea principala a tcerilor voluntare
din confesional era ruinea de a mrturisi pac iele de ordin sexual Cnd predicatorii evoca motivele ce provoac blocajul penitenilor ei pun in general n capul listei ncaleaiea tegulilor
curaiei Cum zice n sinea ei aceasta falsa credincioasa - citez aici o predica a canonicului Le Viay - sa mi declar neeuraia unui confesoi care m crede atit de neprihnita i de cuminte' Cu
ce obraz i zice acest enona sa indiaznesc a i spune pieotului meu ea am furat sau ca mi am nsuit bunul altuia ' ca am v indut cu greuti i cu masui i false > ca am clat bani cu camt '
'" Regsim aceeai prioritate data sexualitii mtr o piedica lazansta tratmd despre teama de confesional Cte persoane osnehte nu vedem seplmgepiedicaton.il i ele toate eategoiiile pentru
ea i au ascuns la confesional pcatele lor mn i demne de ocaia' Unu i maitunsese nensemnatele desfiun micile minciuni d ir se vorbete oaie de tiutele bestialiti incesturi sodomii
adultei e fui tun sau de cam-tanc' w Sauvageon prioiul de la Sennely exphcnd la rndul sau oioarea stmiti de confesional n sufletele enoi iailor si menioneaz ca prima cauza
dificultatea de a mrturisi pcatele sexuale Un biat care a necinstit o fata nainte de a se casatoii ateapt moaitea pentru a mrturisi pcatul la fel i ea hou sperjurii, incendiatorii i, n
general, cei ce au comis crime 174 PASTORAIA PRICII
josnice si condamnabile ateapt ultimul ceas pentru a le martuiisi preoilor loi si le dau ca motiv faptul cn nu i bine si te mcrezi in toati lumei
Lonot i\ei obiceiul si citeze in piedicile sile c izul unei doimne de rin^milt ajuni c ilugina si cai e n a inchazmt niciod ia si mirtunscascj un mume picat li confesiune de acee i a si fost
osindit i Oi preeizeizi predicatorul acest pcat consta mti o fapta necuvenita pe c ire o comisese de una singura O alta predica a lui Lonot ne pune in plus pe o pista ce menta cercetata cu
atenie mai mult decit brbaii femeile ne asigura el sint reinute de o pudoare vicioasa in momentul martun sini pcatelor sexuale in confesional E considerat un fapt obinuit primirea tainei
cstoriei in stare de pcat de moarte pentru ca aceste pcate [familiaritile i alte liberti criminale din timpul logodnei] nu s deloc mrturisite ndeosebi de ctre fete crora o rubine rea le
nchide gura ' Printele Lejeune spusese aproape acelai lucru mtr o predica despre taina cstoriei Logodnica ne asigura el 11 permite logodnicului ei intimiti senzuale nebunii necurate
inchipuindu si ca el trebuie sa i devin so ea nu spune nimic preotului cind se spovedete ca sa se mrite va comunia nedemn cci nu s a confesat bine ea primete sacramentul cstoriei in
aceasta stare nedemna aadar cum pot ei sa aib binecuvintarei Domnului mtr o csnicie nceput cu trei sacrilegii' (la confesiune la comuniune i la cstorie) Pentru multe femei nu era
acesta un obstacol de netrecut in a vorbi unui brbat despre viaa loi cea mai intima'
Astfel din tot felul de motive credincioii ele altdat mtr o foarte mare proporie s au sustras obligaiei de a face confesonlor lor mrturisiri eu adevrat personale Preoii o tiau bine i
muli ar fi subsens cu siguran la constatarea phngareaa a preotului Girard adresmdu se altor preoi si spunindu le Daca raiunea pare sa irate ea e un paradox sa spui e i iproape nu exista
loc unde sa cunoti mai puin pe oameni ea la tribunal [al confesiunii] experiena nu ne permite sa ne ndoim Inti adevr unde s pieon care sa nu fie nelai si mea toane cles Tiufia viclenii
lusinea teama respectul pentru om sa reinem in tieacat ultimii ti ei termeni uneon interesul si ntotdeauna prejudecile totul u ti impotriv i pctosului cind vrea sa si mrturiseasc starea
constantei sile Eec al confesiunii auriculare' La nivel colectiv pentru mine cel puin faptul e nendoielnic
Obsesia confesiunii exacte este cu siguiana una clintie marile cauze care au determinat Biserica romana sa utilizeze o pastorala a fiicn Trebuia cu orice pre sa se explice eredmeioiloi
giavitatea tacenloi si a marturi smloi pe jumtate de care se fceau vinovai la tribunalul penitenei Omisiunea voluntara constituia un sacrilegiu pasibil de pedeipsa cu infernul daca se
ascundea un pcat de moarte In afaia de aceasta -tragica urmare a sistemului o confesiune incorecta le pata pe toate celelalte ulterioare fie ele complete i sincere atu timp cit greeala
ascunsa nu era mrturisit Astfel se aluneca pe un tobogan de sacrilegii
DIHCULTATEA MRTURISIRII OBLIGATORII 17i
Privii puin n admonesta Joseph Lambert funestele efecte ale crimi nilelor voistie intirzien Cte spovechnu de cinci ai nceput si va isciinclei picitul' Tot ititea siciilegn' 4 Ce strmie
stiiciciune si ce ngrozitoare orbire1 se mtnsteiza picotii Misiunii m leguma eu cei ce si iscuncl greelile la confesiune u \oibiti lui Isus Hnstos care cunoate toate ascunziurile inimii
voastre Intr o alt i predica ei pieeizeaza Scnptura concilnle Prinii Bisencn si teologii ne nva toi mtr un glas ca nu vom obine niciodat iertarea pcatelor noastre de moarte daca
ascundem citeva la tribunalul penitenei asta va fi de ajuns pentru a ne condamna pe veci 1( Rectorul de la Irvillac din Bretagne i roag enoriaii sa si
cerceteze atent viaa la tribunalul penitenei i sa i arate ascunziurile contiinei Dar constata ca exista oameni pctoi i pctoase ndeajuns de orbi ndeajuns de nenorocii ndeajuns de
nevrednici pentru a nega sau a ascunde cite un pcat de ruine i de stinjeneala dei tiu ca daca nu i declara pcatele comit un sacrilegiu Ah' ah' ah voi biei pctoi si biete pctoase de
ce ai comis atitea sacrilegii
Pentru Chevassu o confesiune incorecta in special din cauza ruinii de pcat i in teama de confesor toarn otrava in leacuri Pctosul i gsete moartea in ceea ce ar trebui sa i dea viata i
osinda m ceea ce ar trebui sa i foloseasc la a se ndrepta x Reguis u cearta i el pe aceti cretini care m fiecaie an aduna cite un sacrilegiu la pcatele lor sacrilegiu cu atit mai nfricotor
eu cit i imagineaz e i i fac pe placul lui Dumnezeu atunci cind i ndeplinesc o datorie [confesiunea pascala] impusa de religie Sacrilegiu i animare acestea eiau cuvintele cheie ale pasto
ralei consacrate confesiunilor m care o vicioasa pudoare clucea la nelarea lui Dumnezeu lata aceasta ruine exclama canonicul Le Vray pe eaie diavolul o ia de la pcat si o da confesiunii
pentru a i ine pe oameni in robie si a i p istra pe veci ling el K O legaturi evidenta a existat odinioar intre sumbrul diagnostic pus de autontatea rehgioasi numeroaselor confe sium
necorespunzatoaie si convingeiei ecleziastici potiivit creia muli smt chemai puini alei
Fr mdoial i nu i exagerat sa se ifirme isa ci m o dovedete naterea vocaiei sfntului Vincent de P u l s ci pimeipalul motiv care a dus la crearea congregatiilot de misionan (din intenoi) si
la nmulirea misiunilor a fost voina de a depi obstacolul constituit de mrturisirea completa la
tribunalul penitentei i claca misionara au insistat neobosit asupra necesitaii confesiunii genei ale au fcut o pentru ca tiau cit de numeroase erau confesiunile nelegiuite Un capucin
preclicind in Savoia in 1641 sena superioiului
Dup cum ne arat i expenen i de abi i d ica se voi g i la o suta de enon i de nnd patiu sau cinci caie sa nu aibi nevoie de confesiunile i,enetale Ceei ce ne face sa Iu im ca sigui faptul ca
ciuma si nenoiocirea ce i mai maie i acestoi timpun constau m confesiunile nelegiuite E pucina cei mai comuna i mai geneiah a damnam h catolici drept pentru care imploiam Buntatea
divina sa repaie o atit de funest i de smgeroasa mcelrie a sufletelor ce o cost atit de scump" 8 176
PASTORAL* hRICII
DIUCULTATEA MRTURISIRII OBLIGATORII
Mi s i prut neeesir s reproduc acest text cleja citit m alta pirte*' intruut el expune m mod ci n convingere i mision mloi expenen i loi pe teien mobilunlc ictiunilor lor si motivaii
metocleloi loi Pentui ei en vorbi si opieisci sui cel puin sa diminueze micei m i sufleteloi piovocita ele confesiunile f icute iau I ir ei ti ui bine ca pe muli creclin cioi n intimidau m u
puin decit preoii parohiei Cmd [capucinii precli and in inutul Gex m 1642] u ntrebau pe peniteni de ce au stat atita vreme m pcate aa de grave - incesturi sacrilegii i alte asemenea - ei
rspundeau c n aveau ncredere in ceilali confesori - in principal preoi 84 Totui chiar i misionarii se izbeau adesea de un zid al tcem De unde necesitatea de a stirni frica Un capucin
predicind in Savoia in 1644 se plinge de acest blocaj" In predicile din corpusul lazanst ameninarea e omniprezenta Ajuns la cea de a 46 a predica din sene (din 55) predicatorul vorbete m
sfrsit de paradis i facind aluzie la predicanle anterioare proclama Frailor destul am fcut sa rsune din acest amvon trsnetele i loviturile de arbaleta ale justiiei lui Dumnezeu Destul v
am mspaimmtat i speriat cu rigorile mmiei divine nu trebuie sa vorbim tot timpul de moarte de judecata i de pedepsirea pcatelor s Dar paran teza asupra paradisului o data nchisa
auditorii misionarilor au regsit frica i ameninarea in ultimele noua predici ale lazanstului
Asupra anecdotelor elocvente motenitoare ale acelor txempla medic vale povestite ele anumii misionari i asupra intensei emoii pe care reueau sa o provoace prin rostire i gestica ne
aduc o preioasa documcn taie relatrile capucinilor predicatori in jurul anului 1640 in Savoia i m regiunile nvecinate Rapoartele lor ne ajui si ntrevedem viziunile comarurile i
halucinaiile anumitor peniteni ndrtnici care nu scap ui de angoasa decit pnntr o confesiune generala Legtura intre fantasmele lor i anecdotele edificatoare i terifiante povestite la
predici este ele altfel subliniata chiar ele capucinul care l a icdictat
I u pe cinva timndu se dup noi in alte puohii i am mtiebit de ce dup i ititei indemnun evlavioase si pilde a trebuiau fa bage groaza in cu mai ncpnai eriu dispui sa faci o maitunsiie
intre ig i 41
iclevaiati mai de,i iba inti o puohie stiaina decit inti a loi \e iu laspuns i ne au povestit ca fuseseia mgioziti de viziunile nocturne cue n ficcau sa tiemuie de frica lasmdu i pe jumtate moiu
R

O femeie clin Saint Juhen clupa ce nu mrturisise la confesiune pcatul ele furtiag vede in vis portrei negri i ngrozitori urmrind o ca s o bage la nchisoare ^ Unul dintre notabilii din
Taninges e plin de ura i de ranchiuna Dar in cursul misiunii pe cind el se agita in pat nite demoni intra in camera facind tumbe mtr un continuu du te vino Apoi eful lor da sa l apuce de
picioare Atunci pctosul nostru invoca pe toii sfinii din paradis i se convertete 89
O ranca din Nuz (regiunea Vile d Aosta) numai ce a auzit de sosirea misiunii e cuprinsa de disperare din cauza grozviilor din viaa ei i i bmtuit de un duh ru care o sftuiete s se
nece Din fericire
soul ei o aduce la misionari iar ea se spovedete90 Un plugar din Lugim (in Chablais) de mai multe zile i nopi se simte hruit un duh necui u in\izibil aiuncmel dup el cu pietneele
\izibile n pini ce i venit sa i mrturiseasc toate pcatele Ln tar m noi manei in timpul unei misiuni eudiste m 1650 se vede atacat in somn de 2000 ele lupi la fel de numeroi ca pcatele
lui92
Aici se impune o comparaie cu viziunile indienilor clin Mexic raportate de iezuii intre 1?80 1620 Delirurile acestora trimiteau la predicile misiunilor Cci vizionam retraiau cu siguran
scenele i pildele (exempla) ce le fuseser prezentate din naltul amvonului probabil fcute mai impresionante pnntr o tehnica audiovizual 93 (prezenta i in misiunile din Europa aa cum o
dovedesc cele ale printelui Maunoir in Bretagne) Uimitor paralelism al metodelor de o parte i de alta a Atlanticului i in consecina similitudine a reaciilor Relatrile iezuite precizeaz ca
in timpul predicilor indienii culpabilizai ncepeau sa ipe sa suspine sa plmga Nu se liniteau decit prin confesiune Acelai scenariu i in Europa
Lucrarea lui Abelly este la drept vorbind foarte sobra in aceasta privin i nu menioneaz decit intimplator predicile ntrerupte pentru a stapini iroaiele de lacrimi i suspinele ^ auditorilor
In schimb relatrile misiumloi capucine sint pline de notaii de acest fel apannd astfel drept un topos lata un citat semnificativ pentru exemplificare Privitor la localitatea Massanger din
Chablais vizitata de misionari m 1642 se istorisete
Aici se repeta cele ce s au mai spus despre predicile intierupte de phnsete i gemete de strigatele saimaniloi zguduii de oroarea de pcat de caznele infernului si de mbiiea de Dumnezeu
Ceea ce fcea ca mai muli dintre ei mpiedicai de lactimi suspine i phnsete si nu i ncheie maitunsnile decit cu mare greutate Alii dup ce i teiminau mrtunsiiea lasmdu se la pammt cit
eiau de lungi in mijlocul Biseiicn se tinguiau cu atiti jale pentiu pcatele loi incit stnneau mila tutui oi i alte simminte isemanatoire astfel incit vizind asemenea scene i se prea ca s a
ntors \iemea Bisericii pnmitive 9
Enorma dificultatea confesiunii genetale Pentru a nvinge obstacolele predicatorii trebuiau ca prin numrul predicilor i prin tria cuvintului sa provoace la credincioi o stare excepionala
de excitaie sa aie in ei nite remucan de contiina atit de puternice incit erau literalmente scoi din fire 9f In acest climat psihologic de o raia intensitate martun sirea devenea posibila i
aducea cu sine o mare eliberai e De aici scenele frecvent descrise in cronicile timpului confesiuni publice mpcri brute i impresionante restituii de bunuri nsuite pe ci necinstite
promisiuni de infnnare a tiupului prin post sever 9 cercii de penitene extraordi nare ete 178 PASTORALA FRICII
Confesiuni sacrilege i comuniuni nedemne
O confesiune sacnlega risca sa antieneze si altele atunci cncl o gieeili gia\ a nu e maituusitj ea duce la comuniuni nelegiuite data fund oblig ii i ele a piimi mpaitaama de Pate Puni o
cascada de cderi se ajunge la aceasta crima supiema
De a lungul timpului pastorala a subliniat cu putere tragica nlantuiie Dup ce exclama Cte confesiuni de cncl ai nceput sa va ascundei pcatul ~' Tot attea saciilegn1 Joseph Lambert
continua logic Cte comuniuni * Tot attea sacrilegii adic putei spune cu i mai mult temei dect profetul David ca -nelegiuirile au ajuns pna peste cap i snt pentiu voi o povara
apstoare 98 n predica asupra nedemnei comuniuni din corpusul lazanst gsim mai cu seama uimatorul avertisment solemn adresat celor ce l insulta pe Dumnezeu Daca din nenorocite \ ai
apiopiat de altar dup ce ai ascuns sau mascat un singur pcat de moarte clar ce zic o singura mprejurare din cele care v ar fi fcut sa venii la confesiune acoperii de ruine sntei vinovai
de cumplita ndrzneala " Dragii mti copii ntieaba Girard n ziua unei prime comuniuni este cineva dintre voi demon sau Iuda' Este cineva att de vndut nct sa l clevoieze pe Isus Hnstos
la ace ista sfnta masa venind sa comumeze cu o contiina ncrcata de crime sau dup ce i a ascuns pcatele la confe siune' 1)n In duminica Patimiloi Chevassu vorbete despre sacnlegiu
ceea ce l face sa e\ oce comuniunile nedemne o crima mai des ntlmta clecit se crede E voiba oare de necredincioii care cu snge lece \ in sa calce n picioaie singele nou aliane ' Nici
vorba cci impotuva acestor montii ar fi necesaie fulgere i nu predici Se oprete doar h cei ce nu i maitunsesc in ntregime pcatele loi care n au nici o voina de a se ndrepta sau ele a
face penitena nl Rectorul de la Irvillac Piene Le Gentil de Quelern e i mai categoric nti o instiuciune despie confe siune pe caie poi s o piopovaduieti toata ziua hi spune ntr aclevai
Pacatosiloi lusine si sfiala ai fi trebuit sa nei c i sa v mpiedice si p icatuii cli pentiu c i ai avut netiebnicilor neiusmuea de a pic uui tiebuie s o declaiati fui mine altminteii vei face ca
lud i cue i comumat m stue de pcat iar diavolul ia intrat in mima post buitellam intiouit m eum Satanas Gmdii \ a deci si bgai de seam i pacatosiloi ce nenoiocne pentiu cei ce snt in
aceasta situaie leflectai asupia mimiloi voastie stiicate i tremuiai da tiemuiai biei si nevolnici pctoi tiemuiai de orbnea \oastn tiemuiai pentiu as i o nenoiocne Cea mai maie
nenorocite dintre toue a viea sa i gazcluiesti pe Dumnezeu i pe diavol ntr o aceeai inima luai deci seama frai si suion la comuniunea rea ferii \ sa tgduii sau sa iscundei vieun pcat
Pentiu ca nenorocirea cea mai mire din toate nenoiocitile este comuniunea tea post bitccellam 1(p
A\ ertisment serios ce trebuia si ocheze i sa tulbure multe contiine' Cci credinciosul trebuia sa comumeze n fiecare an dar nu avea ndrzneala de a-i mrturisi confesorului o anumit
greeala secreta i atunci devenea un Iuda
DIHCULTAThA MRTURISIRII OBLIGATORII 179
Totui cnd pastoiala abordeaz chestiunea confesiuniloi necoiespun zatoare ea nu le vizeaz numai pe cele n cursul crora un pcat de moatte a fost ascuns Ea itica si lipsa de cina a c
uolicilor oblig Hi conform regulii sa se mai tunse isca anual i care o accepta cli f na ide\ atta intenie de a se ndrepta i ei voi comuma de Pate i ei \ oi comite saciilegiul comuniunii
nedemne chiar daca n au tinuit gieeh rave Misionarul lazanst dup ce i a ntrebat pe auditon claca n au ascuns sau dosit fie i un singur pcat de moarte nainte de a comuma i continua
ancheta i le spune ca au fost vinovai de o groaznica ndraz neala daca s au apropiat de altar fr a l fi iertat sincer pe duman sau nainte de a fi napoiat bunul altuia sau a i fi dat satisfacie
aproapelui Tot sacrilegiu e daca ndrzneti sa mergi la comuniune cu dorina precisa de a recidiva n cine tie ce pcat de moarte obinuit sau n anumite ocazii prin care eti sigur ca l
huleti pe Dumnezeu Aici piedicatorul se explica mai pe ndelete Daca i aa ce trebuie sa mai zicem de fetele sau femeile care se duc mereu la eztori la plimbare sau la tainice discuii i
ntlmn unde snt n primejdie de a auzi i a spune cu plcere lucruri extrem de jignitoaie la adresa lui Dumnezeu i care comumaza totui dei au intenia sa se ntoarc la fel ca mai nainte
la toate aceste ocazii de pcat sau cel puin fr sa aib intenia sincera de a renuna la ele' 10' Ce de ocazii clin cit se vede ele a comite sacrilegii 1 Piedicatorul era logic cu el nsui cinci
conchidea Oare crima de a comuma ru e chiar aa de rara pe cit credei' ' H Smtem acum in chiai centrul unei nsemnate aciuni de culpabilizare Ttebuia oare sa fie puse pe acelai plin
nerestituirea bunurilor altuia tirbirea reputaiei cuiva i faptul de i merge la petrecen sau la plimbare pentru a asculta voibe uutatiee'
In predica de Florii Girarcl distinge doua feluri de comuniuni nelegiuite Unele snt sacrilegii din rutate celelalte snt sacrilegii clin amgite E vorba de rutate cinci te apiopn de altai in
starea ele pcat de moarte fr a te fi spovedit sau dup ce ai fcut o confesiune cu buna tiina incompleta Dar e din am igire - si i totui sacnlegiu - daca penitenii se confeseaz integial e
adevaiat tiind totui ca nu s au schimbat i nici nu s au pocit [i] ca ei nu vor sa renune nici la obinuina mei la ocazia \utoare a pcatului In afaia de asta exista sacrilegii din amgire
cinci cineva merge la altai eiezind ea i curat i totui nu e Concluzia preotului din regiunea Lyonnais coincide cu cea a misionarului lazanst Fiatilor numrul acestor comuniuni nelegiuite
din amgire e aproape infinit i nimic nu trebuie sa ne fac sa tremuram mai tare 10">
Contrai a ceea ce s ar putea crede apnon insistena asupra comuni unu nedemne nu intra neaprat in contradicie cu apelul in favoaiea comuniunii frecvente In Dicjionantl apostolic al lui
Montargon 26 de pagini snt consaciate celei dinii i alte 10 pagini apelului mai exact celor ce se exclud de la comuniunea fiecventa din fals respect lene josnicie lipsa de timp indifeiena
sau dezgust 106 Pe de alta paite n ajunul Revoluiei un preot ca Reguis, totui lucid n privina indiferenei 180 PASTORALA MUCII
religioase i enonasiloi si n biciuiete pe cei ce se ndicl cu mai multj tiutie eleut zel cu mai muli imnaciune dtcit milostenie contri ibumlui de s iu imente si a comuniuniloi sicnlesje E
nceputul uni i limbi) nou Du m piedicile pe cate le im consultat - de f ictuia jinsenisti sau nu -discuisul pistoial cu pnvnc li comuniune este m cei mai mire paitc mtimidant ca sa nu spunem
descurajatei
Sfntul Bernardin de Siena promite ca justiia divina va fi extiem de severa cu trei categoiu ele oameni care ndrznesc sa primeasc m chip nelegiuit trupul lui Hnstos curioi - cei ce
depesc limitele credinei punind ntrebri asupra tainelor praesumptuosi cei ce se mprtesc fund in starea de pcat de moarte si maliioi a cror slbiciune devine incapainare (in ru)
Natura acestei taine ne mai asigura Bernardin este aceea de a imbhnzi inima celor ce n o primesc i a celor ce o primesc ru !OS Godeau recomanda sa ne apropiem de ostie cu teama i
cutremu rare ' 9 O predica a printelui Lejeune are ca titlu Sacrificiul Euharistiei si cel al crucii ne oblig la o mare sfinenie Bouree ca i muli alii vorbete de misterele de temut ' ' ce se
celebreaz la slujba Lonot e deosebit de explicit cind spune Pcatele de moarte ne fac comuniunea duntoare iar slbiciunea pentru pcatele veniale ne o face inutila Dup frumoasa
expresie a cardinalului Cajetan trebuie sa pi ivim sfinta comuniune cu aceeai circumspecie cu aceeai veneraie i cu acelai tremur ca atunci cind ne vedem nconjurai din toate prile de
sbii scoase din teaca aintite spre mim i noastr ' Chevassu in sfisit pentru a termina cu el citatele i invita enoriaii sa se mprteasc cu o shnta spairm ^
Piedicatom au afirrmt de nenumrate ori ca toi cei ce eomumaza in mod nedemn smt deicizi noi luda si c \ sint mai rai c i e\ ren Vai lot Gindii va bine frailor declara Cocleai atunci cinci
comumai nedemn ca voi l vincleti din nou pe Isus Hnstos ci Iuda ca l condamnai ca Pilat ci l incoionii cu spini ca l biciuii ca soldaii ca l legai pe cruce ca i smulgei pieptul in sfrsit ca
l ucitlei Cncl cineva L rmeaza a fi condamn it la moaite mai explici episcopul de obicei e de ajuns ca i se citete sentina Dai cei ce comunnz i m mod nedemn i mamnca sentina o
primesc in stomac Atunci ace ista se impiastie in toate prile corpului intra in \ene patiunde in oase si devine istfel paite din tupul loi Va trebui deci o indurare cu totul deosebita din parte i
lui Dumnezei ' pentru a i scoate clintr o asemenea fund Uura
Printre alte ameninri Lambert o formuleaz si pe urmtoare \ frecveni in predicile asupra comuniunii sacrilege Comuniunea nedemna e ) cuina pe caie Dumnezeu o pedepsete nc clin
aceasta viaa pun depiesn si boli Daca Dumnezeu se grbete sa pedepse isca crima inc i din viata asta cum o v i pedepsi el in ziua nfiortoare i i izbunanloi Ai comuniat nedemn adic
smtei un adevrat Iuda smteti imaginea vie i discipolului perfid n Misionarul lazanst este si el sevei cu privii e la ru comumani Acetia spune el smt mai ri decit cei ce nfig un pumnal in
DIHCLLTATFA MRTURISIRII OBLIGATORII 181
intim dumanului lor pentiu ca ei l njunghie pe Dumnezeu Crima lor e deci mai rea ca omucidere i A omoii un om nseamn doar a distiuge imaginea lui Dumnezeu cin a eomunia nedemn
inseamn i \ insuli maietia lui Dumnezeu nsui nseamn i l ataca pe Dumnezeul tu in chiar locul unde milioane de ngeri se piosterneaza m fata lui m orice moment l zilei " E vorbi
aadar de un sicnlegiu mai mare clecit cel comis de Iuda mai maie decit acela al evreiloi care l au rstignit pe Isus n Aceeai tema revine m cintarea unei misiuni care cheam la comuniune
si m acelai timp n ndeamn pe oameni s comumeze nedemn
Luai deci aceasta hi ana Daca nu vrei sa muni
Dai veclei mai mtn dac mima voastia e curata nainte de a va hram
Ce gioazmc e un sacnlegiu Doamne ce ucigatoi e suflul lui ludi tiadatoiul cel josnic El nsui eia mu puin ciimmal K
Ce de insulte se plinge Leonard de Port Maurice i se aduc zilnic acestei minunate taine i se preface apoi ca se mira de rbdarea Domnului o rbdare ce nu va dura
Cum nu si tr mite ceiul flanetele $1 tunetele contra necieclmcioilo ce indiaznesc sa l tnteze aut de nedemn pe Domnul De cile oii sfini Ostie n a fost diti la cum la peti la coibi la gunoi in
cea mai infecta cloaca de paica ai fi fost noioiul cel mai abject de pe pammt De catie oii n a fost ea stiapuma cu pumnalul sau cu ace pinganta de seu pat clcata in picioaie tuncati m foc De
cite ou viajitou necui i nu s iu folosit ele mstiumentul vieii pentiu a uimite pe cineva la moaite O minunata iahdaie a lui I us in tain i euhaust ei U.uiel totui uutel cci n am auzit inc i si
nu fi pedepsit Dumnezeu vieodata un sicule^iu at t tle infim 9
Misionari l fianciscm exploateaz aici un vechi repertonu ele acuzitn in caie icapar in acelai timp antuucl usmul si ostilitatea faa de magia neagra Dar vieai mai ales sa subliniez conv
ngere i lui ca sicnlegule referitoare la comuniune smt foarte numeroase si c au fost comise ele auditori si ai nci cinei au ns ai pal iv rgit sau glumit in prezena Sfintelor Taine 12
Pastorala i insistat aadar neobosit asupra pericolului ce nsoete aceasta aciune (a comuniunii) 1 De unele pericolul de a te apropia de Sfintele Tune fr a fi in starea de giatie Degeaba e
Reguis susintorul comuniunii frecvente el nu se poate abine sa nu evoce pe cei ce o fac de Pati clar persevereaz dup aceea in pcatele lor obinuite In acest caz pastorul ni i oare el
nsui complicele tristei turme' Ne f icei paitasi la sacrilegiile voastie le spune el enoi iailor mai cunnd conformiti decit convini acest sacerdotul al vieii nu i m ochii votri decit unul al
mustrrii i al morii Dumnezeule mare' ce ngrozitor e gindul acesta' El mi tulbur minile mi sfie mima i m umple de amrciune S vii la 182 PASTORALA
FRICII
confesiune i ele Pati far i te ndrepta niciodat ah' ce de profanri si ce de comuniuni nedemne 1 i poate ca im coniihuit eu nsumi li aceasti prin pre i muli hlindee si condescendeni
puni o te una excesiva de i nu i descura] i pe pac itosi 2
Ai fi mtiistoiic sa prezentam pastoiala de iltadati asupia comuniunii ca fund cloai descurajatoare i uneninatoaie Dimpotnva ea n a uit u mciodua sa sublinieze binefacerile spirituale aduse
de ostie celui ce o primete cu credina i cina Predicarea - s o reamintim - nu i niciodat i doar negativa Ea da ntotdeauna o deschidere spre sperana pentru cei ce se sfinesc Ramme
faptul ca puternic axata pe pcat ea e obsed ia de sacrilegiile ocazionate de sacramentul alt irului i este convinsa ca sacrificiile sint frecvente Este motivul pentru care clerul ridica tonul si
alege superlativul pentru a i abate pe credincioi de la aceasta trdare O predica asupra comuniunii nedemne a rectorului breton Gilles Baptiste Le Hars (secolul XVIII) e caracteristica din
acest punct de vedere El afirma ca dintre toate crimele dintre toate blestemiile comise de oameni nici una nu se poate compara cu icaua comuniune care pentru Prinii Bisencii e un deicid
adic uciderea lui Dumnezeu prin urmare o crima ale c irei lautate i dimensiuni le depesc pe toate celelalte pcate la un loc
Ce ii ?ice voi ciestmi continui Le H us de nenoiocitul caie ai lui ciucifixul de pe altai si l n calc m picioue din cea mu ne igi i i iul ue sau ai sparge un potn cu tuihuei cei mu n iprasnic i s u
d ica viet si ar sco ue ostia din gui i dup i ce ar primi o si ai c ilc i o in picioue' Ei bine fiau mei si suioule mele acela nc nu i n
iduce lui Isus Htistos atitea insulte i ocan piecum cel ce c minuni iz i in stue de pcat de moaite
Preotul bieton mai spune despre acest vinovat ca i un nou Iuda ca tra^e clopotul de moarte pentru Isus ca arunca margantaie la porci 2' etc
Texte de asemenea inspiraie duc la lrgirea cimpului anchetei si evideniaz diamatizarea cu care predica de alticlata nconjura de regula primnea ostiei Aceasta dramatizare e vizibila mu
iles in predicile ele la puma comuniune ce conin desigur accente deosebite ele bhndee si ele emoie religioasa dai si avertismente si amenin in foirte bine contuiate i care ne mira azi cinei
ne gindim ca ele se adresau unor copii de doisprezece treisprezece ani Voi ncheia acest capitol dind doua eanti oane Primul e semnat de Girard i reia pentiu elevii ajuni la sfisitul
catehismului aveitismentele la adresa adultiloi cu privire la comuniunile sacrilege
tste cme\a dmtie voi diagii mei copii caie i un demon si un lucia Cue i iit de nemernic incit si vina si l devoteze pe Isus Hnstos la acest iltai si comumeze cu contiina inc ircat i de cume
sau dup ce si a ascuns pcatele li confesiune'' E cineva pnntie voi cruia divinul Mintuitoi sa i poat i face azi in acest loc sfnt acele i repioun pe care el le a fcut vicleanului su apostol
in livada cu mslini cruia
DIHGUITAThA MRTURISIRII OBLIGATORII
18^
si fie oblig sa i spun din idincul inimii pnetenul meu copilul meu ce f ici tu uci Cum chiu de piimi clin cind te ipiopn ele sfini Comuniune tu si vii si ml ti iclezi si mi el u in puteiei
demonului si piofmezi si si cilei in picioue tiupul meu nemtm it i smgele meu pietios Ce ti im ficut si mi ti idezi istfel Te im iles si fu o pi inta m gi iclim mei ceieisci si pi imul fiuct pe
care l dai e un fiuct de moaite Te am cultiv u ea pe un butuc elin vit i met de MC mistici adie i Bisenca mea lai tu mi du ibsint i fiere Eu te duuiesc cu huun i cu sfntul meu cuvint iu tu nu
mi pioduci decit mrcini i spini Ah 1i ce trebuie sa m atept m vntoi daca nceputul e iit ele nu' Daca este cineva pnntre voi copiii mei caie se simte ca i in necuiaie sa nu fie atit de
ndrzne incit sa se apiopie de masa sfnta a Domnului ci sa se ictiaga i sa i plmga pcatele sa se teama ele ingeiul lazbunain i de dieapta lasplata pentiu o ofensa atit de mgiozitoaie '
Ghicim dramele interioare provocate de o astfel de predica daca ne imaginam cazul unui copil nu neaprat mai ru ca altul - caie a ascuns confesorului o greeala greu de mrturisit Putea el
ramine pe banca in timp ce tovarii lui de joaca se apropiau de iltar' Din punct de vedere psihologic era imposibil i atunci corniei ngrozitoarea ofensa si avea de ce sa se teama de ngerul
rzbunam
Celalalt extras anunat e elin Loriot De data asta accentul m mai c ide pe saenlegiul comuniunii nedemne ci pe pnme)dule morale ce l ateapt pe copil in viata Ceiemoma primei comuniuni
oteia ocazia unui discurs traumatizant din mai multe puncte de vedeie Oratorul exali mai mtii curajul clat de ostie pnmiloi cretini pe care n fcea nesimitori li cazne Astfel sfntul
Laureniu era ntins pe un pat ele jar in aa fel incit jumtate din corpul sau sa ard ncet ui el topinelu se pictura cu picatuia pe rugul aprins sa vad cum i se amina moaitta si i se
prelungete chinul Vedea cum nervii i venele i se chircesc cum oasele i se mne^iese iar miduva i se topete si printre atitta suferine el irclei fr sa se plmgi a iczistat multa vieine la o
durere atroce si nu s i dat btut Aceasta evocate a torturii este ea foaite sntoasa Dar continuarea discursului
Vei intia eli ly copii inti o vnst i in cue v i \ oi inceic i ispite m ui i vei avea tot atitea lupte ipnge de susinut Toi dumanii v otii vieau sa spun diivolul carnea i lumea se voi uni ci sa v i
pi ud i i i voi pune dimpieun i foiele ci sa va atace pe neateptate Diavolul se vi folosi ele camei voistia buni lui pnetena i vi ipnnele m ea focuule pofteloi tiupesti i mgunle nfemile ale
senzu Uitaii ui acestea voi fice lav igu ingiozitoue daca nu vei avei mue gnji si le stingei la undul ei lumea in melegeie cu el va v i u ica si mai penculos decit ceilali doi neleg pun lume
pe pumii \ostn pnetenii v oti i pe toi cei ce vi voi duce in pcat fie pun exemplele loi fie prin cuvinte
Iar voi mai ales dragele mele fiice vei avea de infiuntu cele mai aprige atacuri se vor gsi linguitori caie va voi amgi voi lauda frumuseea i graia voastr va vor face daruri i v vor
mmuia mima 184 PASTORALA FRICII
Sau poate vei ntlni vreunul clin atei nenorocii care va vor tiae deschis Ia ru i vor atenta li pucloatea voastia tiu eu daca nu cumva \ei fi destul de nefeucite c\ si utti mame din acele
cit m loc si va pastieze inocenta \a \oi pieide I ia diagele mele copile ce gitle asalturi si ce lupte nv ei sunate si e nevoie tle un cui i) extiaortlinar si de o foia ieita din comun pentiu \
rezista ' "
Multe elemente se aduna n tele tteva rndun facndu le tulburi i tulburtoare sensul eminamente negativ dat cuvntului lume , obsesia necurfliei confuzia ntre senzualitate i sexualitate,
ca i cum aceasta din urma n ar fi o componenta normala a naturii umane nencrederea insuflata copiilor faa de pannii lor i ndeosebi faa de mame Un astfel de discurs putea el sa nu
provoace un fel de stinghereala la tinerii asculttori, fr sa trezeasc la muli dintre ei curioziti imediat culpabilizate'
Astfel frica i ameninrile n au lipsit din predica asupra pmn vieii
18.
PASTORALA CATOLIC: NCERCARE DE CUANTIFICARE
n dezvoltrile anterioare am identificat i analizat principalele teme ale unui discurs culpabihzant deseori legat de frica sau pregatmdu i terenul Ce loc ocupau ele n ansamblul predicam'
Istoncul nu poate ocoli aceasta ntrebare eseniala ce trebuie sa permit punerea la punct a tuturor aspectelor i echilibrarea umbrelor cu lumina Totui el i va da seama imediat ct este de
greu sa mason diferitele elemente ale pastoralei unele n rapoit cu celelalte Desigui cantitativul este aici necesar pentru a aprecia importana calitativului Dat cum sa efectuezi o cntanre
corecta' Ar trebui sa recurgem la o maina creia i s ar furniza o grila de lectuia ansamblul predicilor inute timp de 50 sau 100 de ani in regiuni anume alese Ea ar analiza cuvintele i
frazele acestui coi pus i le ar clasa tlupa coninut fie n categoria ameninam fie n cea a speranei n afara ele asta fiecrei predici i s ai atribui un anumit coeficient icflectnd numrul de
auditon i eventuala ei difuzaie prin tipar
A enuna asemenea exigene metodologice nseamn a i semnala cititorului distana dintre ele i modestele estimri numerice cit i vor fi prezentate Tiebuie n acelai timp sa ncercam
aceste m sui an i sa avertizam asupra neajunsurilor loi Nu pot decit sa mi nsuesc ceea ce sena acum un sfert de secol canonicul Ernest Sevnn n concluziile foarte documentatei sale teze
consacrate Misiunile religioase din trnta sub Restant afie Am expus aceste documente cu toata smcentatea as, putea acum sa trag o concluzie' 1 Poate dai una incerta plina de nuanai i, de
ndoieli i ele rezeive aa cum i sta bine unui om ce nu se poate lauda cu o cunoatere exhaustiva a subiectului ghicind nencetat existena dincolo de faptele apaiente a unor lealiti ce-i
scap '
O prima remarca se impune tenia morii nu i dect unul dintre elemen tele pastoralei fricii Aici se impune o revenire la divei sele Pregtii i pentru moaite pe care tiparul le a lansat pe piaa
Ce public - cantitativ vorbind - au avut ele' Henii Jean Martin reine, pentru secolul XVII, o cifra medie de 1350 de exemplare pe ediie' O putem nendoielnic accepta $1 pentru secolul
XVIII Apparecchio al sfntului Alfonso a fost editat n Italia de 21 de ori ntre 1758 i 1796 3 Va fi fost aadar difuzat n cei 38 de ani n circa 28 350 de exemplare Calculele lui Daniel
Roche, lund n considerare 326 titluri de Pregtiri " vndute n Frana i ealonate ntre 1600 i 1800, duc la estimrile globale urmtoare ntre 400 i 186
PASTORALA hRICII
500 000 exempl ne tiprite in secolul \\ II intre 2->0 si 400 000 m pi un i jumtate i secolului XVIII plus mei 250 300 000 m cursul celei tle i doi \ jumititi Poite suipunclc mentmeiei in
secolul \\III i unor citie ele difuzare compiribile s iu chui supenoirt, celor clin secolul X\ II des
numai ui titlunloi noi e s
mom ilie ap uent
se explica prin leeclitinle unor lucian cu un succes confirmat ci aceei i paimtelui Crasset Cuiba ediiilor pariziene scade ce i drept dup 1750 Dar difuzarea crescinda a lucrrilor ieftine din
Biblioteca albastra si noile liberti obinute dup 177? de libranile provinciale fnneaza stocarea produciei ascetice centrele regionale ele editare aprovizionindu se din belug din rezervele
pina atunci interzise clin cauza monopolului parizian
Ce reprezentau Pregtirile in economia globala a lucrrilor tiprite in ara si in raport cu producia franceza de cri religioase' Reproducem in aceasta privina rspunsurile lui Daniel Roche
1) Titlurile (pastiate) calculeaz el nu reprezint mai mult de 1% din producia totala franceza clin secolele XVII XVIII cu un puternic recul ck pa 1725 cinci cifiele hbianei franceze urca la
peste 500 de lucrri noi pe an Daci se consideia icum dinamica ediiilor ajungem la aproximativ 2o pentru prima jumatite i secok lui XVII la 5% clin cea de a doua jumtate la mai puin de
O 5% in ajunul Revoluiei deci m doua sute de ani o proporie generala situata intre l i 2% din producia naionala 2) Printre tipriturile religioase din Frana Pregtirile icprezinti 2 3% m
secolul XVII si mai puin de 1% in secolul XVII daci inem cont de titlun In ce privete ediiile se oscileazi intre 7 10% pentru anii 1600 1670 3 5o intie 1725 1775 5 10o intre 1775 1790
(datorii avintului editam in piovmcie in aceasta ultima perioada) Sa amintim spie elucidarea acestoi cifre ca la sfritul secolului XVII 21% dintie francezi (ndeosebi brbaii) i pot semm
ictul de cstorie vor fi 37% intre 1786 1790 In sfirsit regatul Franei numra apioximativ 19 milioane de locuitori in 1700 si 27 milioane in 1789 Astfel chiar in ajunul Revoluiei mai mult
ele jumitate clin frmce?i n avem acces direct la scrierile icligioase despre moarte
Acestea constituim nainte de toite lecturile pentru preoi calugaii si cilugane Figuiau in lista crilor bune recomandate clerului de catie episcopi Totui obiectivul autorilor ei a de > depi
publicul cltncal Sfntul Alfonso doi ea ca Pregatirea^d (Apparecchio j sa fie utila tuturoi pentru meditaie si preoilor pentru predica loi s Cit despre printele Crasset el declaia in Cin intui
nainte al lucram sale Dubla pregtire
Sint pieoi la tia cue n aduna pe tai mi o d it i pe luna in bisenci pentiu a leciti in fii loi citeva Piegitui Acest obicei este foaite indic u si nu poate fi clecit de m ne folos cci o unenii de und
nv i istfel ca tiebuie si ti msca bine i si moai i bine
T iii si mamele \ or putea si ei sa adune o ci it i pe lum s iu m u des pe copiii si pe slugile loi li cadet ei sein iu dupi ce 11 vor pieveni si se consideie gin de moarte voi citi una din iceste Piegatm in
genunchi in prezent i lor Fiecare in parte po ue face acelai lucru in cursul lunii m biseric sau acas nainte de a se spovedi sau a merge la comuniune 9
PASTORALA CATOLICA NCERCARF DF CUANTIFICARE 187
Acest sfat l ndeamn pe istoric sa depiseasc la nndu i cadrul lecturilor individuale pentru a inceica ST determint uidienta colectiva a discursului asupra mortn Acest i ajungea inti iclcv ai
la public prin multiple c in ik slujbe pentru defunci si nmoimintaii iconografie h\cici(u \pintiiale urmate ele laicii credincioi predici luci 111 ci Imitaia care nu erau la drept voibind
Piegatin pentru moatte etc Succesul Imitaiei nu scade m secolul XVIII 19 ediii m Frana mtie 173? i 1789 25 000 exemplare difuzate in regat intre 1780 i 1790 n
Totui chiar mind cont de aceasta multiplicitate a cailor de acces ctre credincioi ce loc ocupa insistena asupra morii in discursul religios global' Phihppe Anes i Michel Vovelle remarca
amindoi ca putrezii! (transis) i gisanu macabri din secolul XV n au reprezentat niciodat mai mult de 5% din ansamblul mormintelor ' Din punct de vedere statistic ei au constituit
aproape un fenomen marginal Daca ne ntoarcem pentru o clipa la calculele lui Daniel Roche constatam o data cu el ca din totalul tipriturilor religioase franceze dintie 1600 si 1790
Pregtirile au repre zentat mai puin de 3% clin titlun si mtie 5 si 7% din ediii Sa vedem acum ce loc ocupa predica asupra morii in sensul strict al cuvintului in pastorala studiata Houdry
si Montargon n cons icra mai puin de 2% din articolele i din modelele lor de predici predicile duminicale adiionate ale lui Camus Symon Girard Chevassu si Reguis aproximativ 3%
predicile misionarilor (ale lui Francois de Toulouse Lonot ale lazanstilor precum si cele din Buchetul misiunii ) aproape 4"o m medie predicile din postul mare (Fontana Delarue Lcjeune
Gngnion ele Montfort) aproximativ 7% Asemenea evaluri se altura celor 5 7% ale Pregtirilor pentiu moaite in ansamblul ediiilor religioase franceze clin secolele XVII i XVIII
Am fost oare victimele unui studiu tematic care focahzmd lumina asupra coninutului ar fi ngroat impoitana pastoralei fricii intiucit nu ar fi putut s o modereze pun evaluai ea difuzam
sale si prini o corecta situare in intenoiul ansamblului discursului religios' Ghicim mizele unei atan ntrebri Dar rspunsul se piofileaza ndat Piedicarea asupra morii n a fost decit un
element al unei mvaatuii care o ngloba mtr un vast ansamblu de pedagogie morila Ca dovada a ciclului de meditaii sapta minale propuse in secolul XVIII pensionareloi uisulmelor
duminica -odihna venica luni - nativitatea mari - moartea miercuii judecata de apoi joi - patimile vmen rstignirea simbata vor cobon cu mintea m infern unde damnaii zac pe jraticul
unui foc venic ' Pastorala fricii a rezultat dmtr o supraculpabihzare i dmtr un puternic ndemn la dolonsm Am regrupat deci sub aceasta denumii e generala insistenele cumulate
- asupra enormitii i a multiplicitii pacateloi i asupra confesiunii
- asupia morii judecaii i justiiei divine asupra dificultii mintuiru a nucului numr de alei a purgatoriului (ca infern provizoriu) i i infernului
- asupra necesitaii penitenei reparatoare ( calvarul sau infernul ) a sufenneloi lui Hnstos in patimile sale H prezentate ci fund provocate de pcatele noastre personale asupra ntristrilor
ca mijloc necesar de reparaie i sanctificare PA5TORALA FRICII

i ?
1
IU 1
Q N %
&
i s2
l l |$
559" ^O
^
T
Ce <- lir 1 x 1
3^0

ill 2 '|2 s . |s 2 a|g

(M (v-lxr
^^|i- S rr
>
x ir
1 i
C
3
2

o B" i1 D.

p ^ 5 f
<: 7^
^ 3- S 3

3
1
R DE PREDICI

despre moi ala

despre moral

despre moral
despre mistere

pentru duminic

despre mistere

Dstul Pastelul
despre mistere

jstul Pastelul
pentru misiuni
virtui s,i vicii

2
I CNTARI

S 2
2 S
1 2
1
< S fi S 2 fCl
2|S K
- -8

Z
m
u 1 (J C
y c
| |
| Predici

1 <
<

|
0
w
u S K

-v % ^

z5 Z
<
5g b1 I 1 1 w
w- "g 'S

2 ./> | 1
g B
1 i j
o
s
c

0 |^ W
l
3 f z ! S,
11

^
2
^s Es, s

i i
8 1 <
ffl ^ _ 5
<S
LORIOT( Predici
[ P SEGNERI CEL
V HOVDKY(Bt

| PREDICI LAZARI

| F FONTANA
FRANCOIS DE T

|j LEJEUNE(Pr
H de MONTARC

| Buchetul mmun
matem ale mora

PASTORALA CATOLICA NCFRCARE DE CUANTIFICARE

^a
-8
s
l !l
^^2
|S
Z 5"

r
Sil 190 PASTORALA MUCII
- dispreul fata de lume cu confuzia dintre cele doua sensuri ale
cuvmtului lume refuzul balunloi l specticoleloi l seriteloi al
c unavalului ni cmteceloi prof ine si ni modei
Bnzindu m pe cele patru ansimblun tle mai sus am mccicat sa misor greutate i fricii i a supraculpahihzani m piedicile si cintnile c ne au furnizat partea principala a documentaiei mele
sintetizata m tabelul de la pp 188 189
Cu titlu de verificare iat acum ce da o cuantificare operata cu ncepere de la indexul Coleciei oratorilor cretini a lui Migne 4 Aceasta colecie cuprinde 99 de volume mcluzind predici
franceze de toate categoriile din secolele XVII XVIII si XIX Au fost reinute 412 teme cu un total de 8956 trimiteri Ele se repartizeaz astfel
Teme din Trimiteri
index la predici trimiterilor
Cu dominanta culpabilizanta
264 3428 3830
sau nelinititoare
Cu dominanta secunzanta 90 3119 3480
mprite intre cele doua 58 2409 2690
dominante
412 8959 100

mprind m doua cea de a treia trana (26 90%) ajungem la o balana ~>1 75% / 48 25% ceea ce confirma evaluarea jumtate / jumtate sugerata de predicile duminicale din studiul nostru
Totui anumite dezechilibre sint evideniate de indexul lui Migne Rubncile Pacat(c) Pctoi Contiina Rea totalizeaz 448 de trimiteri Spre comparaie Iertare Indurare Ras cumprare
nu ajung decit la 90 Infern Osinda Damnare Mic numr de alei Judecata (de apoi sau particulaia) nsumeaz 344 de tiimiten In schimb Beatitudine Preafericii bencire Cer Slai a
Nemurire Paradis
Predestinai (la mmtuire) n au decit 207 In sfrit Patimile lui Isus ap ir de 1~>6 ori dar nvierea i Srbtoarea Pastelul numai de 13} de ori
Oncit de aproximative ar fi estimrile numerice ele mai sus ne aduc
inumite nvminte Ele arata cel puin insuficiena unei metode care pentru a msura greutatea pastoralei fncn n ar lua m seama decit piedicile i cmtanle strict consacrate temei morii De
fapt predicaiea amenina toaie pun exces de culpabilizare a depit cu mult cele 5 7% icprezentate de ediiile Pregtirii pentru moarte in ansamblul tipriturilor religioase fianceze din
secolele XVII XVIII tiut fund ca Daniel Roche studia in lemarcabilul sau articol numai aceste lucrri i nu caut deloc sa efectueze
cintanrea globala pe care ncerc s o fac
Dup evalurile noastre nici unul din corpusurile utilizate nu ofer mai puin de 19% de insistene dramatice acest procentaj fund cel mai
PASTORALA CATOLICA NCERCARE Dh CUANTIHCARh 191
adesea depit cu mult Totui valorile inferioare procentajului de ->0% merii sa fie comentate Le gsim in primul nnd si cu precdere in cintan Desigur credincioii de odinioar ui fost
pui si cinte imnuri religioase puteimc culpabihzante si tiaum uizante Am si dat cite\ i extrise Dar ca regula generala ele inchmu mu degiabi c itre speiani mcredeie si iubire si trebuie sa
situam in aceasta a doua categorie toate acele imnuri caie in Boemia sau sub pana lui Gngnion de Montfort exalta fericirea retragem i a singurtii contrapondere pozitiva a anatemelor
asupra lumii Elisabeth Ducreux constata ca din cele circa 3000 de cintan cehe catolice editate intre 1588 i 1764 una singura e consacrata caznelor clin infern De altfel se vede ca in
principalele culegeri de cintan generale m limba populara studiate de ea proporia globala a insistenelor pe teme tragice i culpabihzante se situeaz in jurul a 30%' Aceste procentaje le
confirma pe cele pe care le putem stabili pentru cmtanle compuse de Gngnion de Montfort i de Fraii din colile cretine ele fac sa apar ca excepionale cele 48% pentru Manuel des
retraites et miwons Sa remarcam in treact ca imnurile (dai i lista subiectelor predicilor pentru postul mare) ale lui Gngnion de Montfort nclina mai puin spre culpabilizare ameninare i
dolonsm decit lsau sa se cread lamentaiile i alte texte foarte dure pentru pctoi citate anterior de noi O contabilizare fie si sumara corecteaz m ce l privete impresia fcuta de analiza
tematica
Aici se impune o reflecie asupra funciei cmtanlor destinate foaite adesea sa acompanieze procesiuni pelerinaje si comportmd frecvente laude aduse sfinilor i ndeosebi Fecioarei Mana
Rugciunile urmreau sa exprime sperana i ncrederea In afaia de asta colindele fac firete i ele parte din culegerile de cintan Toate aceste raiuni la i n loc explica o prezena relativ
discreta a pastoialei fricii in cintault propuse credin uosilor Probabil ca acetia n ar fi acceptat sa le cinte daca ele ai fi avut un coninut eminamente tragic Or e nendoielnic ca imnurile
religioase alimentau viaa religioasa a maselor si ca un anumit numai dintre ele erau cunoscute pe de rost de muli netiutori tle cite ndeosebi in Boemia Culegerile de cintan s ai situa deci
in acelai timp pe teienul scrisului si pe cel al oralitii hind ci ir ca aici orihtatea nu se confunda cu folcloail
Jean Quemart dezvluie faptul ca m 1759 m magazinele unicului tipogiaf din Rouen erau circa 1>000 de culegeri de unt m El adaugi Numai dup aceasta singura cifra punctuala atit in timp
cit si m spaiu ne putem imagina proporiile unei difuzri care a hrnit timp de 250 de ani cultura populara plecind de la un anumit numai de focaie situate in cea mai mare parte (ca Troyes
sau Reims) in regiuni de alfabetizare precoce ' In acelai articol Jean Quemart sugereaz pe buna dreptate un studiu sistematic al coninutului cintnlor i susine cu titlu de ipoteza probabila
- i cred c are dreptate ca vom gsi aici o imagine a lui Dumnezeu mai consolanta si mai linititoare decit cea vehiculai de predicarea oficiala rahindu se astfel opiniei emise de Elisabeth
Ducreaux Dar aceasta predicare este la nndu i diversa nu numai din cauza temperamentelor personale ale oratorilor i a coln teologice creia u 192
PASTORA! \ hRICII
ipaitmeau u i in funcie de corpusul ele predici aferent Procent tjele de piedici culpahilizinte ameninatoaie sau clolonste nu sint iceleisi ciupi cum e vorbi de enciclopedii pentru predic iton
de predici duminicile sui ele instruciuni pentru postul mire si misiuni Desigui irticolele pe c ue Houclrv i Montargon le consaci i monlei cretine fac un loc impoit int constringein
picatului i pedepsei (cel puin 50%) Dar Biblioteca pi cdt catonlot i Dicionanil apostolic dau i ele modele de predici despre mistere sau de panegirice ale sfiniloi Acest alt tip de discurs
religios se ndeprteaz de frica i astfel diminueaz n mod evident partea ei m cele doua lucrri citate
Este adevrat totui ca partea morala a enciclopediilor respective era cea pe care preoii i misionarii o utilizau cel mai mult De aceea vedem ca cele noua culegeri de predici duminicale
(inclusiv cea a lui Francois de Toulouse) luate in discuie dau daca le adunam 52% predici puternic culpabihzate sau care deschid perspective sumbre asupra vuto rului venic al auchtoiilor
Media de 52% restabilete echilibrul intre discursurile cu dominanta linititoare (cazul unui Camus) si tulburate ire (ile lui La Font i Girard) mprirea aproape egala intre tncuiajare si
ameninare caracterizeaz destul de bine cred predicarei obinuii a preoilor Ei trebuie desigur sa si pun in garda enoriaii iar uneori sa le adreseze reprouri aspre dar in acelai timp
trebuie sa in cont de teaciile lor sa nu i descurajeze i nici sa i ntrite Bouree reprezenta destul de bine condiia ele preot obinuit atunci cind spunea in omilia pentru prima duminica a
postului Crciunului Intenia Bisericii m aceasta prima evanghelie a anului ecleziastic e mai mult de a i consola pe cei drepi prin sperana eliberam lor viitoare decit sa i inspaiminte pe cei
rai pun piezicerea relelor ce tiebuie sa se npusteasc asupra lor 18
In schimb postul m ire i misiunile le ddeau susintorilor pastoralei ocazia de a se manifesta cu putere Ei voiau sa converteasc si tians forme stilul de via i comportamentul moral al
auditorilor lor sa provoace in ei un oc ducind la confesiuni sincere (generale pe cit posibil) la reconcilieri i la restituiri Pentru a nltura toate obstacolele puse de respectul uman in calea
convertim era necesar ca ei sa recurg la arma ameninrii De unde procentajele pe care le descoperim ceva mai puin de 60% pentru postul pastelul ceva mai mult pentru misiuni Valoarea
anormal de sczuta (43%) prezent la Buchetul misiunii se explica prin faptul c aceasta lucrare ei a in realitate destinata mai ales unor credincioi retrai la mmastire deci deja convertii De
cealalt parte a barei de 60% doi predicatori italieni - Fontana i Segnen cel Batnn - ating niveluri nelinititoare (84 i 73%) dezvluind fr ndoial o exagerare meridional
Nu se mai poate neglija importana discursului misionar in Europa catolic de altdat Ceicetarea se apleac actualmente asupra misiunilor din interior ce au acionat in spaiul rmas fidel
Romei din a doua jumtate a secolului XVI pn la mijlocul secolului XX19 Ea descoper cifre care faciliteaz intuirea efortului ntreprins Sfntul Jean Eudes efectueaz n
PASTORAIA CATOLICA INORCARF Dh CI ANTIFICARh 193
catien si 11"" misiuni Panntele M umoii -439 (in 43 de mi) Biiclame -2->6 (tot m 43 de ini) in Cevennes in Lmguecloe Provence Comt U si D-uiphme t u i i mu pune li socotelii
incursiunile in ilte legiuni ile Fiinei cilu^irul monttoitm Piene Fiancois H icquet - 2~4 in vestul Fiantei intre 1~40 si 17^9 Fie iteneitul Antonio Balclmucci (16(r> 1717) un iezuit plecmd
de la Fi iscai si Viteibe predica in jur de 448 de misiuni m vieo tieizeci de clioceze Leonard de Poit Maunce (1676 17^1) isiguri la iindul SILI 344 iezuitul Ch irles Maillarcloz (167:>
173-))- 312 in Elveia si Gumania un alt iezuit Georges Laferei (1680 17->6) - 118" 7 m Steiermark Karnten i Tuol
Performanelor acestor personaliti h se adaug modeti si metodica munca a echipelor Misiunile lazantilor au fost puse piegnant in evidena de cercet ire i recenta Se credea pin i acum ca
datorita neobositului preot Maunoir Bretinn de Jos a fost mai frecvent vizitata de misionari decit regiunile gillo Fr Lebrun arita ca in 56 de ani (164~> 1700) lazanstn de la Simt Meen in
dioceza Saint Malo au efectuit 127 misiuni in 86 de parohii ale cliocezei plus alte 35 in diecezele vecine Din 32 de seminani fondate in Frmti de lazansti intie 1641 si 168^ 23 au ntreinut
in acei penoacli echipe de misionari Cisa Montuzet clin Gironde a asigurat intre 800 si 1000 misiuni mtr un secol cei din Fontenay de Comte de li 4^0 hoOOmtie 1699 1789 In Italia
activitatea lazanstiloi i fost de asemene i toarte intens i 9">2 de misiuni in Statul pontifical intre mu 1649 1699 dmtie c ue 79 9 in L Uium Am gsi cifre asemanatoaie si ci ica am studi i in
acehsi fel alte oiclme ndeplinind aceleai sarcini Astfel iezuiii ele li Juhch Berg iu inf iptuit 440 de misiuni in Renanii infeiioara intre 1690 si 1697 doci mai u iu vizitat circa 1100 parohii
haneeze diferite m cursul seeoleloi XVII si XVIII Preoii elin Beauge au asigurat 400 de misiuni intie 1751 si 1790
Pioblema iezuit itului ie l l aeestoi misiuni dincolo de tapoaitele vietonoase si eifiele de confesiuni si comuniuni e eontioversit i Poc nntele mregisti ue in rindul populaiei erau oire
duiabile' Sigur este ea intie J i matatea secolului X\ I si jumat iea secolului XX un numr foaite impor tant de c itohei iu fost sensibilizai ele piedicaii de soc (misiuni postul I'astelui si
postul Ctaciunului) in care imeninanle i supiaculpabilizuea deineau un loc preponderent chiai claca vorbele de imbarbatue de speiana i gi indioasele ceiemonu se strduiau sa
contiabalanseze formu lele alarmiste Canonicul Sevun studiind misiunile religioase din Fiana sub Restauiaie nu si ascundea prerile S o martumim aceasta piedicaie e bazita mai mult pe
fiica decit pe iubire 2)
Fapt graitoi numeroi sciuton din secolele XIX i XX evocind piedicile misionarilor au tetinut mai ales aspectul loi traumatizant In Lainici ^tenclhal spune despic Domnul Le Cloucl ca
voibea ca inti un loman de Doamna Raclehfte fcea o descriere ngrozitoare a infernului Fiazele lui Jmeninatoaie risunau de i lungul aicadelor gotice cci se fenseia sa apnnda lmpile ' In
Une histoire <r#m nom de Barbey d Aurevilly t'nara Lastheme de Ferjol i batrna Agathe discut despre capucinul 194 PASTORAI \ MUCII
Riculf un predicator m postul mire cire tocmai a ieit - Lasthenie Omul ictsta mi i picnoeito spnmi cu ncputmti ele st ipinit - Agithc Nu \oibei clccit despie ncl Mei eu cu udul in gui i'
Kiciodua nu s i piedicat Uit despic mtein Ne osincle i pe tone limes Jcnce i iczeiv u un ntreg fiagment din Dct1aln\ pentiu a \oihi clespie retiigeiei li mimstirc pieclicati ele un ie 7uit m
colegiul nlmdez uncie eia elev Tema consta in sfirsiturile de pe utma
ZIUT ui m Uoiie aduse cu e i mo ute i si judec U i tiezind tieptat sufletul lui Stephen din ap Uia clispeiain SI ih i liciine de teimi st tiansfoima in teioaie cmd vocei ispi i i piechc itoiului n
bigi moaitea in suflet Inti i in agonie spmtu ila Simi fioiul moin cum n cupunde extiemm ile i se ntinde spie inima un \al de monte 11 mpienjeni piivnci ceni n luminoi 11 cieieiului
se stinsei i unul cite unul ca nite felin ue biobome mn de tianspn iie 11 icopeun pielea mumie si piciouele cotiopite ele moaite devenita neputincioase gi uul se myosa deveni neclai
ntMgui mim i pilpiti \poi btu tot mu ncet pe punctul de i se opu itspiiiii biati lui icspn itie neputincios suflu l omului seinei si suspini gilpi si hou u m it Nici c spei na \ici o spei int i
PV5TORXH CVTOIIC* INCtRCARP Oh CL ANTIHC \Rt
19l
i piediciii ele tip mi lume in intimpin u
Desigur sintem aici in prezent
vorbi de o ictiageie punizone elin lume in intimpinuea siibaion sfintului hi meiseodejissu Dai chiu si piedicile s ipt imin ile l s m aelese in mintea iscult itonlor amintiiei unei pistoi ile i
fileu VC-ineent^ Witoc (18741947) fonclnoi al P mielului tu mese polonez povestete in amin tinle sale
De obicei pieehe it< iul mfl ic 11 it si volubil cunoscmd nivelul eh inteligena si ele nelesei e l luditouului s iu si \iind eu once pie si convingi demonsti i clumin
mu ui
poiunciloi si i mtei voi fi pedepsite uc Astfel bieii o imen evocuei lui Ace s
ILlllO!
pe p
ie gi
ele dumii
i nev ine v
itenle fin
t d n ne \eeieiu pe veei icolo si tiem seiiie lelueei o mulime ele pitolo-,ici pentiu c i mfeinu
.implist mc ile j num i
duc
inc indescent mtoi
pe toi picuos.il ue-.cn-, ii, .u m ..v,.^, ...
impiesie ele soc Toiti lume i ti i ei ehivol
pentiu vecie s u m mele suflete pieatoise pe
cmdu i cu epe iscuite femeile ndeosebi phnge iu in hohote si
lein iu nu numii in timpul piedicii du si peste siptimim
i pe buni eheptite Piedicatoiul deci in de exemplu c i pac uul de
fui t nu poate fi leitat iuta vieme cit cbieetul fui u nu este du m ipci
nici o ilt i penitent i nu l v i steige Oi in s u nu ei i nimeni c ue s i nu
fi Iu U cite ceva dm pieluie du fui intenia de i di in ipoi si nici eu
gindul de a se poci' m vntoi fiecaie leoetind eoehul e ci bunici
nostiu 111 noi copii
toi fiecaie lepetind cocli ui el ne ducem
Nu trebuie sa judecam predicai ea duminicala din Euiopa catolica do ir n funcie de asemenea amintiri Mmphfiund fr ndoiala o realitate ce
tiebuia si he mai nu intata Pe de ali pai te nu im pute i uit i tot ce ivei linititei pistoiala nu numii m cuvinte ci si in htuighn si cintin Nu putem negh]i nici intenia constmt ifisiti i oimeniloi
Biseiicn ele a eclnlibi i in piedicile si senei ile loi bhnelete i cu sev ent iea nstfel e i fiica ele Dumnezeu si mcieeleiei in el foimau in c itehismul loi cloua veisante complement u e mai mult
decit contradictom 2 Se cuvine sa inem cont de faptul ca acest e Hehism si el componenta i pastoialei insista mult fnete (si chiai tot mu pnontar) asupia ind itoiinloi bunului cretin 2 cli
fr a iccuige h un limba] amenintor In sfrit - dubla remaica a lui Marcel Bernos - a) ce i ce erau lei m amvon se dovedeau uneori a fi mieluei in confesional b) supraculpabihzarea a
fost mai degrab un produs l pieclicani decit o intenie deliberata elin partea Bisencii invaatoaie O elata anunate colectivele necesare putem oare privi ca secundara proporia consideribih
de insistene culpabihzante (aproximativ 50%) pe care le descoperim in piedicile duminicale-' Acest procentaj concoida cu sfatul clat de lazanstul Pieire Collet (1693 1770) pnvitoi la
alegerea unui bun confesor El trebuie sa fie recomanda el un om nelept i luminat care sa nu fie nici piea blincl nici prea sevei Excesul nu valoieaza nimic dar a piefera un pic de
severitate blinden ce duce la pierzanie 2 In ansimblu piedicaiea elin secolele XVII si XVIII pue a se supune acestei directive Oi indieptatii sau nu auditom reineau tai a ndoiala mai mult
pasajele di imatice elecit cele linititoare In plus claca e ade\arat ca toate piedicile oncit de acuzatoaie compoitau si aspecte senine iar fin ilul ei i deschis catie spei anta nu i mai puin
adevrat ca multe predici chiai duminicile si ile caior teme nu erau in puneipiu cliamatiee (despic cstorie datoria paiintilor lespectul datoi U bisenciloi comuniune) i deci nu hguieaza in
colo m negativa a tabelului de la pp 188 189 conineau secvene ele puternica culpabilizaie nesate cu ameninau In sfhit limbijului pozitiv al catehismului trebuie sa i opunem inti o
gindneglobali a p istoialei htuighia nmoi mintalilor Se mure i mult in secolele XVII si XVIII astfel incit 11 captul existentei sale catolicul obinuit pute i sa spun ca i petiecut mai mult
timp la bisenca pentiu funeralii elecit pentiu lecii de catehism Oi lemaiea un excelent lituighist pauntele G\ Ritualul i oman din 1614 i leclus sau a supnmat din ohcieiea funeialnloi mai ales
textele cai e inspnau meiedeie i in Dumnezeu speranti cerului i pace i sufletului Invers cele ce exprimau teama au fost puse in relief Intiegul eehihbiu al htuighiei eia astfel falsificat h
Ancheta realizata ele mine pe teutonul catolic confnma obseivaule Conjugate ale mai multor istonci care au remarcat ca iezuiii i jansenitii s au acuz u iccipioc ca utilizeaz excesiv
pastorala fricii pumn lepioind (-eloilali ca i aduc la dispeiare pe credincioi int.is.tind asupia numai ului nuc de alei j insenitu acuzindu i pe iezuii ca voibesc piea mult de mtein In
lealitate i unu i alii - iar m spatele loi ansamblul piedica touloi - au dezvoltat pe lai g cele dou teme legate de cea a Dumnezeului justiiar Deci nu cred ca snt victima unei iluzii i mei
ca forez textele hau 196 P\STOR\I\ PRICII
exagerez procentajele daca \oi conchide ca n epoca clasica (secolele XVII i XVIII) pastoiala Bistucii Romane Iu ua n ansamblul ci ilternmcl i asociind seducia i ameninai ca i nclinat
mat cunncl c Ui c ce i clin ui im
Impiesia mea cueia am inceicat sa i dau o ti insciicic mimetici e coroborata cu afirmaiile majontatii ccicctatonloi cate in ultimii ani ui abotdatntr un fel sau altul aceeai documentaie
Robeit Fa\rc si a intitulat puma paite a marei sale crti O icligie a moin incheuncl o cu urma toarele cuvinte S ar spune ca hteiatura cretina [clin secolul XVIII] se adreseaz unor bolnavi
sau unor muribunzi Totul se petrecea ca t cum magistru vieii spirituale ai fi optat pentru moaite O mtteaga energie spiritual s-a vzut captata n folosul mortificam i deviata spie
orizontul morii ntr-o viziune individualista 2) Studiind piedicarea n limba bretona n ultimii ani ai Vechiului Regim Franois Roudaut se altura opiniei exprimate de Franois Lebrun cu
civa ani mai nainte n teza sa despre An)ou Biserica se folosete nencetat de fiica de moaite de judecata i de infern ca instrument al pastoralei i ca mijloc de a i menine pe credincioi
pe drumul drept 30 Editincl apoi exttase din predicile unui preot din Angers Fran^ois Lebrun confnma Ansamblul discursului [preotului Marchais] se sprijin pe un pesimism funciar dublat
ele o ceititudine de nezdruncinat i se deschide spre o icligie nu a bucunei ci a durerii i fricii " La sfritul remarcabilului sau eseu LesHomme*; l bglisc et Dwu dans la h ance du XVIII1
siecle ]ean Quemart emite o opinie concordanta Prin obsedanta ei insistena asupra consecinelor inevitabile ale pcatului i a numrului mic de alei severa Bisenca post trentina nu aduce
contia hicn de nenorocire i de moarte dect rspunsul i gieu de suportat sau toaite puin linititoare 32 Ocupndu se de misiunile iezuiilor in Vlezzogiorno in secolele XVI XVIII un istoric
italian evoca la nnclul sau o religie a ameninam i a pedepsei capabila sa suscite in contiine simul pcatului acesta neputnd fi mpaitait dect prin penitenta i rugciune M
Astfel de judecai concoidante cu a mea smt oaie eionate' Daca sint cum se explica ntr o perioada cnd Reforma catolica a atins apogeul - i chiar i dup aceea - extiaoidmaiul succes al
slujbelor pentiu motti i importana dispoziiilor testamentaie corespunzatoue' Ce aln raiune daca nu frica de purgatoriu a stat la baza tutui oi donatnloi' Piene Chaunu explica pe buna
dieptate 500000 de testamente pariziene arata n ce msura necesitatea de a atenua chinurile purgatouului a repiezentat pentru zeci de milioane de oameni (intie 1517 i anul XII) un
imperatn determmnd comportamentul n faa moin 3^ Daca am da ciezare enciclo pedulor (poate cam rauvoitoaie) puigatonul ai fi adus cleiului Franei cuca 32 de milioane de fianci
anual^ Sa nu ne lsam totui indui n eroare de aceast evaluare aproape caiicaturala ci sa concluzionam c frica era sincera i puternica inclusiv i mai ales la directoiu de contiina ai
lumii catolice i ca aceasta frica era cu totul altceva dect teama respectuoas faa de Tatl ceresc
Pe teren protestant 19 ETI UN CUVNT NPRASNIC, VENICIE!"
Trebuie oare sa inspiram frica7
Refoimitoni din secolul XVI i dup ei toi adepii protestantisnu lui iu vzut in doctrina justificai n prin ciedina singura teologie capibila sa i hnisteasc i pe pctoi cci picitosi sintem i
vom raminc pini la moarte Textele de aceasta n nun sint nenumante F suficient sa imintim uci citev i pe care le putem calific i clrept fondatoare In lntioduci.1t \ \ Epistola ctre Romani
(l~>22) lithei califica diept consolante capito lele 9 10 si 11 din textul p u hm in consiciate preclestm ini Antei 101 el explic isc in urmatoni teimeni cei ele a 62 a teza i si din l-jl" 7 I L mm i
Evangheliei se rev irs \ isupt i etici pe eue legea i i clohont si lt spune Nu va te im i (s *>-> 4) Min^mi mingii ii pe popoiul Meu zice D imnezeul vostru (s -40 1) Cinci contiina p
icatosului aude vestea cei buni ea i lecapita foitele se bucuia devine incie/atoiie nu se mai teme ele mo irte si devenita pnetena morii nu se mu teme ele nici c pedeapsa nici de mfein De
uncie u sui nea exprimai ele Doctoiul M mm in De Seno aibiti io Aci m Di mnezeu mi i scos mintuire i ele sub aciune i voinei mele i mi i promis sa mi salveze nu m vntutea fapteloi
mele sui i efoitunloi mele ei in vutitea giatiei si a induram sile Asttel ei sint sigur si inciedintat c i el e loi l si nu m v i mini si ca e destul ele puternic pentru e i nici i n demon si nici o v
itie^ie sa nu i se po u i opune s iu si nu m smulg ele si b piesiunei lui Aceasta teologie explica hptul ca Luthei pietatincl o eule^eie ele cintan funebre (1^42) i c ihfic u moaitea cliept un
somn uline gieu si lin ui mormintul diept patul de odihna
Pe un ton m u puin peisonal deeit piecleeesoiul sui geiman C ihm e 11 fel ele e Uegone [Sciiptuia ne] nva ca Dumnezeu impacinclu se cu noi [pun moirtea lui Isus] nu mai e nici un
pericol ea luciunle sa nu meirga spre bine Dumnezeu nu ne va pansi niciodat Princip ila garanie i eiedinei eonsti in ateptai ea vieii viitoare pusa pi in Cuv intui divin in ifara oricrei
ndoieli In ali parte in Insntittion chtcticnne citim iari Daca examinam in ce fel poate avea eontuni linite si bueuiie in fati lui Dumnezeu nu vom gsi mei un alt mijloc decit ca el ne
cUriuete dreptate din maiinimia lui gratuita i atunci de ce s ar mai teme cretinii de judecata de apoi' Nici nu va fi pentiu ei Intr adevr Calvin declar mtr o predica Noi tim ca Domnul
Nostru Isus Hnstos 200 PASTORALA PRICII
nu \ J \tm pentiu a 5.1 nimici prin aspnine madulaiele piopnului tiup ci mai cleti aba pentru a ne ai aa iodul lastumpaiain obinute pentiu noi J>i i \ i posoi n maietia gio i/nica 5.1 ntnto itoaie 5.1 nu ne \
i
face ca gieelile sa ne fit iei
penti u c i r
ti aa dup i sciclenle noastie
putem sa i sla\ im \enuea
Vei fi lemarcat n treact utilizai ea de ctre ambii letormatoii i urmatoaielor cuvinte semnificative conwlant sigiu i ncicdinfat mu im pene ol n afara oncatei ndoieli linite i bucuiie(a\e contiinei) n
acelai spirit John Whitgift arhiepiscop ele Canterbury din 1583, include n Articolele clin Lambeth Adevratul credincios adic cel care a pi imit ciedinta justrficanta ce face dreptate este asigurat prin tria
uedinei de iertarea pcatelor i de mntuirea sa venica prin Hustos *
De ce sa ne fie frica, o data ce exista o doctrina att de hnititoaie' ii de ct si trezim fiica altora' Or, e nendoielnic ca frica sa stiecurat deopotriv n predicarea protestanta i n sufletul adepilor ce i diept n
mod inegal n funcie cit. timp i loc ca i de diferitele denumiri confe sionale nc clin secolul XIX ethn protestani cintau un imn tradus din
german i m L a :
c re st spunea
n
n u
cuv it
t St! U n napias . \csnicie
O
Ospu h ce ece .se1
ti pun
1
Atu i v itme it Cel S s \ i ci unui
c ele i
:
Uisl m 1 deisuptanonl.
ui inaltu 1

C iznel e inului 01 dui i 1 1

[mfe ] v nesfnsi
Iu f. D fugul e msea si
ime n h mihnn M Iu i
i sfnsit

0 dat. i cu emitate l Dumnezeu 9

e ti a u
i
^nne am y care a studiat pe durata lunga iconogiafia destul de ttaumatizanta a mimiloi locuite lnd pe nnd de Dumnezeu i ele cha\ ol 1' i avut suipnza sa constate ca protestanii din secolul XIX utihzaseia i
ei aceste imagini peiculante de ongine catolica i le raspndisera n misiunile de peste ocean n sute de mu de extmplaie 11 La mijlocul secolului XIX apaie unul clin cele mai celebre romane amencane Litera
^taco/ie Autorul sau Nathamel Havvthorne lenvie n el inciechbila culpabihzare i enorma fiica de adultei care i asupreau n secolul XVII pe locuitorii clin Salem aflai sub jugul puritan Or pe atunci,
romancierul nsui tria la Salem Situaia deserrsa n roman mai persista nc ntr-o anumita msura Havvthorne a pnmit numeroase scrisori de la oameni care se recunoteau n carte i descopereau n ea un
mesa) eliberator Romanul a cunoscut un succes imediat nu numai n Amenca ci i n Anglia, de obicei att de uisuza i ele dificila cnel e voiba de o opera americana 12
Maiele scriitor August Stnndberg a evocat i el n f-iulsin/meu (1886-1887) atmosfeia nbuitoare n care tria societatea suedeza a timpului, cu ierarhiile sale rigide, cu imaginea unui Dumnezeu
atotputernic, sever i distant, cu refuzul de a le acorda copiilor libertate de micare i afeciune Seara, cnd mama se nchina la Dumnezeu, copilul adic autorul nsui -
l-STI UN CUVINT NPRASNIC VhNICIt-' 201
nu-i putta foi m o idee clua despre el doar ca era n mocl sigui mult mai nalt elect icgtle Copilul auzea vorbinelu-se numai de ndatoririle sale niciodat despie drepturi Oncc ilta peisoana cuc doici sa
spun ceva tia ascultata nu i ti Nimic din ce spunta nu ua bmt nu putea mtigt nicaieu faia a tia calea euiv i nu putea scoate o v oi ba tara sa deranjeze Datona lui supiema i cea mai mare \ntutt a sa era sa se
aeze pe un scaun i sa stea linitit Tria cu teama peimanenta ele a nu face ceva ru H O alta piesa la dosarul fricii n tarile protestante a fost prezentata n 1982 telespectatorilor din Elveia i din Frana O
istone vai1 inspirata dmtr un fapt divers autentic n Elveia calvinista ele la sfrrtul secolului trecut o fetita Merette orfana de mama neastmparata i rzvrtita nu nelege prea bine ndurarea lui Dumnezeu
acest personaj atotputernic care i a rpit o pe mama sa Este trimisa la un pastoi acesta trece drept un specialist n combaterea ncapanarn i o foreaz sa scrie Dumnezeu lovind o cu igla peste degete
N am adunat aceste fapte tnmitmd toate la o perioada relativ apiopiata ele noi dect pentru a va face sa nelegei necesitatea unei anchete asupra fiicn religioase in anle protestante N am pretenia ca epuizez
un asemenea subiect imens Obictivul meu c mai modest i mume a trasa marile linii ale unei cercetri pe care istoricii de limba engleza sau get mana au mai multe posibiliti eleet mine s o aprofundeze
Efortul puneipal va viza Geimama luterana a secolelor XVII \VIII i mediile puritane clin Marea Bnt mie i din Amenca Dar nici Biserica anglicana i cea din Suedia sau calvinista din Frana i din Elveia
nu trebuie exclui din cimpul investigaiei in sa exprim aici deosebita mea giatitudine faa de Francesco Chiovaio eaie a cutat in Germania textele citate ele mine in continuare precum i faa de Angel
Aimstrong r Annette Betker eaie mi au fcut acelai seiviciu pentru Anglia i Statele Lmte
Documentaia ele baza este constituita ca i n cazul umv ersukn catolic de crile ele devoiune laig difuzate i de predici Acestea au i mai maie importanta la protestani tlecit la catolici mtruct cultul t n
mare msura centiatpeele In catehismul sau protestantul Thomas Becon (1512 1567) afirma ci prima i piincrpala datorie a unui episcop i i unui ministru este aceta de a nv ia i a propovdui i ea nu
exista o podoaba mai de pre n comunitatea cietma dect o feiventa fidela i constanta predicare a Cuvntului lui Dumnezeu '"* Muli purrtanr notorii declara ca s au convertit pun predici 11 Dai inteiesul
pentru acestea depea lumea purrtana ndeosebi n vremurile de restrite ceierea ele preclicare era intensa In timpul ciumei clin 1625 ele la Londra Parlamentul a oidonat un post solemn Regele i lorzii au
asistat la un seiviciu ithgios de ase ore Cel la care au participat leprezentantn Comunelor s-a prelungit pna la noua oi e consecutive clin care apte ore de predica Nici un deputat n a leinat" Personaje
importante ale Bisericii anglicane ca Andrewes Hooker i Donne au fost predicatori celebri i s-a putut stabili influena temelor predicam din secolele XV i XVI asupra poeziei i teatrului din Anglia 1" '02
PASTORALA I RICII
Intiuui piedici s i impus in unneisul piotestint asupi i eeloililte foi ine ile pistoialei ndeosebi m dumi liturghiei si i simbolism lui s iciiment l nu i de minte ci pe stn.itti.iii si pe fot mi
pitclicun s \ cle7v t It u o intens i reflecie * C ei m ini > Iutei m i vede ip mnd de t impun modele de piedici mu mtii fonte schenutiee ipoi clin ce m ce mu de7\oltite ele nbu piogiesn
spontaneit ie i si piofetismul ce c u K. tenzau lurile ele cuvint ile Doc.ton.ilui M irtm \ \ tiebui si l isteptam pe Spenei (163~> 17Cb) si miseirei pietista pcntiu a ren iste dar nu peste tot
\igoarea inspiraiei Intre timp omiletie i luteiana s i constituit in tiina i discursului i i a fixat singui i c iclre tot mai rigide ce au trmsform u predica in lecie Incepind eu Johannes Gerhirdt
(1782 1637) unul dintre campionii ortodoxiei o pioductie considei abila de Loci thcologici le a oferit predicatorilor comori de eiuditie Intr aclevar predica luteiana ndrgete erudiia In
afira de ista ci si in rile catolice lucian spetiilizite au pus la dispo?itia pastorilor culegeri de sentine si ele texte ordonitepe mitern din care ei se inspirau in compuneiea si oi narea
prechciloi loi
Omiletie i luterma a fost turnai in fonm retorici schiat de Mei mehthon (Dt Officio concionatoni 1T37) si preci7iti citiv i ani mai tir7iu de eitic Anclieas Hypenus (De hamandi^
concionibus /cm l->33) luci irea acestui) din uimi i fost tradui in hanee?a zece mi mu tirziu Piedicile ne invita Hvpems ispn i sa instiuiisca si meuiajeze sa mustre si si consoleze 2 De
uncie impirirei ehsic i a prechciloi luterme \)Lchn <ciochina)um\A\ idese i ele o lespingere ( ^idcilc^uno) i pozitnloi iclverse 2) Vlahnung <c\hoitatio) >) Sttafc fob/iugatio) mustian si
imeninaii cu pedepse 4) lio^t (consolam) Intr o astfel de schema ci piui imemnue consolare (Straft Tio^t) apare ca indivizibil l se ceie oratorului c i plecmcl ele la un expozeu doctnnal si
inspire auchtoiilor patiu sentimente grupite in clou i ins imblun diagoste de Dumnezeu si ui a tui ele picat frica de pedeipsi si incieclerea in Vlmtuitoi Mnu ilele pentru pietlit Uoii invit i
asiclir la amplificai) h exagerare itunci c nde vorbi despre dezvoltin destinate si emoioneze Ace ist i t ic tic i este o povan pieluiti clin Antichitate si nu tiebuie si ne miram daci mtr o
mumit i misuia a fost uimita ele pastoni luteiam Dai c i si m anle citohce imenintarea eia coni ib l ins ia de cjnsolue Aceasti ddea ntotdeauna nota hnala In lumini ultimei afumaii
tiebuie sa citim uimi toirele dezvoltri asupra pistorilei tiien in inle piotestante Am spus o de] i itunci cind a fost voiba de iceasta pastorala in anle catolice ^
Dai acest corectiv esenial nu tiebuie sa ascund \ h nndul lui ca la imemntire s a recurs in mocl eteetiv si mai ales ca insisteni isupra consolam trimitea ea nii li o concepie
pesimiti si negativa asupri omului si h o tuada Tcufel Sundc Tod (Dnvol pcate moaite) omniprezenta in discursul i teologi i reprezent mtiloi piotestantismulut
La ntrebarea trebuie sa se tecurga (mtr o oaiecue msura) la un limbaj teronzant' responsabilii pastoialei protestante au rspuns tel mai adesea afirmativ Ca dovada intre altele sfaturile date
predicatorilor de ctre
hSTI IN CUMNT NPRASNIC \hSNICIF 203
Christophe Schiadei mtr o lueiaie bi/iti pe Anstotel De Rhctonconim An*>totchs \entenlici L! nsu commcntaint (16~4) Oiitoiul explica Schi idei n ai pute i s i ignc ie irticle i impiesion \ (ai\
ce nnnui cndi) pentru c i el ttebuie sa i ndemne pe istultiton li bine si s i i letini ele 11 i iu Citinck i pe sfintul Clement din Alexmdii i si pe sf intui Visile mtorul ifnmi ci 51 ei ca frica de
Dumnezeu ilun^a p ic iele ca omul fua fiica nu se \ i indiepti si c i o meditaie susinuta asupii formid ibileloi misteie ile mfncoato uei ]udecai este stapma cucerniciei Pieclic itoiul va
tiebui si se slujeasc de ateasti pedagogie cinci se va ivi oca?n i sa si puncteze
frecvent disc ui sul cu referine la Dumnezeu Tatl la Hnstos Mintuitoiul la ngerii buni h Sitan la migistiati la legi la pcat la societitei celor i ai la judecata de ipoi si la tot ce poate inspira
sufletelor teama si oroaiea H va amenini nu numai cu supliciul venic ei dup exemplul profetiloi apostohloi si al P uniilor Biseiicii i cu dezastre iminente caie i amenina pe impeniteni 2
In coninu ire Schrader consideia necesar sa ai o foarte mu e te mia de Dumnezeu cel puternic si bun cuc i a ilungit pe ingen clin cei si pe primii nostn p nnti clin p nadis i distins pi in
potop ipioipc tot i mv ei sul i isturmnd clin temelii ceti si icg ie intiegi
Pedagogi i pic testinta recomand i deci ca de la amvon si se fac \ amt
n limbaj plin de imeninnu si m iccl i timp deconsclan Ocukninti clin 16">9 din ccmititul H m i Lichtenbeig 11 ndemni pe pisun si pic7inte (ciedmciosilor) liticolele pi ncipile ale doctunei
ciestme s! i inspuminte pe nelegiuii vestind mini i lui Dumne7eu si si c nsoleze sufletele nelinitite clin c ui z i pic iei i imocind giaia lui Dumnezeu \eest ndemn cu d u i paii de ui0ea
clinti c leflecie cu pnviie la teami de Dumnezeu bine exemplific ia mu uni din piedicile lui Piene du MOL lin Oiatoiul tumitea la Picncibul 3 ^ Nu te soc )ti smgi r nelept teme te de
Domni l si abate te de 11 i i i Pieclic i lui explica f ipti l ca nu trebi ie si ai te im i seivila de Dumnezeu si nici s i i te supui pentiu ca te temi ele pedepse Aclev ai Ui l lesoit al pietii nu i
spaima de infein ci diagostei de Dumnezeu i totui ici iu 0a du Moulin aceasta nu pentiu ci viem si condamn im once te una de i fi pedepsit Pentiu ci Isus Hustos (Luc 12 4) se idieseizi
istfel cliscipohloi si pe caie i numete pneteni Temei va ele Acela cuc ( ) aie puteie sa ui ne e m ^heeni Pistolul din Sedan piecizeazi nunei
Le i fost de folos locuitonloi clin \mi\ e s i fie m 0ic ziti de imenin ue i cu puti ie i ipiopiita ciupi cui i M sfintului ipostol Pi\el i i fc losit m con\eitnci si RIGIZI cue l i cupuns cind l i lovit ti
isnetul i u aeeast i s p i mi este utila nu numii h nceputul ccmeitmi pic itosului ci oii de cite c n ciedint i si ibeste s nu ne mai pi i de f iptele bune t bine si m se lepiezinte c io nea infernului
si mina lui Dumnezeu
tare hsi si tieaca timpul si oc izult de a nainta catie impaiaia lui Dumnezeu Adevrat zice sfintul loan in capitolul 4 l pnmei sale epistole ca di igostea desav irita izgonete frica Dar unde
i omul m 20-1 PASTORAI \ PRICII
stue cit iceista di igoste clesuusiti Pe scurt sentina lui Solomon (cipitolu!28 clin Pio\eihe) i imine \ ihhil i ?ence de omul cuc se teme ncct ntenit d u cel ce si impietieste mim i c
ide m nenoiocne Con\ in^eiea lui clu Mouhn este ci pe m isur i ce cli igostta cit Dumnezeu ueste inti un suflet teama de pedeapsi scade constnntT stitomieindu se atunci in linite i pace
Cu siguianta aceasti ei i opinia genenla \ tutui oi diiectouloi de credina ele odinioar piotestanti i c itolici Rimine i deschii m schimb chestiunea de a ti in ce piopoitie tiebunu ames
tecnte imeninarea i consolarea Inteneneui Uunci tempeiamentul piedica toiului si timiha spirituala creia n aparinea In h\po\itton npon \chemia\ James Pilkmgton episcop de Durhim (tl?
76) ifirma Pentru a cistign spiritele mai slabe un fel bhnd de a predica este mai potuvit decit infncoatoiul tunet al rzbunam Desigur e foaite trebuincios sa piedici lege i pentiu a
tulbura sufletele rebele i a le ndemni la cunoasteiea de smt Fiica l face citeodata pe om sa fuga ele ru dar iubirea l ndeamn sa fiea bintle de buna voie De iceea piedicatoiul care
viei sa ustine mulime i de partea lui Dumnezeu va reui mai dcgi iba cu bhndeea clecit cu asprimea mai dtgiaba cu pi omisiune i clecit cu imeninaita mai cltgi iha cu c\ anghtha decit cu
decalogul mai clegiab i cu cliagoste i clecit cu fiica chiar claca e nevoie sa lecuiga li Itgc pentiu i intnngt i uitatta clin inima omului Caint i trebuie stiunit i pi in fiica i n spnitul mingii it cu
piomisiunta iubim 8
Teologie i pedagogie
ndemnul lui Pilkmgton punea accentul pe imbubat ut si pt bhndcc cli cupi nde i si o opoziie intre Lege si Evanghelie ifl U i in nnm teologici piotcstmte si in consecina av inel o
influeni decisiv i asupi > mlie^ii piedican m uile c ire s iu despaitit ele Roma incepmcl cu secolul X\I Legta nt icluet la dezndejde cu exigentele ei si tace sa las i la u e l i atit stiicauunt i
noastia funci ua cit i damnaiea ct itzult i clin ta S o spunem
mea o ci U i pe c ilta dispeiam iu ajun eiedmU O constana lucida i exigenta nu pe
a justifieaiea pun decit depita
Luthe f
spune - m faa numrului si
a ntindem pac iteloi sile Puse Adv
ia unoi astfel de greeli faptele bune dispai ca o boare Adveisu u ^colasticii ca si Lorenzo \alla pe cai e i l asociaz^ Luthei (mai mult cltcit C ilvm) respinge distincia tomista dintre oi
dine i natui ila si oi dinei supianatuiala El icfuza sa aud vorbindu se de pmilegu suplimentate
acordate ele Dumnezeu pnmiloi nostn pann:

Articolele de la Schmalkalden declar fr mconju

hSTI IN CUMNT NPRASNIC VlrNNICIh 20}
Picatul oiis>mn e o coiupeit iit ele penculoisi si de piofundl i nitum uminc incit nici o i Hume nul poite nelege Din icest motn cec i ce iu piopo\ uluit teologii Scolii impotnva icestui uticol
n uui de ile omului tu i im s mtiegi si intacte si ci omul pun n itui i lui u e o judecai dieapti si c \ointi cui ici as i cum susin filosofii
Aittcoltle consitltia poziia scolasticiloi ca fnncl pigina intiucit ei face inutila moartei Mintuitorului In ComtntaniilEpistolei catieRomani Luther sciisese deja
Ce este picatul oiigmai Dup i subtilitile teologiloi el mseamn i pnvaiea de justiia oiigmaia dai dup i apostol i dup sensul cli du de Isus Hnstos nu mseamn i doat pnvaiei de o cihtite in
voina nici de lumini m inteligeni i nici de vigoue in memone ci o pnvare de once tectitudme m toite putenle atit ale tiupului cit i ale sufletului m toiu fnni umana mtenou i s iu exteuoai i
nseamn repeziciune m i face i iul gieia de hme dezgustul de lumini i de nelepciune uibiiea de gieeah i de mtunenc fuga ele fiptele bune i dispreul suveim fai de ele cuisi nest ipinit i
cine iau
Confesiune i de la Augsbuig n a Iu U vieo eleeme pnvitoaie la natuia lui Adam si a Evti dinainte ele p ic it clu pe Imn augustimana a pus accentul pe consecinele catistiefale ilc Oieseln
clintii Citim aici
Dup i cidtiei lui \clim te ti o imer cenccpui ^i niseui m p ie u ithc i toi inc i de h sinul m imei 111 smt plini de doime i ele nclin nu iele i in moel fntsc m ei nu pot exiti nici iclevaiati
ttam i de Dumnezeu nici ide\ uita cieelina m Dumnezeu Mu susinem ci stuc iciune i mniseuti ictst pac it oiiginu este cu ade\ u it un picat si ea el u soi teste dinniiu i mmiei venice i lui
Dumnezeu pe toi cei ce nu se nise i lom c ua pun botez i pun Simul Duh
Vii dezbiten s ui isc n in secolul \\ I intit Iutei mi cu pnvirt la elegiadaie i natum umane pun pcat hc i mula Conte uhu (1^80) caie i adus reconcilieie i i inut cont de obieciile lev ilonzinte
Noi afirm im declaia iceista ci n nuia omului i imine dupi cadeie o cieatie a lui Dumnezeu si ca intre ei si pcatul oiigmai e tot Uii diteienta ca intie e) lucrare i lui Dumnezeu i o luci ue i
Di n olului D u adaugi impotin a tradiiei tomiste P ic nul oiigmai elepaite ele a fi o coiupeie superficiala e o corupeie atit ele admca a n num umane incit nu mai lamme nimic sntos cai e
sa nu fie stucat in trupul si m sufletul omului ^
Aceast i antiopologie a omului deczut este dublata m u ales la Luther de o reluaie pe cont ptopiiu i tezei piefeiate a sfntului Augustin potrivit creia actul trupesc e intie to ie pctos La
Refoimatoi exista o stnnsa legtuia intre afnmaia Omul este inti nit de coiupt prin cderea lui Adam incit blestemul n este nnscut ' si urmatoaiea Carnea este aprinsa i corupta de doine
nefaste Luciarea naturala a cinii procreaia nu se poate realiza fia pcat ceea ce i insminat i fecundat prin lucrarea 206
PASTORALA FRICII
c irmi product un fiuet tiupese si pctos De icee i sfntul Pave! cleclai m Epistoli ctre Ffesem ci ei im din fnt copii n miniti ca si cuhlti In^ntutinn ch/eticnnc emite o judecai concoidmti
le unti semine. josm
i Dumnezeu Int; om tui U dup i
putea si i s s in t utt i lui
La fel in Confesiunea tct/opolitana din 1^30 piezentata lui Caiol Quintul in icthsi timp tu ateea de H Augsburg si acteptata de 7\vingh citim Eu ittunost ca pcatul ongimr e ti msmis clin natere prin nsi condiia omului i pun
contagiune tuturor telor nastuti din legitui i dintre hrb U si ftmtit Astfel icgasim o tvasi constmta a augustmismului acuzaia adusa actului tai nai ce raspmdtstt contigiunei unei m ihdn moitilt Invers putem obiect i pe tle o
partt c i teologii protest mta nu confund i t unea si senzu Uitate i^1 si pe de Ut i p irte ci ti ex ilta sfinenia c isitonti ta act voit de Dumnezeu ta piezmti abstineni ca un d ir excepionil icord n pumor oamtm si cu c ue nimeni nu
tiebuie si se nfumureze et i fost giatifieat L) u itlumcl istftl o \etht ti iditie ecleziastici ci continui si nume isc i clonn i scxuili viciu de ncstipi mie \ccisti in ispectelc pe caic le imbrua de li puitul oiigmu meoice c nciusinuc Le
icul l constituie bineneles e s iton i c ne ne c in llize l/ i poftele
In plus u istm ide t ) ele mult timp vehiculai ele euientul augustmi in
ei i ispita e p K U mtiueit expnmi concupisceni in sens Iu., ihsluiestt inomenue de h
i in oinenue ele H gieseali ( iigmii t I ste Lini din convin gtnle cele mu piohmde ile piotestintismului chsie si punctul de pleeiie l leflectiei lui luthei Aceti sein inc i clin !~>]T 1->16 comtntmd fii/i tiutului Puci clin Lpistoli e
itie Romini Fence de omul crui i Domnul nu i tine in se una pac Hui
pe ie fi \meleeit pun fapte pentiu ca e\peneni dovedete ei m eiucli tutui oi lueinilei hune pofti ele i iu se menine si nimeni nu scutit ele ei nici chiu copilul de o zi Du istfel e induiiiei eli\ ni incit elesi icest i iu
subzista el nu conte iz i ei p ie it pentiu cei ce l imcei pe Dumnezeu si i cei nlacnmiti elibeiuei
I H l ne in mim i doctnnei justiie mi prin credina si i motn uuloi sale luthei mai ifnini La cei botezai manifestrile nituin sint intotdeauni moitile du Dumnezeu nici maeai nu le piivete ei pcate \eniale Cah in e si el conv ins
ea tent iiile no istre sint pac Ue Dumnezeu inteizice ca inima sa fie nclinat i spie nume uia destiabalaie hoie minciuni interzice ca e i sa fie ndemnata la aceMea sau micata de ele "
De acum ncolo de te am mai face deosebnea intre pitat si pcate intie greeala ougmara i greelile actuale intre ispita i fapta' De la
1-.TI t \ CI \ INT NPRASNIC \ FS,MCIh 20"7
refuzul lui Atlam si l Ev ei to Ut tiptele noastie sint iele (numii ti ia nu cumva Dumnezeu i pus st ipmiie pe noi) Pitul ele nesteis si mclestiuc tibil i imine si dup i botez si justific ne ci u nu m n este pus 11
soeote l i Pioft^nnca ck cicchnta cit Ici Rochcllc susine chiu dup i bote/ pcatul tot pac U i imine in ttt i te pnveste vinov Ui i tle si concl imn ne i este anul U i pentiu copiii lui Dumnezeu In afira ele iti
peiv eisitate i continui si produc fructele i uitaii si ale i izvratini * Astfel e steaisi distincta subtila fcuta de sfntul Augustm cind deci ui pieatoase numii ispitele celor nebotezati Episcopul Hiponei gisise
discipoli tu o logit i mai buna ca a lui
Necesai i oroare ele sine si ceitituthnea pedepsei mentite tiebuie si l arunce pe ciedincios in braele induiarn divine De aici ncolo ne e tu neputina i meige ctre Mmtuitoi tara un pelerina) piealabil in ii i
fricii Aceasta disperare in spiritul si in discuisul pastonloi et i unicul drum spre iertare Ne putem totui ntreb i dac i aceasta doctrina n i e ip itat un caracter truini itizant Uunci cinci a fost ifirmata in termeni
piea aspri Eras>mus nertiza tu prudena Nu spunei mulimii 11 oiite f ipta uman i duce h pic U Inti un inumit sens e iclevarat clar netiutorii sint nclin Ui s o inteipieteze mti un mod claun Uor Muli pastori
lutermi din seeo Iul XVI iu ittu/it un isttel de sfat Cispn Aquih ef l intendentei li Saalfeld m S ix \ intie mu 1->30 l->4() n punea duminica pe copii s \ lecite o sene ele intieb in si ele i ispunsun cupiinzincl
m n iles ui m ito u e le
la im [
ci l si
pieit si ei Dumne/tu nu po ie g i nimic bun m nei Cele /ete pi lunci ne tic si vedem e i inti > c linei i ce e i ce smttni t ua h nul ehvin iclic i Nite iclohtii neeieclincio^i huliton si pingmtoii u numelui sfint l lui Dumnezeu
nite blestemai c ue tui im m templul lui siciu si necinstim cm intui etern si mste i iz\ i Uii e ne ne jicnim p >,mu. s, ne ucidem ce pin mste e,m, ,3izm i nite uti^isi mtc
speijun mute 11 mincinoi t mt u ni netitbniei ineiusmiti
Acele i insistene dram ititt m Piechti ptntiu copii (Kinclitpuch^tcn) de Ancheis Osiindei publicate m H33 Celebiul teolog din Nuinbei afum i uei ei paiintu nostii ne iu ti msmis pac u u l isa cum o mam i
lepioas i i cont imineza copilul in pinteee Pentru ca tiec ue clin semenii nostii este la fel de i iu e i v ecinul sa ti si nimt ni nu i in u bun [cu excepia celoi c ire cieel] sintem inconjuiai din toate prile ele
nv iche uri nume certuri si insei iciuni j it si furtiag insulte calomnii atentate crime minciuni cluplicit ie fiaucl i i izboi si tot felul ele nelegitim Pcate atit de cumplite nu pot sa nu fie pedepsite de
Dumnezeu 4 Oi pe atunci lectuiapreehciloi luiOsiandti eia oblig itoiie m toite biseiicile clin Nurnberg si in cele clin maigi matul \ecin Brandenbuig Ansbach hiau destinate mai ales pregtim primei
comuniuni Difuzarea loi a fost considerabila mtrucit intre 1533 1567 se cunosc nu mai puin de 54 de ediii ale Kt nderpredigtt n ~" 208 PASTORA1A FRICII
Am gsi n literatul a puritana mu de texte consonante tu cele alt. luteianiloi citai mai sus Samuel Hicion (1576 161~) ituma nti o piedica clespie ascultare comcntncl Fpistol i catie Rom
mi Nituia omului nu i altcev i clect un imestee de stiicaciunc si mo irte Inteligenta noistu nu i clect ignoianta si ncetineala \omta nu i clect incapatm ne lai afectm mie noastie - dezordine
"*' Piedicile lui Samuel Hicion au cunoscut cel puin ase ediii ntre 1614 i 1634 Pcntiu Richaicl Sibbes (1576 1635) puritan ale crui predici au fost apreciate de muli ne puritani mentek
noastre snt maculate ptate i murdrite ^ Avncl n \eclere pcatul lui Adam n alele cruia eram cu toii coninui smtem cu toi damnai O sentina de moarte a fost pronunata mpotnva
rasei corupte a lui Adam astfel nct se poate spune ca eram cu toii osnclii nainte ele a ne fi nscut Chiar fr pcatele noastre actuale pcatul originar a fost suficient pentiu ca sentina de
moarte (venica) sa ne afecteze dai ele agraveaz aceasta sentina "^ Predica altui puritan Chnstopher Iove (1618 1651) conine urmatoiul motiv de a h srgumcios n materie de cretinism
Chiai de v ai ruga pna cncl nu ai m n putea vorbi chiai daca ai plmge pna ai caclea clin picioare de ar fi ca hecaie cuvmt sa fie suspin fiecare suspin o sfierc [a trupului] i fiecare
sfsicrc iroaie cit smge i tot n m fi demn sa redobndii starea de giaic pe care ai pierdut o cu Aclam Ai distius chipul frumos al lui Dumnt/eu In singui pitat va fatut si pieidei nelegerea
[luciunloi divine] pt ciit niti pun /tte mu tle pitdici nici prin zece mu dt cano inc nu o vei putea ittupera ""
Ateasta teologie ce constituie nucleul protest intismului ne tact si nelegem dincolo tle onte tactica dubla insistena ceiut i pitdicatoiului Intr o predica ctlebia de spre plug pionunati 11
londra in 1548 episcopul Hugh Latimei condamnat de Mana Tucloi la aiclcita pe mg lmurete c i paiohul trebuie sa are temeinic cmpul Domnului pentru ca el tiebuic sa i conduc pe
enonasi nspre aclevarita credini si sa i menin acolo
tind topleindu i cu Legea i tu amtmntaiile lui Dumnezeu contri ptatului tmcl mbaibatnclu i cu evanghelia si cu f igidumele gi Uii cin ine ~
In secolul XVII legulamtntele tle predic ut ile anumitoi puntini dev in mai aspre Cuv intui pietlitat afum i S imuel Hieion nu trebuie s i fie ndulcit pentiu a plcea uiechn omului ci pentiu i
mica i impiesioni inimile [Irebuie] sa batei la poaita fiecrei contiine sa facei toate sufletele sa tremure oii sa i convingei cel puin pe oameni ca nti o zi voi cla soscoteala aceasta i
folosina coiecta a cuvntului Pitdicarea nu i fcuta sa spunei basme plcute urechii ea e un instrument ascuit tios care mtia adnc n inima M Din aceasta pedagogie Samuel Hieion tiagea
concluzii eseniale asupia puterii piethtatoiului tontluzii pe taie nu le ai fi respins niti oratom tatoliti Pe tei condamnai astzi pun mijlocnei Cuvntului judecata lui Dumnezeu i va trimite n
foc n ultima zi Gndii N i numai cum asculta oamenii Cuvintul sau cum voibesc de el Ptntiu ei e c i o adiere lai ameninrile h se pai doar voibe m vnt Dar spre nenorotirea lor venita ntr-
o zi ei voi vedea lucrurile altfel ^ Un alt preditatoi puritan, Chnstopher Love - acuzat de complot contra Commonwealtb-uhu
f-STI UN CUVNT NPRASNIC Vt-MCIl-'
209
i executat - explita a i cum ai fi putut o face i misionaiu clin intenoiul jnloi catolice ta predicile nspaimntato ut au tcut mai mult bine sufltteloi nepoc ntc dccit cele Imistitoiie Piedicile
clespie mfein i pot ndepait i pe muli de mfein Data toi ascult itom nostn ai fi convenii dottima gratiti u fi suficieni penttu a i edifica Dai cum avem a face cu un popoi amestecat i
doctimele noastie tiebuit sa fie amestecate tlata nu n-am a\ea mei un ttig l nu oameni se las mai turnd cluzii decit trai dai alii snt att de ndrtnici i de crcotai ntt numai tocunle
iadului i vor face sa tresaia ^h
Severele foimulan ale lui Hieron i Love au suscitat n public obiecii ntru totul paralele celoi strmte n Frana de Loriot i Montai gon"* 9 Ca i acetia pastoni puritani nu puteau fate
altteva dett sa acorde un loc acestor critici pentru a le putea combate mai bine ntr un dialog dintre un pastoi i un laic Hieron i atribuie celui clin urma cuvintele Felul vostru de a predica e
pita auster n avei n guia decit infern damnate i judecata lui Dumnt/eu ceea ce este cum zic unu drumul cel mai scurt de a i duce pe oameni la disperare I a t ai c p istorul replita amintind
itineranii
deselenii cu tuul legii si cu o ndevaiati spuma de Dumnezeu nainte de a clevtm ipta sa hiantasc i dulcea simmi a evangheliei '" S,i lui Chnstophei Love i st rtpioseaza ea f itt o piedicare
legala ca proieettazi asupra comunitin luminile flacanloi iadului idica nu pitthta evanghelii ci lege i Ca i Hieion I ove nu lamme tia itphca Daca nposttazitl a piethc i teioaic i nseamn i
piedica Lege i itunti Legea a fost mai mult piopov uluita de Noul lestament tletit tic cel Vechi loan Hnsostomul noteaz ca termenul damn ire nu apatt dttit o singura dai n Vechiul
Testament dai e utilizat de tieispiezete oii in tel Nou Este deci ci u pentru ontine c i Kanghtha se spiijma mai mult pe teioaie i pe tlottn ntle iclativc h mfein si damnaie dett i fcut o Ltgta '
Lovt ti i un extiemist i nu titbuie sa judecam plecnd ele la predicile lui ansamblul pieditani piotestante Ia mghtani mai ales ateista ti i mult mai tonsolatoare i mai Imistitoiie In textul
utilizat aici - sntem h mijlocul secolului X\ II - Love se plmge tocmai dt nou instiucton cit atenuea/i doctrina pietind i avea mai muli lumina dett fi atu loi i nu tonveitest pt nimeni Cum
voi a\ea ei tontnnti impitata in faa lui Dumnezeu data n piattita loi se lefeia numai la haiul divin'' '- Oncit de violent ai fi Iove este pentru noi martoiul unei pedagogii a fricii tai t a existat
n mod incontestabil in anumite sectoaie i n mumite penoacle ale protestantismului i care s a manifestat periodic cu ocazia trezinloi tehgioast Ca dovada agitaia i dt/batciea dt idei
piovotate in \menta de Norcl n anii l^O 17^0 de levivalitu * Samuel Finley i, mai ales Gilbert i lohn Tennent Vincl si i contluta autlitonul tatie o noua
* ele la i ei n al (tngl ) - l ansunblu dt micri religioase j^rotestantc bazate pe trezirea credinei 2 adunare religioasa menita sa trezeasc din nou credina - n tr 210
PASTORAL\ I RICII
nisttit ipostolu i ctei tt s a numit The Gicai Anakcnui^ iccuige ui \\ mijloice eluit M ui isc H o polemici ' ilc cuci etoun se f ic. luzitt m piopmlt loi piedici Astfel Gilbeit ltnntnt - ptimul pistoi
pitzbitenm c. IIL n i tieci.it puni un colegiu tuiopt in - t v oc i inti o pitche i din 173 t tefleeti i unui nleilocutoi imaginii tiitcltehii P istoiul t un soi ciud n de om nu voibtstt decit de intein si
dimnaic M speiie cind \ id c i sint adus in pi igul dispeiam Oditi pt cind isistam h seivitiui divin piedici mi i tiezit o asemtnL i spuma incit mi a ngheat smgele m vine nu m puteam
stapini sa nu tremur 4 Un poem monim public U in 1741 l ivertize iz i pe Gilbeit Tenntnt in legtura cu pedagogia lui teroriz mt i
O di di ij,i Tenntnt toiji te s>i n ^n| i
( i nu curm i piei mu ei tei ou e si nu fit o cipcmi pentiu unu De te im i ci nu cumva zeflemitoin stupizi si nu spun i C i iu fost f sinelui de piei multe blesteme Si in timp ce ciimi mime si l
m i 11 bici Cine tie ce oue speiuti u pute i MII in noi >i Pentiu di i^,( stc i de. Dumnezeu secate o clin ne IL.I i eh pei ne
N itui i bltstt m it i Dumnezeu amenin itoi
( n Iiint i \ in v u i oh ce m^iozit ne p >\ u i
In ictlasi in I74l |ohn Fhomson tm p istoi piezbiten in ostil metodeloi lui Oilbtit Icnntnt si ile putttniloi su ifiimi ti se c iznesc s i si inhicost/e iscult itoiu cu oron rascohto uc Ii deci u i elamn
HI Retuz i s i le uluc i oiice mmgiiere pin i cinci nu tiece atit cit socotete pieclic itoiul cit cuvnnti pun toite spaimele lenbila iceasti puttre i predic i
toiului singurul judtcatoi al leacului administi u1 Intr o ali lucrare din icelasi in Fhomson n itac i din nou pe piedieatoiii I vangheliei c ue insiti numii isupt i justiiei i izbunatoait c i si cum
u trebui sa ascund si si mischeze minurnte.lt atnbute lle milosteniei divine ti n conduc istfel pe uiditon 11 ui a f na dt Dumnezeu i 11 dtzn iclejde
Fi iii moi u i din America s iu opus teionsmului ie\ iv ihstilor In opinia unui i dintre ei Samuel Finlev icesti i obiect iu Flnstos nu i o ue iege' \u i oue puternic ii cum n pute i ski|itoiu s u si
fie impov u ii ele pac Ue Nu i el bun si iubitor Cum ir pute i ti poporul lui stmit ele tnstete' Ah \ oi tleeti clin el un stapin sever l necinstii spumnel ei si IIST popoiul in intunene in suferina
si m mdoial i s Fmle\ i laspuns rspica Fi Uiloi morwi cleeliiind ea el nu \oia o pate rehgioisa cu isttel dt eietici \eninclu i in ajutor Gilbeit lenntnt le a iepiosat mu ales ea si l s i citclma pe
seam i infernului Fantezia loi de i tianstoim i inteini.il in purgitonu e mai iei decit noiunea pipistisilor Ei cel puin tred in vesnitia c izneloi clin infern Supnmiiea i idului diurna uni tlintie
principalele banert tontra viciului tinde sa ciuta lumea li tlebantl ida si desthide zigazunle imoralitii si anarhiei
Mai impoitinti tletit atest rspuns ti U Fiatiloi morivi apait temui dmea tlt nenumnate oi i exprimata tle tatre revivaliti ta nitiodata nu ochezi destul de tare tind e vorba sa tonverteti Noi
smtem prin fire
hSTI IN Ct VINT NPRASNIC V hSNICIh 211
topii n mimei Ateasta i partea \oistia mgiozito nea voisti i motenite \ i nasttti in ti pini inti \eti cunoistt nou i \oistii nisteit I U i o clttl n Uit pt t ut Luthei si Cihm u fi putut o semn i si c ut
nt ttimitc clin nou li teologi i piotestmti puii Dui pini li limite, ei poitt dettimm i in mocl logic ptcligogn expumiti dt Simucl Fmlev F\igenttlt Legii si infutosatoaitle imenintui tiebuie sa fie
foimulite mu un thip cumplit pentiu a i tonvmgt pe tti te s au instalat linitii in pat U Dt uncie si itpiosul fcut mtire\ n ihstiloi Ei n tonsoleazi pe oimeni nainte de a i tonvinge ei seamn i
m nntt cit a ai i Attentueazi intitdtit i oameniloi N au curajul sau onestitatea dt a nfige cuiul ttiorn in sufletele adoimite Piedici lui Gilbert Ttnntnt la Nottmgh un (Ptnns\ h ani i) de uncie am
extias atest citat i piovocat o schisma i prezbiteiieniloi reunii in sinod la Philadtlphii in l~4l
Cei care in mu 1740 erau dt pjitea lui Gilbtrt Tennent itiagtui atenia ca aspiul predicator i convingea auditonul nu Uit txpunind ttroult Itgu ile mimei lui Dumnezeu si alt damniin cit pun
pieztn tarei nemijlotita i zidamittlor si secietelor loi lefugii i noiunii giesite de hai i spermelor lot iluzoni tot Uitei diumuii citi e d imn u e Ramme iclev nat c i pentru Tennent si pentiu
pncttnii s u nu se pute i ajunge h consolaie spiutuah deeit pt un itmei mu spinos De iceta ti expunt iu neobosit uiclitoiiului loi ntces u i cli ileetiei itnciisi iciechntei l Degeneiesceni
omului incepmcl cit la apostizie [de la Achmj explici
\ Crilbeit lennent inti o piedica t Uit dt i\ ins ia incit aceti nu m n tie piactic ce nseamn sincerii Ue i si iiibiiti cu deosebne in untt de i se eonveiti FI tiebuie deci nelinitit pun stimuln
fiicn si u teioni 4 Intpuizibil pe aeeast i tema Itnntnt ifum i in alt i p ute C u cit titdtm in imenin anle lui Dumnezeu tu Uit nt ttmtm de ele si cu cit ne temem cu Uit cieclem in tlt Inti o ilta
pieclie i Ttnnent mu dtclua
N( i tiebuie s i luci im in fnc i si cutiemui nt Nu r fnc i sen l i c ut u fi ) nedemni suspiciune h ichesi lui Dumnezeu fc ute el iun itr tic ptntiu picgiesul cicchnei v c istie nu c fuc i fiii l i ci
icec i i unui copil O fuci lespeetuoisi fui ele muetii lui Dumnezeu luci de Dumnezeu [este] fund imentul oue nei ith-,n Oiitciul l cite iz i nci pe sfintul Auj,ustm ipoi idiu^i mu clepaitt txisti
o tiumcisi umonie intie j,i ii i tiicn si ciedinti Cieclinti piocluce fnc i fuc i mtaiete cieclin i Di i 0ostea f u i fne i u deveni pie i MOUI i ele ti si neiespectuo s i fnc i t u i aibiie u deveni senili
si neliniti tone Fnci mgicluie bucuin Bucuiii ndulcete fi ic i si ( f ice pi icut i si feimec Uo ue
O fiica te devine pi ituta si feimecatoaie O astmenta toimuli puind taiaetenza emoiile stirnite de piesele si hlmtlt dt gioizi ei i cei pt taie o i ispindeau preditile lev i\ ilitiloi tiltnntnt In oiitt
taz ei piovotau la auditon leactn foaite aptopiate ele cele declanate pe paitt i catohta de mumite pitcliti alt misionanloi din intenoi Dincolo de frattunle tonfesionale ateti ton\ ertiton s>e
dovedeau a fi vei i di epi 212 PASTORALA I RICII
Gilbeit Tennent a evocat n termeni tulhuiaton comeituea fratelui sau John pe cai e el nsui o pusese la cale
Zi si noipte el sttigi cu emoie m ghs O biet suflet al meu1 O suflete ce te piei 21' Oue ce \oi fice' Fie ti m l i ele mine o Doamne n numele lui Hnstos' i uneon ijunge i la limita dispci un
Dezndejdea lui eia aa de maie nct l obliga sai mai tunse isc i public pcatele sale n fa t tutui oi celoi ce se apropiau de el plin de jale cu un aei abtut si nspaimntat ca un om ce
uimeaza a fi pus li cazne i soitit spinzuiatoin
Rana lui eia aa de piofuncla nct nimeni in afaia hiatului lui Dumnezeu nu l putea \indeca i aa a \iut Atotputernicul ca dup patiu zile i patiu nopi de agonie de nedescus i de cumplita
sufenna a sufletului sa i aduc izbvii ea (
Un pastor prieten cu Tennent a descris n acelai mod framntanle unei tinere rscolite de piedici viguroase Astfel ea a lamas surda i oaiba o bucata ele vreme Apoi a tiait cttva saptamni
ntr o mare sufenna cerind mila i negasincl nicieri inngieie Pna cnd nti o seara de sabat sufletul ei nutn puternica dorina de impacaie cu Dumnezeu pun mijloc u ea lui Isus Hnstos
Inima ei se umplu atunci de bucuiie
i mai interesante dect angoasele individuale snt leacnle colective clin timpul pitdicilot I le ne fac sa ne gindim inevitabil la scenele tipice pentiu misiunile catolice lohn Tennent
[povestete unul din fi iii sn leuea sa i emoioneze piofund ascultatoni Pot depune maitune ne asiguia acesta ca l am vzut pe pastoi i pe oameni scldai m laeiimi de paiea ar fi czut o
ploaie, ele rou peste ei Lmi erau scoi ele paica eiau moii n afaia adunam K Piezbitenemi mocleiati i anglicanii lepioau mei eu lev iv ahtiloi ca acioneaz sub impulsul chav olului
caiecuigla metode ce suscita in public tuci mgiozitoaie i teioii clucncl la clcz ndejde ; ca ei nva ea legeneraiea ti ebuie sa he nsoita de uiletc lacnmi i lasuein ale tiupului M Re\ivalitn
t igaduiesc ca ar ti nite entu ziati Dai un index tematic stabilit pe bazi seiisoiiloi unoi paston caie descim n The Chn^tian Hi^toi\ Tieznea din anii 1730 l ""40 punem leliet teimeni ca
ipete dezordini inimi eleznadajcluite leinun extaze spaime cutiemuiatun M laenmile hohotele de plns si suspinele constitui iu manifestau cuiente ale asculttorilor* Se adugau adesea
ipete convulsii i lemuiiM
20.
PUNCTE COMUNE N PASTORALELE PROTESTANT l CATOLIC
Insistena asupra morii
n predici inteiogaia teologica i pedagogica asupra relaiei dintre frica i iubire dozai ea uneia n raport cu cealalt l invita pe istoric la o cercetare mai ampla a punctelor ramase comune
spintualitatilor i predicanlor catolica i protestanta
Mai nti am giei imagmnclu ne Reforma ca o ruptura completa cu ti ec ut ui tehgios din secolele precedente i totodat creznd ca anle piotestantc nu s au mspnat elin lucrau ele
spiritualitate publicate n secolul XVI n lumea catolica Istoricii suedezi constata o continuitate ntie pietatea e itolica mediev ila i cea piedominanta n tia lor cel puin pna pe la 1700 n
seee>lul XVII lucian de origine iczuita ajung m Suedia n 1650 un profesor elin L ppsili le recomanda studenilor e iic cltoreau in strina ae sa i piocuie cri ele asceza catolica
Istortogiaha suedeza lepeieaza prelungitile tiaelitiei pastorale catolice mai ales in texte (piedici i lucrui de devoiune) lefentoare la pregatiiea pentru moaite infein mma lui Dumnezeu
eontia pctoilor1
In afaia de aceasta pictennta pentru sfntul Augustm le a fost comuna piotestantiloi i catolicilor Supuii dinastiei Stuait au putut citi do u i veisium engleze ale (onfwumlot una realizata de
un catolic Tobie Mathevv n 1620 cealalt ele un piotestant Wilham Watt n 1631 Ultima a lamas clasica in Maiea Bntanie pna n secolul XX In insulele bntanice anii 1570 16^0
megistieaza voga lucrailor atribuite sfntului Augustm An Intioduttion io the Loic of Cod The Gla^c of laine glone Select Prayei^ gatheied out of St Augii^tine^ Vleditation^ A pietiou\
Booke of Heaienhe Meditations2 Tot attea cii caie au vehiculat pesimismul augustmian John Donne a citit cu asiduitate crile episcopului de Hipona i ale sfntului Beinaid Dincolo de
Canalul Mnecii acesta eia ceva mai puin popular dect sfntul Augustm Dar sfntul Bernaiel a fost atunci cunoscut de public mai ales eu Memento mori, n special datorita traducem
realizate n 1616 de catie pastoiul puritan William Ciashaw - tatl poetului -dup The Complaint oi Dialogue Betwixt The Sonle and The Bodie of a damned man^
n Marea Bntanie, a tieia reminiscena importanta din hteratuia devoiunii medievale a fost Imitaia lui Isus Hnstos, al crei succes persistent transcende 214
PASTORAIA I RICII
ruptui i confesion l i Fusese dej i ti adus i de don t oii in englez i 11 nceputul secolului X\ I cinci iltcveisiuni ipit intic l~>67si 16-^9 Cei i lui Fhoniis Ro-cr ti iduc i tor intic iltele si l
Rniciciiiniloi sfntului Aimistm i uutccl puin puspic/tct cditn intic 1~)SO si 16^0 11 iclui.uilt piotestintc n i C7itui si colecteze pisijelt piti c Holice ilc Imitaiei ci 11 le menineai pe cele ce
ficeiu ipologia dispietului fui de lumt (contcmptiis mnndi) In ce privete p ittuncleie \ influentelor catolice in mtenoiul piotest intismului englez dup deschidere i Conciliului de h Trento ea
s i exeicitit mu ales prin opera domtnic inului Luis de Gt macla O puma ti iduceie a catn sale Libio de la Oiacion > meditation \ apirut cu apiobire oficiili m 1569 Dar luenrea i de\emt
populara in Maiea Bntmie in versiunea catolic i a unui exil U Richard Hopkins publicata mai mtn la P ins in l ~>82 apoi tiprita cu lectifican li Londra (pe li 1~>92) Celebrul Guia de
pccadoies a ipirut li nnclul sau la Loncha in l->98 sub titlul Jhc Smnei^ Gu\de Or acest bcst stilet l spintu iht iii catolice venea in mtimpimre i nevoiloi spirituale ilc piotest mtismului
mglosixon in misuia in care el insista asupr i perfeciunii divine a nepietuitului iv mtaj l predestinam isupi l luptei si i remediilor contri piciteloi ndeosebi a p leitelor c ipitale
Intrep itrunclerc i c itolicismului cu piotest intismul in plini peiioich de contlictc religioise i fost oue nde l]uns sublim it l ele istonogi ific In onceciz ei ne pcimitc siobseiv imci laigmcl
peispeetivcle pistoiilcic ce se v oi ui ickerse au uut numeioise puncte comune m specul in domeniul c ne ne pieocup i nci l supi iculp ibih/ain si l lucii Astfel de p irte i piotestanti g isim
lepiosun icluse pnintiloi compiiabilc celor din predicile c itohcc )oh nn Bienz (1499 1-570) tetoim itoiul VCurtembeigului le spune inti o cluminic i uiclitoiilot s u
ipio ipclui Nu se mu losteste un cu\mt cltspit Dumnezeu >i clcspie Hustos fiul Iui Dumnezeu Cinci se \oibeste de icle\ u H i leli^it e ele u pentiu i c \cibi ele i iu [Pumtil i] nu le este iu ine si
ifnnie in public si in f uinlie c i tot ce se spune 1i bisenc i si l i piedie i e lipsit de )iice impMtanu \sttel ei n iu ,.,11)1 nici si iscuite cuviimil lui Dumnezeu si mei si l explice ce puici
In acelai spint comentmd cea ele i cmcc i poiunc i Cispai Aquih aclmmisti itor eelezi istic al Thunngiei 11 pi s i puntie enmin Ui pe paiintu caie neghje iza sa si educe copiii in te im i de
Dumnezeu si dupn uneluiala
Sugerez nc o apiopiere eu titlu metodologic icee i elmtie diseuisul protest mt si discursul catolic in legatuia eu fiica icsimtiti munte ele comuniune Pieire du Moulin ivertizeaz i inc i de 11
nceputul unei eulegui ele piedici
Cinci e \oibi de i se infnisi in fui lui Dumnezeu pentiu a i auzi cuvintul i i paiticipi li mas i Domnului mu ele gindun se idun i in
PI NC/n- C0\
\IHh PROTESTAM
: ATOLICA
'17
mmile ccloi ce se tem ele Dumnezeu pentiu i le mspn \ te im ehgioisi M i i tine m icspect si \cnei itie Tichiile si ne imintim c ipiiem in fui lui Dumnezeu iu el este un t c nestins c ue ceiccte
iz mniile cintuebte f iptelc ci un ]uclcc itc i si nunii nu i se pe m isnmdt Iicbuic M considci im ci intern cic nun schilo ide subiedi
mu
Ic7mi|estuc divini implonnd leitnei UNCI inului
Cum s i nu fie cuprini de frica in fit i celui ce cint neste faptele c i un judecatoi vinovaii ele lezm ^estate'
Tiebuie si va fie sila de orice goliciune tecominda Tronson in Manualul seminaristului^ Astfel nu ne vom miri daca in mediile puritane cel puin s a dezvoltat o iclevanti ostiht ie la adresa
trupului bazat i pe tusine Cotlon Mathei cue i fost in Noua Anglie unul dmtie pastom cei m n influeni de li sfrsitul secolului XVII si nceputul seco lului XVIII constai cu imiriciune
asemininle izbito ire intre funciile naturile ile oimcmloi si cele ale animileloi In fui naiul lui citim Inti o zi tocm u i m i gole im basic i uclmd un zici Chiar itunci ap nu un cune c ne fcu
icelasi luciu Mi gmde im Ce lucru tiivnl si ib]cct smt copiii si oamenii din lumei ista treeitoaie Cit de mult ne coboiia necesitile noastic n itui ile si ne as iz i o necum la icel i niv el c i si
clinii1 Inti un isemenc i c iz Cotlon Mathei se consol i cxiltint Cinei necesitile mele natui ile mi ce: anim l chiu in ice i clip i spnitul meu tiebuie s i si inelelctniciiilc in_,eiiloi Acest ultim
tcimcn tmni angelic i pe e ue im mtilnit o uit ele eles in picdic ue i e itohc i
Nu num li piezbitencnii cei m n lusten ci toi ev mghelicii ' cate se striduuu si ttezc isc i si si conveitc isca mulimile impaitlsciu si ihimui convingere! ci tiupul c intui eit\ i clovadi stuc
iciunii noistie Weslev sena (si piedie i) Exiti in noi un spmt e un l puitmel un rizboi in coni i lui Dumnezeu ee nu po ie fi supus legii si ne infecte iza in ai h l intic^ul suflet incit nimic
bun nu s l isluieste in om in c unea lui si in conehi i lui n itui l i F o Ue n ilucnile si poininle inimii smt nefaste si ist i in mod peim inent \Xesle\ s o spunem in ie ic U s i ca nou tnziu la
48 de ini si n i fost fencit in cimele Imputasea in oiice c iz cu muli pieehcitoii n tieziuloi piotest mtc ititucline i ea tiupul vinox it trebuie moi tific u Ln alt liclei al metodismului Geoige \X
hitefield a c iun activitite a fost consider ibila m toat i -\menci sciiiinti o zi Dup ce ai prietieit o diti moitificaiei ea devine cei mai maie placeie din cite exista pe lume Inti adevai e mai mult
i pi iceie in extraoidinaiele reguli
foimuhncl un inelemr >boai i la condiii de
ntiopolo,,! i
desftri ile i putea s i i
celui mu mue epicurem de pe pamint 1 o tiaza < apaitma lui Rance
O ali temi comuna omileticilor piotest mti si c itoliea e afumaii ca Isus pun pedeapsi sufeuti i i pltit Tatlui clatoni contractata de omenuea pctoasa Intr o predica duminicala Johann
Brenz ne asigura ca prin Domnul Nostru Isus Hnstos s a manifestat mma lui Dumnezeu 216 PASTORALA I RICI1
Intr idev n Dumnezeu l i mpins in cele mu miri nenoioun pin i 1i i hce clin el ultimul dintie p munteni l n oblig U si eoboue in infern e i p t cel m u osinclit dmtie toi Dini o pecie ipsi mt de
ciudi ce i i fost soititi fiului lui Dumnezeu tiebuie st ti tgem m\ ititun ispnmn si \ nimici lui Dumnezeu conii p ic iteloi ' Acecisi cloctnni c cxpnmiti M clc Johmn Ainclt (!:>->-> 1621) mti o
mici luci tre ci c vulgui7aie eonsaei u i icgenciiiii sui nonnisteii i cretinului Minat sene ci de ambiie si de tiufie omul ijuns neasculttor s a ntors de la Dumne/eu si o chti c izut tpostizii
sau cdere i lui nu putei fi pedepsita si in icehsi timp corectat i dccit prini o totala umilina prin ngenunchere si iscultueadc Fiul lui Dumnezeu ' Vomregisi idesea scrierile lui Johinn Arndt
ndeosebi De Vom Chn^tiano (prima ediie germim 1606 1610) Sonchje operate in inventarele bibliotecilor dup decesul s iu la Spever in secolul XVIII levelcaza ca Arndt mtie 1780 1786
ci si m 1744 17^0 eia de departe uitorul religios cel m n citit in icest ora I t tel si la Tubmgcn la ]um Uate i secolului XVIII si la nceputul secolului XIX 1
Ne intiebim clica n irtiebui sa numii im pnntre concepiile impmt site si predic ie Uit de e itohci c.t si de piotestmti convmgeici ci ndur ne i di\ in i 11 sfusit o data cu vi i t noasti t Muli
preoi tom ini u fi putut voibi c i p istorul punt m S imuel Hieron Aa c um exist i un timp l milostiv im m c ne po ut i leitam e deschis i tot istfel exist t un timp l judec iii m timpul c ucu
poirtt ice ist i e nchis i si once spu mt t de i
mt
Du toeihzaiea asupi i milicliei i i mori ipropieie mai impoit mt intre cele dou i p istor
)nstituit un punct de inel iclev 11 u pe de o
pute
de ilt l pa
.mp
pm
iccent S ai putea ci temele pi schimb U m n puin clecit s a pi t
incipale ile pred supus 11 nceput
pulaie s i se ^u Re foi m i
-sun
clen\ u din contciuplu^ mundi in |e m Ci iude M iigolm1 t demon' ol inele/ Jieob C its (l->77 1660) lungi inedit itie asupri moiii i De multa \ieme mai tunse) el ncetat sa in\ it a muii Moi
mi clintotdeauna luci un famihaie as fi fost tiezei in sufletul mei montei in fui Cats gisete in unui ti indafn mflont scinteietoi un bun repiezentant l celoi e consolam moiitea consideia e
Kige dai neleptul glumete 2 stoica decit ci etma Dar nalta
m 11 multe secto ne ile lumii piotest inte
.ti it o cu peitment i in leg Um i cu poetul
\iati icestui eihinist fenent i fost o
0 consimt piegitiie pentiu \emiei ei in amuigul vieii sale clin tineiee n im ntul si tot ce i legat de el mi au fost
tot ce se oteica piivinloi mele oriunde gmclul moitn Obinuit si priveisci
tr un schelet usc u mtieagi frumusee i de ioni ' De aceea el este penliu noi
e idopti in acei epoca un limba) l
1 sperie pe nediept In faa ei nebunul Aceasta toi mula e ce i drept mai mult parte adresindu se Moin Catb declara
ne
PI \CT> COMLNF I\ PASTORALFU- PROThSTANT/V SI CATOIICA
Cncl omul ti neste pentiu Dumnezeu in \ntute si m umilinti n ut teme de nimic si nu tremura la imcnmt n ile t ile D ic i i s i ele ce temem ele speetieolele micabie
D n clac i nu ne temem risc im s i ne obinuim eu ele i ir C Us o si f ice Realismul sau b uoc - clic i putem pune l lol ilt i \cesti tei meni - st ibileste o legaturi piotestant i mtie poezi i funebi
i a seeolcloi XI\ \V si e\ oc u ile respingato ire piezente pina in secolul XVIII in scneii clintie cele mai catolice 4 Amintind ca m acestei tieeerei ele la viiti h menite el a descris dinainte cu o
nehnititoaie minuiozitate trmsfoi marile pe c ire i le va aduce ultimul suspin
Ochii tcestii de cue im folosesc azi cu mt i uunni h citit se voi nchide pentiu a se schimbi in doua civitm iclmci Mini cue sene icuin veisuii s iu iile luciuii si m ti impoittnte va nepeni
imedi it dup i atmgeiet moiii Limbi clupa ce mi i mg iduit mt i vieme sa fiu iscultit in iite i in v i nniine ncmisc it i mui oigm nensufleit Pieptul meu l ic s l vieii m cue simt cum mi h
ut mim t nu vi fi decit o bi ia i im ii i stiiviti sub gi cuite i p unintului de ele isupi i
i m u gr utor e textul uimator pe care Jean Claucle M tigolin l comp u i cu Lecia eh Anatomic El piovine clinti o lueiare cu titlu semniheativ Siciui pctitni CLI i ii ile c n c i nv U itun se
miuelese eu cele d ie ochnio u i de Io m Hiisostomul
Dup i ce omul moiie nm t lui se umple ele c lipit i ele ( hi !)i M ele bu7elt p ihde Impui ie s t plin de viii nu mu e clecit o mint | ilm puiittt Ochii stini sint m^iozitoii 11 vce tichine si
lamina nchii Aut ele i iu u U t c
el Pi
L icc ei o misa infoimi R im tsiele tu un mnos mit si ist t i totul ele ip iim moimintului
Astfel ele ev oe ti i constituie penti u istoi logi atic o m\ itatie li cercel u e t maeabiului ehitr pe teien e ilv inist In schimb predic ie i luter m i p ne i fi evit U cel mu adesea im tgmile prea
fiapmte cu lefeme la monte si h descompuneie D tr nu lipsesc cu totul i cum o dovedesc mai multe omilii ile lui Johann Geihirclt ctie a fost s o leamintim unul dmtie reprezentanii de
seama ai oitodoxiei evanghelice Inti o piima piedica oratorul a t icut distincia mtie moaite spmtuala moaite natuiala i moarte venica i a explicat ca moaite i natuiala a adevaiatiloi cietim
nu merit i cu adevaiat acest nume intiucit e mu clegiaba o gmgia adormire i o trecere bpie viita cea aclevaiata Cine a pus in piactica nvaturile lui Isus nu v t vedea orouei moitn Nu i v t
cunoate amaia ciunea28 Iar o piedica posteiioaia despre fiul v icluvei clin Nain insista asupi i morii tinerilor Nici tenul roz nici foita ti lipului nici humuseea locurilor nu l au putut apaia de
moaite Aceasta nu l iuta nici macai pe copilul aflat in uterul matei n El i va afla mormntul acolo unde ar fi trebuit sa fie principiul vieii 21 S PAS FORAI A I RICII
Oeihaiclt descrie ipoi itioutitei morii preced Ue uneoii de ncnum iuti poitnei adie i bolile e ne l chinuiesc si l toitureizi in s i hal pe p Kient incit ijunge si si doie isc i monte i In momentul
igomei uiechilc de\ m suide ochii se meetose i/ \ hmhi nepenete o sudoiie itce se i ispm dete m tot coipul N im eieele c i l citim pe C its' O d n i desp ntit de suflet ti upul mc t pe s i pui
e/ea se i isj incit nici cei mai huni pnettni nu pot supoiti muli vreme irmosul fetid l cicliviului Atunci ptntiu ce Uit i gri] i si m n hianim si si mvesmint im trupul-' Mnne nu v i fi clecit hrina
pentru viei mi De ce sa i clispretuiesti aproapele' Mnne \eti fi tgih in mormint De ce s i ne l s im pi ich placenlor' Cei ce se bucurau iei i cu noi au plec U h Domnul si i dea socoteala z
Inepuizabili repetiie i unei vechi teme Dai mtr o alta piedica exista o afirmaie si mai uimitoaie runinind totui in logic i doctrinei pcatului onginai Geihardt ihimi mtr iclevat Nici un mim
l nu ncepe a putrezi ai de repede ci omul ciupi moirte Nici un cidiviu nu raspindeste un asemenea miros pestilentul De unde pro\ inc Din otrivi picitului Dumnezeu i /idit pe om spic
nestncaciune (Intel 2 2^)^ Pentru ci moartei e contrme natuin omului de icce i tuipul lui miro ise as i unt Si Gerh irclt e\ oc i in coninu ut celebrul tian\i l lui \\ilhelm l II le i de Hessen (f
1->09) de h hiscnca simt i f-lisihtti clin M nbui^
F 111 ndoi l i insulele bntmice si colonnk din Ameiie i ne oferi tel m 11 hun teitn pentiu i ^isi temele m ic ihrt in zonele piotcst mte m secolele XVII si XXIII Mu., net Spuffoul a studiu
recent htci itui ien^le/i dtcolpoitij s i cum ipne m citilolgelt i s ipte tcliton libi ui londonezi clin mu 1684 1689 pe cuc le i compun cu colecii ele c nti ieftine idunitc de Snnucl Fep\s
Concluziile sile smt interes mte pentru ne i In cmloi'ele eeloi s inte ne >ustoii luci mie reluio ise .eDiezinti -n"
din titlun (cin numii 19 o clin ec puin austeie) Fstc \oibiclecicle cu cifiele coiespunzato ne stihii plecmd de 11 c mloi^ele lihianl lespettiv 28 42 ~>0 o ""-i si
c ti i lui Pepvs c u e prefei i c utile m u i ni\ el import mt d ic i f icem comp u nit de Daniel Roche pentru secolul \\ II clin Pnis Lv/on lioves si Boidtaux ) o lucim de devoiune 1 In f-iinti
cat ilo Mele smt iei iti\ s nacc m Pictatul pentru moaite O 2:> o 11 Paiis l-r> noh I\on -> 20 li Tio>es si 2 60 o la BoideauK tot pentiu secolul \\ II iceste pioeentije cupiinzind msamblul
cartiloi lehgioase Dimpotm i M ng net Spuffoid ipieciizica in teritoriile biitanice 20%dmtie icestei eiau cons ici ne in mod expies moin si judecaii de ipoi" C n ictenstic i cei mai hapmta m
lucrnile leh^ioise ieftine eomente iza ea este lolul domin mt pe e ne l joac l pun eu\ mte si imigme figuri scheletica i moitn 1 Potrivit uitoiului citat tipogi ifnle iu difuz n dup i l6->0otemi
deja f inului a de mai multe secole cultuin orile In once e iz smtem mtliep tatiti s i credem ca aceasta htei nuia maeabia i exeieit n m cel de l tieilea sfeit al secolului X\II o foaite m ue
influenta asupra imaginaiei populaie In caitile ieftine mu sene Margaiet spuffoid imaginile lepiezentmd moaitea si judecata de ipoi par sa predomine in detrimentul oricrei alte
Pt \CT> COMINF IN l'ASTORALHh PRCm-STA\T\ SI CATOLICA 219
iconogiahi ciestine Astfel pagini de titlu li Hcaicn^ We^entci'* nu compot 11 nici un peisonaj clin Noul lest unent ci o gi u ui i ce lepie/mta Monte i sunmd clin mmbit i cu Timpul
ilituiicleei In Pcn/i) (jOclluiL^t*-(Cuca mac pLiitiu l pcnn)) clescopeiim doua im i^ini ilt, intiupun dom ile Sfintei Tieimi uni i i istignmi d u nou i ilt morii ile judec nu de apoi si ile imieiu
genei ile In caitile ele pietate engleze scheletul moitn ipiie ehiai mai des clecit lepre/ent tiea totui fiee\enti si impiesion inta - a pistorului cai e la undul sau s a bucui n de mai mult i atenie
clin p irte i editoiiloi (si a cititonloi') clecit e\ ocrile vieii lui Isus Eioul cu nnjet hidos clin caitile ieftine dobonndu i cu sgeile sale pe tineu si batnm si puitmd un stindaid pe care sta sens
eu VT omoi pe toi a fost piezentat ca un anti Cupidon st un nezistibil cucentoi al lumii
Probabil ca ciuma clin 166~> i incendiul Londrei din anul urmatoi au mtant ciedibihtitei unoi istfel de imagini 1 De aceea Mirgaiet Sputford se intieaba daca puntanii din Noua Anglie au
fost mtr aclev ai mai pieoeup ii de monte decit contempoi mu lor englezi ^ \oi adaug don ca m timpul M mi Tiezm clin anii 1730 17-iO Gilbert Tennent \ inut m fata eleviloi de 11 Mica
sco l i clin Pnneeton un discurs ti uimati/ant m caie le spune i pimtie altele Gincliti v i ci i posibil si nu ti nti destul pentru i ijunge mau Intiucit cei mai muli oameni - fipt tiut not cinci
smt mici si ictsti u pute i h si c izul vostiu peste cite\a zile peste citev i ceisuii N ai \ izut mte i siciit mici mgiopate m p imint h iptul ca smteti li o MI st i fi igeda nu v i ine clepaite de
mfem locul smistiu si nici clep ute ele Omul cel R iu (demonul) ifira don daca vei fi bum m linte ele i num
ta si catolicii piotestmtn din secolul el isicismului iu fost invitm si se gindeisca neinectn h monte Inti o predici clin 1618 John Donne i invit i ascult nom sa si iminteasca de sfirsitunle de
pe uimi nunei fiica n v i mpiedici sa pieatuusea Si si aminte isc i si toite binefacenie ele c ne s iu buc ui u clin p ute i lui Dumnezeu si nunei aibne i n v a mpiedica sa p ie nui isc i "" O ilti
piedica clin ziu i de Pati a inului 1619 inti un moment cinci e ade\ai n legele eia giav bolnu immteste publicului ci viat e un ceic nasteiea intilmnclu se cu moimmtuP Ca mu mtcK de iun i
la Donne ace ist i piedicaie se ncheie pe un ton optimist R nume fiecventa pieocupne pentiu monte in discursul piotestant al timpului chiu diea e voibi de i pieveni fiica inerenta scadentei
Celebia Piega tne a lui Charles Diehncouit Zes Consolations de lame fidele coni c k\ f>a\Lii>\ de la mo/t ( \Iim>iiLiile sufletului cucernic impotnia \paimcloi moifn) publicata m 16^1
cunoate vieo patiuzeci de ediii41 Oi altoiul reeom mda ci al doilea lemediu contia moitn asteptaiea ei in oiiee clipi 4l La academii piotestmta din Die m 1665 beneficiatul celui ele al doilea
premiu de pietate din clasa a II a a ptimit o c nte intitulata Spcnmclc moifii^ De fapt ei a v oi ba ele Vlmgncnle lui Diehncouit Giaitoi este ca piemiul a fost acoidat unoi adolesceni de 16 17
am
De cealalt paite a Canalului Minecu lucrarea pui itanului Thomas Becon The Sike mannes Salve ( Mntuirea bolnavului) publicata m 1561 cunoate '20
PASTORALA I RICT
cel puin 17 ilte eclitn mtie iceista dai si 1632 * O ilti Pregitiie pentru moaite cei i lui \hchiel Sparke ilt punt in rht (nnn\ ofcomfoit (f-incek de con olaic) editata in 1623 ijunsese in 1629 li a
zecea tclitie tai in 16T2 la ipitiuzecea Sp uke piecizi ca li ice ist i dai cele pitiuzeci de ediii icpiezentau 60000 de extmphie \mdite toate Succesul uigiciuniloi si al meclitanloi pentiu
pie^atuei unei moiti bune paie a fi fost depit de The Rule and h\eicices of Hol}, Dyin (16->0; de Jeremy Tavloi care pe durata lunga este cea mai celebia dintie lucrrile de acest fel apaiute
in Anglia secolului X\II (cel puin 44 de ediii cunoscute)4 Tayloi gindea ca maiele teolog Richud Bixter- un puritan moderat Piegatirea pentiu moarte este rodul muncii ele o viaa pentiu
care nici o uti de ani n ar fi prea mult Cea mai buna cea mai sigura si mai neleapt pregtire e aceea rezultata dmtr o v nu cucernica supusa si desavirita 4
Mintuire ncredinare minguere moaite buna aceti termeni exprima ndeajuns intenia uitonloi ele a i ajun pe cei ce au ei rajul sa se gmdeasca nencetat h moarte Cei ce tiaiesc in penitena
n au a se teme Pentru ei moutea va fi o bucurie Astfel se expnma Donne In aceasti stnmtoare mi bucur ca mi zaiesc Apusul Ai cum pe toate hrile estul si vestul smt totuna (iu eu sint o
asemenea haita) tot aa moartea se confunda cu Invieiea In momentul cind i compunea \eisunle Donne eia toaite bolnav si declara in icelasi poem ca suferina e drumul cel mai scuit catie
mintune h Ace ist i indic itie ne re itluce in inima discuisului leligios de altdat asupia moitn Chiai cei caie ca Donne deschid cele mu frumoase peispective si se piegattsc sa mtie in
incapeiea sfnta uncie impreun i cu sfinii voi cmt i pentru \ enicie muzica lui Dumnezeu se opresc h consecinele diamatice ale pcatului onginai si la puteiea d Ha de el moitu \ietona lui
Mustos \a iei astfel si mu bine m evidena
Pina atunci e idev ir U c i moaitea va fi \ i ijm i l cel din u im i caie va fi nimicit (I Coi 1~> 26) si ca ea nu i numai \njmasul oameniloi ci i T! cei ului Nu va fi pace in cei atita vieme cit ei
nu va fi nimicit Pe pamint ea este cel mai inteligent adveisir U omului Ea iste ipta ci \ictima ei absolut sin0uia sa lamina tia eneigie c i smguiele ei micau sa fie tiemuratunle date de
fngun si de piiahzie Ei ateapt pina ce intunencul din ochii przii sale sa i dea acesteia senzaia amaia i intunen cului venic pina ce clnnitul dmiloi anuna sciisnetul etern pina ce
agonia tiupului n peinute vieimelui ce sta h pinda sa l loicla de a puiun " |1) Astfel chiar la autoiu icligioi cei mai ineurijaton din epoca macabrul nu i niciodat departe atunci cind vorbesc de
momea ca pedeapsa Intr o alta piedica de acelai gen Donne dup atiia alii l comenteaz pe Iov 17 14 ( stng gropii Tu eti tatl meu 1 si vieimiloi Voi sintei numi mea i sora mea 1 ) i
mtaiete apoi cu subtilitate Grea enigma acelai vierme trebuie s fie i mama mea i sora mea i eu nsumi Greu pcat incestul cci voi fi nsurat cu mama mea i cu sora mea i voi fi in
acelai timp tatl
PUNCTP COMLNh IN PASTORALI-U
CATOLICA
si mirm piopnei melc m ime si l surorii mele de vieme ce trebuie si nasc si si lumesc icest \ieime li ene se iceluce neviednici mei condiie e ie i 4111 i me i se v i umple ele t n in i i u v
iermele se \ i hi ini -cu nes u clin mine
Spiritul dansunloi mie ibie si imintiiile discuisului isupi i dispietului faa de lume (contemplu^ muncii) inspna si pieambulul celebrului Holv Dying ele leremy Taylor
b n om \ t citi ce i m u hun i ii ce i m n pision inti piedica elin cite se pot citi el ic i mu i in mormintul ie,iloi In icehi tscoinl in cue ti uesc in giandoire i puteie i elecieteiza lazboi siu
pace pimcipn Sp iniei iu plasat un cimitn in c ire cenu i i gloria loi vor dormi pina li sftitul timpunlor h un cimp semn U cu simina ele legi i o irmgine T m ini schimbri ee te f >ce s
i treci de 11 bogie la goliciune de la pi ifo mele imite la strimtul MCI iu de 11 o viaa apioape divin i la moaite i omeneisca Ai cu ce sa i domoleti aici flacinle dounei cu ce si clobon
culmile tiufiei eu ce s i ti liniteti poftele cu ce si icopcn i si ehstiugi culoule melatoaie ile unei ftumusei liscive ntifiei ile si im igm ue
Astfel meditunle funebre ale directonloi ele contiina din Anglia secolului XVII n TU putut evita veitijul macabrului Dupi ce explica mtr o predica faptul ca moirtei e o eliberue (relcasc)
Samuel Hieion se corecte iza el nsui spunmcl Aceasti ehberire nu poate ndulci gmclul morii care i in sine plin ele imarieiune Pentru nituia umani moartei e mtr adcvai regina fricii 2
Ginditi v T numii la tonurile bolii si fnguulor h spaimele igoniei la violenta desparne a celor eloi prieteni atit ele unii mtie ei care sint sufletul si trupul A zcea in mormint i fi cuprins ele
putreziciune a deveni piacla duhorii ele hoit cine nu i cuprins ele oioire numai cinci se t,mdeste h aa eev i
Celelalte sfrsituri de pe urma si contempus mundi
Este apro ipe o banalitate sa se lemaiee c i protestanii din secolul clasic au asoei u la fel de mult e i si catolicii fi ic i i judecata ele apoi ace ista din urma deschizind poaiti fie spre paiaelis
fie spre infern De unele si succesul continuu mregistiat de Mcmoiaie non^ima de sfntul Bernird Aa cum spune i Gilbeit Tennent mtr o piedica Gmdii va deseori si intens la moarte la
judecata i la caznele elin infein Cci daca nu cum vei fi in stiie sa supoitai mpuns ii ia morii-' * Am putea eleei msn i numeroase piedici interschimbabile de la o tia la alta si de la o
confe sume la ali m care oamenii Biseiicn i iu ameninat pe aseultaton cu judecata si cu mima lui Dumnezeu De uncie vine se intieba lohann Brenz uurina ele a pctui pe c ire o
constatam peste tot' El rspunde i clin faptul ca oamenii nu tiu - s iu daca tiu nu cred - c i Dumnezeu e un tiran implacabil i sevei cu cei ce pctuiesc un rzbunatoi nfioratei care nu se
mulumete sa l pedepseasc cu chinuri corporale dar i cu 222 PASTORALA FRICII
suplicii \esniee Diei nu fieem i iu clin di igoste cit Dumnezeu cel puin si evit im i l fice de tcami imensului supliciu eirt ne imeninti
O piedici i lui Ch nles Dielincourt inut i la Chaienton in 1660 immteste c i multe pieclic m e itohee cit eelebi i sentina clin tpistola e itie t\ iei si eupimde uiimtotul neitisment P ie itosiloi
nu \ i im igiti Dumnezeu nu po ie h nelat I ir i ibcluea lui meeic ia se schimba in mimt Cu eu
imma pedepsele eu atit vor fi mai ingio/itoare Infneositoi lucru este si e 1/1 in mumie Dumnezeului Celui \iu Pentru ca el v i tnmite isupi i nectedmctosiloi ploaie de foe i pucio isa iar vint
de fui tuna \ i fi parte i lot Doi ini mai tirziu aeelai Diehneouit susine ea inindu se cont ele pac Hele noistie e pumeidios sa nu fim pedepsii pe pamint Dumnezeu ne pedepsete pentru
binele nostru Care tita nu i pedepsete copiii Inveis vai de cei pe eare Dumnezeu nu i pedepsete pe lumea ist i Cici fonte ide se i n lisa in seama diavolului pentru ea aceti si i chinui isei
venic in infein lotui daea p ic iele depesc un anumit piag oaie Atotputernicul nu \a cumula pedepsele terestre i cele de pe lume i ce l iln Dezastrul bite li ua inuna Diehncourt m ft i
eomumtuii piotestmte clin Patis m sinul caieii conflictele s iu nmulit De unde uigcnti necesitate i penitenei Pentiu a pieveni aceast i judecii infn cositoue si pentiu i stinge ti isnetele clin
mina lui Dumnezeu ^ n i si c idl peste c ipctele noistie a fost oi clon U acest post (din 2-> mutic 166 J) si v i cei ist 1/1 suspine gemete si laciinu
Piedicile i piotestmta i atras de nenumrate oii itentii publicului
isupi i pencolului de i uit l de judecii lui Dumnezeu Bixtei intiebi inti o zi t oare emev i mu i iu ca nebunul ce metge spre judecai lui Dumne/eu si nu se gindeste nici K! U i la ea De unde si
sfitul
Gincleste te cit m u des la ceititudine i li ipiopieie i i l i gioza\ i i icclei zile In plus ihrmi puntanul mocleiat Dinitl Feitley Nu \eclcti cum judecii cei ispia i lui Dumnezeu se abite zilnic
isupia pieitosilti tiuf i' \u vedei cu ochii \ ostii spect ic olul judecaii di\ ine ; In S i\ i
miloi 1~>^() 1->40 eful luteian al intendenei n punea pe copii si imete pe de i ost di ilogul u im Hoi pe c ire l itcit iu clumimc i 11 bisciic i
Inc pil Vi it i mi dup i Senptui i ce h se \ i intimpl i neiecunc s i
Rispunsul unui ilt copil - Dumnezeu v i ncle de un istfel de om chi u d ic i acest i este cupnns de o nelinite de nemclui u (Piov l) ti nul va isculti ci l v i pedepsi cu inue ispume tnmitincl
isupi i i numeioase boli si dez istie (lev 26) ichea hngoaie i si fiigunle bube ciuma umflitun i izboi foc si incendii giinchna pi igi si mfl im mi Si uitei giozavn mizei 11 sufeune nune si
nenoiocui va v ui isupi i lui incit l v i nune i in nap ist i dispeiain
Acest tip de dojini levenea eu deosebii insisteni in e izul unoi nenoioein colective Simuel Hieion lecomanda rugciune i urmitoue pentiu timpuri ele foamete i moarte
Aa sint de multa vieme imemniiile t ile ea nite judecii conii oamenilor pctoi In afar de st i tu ai felunte mijloace de i
PUNCTF COMLNF IN PASTORALU h PROTESTANTA I CATOIICX 223
schimb i un inut feitil m punint neiodnoi c i si pedepseti i uit ie i locuitonloi su Cei ui de de isupi i noisti i tu poi sil fui de btonz solul de sub piciout.lt. noistie poi si l ti msfo.mi m fiei
slobozind
pedepse
O ilta rugciune reclact U i cit icelasi Hieron si iplit ibil i pt timp de mire mohm i pune in euizi fin olit iea ciestmiloi neitenti h ivtitis mentele predic itonlor
Gie i t mm i n [Doimnc] m clipi iti si -,iozmc i epiclemi i ce ne u tiimis o
Pe drept ne pedepseti cu umflatul! i ibcese de nevindecit ne pui ciuma m spie i ne izgoneti de pe p imint \elegiuinle noistie n iu
ijuns sponte in fui ti Picatele noastie n ui dep isit pi i^ul neiusi nun fund de neing icluit Tnmin t n ne au d it destule iveitismentt D u noi ne im impietnt inimile ca di im intui im
cleputit de noi jindul zileloi gicle piefeimcl si cieclem ci piopov idunile loi nu ei ui voibt go ilt si c i ei nu f ic decit s i ne imp ut ie isc i inchipuin de ile Ir i
Ce sint eium i si celtlaltt pedepse ile tale i mtte ib i Rich ud Sibbts publicul clici nu mesigcii tnmisi si bii li poni noistii Rispmsul nostiu trebuie si ie Doimnt mi voi c u pentiu puitnei mc
i unti Du cinei nu i nici un r ispuns Dumnezeu ti imite c mm i peste uumipini cind n vom rspunde pin i cinci ne vom c u si vom ncet i si mu ui m im c ilea gtesita Ciumele clin Londi i din
16(H 162i 16(n etc nu pute iu decit si Iaca demn de ciezue icest tip ele diseuis ce coiespundei eiedintei colective i unui Dumnezeu omnipie/ent in cotidi in si intot de iun i g U i s i si
utilizeze piopn i s i cieaie impotm i o imeniloi p ic Uosi Opeia in piozi si m \trsun t lui Geoige ^ ithei (1~>90 1667) este i eeliheato ire clin acest punct de vedete Omul ei i pos ie si
mei incohc el ir
pe plan teologic s i al itui U iiminienilot In cursul v ictii s ile iceisti nu l i mpiedic H si inteipiete/e ciumele din 162-> si 166~> cornet i din 1664 si incendiul clin 1666 c l pe nite semne
evidente ile mimei een lui H l a v izut mti o zi - in 162-> - intimei m camei i s i pe infncos itouil mgei al lui Dumnezeu (ciuma) Desciiinclu l pe Regele zeiloi el spune ea strlucirea clin
ochii lui i ispmdeste o isementa groizi incit ceieuiile eeiului sint zdiuncinite i lumea intieigi tiemuii li vedeiea lui H Daca supiapunem iceast i imagine a lui Dumnezeu eu doetimi clasica a
micului numai de alei se ajunge - c iz hmit i t ir i ndoi l i - la predicile extremiste pi in e ire puntanii din Noui Anglie n speri iu cu buna tiina pe copii Amintii \ i de monte ginditi va
mult la monte imigi nati \a ce va fi patul de monte \iiti e subieci va tiebui si \ i clespaiiti de prinii votn ^i ce v i fi in ziua judec iii tind \ i vei vedea piiintn pleeind spre piiadis pe cinci
voi \eti fi tnmisi m i id plmgincl i stungincl din dini <; Memorii clin acea vreme lelateazi ea micuii de ipte ani plmgeiu in hohote la icleea de a meige sa se ilatuie celoi damnai in infern
22-4 PASTORAI \ hRlCII
Impoitmti aeoiclati judecaii cit cuie pistoiah explici fiptul ci pe t n im piotestant montei en un moment greu pentiu credincioi Desi^iu nci c i M la citolici ..isim moiti frumoise ei iceei i hi
Cliules Dielincouit povestii ele fiul SR Celehiul pistol clin Ciment n s i clevotit enomsiloi sji si i i \izitJt pe holn i\ i pina i a|uns li e ip Ui l putenloi ^ \ I7ut ipoi \enmcl piopnul sau shrsit cu
senin Uite si mciecleie Lltimtle momente ile unei cahmiste clin Poitou Anne Font ine ui decediti m 1664 u fost marcate ele sentimente simihie Fne i ei o desene LI clonncl nespus si se mute
iproipe de Hnstos mintuitorul ei ' l n biognf clin secolul XVII ne asiguri in mod isemamtor ci un prieten \izitmclu l pe eueernieul Robert Bolton (f 1631) aflat pe patul de moirte l i g isit
extrem ele dornic de a mui si de a i se al Hui a lui Hnstos El spunea Ce trup nevolnic Cind mi va elibera oare sufletul pentru a l l isa sa meai^a 11 Dumnezeu Cind va fi nimicit trupul de|a
putred ci si pot L rea 11 cei In nunei cinci desluea piobibile semne ile morii el le nume i feres tiuici si sufletul lui le pmde i ipuiii - eri peste poate de voios 2 Am mu vizut si cilugaiite clin
secolele XVII i XVIII murind istfel
Du tot ai cum mi iu cunoscut teami la apiopierei moi tu si iti clin c luza judec Un lui Di mne?eu tot istfel protest mn cucernici mmiti de o spuma identici u inti u in panici h pcispectiv i
mim tieceii B Vonler speci ihst in Retoima clin Germani i ciedt chiu ci
niem m Hesshusius (tl~>S8) ihima mtr o piedica cluminicih Dintie toate ielele moarte i este ce i m u cumplita lai noi trebuie s i ne supunem icestei manii eu tnca si cutiemui ne Peispettiv i
condamnam venice tiezeste f nea si spaimi ele moaite
Chiai si persoane e u e u ti ut to U i vi U i cu ncredinate i mintuim pe t fi piiv ie ele ea in ultim i clipa Astfel ne spune Ihomas Hiooks teologi l anglican Richaicl Hookei c mtempoian eu
tegini Fhsabeta si i pierdut meiedinaiea pe p itul de monte dup i ce a trut ipioape tieizeci de mi in stnns i comuniune eu Dumnezeu In schimb un pastoi chntie cei mu stialuciti si mai
cucernici clin Anglii timpului nu si a gsit linite i clecit
numii eu un ce s m linte ele monte In Ieituri eu moaitea dificili i unoi citohei ciedineiosi am evocat mai nainte linitire i m t \titmn lua o alta versiune piotcstana i iceluiasi fenomen
Evoibi in 1601 ele o un ir i de familie buna clin Laneashne Kathenn Bietteigh care in ultimul stadiu al bolii i fost eupi insa ele spaima la ideea judecaii Oi nise spune viai tinerei fusese
iceea a unei sfinte Kathenn suferea asaclir de tiiea damnun Cei apropiai iu ineereat in zadai s o liniteasc Au trimis dup precheatoi eaie nu a avut mei el mai mult succes si a eeiut
spnjmul unui coleg din impiejuiimi Afaeeiea devenea eu uit mai nehnis titoare eu eit sp urna s a laspinclit i m antuiaj i ir catolicii din legiune se pute iu folosi de iceista latieue metafizica
pentiu a ataca noua icligie Din fericire eu cinei ceasuri in linte ele sfrit Kathenn s a linitit i si a gsit
bucuria mteiioara lugmdu se si mulumind lui Dumnezeu pina n ultima
PINCTfc COMUW IN PASTORAI fcLF PROThSTANTA ii CATOLICA 22}
ehpn Daea unul chntie elenen prezeni la eapatiml muribundei i gsit ele emnnti si publice lehtuei igomei icensta pentiu e i clin cit se paie nu ei i \orbi ele un c iz izolat si publieul trebuii
infoimit ei m^oisele unei temei pioise s iu tei mm U eu bine
Si nu nchidem c ipitolul moitn faia i evidenii si o ilti asemimie intie pistoralele Romei si ale Reformei mai exiet insistena asupia morii zbucium ie a pacatosiloi Ea eia in logica unei
teologii dramatice i pcatului originar dus i la limita de protestantism Predicatorul luteran Hesshusius declari mtr o predica de Crciun Din nefericire pe pamint oimenii nu cunosc pacei lui
Dumnezeu in contiina lor Inima lor e plina de tulburare de spaima i de teama pentru ea ei tiu ca Dumnezeu e mimat pe ei 8 Antidotul fricii e credina Dar celor ce refuza aceasta mina de
ajutor nu le ramine decit nfiortoarea certitudine a putreziciunii lor interioare De aceea afirma Hesshusius muli nu pot suporta angoasa [pcatului] i se sinucid ea Iuda si muli alii 9 Cit
despre ceilali neeredin ciosi vedei i voi cu ce suprare i m ce agitaie mor - sint tot vorbele lui Hesshusius ei rag ci ftirele se zbat i clau din inimi i din picioare Ochii lor strlucesc de
parca ir fi plini de foc incit n sperie pe cei de faa E semn ca vieimele [remuseiru] a crescut in inima lor i ca focul cel venic cai e nu se va stinge niciodat a intrat ele) i in ei ho Intr o
predica de Anul Nou [ohann Gerharclt confirma aceasta descriere sustmind ca moartea celor drepi e ntotdeauna senina El opune aadar dulce i adoimire a celor cucernici ultimelor
momente tragice ale necredincioilor Acetia spune el sfirsesc m teroare si ne fac cunoscut prin cuvinte i gesturi supliciul interior al inimii lor Asemenea moaite li se cuvine si care i la ei
nceputul celeilalte adic a morii venice H1
In secolul minator in Frana Charles Drehncourt voibete in aceasta privina m aceiai teimeni ca luteranii din Germania Celebiele sale Mmgiien impotma spaimelor morii conin de la
primele pagini o desenele infneosatoaie a constanei chinuite a pctoilor Se poate spune despre aceti nenoioeii sene el ea iadul vine la ei nainte ea ei sa meaiga m iaci si ca mea de pe
lumea ista sint chinuii de caznele ingiozitoare clin \eieul ce va sa virra De aceea sint unu atu de disperai incit i fac singun seama e i si cum le ar fi teama ca nu voi fi omoni de o mina
destul ele haina h Acest limbaj internaional ce nu ine cont nc de agnosticism poate fi regsit m Anglia secolului XVII Richard Sibbes ne asigura ea in inima pctosului impenitent e un
mare zgomot al fricii [a noise oj fcaic] Oriunde ar merge se teme de ciuma de boala ele moaite si de toata lumen El tie ea cerul lui e aici pe pamint El se teme c trece ele la caznele
contiinei la cele dm infern Ce situaie blestemata are 1 Cinci se uita spie cer [vede ea] Dumnezeu se piegatete sa i verse mma asupra lui Cnd se uita spre pamint nu tie emd acesta l va
nghii Cnd se gmdete h moarte iat l cupnns de teroare Nimic nu i uor pentru pctosul impenitent x3 De aceea pentru puritanul Chnstopher Love Una din probele realitii infernului
const in ororile i teronle contiinei 226 PASTORALA FRICII
te pun stapinire pe cei rai in ceasul inoitn Ele dovedesc ca exiti un infern un loc al c izneloi mume pentm cei i u M In mod similar in^hcmul John Donne desene in doun piedici diferite pe
clc o pute moaitea tiagica a boguului hun si pe ele alt i pute sufcuntele pituosului mun bunel chinuit ele dispei irt. Baptistul John Bunvan e\oei h rmelul sau patul de moaite al
necredinciosului in jurul c nuia se nghesuie demonii"
In ce privete predestinarea regsim ispiti disper ini de multa vreme familiar in Artei monendi Sa precizam pentru moment o concluzie din discursul asupra contiinei vinovate si i morii
tragice a pctosului convertirea nu trebuie sa mai intime Intr adevr protestanii c \ i catolicii au insistat asupra pericolului aminarn penitenei Johann Brenz ne nva De vreme ce trebuie
sa murim sa ne pregtim de moarte prin convertire Daca n ar exista o alt viaa sau daca s ar putea obine privilegiul nemurim cineva i ar putea imagina ca este cu putina sa i duca viaa
dup bunul plac Dar nimic nu i mai sigur exista o alta viaa dup cea prezenta i nu putem mpiedica moartea sa i secere pe oameni Nu putem cdea la nvoiala cu moartea incit ea sa nu mai
vina Niciodat i n a exist U un rege destul de puternic incit sa abroge aceasta regula in ara lui De aceea trebuie sa ne resemnam si suport im moartea si mai ales sa ne pregtim din timp
pentru ea Nu trebuie sa animam penitena pina la ultimul suspin In aceasta problema orice intir/iere e periculoasa H
In secolul XVII aceeai opinie este mprtii de Johann Gerh irdt Nu trebuie sa umnam pocami pim in ceasul moin ei sa fieem peniteni chiar in timpul cind putem pctui E penei los s o
lisam spre sfritul vieii mai mtu clin cauza incertitudinii asupn momentului morii apoi din cauza nesiguranei noastre cu privire la ce)nvertirea din acel moment Cci penitena vine itunci
mai puin din dragoste faa de Dumnezeu si mai mult din frica pedepsei nu atit omul i enuna li pac ie cit renuna pcatele la el formula tiaeliionala pentiu acest tip de discurs In plus cel
mai adesea moartea e nsoita de durei i mau In sfrsit sa observam comportarea paunilor \ soiei i a copiilor Regretul si mila lor ne sperie in aa fel incit afara diea nu ne am despntit in
piealabil de ei cu greu putem sa ne nlm inima ctre Dumnezeu h
Predicatorii englezi nu vorbeau altfel Do\ada intre altele o predica a lui Henry Smith (t 1591) avind ea subiect sena lui lacov Smith avea simpatii puritane Dai audienta lui era foarte larga
Era supranumit limba de argint pentru a se sublima faptul ca venea imediat clupa loan Hnsostomul (Gura de Aur) Intre 1592 i 1632 piedicile lui (inute mai ales la Londra) au cunoscut
paisprezece ediii Aadar predicind clespie scara lui lacov le spune asculttorilor Un vechi proverb ne asiguia ea nu i niciodat prea tirziu s te caieti Dar e la fel de adevrat ca mei cina
nu vine niciodat prea devreme Cci de ndat ce comitem o gieeala simim nevoia sa cerem iertare Mai mult cina e un dar ceresc tiebuie si l primeti cind i se ofer Timpul trecut nu se
mai ntoarce nu poi sa l readuci pentru a introduce m el cina cel ce va sa vie e nesigur i nu eti ncredinat c
PUNCH- COMUNh IN PASTORALhLF PROTESTANTA SI CATOLICA 227
te vei cai Doai prezentul ii apirtine si i da posibilitatea cinei Dai ndita si el \ a elispaiea s In 163-t este ti adus m franceza i public it la Gene\a sub titlul La Sonde ele la con^cicncc
tratitul punt inului englez Daniel Dyke (f 1614) The W>s/t/) of^clf Dtceuinq Lucrarea a cunoscut cel puin zece ediii engleze pini in 164i doua ediii geimine (16?2 si 1739) si o traduceie
maghiara (1670) Or el insista eu taiie asupra aminarn cinei Trei capitole elin 31 sint consacrate neltoriei tristeilor fraudelor celui ce trgneaz aeliea celui ce intime sa se ciasc 91
Predicind despre spaimele moi ii Riehard Sibbes evoca asemenea lui Samuel Hieron venirea Regelui fricii si l implora pe asculttor sa nu amine cina pina in ziua groaznicei vizite Ce fel
de om vei fi tu atunci' Fiul nelepciunii trebuie aadar sa profite din viaa de toate ocaziile de a cere iertare de a primi inspnaia Sfntului Duh de a i examina contiina i de a se ndrepta '
In timpul funeraliilor episcopului de Norwich Joseph Hali in 1656 John Whitefoote i ncredineaz auditoriul ca un om de bine nu moare niciodat prea devreme ca trebuie sa triasc
fiecare zi considennd ca e ultima dar ca dimpotriv e un lucru ngrozitor si un semn de disperare si amini vremea cinei pina in ceasul morii Cum ne putem noi ncrede in ziua ele mnne'
Acela care si mtirzie pocina pina la moarte are o suta ele anse la un i sa nu se poeaiasea niciodat
Nu ne mira ei predicatorii tieziru au insistit isupra necesitaii ele i nu amina penitena Ln i elin piedicile k i John Wesley e ani me intitulata Trezete te tu care ciot mi Oi itorul l interpeleaz
cu vehementa pe fiecare iseultator si i spune le avertizez sa fugi ele mima lui Dumnezeu Seoal i te degrab Te ai lepd U de cel ce er u nainte' Cel Venic ne a dat mult timp pentru cina el
ne mai da si anul icesta rgaz clar ne avertizeaz si ne trezete cu tunetul lui Judecile lui bintuie deja pe p unint i avem de ce si ne ateptam la cea mu aspia dintre toate 1 Toate
avertismentele ele mai si s e ire figuieaza i m predicile lui John )e nne ar fi putut sa si Oaseasea loc si m predicile preoilor si misionanloi atohei De ambele paii ale baneiei confesionale
credineiosiloi li s i spus icelai lucru moartea si judecata va amenina giabii va sa va convertii Acest apel starmtoi si constant ne scutete de un studiu mai apiofi nclat asupi i infernului
protestant intrueit e> asemenea punere in garda ci piindea o ameninate implicita perceputa ele toi aceea a caznelor venice Afirmat de Confesiunea de la Aiysbuig nemenionat e adevrat
de ctre cele XXXIX de Aitieole ile Bisericii anglicane infernul a constituit o credina comuna catoheiloi si mijoritatu protestanilor Jurieu n repiosa lui Nicole ca vecie in ace ista dogma m
care firete prietenul lui Arnault credea neabtut o doctrina m coniadictie eu tiina omeneasca obinuita i pe tare trebuia s o accepte numai in funcie de afirmaiile biblice Argumentaia
contrara a lui [uneu este ea raiunea tradiiile i toate legile lumn dovedesc existena i necesitatea mfemului x
Se pare totui ca in afara mednloi puritane insistena asupra supliciilor venice a fost mai puin importanta decit in rile catolice Din 160 de 228 PASTORAIA I RICII
piedici pistrite de la (ohn Donne numii vieo zece insista asupi i pedtp seloi divine si mu iles asupra infernului Totui mai mult de o treime din omiliile s Ut. (cel puin :>>) au c i temi
domin mti p ic nul (pac m l originar si pac iele actuale) si trimit clcci incliiect la pedepsele ciit i asteapt i pe cei impietnti i ist i CLI Uit mu mult cu cit Donne ca iproipe toi teologii
piotestanti si catolici din vicmci sa aderi la concepii uigustinnn i a mulimii menite pierzimei Aceasta cloctnn i situeazi ele partea pesimismului piedicarea unui om c ne iltminten se ti
iduieste nm ales sa aline In orice caz inincl cont de notorietatea sa Donne a a\ ut m u multe pis ijc memorabile despre infern Cel mai cunoscut se afla mtr o predica pronunata in 1622 in
faa contelui ele Carhsle Trate iza in ea despre natura damnam i explici in modul cel mai ortodox ca pedepsele fizice de dincolo ele mormint nu sint nimic m comparaie cu privarea de
Dumnezeu Retorica este desigur prezenta m textul citat m contmuaie dar asoci Ha cu o evidenta convingere i o autentica fora poetica Vom mai obstiva ca Donne vorbete la persoana intn
dind astfel discursului un caracter de angoasa intima eminamente comunicativa
S i mi se ipe Dumnezeu sufletul din mm i i acesta si c id i inti un h iu fna fund si s i i isto u ne peste el o stmc i peste m isui i de nit i s i nu se m u pndt isc i mciocl ia h el si s i nu m u fie
nimic de fcut pentiu el fie ci divin piovidena ce ve^heiza vni si pistiuei fiecaiui fincel de iubi piecum si i urnei i furnicii i pai injenului i hioistei mo isc i vipeiei si nu trimii mciocl ia o
i tz i spie mine b icest Dumnezeu caie i puvit spie mine atunci cind nu ci im nimic s m a fcut si ap u pe lume pe cind nu existam dai ei i c i si cum s fi existat din pmtecele i idmcime i
umbiei s i nu m u vciasc i mi pn\i icum cind ne\iedmc izgonit si ifuusit cum sint i imin cieatu i s i si coniibui inti un fel 11 glon i s i pun chi u d imn ne i me i fie c i Dumnezeu si iccepte
eecul si neizbind i plinului si i ti ici nnloi ficute de el pentiu mine i si m puaseisci i si m ilun 0e ci cum n s nsemna nimic pentiu el fie in sftsit ci Dumnezeu si m lase sa tiec ci un
fum ci un ibui ci un ci ibuc pe supiafii ipei chiu clici sufletul meu nu poue fi nici fum nici ibui nici clabuc si tiebuie si i imini m tenebie Uit i vieme cit Domnul luminii \ i fi lumini el nsui
i niciodat o sclipite i icestei lumini si nu mi po u i atinge sufletul m f ia acestei dimnan idic i i excludem eterne eteine eterne din fii vedem lui Dumnezeu ce lophet* nu i un puadis ce
pucioasi nu i imbri ce scunet din clinti nu i o usuiaie ce mucatul i de vieime nu i o gidilatuia ce c izn i nu i un pat nupi l <)s
In afara Bisericii anglicane baptistul ]ohn Bunyan este exict tipul predicatorului inspaimintat i totodat i fascinat de infern Totui el susine in Treati^e of tht bear of God (1679) ca claca
teama de Dumnezeu e motivata doar prin nelinite la ginclul judecaii lui ea tot nelegiuii ramine i nu schimba inima " Cci nu se ajunge la fiica respectuoasa
Tophet - vrstoarea din apropierea Ierusalimului -
PUNCTl- COMLNh IN PASTORALELE PROTESTANTA SI CATOLICA 229
faa de Dumnezeu decit pe un diurn piesrat cu spaime Ci uii i ali pieclicaton contempoi ini ci el Bum an consider in A Hol} Life (1684) ci stugatele chmnitiloi \csnicii peclcpseloi
imposibili camti \ celoi respini tov naii demoniloi constituie subiecte ce trebuie acles amintite oamenilor pentiu ca ei sa si lepede n ua\ mile Celebi i lucrai e Calatona cretinului (The
Pilgnm s Piogie^ 16^8 1684) nu e\oca mtimphtor h nceput de drum flci ile ce i imemni pe pctoi Chiai de la pi imul capitol Peleiinul numit Ciestmul u a\ ertizeaza pe soie i copii ca
oiaul lor \ a arde ca tm rug aprins de focul clin cer i ca trebuie si plece din el cit mai repede cu putina 101 Dar erorile sint posibile si pe drumul fugii Cretinul se las pclit de Mondenul
nelept caie l ndreapt greit ctre un munte nalt Or din acest munte inesc dmtr o data fulgere si flcri atit de mspaimintatoare incit el se teme sa nu l nghit 102 Aadar zadarnic s a
strduit el sa scape in oi a sau in afara lui de rugurile infernale Totui altele sint operele in cart Bunyan dezvolta cu piedilecie tema infernului
The Iife and Death of Mi Badman (1680) The Grcatness of thc Soul (1683) A Holv Life (1684) si mai iles A few Sighs from Hell (16^8) sint lucrau edificatoaie in aceasti privina In ultima
dintrt, ele p irabola lui Lizar i cea i bogatului ru dau ocazi i de i remnoda cu tiadiia clantesca si ele i i evoca pe damnaii cuprini de spume de tei oi i de chinuri si de rizbunire ' "* Cutate
damnit paie a n ei pmtecelt plin cu smoali si cuprins ele flcri Mai este voibi de fier nroit cu foaie ele bucele de carne smulse cu cleti ncini de di n oh ce toarn plumb topit in gura
cond urmailor de epue pentiu frig m anume pentru ei etc Cei paiasii ele Dumnezeu sint copi fripi pirlii piajii i ars dai nu nimicii cu totul 1 * Bunyan piezinta un caz on^nal de obsesie
i focului analizata de B ichelaicl Ai fi mai bine sa fu sfsiat bucata cu bucata decit damnat Ai i mu bine sa fu cnne broasca moaa arpe Mai bine sa fu orice alta * reatuia de pe lumea asta
clecit sa mori nepocait 10 Aceasta pastorila a Hricii atinge noi culmi in The Life and Death of Mi Badman ( \iata si <f*noartea unui necredincios ) concepui ca un dialog intre Attcntiie i
\iistman Aceti clin uima ilarmat de cuvintele nelinititoare ale vecinului sau exclam i Daca aa cum spui - si acesta i adevrul - pma i numele mfeinului este iit de infucoator ce va fi
fund atunci locul piopnu zis l cazneloi la care sint supuse sufletele dimnailor fr cel mai nuc lagaz i pentru vecie pentru vecie M Revenind pentru o clipa i la A feu Sighs Jrom Hell
constatam ca acest ti att dezvoltai e dup toate apaienele a unei predici publice s a bucurat de un mare succes Intre 1658 i 1797 el a avut cel puin ^ de ediii dintre care doua la Boston m
1708 i 17311
Bunyan face o mrturisii e m acelai timp elocventa i nelinititoare n primele pagini ale lucram Giace Abounding to the Chief of Smnen (1666)
j Cind aveam nou sau zece ani sufletul meu ei a inti o asemenea
restrite incit chiar m timp ce m jucam cu ceilali copii dmtr o data 230 PASTORALA hRICII
c ide im pe ginclun si ei am cupnns de sp urne fui i m i pute i lep ici i totui de picatele mele Di iit de maie ei i dispti nei mei cmd mi _,inde im 11 \ i it i si 11 cei mut idesei doi e im oii si
nu existe infern oii si fiu eu nsumi unul dintie demoni piesupunind ti ei nu s clecit cal u D ic i tot nebun si ijuns in infein mu bine si chinuiesc dec t sa fiu chinuit l08
Supiaeulpabihzarea din fiageda paincie dispeiaiea tentaia sadismului iat ntunecatele orizonturi deschise de acest text deosebit de apasatoi Totui oricare ai fi fost ecuaia sa peisonala
atunci cmcl evoca infernul cu o evidenta predilecie Bunyan se inspira din repeitonul clasic al puntaniloi Muli dintre ei erau conv ini aa cum s a artat m u sus ca ameninaiile i
pedepsele - Baxter o spune - speranele i spaimele pnvitoaie la lumea de apoi smt necesare pentru a urmui bine lumea asta ' 9 Perkins amintete dictonul clupa care drumul spi e cer ti ece
prin infern I0 Edmuncl Calamy n pune pina i pe sfini sa mediteze asupia zilei |udecan i asupra infernului locul caznelor ngrozitoare i fr de sfrit ln Unu ci anglicanul John Donne
insista mai cunnd asupra aspectului psihologic al pedepsei cu infernul pi nare i de Dumnezeu Pentru l horn s GoocKvm de exemplu chiai cunoasteiea formidabilei absene piovoaca gioazi
uilete si gemete '
Dai cea mai mare parte a piedicatoiilor puntani keach Sibbes Biomley Love etc atunci cmd \orbesc ele infein detaliaz suteinele fizice si aciunea focului a meicutului i a pucioasei 1 ^
ehinunle de ntdesens ele dincolo de moi mint ifirma Samuel Hieion neputind fi nelese si inc i i mai puin inelul Ut "* Acelai Hieion pioceelincl ex ict ea piedicatom catolici dezvolta m
faa ascultatuliloi si c u icteiul deosebit dt inspaimintatoi al cuvintului niciodat " In cuisul unei piedici funebte Diniel Featley n invita pe oimenii cu judecit c ire l asculta si se gin deasca
la sfiitul loi nainte de a fi prea tnziu si si ilea^i de pe acum intie eteina primasata a lui Dumnezeu i muei de toc si pucioasa m eiie s azMihti damnaii in tovaiasia diavolului si i
slujitorilor lui Fumul chinunloi loi uica i va uica mei eu mei eu si ei n au odihna nici zi nici noapte ' O culme a acestui tip de piedici a fost Uinsa de ngonstul Chiistophei Love cmd declara
mti o zi Chiai clica cineva ar a\ ea lunb| oameniloi i a ingenlor si tot i ai fi imposibil sa explice extiemi suteimt a unui suflet chinuit [in infern] Daca ntreg pamintul ar fi de hntie dac
toata apa mani ai fi cerneala daca toate pi mtele ce eiesc din sol ai fi pene si daca ai fi atiia scmtori eite fne de nisip pe taimul mani i tot n ai fi de ajuns pentiu a desene ehinunle din mfem '
Inconv ementul antologuloi i al unei piezentaii tematice este ev ident aintii ea pioiectorului asupia unui subiect limitat izolmdu l de context Oi ai fi gieit sa ciedem ca fie i la puiitam
predicarea face din mfem o tema prefereniala Reacionind in aceasta piivmti contta istoiiogiafiei anteiloare Babette M Levv/ noteaz Data fund cantitatea de predici pionunate in Noua
Anglie intre 1620 i 1670 infioiatoaiele descrieri ale sorii condamnailor nu smt frecvente cel puin n piedicile tiprite llfi
PUNCTF COMUNt IN PASTORAIH.F PROTFSTANTA 1 CVTOLICA ?31
Este iclevii u c i lucrurile s iu schimbat puin atunci cmd pieclic itom si ui d it se ima ca ngidit ne i moi ila a locuitorilor se mdep im de stilul prinilor ptlenni Conclu/ii este ci studiul
pistorilei fricii pe teien protest mt ei si pe cel catolic nu tiebuie si ramin i cknr pii/omer i texteloi eonsicrite exclusiv infernului sau moitn
L i fel de impoinnte i de dramatice smt multiplele apelun 11 neces irul elispiet fita ele lume un ilt termen comun al pastoialelor catolica si protestani care se refereau necontenit la citastrof
i dinii cea a pcatului ongimr In Germania secolului XVI Sententiae puerilei n nvau pe scol in formule ca Homo ad calamitatem nascitur (omul se nate intru nefericire) sau Hominis
cor ev natura ^ua mahim (inima omului e rea de la nitura) sau Homo ^ibi ipsi calarmtatum auctor (omu\ e autorul pro priului sau clezastiu) ete ' 9 Predicind mtr o duminica pe baza unui
pasaj din Luca (7 117) episodul consolator chca se poate spune aa al fiului vduvei lui Nam Johann Gerhardt impune publicului o predici despre mo irte ace iti fnncl ea nsi precedat
ele necazurile vieii O ntreaga piitt a omiliei dezbate aadar aceasta ultimi tema cu acumulare i afir minloi tncliionil constitutive discursului despre contemplu** mundi si amintirea
cititelor obinuite scoase din Iov Ecclesiastic si din sfntul Bernaid Omul declara el clupa atiia alii se mste pentru i suferi el ti ueste eu teann este mpovrat ele infirmitii l n jug pre i greu
ipasi isupri fiilor lui Aclam de la ieirea elin pintecele mamei pina m ziua ngropciunii in pamintul mami Smtem pui la munca si expui acei denteloi boliloi srciei gnjiloi nelinitii fricii
Ce srmana ce j Unica i ice ista vi ia 12
(ean Aindt cel mai citit dup Luthei dintre teologii ev mghehci insista in icpetite imduii m lucrrile sale asupra dispietului fata ele lume In brosuia larg difuzata intitulata De la Rcqeneration
el arata cititorului c i motennea primita de om de la Aclam prin vechea nateie sau naterea n iturala e cea mai rea dintre toate relele aeliea picatul cai e atrage dup el nelegiuirea mima
suferina momea diavolul infernul si damnuea l DL VLIO Chn^tiano cel mu celebru tratat al lui Amdt l nde imna pe credincios sa clispieuiasca lumea dup exemplul lui Hnstos si sa si ui
ase i viaa din lumea asti ' In mod gritor unul din capitolele crii e constituit dmtr o Oratiopro contemplu miindi fcuta din sentine biblice puse cap la cap Ah1 Cit am iubit deertciunea
lumii acesteia care se trece ea o floaie se usuc precum finul i dispare ca umbra 1 Ah1 De ce mi am dat diagostei i inima acelor lucruri inutile i trectoare umbrei fr suflet si neantului' 1
Ah1 Cite suferine durea griji si supiran n am ineeicat pentru lueiun nefolositoare i fr nici un citig pentru sufletul meu nemuntor 1 Unde s acum glorii si mreia lui Solomon5 S au trecut
ea floarea I2' O levenue m fora a vechii ntrebri Lbi \unt' Asemenea evocri ne fac sa nelegem i o alta exprimare dura a lui Arndt Cei ce nu se consacra meditaiei asupra nimicniciei
lumii i asupra morii se tvlesc in teorii ca porcii n noroi 124 232
PASTORALA PRICII
Deertciunea deei tciunilor aceasta comingeie este omniprezenta n epoca clasica n pastoiala protestanta de limba fianceza lean Daille si Chailes Diclincouit amintesc si unul si cel ilalt eiedineioiloi din
templul ele la Chaienton ca \ntunle i tuitunile de pe maiea zbuciumata a lumii lo\ esc \asul nostiu pna se spaige Tot ce exista sub soaie nu i decit supaiare i mcinare a spiritului carnea e ca uuba ui
grandoarea ca floaiea de pe cmp i cea mai frumoasa dintic zilele noastie nu i clecit necaz i sufeiina 12"
i mai revelatoi t un discurs anonim despie Dispreul faa de lume, publicat fr precizarea editorului n 1612 i minat ntre altele, de o meditaie refentoaie la regretul morii unei peisoane iubite 126 O
adnotare manuscnsa atribuie ansamblul lucram lui Drehncourt Totui nu poate fi vorba de Charles Drehncourt care n 1612 n avea dect aptespiezece ani Pe de alta parte meditaia e icdactata de soul Manei
Perrm moarta n 1610 Orice ar fi, lucrarea iese de sub o pana protestanta, clar ar putea aparine autoiului Imitaiei Opoziia dintre carne i spirit ceititu-dinea ca totul merge prost pe pamnt ndemnul de a
considera ca aleigam cu toii spre ruina noastr p" sint locui i comune ale acestui discurs ce repeta clupa altele o suta ca viaa nu i altceva dcct o venica suferina 12X Principala bintfaceie a vntun este (deci)
dispreul faa ele aceasta viaa U9 Antropole>gia angelica a Pumiloi din deeit i a calu grilor elin F\ul Mediu iese din nou la iveala Autoiul i ataca pe cei care n loc sa se transfoime n ngeri se tianstoima
n fiaie m i ndeamn eneigic Sus1 sa nu ne eoborm spiiitul pentiu lueiun muntoare sa ne piegatim pentiu despainea de pamnt sa nu mai lespiram dect vem cie M1 sa declaram rzboi trupului H> Si nu
iubim deloc lumea nici luci urile de pe lumea asta lumea tiece eu poftele ei H1 Aceasta ultima formula dovedete nc o data alunecai ea clasica ele la un sens la altul al euvntului lume n concluzie se ajunge
la un discurs ce nu ine cont de relativ de schimbare i ele cele tiupeti Ce \ezi elintr un om' Un trup hrav supus la mu ele beteugul! n el sufletul nu i gizduit eleet temporar si nu lamne eleet foiat E o
locuina nchinata din caie va trebui sa se mute end suna ceasul 1Vl Se ajunge logic ea i la episcopul Codeau sa se letuze nduioai ea la moaitea copiilor
i ai pieidut copiii dai oaie nu Dumnezeu ti i a elat 51 tot el i a luat clin lumea ista' Nu se nascuseia pentiu a inun' tiau mai punn muiitoii ca alii din cei elui zilnic la gioipi' t oaie un luciu nou ca l ia moaitei
pe un copil'' Din tine caie eti muiitoi se puteau nate copii nemuntoti' 1
Nu-i o luine sa veii attea lacnmi atunci cinei suflete piei felicite snt acum pat te elin eteinifite cnel ele au muiit pentiu lumea asta ca sa tiaiasca cu Dumnezeii'' Ce i ehept te bucuiai ele ei nutieai spetana
ca-ti voi fi spnjin la batinee i ca le vei las a\enle tale dai Dumnezeu nu i ciease din motive atit de nentemeiate meschine i parnnteti 1V>
Dup un astfel de citat nu ne mai mira sa gsim dispreul faa de lume (contemptus mundi) n predicarea de tendina puritana Un predicator
PUNCTF COMUNE N PASTORAI Hh PROTFSTANTA I CATOLICA 233
declara Cum spune un pioverb omul nu-i dect o pictura ele apa cnd sus cnel jos E ca o planta ce se ofilete uoi o floaie ce se vestejete un tuni ce se risipete un pi if icpeele spulbei U o umbia degiaba
steaisa 1V> inepuizabila repetate a aceloiasi eompaiatn Henrv Smith reia pe cont piopuu obositorul refren Lbt /n/'l'r si compaia la rnclu i viata cu vntul ce bate i cu aburul efemei HS Samuel Hieion caznd n
pesimism vede n natura umana un amestec de stricciune i ele moarte uncie nu gseti nimic altceva dect ru i cruia i se datoieaza nimicirea noastr H9 Rieharcl Sibbes i nsuete vechea sentina mai
mult face ziua morii eleet cea n care ne-am nscut H0 i ne ndeamn sa consideram ca nu sntein fcui pentai viaa asta i ca nu vom trai ntotdeauna aici Nici copilul din pntecele mamei nu i fcut pentru
viata aceasta Sntem sortii unei alte viei 141 Featley are un pasaj destul ele interesant despre zdrnicia vieii
Omul spune el e ca o minge de tenis trimisa dmtr un perete n altul pentru ca e aruncat de la un necaz la altul de la o grija la alta De aceea l i numeau anticii jucria zeilor (Indii'; deorum) Trufia tinereii
urmeaz neroziei din copilrie ambiia vrstei aelulte urmeaz nebuniilor tinereii apoi spaimele morii se apropie eu repeziciune Cursa vieii e o sueee siune ele slbiciuni cdem din relele exteiioart n relele
inteiioare din boala in pcat i invers meigem din fiica n necaz i din nee iz in fiica '""' Richaid Baxter n sfirsit - clar lista ar putea fi extinsa - leag stnns judecata pesimista asupia omului ele eonstataiea
variabihtatn i a nestate)!meiei acestuia ntr adev ir tnsta expeiienta a acestor timpuii a fcut sa mi seada ncrederea in om i sa mi reconsider apreeieiilc asupra eeloi mai buni l vad pe om e i pe un luciu att
de bicisnic ele uuratic i ele nestatornic ca pe o fiint i atit de schimbtoare n spaimele si n afeciunile sale neit mciodati nu voi mai putea numi pe cineva piieten ba chiai mi voi nchipui ea mi poate
deveni mai degrab duman m Aceste fraze hguieaza ntr un text leclaetat special pentru femeile saimane i pentiu taiann faia tiina ele cite Dai mizantropia era n logica unui contemplu** mitndi fondat pe
ee>nvmgeiea lautatn totale a omului
Sa luam i ele la Aithur Dcnt o tnacla (atribuita ele el unui teolog) toane
isemanate>are eu cea a lui Plebeiio din Za Cele^tine1^ Lucrarea lui Aithur Dent The Plaine \lan\ Pathua\ to Heaien (1601) se numai a pnntre cele mai celebre cii leligioase din Anglia secolului XVII Citim
aici
Lume i e un oce m ele sticli un spect icol cate nu i bucui i eleet pe n m i un teatiu l deeit iciuniloi un lahnint de gieeh un ibis ele necazun o cocini ele obseenit ii ovale i plingem unteitiu l nenoio einloi
un nu de laciimi oplufoimi i insehtoiuloi o colivie eu bufnite o vizuina cu scoipiom un vutej de p isium o comedie pioasta o nebunie nel itoaie pentiu ca acolo unele sint bucuiii filse sint i ti istei ade\ uate
La bucuni nesiguie eluieu nendoielnice la piospent ie schimbatoaie mihnne duiabila 11 bucui ie scurta - ti istee ndelungata ' ""
Se va spune ca puritanii i au fcut o specialitate dmtr-un astfel de limbaj n Insulele britanice n secolele XYI-XVII' Ar fi o eroare Anglicanul 234
PASTORALA FRICII
John Donne i consacrat mai multe predici mihninloi vieii si condiiei snmine a omului Intr o zi el declari publicului sau ca omul este lecept icului si occ inul tuturor nenoiocinlor Focul leuil
ap i si p iminu l nu smt elementele omului Aceti i se definesc m u degiaba pun elegiaci n c inteiioaia si \iolenta exterioara duieie coiporali si imnaciune a inimii si clesi el poate h nimicit de
acestea el nu se constituie clecit pun ele Oratoiui continua afirmind ca omul nu i decit strigat si nimicnicie ele aceea ipa el la venirea pe lume 14' Wesley ca si Donne refuza concepia
dramatica a predestinam preferata de calviniti i el le deschidea credin cioilor perspective relativ optimiste cu condiia ca ei sa se pocaiasca dar predicile lui dovedesc ca rammea tributar
discursului tradiional asupra dispreului faa de lume Doua din predicile lui pun ntrebarea Ce e omul' O alta explica in ce sens trebuie sa prsim lumea O a patra trateaz despre nebunia
lumii iar o a cincea afirm ca viaa e un vis 14
21
ESCATOLOGIA l PREDESTINAREA
Scadene apropiate
Paginile precedente au izolat in interiorul pastoralei fricii puncte comune ale predicanlor catolica si protestanta Sa evideniem acum eloua caraete nstici protestante discursul escatologic si
angoasa legata de predestm ire Desigur nu e vorba de a face elin una sau din cealalt exclusivii ii proprii Reformei In rile catolice se mai vorbea elupa cum am vzut de judecata de apoi
si se predica doctrina micului numr de ilesi Dar dup intervenia lui Luther timp de un secol i jumtate insistenta asupra apropiatelor scadene escatologice a devenit tot mai marcata in
propovaduinle pasto nlor protestani ndeosebi in Germania si Anglia Pe ele alta parte doctrina servului arbitru nsuit eunnd de toi e ilvimtn coninea ea nsi o serioasa ncrcatul a de
nelinite cine pute i fi sigur ea vi fi pi intre ilesi' In bnca in Occident am abord U deja tema escatologici reformate As viea mai cu seama sa sublime? aici atmosfen obsidionala care a permis
relansarea temerilor si a ateptrilor deja vechi si a dus la paroxism un discurs in care se conjugau fncile ameninrile si speianele Cind mentali iei obsidionala se instaureazi mtr un
individ s u o colectivitate exista uscul de a deveni ei atit mai amenintor si mai exaltat eu cit te simi mai slab iar lupta impotma adversanlor pare mai inegila In Germima seeo lului XVI
situaia s a verific U mai ales m cuvintele si aciunile lui Thomas Muntzei (intre 1~>20 \~~>2~>) si in cele ale lui lan de Leycia m 1~>34 1~>3~> Ptruni de milenansm eonsidennelu se
drept noi profei convini ca in lumea cretina a timp ilui lor ipam se mperecheau la giamada eu erpii si i nul si celalalt la un interval de zece ani \ or sa instaureze imp naia lui Dumnezeu
pe pamint ceea ce va aduce sfrsitul stricciunii al mpilam si al oricrei discordii Pi smt contieni de enormitatea ntreprinderii intrucit trebuie sa rstoarne ntreaga oi dine politica si soci
ila De unde si convin Oerea lor ca alesn tiebuie sa recurg la violenta Ei proclama ca in Deuteionom (13 6) ea vrjmaii n au dreptul sa triasc si inteiprete iza mtr un sens literal veisetul lui
Luca 19 27 Cit despre acei vrijmii ai mei ( ) aducei i ncoace si tiai i naintea mea Aadar disproporia dintre mijloace i obiective ajunge aici sursa ele exaltare si violena Numeroii Ilie
din secolul XVI anuna si vor sa grbeasc - haosul devastator ce se va sfri o data cu instaurarea unui nou paradis terestru Ei PASTORAIA FRICII
nu se ndoiesc de ijutorul eficace l lui Dumnezeu cai e i a rsturnat pe cti tiu tle pe tionul loi si i i ndicit pe sumam Aceste ideologii extremiste sint ci nite lupte cuc peimit sa se obseive ci
inti un
fleizi fuci pun igttsivitate si compense iz \ umhiele piezentului CLI lumina vntoiului
Aceasta analiza ne ijuta sa nelegem numeroasele piedici protest mtc ce anuntui citdmciosiloi apropiatul sfrit al lumii perspectiva teionzanta pentru pctoi orizont exaltant pentru alei
Cel mai adesea piedicarei (totui cu excepii pe care le vom sublinia) se ndeprta de schema milenanst i i nu profetiza nici o mprie a lui Dumnezeu pe pamint Ea nu evoc i explicit dtcit
judecata de apoi Or ce se afla in planul secund l acestor ameninau dublate de o imensa sperana pentiu predestinai ' O mare frica provenita dmtr un sumbru diagnostic asupra prezentului
Istoriografia desluete din ce in ce mai bine aspectul escatologic al Reformei protestante care nu nceteaz totui a surprinde Am afirmat mai nainte' ca unu umaniti ca Guillaume Bude
asociau elogiul ren isterii httreloi si artcloi cu convingerea ca totul merge din ce in ce mai ru si ca sfritul lumii e ipioapt O constatare piralela se impune si in ceea ce i pnvcstt pe cei mai
muli reform Uon Luther Melanchthon geogriful Cinon si un mare numr de predicatori lutermi au afirmat de a lungul secolului XVI ci u si mai tirziu ca ne apropiem de sfritul istoriei si
ca ziua judecaii e iminent i Dar in acelai timp ei se ocupau ictiv de instiuirea si de educaia tinenloi Putem ncerca sa rezolvam coni idicia dintre cele doua atitudini spumnd ca fondatorii
piotestantismului nu voiau sa ramina cu hi aele mciucisite asteptind ultima zi si ca ei nelegeau sa dea copiilor naintea icestui termen o buna formaie lehgio s i si moiala Dar istoricul
trebuie oaie si fie piea cartezian' Nu e mai bine sa admitem coexistena contiaruloi m colectiviti ca si in indivizi' Fiecaie dintre noi e in contiadictie cu sine nsui e ceea ce face bogaii
omului i ceea ce face din istoiiogiahe o piofesiunt pasionanta
Luther si discipolii s u din Geimmia au ncercat doua feluri de frici insepaiabile unul de celilalt Pe de o paite ei erau ingiozii de starea piezenta a luciunloi in lumea cretina a timpului loi si
dup aceasta constatare au conchis ca nmulirea pac ielor nu putea cluce decit la catastiofa i eliberai ea finale Pe de alta parte ei ei au mai mult decit Muntzer i anabaptitn din Westfalia
contieni de situaia loi de refoi maton in contextul epocii se simeau nconjurai de numeiosi dumani L au identificat pe Satan diept responsabil de cele doua categorii de pericole i drept
principal strateg care i dispunea pionii pe eichierul terestru pentru a captura maximum de suflete nainte de sfritul timpuiilor ncerca unforcing final nainte de a fi nchis pentiu venicie
neputincios in hul internului Un pastor clin Berlin le spunea asculttorilor Demonul vazind ca lumea imbatrmete se stiaduiete din rsputeri sa adoarm constana oamenilor ca sa moara
negreit in pcatele lor
FSCATOLOGIA SI PREDESTINRI-A 237
Pentiu ca am avut deja ocizia s o f ic nu voi mai insista din nou asupia puteinicului sentiment de stinjeneili ncerc it de elita germ m i clin secolul XVI In schimb trebuie si subliniez ci li
vremea lesptctiv i locul icorclit de htcrituri piotestinta demonului pnncipele acestei lumi \iajitonei bhsfemiiloi inepuizabilei dcscncri a \iciiloi epocii cazunloi monstruoase prezicerilor
alaimmtt nu poate fi neles decit daci l isociem prevestmlor escatologice convingerii ci Antihrist a venit dc)a si certitudinii ci istoria umana se apropie de sfrsit Pctoii trebuiau trezii
reamintindu le nencetat ca sorocul e de icum aproape Acest discurs teronzint avea totui i un aspect consolator cei drepi i vor vedea in cunnd sfritul angoaselor i al fricii
Acest lucru o data reamintit a vrea cu deosebire sa pun in lumina fragilitatea Reformei in Germania i in Europa - m secolul XVI i in prima jumtate a secolului XVII Beneficiind de
distanarea necesara tim ca protestantismul reuete sa se implanteze solid mtr o buna jumtate a Europei D ir contemporanii lui Luther i cei ai Rzboiului de Treizeci de ani nu erau deloc
siguri de aceasta victorie pariala Protestanii au avut multa vreme senoase motive sa se teatru de nbuirea vocilor cvan ghehce Meninere i Reformei Iutei ane in Europi germanici n i
devenit un fapt citat o data cu tiatatelc din Westfalia (1648) Pericolul unu contra U )c catolic s i piofilat iproipe tniedi U de uncie i frica ncmtt meiata ele iezuii In cei de a doua jumtate i
secolului XVI cinci in Germania ei a pace recucerirea romma prindea contur in grile de Jos si in Frni m timp ce Spania st prezeni drept cea mai mare puteie clin lume Apoi in cursul
Rzboiului de Treizeci de ani sortii de izbind i ui prut sa ncline de mai multe ori m favoaiea armatelor catolice La caie se idau^au imeninare i uica m Europa ceni iii disensiunile dmtie
protes tanti leveninle la leligii tradiionala pe scuit suficiente motive pentiu Iutei ani si se teama ele eecul ntreprindem lor
Peisistenta situaie de cetate asediata explica atacurile pe toate cult. ile scriitorilor i predicatorilor evanghelici impotuva diveriloi \iajmasi u lui Dumnezeu Luther l calificase pe pipa
printre alte injurii diept puicel al diavolului mesa drept o nascociie a infernului intrai ea in oiclinele calugaiesti diept infieiare cu semnul fiaiei de care se vorbete m Apocalipsa Cmtece
pamflete farse si predici reluau la nesfisit iceleasi acuze care l asociau pe papa cu Antihustul i demonii mtr un discuis escatologic care nu era doar un act de propigandi ci expuma chiai si
prin exageiaule sale convingerea iminente i marilor scadene O comedie compusa pe la 152-> Le Chat qm tirc l pune pe scena pe Luthei tiagind de o coarda pe caie dumanii si Eck
Murner etc ncearc s o retina Reformatorul declara Vreau sJ m joc cu Antihnst ele a motanul care tr ige Pentru i mi susine cauza nu te am decit pe tine Doamne chagostea ta e unicul meu
sprijin Papa are numeroi ostai cci el comanda armata infernului Risc totul mti o astfel de lupta Dai Doamne tu vei fi cu mine 7 Thomas Kirchmaier poreclit Naegeorgius predicator 238
PASTORALA PRICII
din Thurmgn i fost m secolul XVI tel mu productiv dintre drimaturgii protestinti Piesi si Pammachin* (15^8) tiidusi m germana m anul urmtor piezinti tricluej pipei Pammichius ene l
icnciga pe Hnstos se pune m slujba lui Satan si v re i s i l ai igi si pe imp u u in apostazia sa Dat Isus redreseaz situaia trimiindu 11i Wittenberg pe Pavel m companii Adevrului In
prefaa la tiaducerea germ in i se afirma ca doctrina papei este o miravie o blasfemie infernala si diabolica i >r pipa e un Antihrist blestemat si damnat *
In 1555 fostul clugr franciscan Burckhard Waldis publica in limba german sub titlul Rime burleti o alta lucrare scrisa in latina de Thomas Kirchmaier consacrat regatului papist si
moravurilor papei In ea se afirm mai ales ca religia Turcilor e superioara celei a papistailor i ca turcul are mai mult respect pentru Dumnezeu decit toi papistasu luai la un loc 9 Rimele
burleti au avut cinci ediii in douzeci de ani (1555 1575) Pamfletele polemistului Jean Fischart din anii 1570 nu s mai puin violente contra papalitii fondate de diavol si contra Micit
tichii ptrate a iezuitului Papa e descris ca un arlatan mirav si un felcer vulgar Intr o epoca in care vezi peste tot cazuri monstruoase semn evident ca totul merge ru i ca Dumnezeu e
mimos Fischart ne asigura ca adevrata supra minune e acest mieluel de mare fiara aezata pe tron prostituata din Babilon adus i la Rom i de diavol pianjenul veninos i vrjitoarea fatala
Fisc.h irt asociaz mtr o aceeai acuza papismul pe evrei si pe vrjitoare mbinare caracteristica pentru escatologia protestanta de atunci
Predicatorul Barthelemy Rmgwaldt ele la sfrsitul secolului XVI este un bun repiezentant al acestei categorii ele pastori luterani ce dephng corupia generala denuna papalitatea i amintesc
sfiritul timpurilor In poemul sau Die lutei Wahrheit (Adci aratul adeiai 1585) autorul vede cum vin ultimele clipe ale lumii Nu se mai poate speri nici o mbuna taire Cartea a a\ut
paisprezece ediii intre 1585 si 1610 Intr o alta piesa Chnfthche Warnung da, treuen bckait (Ai t momentul cretin al eilavio^ului hckart 1588) Rmgwaldt martunseste cu tristee Nu rimele
mele nu voi reui sa smulg lumea din clisa diavolului FI ncearc sa i impresioneze pe pctoi cu o desciieie loazmea a infernului evoca nu fr melancolie vremurile bune ele altdat
ale catolicismului dar nu l iar! i nici pe Antihnstul de la Roma aceasta hido isa crisalida a di ivolului
Atacurile giupate contra numeroilor dumani eaie asalteaz cetatea luterana sint evidente la nceputul unei culegeri de fabule publicate in 1580 aceea a predicatorului Erasmus Albeius Daf
Buch ion cler Tugent und Wei^bait (Cartea ut tutu i a nelepciunii) In aceasta lucrare destinata colarilor autorul explica mtr adevr ca diavolul i are si el fabulele sale cele inventate de
predicatoin si calugaiu papistasi Coranul lui Mahomed i povestirile talmudice ale evreilor ele nu folosesc la nimic altceva decit la creterea mpriei diavolului i la ndeprtarea
oamenilor de Dumnezeu i de adevr 12 Pe urmele lui Luther predicatoni evanghelici
hSCATOIOGIA 51 PRH5FSTINAREA
239
pleaei la rizboi conii evreilor si a turciloi Intr o piedica duminicala publicai in 1564 Johann Spingebeig piochma Fari nici o meloiali evieu smt oameni netiebnici si mtotdeiuna gin si c
ilomnieze Ei n ui domiciliu fix nici pimintuii si oiice fu ele na din mbrac imintea lor este produsul blestem iei lor lacomii si al c imetei Ce i m u maie clonnt i a loi ar fi ca nici un cretin s
nu suprnietuiasca Nu exista pe lume o ias mai blestemata mai aducatoaie de rele m u ciuda si mii periculoasa ca a lor 3
Tot cim pe atunci se publica la Nurnberg operele in limba l Uina ale lui Regius Urbanus Autoiul ne ndeamn e vorba iari de o predica s i inem cont de faptul ca turcii sint o ntruchipare
a lui Satan mtrucit sint instrumentele lui preferate i credincioase i u ndeplinesc toate dorinele Atit de mare i ura lor mpotriva cretinilor incit sint gata s suporte toate nenorocirile i
toate dezastrele - foame frig dureri plgi lovituri rnii chiai moartea numai sa le fac ru Victorioi ei strpung i mcelresc tineri si batrmi femei i copii spinteca femeile nsrcinate trag
in teapa i pun in vii ful unor pari ascuii fetui sau copilai
Dumanii Evangheliei sint deci de mai multe feluri i in plus ei n au fost niciodat atit de numeroi aceasta e convingerea exprimata de nenumrate ori de ctre pieclicatoru luterani din
secolul XVI si din prima jumtate a secolului XVII Dictnch Veit ale carul predici sint publicate in 1549 asaza cu hotanre papalitatea in fruntea vrjmailor lui Hnstos dar n adaug pe evrei
pe anabaptiti i pe calviniti Regius Urbanus e si el convins ca Satan asmute toate sectele contra luteranilor i in special pe inabaptiti Hesshusius se folosete de parabola neghinei pentru a
identifica toate buruienile care au crescut odinioar i se nasc in vreme i sa in interiorul Bisericii ?wingh t alvin i anabaptitn figureaz pe aceasta ultima lista i predicatorul amintete
ptoverbul Cmd Dumnezeu constru ieste o biserica diavolul ridica alatuu o casa de uigaciuni ' Intr o comedie in limba latina Pha^ma prezentata la Tubingen in 1580 in faa unei ah pline ele
principi si de seniori tradusa apoi de dou \ ori in germana Luther si Brenz polemizeaz contra lui Zwingh Beze si Cirlstaclt Diavolul trage m infern nu numai pe pipa tlai si pe toi cei ce se
ndeprteaz de ortodoxia evanghelica lh O comedie spmtuala a unui diacon Martin Rmckhait jucata dt_ elevi m 1613 si intitulata Cavalerul cretin din hi^leben l prezint pe Luthei ca pe un
vajnic rzboinic care i nimicete pe toi dumanii lui Dumnezeu adic pt papa pe sacramentan zwtnglieni calvimsti i pe toi falsn frai Toi aceti pseudo cretini sint considerai vipeie i
acuzai ca vars contra lui Isus i a Manei un torent de pucioasa inteinali 19
Aceste mrturii caroia le putem adaug si altele arata c luteiann nu se simeau nici chiai in Germania pe poziii de for i asta cu atit mai mult cu cit dup ce au tiecut primul oc i
entuziasmul inceputuiilor Reformei impactul tiecutului si contraataculile Romei icaduc un anumit numr de oameni in intenorul confesiunii tradiionale Acest aspect al situaiei religioase
de regul puin scos in eviden ment a fi notat 240 PASTORALA FRICII
Brenz const Ha mu o predic i Printre cei ce iu primit E\ ms,heli i smt unu cate vazind piospent iea idol unei papale st mtoic la e i 2 In anii 1->60 fostul prtot Regius Libanus se stiaduieste si
leiduc i li Iutei inism decline ic>sii ademenii de irgumentele citohce si le spune Trebuie sa inem cu tai ie la doci m noistri Daci papistasn reuesc sa semene ndoiala sintem pierdui S a
mtimplat deja ca unu caie ni s iu alturat sa se intoiica napoi ' Cit despre Hesshusius el e un martor intnst U al dezicerilor din nndul nobilimii germane i scrie in 1581 Smt unu nobili ale
caroi nume le cunoatem care au studiat la Wittenberg i iu ascultat un an ntreg pe Martin Luther i pe Phillipe [Melanchthon] i au acceptat adevrul Evangheliei Dar mclata ce au obinut
un canonicat vreo ab iie bogata sau un episcopat mai puternic - la Augsburg sau la Wurtzburg - repede s au lepdat de Evanghelie au luat loc la masa lui Antihrist si au reczut sub jugul lui
Satan u
In sfrit predicatorii noteaz cu tristee ca doci m justificam prin credina i a ncurajat pe oameni sa se poarte unt pentru ca oricum considera ei vor fi salvai si ca indiferena in materie de
religie ia amploare Dup ce i a nfierat pe cei ce se ntorc la papism Brenz adaug Alii trec de i dreptul la ateism Ei afirma ca si vechii si nou preoi ar trebui spinzuni de cop ici de a lungul
drumului i In alt \ paite ci n ataca pe prinii c irora nu le e ruine sa declare in pi bhc si in familie ca tot ce se spune la bisenca i in predici n are nici o importanta Hesshusius n atac i far i
deosebire pe toi cei ce prsesc Biserica se ntorc la pagmism si necredina la orbirea papista sau fondeaz secte noi curata nebunie 2 Aceasta afirmaie e precizata si mtr o alta piedica puni
o constat ire ce ne poate mira dei menta atenii istoricul u Cea mai mare pirte dintre oameni nu cted in nvierea morilor 2
Atite i indicii acumulate atitea pericole de nfruntat a f ic pe lepre zentantn de seama ai luteranismului sa l \acla pe S nan peste tot Fste cazul lui Dietnch Veit itunci cinci n pune in garda pe
ce pn contia putem si pioximitin diavoli lui Sa nu crezi ca daca u fost botezat si ti u pus
ncrederea in Domnul tiu
;Hi
tos ele acum eti in siguiana si nu i
imaginezi ca diavolul e la o mie de mile de tine Nici vorba ci e ehiai ling tine m perm menta e iu dumanul tie ca sintem pe ttienil lui de vinatoare Din cauza picatului demonul a devenit
prinul si D imnezeul acestei lumi Lrbanus Regius confirma declannd Sitan e maie meter si inventator T mu de iretlicuri Cind promite cinci amenina i spciit Ne ataca din fata din spate si
din toate prile s
Ofensiva s itanica dezlanuindu se cu atita violenta nu este peimisi nici o ndoi ila mai ele supliciu e iminent Germania va fi naintea tutuior exemplul miniei lui Dumnezeu peste ntreg
pamintul Astfel profetizeaz Johann Brenz in omiliile pronunate in anii 1537 1552 ntregul discul s luterin clin secolul XVI eia nesat de anunuri escatologice 1 Osi inclei scrie o cite
ntreaga - publicata in 1544 - pentiu a demonstra ca oricare ar fi modul de calcul adoptat sfritul lumii nu va veni dup 1672 31 Hesshusius constata ca frica e prezenta mai mult ca oncmd
FSCATOLOGIA I PRFDFSTINARFA ?41
prmtie oameni ei constituie semnul cel mu ru ci juclec Ui de apoi e foarte iproipe 3 Pieclicitoiul Gigas ale cai ui predici iu fost public ie in l->82 ne isigui i e i ultimul mileniu \ sosit si c i
ci nu v i trece pina la c ipit pentru ci aa cum zice Hnstos icleviii.il nsui viemei s a scuitit Ultimul potop cel de foc nu poate ti clespaitit prea mult ele patimile noului Adam Isus Hnstos
Doctorul Luther e fira nici o ndoiala cel de l treilea i ultimul Ihe etc 33
Aceste declaraii ce concorda cu altele extrem de numeroase nu au de ce sa ne surprind Ele evideniaz mai ales respingerea plina de indignare de ctre protestani a calendarului lui
Grigore XIII care dovedea m ochii lor ca papa nu credea in sfrsitul lumii 3'1 In schimb e mai puin cunoscuta prelungirea tensiunii escatologice in Germania in prima jumtate a seco lului
XVII Jubileul Reformei (in 1617) i Rzboiul de Treizeci de ani (1616 1648) n explica meninerea sau reactivare i Deja menionat de Janssen 3 rolul jubileului din 1617 a fost recent pus in
lumina de ctre Bernard Vogler care subliniaz explozia cu aceasti ocazie alturi de sentimente de bucurie a unui violent antipipism si i unui ovinism brut ndeosebi in cele 46 de culegeri
ele predici editate in Imperiu intre 16171618 Se vorbe i cu pnsosin i ele tirani i anticretina i Romei despre papi ci larva a elnvolului despre selivia in Egipt despre Moloh si prostituata clin
Babilon Manifestrile centenarului au du nastcic in locali tatilc mixte la un climat cit rzboi civil exicerbat in euiinel ele Rzboiul ele Treizeci de am Apocalipsul ti \ m 11 mult ca niciodat
la oidmt i zilei3
nelegem acum cuvintele lui Johann C erhuelt dmtr o piedica din i doua duminica a I ostului Crciunului Aa cum la oim l in virsta totul slbete si se ubrezete privirea se mtuntta
picioarele st mpleticesc forele se pierd mintea se tulbuia la fel cmd se v i apropia sfrsiti l lumii soirele si luna vor pali pamintul se v i cutienura puteiile vazdu hunloi vor fi Z,udi ie elin
temelii oamenii se vor usca ele suprare Ne am putea gineli ca aceste preziceri banale ni vestesc neap irat un deznodamint apiopiat Dai contmuindu si idcea si dup ce a detaliat elifeiitele
semne ale sfnsitului lumii in cer pe pamint i pe ape Gerhudt pretizeaza auditoialui Toate aceste semne se itpeta zilnic sub ochii notri pentru a ne sili sa nelegem ca ziu i Domnului e
aproape Oare n au avut loc atitea gioaznice eclipse' N a aprut in 1572 o noua stea pe cer Cine se mai poate ndoi ca ea a anunat ultim i v emit a lui Hnstos tot aa cum o stea a apaiut pe cer
la naterea lui Nu smt acestei luciuii triste si tulburtoare' Nu v etlei ca oamenii smt nelinitii C i foiele loi slbesc din cauzi supai am Cerul s a nchis pentiu noi doar pamintul ne primete
iat ceea ce pentiti noi e mai mult o dorina elecit e expenena i atunci sa ne ferim i zice ca sluga cea lea ca Stapinul mei intime sa vina (Mat 24 48) Sa zicem mai bine iat Judecatoii l este
chi n lansa (latov 5 9) 3
Dedicaia culegem in care se gsete aceasta piedica e elin 1634 Ceva mai devreme - m 1625 - apaiuse prima ediie a luciani De Vero Chn^tiano de Johann Arndt (f 1621) despre care se
spune ca s a bucurat de un 242 PASTORALA I RICII
succes duiabil m Geimint si ca l a marcat puternic pe Spener Inc i din pietata cititoiul este pus m fai evidentei unui sfisit l lumii iminent
Modul de \iiti ictu l Alicit si lipsit de ciedmti nu numii ci e cliimetiil opus lui Mustos si disciplinei sile du zilnic fice si se
idune deisupii no iti i atit i mime divini M iite i pedepse inc t ipioipe mtiej,ul univeis - cei pamint foc i ap i - \i contnbui li lazbunitei msulteloi iduse Cieitotului Tot sistemul lumii cupuns
parei de o ndreptit indignate amenina cu mina lua pentiu ce smtem pedepsii cu lipsa de pune cu fi inelul lazboiului sintem chinuii de foame si de ciuma Dai nc nu i plin pihaiul
Pentru ci alte pi igi voi veni curmd prevestitoaie ale sfiitului lumii i cu uita violena voi lovi asemenea unei armate i atit de insistent incit laie voi fi creatui ile ciuite nainte de ieirea
din tgipt i de elibeiaiea evreiloi neciedinciosn si paginii nu fost i ei victimele unoi fhgelun ingiozitoare tot astfel nainte de ultima eliberare a fiilor lui Dumnezeu din lumea -ista
nelegiunea fr precedent a oamenilor va fi pedepsita cu uign giozave s.i despic care nu s a mai auzit niciodat A venit deci
Lucrarea lui Arnclt este ui mata la numii doi ani de Diatnbe de miile annts apocalypti^ (1627) i lui Alsted un comentariu al Apocalipsei care tradus m engleza a avut un puternic impact m
insulele britanice Ne putem ntreba in ce msura cititorii sau asculttorii itordui credit unor astfel de anunun Se tie ca predicarea catolica clin Germania clin raiuni de polemic i
antiluterana susine uneori contrariul acestor discursuri alar mite w In plus mu multe mirtuni venind uneori clin pirtea predicatonloi nii las sa se intrevach scepticismul sau ironii
anumitor oameni O foaie volanta din l :>81 susine i judecit de apoi si cei ce o prevestesc nu mai stirnesc decit nsul Atit de mult si aa de cles s i vorbit despre ea dar nu s a petrecut
nimic1 Ce s o fi mtimplat cu ziua Domnului' Sa se fi rtcit pe drum * O alta foaie volanta din 1594 da de neles ca clac \ vrei sa fu consideiat om nu trebuie s te temi de judecit de apoi
de diavol sau de focul gheenei trebuie sa pi iveti ca pe nite fabule tot cee i ce dup cum se spune au nscocit babele 41 Cmd li se vorbete de judecata de apoi epicunenilor notri i
manifesta dezolarea in 1603 un profesor din Tubingen Johann Georg Sigwart ei ncep si cnteasca si sa zic -E mult de cinci ni se vorbete despic ea Dir cind va veni oare' Dup prere i
noastia noi n o s o mai apucam Pina una alta de am ave ce minca ce bea si cu ce ne plai datoriile am duce o foarte bine ~* 2
Aceste reacii smt asemntoare cu cele pe care le am identificat si in rile catolice prin inteipretaiea celor mai traumatizante predici Probabil ca un anumit numr ele auditon - brbaii mai
cu seama lamirreau refiactan la pastor ila fricii sub toate formele ei Dar pe de alta parte e sigui c i ea impresiona i marca persoanele cele mai motivate din punct de vedere religios Ne este
cu neputin s" credem ca antipapismul apocaliptic al predicatorilor luterani n a avut o aciune durabila In caz contrar nu s ar putea explica puternicele tensiuni confesionale care au dinuit
ESCATOLOGIA I PRFDFSTINARh\ 243
in Geimama mult dup 1648 Toleranta reciproca m raportuule cotidiene n a cistiqat cu adev arat teren decit cltstul de tnziu in secolul X\ 111^
Cazul fi mcez aduce o noua doxicli a legatuiii intie comumtitei m pericol escitologia protestanta si discursul de imenintaie aceti fund nnd pe nnd indieptat mpotriva dusmaniloi Reformei
si impotina cahi nistilor moderai sau mcodemii bnca in Occident pusese in relief puter nica acuza lansat contra Antihristului de la Roma ele catie reformaii zwingho calviniti din secolul
XVI i de la nceputul secolului XVII' 14 Tractatus de Antechnsto al lui Daneau (1576) Antihristul ioman de Vignier (1604) Misterul nelegiuirii de Duplessis Mornay (1611) nu smt decit
lucrrile cele mai cunoscute clmtr o sene lunga i variat Totul merge din ce in ce mai ru pcatul i extinde stapmirea oamenii se fac din ce m ce mai miei natura i epuizeaz resursele
papalitatea ajunge la captul ticloiilor sale inspaimintatoarea judecata a lui Dumnezeu se apropie dai zorii vor lumina curmd mica tui m acestea smt compo nentele unei literaturi creia
eseatologia n da coerena chiar atunci cind aceasta escatologic e mai curmd submeleasa decit exprimata E i cazul crii lui Chassamon Despre marile i temutele judecai ale lui
Dumnezeu (Moiges 1581) consacrai in ntregime dialecticii pcat pedeapsa si cai e se deschide cu evidena stricciunii i a peiversitan lumii prezente (cap I) E clar pentru noi ca
rzbunarea ateptata a lui Dumnezeu exprima la modul simbolic agresu itatea unei minoi itai ce se tia ameninata Nu din intimplaie lucrarea lui Chassamon a constituit una din suisele
Tiagiteloi lui Agnppa el Aubigne
Aceeai analiza este valabila si pentru senei ile escatologice piotestante caie au urmat revocam Edictului de la Nantes Ne gindim ndeosebi la celebrul tiatat l lui Piene Juneu despic
Implmiiea piofcnloi (L Accomph^emtnt des ptophctie^ 1686) icdactat mtr un spirit e\ iclent milenanst In acest text mai mult ea onunde se mpletesc speiantele si amemntanle Autoiul
clemonstieaza mai mtu ca papismul este imperiul anticiestin apoi anuna e i turna lui e aproape ca persecutai ea eredmeiosiloi (adie i i refoimailoi fianeezi) \a lua sfnit peste trei am si
jumtate Refoimaiea se va icstabih in Frni peste puini ani apoi ea se va instapim pi in autoritatea i egali Iiinta \i lenuna la papism ur regatul se \a corn ei u Domnia lui Antihnst \ a lua
sfisit intie 1710 si 171 -> Reunii ea ciestmiloi se \ a nfptui pe la 17<0 Toi paginii \or\eni atunci in Biserica la fel ca si evien lai in 178-) se \ a institui glorioasa domnie a lui Hnstos pe
pamint
Se va mna de o asemenea cascada de profeii cifiate numai cine m tie cit de frecvente eiau ele in Occidentul secolelor XVI si XMI In mijlocul piofeulor s^ile Juneu se oprete o clipa
pentiu a se inteioga E ) mue intiebare serie el daca impeiiul antieiestm al papismului \ i fi distrus prin fier prin foc [i] pun vrsare de singe El admite ca Apoeahpsa nu te obliga s o crezi
Totui el ar vi ea sa fie in asentimentul universal al interpreilor uneia sau alteia dintre comuniuni eaie susin unanim ca in prbuirea imperiului anticretin va fi o mare varsaie de singe i
c Babilonul capitala acestui imperiu (citii Roma) va fi prefcut 244 PASTORAIA FRICII
in cenua ^ i aceasta tim clou i motive Primul este ca nu i ele ciezut ca pipa si partizinu si se vor pitda fu i iczistenta Al doilei tinincl cont
ca oi isul Rorm e ele clou i mu ele mi stapinul lumii Urmul urm crsului i \ irs u atita smge si a fost inundat de ititea muidarii se cmme si fie nimicit ui univeisul si he razbumt 4
Rizbunaie - acesta e cu\intui Pe atunci el eri insepaiabil de anunurile escatologice M u in unte Iui leu declarase Seceriul a ti eci t iar culesul \nloi se apropie Oi culesul \nlor e
sinonim cu lazbunare
Seceriul explica Juneu poate nsemna ceva bun dar nu vedem nimic bun in culesul v iilor fraza uimitoare sub pana unui francez Mustul ciorchinilor de stiugun are culoarea singelui ce
iese din venele ucigailor De aceea culesul viilor nseamn ntotdeauna mime fui ie distrugere rzbunare i vrsare de smge
Sa ne intoaicem acum la ptopovaduirea in deert frecventa m aceeai epoca Gsim alturi de o puternica exaltare i de mari sperane escato logice o dubla acuzaie una contra Babilonului
roman i a p irtizamlor lui alta mpotriva laitii si apostaziilor piotestaniloi fricoi ' Acestora li se predica pocina pun pastoiala fricii Antoine Rochei un fost dai icitoi de lina din
Cevennes este arestat in 1686 Asupra lui sint gsite cinci caiete cu predici al caioi text l a uimit pe intendentul Baville caiuia i i venit greu sa cieada ci un simplu metcsugai i putut ledacta
texte atit de lun^i i cu aa ele puine sttisatun Or ele aparineau mtr adevai lui Rochei Inti una din predici upostau sint ameninai astfel
Amintii \ i ci Isus Hustos ( spus ca muli sint chem ii dai puin ilei fcl ut un dnmon in mini \iei sa i cuiee ani si sa si uice y iul in pod d n \ ude paiele in focul cel nestins Ai viei sa fii
paiele sui pleava ce uimeaza sa fie u se Vei fi negiesit daci nu v i letiagei dintie nelegiuii
Va i\eitizez izi din pntei lui Dumnezeu cu scopul de i v i se ipa din foc de a \ i ah i pun spumi
Aceleai voibe i clin guia fostului avocat Brusson devenit si el un pieclicator in deeit Inti o piedica intitulata Demonii \eniji de idoli compusa pe la 1690 si lepetata de dousprezece ori
apostaii sint din nou apostrofai
Nu \a cutiemuiai de oione uunci cinci \a dai semn ci ii itit
ai mti U in tov n is,ia lui Antihiist si i Demonului' Nu \a myozii cinci ele fiecaie data cind v ii nchinat li zeu votn de mucava i balegi sau in faa iltoi idoli l ai venei U pe dino! cai e i
inventat idolatni ci sa se fac idoi u el nsui ^
Discurs tipic pentiu comandantul unei ceti asediate atacate ele fore mult superioare ca numr dai care si pune toata ndejdea in cel Atotputernic iar acesta m ziua victoriei nu va ov 11 sa
se rzbune pe renegai
In insulele britanice observam fiandoiaU cel mai bine cum funcio neaz n secolele XVI i XVII sistemul mental ce asociaz noiunile de
I-bCATOIOCIA 51 PRFDFSTINARFA
24-
pericol fi ic i spei mti si discut sul de ameninri Timpul periculos apare celor ce l tiaiesc c i un timp compiim u piecipitindu se spie m ne i uiptura Aceasta - uiptui i lumii si i elui iei
va da in mocl i isun itoi dieptite celoi cliepti D ir v u de cine nu se va h l iturat la timp nvingtorilor lui Antihrist Ziua maieh ' ' '------ '
ceei a condamnam lor Mai mi
decit istoncii fiancezi s iu gumam cei clin M u ea Britanic au tendina -justificata - de a sublinia cu vigoire aspectele escatologice ile Refoimei In ultimii doisprezece ini Chr Hill Br Ball P
Chnstianson au adus contribuii decisive la elucidarea acestui aspect specific protestantismului in ara lor de la domnia lui Hennc al VIII lea pina la restauraia Stuarilor
Intr o maniera generala Reforma a constituit - trebuie s o spunem i s o repetam - in acelai timp apogeul i relansarea unei framintan escato logice care a luat amploaie in Occident incepind
cu secolul XIV Sfritul apropiat al lumii sau domnia iminenta a celor drepi timp de o mie de ani (nainte de judecit de apoi) acestea erai cele doua perspective anunate de numeroii
profei ele h nceputul modernitii europene cartea lui Daniel i Apocahpsa fund lucrrile lor favorite Declanncl r izboi chiar de la nceputurile sale atit papei Antihrist cit si Babilonului
modern (Roma) protestantismul se situa inevitabil pe o traiectorie escatologica Aadar ele pe continent veneau in Mirei Bntanie elementele literaturii apoc diptice reformate nc clin 1~>19
luther susinea ca epoca sa triete viemea din urma i ci sfritul lumii nu i clepartt Aceasta convingere nu l a mai prsit Melanehthon imp irtasea aceeai opinie FI vorbea ele penculoa
sele zile ele pe urma de apropiata ntoarcere a lui Isus clespie venirea lui in preajma noastr ele acum Or comentariile la cartea lui Daniel ale lui Melanchthon dar i ale lui CEcolampade si
ale iltor reformai au fost traduse in engleza mea clin Ii41> s Dei Calvin n a expliciii person l ateptare i mani venin contemporanii au putut o descifra totui in sciienle sale ' Cit despre
Bucci m al sau De Regno Cbn^ti (publicat postum in l~>~>7 dar care eia dedicat lui Eduaid al VI lea) el n ndemna pe piincipn ciestim h lupta coni a impaiatiei lui Antihrist Tridueerea m
engleza i Bibliei de la Geneva foarte citita ele bntanici nainte i in timpul lazboiului civil si vinduta la un pre fonte mic nu putea decit sa ntreasc aceasta viziune a istonei Notele
maigmile la lesalonicem 2 si Apocalips i 13 afirmau ci papa e omul pcatului fiul pierzaniei i a cloua fiaia desciisa in cartea Revelanloi In secolele XVI XVII un ir nentrerupt de lucrau
de pe continent traduse in engleza alimenteaz framintarea esc itologica Cele mai importante au tost
A OSIANDEK Vcrmutung ion den letzttn Zeiten und dem hndc cler Wclt au* den buligen Schnft gezogcn Nurnberg l~>4-> trad engleza de Iove Tbc Conicctum, of the ende of thc uorldc
Anvers l->48
S a Gi-vhRtN trad engleza de Rogeis Of the ende of tbt\ worlde and the \econd comming of Christ 1577 cinci ediii engleze intre 1577 i 1589 ->46 PASTORAIA
PRICII
Ph Di IIFSSIS MOKNAI fiaitc dc lhqlisc 1578 tnd en.ltzi/t \otablc
TicatiscoftbeChinch dej Field l->79 Ic W) s/m d imqinte (1611) ti id englezi dt S Itnnnd The
Maicile of ImquitiL 1612 Fr J NI s Apocaliptic methodica analy^i notisquo illit^tiata
Heitlelberg 1->91 tiad englezi ApocalypMt a Bncf and Lcarncd
Commentanc upon thc Reiclation of St fohn 1~>92 P Di Moi LIN L Accomphssement de^ prophetie* trad engleza dt
J Heath The Accomphshmcnt of Prophecws 1612 D PARH-S In Du inam Apocalypvm Commentaittt<; Heidelberg
1618 trad engleza de E Arnold A Commentary upon the Divine
Revelation 1644 J H AibitD Diatribe de miile anmi apocalyptis Frankfurt 1627
traci engleza The Bcloi ed City or The Saint^ Reign on harth A
Thou^and Years 1643
Ace ista lista neexhaustiva demonstreaz ca un flux continuu de lucrri aparmmcl unor protestani get mani olandezi si francezi aduct in Marei Britanic convingeule profetice ile Reformei
continentale in cele doua versiuni tradiionale cea cart muna ipropiatul sfrsit al lumii si cea cart vedea rsrind impar iia de o mie de ani a celor drepi Dai claca discursi l escatologic i
cunoscut un istmtnei succes in insulele bntanict si nu numai in tercunle extiemiste si revoluionare ateasti pentru ca piotestan tismul s a simit aici multa vieme ameninat si ubred Poatt ca
nu st cunoate ndeajuns ca Biserica anglican i a avut si ea indexi l ei ' si ca o ti aducere a Introducem in iiafa cucernica a fost aisa de calau in 1637 Conform acestui index 294 dt cri
tiprite sau publicate in Anglia au fost cenzuratt intre 1530 si 1683 dovada e\identa a mentalitii obsi dionale Noaptea Sfntului Butolomtu (1~>72) isasmaiei hi Wilhelm Taciturnul (1?84)
atacul Invincibilei Atmada (l->88) cipitulaiea lui Hennc al IV lea m faa lui Antihust (l->93) idica abji tarea l i complotul piafului de puca (1605) sosnea in 162} a soiei lui Caiol I Htnneti
soia K i Ludo\ic al XIII lea c i un toitegiu ele caii g m si It consilieri catolici infringtnle suftnte dt protestani in Geimama nainte dt intiait i in stena a lui GL sta\ Adolf m isatiaie i englezilor
in Iilancla (1641) toate si au cumulat efectele pentiu a spori in Marea Bntanie fnci de haos si starea ele cet ie asediata fa\ onzmd intei pretarea apocaliptic \ a Reformei Cei mai pornii
impotnva Romei iu vazi t in aciunea k i Carol I n lui Laud si a Aimimeniloi dovada c i un complot diabolic eia pi s la cale chiar in interiorul giamelor Fiica de Antihrist si exaltare i
provocita de speianti mtr o iminenta victont asupra lui au atins paroxismul m cei douzeci de mi dintre convocarea Parlamentului celui Lung (1640) si revenirea pe tron a dinastiei Stuart
(1660) Cele cloua rzboaie civile 1642 1646 si 1648 si executarea lui Carol I in 1649 au constituit pentru englezi o experiena traumatizanta ndeosebi pentru cei ce priveau pe englezi drept
poporul ales ocrotit de Dumnezeu i destinat sa devin instrumentul
hSOATOLOGIA 1 PRFDhSTINARFA 247
poate chiar pimcipalul instiument l mfiptuiru plinului divin ^ Ei se consideiau angijiti mti o misiune titanica inti o lupi de dimensiuni cosmice c irt trebui i s i cluc i 11 inh ngere i lui S U
in
Nu i o mtimphre fiptul 11 Iitob l VI lei l Scoiei - \ utoiul I itob I l Angliei - i reci ictat in 1^88 m timp ce floti spimola se ipropii de coastele engleze folosito irele sale meditaii asupra
Apocalipsei Napier era mea in eufona victoriei asupra Inimcibilei Armada a lui Filip al II lea atunci cind a publicat (in 1}93) si i a dedicat lui lacob al VI lea A plame Discovery of the whole
Revelation of St fohn o lucrare pe care scoienii i englezii au citit o i au recitit o fund tradusa m latina franceza olandeza i germana ( Sa nu ne miram nici daca perioada 1640 1660 a vzut
din punct de vedere cantitativ apogeul publicauloi escatologice mai ales milenanste m insulele britanice impactul brourilor almanahurilor i al foilor volante dublindu l pe cel al predicilor
Dup Grotius 80 de lucrri cu caracter profetic ar fi fost publicate in engleza in 1649 Dar aceasta cifr nu ine cont de scrierile polemice de diferitele comentam i tratate care fr a avea
escatologia drept prim obiectiv o mtegiau totui pe parcurs' 7 In cei douzeci de ani cruciali deschii de convoc irea Parlamentului Celui Lung in Marea Bntanie toata lumea a auzit vorbindu
se de Antihrist Din nou s a afirmat convingerea (exprimata deja de autorii Ciocanului vrantoareloi) ca Satan tiind ca timpul lui e scurt i agita toate instrumentele (Stephen Marshall) 18 In
acelai spirit Thomas Goodwin susinea Cu cit demonul e mai convins ca timpul lui e scuit cu atit mai tare i dezlnuie turbarea Vazind ca aceste zile sint ultimele noi trebuie tu atit mai
mult sa ne punem m slujba lui Dumnezeu i asta thiar data dumanii apar ele peste tot O lucrare prezbitenana publicata in 1645 Triumful Adevrului asupra ereziei ataca zece categorii de
ageni ai lui Satan tare conspira mpotriva itlevaiatei Bisenti si anume papistasu familitii arienii arminienii anabaptistn sepaiatistn antinomitu monar histn milenaristn si independenii
Aparent lupta pe atitea fiontun nu i spena pe putiz mu Parlamentului Celui Lung i u unei Biserici strict calviniste Dimpotriv perspectiva rzboiului provoca la cei mai entuziati dintre ei o
divina nerbdare vittona asupra foieloi laului eia de acum la indeimna Escatologia epocii comporta aadai o puternica nrcatul a de spei anta Desigui era tirziu i se fcea ntuneric Dai eia
ultimul miez de noapte ' In curind aveau sa apar zorii Ai fi deci inexact sa prezentam ateptrile escatologice mtr o lumina care ar evidenia doar aspectele sale traumatizante i alarmante
Datele mai mult sau mai puin precise fiecvent wansate pentru sfiritul lumii sau pentru instaurarea celoi o mie de ani de pace erau fiiete peicepute de opinia publica drept un talendai al
spei nei lohn Napier situa ultima zi intie 1688 i 1700 2 Arthur Dent in Ruina Romei (1603) -una din lucrrile cele mai populare din literatul a profetica a viemn - i invita cititorii sa se
atepte de acum nainte m fiecare teas la sunetul celei de a aptea tnmbie a Apocalipsei ' Thomas Bnghtman calcula n 248 PASTORALA hRICII
1614 ci icele 13^ ele zile ile lui D miel echivalmcl cu tot ititii mi st. vor termim m 169:> sui 1700 * Anglie mul Joseph Mede c ire clatoiiti lucnui sile Clan-* apocal}ptica (1627) i fost
numit pumtele nulen i rismului englez e\ iind excesul clc precizie munta c i ultimele zile ile Omului p ic ului voi sosi munte de 1715 Pentiu Thomas Gooclum o ilta person ihtate a esc
itologiei britanice 1666 ar m irc i sfisitul domniei lui Antihrist cei de a doua venue a Mintuitorului fund prevzui pentru anii 1690 1700 (
Cele citeva anticipri precise reinute printre miile citite sau luzite de contemporani denota un climat colectiv de ateptare exaltai Muli ispirau la marele deznodammt care ar nsemna i
triumful Domnului Prieteni cretini exchrrn Richard Baxter ce zi va fi aceea O zi binecuvintata cea in care m voi odihni la sinul lui Dumnezeu Grbete Doamne mare i zi a nviem'
Pastorul independent John Durant un milenanst moderat evoca in Sltarea Sfinilor(1653) pilda omului sirac u crui vecini erau ngrozii de un cutremur de pammt crezmd ca era vorba de
judec Ui ele ipoi Fi dimpotriv era fericit si si spunea A venit ziua' nde si m duc Pe ce munte sa m urc pentru a mi vedea MintuitoiuP H In aceasta stare de isteptue sufletul cretin trebuia
s i fie c i soii ce si atepi soul Nu trebuie cleci sa ne inspnmintam in faa inevitabilelor rasturn in ducmd l \ m irea eliberare Fondatoail sectei quakenlor Oeorge Fox seni m 1659 Un
cutremur de pammt urmeaz sa vini asupi i noisti i isa cum n i mai fost nici unul de la ficerei lumii Dar Mielul si sfinii vor izbindi s L n alt quakei Edvvarcl Burrough punea nerabdatoi
intiebaren Cit timp Doamne oare cit timp vei mai intirzia Nu s a mplinit mea timpul pe c ire l ai pi omis' 81 Convcitirei evreilor tiebumd sa pieceada cdere i lui Antihrist dup credini
comuna i Bibliei ele la Gene\ i i prezbitetieniloi si a independenilor muli englezi chntie 1640 1660 au ciezut o iminenta Ceea ce explica mcar puul hotirnei lui Cromwell elin l6->6 ele a i
reprimi pe eviei m Anglii8
Asiclu nu trebuie sa subestimam componenta optimista i divinei nerabclati i engleziloi eoncentiai nainte de 1660 asupra manloi se idcnte escitologiee Bi W Ball are dreptate sa sublimeze
icest aspect al ateptam lor" ^ De altfel anahz i lui poate fi tianspusa in Germani \ din unte ele mul 1648 si m mediile piotestante franceze exaltate clc nceputul lazboiului impotnvi Li^n ele
la Augsburg Dai nici nu putem tiece sub taeeie defulmle agresive stimulate de discuisul piofetic al epocii In Anglii Antihrist devenise un aclcv nat mit si apul ispitor in care fiecare i
vede i clusm inul deci u it Din acest punct de vedere discuisul eseatolo 'ic al timpului apaie concomitent ca fund motivat de fiica si geneiator de imcnmtaii
Pentiu ca im lmurit antenoi sentimentul ca totul merge iau convmgeie comuna pentiu msimblul profeiloi din secolele XVI XVII nu voi m u reveni asupra acestui diagnostic ce
observa peste tot revrsau de nelegiuiri i reinea din ele un sentiment de teroare Sa insistam mai
hSCATOlOGIA SI PRI-DhSTINAREA 249
degrab isupra dusmaniloi numii ce se detaau de pe acest fundal de cataclism Pi imul eia papalitate i Cu excepn lui Laucl i a pnetenilor lui care i pune iu intrebaiea clica pipi eia mti
iclevar Antihrist apioape toi teologii englezi - episcopahem piezbitenem i independeni - au acceptat iceasta ecuaie Ei a certitudinea fondatonlor anglicamsmului M i aa a lamas m
penoada studiata ele noi pentiu majoritate i englezilor caie ele obicei puneau in fiuntea Babilonuku modem Spania i pe uici Dar politica religioasa a lui Laud si simpatiile sale pentru
doctrina armimana - aceasta se intilnea cu concepia catolica a liberului arbitru -au provocat o extindere a noiunii de Antihrist Adversarii lui Laud au bnuit existena unui complot papist
ndrtul atitudinii i a deciziilor autoritare ale arhiepiscopului de Canteibury Laud le a aprut adversarilor si ca un babilonian un apostat un viajma al lui Hnstos ce renvia cultele pagme 8
A mai fost calificat drept pioxenet i misit al lui Antihnst 8 Se deschisese calea ce avea sa duca la nenumratele amplificri ile mitului lui Antihtist Incunnd ndeosebi dup 1640 episcopatul
a fost nglobat in aceasta denumire Nu eia oaie un subprodus al papalitii'In cursul ultimelor doua lazboaie civile ai mai icgelui a devenit pentru adversim si aimita lui Antihiist Iilandezii
rasculii s au preschimbat si ei in discipoli ai vrjmaului lui Dumnezeu i a fost o vreme cinci pun supnhcitaica acuzatnloi fiecare se tiansfoima in Antihristul adveisaiului sau Piezbiterienn
au tost acuzai de catie independeni ca adoia Bal unul si Fiat a La care calvinistii ortodoci au rspuns numindu i H rmdul loi Antihnti pe sectirn de toate felunle* Fseilada injuriilor l au
fcut pe baptistul John Canne sa l numeasc pe Cromwell cornul mic al Fiaiei Unui fidel al celei de a eincea monaihn John Rogers i a trecut pun minte ca Antihnst ei a chiar Loidul
Protectoi8h Baptitii au vzut in botez
gestul lui Antihnst s Nivelatoiul Lilbume susinea ci i cintul coi al i oiga ui fost introduse de Antihnst Alii au gsit ca latina era limba lui
A.ntihnst91 Cit elespie Digge/ ui Wmstanlev el isocia gentry piopiietate pi iv aa i Antihrist9
Aadai diseuisul escatologic al timpului coninea cel mai adesea o puternica incaieatura de violena Fie anuna pedepsirea pacitoiloi in general fie 11 mobiliza pe sfini coni i dusmaniloi
cli desemnai i atunci chema la ciuciada contia lor Ii acopeiea eu acuzaii de omucideie Atenua teama asediatiloi piofennd ameninau i adunmd forele destinate sa i inspaiminte pe
asecliaton i apoi sa i doboaie Deja in momentul invaziei Scoiei Eduard al VI lea declara ca lanse iza o ofensiva contra lui Antihnst Mai tirziu Diake piopune sa l atace pe acesta - in
context Spnii - in America'" In 1588 lacob al VI lea cheam la iczistenta armata impotriv i navalei v rajmailoi lui Dumnezeu Trebuie spunea el sa ne ajutam unu pe alii ca lazbomicii pe
cimpul de lupta si precum cetenii unui ori pe care l iubim * Unul dintre piimn independeni englezi Robert Biovvne afirma ca Roma ca sediu al lui Antihrist trebuie arsa 9' Scoienii care s
au rsculat m 1638 contra lui Carol I ei au convini ca Domnul Nostru Isus a 250 PASTORALA FRICII
ncalec it de) i in urm mie i Fiarei * Revolta clin Irlancl i clin 164] a oc izion it discursuri incendi ne ea predica pionuntat i ele puntanul Cornelius Buiges in fita P ulimcntului ntrunit m c
ipel i sfnt i Margaieti din \vestmtnster unde el i ifirmat ci rebeliunea nlanclezi este pielungiiea aciuniloi lui Antihust coni a Biseiicu engleze ciupi u icul Armadei si complotul pufului de
puca Ca urmare predicatorul ndemni Pirhmentul si si ntrebuineze ntreaga putere pentiu a distruge papaliiuea si a nimici [daca e posibil] miile de suflete nenorocite ademenite care pentiu
ca n au iccunoscut haunle lui Satan fund legate la ochi de Antihrist opun rezistena luminii si mintuirn Atita vreme cit nu voi fi in\ inse ele nu v or nceta sa si dezhnuie turbarea contra
noastr 9
Aceasta predic trebuie clasata printre omiliile belicoase pronunate in 1640 1643 m fai Parlamentului In febrinne 1642 Stephen Marshall n ndeamn pe deputai sa intre in btlia
ultimelor zile si si se nroleze in legiunile Domnului Parlamentul e persecutat de regahsti si de neutrilisti care s tot ititia ageni ai lui Antihust Anglii trebuie sa se atepte la tulburau compar
ibile cu t ele din Irlandi daca credincioii nu pun mina pe aime Datom loi este de i rzbuna Bisenca lui Dumnezeu conii Babilonului 8 Joseph Carvl piedicmcl despre Apocahpsa in aprilie
1642 in faa colegiloi si (era membiu al adunam de la Westminster) cheam la cuuaiei Angliei de tot ce iminteste de B ibilon A nu supoita ui l inse imna a i fi mila ni num u de cei bum ci
si de cei lai Nu putei fi m u cruzi cu ictsti i clin urni decit ciuindu i De aceea Dumnezeu \ i nimici Babilonul oiiunde l \ a gisi
Ln ilt puntan William Seclgvvich explici tot in 1642 ca di u olul inceaica sa mpiedice Parlamentul s i reformeze Bisenc i Nu tiebuie s i ne ateptam ca demoni l sa osteneasc Dimpotina el
s i mfuiiat si a ieit din mini spumegi blestema zguduie stilpn impaiatiei distinge fundaiile statului laspindeste peste tot frica i confuzia Dai ajutorul lui Dumnezeu e la mclemina lesnea va
ti cea buna Cei ce s au leg H cu Hustos n au i se teme ele i Itima lupta impotnv i cpeteniilor Babilonului Poate oue un obsenatoi obiectiv sa nu desluseisci inceputuiile eiezagiegain si ale
nimicim nnp naiei Fiaiei Millenium ui \ i sosi in euiind Atunci cei rai asemenea cnniloi se vor njosi si se \oi nclina pina la tlpile mcala mintei copnloi lui Dumnezeu Trebuie sa avei
intotdeuma singele Mielului isupia \oastra in inimi si sa va ginditi ca avei de a tace cu dumanii lui Hristos caie i a vaisat smgele pentiu voi '
Parlamentul Cel Lung n a auzit numai istfel de piedici lazboimce 01 dai cele citate mai sus sint reprezentative pentru o escatologic amenm atoaie cai e ndemna la aciuni definitive coni a
unor dumani pi ea multa vieme toleuti Ele tindeau sa aduc teioarea h ordinea zilei si pentiu aceasta seamam cel puin m intenii cu discursul piedicatonlor caie anunau pctoilor nrii
cele mai grele pedepse la ceisul mani judecai Bineneles milenantii revoluionari englezi ca i cei din Munster m 1534 1535 i ca Muntzer m 1525 afirmau pentru alei dreptul de a
fcSCATOLOGIA SI PRbDhSTINARI-A
combate mpotriva vi ijm isiloi lui Hustos cu sibii miteinh ' Somon of thc biflh Mo>iaich\ (Pudica celei de a cincca monaihn) piocl una c i i pi i monnhie ticbuie distini cu sabia shntiloi
Ln cintec al
i izvi uitilor (clin 16^9 ) Bann(nl aiuncat in tc^aniul comun profetiza mtr o optici milen msta Pic i mult i vreme suferit iu Saim mn nediep tai / Din putea semoiilor / Picotii ne au npstuit
Cu ticlosul lor dispre / Dai toi cei ce ne au tulburat / Apele noistre limpezi / Vor fi doboni / Vor fi toi ucii / i atunci ochii notri vor vedea / Triumful comunismului / Privete s au
nivelat i munte si cimpie '
Exista desigur i o utilizare benefica a escatologici Dar in i calitate escatologia a avut lolul de a exprima frica i de a stirm frici mai cu seama in rile protestante
Servul arbitru si eleciunea
Nelinitea provocai de doctrina predestinam a constituit alatin de tensiunile escatologice o ilta dimensiune a dramei piotestintc Lectira piedicilor engleze din secolele XVI XVII care conin
frecvent grive inte rogan asupia mintuirn permite cu greu meninerea afnmatiei ca Protes tantul ehbei U o diti pentiu totdeauna ele angoasa \u\ post morttm e plin de fora si de entiziism
pentru icilizarea vieii sale terestre Mai ipiopiata ele fapte ar fi teom binecunoscuta dup c ne puritanul (pentru ea mai ales elespie el v i ti vorba uci) nesigur de a fi ales sui respins se
aga de faptele i ele iezi hatul acta mior lui ca semne ale eleciunii sale aceste fapte nefnnel ele iltfel niciodat considerate ele el e i o cauza a mmtuirii *
Omul in sine afumi neobosit Calvin nu e altceva eleeit eoncupis centa Ieii dmtr o r ici icina putiecla noi sintem eiengi putieele si ne transmitem putreziciunea in to ie crenguele si toate fri
nzele pe care le pioeluccm h In aceste condiii cum ar putea pati i voina no iti i cev a din putere i onginaia pentru a rezista la ru' Sintem obligai sa l servim pe Satan declara Luther claca
nu sintem smuli de sub dominaia sa pun puterea lui Di mnezeu ' Negai ea liberului arbitru e deci fundamentala pentru Luthei si Calvin Firaindoiila sene primul in domeniul natural liberul
aibitru e mea o realitate ne putem decide sa mineam sa bem sa clam natere iltor oameni si poruncim uo Dar m domeniul hatului nu putem nimic nimic " In mod analog Calvin susine ca in
integritatea sa omul avei libei arbitru prin care daca ar fi vrut ar fi obinut viaa venica Dai pierzmdu se i iiiinindu se el a pervertit binele esenial De unde eroaiea celoi caie mu caut
liberul arbitru mti o fiina pierduta si cufundata m montea spirituala " 2 Oricine triete m pcat este rob al pcatului (loan 8 34) Oi noi sintem cu toii pctoi prin natura noastr rezulta ca
sintem sub jugul pcatului i daca orice om e inut in robia pcatului este necesar ca voina care i partea lui principala sa fie infnnta i stnns cu legturi tari (de ctre Satan) N avem nimic
al nostru decit '->> PASTORALA hRICII
picatul ' afara numii clica i Ui i su\ei m a lui Dumnezeu ne smulge clin noi nine Atttcolclc din Schnialkalclm \\ conclimni si ele pe cei ce cied ci omul posed i un lihei irhitru pentiu i fice
hmelt si i se ibtme ele li uu si inveis pentiu t se ihtine ele h bine si i fice i iul
Neqaiea libeiului irbitiu conduce logic li ifiimnei piedestmini In ace ista pnvinti leformitoni n intilnese pe Braclvvardme si Wvehf spre deosebite ele Melanchthon Luther se do\ecleste aici
la fel de e itegonc c i lean Calvin Desigur Melanchthon sciisese E clit ci Dumnezeu face totul nu ngduind ci aeiomnd ndica tradirea lui Iuda este atit opera si cit i vocaia lui Pavel
Melanehthon terge aceasta formula clin ediiile posterioare anului 1525 ale lucram Loci coinmune-;11 D ir Luther nu si a modificat poziia adopt ia in 152~> in tratatul sau Despre sen ui
arbitm si pe care o rezuma in citeva formule celebre deja cit ie In to ie acestea voina umana nu e libera s i si aleag un stapin cei doi e ilarei se nfrunta pentru cel pe care vor pune
stapinne n Calvin califica dtept nebunii visrile unora ce i au propus sa rstoarne piedestmarea Ace ista e consiliul etern prin caie [Dumnezeu] a determinat ceea ce voia el sa fac din
fiecare om Pentru ca el nu i eree iza pe toi cu iceeasi condiie ci hrzete unora viata venici iltora venica d minare Pnmiloi nclin area celorlali - justiia Osindin au fost robii \ iclemei
cu atit mai mult cu cit ei au fost idusi m existena pentru i ilustra gloria lui Dumnezeu pun chiar damnare i lor i8
Luther si Calvin eriu contieni ele caracterul paiacloxil si ocant al unei asemenea doctrine De aceea au insist u isupra latinii de neneles a acestui mister Dumnezeu e cu totul altul Vi fi
citat la procese ca un cizmar sau ca un curei u ' se ntreab Luther Va fi intiebat de ce e Dumnezeu' !ji l imagineaz ca pe un rege oarecare asistind indiferent la dehberaiile i la sentinele
oamenilor "9 Este adev ir U dimpotnvi ca el i a mpietrit inima Faiaonului E unul clin secietele maiestii divine continua Luther Dar de ce a permis c iderea lui Ad im De ce ngduie el ca
noi sa ne natem cu aceasta p ia i pcatului onginai Rispund ele Dumnezeu nu poi atnbui voinei sale nici cauza nici motiv mei lege mei regula pentru ea nimic nu i este egal sau supenoi '
Calvin care in capitolele consacrate piedestinatn se sprijini in mod const mt pe sfntul Augustm mprumuta de 11 el pilda vasului i a olarului De ce Dumnezeu l ijuta pe unul i nu pe
celalalt aeeasti nu aigila hotrte ci olarul 121 Adresmclu se celor care latia ea nite cum contra piedestinam Cahm le spune
Cine smtei voi biei nenoiociti de cutezai sa l nvinovii pe Dumnezeu nu pentiu iltcev i ci pentiu ca n i cobont mai eu i lucianloi sile li giosolann [ - ignoiant i] voastia Ginclii va acum
1i nimicnici i v o iti i sa vedei daci ei \ i nelege ce a ho uit Dumnezeu in sine i lui
Reformatorul indeamn i totui ca Melanchthon sa nu ne pieidem inti un mistei ce risca sa descurajeze ci mai eurnd sa consideram ea pentru cei ce au auzit Cuvntul acesta constituie o
certitudine a eleciunii12'
hSCATOLOGIA I PRhDPSTINARFA 2~>3
Putem fi mini c i g isnn in sciienle lui Zwingh o predestm ire la fel de nemcluplee m e i 11 Luthei si 11 Calvin dei el a tost expus cel puin pina m 1~>22 unei puteimee influente ei
isimene t hm si dup acensti clin el a pasttat in mu multe pnvinte sentimente umaniste De fipt doci in i lui Zvvmgli 1 * constituie o isocieie instabili a unor elemente uneon puin compatibile
intre ele Pentiu refoimatorul de la Zunch nimic nu se intimph in afaia hotmiii divine si a piovidenei sile 2 Predestinare i nu i nimic altceva deeit piovidenta Supei tont iea omului fita de
restul creaiei nu i confer nici o supei lontate in raport cu Dumnezeu Tot ce ne e propriu trup si suflet vine de la Dumnezeu ci de la unica i adevrata cauz El nnduiete nu numai cursul
exterior al vieii noastre ci si derularea intima a gindunlor opiniilor si hotannloi noastre ba chiar si declanarea visurilor noastre 12 Este cleci foarte adevrat ca d urmaii sint
trdtori i asasini in virtutea providenei divine Ei sint sortii caznelor eterne pentru a servi ca exemple ale clieptan sale Dumnezeu ist nnduiete vasele adic oamenii clupa cum viea el
alege unul pentru l umple pe celalalt nu l viei Isi poate menine creaturile in integritate! lor sau le poate sp irge clupa bunul siu plac Dumnezeu este mai presus de Lege Aceasta este pentru
om ui ea l condamn i dei omul e pus in micare ele cel Atotputernic Aceeai nelegiuire - adulter sau omucidere iit vreme cit l ne pe Dumnezeu ci autor motor i iniiator nu e o crima dai
fund comis i de un om e o cnma si o nelegiuite Oamenii pctuiesc mpotriva Legii nu ci auton ci ca instrumente Dumnezeu n folosete dup bunul sau plac mu liber decit un tata de familie
care poate fie sa bea apa fie s o verse pe jos l2
Asemenea formulri stupefi iza cinci sint prezentate in afara contex tulul Desigur sensul lor nu i modificat prin icest decupaj Dar c i si afirmaiile de acelai gen ile altor letormaton ele sint
nelese mai bine atunci cmd sint lestituite mtr o ginclire globala Zwingh Luther i Calvin prefera sa liniteasc decit sa inspaiminte Aleii nu mai tiebuie sa se mgnjoreze pentiu o mintuire
ce le a fost deja acoidata Dumnezeu da credina cli aceisti e un semn al eleciunii cue lamine hotanta sene Zwmgh ehiai claca desul ar cdea in nite pcate li fel de mari ca ale nelegiuiilor
s iu ale damnailor cu simpl i diferena ea la alei ele sint o ocazie de nalt ne lai la damnai un motiv de disperare l * Asemenea tuturor leformatonlor protestani Zwmgh susine ca harul
divin este
mamisibil (inami^Me) El nu poate fi pierdut Dumnezeu nu icvine asupra alegerii fcute o data pentru totdeauna
In secolul XIX i la nceputul secolului XX a existat tendina de a se vedea in dubla piedestmare (unu in piraclis alii in infern) cheia nva tunlor lui Calvin Unu o mai cred i acum dar
opinia cea mai comuna astzi este ca nu clin aceasta teorie si a dezvoltat Calvin ntreaga s n teologie 12^ In ediia clin 1560 a Instituiei cretine marea dezvoltare despre predestinare este
plasata in caitea a III a (cap XXI XXIV) dup ndelungi consideraii asupra sanctificam i a justificrii (cap III XX) In 254 PASTORAIA PRICII
afaia de aceasta Ciivin ne pievine s nu intiam prea adnc n secretele lui Dumnezeu ntr o matei ie att de delicata In aetst domeniu ne vom limita la ceea ce ne ai ii Re\elatia Dar in acelai
timp nu tiebuie si ascundem aceasta cloctuna ia cum fac unu cate consideri ca e i zguduie ciechnta ca tulbui a sufletele i le ntnsteaz i '" De f ipt m predicile sale Calvin pue sa se h ocupat
puin de musti ne Obiectivul lui era mu cu seama ele a sublinia aspectul linititor al eleciunii Cinci ne ndoim c i motenirea noastr e in ceruri e ca i cum am renuna la moarte i i la
patimile Domnului Isus Hnstos spune sfntul Pavel H1 In operele sale polemice refoimatorul a fost obligat sa insiste asupra dublei predestinri din cauza atacurilor adversarilor si n legtura
cu eaH2
Pentru istoria mentalitilor important nu este sa tim daca Jean Calvin a aezat sau nu predestinarea n centrul teologiei sale ci de a constata pe deoparte ca pentru aceasta doctrina el a fost
contestat cu violenta chiar in interiorul protestantismului i pe de alta parte ca succesorii si au avut tendina ele a amplifica acest aspect al teologiei reformate S a exagerat oare
lesponsabihtatea lui Theodore ele Beze in aceasta privina' Pentru Karl Barth e gieit a se face din predestinare principiul din care clecuige ansimblul teologiei lui Theodoie ele Beze H' Mai
recent J S Bt ty i ntreprins un demers similar Daca spune el ]udecam m ansamblul ei opera teologica a maielui avocat al protestantismului la Colocviul de la Poissy devenit clupa Calvin
moderatorul companiei pistonlot clin Geneva constatam ca ea nu acorda o poziie central i temei pieclestmani Fheodoie ele Beze nu explica totul iccuigind la cleuetul etern al lui Dumnezeu
nu si oiganizeaza doctrina numai n jurul icestui concept" 4 Esteadevaiat totui c i ci a contribuit la int nrea locului piedestinarn m eoipusul cieelm teloi lefoimate Mai multe lucrau ale sale
au fost special consaciate acestui subiect fabula praedeslmalioni^ (1555) Despic ptedc^tinarc impotnia lui Castdhon (1558) Deptaed^tniattonis Doctrina (1582)H
Beze n a deformat gndirea lui Calvin cu pnvne la piedestimrc H( Dai a sistematizat o i a integiat o n interiorul unei noi scolastici ti e autoiul celebrei diagi mie ce mparte omenirea in eloua
giupe intie eaie nu exista nici o punte Cuvintul venic al lui Dumnezeu adic decretul piedesti nani plasn in vnful schemei imediat sub cuvmtul Dumnezeu apaie ca sursa ele unde izvorsc
doua fluvii care nu se voi mai ntilni niciodat Piimul e jalonat de vocaie (= chemarea adresata celui ales) indurate ciedinta justificare i ajunge la mrirea in viaa venica Al doilea tiece
pun lipsa de vocaie sau vocaia faia eficacitate nvntoaie ignorarea sau dispietuiiea Evangheliei neelieptate i necuraie i coboar inelue tabil spie condamnare m moartea venica H"
Este posibil ca la nceput Beze sa fi pus n circulaie impresionanta cliagiama tia a o fi nsoit ele vreun text explicativ Apoi la ceierea lui Piei re Maityi Veimigli ar fi redactat un
comentariu intitulat Tabula piaedestinatioms^" Orice ar fi simplismul grafic al schemei a dat natere numeroaselor imitaii Perkins i Bunyan se inspira direct sau indirect din
FSCATOLOGIA SI PRFDhSTINARfcA 255
Theocloie de Beze i deseneaz fiecare cte o cliagiama leprezentncl dublul destin al umanitii o parte a acesteia fimcl dintotdeauna neli agita ele Dumne/eu ceilalta unta de e! H) Perkins
sene el u n paitea ele sus a desenului ca pentiu el e vorbi ele un catehism oculai destinat eeloi ce nu tiu s i citeasc Cici acetia [urmrind eu degetul pe schema] pot deslui lesnicios
punctele importante ale religiei i ordinea lor Theoclore ele Beze s ar afla astfel la originea unei pedagogii audiovizuale de mare raspindire care i centra nvatatuia religioasa pe
preclestmaie
Influenta lui Beze a fost ntrit de aceea a lui Zanchius Italianul Girolamo Zanchi era un augustiman trecut de paitea Reformei A predat la Strasbourg apoi la Heidelberg i Neustadt unde a
murit n 1590 Opera sa principala De tribun blohim (1572) a contribuit din plin la crearea unei scolastici reformate Ca Beze i n acelai timp cu el Zanchius a fost un partizan convins al
supralapsansmului (decretul divin ele eleciune sau de respingere este anterior celui ce a dus la cderea lui Adam) n plus el a fost puternic marcat de anstotelism - cel al sfntului Toma d
Aquino i totodat cel al Padovei Voind sa dea ntreaga sa fora revelaiei numelui divin explicita! ele Exod 3 14 ( eu sint Cel ce snt ) Zanchius a clat Biblici o tenta metafizica i a fcut din
Dumnezeu cauza univers ila a tot i a toate Aadar Sfnta Treime i a ales pe alei Acetia nu sint mntuii pentru ca Isus a murit pentiu ei Dimpotriv Hnstos i muiit pentru ca fusese hotarit
dintotdeauna ea el sa se sacrifice pentru ei Alegerea e astfel anterioara justificam iar accentul puternic ehiistocentne al teologiei calviniste e nlocuit cu afirmaii seci asupra oidinn
decretelor divine O rigida ortodoxie construita pe afirmarea predestinam se substituia eferves eentei religioase a nceputurilor Reformei i pnvini pline de ncredere nspic Mntuitor 141
Ca i despie Beze despre Wilham Peikins (1558 1602) s a spus ca a defoimat doc tuna lui Calvin 141 ndeosebi din cauza insistenei lui asupra predestinam Inveis unu comentatori receni l
readuc pe Perkins la dimensiuni mai umane142 Efectiv Peikins chiai daca a fost indiscutabil influenat ele Beze i de Z inchius a avut toata v iat preocupri pastoiale i pentru cazuistica
inexistente la fostul augustiman italian i daca vom compara diagrama lui cu cea a lui Beze vom vedea ca ea compoita o lunga coloana centrala consacrata aciunii lui Hustos care lipsete
clin schema predecesoiului sau Pentru Perkins ordo saluta i aie ouginea n Hnstos i e realizata pun el1**' n sfiit lucrarea n care figureaz cliagiama A Golden Chaine nu se prezint i
nu trebuie citita ca o completa sinteza teologica (acelai lucru e adevrat de altfel i pentru scrierile lui Beze asupra predestinam) Ea nu conine nici o eloctima a Biseiicn nici o doctrina a
Sfntului Duh i doai o foarte incompleta expuneie a cinei Domnului l44
Din ceea ce lamne din cartea sa majora, rezulta ca Perkins nu s a interesat cu adevrat dect de chestiunile referitoare la mntuirea individual Aceste nuane o dat precizate,
nu putem contesta rolul jucat de PASTORALA hRICII
Piestnnti Cuvintul venic
De a alege
gr uuita
Condamn e i n moartea venica
Scop ultim
l Consiliului lui Dumnezeu Slava Lui
In indurare i Nedreptate
Th DH BEZE Tabula predestinationi* 155?
In Judec u i
ESCVTOLOGIA 51 PREDFSTINARFA 2~>7
Perkins cu Beze si Zanchius in orientarea cal\ mismului internaional - i in cunnd a sinodului de la Dordiecht (1618 1619) - catie o ciescmcla politizare in juiul modalitilor si al mizelor
pieclestm ini Aceasta a fost o constanta pieocupaie a predicatorului de la Cambndge In 1^89 el T publicat Tieatise tendmg unto a declatation ucthci a mn bc in estate ofdamnation ot m
ettateofgtace in 1590 - importanta sa luciare consacrata acestei chestiuni Ai milla aurea care tradusa in engleza a de\ enit A Golden Chaine Oi the Descnption oftheologie apoi in 1592 A
case ofconscience The Gteatest that ever was how a mn may know wethet be he the Child ofGod oi no m 1598 De Praedestmatione i m sfrit in 1602 A Tteatise ofGodsbree Gi ace and
Mn s hree util Evidenta cucernicie a lui Perkins i succesul sau ca predicator explica raspindirea operelor sale In 1612 A Golden Chaine numra deja 3 ediii m latina i 9 m engleza Mai
mult se cunosc cel puin 11 ediii din operele sale alese tiprite intre 1600 i 1635 14 Aadar Perkins a contribuit decisiv la a situa chestiunea predesti nani in centrul preocuprilor religioase
ale englezilor
Evoluia ultei loara a anglicanismului ne poate face sa uitam ca cele XXXIX de Articole din 1~>63 erau in mare msura de inspnaie cahmista chiar daca acest cult eia pastiat sub aparenele
sale catolice Ei susineau deci justificarea prin ciedina singuia care m formularea de pe atunci eia necesarmente legata de servul arbitiu i de predestinate
Aiticolul X afuma condiia omului dup gteeila lui Adam e astfel incit foiele sale natuiale i faptele lui bune nu i smt suficiente pentiu i se intoaice pun sine nsui spie credina s.i pentiu i
se piegui si l pnmeasci i sa l cheme pe Dumnezeu De aceea noi n avem posibi lintea de i icalua lucian bune plcute lui Dumnezeu i acceptate de el faia h nul binevoitei al cai ui mijlocitei
este Mustos ti ne da bunavoini i daca avem ace ista bunvoina ea lucieaza cu noi Dup aiticolul XIII faptele icalizate nainte de a fi piimit haiul lui Mustos i mspnaia Duhului sau nu sint
plcute lui Dumnezeu intiucit ele nu se ivesc din ciedina m Isus Hnstos hle nu i fac pe oimem api sa pnmeasci h u ui divin Dimpotriv nefnnd fcute dup donnta i poiunca lui Dumnezeu
ele au fua nici o ndoiala natui i pcatului 6
Ace ista doctrina concorda cu luanle de poziie ale pnmilor lefoimaton englezi lynclale declaia in Prolognc to the hptstle to the Romana ca a scris comentai iul pentru a dovedi ca omul e
justificat numai prin credina Celui care refuza iceasta propoziie n voi ramine inaccesibile nu numai epistola respectiva i intieaga opeia a sfntului Pavel ci si Scnptuia in ansamblul ei '"
Cranmer era i mai categonc Justificarea prin credina spunea el este stinca solida i fundamentul leligiei cretine Cel ce o respinge nu poate fi considerat cretin i nici aparatoi al glonei lui
Hnstos ci adv ersai al lui Hnstos i al Evangheliei sale i aprtor al deartei glorii umane u* Inti o predica despre cin Bradford i imploia astfel audi tonul Refuzai nelegiuirea de a gmdi
ca in ochii lui Dumnezeu poate exista i alta satisfacie pentru pcat decit nsui singele lui Hristos E o blasfemie o blasfemie ngrozitoare s gndeti altfel 149 Predicnd despre 258
PASTORAL* PRICII
Tatl Nostru Latimer ifirmi si el Relim li mmtuiie s nu ne muncim sa credem ei \om obine Mata venica prin propriile noastre fapte Ar nsemna sa l renegm pe Hustos Mintunei si
ispasnei pacateloi sim lsate tle la el Acest d ir este l snu si e liber De altfel aceasti en doctrina Bibliei de la Genev i care ti idusa in engleza era de departe versiunea Scripturii cea mai citita
de britanici m epoca elisabetan Or ei comporta nu numai note explicative ele sorginte calvinista ci i un fel de catehism tipic genevez intitulat Certaine QneVions and Answers Touchmg
the Doctnne of Predesttnation In 159? Articolele de la Lambeth promul gate de arhiepiscolul Whitgift - dar care e adevrat n au devenit text oficial - erau clar calviniste in privina dogmei
Episcopalienn i prezbiterienii au nceput a se contrazice nu atit in ce privete predestinarea cit in ce privete cultul i ierarhia ecleziastica Totui o respingere a servului arbitru s a
manifestat i m interiorul Bisericii oficiale mcepind cu epoca elisabetana ulterior devenind mai puternica In anii 1:>80 se manifest la Cambndge o opoziie anticalvinista avmd relaii cu
luteranii de pe continent Ea a provocat reicia lui Perkms alarmat de o doctrin care asemenea unui medic pi ost punea ghipsul nainte de a fi tratat boala 1 Marea luciare a lui Richard
Hooker Of the Laws of bcclesiastical Pohty (l->94) consideiata de muli drept unul din fundamentele Bisericii anglicane a constituit clin mai multe puncte de vedere un rspuns la opiunile
calviniste ale lui Perkms Nu numai ca apari ierarhia anglicana de atacuiile puritanilor dai lua faa de predestinare o poziie pe care adversarii au calificat o drept Iutei ana ceea ce in spmtul
lor nsemna cripto catolica Agitaia ele la Cambndge dmtie pelagieni i antipelagiem a dus la redactarea Atticolelot de la Lambeth ce ddeau satisfacie lui Perkms i prietenilor si
Aihiepiscopul ele Canterbury Whitgift le a aprobat dei Elisabeta a refuzat sa le confime D u pelagienn cei mai importani au fost nevoii sa plece din Cambndge Afacerea a cptat o
amploare internaionala cind dup formarea Prov incnlor Unite Armimus a hotnt sa rspund Predestinam lui Perkms Lucnrea sa Examen modestitm hbelh (publicata in 1612) l acuza pe
Perkms ca adaug Scripturii propriile lui idei Aceasta icplica dai teologului englez a provocat la nndu i o reuniune a sinodului de la Doidrecht h care Bisenca anglicana i a trimis
reprezentanii oficiali i care a confirmat poziiile piecise ale calvinis tilor m problema predestinam
Dezbaterea s a ncins i a mprit in doua lumea piotestanta aa cum u divizase pe catolici Ocupmdu se de melancolia religioas i mai ales de interogaia fiecruia asupra mintuirn sale
Burton n aaz logic m acelai ansamblu pe recenii notri arminiem pe nou luterani si pe papistau moderni care au readus la viaa neltoarea doctrina a mintumi universale 15Z Pastor
anglican Burton adoptase o poziie care fusese deja aceea a lui Donne devenind tot mai mult aceea a Bisericii anglicane Se poate spune c ea se mbina cu cea a dublei justificri prin
credin i prin fapte stabilit in 1541 de reuniunea de la Ratisbonne sintem mintuii
tSCATOLOGIA $1 PREDESTINAREA
259
prin credina care i un clar gr ituit al lui Dumnezeu dar nu vom fi mintuii firi fapte iar acestea depind de noi Aceasta doci m nuanata explica de ce are Donne cel puin sipte piedici uncie
critica piei seveia concepie calvinista i pieclestm un si susine ci judec iile lui Dumnezeu nu smt irevocabile
Una din ele - din 1622 - explicita iccentele directive date de rege cu privire la predicile pe aceasti tema Intr adevr suveranul tocmai inter zisese oricui nu era episcop sau decan sa predice
despre predestinare eleciune sau damnare cit i despre universalitatea eficacitatea i puterea implacabila ale harului divin 1 4 O msur foarte asemntoare cu aceea luat de Paul V
ordonind sa nu se publice nimic despre har fr permi Munea expresa a Sfntului Scaun dar la fel de puin respectata i ea In ediia din 1638 a Anatomiei sale Burton face aluzie la o noua
interdicie i declara A putea sa m ntind mai mult asupra acestui subiect fpredes tinarea] dar e o chestiune interzisa iar Prefaa la declaraia articolelor ecleziastice tiprita m 1633 ne cere
mai ales noua teologilor universitari pentru a nu provoca dispute si divizri sa evitam in tiprituri i in predici orice opinie curioasa i sa nu defoimam aceasta chestiune cu judecile i
comentariile noastre personale cu riscul cenzurii bisericeti Dar cind scria aceasta fraza Burton era deja autorul a vreo douzeci de pagini despre spaimele suscitate de o doctrina rigida
asupra predestinam Un asemenea subiect nu putea fi inut sub obroc Lumea religioasa anglo saxona s a mprit deci din ce in ce mai mult intre doua sensibiliti diferite i divergente una
armimana mai senina mai ncreztoare in om mai deschisa spre exterior alta antiarmmiana mai nelinitit mai pesimista mai introspectiva 1 Ne vom ocupa mai ales de cea din urma fr a ne
opri totui de la a efectua citeva noi incursiuni in predicarea lui Donne
Pe urmele primilor refoi maton teologii si predicatorii englezi din secolele XVI XVII si au presrat predicile si crile cu formule ce asociau justificarea prin credina cu ndemnurile la
ncredere Aceast insistena e semnificativa Ca si ceilali reprezentani ai protestantismului ei se adresau unor oameni crora de acum nainte h se refuzau asigurrile anterioare sfini
protecton purgatoriu (in msura in care el permitea cuiva sa scape de infern) indulgene si diverse alte mijlociri Nu era uor sa umpli vidul creat pe neateptate 1 Multiplicarea declaraiilor
linititoare constituie un semn sigur al angoasei colective i aceasta cu atit mai mult cu cit refuzului proteciilor anterioare i se adaug o teologie a eleciunii 8 care aa cum o vom arata l
incita pe fiecaie sa se ntrebe asupra propriului su caz Atacmd deschis dificultatea pastoni puritani au acuzat catolicismul i armmianismul ca i in pe credincioi in incertitudine asupra
mintuirn lor mtrucit harul putea fi succesiv pierdut citigat i pierdut iar A te ndoi de mmtuire aa cum susin papistau suia Thomas Becon este o doctrina detestabil 159 Burton u atac la
nndul su pe papistau care terorizeaz sufletele cu purgatoriul cu poveti despre viziuni i apanu i i rstignesc cu interdicii superstiioase 160 Este sigur ca pentru a nlocui interdiciile 260
PASTORALA I RIC1I
linititoare s au nmulit culegeiile ele tugatiuni pentiu fiecare moment al 7ilei i al \ietu si pentru toate tategomlt sociale The Ciinm oftomfoit (1623) c ntc i puntanuku Michael Spaikc s i
bucut U ele un m ne succes tunel un bun exemplu al icestui gen ele luci 111
Convmgeiea ea hatul eh\ m o elita aeoielit nu mai poate fi leti s le apuei piedicatonlor chept un puternic motiv ele securizare Mai piesus ele orice sena John Bradtoid unei coitspondente a
vrea sa fii asigurata de un lucru acela ea sntei ndrgita ele Dumnezeu ta i snteti copilul iubit si ca aa va fi de a pururi 161 Cinci credem in El [n Hnstos] asigura i Latimei e ca i cum n
am mai avea nici un pcat 1M Episcopul John Hooper executat n 1555 la ordinul Manei Tudor a redactat o Bnefand Cleai Confe^ion ofthe Chnstian t-aitb n care citim Cred i mrturisesc
ca osnda lui Hnstos e absolvirea mea ca rstignirea lui este eliberarea mea iar coborrea lui n infern e nlarea mea la cer 1M n cele XXXIX de Articole din 1563 cel cu numrul XVII
declara despre predestinarea la viaa ea ea consta n eternul plan al lui Dumnezeu [stabilit nainte de facerea lumii] prin care el a decretat in mod definitiv dar ascuns privirilor noastre
eliberarea de blestem i de damnare a celor alei de el ntru Hnste^s i conducerea lor spre venica mntuire ca pe nite vase de cinstire Continuarea articolului afuma ea aceasta doctrini e o
sursa de negreit i ncieclinare pentru credincios i ea pioasa eercetire a piedes tinani i a eleciunii noastre ntiu Hnstos acluce celor ce cred o mbrbtai e plini de mngiere, plcuta de
nespus In acelai spirit arhiepiscopul Whitgift insereaz n Articolele de la Lambcth urmtoarea afiimaie
adevratul credincios aclica acela care a primit credina ce justifica este sigui prin asigurarea cieclmtei de ispii ea pcatelor sale i de venica lui mintutre ntru Hnstos l(M
Doetnna Alianfei (Covenant) definita mai ales de ctre episcopul Jewel (f 1571) de Perkms de impetuosul puritan John Preston <t 1628)' ^ i de Thomas Biooks (f 1680) - un alt puritan - se
prezint n mod evident ca un discurs linititor Dup definiia lui Perkms aliana (coienant) mntuirn compoita doua demersuri promisiunea lui Dumnezeu tcuta omului i promisiunea
omului tcuta lui Dumnezeu Dumnezeu promite n mod liber pe Hnstos i binefacerile sale i eeie n schimb ele la om ca el sa l pi uneasc pe Hnstos pun credina i sa se ciasc ele
pcatele sale Aliana (Covenant) e pecetluita prin tainele care aduc o confirmare a credinei 16* Desigur nu omul de la sine face aliana cu Dumnezeu ci numai Dumnezeu face aliana eu
aleii si Aadar nimeni nu va putea sa i smulg pe acetia din mna Tatlui Mntuirea e sigura pentru ea depinde ele Dumnezeu i nu de noi u'~
Pretutindeni calvinitn i au nmulit declaraiile linititoare ntr o predica pronunata la Charenton pastorul Jean Daille cldea asigurri de genul
Daca va martuusii Domnului Isus eu gura voastr i credei n inima voastr ta Dumnezeu 1-a nviat din mori, atunci vei fi mntuii Klt< Un catehism tiprit la Berna i tradus n francez, n
1655, pentru credincioii
hSCATOIOGlA SI PRFDFSTINARh \ 261
clin inutul Vaud postula ca dei e nta prea slaba tiedmta e de ajuns pentru a obine leitaiea ai cum o mna trtmurnela nu i mai puin apta cltet o mna siguia si pnmt isca milostenia
bogatului1 ' Daniel Fe itley un puritan clin inteiiorul Bistneii anglicane predicnel la Lambeth n 1619 afuma [Hnstos] a \enit nu pentiu a stinge ci pentru a aprinde nu pentiu a distinge ci
pentru i salva nu pentiu a tia ei pentiu a pansa, nu pentru a se rzbun i ci pentru a mpac nu pentru a pedepsi ci pentru a suferi nu pentru a frnge trestia deja doborta ei pentru a fi lovit i
lovit de trestie i de bici i pentru a fi el nsui frnt pe cruce rn
La rndul sau Richard Sibbes le spunea ascultatoiilor si ntr o predica Sa nu ne lsam copleii de descurajare din cauza neputinei t a strica ciunn noastre Daca Dumnezeu e cu noi cine
poate fi mpotriva noastr' Spiritul divin e mai puternic n noi dect stricciunea Daca Sfntul Duh i harul au cobort peste voi pcatul nu va avea niciodat putere asupra voastr l~l O alta
predica a lui Sibbes conine acest ndemn imperios i pentru a ncheia cu un cuvnt de mbrbtare daca este [printre voi] vreun biet suflet descurajat i mspaimntat n contiina sa de
vederea pcatelor sale i de ispitele diavolului acela sa se gndeasca la dragostea de Dumnezeu n Hnstos Nu l lsai pe Satan sa va nele aratindu vi l pe Dumnezeu ca pe un judector
nspaimmtator i pe Hnstos ca pe unul ce nu va va salva De ce oare Tatl l a nsemnat pe Hnstos eu pecetea lui claca nu din dragoste pentru voi' ' 2 In acelai spirit Riehard Baxter exclama
Pacatoiloi mei unul dintre voi nu va avea motiv ntoreindu se acas sa spun ca eu va predic disperaiea Spunei mi daca putei ai auzit un om cu judecata sa va declare ca nu exista spei
na pentru voi dei v ai cit i convertit'' Oricine s a nscut a cloua oaia i devine pi in credina i cina o fiina noua va fi negreit mntuit Textul face parte din cea ele a 23 a ediie (din
1685) J acestei instruciuni familiare1"^
Frica de damnare
La lectura acestor consolri care se altura cuvintelor de alinare ale primilor refomaton putem fi tentai sa uitam celei ilte ispecte neliniti toare ele data aceasta ale discursului acelorai
predieatoii Oi ea i teologii catolici principala reprezentani ai luteranismului i puiitann anglo saxoni au propovduit doetima micului numr de alei n aceasta privina vom cita cteva
texte edificatoare a cror list am putea o lesne completa
n duminica sexagesima Johann Spangenbeig (f 1550) explica audito nului sau pilda semntorului (Luc 8 l 15) i pune ntrebarea Ce vrea sa ne nvee aceasta evanghelie' Doua lucruri n pi
imul lnd ca vor fi mai muli damnai dett salvai Cauza' Doar un grup mic se conduce dup tuvntul lui Dumnezeu Al doilea lucru e acesta dei tea mai mare parte dintre oameni trebuie sa
fie pierdut tuvntul lui Dumnezeu nu se piedic n zadar Desigur, e ngrozitor s te gndeti c doar un sfeit clin semine cade pe pamnt bun i c celelalte trei sferturi snt pierdute Dar un
262 PASTORAIA FRICII
predicator evanghelic nu tiebuie sa ia n seam daca snt muli sau putini cei ce primesc Cuvntul ci sa l vesteasc i sa l propovduiasc la toata lumea aa cum a ceiut Hnstos la sfritul
evangheliei lui Maieu ' ' Anton Coivmus (|1553) afirma la rnclul sau nti o culegere de predici caiora It a fost adugata De officio concionatons de Mclanchthon ca dintotdeauna eietmii au
fost n numr foarte mic i ca muli din cei ce se flesc cu numele i cu evanghelia lui Mustos snt totui supuii lui Satan ' "" Lucraiea lui William Perkins De Piaedestmatione (1598)
rspunde unoi critici contra predicam puritane ca n absolut se poate spune ca muli oameni se vor mntui clar daca i punem n relaie pe mntuii cu cei care vor fi condamnai pe drept
atunci trebuie sa admitem ca aleii vor fi puin numeroi aa cum sta scris clar n Scriptura rA i tot n duminica sexagesima Johann Gerhardt constata la rndul lui ca numai la un mic numai
de oameni da roade Cuvntul1"" Ct despre Johann Arndt el aaza pe pagina de garda a carta sale De Vero Chnstiano naintea tuturor celorlalte citate formula lui Matei 7 13 14 Dar strimta
este poarta ngusta este calea care duce la viaa 17H
Regsim acelai limba) la puritanii englezi din secolul XVII Samuel Hieron vorbind i el de poarta cea strimta declara auditoriului Cu ct mai rari snt cei ce vor intra n cer pe poarta cea
ngusta cu att mai mare trebuie sa fie strdania noastr de a ne numra printre ei 17) ntr o predica Chnstophei Love i imagineaz ntrebarea Oare toata lumea va fi damnata' i rspunde
Muli vor fi cei damnai 18 Richaicl Baxter e un director de contiina mult mai moderat elect Cnstopher Love Totui dnd directive convertiilor el le atrage atenia ca servitorii credincioi
ai lui Dumnezeu snt ian Aadar daca pna i acest mic grup l necinstete pe Dumnezeu i nu se aiata diept n ochii lui oare aceasta nu l va ndemna sa prseasc lumea i s o termine cu fin
omului' mpria nu va fi data dect unei turme mici (Luc 12 32) Numai de la civa ateapt Dumnezeu lucruri mari Oare cei civa l vor dezamgi' 181
Acest tip ele cliscuis explica leacule de sens contrar ale celor caie s au temut sa nu descurajeze auditoriul In mai multe rnduri Donne i invita pe ciedincion care l asculta sa nu cada n
chsperaie Dumnezeu nu i las copai tia mngieie Nu tiebuie sa ne placa sa ascultam predici despre predestinare nduiarea lui Dumnezeu ne terge pcatele cum teige marea urmele unei
corbii Ea se apleac asupra tuturor oamenilor chiar i asupra cretinilor de alte confesiuni i chiar asupra evreilor Ea are mijloacele de a i salva pe cei ce n au putut auzi cuvntul sau
Nimeni nu poate ti numai ui aleilor Judecile Domnului nu snt irevocabile El vrea ca toi oamenii sa fie salvai 1*2 Studiind cauzele dezndejdii religioase Burton pune formal n cauza
greita interpretare a mai multor pasaje din Scriptura printre cai e el include mai ales muli chemai puini alei nu te teme turma mica (insistena vizeaz aici cuvntul mica ) ngusta e calea
care duce la viaa i puini snt cei care o afla" Aceste citate i altele asemntoare afirma Burton ngrozesc sufletele multora I(H o constatare de care istoricul mentalitilor trebuie s in
cont
hSCATOLOGIA I PRJ-DhSTINARFA
263
Doctrina predestinam comporta un punct pozitiv gratia divina o dat acordata Dumnezeu n o ia napoi Dar e imposibil s tim pe ce ciitern i alege el pe cei eaioi i le acoida giatia i pe eei
crora le o retuz.i Planurile lui snt de neptruns de neneles i numai ti ufan vor sa le cerceteze Rezulta ca o decizie eh\ m este irevocabila Doua concluzii amntloua nelinititoare decurg
din aceasta teologie
a) Eleciunea sau respingerea unui individ se realizeaz n mocl necesar de ndat ce Dumnezeu a luat o hotarre Pe buna dreptate s a remarcat
determinismul ce caracterizeaz la Theodore de Beze de exemplu dezvoltrile asupra predestinam Necesse est i oportet snt expresii pe care le ntlmm adesea sub pana lui atunci cnd
trateaz acest subiect1814 Publicul nu putea sa nu fie nelinitit de redutabila logica i de raiona lismul ce dezminea toate ncercrile de securizare
b) ntruct Dumnezeu a hotrt o dat pentru totdeauna asupra mntuirn sau damnam cuiva independent de orice previziune legata de primirea credinei (contrar poziiei luteranilor mai ales
dup 1580) sau a lucra nlor sale (contrar poziiilor catolica i armimana ) rezult ca el a voit dintotdeauna pcatele nelegiuiilor Zwingli i Beze - ne amintim 18"1 -erau clan asupra acestui
punct Prin fora lucrurilor aceasta concepie a cobort progresiv de la nivelul speculaiilor erudite la cel al pastoralei Ca clovacla ntre altele A Golden Cbamde Perkins lucrarea celei de a
doua generaii reformate inspirata de consideraii practice i redac tata de cineva care voia sa raspncleasca printre contempoiam o soteriologie coerenta
Cele doua aspecte sublimate mai sus se gsesc mpreuna i n rnclunle de mai jos
Pun deciet Dumnezeu a deteiminat el nsui in mod necesu i totui hbei toate luciunle in vecii veciloi Aadai este de netgduit c i el a decietat dup bunul s iu plic toate luciunle i toate
aciunile tiecute piezente i vntoaie o dat i cu locuule timpurile mijloacele i fmditaile loi Da a hotant pe diept faptele iele ale celor tai Intmcit d ica le ai fi anulat ele nu s ai fi piodus i cu
toite ca pun fnei loi ei snt i lamn tai totui mncl cont de decietul divin ei snt intui citva huni pentru ca nu exista nimic iau n mod absolut Un lucru iau pun natuia sa este m acelai timp
bun n decizia eterna a lui Dumnezeu pun aceea ca ofeia ocazia i mijlocul de a manifesta gloria divini n dreptatea i n induraiea sa
nti o fapt ica Dumnezeu nu e doai un simplu agent peimiMV ci i puternicul ei fptuitor totui, cum ea nu se datoreaz nici inspiraiei i nici voinei sale el admite cu toata libertatea ca
rul sa fie fcut i l ntoarce spre piopna i glone 186
Diagramele succesive ale lui Beze Perkins i Bunyan au constituit pentru marele public ilustrri ale acestei teologii care nu stabilea nici o legtur ntre universul aleilor cel al ndurrii
i universul celor damnai - acela al justiiei nainte ca noi sa ne fi nscut, se hotarse deja 264 PASTORALA FRICII
clac i noi v om fi de partea lui Abel sau de partea lui C un A fi damn u cum o anta schema lui Bunyan mseamrn i fi lisat in afna eleciunii kt Dumnezeu Dt_ altmmttn toua lumt i stn ca pi
tini smt ilesi Si Uinei cum si nu fu mgiozitor de nelinitit Axeasti mtt oraie ne fict sa nelegem de ce Liud le reproa puritaniloi i ispmcliiei nvai 111 confoim creia Dumnezeu
condamna dmtotdeiuni cea mai mare parte a oame mloi la focul etem fr a le socoti pcatele Sufletul meu are oroare ele o asemenea opinie Pentru ca ea face din Dumnezeu din
Dumnezeul tuturor iertrilor cel mai feroce si mai nesbuit dintre tirani H
i aceasta cu iit mai mult cu cit aa cum im vazut lxK o pedagogie religioasa preconizata deja de primii luterani icluata mai apoi si ampli ficata de toi predicatorii predestinam le impunea
credincioilor un pele rina) de convenire ce traversa mtr un moment al parcursului sau un infern al disperam In momentul in care 11 fceau pe pctoi sa msoare gravitatea strii lor
predicatorii insistau cu prisosina asupra miniei divine si a flcrilor infernului Un martor povestete c i Perkms orator reputat pentru claritate! expunerilor sale accesibile tuturor pronuna
cuvintul damnat cu o asemenea fora incit el las multa vreme dup aceea un ecou dureros in urechile asculttorilor 8 Nu din intimplare literai ra engleza de la sfiitul seeoluk i XVI si clin
secolul XVII a descris cu un fel de fasciriatie eroul pe care condiia sa ele pcate s l cufunda m dezndejde (cavaleri l Reclcrosse al lui Spenser Fai st al lui Marlowe Samson al k Mtlton)
Vai striga Bolton inti o impresionanta evocaie cinci un nefericit [adic oricare dintre noi] srac si deczut ncepe sa ntrezreasc pnntr o iluminare speciala a Cuvintului oii puni o
manifestare extraordinara a autoritii [divine] chipul amenintor al lui Dumnezeu m oglinda cea curata a Sfintei Legi si sa simt divina justiie care cu o mini nevazita se rzbuna in seciet
asupra contiinei inima lui giea i se topete de ndat in piept si devine ca apa El cade si si pierde in acelai timp fora trupi l si vigoaiea spiritul n
Desigi r predicarea puritana susinea ca trebuie sa ieim din aceasta teioare legila (adic provoc ia de distmta dintre Lege si faptele noastre) Dar nu rammeau unu la stadiul disperam Sau nu
recacleau mai tirziu in nelinite Daca urmam itineianul spiritual trit si recom indat de Bunyan si care coiespundea ci isicei pedagogii religioase puntane descoperim in el patru etape Puma
este aceea a oibiru pctosul tund atunci incontient de stricciunea sa a doua este marcata de teioare adic de descopenrea pcatului din sine i a pedepsei meritate Inti o a tieia faza - de
iluminare dtsperaiea se tiansforma dini o data m mingneie i sigiuanta In shrsit viaa daca putem ndrzni sa spunem aa icincepe convertitul cluce acum o existenta cretina dar aceasta e
fcuta in mod firesc din ispite si lupte Atunci pot sa reapar crize de dispeiare Trebuie asadai sa ne agm de certitudinea ca decretul alegem nu va fi niciodat anulat 192
Concret comportamentul psihologic indus pnntr o asemenea pastoral se prezint sub forma de spaime i sperane alternative Calvin cel dinii
FSCATOIOCIA SI PRPDhSTINARFA 267
a neles si explic u ca sigurana credinciosului nu poate fi niciodat i o totala p ice a sufletului Cinci noi susinem scrie el c i cieclma trebuit s i fie siguri si asiguiata noi nu ne imigmim
citusi de puin o certitudine c u e si nu fie atinsa de nici o mdoial i nici o securitate cai e s nu fie asaltata de nici o nelinite bi dimpotma ne spunem ca credincioii au de dus o lupta
perpetua impotma propriei lor neincieden mai e mult pin sa aezam contiina lor in vreun locor tihnit c ire sa nu fie agitat de nici o furtuna Totui indiferent de cit smt de hruii noi
negam ca le a slbit sau ca i au pierdut ncrederea cindva atit de ferma in indurarea lui Dumnezeu 193 Astfel teoretic aleii smt siguri de mintuirea lor dar practic ei continu sa treac prin
accese de nelinite
Pastorala protestanta a insistat constant asupra celor doua dovezi care trebuie sa ne conving de faptul ca vom fi alei ncrederea m Hnstos mmtuitorul i faptele bune pe care el le realizeaz
prin noi Dup Perkms expnmind in aceasta privina o convingere generala a reformailor acela care i predestinat la glorie este predestinat si la mijloacele mintuirn adic unirea cu Hnstos
prin credina i prin faptele bune194 Dar m fapte credina se poate estompa iar nclinaiile noastre rele pot reaciona cu vigoare Ce se mtimpla atunci cu sigurana alegerii Pierre du Mouhn
rspunde mtr o predica spunmd ca pacea contiinei nu i o adormire profana i nici o securitate carnala Numeroi directori de contiina puritani elin Marea Britanic s au strduit si ei sa i
liniteasc ciedmciosn facind distincia intre certitudinea obiectiva si asigurarea subiectiva Numai prima e data aleilor cea de a doua nu apaie decit intermitent 1 Thomas Brooks scria ca har
si ncredinare nu smt soi de nedesprit Un om se poate bucura de harul adevaiat tara a icsimi ncredinarea iubirii si a favorurilor lui Dumnezeu a iertam picateloi sale si a salvrii
sufletului sau Inciedinarea e necesara strii bune a cretinului si nu fiinei sale ea e necesara pentru eonsolaiea uestmulii si nu pentru mintuirea lui 19
Liteiatura religioasa puntana conine multiple analize concordante caie amintesc de desciieiea catolica a expenenei mistice Henry Smith constata
Nimic nu exista in viaa noastia caie sa nu sufere eclipsau si schimbau in afara de cucernicia noastr 9h Intr o ilta predica el afuma In ochii lui Dumnezeu alegeiea noastr e sigma
elmtotdeauna Dar pentru noi nine ea e nesigura de aceea tiebuie si ineeicam sa ne o asiguiam pun fapte bune 19 Perkms ne sftuiete sa ne mcapainam m credina chiai cind smtem m plin
tunel Arta principala a eiestinului e sa cread m ceea ce nu se vede sa spere m elaruii animate sa l iubeasc pe Dumnezeu cind se piezinta ca i n duman si sa perseveieze astfel pina 11 capt
In mod semnificativ Perkms plaseaz in diag ama l u in partea celor mintuii elemente caie n i figuiau in cea a lui Theodore de Beze i anume
ndoiala asupra alegem disperarea ndoiala asupia credinei ndoiala asupra justificam ete Tot atitea obstacole ce tiebuiesc necontenit trecute nainte de a ajunge la sanctificare si la
glorificare
Samuel Hieron pune ntrebarea Poate exista o ncredinare [asupra alegerii] atit de certa incit sa nu fie nici amestecata nici umbrit nici 266
PASTORALA FRICII
pertuibata de ndoieli' S,i laspunde Snt corn ins ca cei ce nu s au ndoit niciodat de acceptarea loi n au crezut niciodat n ea 2( Richaid Sibbts explica ascultatonlor si ca Dumnezeu aie un
dublu chip unul cate ne lumineaz sufletele cu pice bucune i mngieie atunci cncl el i spune sufletului Eu snt mntunea ta si un altul cnd st ascunde pm 1111 omului intenor ne refuza
pacea i ne las n pustiul spintual '" Daniel Featlev evoca la rindul sau deliqumm spintus (eclipsa spirituala) ce l poate afecta pe ciedmcios Dumnezeu i trimite aceasta nceicare fie pentru
a l umili ca sa nu se fleasc cu favorurile primite fie pentru a l face sa doreasc i mai tare mngierea Evangheliei n orice caz acest abandon las sufletul ntr un fel de lein La auzul
Cuvntului nu d nici un semn de viaa 204 Dei scrie o ntreaga lucrare destinata sa aduc pacea n contiina Richard Baxter admite ca snt foarte puini cretini care ajung la certitudinea
mntuini i ca aceia, foarte puini la numr care ajung la aceasta ceititudine nu o au niciodat ntreaga i constanta ci amestecata cu imperfeciuni i cteodata umbrita sau fragmentata De
unde aceasta opinie utila Poi fi mntuit fr a fi obinut niciodat ncredinarea aici pe pamnt dar nu poi fi mntuit fr Hnstos i fr harul divin Dumnezeu n a fcut din ncredinate
condiia mntuini noastie E mai bine sa mergi n cer in mhnire i ndoiala cltcit sa mergi n infern linitit 20~>
I se pune atunci credinciosului problema ele a ti cum sa inteipieteze nenorocirile ce l pot lo\i m viaa de aici n aceasta privina se coniazic cloua discul sui i ce risca sa mreasc
perplexitatea deja mare a conveiti tului Charles Drelmcouit vorbind de Apocalipsa in 1662 le spune ascultatonlor ca Dumnezeu ne pedepsete spre binele nostiu Pedeapsa Tatlui ceresc ne
e la fel de necesaia ca pmea n casa In\ ers Dumnezeu nu i pedepsete deloc [pe pamnt] pe cei mai muli dintre cei ce trebuie sa fie obiectul justiiei sale pentiu ca el i abandoneaz
diavolului cai e i va chinui \esnic n infern ;)<) Dai ntr o alta predica cu doi ani nainte Diehncourt i ameninase enoriaii spunndu le Strigatul [pacateloi noastre] a urcat pna la cer E ceea
ce narmeaz braul Atotputei nicului i l obliga la lazbunaie ceea ce face ca distrugerea sa bata la ua 20 n mod identic Featley consoleaz doua peisoane lovite de nenoiocne asiguindu le
ca Dumnezeu i ntristeaz pe cei ndrgii de el Atunci cnd nu sntem lovii a\em motive s ne temem Dar Featley tiebuie sa recunoasc mai depaite ca anumite necazun i lovesc pe tot
felul de oameni i atunci cum sa deosebim diferitele nenorociri' Rspunsul este ca cele ce li se ntmpla virtuoilor snt pentru ca ei sa devin mai buni i s se ndrepte n timp ce acelea
care i lovesc pe rai snt pedepse ce nu serv esc la instruirea lor 20*
Faptul c diagnosticul referitor la necazuri a fost realmente o cauz de nelinite pentru credincioi ne este dovedit de o predic a lui Chnstophei Love n care citim Unu oameni se ndoiesc
de eleciunea lor pentru ca Dumnezeu i urmrete cu necontenite necazuri i-i copleete cu loviturile grelei lui mnu Aceasta-i face pe muli oameni cucernici s se
(SCATOLOGIA s] PREDESTINAREA
267
gndeasca la faptul ca ei nu fac parte din mulimea aleilor lui Dumnezeu *" Replica pastonloi n acest caz este ca resemnarea n nceicaie e un semn al eleciunii De iceei ueclmuosul chiai
claca aie ceitituclmea obiectiva a eleciunii sale trebuie sa si continue itintianul sau religios n teama i cutremuiaie
Directorii de contiina ai puritanismului snt unanimi n a relua formula din Scriptura despic care Burton afirma ca cla natere unor interpretri traumatizante 210 De altfel h se altura i
Donne care n mai multe rndun insista n predicile sale asupra necesarei temeri de Dumnezeu Cci nimeni nu poate fi sigur ca e ales astfel nct sa se opreasc din efortul spre mntuirea sa
n teama i cutremurare 21t Omul nu va avea nici o asigurare i nici un moment de odihna nainte de judecata 212 Aceste cuvinte venind din partea unui orator ostil predestinam calviniste ar
putea fi reluate cuvnt cu cuvnt de gurile i penele catolice sau armimene Dar ele coincid n fapt daca nu n inteniile teologice cu discursul puritan care susinea simultan ca alesul e
ncredinat de mntuirea lui i ca totui trebuie sa se teama i sa tremure toata viaa lui
Chnsopher Love arata ca daca Sfntul Duh ne obliga sa ne purtam cu frica n timpul pribegiei noastre (cf I Petiu l 17) nu e vorba de frica legata de eleciunea ci de frica de pcat Totui
continuarea frazei i dezminte prima parte cci Love adaug Nu trebuie sa pctuim mpotriva lui Dumnezeu ci sa ne temem de Dumnezeu i sa ne temem sa nu l provocam pe Dumnezeu
prin pcatele noastre 2H Sa l provocam pe Dumnezeu la ce daca nu la a pedepsi' Henry Smith a explicat ce neliniti permanente l chinuiau pe credincios
Nu i de ajuns si ileigam trebuie sa tim cum sa aleigim Nu i de ajuns sa nelegem tiebuie sa veghem la modul m caie nelegem Nu i de ajuns sa credem trebuie sa veghem la modul in cai e
credem Nu i de ajuns sa ne lugam tiebuie sa veghem h felul in caie ne lugam Nu i ele ajuns si luci am tiebuie sa veghem la felul in care luci im Cam i ofent un sacuficiu dai Dumnezeu l a
tefuzat "
Charles Diehncourt punea urmtoarea ntrebare publicului sau din Charenton V ai mpodobit pe dinauntiu cu umilina si v ai desavirit mntuirea cu frica i cutremuraie' '^ Verbul a
desavni se cuvine a fi subliniat Cci frica i cutiemurarea de care este vorba aici i n alte texte similare nu s cele din faza terorii i dispeiarn prin care trece cel ce se va poci Dimpotriv
ele caractenzeaza trirea religioasa a celui care e deja convertit i i desavirete mntuirea De ce sa mai tremuri daca eti deja mntuit'
Obiecia fusese cu sigurana fcuta predicatorilor astfel nct Daniel Featley o i insereaz ntr una clin predicile sale De ce oare ntreab unul din interlocutorii si imaginari David
ndeamn -Slujii l cu frica pe Domnul-, de ce recomanda sfntul Pavel -Nu fii cu trufie ci cu frica lucrai cu frica i cutremurare la mntuirea voastr, i de ce ne povauiete sfntul Petru
-Purtai-v cu fric n timpul pnbegiei voastre-, dac adevraii 268
PASTORALA hRICII
credincioi smt isa ele ncredinai ele mintuirea lor incit nu nhuma nici o clipi pnmtjdii de a si pierde tirea de giatie ele pe pimint si coromi de glone clin lume i de dincolo' ' Rspunsul lui
Fe itlev este c i fi ic i ic i se opune mcredet u spirituale ci ir ca frica buna coni icareaz i securitatea carnala ' In secolul XVIII Gilhert Tennent v i spune in icehsi spirit
Iubirea fn fuci ar deveni certitudine Fiica fr iubire ar deveni slugarnica 2 s
Aadai predicarea de inspiraie calvinist s a luptat cu securitatea carnala Dar fcind aceasta nu sadea ea noi si noi neliniti m sufletul credincioilor' Pentru ca sintem justificai prin credina
Dar credina noastr este oare cea buna' Nu cumva sintem nite ipocrii 219 atunci cmd faptele noastre contrazic credina pe care o declarm' Or este evident ca noi continuam sa pctuim i
atunci faptele noastre rele nu decurg cumva dmtr o credina pe care Dumnezeu n o recunoate' Spirala fr sfrit a ntrebrilor retrospective Cramer afirma Aceasta credina care pioduce
[fr cina] fie fapte unte fie fapte ce nu smt bune nu e dreapta curata i vie ci moarta diavoleasca i prefcuta cum o numesc sfntul Pavel i sfntul lacov Cci pina si demonii tiu i cred
ca Hnstos s a nscut dmtr o fecioara ca a postit patruzeci de zile i patruzeci de nopi fr sa manmce i sa bea nimic ca a fcut tot felul ele minuni dovedind ca el este adevratul Dumnezeu
E treaba cretinului sa aib adevrata credina i sa se pun la ncercare daca o are sau nu [i] deci atunci cmd mrturisii numele lui Hnstos iubiilor cretini nu va lsai nici un moment
dui m ispita de o credina scornita i nchipuita asigurai va de credina voastr Punei o la ncercare prin viaa voastr 22
Henry Smith piopovaduia i el Exista un zel fr inteligena o aibiie fr sinceritate o rugciune fr credina i o credina fr roade De aceea Apostolul ne ndeamn sa ne cercetam pe noi
nine daca sintem in credina (II Cor 13 }) nu claca avem un fel de credina ci daca sintem in credina - adevrat i credina 21 Oratorul continua declannd ca pentru a merge la cer nu i
suficient sa fu printre protestanii conformiti (Statute
Piotcstant\) care merg la biserica asculta predica i comumaza o data pe an Ciedini cei e mai mult decit atit Urmeaz o ntrebare i o afnmaie tulburtoare Cine are mai multa credina decit
apostolii' i totui de cite ori nu le a spus Hnstos Voi oameni de puina credina' deplmgmd astfel faptul ca aveau credina piea slaba 222 Ghicim efectul unui astfel de raionament asupra
publicului Daca pentru mmtuire e nevoie de credina ce se intimpla atunci cmd credina e slaba sau nesigur' Cnd sintem
ipocrii i cmd sintem sinceri' Dublul limba) al pastoralei asupra predesti narii se reveleaz cu claritate in urmtoarele doua fraze spuse de Jean Daille Dac va mrturisii credina in
Domnul Nostru Isus i credei in mima voastr c Dumnezeu l a nviat din mori vei fi mintuii Dar avei grija credina voastr sa fie vie i sincera s nu fie un vis o nlucire sau un idol ci o
convingere ferma o ncredinare deplina de adevrul Evangheliei S fie o credina asemeni celei a lui Avraam i celei a apostolului 22 Dar cine poate fi sigur c are credina lui Avraam'
PSCATOIOGIA I PRhDhSTINARhA
269
Predic md pe tem i fiec ire sa se pun i la ncercare pe sine Piene elu Moulm invii si el iseultatom sa se ex mimeze d ic au iclevarat i cicchn i si pune i in g ud i contia f lisei ciedinte c ilihc
Ui ele el cliept idormne profani si letaigie si sigurana cnnala pun c ne un om se ce>nv m,e ci Dumnezeu se va meluia de el pe e inel el slujete pmtecelui si b inului Si dup aceea adoaime
mtr o deart mciedintaie cazind singur in strica came 224 M u tirziu fondatorul pietismului german Spener va spune despic damnare Vor merge in infern toi cei ce nu vor fi avut adevrata
credina Or cei care se las dominai de pcat n au adevrata credina Daca ramin m aceasta stare vor fi negreit condamnai Ah iubiii mei sa examinam cinstit in faa lui Dumnezeu situaia
noastr cea in care ne aflam acum i sa vedem daca dup aceasta cercetare sintem pi intre condamnai sau printre preafericii 22 In acelai spirit Riehard Baxter se mira in faa auditoriului
sau ca cineva se poate gindi la Dumnezeu cel nfricotor fr a ncerca uimire si teama atita vreme cit e nesigur daca Dumnezeu e pentru noi tata sau duman i daca nu i va ndrepta toata
puterea mpotriva noastr Cum va putei gindi la Hnstos fira a tremuia atunci cmd nu tii daca singele lui v a curit sau nu sufletul si daca el va va achita sau condamna la judecata' 2 i
apoi oare avem mtr ade\ar creelina atunci emd ne lsam prinii i prietenii sa se cufunde in pcat 2
ndemnul la interogaia asupra ciedinei fcea parte dmtr o exhoitaie mai ampla la cercetarea contiinei cire n a fost un monopol al pastor ilei catolice O legasim la fel de imperioasa in
discursul protest mt chiar dac i nu intea confesiunea privata detaliai si obligatorie Donnc eleclira Cea mai primejdioasa condiie in care poate fi un pctos e fericirea (HappmtS!,) fericire
fund aici sinonima cu somnul contiinei Intrueit continua Donne e o condiie in cai e nu i cunoti pcatul si osincla pe e uc o atrage dup sine 2R Revine li aceeai tema in mu multe ilte
piedici eennd destinului sa si fie siei judector pentiu i ni fi judecat m u tn?iu 2
Insistena asupia necesiiului examen ele contiina devine mai iles meepincl cu epoca lui Perkins un leitmotiv al pastoialei puritane Confoim icesteia cunoaterea de sine o clan dobinclita in
cursul celei ele i denii fize a parcursului convertim (aceea a teroni legale ) trebuia meninui ele a lungul ntregii viei pnntr o nencetai cercetare i sinelui ceicetne consemnai la nevoie in
juimle intime w Abundenta de detalii lsata ele Bunyan asupra strilor sale sufleteti nu i cleci deeit o ilustrare a unui fenomen mtr adevr colectiv (in anumite limite desigur) indus pnntr un
discuis puternic culpabilizator De ai putea fi nemulumii de voi niv era marea lui Perkins 231 care mu recomanda s fie alctuite cataloage si liste eu pcatele voastre mai ales cu acelea
care l au necinstit cel mai mult pe Dumnezeu 51 au rnit contiina i privii le adesea pentru ca inimi voastr s se smereasc in fata tristei constatri '
Este revelator c o foaie volant tiprit m 1648 avea ca titlu Cercetare zilnic i clasificare a pcatelor Extras dmtr o predica a prea naltului Primat al Irlandei la Lincoln s Inn 3 dec !
64&}i Lucrarea lui Daniel 270
PASTORAIA FRICI
Dyke The Mi\teiy of Self-Dccen mg tradusa n franceza sub titlul La Sonde de la conscience se prezint ca o metoda de descoperii e a ntoitochenlor st a nesfrsiteloi ocolisuii clin
ntunecosul labirint ciie i inima omului Dedicaia catie contesa Bedford facncl elogiul soului defunct al acesteia conine urmatoiul pasa) notabil Nu ciecl ca tiebuie sa trec sub tcere bunul
i sfntul obicei pe care l avea acest clre cretin atunci cnd era printre noi de a ine zilnic un catalog i un jurnal al tuturor greelilor pe care i imagina ca le a fcut suparndu-1 pe
Dumnezeu i a le trece n revista fie noaptea la culcare fie a doua zi la trezire 2M
n acelai spirit Samuel Hieron contemporan cu Dyke declara ntr o predica Orice om atunci cnd e singur cu sine nsui trebuie sa se retrag n gndunle sale i privind n urma la ziua
trecuta sa examineze ce a fcut i cum s a comportat Nici un pcat nu trebuie sa ramna toata noaptea n noi 23~" La rndul lui Richard Sibbes cere sa fie ascultata vocea contiinei cci
Dumnezeu a instituit cte un tribunal n fiecare om El a instaurat [n noi] contiina ca registru martor i judector n sufletul omenesc se regsesc toate procedurile justiiei 2% Acelai Sibbes
afirma n alta parte Contiina e vicarul lui Dumnezeu Ceea ce spune contiina Dumnezeu o spune ceea ce interzice Dumnezeu interzice mai ales atunci cnd ea e luminata de Cuvint 2'7
Daniel Featley recomanda sa ne examinam zilnic situaia spirituala i sa verificam noi nine cu luciditate cum stm n raport cu instana cereasca sntem n graia lui Dumnezeu sau n afara
ei' 2)H Dup exemplul predicatorilor catolici Featley crede ca avem tot interesul sa ne judecam noi nine ct sntem nc pe pamnt cci Dumnezeu i va chema cu sigurana [la sfritul lumii]
pe toi oamenii pentru o cercetare foarte amnunita i detaliata a fiecrui moment al vieii lor pentru fiecare har primit pentru fiecare ndatorire particulara uitata pentru fiecare pcat fcut
cu fapta cu vorba sau cu gndul i mai cu seama de la primele noastre manifestri i nclinaii spre ru 2W
Aceste avertismente ne ajuta sa nelegem de ce lumea puntana a cunoscut mustrri de contiina comparabile cu cele ce i au chinuit pe muli catolici cucernici Lucrrile lui Peikins
consacrate cazuisticii constituie pentru noi dovada ca el trebuia sa aline nite suflete chinuite n aceasta privina el a fcut o opera novatoaie ciend o tradiie ce i lipsea pna atunci Angliei
piotestante240 Evident pentru a rspunde ntrebrilor nelinitite ale publicului a redactat Perkms una dup alta A ca\e of Conscicnce (1592) A Discoune of conscience (1595) i The Whole
Treatise of the Cases of Conscience tiprit in 1606 dup moartea sa Apai apoi manuale mai ample ndeosebi Ductor Dubitantium de Jeremy Taylor (1660) i Chnstian Directory (1673) de
Richard Baxter Relaia de la cauza la efect ntre nelinitile spirituale i securizare deja pusa n evidena cu pi ivire la maladia scrupulelor n rile catolice apare inevitabil la suprafaa i aici
Este oare exagerat sa afirmam ca autorii englezi ne au lsat descrierile cele mai tulburtoare ale contiinei nefericite' Una dintre acestea e datorata lui Henry Smith, la sfritul secolului
XVI
I-SCATOLOGIA I PRFDPSTINAREA
271
Daca exista un iaci pe pmnt ne asigura el ntr-o predic putem inti aclevar zice ca cei c.ne simt \iennele contiinei roznclu le inima mceaic i chinuulc i idului ( ine po ie expuma mai bine
aceasta oi oaie clecit \ictima nsi' Sufenntele i se aduna n suflet ci pentiu srba tone fiici temuse mie i nelinitea i mpart sufletul sau Toate fui iile infernului na\ alese n mima lui ca pe
o scena Remuctile cheam frica fiica uiei a dup groaza cai e face semn disperam i i zice vino i ajuta ne sa l chinuim pe pctos Acesta trece astfel prin mu de moii faia a putea muri
Tot trupul i e legat cu lanun ca i cum ar fi prizonier Sufletul sau nu l mai mbibateaza De aceea e pus la cazne fcl zice ca poarta ntreaga lume pe umen i ca nimeni n a suferit ceea ce
ndura el Sa l lsam fr nici un ajutor - spune Dumnezeu pn cnd i va martunsi greelile se va cai i va cere icitare ' 11
Descrierea lui Smith este evident valabila i pentru cea de a treia etapa a parcursului ce duce la convertire cea situata ntre orbirea iniial i iluminare Dar aceasta din urma era supus unor
eclipse i, pe de alt parte se recomand, aa cum am vzut un riguros examen de contiina fcut zilnic De unde posibilitatea pentru unele suflete delicate sa recada periodic n melancolia
religioasa acest mare pericol care l amenina pe cretin i care face ne asigura Chnstopher Love, ca un sfnt sa se ia drept un ipocrit cnd n realitate e un sfnt De aceea pzii va de
melancolie stare de spirit sumbra i grea Ea constituie un foarte mare obstacol pentru harul credinei ferme (n mntuire) ln Mrturisire revelatoare Dar pastorala puritana nu favoriza oare
melancolia' Aceasta era prerea lui Burton care a evocat n imagini impresionante starea celui asupra cruia se abate maladia scrupulului
Contiina devine atunci un mai toi gata oncmd sa fac depoziii sa instiuiasci un junu cum sa ne interogheze sa ne huiduiasca un peisecutor care s ne haituiasca un apiod care sa ne citeze
sa apaiam in faa instanei un gardian caie s ne aduc jandarm caie sa ne aiesteze un piocuio: caie sa pledeze contra noastr un temnicei caie sa ne toitureze un judecatei care sa ne
condamne nemcetnd sa acuze sa denune sa toituieze sa molesteze - H
Un anumit numr de englezi contemporani cu Burton i ar regsi cu siguran propria lor experiena n aceast descriere a contiinei n acelai timp jandarm procuror judector temnicer i
clu i nchizndu i victima n nchisoarea scrupulului Tot Burton i evoca pe nefericiii ajuni nc pabih sa se gndeasca la ceva plcut Contiina lor nu i las deloc n pace Ei triesc tot
timpul n frica i nelinite Existena lor e greu de suportat, inima lor tremura mintea le e copleit de griji, Terror ubique tremor timor undique et undiquc terror Ei refuza sa bea i s
mnnce -anorexia mental Vd pcate acolo unde nu-s sau le agraveaz pe cele pe care le-au putut comite Cu toate rugciunile interminabile i implorrile adresate lui Isus, ei se simt
nencetat ameninai de mnia lui Dumnezeu" 244 272 PASTORALA FRICII
Preditarea puritana voia, desigur sa liniteasc dar pentru istoric este clar ca ea n a reuit cu adevrat n msura n care ea nsi suscita tiagita ntiehaie oaie eu voi fi mntuit' O lectur mai
aprofundata a predicilor englezeti din secolele XVI XVII ne peimite sa intuim nelinitea publicului asupra acestui punct Pentru ca ele includ sistematic ntiebarea unor presupui
interlocutori voi fi i eu printre alei' Aa cum respectarea acelorai interdicii legislative las sa se presupun o tenace mpotrivire a supuilor frecventa reapariie n spusele predicatorilor a
obsedantei ntrebri puse pe seama cititorilor i asculttorilor constituie un indiciu important al nelinitii persistente
Fr nici o ndoial, problema mntuini i incertitudinile pe care ea le comporta au contat mult pentru englezii din secolul XVII 24' Revelatoare n acest sens snt titlurile i coninuturile a
doua lucrri ale lui Perkins deja citate Tratat ce ncearc s arate dac un om e n starea de damnare sau n starea de graie i Un caz de contiin cel mai important dintre toate cum
poate ti un om daca i copilul lui Dumnezeu sau nu24'? n acelai spirit Arthur Dent da lucram sale Calea ctre cer a omului obinuit ( The PlamMansPath waytoHeaven) urmtorul subtitlu
semnificativ n care fiecare poate vedea clar daca va fi mntuit sau damnat n afara de predici Henry Smith ne a lsat i o lista de ntrebri ce reflecta ct se poate de clar perplexitile unui
pastoi n faa publicului sau Citim mai cu seama Oare predestinarea eleciunea etc trebuiesc incluse n predicile pentru laici> De ce liber arbitiu dispunea Adam' Ce liber arbitru ne mai
ramne noua' Ereticii solitan care nu i strica pe alii vor fi pedepsii cu moartea (venica)' 24H
ntr o predica a lui Samuel Hieron un presupus asculttor ntreab Cum a putea ti daca fac parte dintre aleii lui Dumnezeu' 21; Richard Sibbes constata la rinclul sau ca patru snt ntrebai
ile ce tulbura pacea destinului pcatul i culpabilitatea urmrile corupem necazurile vieii i cea mai grava dintre toate moartea i damnarea 2' Chnstopher Love admite n faa asculttorilor
si tiu ca muli cied ca aceasta doctrina [a numrului mic de alei] i aduce pe oameni la disperare i ca ea este atit de insuportabila nct poate face ca cineva sa nu aib nici o singura zi
fericita toata viaa M Acelai Love consaua nu mai puin de aisprezece predici problemei de a ti cum poate un cretin sa i clea seama daca i efectiv printre chemai i alei 2'2 i nu ezita sa
abordeze deschis aceasta dificultate ca ecou la preocuprile publicului Acestea snt formulate astfel Poate fi un cretin asiguiat clin timpul vieii de venica mintuire in msura in care
eleciunea rezulta dmtr un decret divin dat nainte ca el sa se nasc sau chiar nainte de facerea lumii' Nefiguind in decretele i sentinele lui Dumnezeu cum putem noi spune ca avem
cunotina i ncredinarea ca am fost alei' 'M Pi intre czui ile ele contiina pe care Richard Baxter se strduiete sa le rezolve figureaz i acesta Cum poate obine un pctos pacea
duiabila a contiinei sale i cum poate msura corect lucrarea Sfntului Duh n el de vreme ce a fost conceput n
F SCATOLOGIC I PREDFSTINARFA
273
pcat i n mizerie triete ndoindu-se necontenit de sinceritatea sa i se teme ele mma lui Dumnezeu din cauza unei excesive toropeli spin tuale' 2l4 Reluirea aceleiai ntrebau de a lungul
corpusului de predici puntane lamuiete constatai ea lui Buiton cnd i descrie dup Luther pe acei melancolici caic se ndoiesc ele alegeiea lor se chinuiesc cum s o afle pi m ce semne i
[asta] cu attea scrupule cazne i rstigniri de sine nct apioape ca nnebunesc Tot ce obin n felul acesta e ca i deschid prin disperarea lor o brea lui Satan pentru ca acesta s i duca n
infern 2"
Cuvntul disperare folosit aici de Burton i pe care l am ntlmt deja de mai multe ori n descrierea angoaselor religioase merita i el o clipa de atenie El nu poate dect s l intrige pe
istoricul care ncearc sa reconsti tine psiholognle de altdat n analizele oamenilor Bisericii - catolici i protestani laolalt - disperarea metafizica era asociata n acelai timp cu blasfemia
i cu sinuciderea sau cel puin cu tentativa de sinucidere Muli constata Hesshusius nu pot suporta angoasa pcatului i se sinucid ca Iuda i ca muli alii 2'6 Probabil ca n ciuda impresiei
contrare pe care par a o f i avut strmoii notri din secolele XVI XVII sinuciderile erau rare in Occident n acele timpuri 2''7 Dar un fapt e sigur i directorii de contiina catolici care au
compus Artes moriendi sau au luptat contra maladiei scrupulului i mentorii protestantismului s au confruntat frecvent cu dispe rrea religioasa a credincioilor Desigur n civilizaia ele
altdat feno menul capt o reala importana
n Anatomia sa Burton consacra acestui subiect dezvoltri importante El i evoca pe melancolicii care se cred damnai prsii de Dumnezeu care tremura gndindu se la mma chv m sau la
judecata ce va sa vina i se acuza fr ncetare zi i noapte Ei fac clin cea mai mica greeala un pcat de neiertat 218 Unu atrai ntr un zbucium de nesuportat ajung la blas ferme de ce sa l
servesc pe un Dumnezeu care nu mi sare n ajutor' Li ce bun sa l rog' Departe de mine un asemenea Dumnezeu El nu exista Mai muli disperai devin atunci violeni contra apropiailor lor
sau contra loi nii2'9 Daca acest gen de maladie n ar fi fost (relativ) raspndit Buiton nu i ar fi dat osteneala ntr o enumerare destinata fr ndoiala predicateiiloi sa alctuiasc o lunga
lista de citate hnititoaie din Scriptura"10 susceptibile de a contrabalansa pasajele alarmante sau prost utilizate in predici In mod similar Donne s a stiaduit n mai multe rnclun sa lupte
mpotriva disperam ce chinuia sufletele pi ea sciupuloase 7'1
Demersul pastoralei puntane consta pe de o parte n a i invita pe descurajai sa i studieze cazul clinti un punct de vedere medical (nu cumva sufeieau de umoare melancolica') pe de alta
parte m a i pune in gaida contia capcaneloi lui Satan Inti adevr acesta caut ntr un prim moment sa i inspire pctosului o inciedeie excesiva in propriile sale merite i in iertarea divina
pentru ca apoi sa l cufunde n disperare atunci cnd [pctosul] i da seama de gravitatea greelilor sale Satan are atunci o plcere sadica n a l coplei pe nenorocit cu oroarea de pcat
groaza de Lege i teama de maiestatea divin 262 Diavolul, citim sub pana lui 274
PASTORALA HUCH
Perkins cai e relateaz un caz concret prezentmdu l la persoana mtii mi ip i la uiecht inti un mocl nfricotor ca smt un blestemat un copil de al sau si c i nici unul din copiii Domnului nu
mi se im m Aceast i durei t. clin sufletul meu eia paica nceputul internului 2 ' i Peikms evoca in coni nu ire ispiti nfricotoare a blisfemiei 4 Lannclulsau Featley siie si el in ajutorul
celui al crui acces de disperare ia amploare 2( Cu sigurana ca Bunyan a evocat in modul cel mai tulburatei dubla ispita a disperm si a blasfemiei ncercata de puritanii scrupuloi Acest
pasaj celebru extras din Grace Aboundmg to the Chief of Smners - o carte a fricii - surprinde criza ajunsa la pardxismul ei
Intr o dimineaa pe cmd eram ntins m pat am fost ca i in alte dai asaltat cu furie de ispita de a l vinde pe Hnstos [ca Iuda] i de a l paiaM Perfida sugestie mi bintuia spmtul cu o viteza
mai mate decit pot eu s o exprim vinde l vinde l vinde l vinde l vinde l La cate ca i mai nainte eu rspundeam de cel puin douzeci de oii la tind nu nu nu nici pentru mu i mu nici pentiu
mu [de livre] Dai la sfrit dup o lupta crunta cmd eram iproape sa mi piei d suflul simii ca mi trece un gmd pun mima Lisa l s se duc daca vrea i m iceeai clipi m am gindit c mima
mea consimea la despatire Ah Iueila lui Satan Ah sttea disperata a inimii omeneti Acum btlia eia pieiduta i asemeni unei pasau fulgetate dm vnful unui copac eu cade im inti o
imensa culpabilitate i inti o gioazmca disperate Atunci satind din pat leii in cimp cu o inima - Dumnezeu mi e martor pe cit de giea poite un muntoi s o poaite i icolo timp de doua ceasun
un umas ca lipsit de viaa m ifaia oncaiei posibiliti de recupei u e soitit pedepsei venice **
Ne aflam aici in faa unui caz extrem dai care pune pentru noi inti o lumina cit se poate de puternic un fenomen psihologic ce trebuie sa fi avut in Anglia secolului XVII o anumita
dimensiune colectiva Nu ne putem ndoi ca teologia predestinam i pastorala mspnata din ea au fost in mare masui i responsabile de aceast melancolie religioas O afirma si Burton cmd u
acuza pe aceti minitri tuntori care smt spune el cea mai frecventa cauza a acestei boli 2O Se zice ca piedicatorul Wilham Vetch ar fi declarat mtr o zi de la amvon Din cele 2 000 de
persoane aici de faa 90 nu vor fi mintuite Dup care trei dintre auditori cuprini de disperate au ieit i s au sinucis 20*
Desigur nu putem atribui o nsemntate generala unei asemene i anecdote Invers nu putem neglija mai multe fapte de mare importana in Marea Bntanie Perkins a fost cel mai citit dintre
toi predicatorii din vremea sa269 Mai tirziu succesul lui Bunyan i mai ales al lucrm sale Cltoria pelet inului a fost imens In 1792 cartea era la a 160 a ediie a sa2 In sfrit puritanismul
anglo saxon i a marcat pe muli oameni care nu se considerau in mod explicit ca facind parte din el i i a lsat amprenta asupra unui anumit numr de anglicani
Pistele de cercetare pe care le au explorat ultimele trei capitole converg spre o aceeai concluzie pastorala fricii a existat cu adevrat in
hSCATOLOGIA I PRhDFSTINARtA
27-,
pnle protestante in ciuda aspectului linititor pe care voiserl reformatorii s l dea doctrinei justificam prin credina Mai mtn predicarea protestani i relu U cu tore noi un anumit num ir de
teme nelmistito ire din discuisul catolic ti idiion l (micul numr al celor alei moartea gioazmc i i pacato silor sfrsitunle de pe urm i dispreul fata ele lume ete ) Apoi a fcut si ea unele
concesii tactice pentru a putea conveiti mai bine Dar in afara de aceasta ea a avut i trasatulile ei proprii Cel puin in cursul secolelor XVI XVII insistenele ei escatologice asociau
angoasele i ameninrile in sperana unei apropiate eliberri Acest dublu limbaj l regsim i in legtura cu servul arbitru i predestinarea Dup un parcurs spiritual traumatizant alesul
obine certitudinea obiectiva a mintuirn Dar asigurarea subiectiva poate s i lipseasc toata viaa Mai mult el e ndemnat fr ncetare sa se ntrebe daca are adevrata credina De unde
posibilitatea repetatelor cderi m disperare chiar i dup convertire Desigur lutera nismul dup formula de Concordie (1580) i anghcamsmul s au ndeprtat tot mai mult de teologia
servului arbitru Putem deci admite ca in aceste doua mari sectoare ale lumii protestante predicarea alarmanta a devenit din ce in ce mai discreta ocupind pina la urma mai puin spaiu decit
in spaiul rmas catolic Dar nmd cont de influena exercitata de puritanism dincolo de propriile i frontiere nu trebuie sa subestimam impactul dis cursului sau Misionarii catolici din
interior i pastorii puritani seamn mult intre ei suscitau aceleai reacii in auditoriu Pastoralele lor nrudite una cu cealalt au cintant greu m istoria Occidentului CONCLUZIE
Fiica este ambigua Ea poate fi dup caz salutara sju distrugtoare Timeo ergo sum constata nu fr umor un filosof i e adevrat ca privita din faa frica e o somaie de a fi Ea este creatoare
de fiina si avem acces la lume prin stapinirea fricii Noiunea de pcat este ea nsi generatoare de o frica de sine ce poate fi fecund Culpabilitatea trita pozitiv creeaz o tensiune care
degajeaz elitele Aceasta tensiune poate duce la mmtuirea prin aciune poate hrni o nelinite creatoare poate dezvolta responsabilitatea i pe de alta parte poate deschide datorita
introspeciei un tezaur de bogaii ascunse in admcul fiinei noastre
Dar - versantul negativ - o frica prea mare i un limba) de culpabilizare prea apsat pot paraliza descuraja dezagrega Munca noastr de cercetare a intilnit de mai multe ori atit la catolici cit
i la protestani acea ispita a descurajam ndeosebi m ceasul morii care a cuprins sufletele caroia h se vorbise mai mult despre pcat decit despre iertare E necesar sa i fie fiica de un pericol
real E util sa l avertizezi pe un altul cind o ameninare se precizeaz Dar nu mmuieti fr riscuri i fr pericol arma frica O prea mare insistena pe moaite i pe macabru pe caznele din
lumea de dincolo pe confesiune i pe comuniunile prost fcute putea fi periculoasa pentru psihismul unui anumit auditoriu Agresivitatea contra pctoilor era suspecta Pe tot parcursul
nostru ani sesizat alunecarea discursului ele la rezonabil la excesiv i am privit cu uimire soaita rezervata unor sentine biblice scoase din context sau duse 11 limita sensului lor Discursul
fiicn s i sprijinit cel mai adesea pe citate trunchiate sau pe texte iau nelese
Dar de ce aceasta piopensame spre a diamatiza mesajul Scriptum Aceasta este enoima ntrebare la care cartea noastr a vrut sa laspunda considenncl pcatul drept un obiect istonogiafic Era
ni se paie o ntreprindere originala aceea de a ncerca o istorie culturala a pcatului in Occident Alegerea unui asemenea studiu a avut avantajul de i ne permite accesul mtr un fel de
observator de unde am putut contempla mai mult de ase sute de am de eforturi culpabilizatoaie
Aceasta vedere aeriana a revelat pe durata lunga fapte ru identifi cate pina atunci i ne a permis sa observm ansambluri crora de la sol nu le zream decit elemente disparate In felul
acesta apar continuitatea i extraordinara unpoitana culturala a doctrinei dispieului faa de lume asupra creia Robert Bultot a atras atenia Lumea e o vale a plingem aceasta era
convingerea cea mai raspindit a directorilor de contiina din Occident de la Prinii din deert pin la puritana anglo saxoni Discursul Bisericii a avut deci o dominant pesimist de la un
capt la altul al perioadei studiate In afara de asta ideologia dispreului fa de lume" se 278
PASTORA1A FRICII
vou globala i punea n tauza ansamblul destinului oamenilor de pe lumea asta Ea devaloriza sexualitatea i ntoicea cu dezgust privirea de la gestitie i nasteie insista apsat pt_ nec izunlt
si bolile noastrt iiati o accentuata predilecie pentiu macabiu cleclaia spmtul uman incapabil clc orice cunoatere autentica Or de a lungul timpului predicai ea a propo vaduit mulimiloi cel
mai adesea o etica monastica i o hlosofie a refuzului
Daca diversele componente ale discursului asupia dispreului faa de lume au format un ntreg coerent - coeiena pesimismului - aceasta pentru ca la rdcina lui se afla credina ntr un mit
Acest mit este cel al epocii de aur numita pe pamnt cretin Paradisul terestru acel Eden n care Adam i Eva triau ca nite ngeri Prima greeala de o dimensiune ntr adevr cosmica
avusese drept consecina o fantastica mme a lui Dumnezeu care n dreapta lui rzbunare l condamnase pe om la suferina la moarte i l osndise Desigur sacrificiul Fiului va potoli ntr o
zi furia Tatlui Anumii oameni vor scap deci din mulimea de pier zame Dar n ansamblu vor fi puini alei Ace ista afirmaie acceptata odinioar de aproape toi teologii nu putea dect sa
dea natere unei pastorale dramatice i sa ncline spre severitate ansamblul Bisericii nvtoare
Nu trebuie aadar sa ne miram daca Renaterea ne a apaiut a fi mult mai sumbra dect ni se spunea de obicei Aceasta coloraie mai puin nsorita dect ne o imaginam in mod obinuit nu
trebuie neleasa fr nuane Se vor estompa oare elogiul omului ntreprins de Manetti i Pico della Mirandola sau senintatea din tablourile lui Rafael sau serbrile Renaterii' Nu aceasta
era intenia noastr Dai am dorit sa artam ca umanism n a nsemnat neaprat optimism (de exemplu la Machiavelh Bude sau la Montaigne) ca mai muli emineni reprezentani ai
Renaterii au evoluat spre nelinitea religioasa (Pico della Mnandola n mod explicit apoi Michelangelo) i mai ales ca oamenii cei mai reprezentativi ai secolelor XV XVI n aveau absolut
deloc sentimentul ca sint nite Prometei Cel mai adesea ei se simeau fragili i pctoi pincliti de melancolie angoasai de declinul rapid al unei lumi ce se ipropia de batimee S a spus ca
neoplatonismul a fost principala filosofic a Renaterii Ar fi la fel de corect - i nu n contradicie cu afirmaia piecedenta - sa vedem in augustmism concepia dominanta care a maicat timp
de secole istona occidentala n special cea din secolul XVI - penoada cnd s a nscut protestantismul
Exista mai multe moduri la fel de valabile unele ca i altele - de ce s ar exclude' - de a conduce istonognha mentalitilor Calea aleasa aici a fost de a pune n lumina amploarea cptata
ncepnd de la elite de discursul ameninrii i al fricii De ce i cum a devenit el credibil' Rspunsul ni s a prut a consta ntr o coincidena care ar fi putut sa nu se produc ntre o predicare
pesimista ce i lrgea rapid audiena i o sene de nenorociri colective de mari dimensiuni care s au abtut asupra occiden tahlor de la Ciuma neagra pn la sfritul rzboaielor religioase
Predicatorii preau a avea dreptate sa spun c omul e vinovat i sa anune pedepse
CONCLUZIh 279
att pe lumea asta ct i pe lumea de dincolo Eliberarea de ameninrile care apsau asupra vieii cotidiene a dus ncepnd cu secolul XVIII la inteiogatu asupia temeiului acestei pastoiale
Prin fony luciunloi ea a pus n joc aspecte tactice i a utilizat netlicuri care impresionau auditoriul Dar fondul problemei a fost mult mai serios n brica n Occident, noi am insistat deja
asupra fricii elitelor Aceasta da cheia anchetei pe care o nchei n prezent Uneori celor mai sfini le a fost cel mai tare frica de ei nii Moartea celor cucernici n-a fost ntotdeauna uoara
Ct despre Tronson nu era el convins ca puini vor fi alei, chiar i dintre preoi' Ce-i de mirare daca nite oameni bntuii de o fric ntr adevr metafizica au rspndit-o n jurul lor i nc
prin predicare' Augustmismul pe care trebuie sa l evocam nc o data nu putea dect si dea natere spaimelor att ale clericilor ct i ale enoriailor (sau, cel puin, ale celor mai motivai
dintre ei) n orice caz rezultatul a fost o predicare care vorbea mai mult de patimile Mntuitorului dect de nvierea lui mai mult de pcat dect de iertare mai mult de Judector dect de Tata,
mai mult de infern dect de paradis Era n asta o adevrata deviere n raport cu afirmaia sfntului Pavel dup care unde s a nmulit pcatul acolo harul s a nmulit i mai mult (Rom 5 20)
De aici ncolo ne putem ntreba daca refuzul unei pastorale prea sumbre n a constituit una dintre cauzele decretmizaru Occidentului NOTE Capitolul 11
1 E MALF LArt rehgieux apres le concile de Trente Paris A Colin 1932 p 209
2 M VOVELLE Mounr autrefots p 120
3 J LORIOT Sermons sur Ies plus importantei matieres de morale chretienne a l usage de ceux qui s apphquent aux missions et de ccux qut trai aillent dans lesparotsses ed noua 1725 n predica x\i p
564 Predicile lui Lonot au fost retiprite n MIGNE Collection des orateurs sacres \\\\ toi 125131
4 Ibid n predica ix pp 306 308
5 P D OLTRFMAN Le Pedagogue chretien prima ed Saint Omer 1622 am consultat o ediie din 1650 i p 200
6 P m i \ FONT Prosnes pour tous Ies dimancbes de l annee (redactate n 1693 1694) aici ed din 1701 4 \ol i\ pp 136 137
7
D ROCHF La Memoire de la mort x\iic \\mc siecle in Annales b 5 C nr l 1976 p 109
8 BOURDAIOUF (buvres ui p 48 (predica de \inen din a 2 a saptamina a paresimilor) Predicile lui Bourclaloue se legasesc si n Mu M- Collection
9 H MARTIN Le Procedes didactiques en usagc dans la predic ition cn France du Nord au x\ l siecle n La Rehgion popnlairc CNRS 1979 p 74
10 Pentru predicile retianscnse n latina a se \cdca Opcia omnia Pentru Predichetolgandml427 ed L Blanchi 3 v ol Siena 1880 1888 si C Cannarozzi 5 voi Pistoia-Florena 193-i 1940 Am folosit
ed lui L Blanchi de la Soi bona
11 O MULLARD Ser mones domimcales cd | Petit Paris 1507 piedica 9 p 20'
12 Ibid predica 24 p 49'
13 Ibid predica 15 p 34'
14 A GODFM Homehes sur Ies dimancbes et fStes de l annee puma cel 1681 aici ecl Rouen 1755 2 voi i p 191 (piedici din duminici octavei de Boboteaz) Piedicile lui Godeau se afla si n
MICNF Collection i col 87 362
15 Ibid n p 15-t (predica din a 5 a duminica de dup Pa^ti)
16 Prosnes de menire f-r Hebert eieque et cornte dAgen cj dciant cure de Vetsailles pour tous Ies dimanches de l annee 4 \ol Paris 1725 ii p 198
17 A BOSCHFT LePatfait missionnaire ou la ne du K P Juhen Mmmoii cit la Cie de Jesus missionnaire en Bretagne Pans 1697 p 303
18 J GIROUST Sermons pom le careme prima ed 1700 Am consulta ediia clin 1737 3 voi aici n p 12 (predica despre infern) Piedicile lui Giroust se regsesc i n MIGNL Collection \in col 9
690
19 L REGUIS La Voix du pasteur Discours farniliers d un CIUL a es paroissiens pour tous Ies dimanches de l annee Pans 1771 2 \ol i pp 19 20 (prima duminica a Achentului)
20 Anecdota din G HOVER Gioianni da Capistrano Lna nta spesa nella lotta per la rtforma della Chiesa trad ital de G di Fabio, L Aquila p 134
21 Referitor la misiunile din interior a se vedea importantul aititol Missions paroissiales" din enciclopedia Cathohcisme, ix 282
PCTUI SI I-RICA
22 l P C\ ii Dcf W;sio;is ecclcsra\ttqne\ Piris 1643 Cititele B DOMPMI-R Le Missionnure ct son publu m Bo^suct La ptidicattou au X\ II teck
colocviu P ins Nizet 19SO p Iii ?3 R S\ 7iT Prcclications ct missioiis dins le clicccse de Chmics m \nnalc
de Bi etaine 19~4 \ol i\\\i p -9S
24 L ABFIII La \ic du icnciablc et LUCIII eleDteu \mctntdcPanl2\o\ Pir 1664 11 pp 12 13
25 A B ) THFT Le Pat fait tnissionnaire p 291 Indic iic identica in ALOTRT h P\RIS Vlanuel de la mission a I usage des Capucini, de la proimce de Pans Tro>es 1702 p 48 Cf B Do IPMFR Pastorale de la peur ct
pastorale de seduction Li methode de conversion des missionnaires capucins Comunicare h coloc\ iul pe tema Contersion au XVII siecle Marsilia 1982
26 G M\s FI \ita del tenetabile servo di Dio l Padre Paolo Segnen Veneii 1727 p 39
27 N BORFU, La Vie de messire Cbnstophe d Authier de Sisgau L>on 1703 pp 79 80 Ii mulumesc lui B Dompnier pentru ci mi a atras atenia asupra acestui text si a celui cire urmeaz
28 ALBLRT DF PVRI Manuel de la mtsston p 48
29 V H URI La Bibhotheqiie despiedicateurs ed L>on 17151725 ii p 526 (art Infernul )
30 J P C i Des Missiom ecclesiastiques p 393 Citat m B Do IPMFR Le Missionmirc et son public in Bossuet p 115
31 Ph nOiTRi-\i\N Li Pedagogul, ehrestien de exemplu i pp 197 202 etc
32 J LORI T Seimons sur morale chretienne i parte i a 2 a pp 222 223
33 F RF\ L Vlichel Le \oblet et le mtsvons btetonnes Paris 1955 p 205
34 A B THFT Le Paifait tmssionnaite p 280 Referitor la misiunile m Bretann a se \ecle i A CR \ La BrctagriL au\ XVI et XVII siecles Laii, la mort la foi 2\ol Paris Miloinc 1981 ndeosebi cap \\n si A CROIX si Fi
ROLDUT Le Bretons la mort et Dteu de 1600 a nos foitrs Paris Mcssidor Temps ictuels 1984 pp 87 150
35 F RE\\ D Michel Le \obltfr p 1?8 A CROIX La Btetagne i p 1231
36 Text de Dom Guill Marlot eititinY CHU s. Le Benedictim anglais t efugics en l-ranee au XV7I vecie (1611 1669) Paris Lethielleux 1967 pp 187188
37 Ch BFRTHH.OT DL Cw \ Le Vlissions de saint Jean iudes Pms Procure des Eudistes 1967 p 71
38 J M i F Le Role et l action de Capucins de la pioiince de Paris dam la Hance teligieusc du X\1I sicclc 3 v ol Lille in (difuzor H Chimpion Paris) 1978 A.ICI n p 1020
39 Folosesc aiei un studii ipujmnd lui Fi BOIRDFU si A D\ FT J-icbe de ptedication misswnnaite la mort icdaetat in 1951 pentru uzul rcdempto nstiloi pe taie Pr Bourcleau mi l a transmis cu deosebita bumvoini nei
pp 6263 In continuare \ oi indica remarcabilul studiu l lui Fr BOLRDEM La Mort El a fost relu u in dom aiticole publicate Fr BOLRDFXL si \ D\\FT
Faut ii precher h crainic de la mort m La Vie spintuelle nr 492 martie 1963 pp 281 29~ si Fi BOIRDEU. Le Ongines du sermon missionnlire sui h mort in ibid pp 319 338 Despre misiunile redemptonstiloi in nordul Franei in sec
\ix i se \edei Y M HILAIRF La Vie reltgieuse despopulations du diocese dArias 1840191-t 3 voi Lillc HI 1976 aici n pp 782 783
40 A Bo cHhT Le Paifait missionnaire pp 164 165 A CROIX La Brctagne n p 1221
41 Cf C FVRALLI Le Missiom dei Gesuiti in Italia (sec \\ix\u) problemi di un i ncerea in eorso in Bolletmo delta Socteta di Studi Valdesi nr 138 1975 pp 97116 cu note bibliografice In dezvoltarea ce urmeaz combin
biografia
NOTh -CAPITOLUL 11
283
lui Massei pp 39 45 cu documentul ce figuieazJ la sfrsitul articolului Cariei Farilh Au existat cloi P lolo Segneri ambii predicatori Cel mai cunoscut este primul mort in 1694
42 J DFLI\IF\L La Pcui p 258 S GRLZINSKI Delires et \isions chcz Ies Indiens du Mexiquc in Welanges de lhcole frntaise de Rome (VIA T M) \ol LXXXM 1974 2 pp 336480
43 G MASSEI Vita (di) P Segneti p 42
44 Ibid p 45
45 C F\R\LLI Le Missiom p 109
46 A se vedea enciclopedia Cathohcisme \\ .Missions paroissiales col 416 417 cu bibliografie
47 Ibid col 417 418
48 Quaresimale del P Fulvio Fontana della C" di Gesu con l aggiunta della sene delle missioni da lui fatte nell Italia e nella Germania Veneia prima ed 1727 Am consultat o ediie din 1739 Aici pp 319
348
49 Ibid p 342
50 Ibid p 324 5! Ibid p 321
52 Pentru dezvoltrile urmtoare a se vedea A CROIX LaBretagne n pp 12221231 si l 185 195 Fr LFBRLK Le Hommes et la mort en Anjou pp 439 440 $1 l 398399 J QLEMART Le Hommes l Eghse et Dieu dans la
France du XVIII" siecle Paris Hachette 1978 pp 116118 Folosesc si note luate la o expunere fcuta de Anne SI \\ la seminarul meu
53 H BREMOND Histoire htteraire v p 95
54 C L \\GLOIS Le Diocese de \annes au XIX" siecle Paris Khncksieek 1974 p 93
55 L KFRHIRIOI Le Vlissions bretonnes 1933 p 247 Fr ROIDALT La Predication en langue bretonnc teza in ms ciclul 3 Paris i 2 \ol Aici i p 256
56 P J HELI\ Le Cheial d orgueil Paris Pion 1975 p 144
57 Prezint aici in rezumat expunerea fcuta de Anne SALVI la seminarul meu
58 Reproducere in A CROIX LaBretagne u l 190 A se \eclea i Fr ROLDALT La Predication en langue bretonne i pp 253 256
59 Fr LEBRI N Le Hommes et la mort p 440 i l pp 398399 P J Van SFUICK
Le Cocur et la tete Une pedagogie par l image populaire in Revue d histoire de la spiutuahte 1974 pp 447478
60 G BOUEMF La Biblwtheque bleue Paris Julliard 1971 pp 247 230 i 274
61 G HOFER Gtovannt da Capistrano p 345 A se \edea si p 480 pentru Erfurt
62 SFINI L BER\\RDI\ DL SIFNA Opera omnia i p MI
63 Ibid p 346
64 Ibid p 365
65 M VEIS IERE Monitoire de G Bnconnet m Revue d Histoire et d Art de la Brie nr 27 1976 p 41
66 Lucrarea printelui Antoine YVA\ Prestre et institutcur des rehgieuses de N D de Misencorde a aprut m 1661
67 ARCHANGE G\BRIFL DE L ANNONCIATION La Vie du venerable Antoine Le Quieu Avignon 1682 i p 475 Text citat de B DOMPMER Le Missionnaire et son public p 115
68 Ibid p 414 Citat m Ibid
69 CHARLES DE GENEVT- Le Trophees sacrs ou missions des Capucins (1642 1643) 3 voi Lausanne 1976 in pp 287 i 292 Citat de B DOMPMER La Pastorale de la peur
70 A se v edca ndeosebi J DELUMFAL Un Chemin d histoire Chretiente et chnstia nisation pp 178 179 B DOMPMER La Pastorale de la peur "
71 F DI C\PU\ La Predica grande dei Redentonsti e la Modulaia oratoria degli antichi" in Spicilegium histoncum congregationis Ssmi Redemptons 1953 i 284
P\CATUL SI IRICA
fise 12 pp 234 240 A. se vede i si Fi Bo uni-M La \loit pp 2=5 24 a
crui triduccrc im folosit c clin plin 72 Fr H L unui a Vtott p '4
~3 AIR H\ \ S\NT\ CL\R\ VVc/^c m Aiisk* \iena 1903 \ol in Cf B GOR nx Le Turc ci ins Ies lettres illcmandcs aux X\I et XVII sieclcs Johinncs
Adelphus et Abrahun a Sinti Clin mReinedAllemagnexm 2 ipnlie iunie
1981 pp 216 236
74 P DF L\ FONT Ptosnes u p 337 ~l~> Prenumele complet al lui N Girard nu apare in diversele ediii pe care le am
consultat
76 N GIRARD Le Petits prones ou instmctions familterespnncipalementpour Ies peuples de la campagne ed Lyon 1766 4 \ol i pp 418419 Predicile lui Girard se regsesc si in MIGNF Collectton xcn
col 483 1362
77 A GODFU Homelies ii pp 410411 (a 23 a duminic dup Rusalii)
78 Ibid i p 110 (a 3 a predica de Crciun)
79 P BELRRIFR Homelies prosnes ou meditattons sur Ies epistres de tous Ies dimanches et pnncipales festes de l annee prechees en l eghse paroissiale de Saint Etienne du Mont Paris 1688 Ediie
consultata 1675 pp 336 337
80 P DF LA FO\T Prosnes ii pp 230 304
81 N GIR\RD Le Petits prones in p 348 (a 9 a duminica dup Rusalii)
82 H i F MONTARGON Dictionnaire apostohque ecl din 1733 vii art iv p 267
83 P DF L\ FONT Prosnes n pp 346 347
84 Fr HFBERT Prosnes n p 198
85 Triducere din bretona de Fr ROLDVLT La Predicatton en lant>ite bretonne
i p 199 A D Cotes clu Nord sern i B8 p 12 Predic din 1779 inuta fn ndoial in docezi Treguier
86 AIFC \so DF LIGI ORI ei mons abreges pour tous Ies dimanchcs de l annee Paris 1840 nr 38 si 44 n pp 172 si 233 2->l
87 Mrturisire fcuta de Sf Alfonso lui P L Negri cf Summanum super nrtutibus Roma 1806 p 270 Trid de Pr RE\ MFRMFT Le Samt du siecle des Lumieres pp 466 467
88 A se vedea rmi sus pp 102 108 dezvoltuea despre macabru i nviere
89 R F\\RE La Wott pp 413 438
90 ALBFRT DF P\RI La Ventablc maniere de precher selon l espnt de lbiangile ed a 3 a Paris 1701 p '12 B DOMPNIER Pastonle de la peur
91 Boi RI U.OIE CEitires i pp 7376 (predica din vinerea celei de a 2 a saptamim a presimilor)
92 Annee balzacienne M FKRGFVLD Laurence h mal umee in Annee balzacienne 1961 p 7 II mulumesc lui M Gachet pentru faptul de a mi fi atras atenia isupra acestui text
93 Pe ling lucrrile menionite la n l de la cap 2 mu trebuie adugat din Annales E S C din lanuane februarie 1976 pp 76 120 articolul deosebit de important al lui D ROCHE La Memoire de la mort
XVII XVIIIe siecle
94 L M GRIGNION DF MONTFORT (Euires p 872
93 Formulare folosit de J LE GOFV mtr o expunere fcuta la seminarul meu
96 F LFBRLN J QUFNURT si M VENVRD Htstotre generale de l enseignement et de leducation voi n pp 438439
97 Semnalez printre altele articolele pe tema predicm ale lui J LE GOFF i J CI SCHV ITT H MARTIN si Fr LEBRLN in L Histoire lecue du peuple chretien
i pp 237 280 n pp 9 42 si 43 66 Fr LEBRLN Parole de Dieu et Revolution Le sermons d un cure angevtn aiant et pendant la guerre de Vendee Toulouse Privat 1979 Fr ROLDVLT La Predication en langue
bretonne au XVIII' siecle H DANSFY SMITH Preachtng in the Spanish Golden Age (sub Fihp ni) Oxford
NOTF - CAPITOLl L 11
28-
Umv Press 19~8 P B\im f-tench Ptilpit Oiatoi\ J598 16^0 Cimbndge l mv Press 1980 \d ug faptul ca seminarul lui I Lb Gc FF este consacrat ndeosebi icelor exemplu clin predicile medievale si ei teza de st u
a lui H \[\RTI i iv ut ca tem t predicile h sfrsitul Evului Mediu Universitatea \\irvxick (Coventn) iduna toitl documentitia posibila eu privire la piedi cile meclicv ile si public cu regularii ie clin 197" Mediei
al Sermon Studie \eu sleitei
98 L M GRICNK N DF M JNTVORT CEuires pp 8331694
99 In Cabwrs lasalhens Roma 1963 xxii partea a 4 a pp l 120
100 M E DICRFIX De la Tradition medievale aux recueils des XVII et XVIII C siecles m J DFUVIFVI Histoire tecue du peuple chretien i pp 403430
101 Cf H BARRF Le Homeliaires carohngiens de l ecole d Auxerre, Cetatea Vaticanului 1962 Quatorze homelies du IX siecle d un auteut inconnu de l Italie du Nord ed P Mercier Paris 1970 Voi
XLIII din Notices et extraits des manuscnts de la Bibhotheque naionale et autres bibhotbequ.es Paris Imprimerie naionale et Klmcksieck 1965 pp 143 341 E BRAYER Manuscnt 374 de Cambrai
102 O MVIILVRD Sermones domimcales ed Jehan Petit Paris 1507
103 I LFFIVR> DT\PLFS (i ucenicii si) tpistres et Evangiles pou> Ies cinquante et deux dimanches de lan prima ed 1323 Reprod si comentam de G BtDOLFLLF i Fr Gu ONt Bnll Leycla
1976
104 Fr LF Pir ART Le !>ei mons et instructions chi estiennes pom tous Ies dimanches Paris 1567
103 P BELRR I-R Homelies piosnes ou meditations
106 J P CAVII Homelies domimcales Rouen 1624 Predicile lui Camus se regisesc si in MICNE Collection i col 986
107 A Gootu Homdies sui Ies dimanches Despre A GODFU a se veciei M BERN js Tradition et modernite d ins la moitie de Godeau in Antoine Codeau De la galanterie a la cinele (Congres de
Grasse 1972) Actes ct colloques nr 17 Paris Klmcksieck 1976 Referitor la propovacluirea
mvauuiilor cucernice ale lui Godeau a se vedea C SORFL La Biblio thequc flancate 1664 pp 41 133 141 i 182 informaie primita de la D na E Bernot Salv adore
108 P 11 L\ FONT Piosnes pour tous Ies dunanche de l annee
109 E B BOLRFF Homelies sin Ies eiangiles de tous Ies dimanches de l annee pour Imstruction des ftdeles 4 v ol Lvon 1703 Predicile lui Bouree se regsesc si in M CNE Collection \\xi\ si \
110 Fr Boi RCOING Homilies chrestiennes sui Ies eiangiles des dimanches et des festes pnncipales de l annee Am folosit ediia din 1648 Indicaia h care m rcfei se afla in prefal fr numr de pagm i
111 Prosnes
112 Prosnes de Vie Symon cure de Samt Germain de Rennes 3 v ol Rennes 1748 1732
113 N GIRARD Le Petits prones
114 J CHEVVSI Le Missionnaire paroissial am consultat o ediie din Lyon 1802 4 v ol Reed in Collection de MICNE xciv col 9 839
113 L REGII LaVoixdupasteur Reed inCollection de MIGNF, xcv col 9391802
116 Cuvmt nainte la voi n al ecl Mons 1630
117 Mare predicator dominicin ale crui predici si exemplu se studiaz in mod special la seminarul lui Jacques Le Goff
118 La nceputul voi i al anexelor fr numr de pagin
119 Dou reeditri aprute m sec xix in 1822 1824 si m 1831 1839
120 Aprobarea cancelarului este din 1716 dar numai la prima ediie din 1721 286
PCATUL I FRICA
121 Aceast precizare apare la nceputul voi i din Ptosnespourtous, fe> cltmanchw* de lannee
122 Aceasta indicaie apare dup cum se vede, chiar n titlu Public pentru prima dat n 1695 Am consultat o ed din 1725 opt tomuri n apte \ol m-12"
123 N GIRARD, Le Petits ptones , prefa la voi i
124 Dictionnaite de spintuahte, fasc LXII, col 1012 A se vedea i Dicttonnaire portattf de:> predicateurs franots, dont Ies sermons prones homehes panegynques et oraisons funebres sont impnmes
Lyon, 1757 pp 109-111 pentru Girard i pp 154-155 pentru Lonot
Capitolul 12
1 Mai ales aici, voi folosi D ROCHE, La Memoire de la mort pp 76-119 R FAVRF, La Mort att siecle des Lutmeres ndeosebi pp 69-100 M VOVEU.F, Mounr autrefois , i La Mort et l Occident Toi aceti autori fac
trimitere uneori la voi ix din L Htstotre Iitteraire de H BREMOND Pentru Italia, a se vedea V PACLIA, La Morte confortata Riti della paura e mentahta reltgiosa a Roma nelleta moderna, Roma, ed di Stona e Letteratura,
1982
2 H J MARTIN Livre pouioirs et societe Paris au XVIIf siecle i, p 89
3 P CHAUNU, Mounr a Paris ndeosebi pp 409-417
4 M VOVELLE, Piee baroque et dechnstianisation en Provence au XVIII" siecle, Paris, Pion, 1973 pp 122-126
5 Cf M VOVFILF Piee baroque , ibid i cifrele (cu bibliografie) indicate n J DFLUMF \u Le Catholicisme entre Luther et Voltaire Paris P U F , ed a 5-a, 1993 pp 317-327 T T \CKFTT, Pnest andPartsh in kighteenth
Centuri /-rance Prmceton Umv Press 1977 pp 43-53
6 D ROCHI-, La Memoire de la mort pp 83-84
7 Ibid pp 77-85
8 Ibid p 94
9 Ibid pp 94 i 114 (n 49)
10 Ibid p 109 i M VOVFLLF, Mounr autrefois pp 84 i urm La Mort et l Occident
11 A se vedea mai sus p 384
12 R FAVRE La Mort pp 143 i 577
13 Patr Gr L col 597 (Proslvirile Sf Eustache) R F\\RE La Mort p 84
14 J CRASSET, La Doublepreparation a la mort Am consultat ed Bruxelles 1727 (unde se precizeaz ca este vorba de ed a 15-a) p 31
15 LAs\fc D AiouEBtLLF La Rehgion du cceitr, Paris 1768 pp 344 i 350 R F\VRE, La Mort , p 84
16 ndeosebi pentru Roma, a se vedea V PVCLIA La Morte confortata
17 Ibid, p 34
18 J CRASSET , La Double preparation ,p 31
19 Ibid pp 33-34
20 Ibid, p 54
21 Ibid, p 101
22 Ibid, p 115
23 Ibid, p 56
24 J-N GROU Caracteres de la vraie devotion, Paris, 1788, pp 108-109 R FAVRE, La Mort p 132
25 P LUEMVNT, Le Sainb dtrs de la mort Am folosit o ed din Pans, 1692, pp 285-286
26 V PACLIA, La Morte confortata pp 57-62
27 D ROCHE, La Memoire p 105
28 FENELON , LEducation desfilles (cap xm) (Euvres complete*, ed din 1851, v, p 583 R F\VRE, La Mort , p 98 288 PCATUL <>I FRICA
29 Conduite chretienne ou foi mulau c de pnctes a l usage des pension nan e* cel clin 1734 Citit in M SONNFT Lbducation des fillcs a Pan au X\ III siecle Pins Le Cerf 1987 p \(P
30 P L\U\I\\T Le Saints desns pp 120121
31 Fi VERVN (SJ ) Manuale sodahtahs beatae Manae \irginis 1619 p ->6S
32 A V VTIFR (SJ) La Conduite de samt Ignace de Loyola Lyon 1665 p 128 VFR\N Manuale p 558 Cf J ROLSSET Antbologte de la poesie baioque Paris A Colin 1961 2 voi I pp 16
19 M VOVEILF Moimr autrefois
p 69
33 L M GRIGMON DE MONTFORT CEuires completes p 1775 (predici) M VovELit Mourit autrefois pp 66 67
34 FfNELON (Euvres vin (Paris ed Leroux Gaume 1845 1852) p 439 R FAVRE La Mort p 145
35 Dom J P DL SAULT Le Religieux mourant ou preparatton a la mort potir Ies personnes religieuses prima ed 1706 pp 1516 A ALLF.T? L Art de toucher le cneur Paris 1783 m p 290 R FWRF
La Mort p 145
36 A YVAN Trompette du ciel p 359 (ni cap 9)
37 fbid n cap 6 p 208 cap 8 p 21-) cap 10 p 224 in cap 2r> p 435
38 P LALFVHNT Le Saints desirs in mod succesiv articolele ii \u xn xxvi XLIII
39 I CRASSFT La Doitble preparatwn p 32 *0 Ibid pp 113 114
41 R FA\RE La Mort p 142
42 ALFON ) DE LIGLORI Opere ascetiche voi ix Apparecchio alia morte e opuscoh affim Roma Ecl di Stona c Lctteratura 1965 mtr si note de O Cregono pp x\\v LII
43 L A CARVCCIOLI Le Tableau de la mort ed consult-ui Liegc 176? pp 7879 apoi 101 102 si 104 10->
44 Patr G> XLVII col 288 (Pataenesis ad Theodomm lapsum \ n 9) 4-> ALFON o DE LIGLORI L Apparecchio prima observaie punctele i si ii
46 Th REI MFRMET Le Satnt du siecle des lumieres pp 7 si 467
47 G BOLLFVIF La Bibhotheque bltue p 247
48 L A CARACCIOLI Le Tableau pp 22 109 129 si 169
49 ALFONSO DE LIGLORI L Apparecchio in mod succesiv pp 24 2-> 27 29 30 68 70 76
50 E M ALE L Art teligieux apies le concile de Trente p 208
51 Ibid
->2 A se vedea mai sus p 121
53 A se vedea trid pauntelui Fr COLREL Satnt Ignace de Loyola kxercices spintuels Paris Touinii Desclee de Brou^ver 1960
54 Fi BOIRDEKL Le Ongines pp 320322
55 Aceasta adugire poate fi eitita m ed din 1615 p 41
56 LLI> DA GRANADA (Euiics completes Paris ed Vives 1866 xvni pp 7 31 M Vov ELLF La Mort en Occident (in curs de apariie)
57 SFINI L PEDRO DE ALC \NT\R\ CEuires spintuelles trad M Bouix Paris 1862 pp 13 101
58 E MME L Art religieux apres le concilc de Trente p 210
59 Aseveclea de exemplu biserica puigatonului din Materi (1747) portal din lemn eu capete de mori deasupra un schelet din pidtia
60 G DE ROA Vescoii Popolo e magia nel Sud Napoli Guida 19^1 ndeosebi pp 18 i urm i 205 si urm
61 BER.N \RDIN Dt SIENA Opera n (3 4) i pp 510 5!! (predica xv despre moarte)
62 Fr LE PICART Le Sermons pp 2B 3A
NOTt - CAPITOLUL 12
289
p 190
. ut la, plus importante:,
63 Ph i)OiTKFM\N Le Pedagogic chtetien
64 Ibid p 200
65 Ibid ii pp 6-47648
66 Fr Boi R )IN Homilict pp ~80 ~81
67 A se veciei mu sus pp 360 363 J LORK T Se matieres n p 305
68 Ibid ii p 29
69 Cahiers lasalliens xxii p 89 din imnuri
70 Manuel des retraites n Recueil de cantiqnes p 201
71 Cantiques spintuels sur Ies principaux pomts de la religion de M A V*** P M Angers 1737 n pp 103 104
72 A MICHNA Ceska mananska muzika (Musique manale tcheque) Praga 1647 pp 138 139 Aduc mulumiri lui M E Ducreux care a avut bunvoina sa mi traduc acest text
73 R REGLIS La Voix du pasteur n pp 196199 Predicile preotului angevm Y M Marchais las i ele loc morii dorite Fr LFBRLN Parole de EHeu p 79
74 JE\NM\IRE Sermons n p 217
75 W KING De Origine mah 1702 trad engl An hssay on the Ortgtn of Evil ecl a 4 a Cambndge 1758 p 152 Cf B COTTRFT Hegemonie du discours et diseours hegemomque Le De Ongme mah de
William Kmg m Recherches sur le XVII'siecle IV Paris CNRS pp 145 155
76 H DF MONTAROC N Dictionnaiie apostolique i\ art 2 p 101
77 Cahiers lasalliens xxn p 77 din imnuri
78 Manuel des retraites n Cantiques p 242
79 H DF Mc NT\RGON Dictionuaite apostohque ix irt 4 p 265
80 J BRIDMNF Sermons eci Paris 1867 7 voi \i pp 406408
81 Cahiers lasalliens xxn pp 27 28 clin imnuri
82 LFONARD DF P RT MURIU- Setmons poui Ies imsswns Paris Touinai 1860 n p 350
83 Cahiets lasalliens xxn pp 28 29 din imnuri
84 Trad de M E Ducreux
85 Ph DOLTRF\\N Le Ptdaqoqut cbictien autor lui Thomas de Cintimpre)
86 Ibid (povestire pieluati din l ic da, Pere )
87 A se vedea mi sus pp 395 596
88 Leonard de Port Maunee a murit in 1751 : 1758
89 LFONARD OF P JRT MRICF Sumons pont Ies misswns i pp 352353
90 Manuel des tettaites pp 33 34
91 Jt \N\i\iRh Sermons \ p 2^4
92 N GIRARD Le Petits proncs i pp 171 173 Referina lui Girard este inexacta i el ar fi trebuit sa faea trimitere la Osea 13 13 Cele dou predici sint din duminicile a 3 a si a 4 a ale Aclventului
93 Ibid p 133 Referina li Iov ar trebui sa fie de fapt 17 14
94 L GRIGNION DE MONTFORT CEuires imnul 120 p 1498
95 L RECLIS La Voix dupasteui n pp 492 493 (Predica din duminica a 15 a clupa Rusalii)
96 JEVNMAIRE Sermons i pp 267 268
97 L GRIGNION DE MONTFORT duires imnul 29 p 1123
98 Ibid p 1125
99 Predic aparinind lui Grav er in trad de Fr ROLDVLT La Predication ii p 221
p 197 (pe
transmisa de
Appaiecchio dateaz din 290 PCATUL I hRICA
100 LFC \\RD DF P^RTMuRKF itimowipo fes misN/OHs 11 pp 3~1 3~3
101 Bm\\ DI\ m SIF\\ Opcta i pp 64 ~6 - clou i predici MII Ot clnoclcum pcticii/i*. ijuai \iipiiiiiniintpiciatoiibn\ in ultima fini si M\ Di dnodiiim (hl)iibus quo patitni puccitor in hota mo tu,
102 A > \\ Tioiupctti du cu! primi pine pp 94 153
103 ! L KMT Siimjim n pp 288 290 (predica i 9 i Despre moinei p K i tosilor )
104 >\\IURF Suman i p 269 (predici T 14 n Despre moartei picatosului )
105 N GIRVRD Pitih pronis i p 131 (predici pentru i 3 i duminici i Ad\ cntului)
106 LFOXVRD m P JRT VI U.RIC t Seimon n p 376 ( Gindun sahitoire despre moirte )
107 P DF i \ FO\T Prosnes ni p 437 (predica din clummic i a 9 n dup Rusalii)
108 JFA\\I\IR> Sermon*, i p 277 (predici i 14 1 Despre moartea pctosului )
109 Ibid pp 278 280
110 I GRK MON w M< NTI-ORT duires imnul 120 pp 14901498
111 N GIRARD Le Petit;, p>cmes i pp 174 \l-> (predica pentru T 4 i duminici i Achcntului)
112 R ROCHF Ii Memoire de la mort p 105
113 Jt\\M\mt iexwoHs i pp 220 221 (predici i 11 a despre mc irtc )
114 l BRIDMNF <>u moni, \n p 400 ( Pregtirea pentru mc arte )
Iii F-r HmtRT Pn^ni ni p 41 (predici pentru i 18 a duminici ciupi
Rusiln)
116 I BRII \i\t Sn mim i p 139 (predici despre mo irtc i picate siloi ) II"7 \ \ \\ Ttouipittc du nil pirtei i p 99
118 l Rt i La VoixcInpMtetu pp 200 201 (predica pentru i 8 i duminie i dup i Rusalii)
119 IF \\RD Dt P irrMuRKF Sctmons ii p 3~>9
120 N CIRVRD Li Pitit:,prones i pp 128 129 (pred c i pentui a 3 \ clummic i a Achentului)
121 Predica apiitimnd lui Graverm trid de hr RCUUT La Pi editaii n i pp 222 22T
122 H t M STAR Dictionnaiic apostoliqiic i\ p 176 (art 2 Despic mo irte in genei l )
123 I BRII \i\h Sn im n n p 401 ( Pregtirea pentru moaite )
124 Fr LEPICVRT li- Sumon* et instnution ihtiMinnc p 233A. (piedici pentiu prosh\ irc i Sfintei Cruci)
12-i A \ \\ Trompittedu uel pirtea i2a cip \~> 16 r 18 20 21 22 24
2-> 26 pp 248 290 126 A CHI- \ )i Li Pitit mi^ionnani de la campaqne ou l instnittion chntiinni
pont le* peiipta di la campagne Cien 167-> pp l P 118 (primi ed 1672) 12^ L GKICMON DF MOMI-ORT (Luirei, p 1497 (imnul 120) 128 N GIRVRD Le Pititspione* i pp 178 179 (predica pentru i 4 a duminici
i Ad\ cntului)
Ibid in p 320 (predica pentru a 7 a duminica dup Rusiln)
A se \ cdei mai sus pp 327 366
LFO\\RD DL PORT M\LRKF Sermons n pp 434 43? (predici rostii li St
Andrea clella \allc clin Roma pe 20 clec 1750)
132 I BRIDUNF Sermons i pp 92 93 ( Despre amimrea corn ertirn )
133 Ibid i p 145 ( Despre moartea pctoilor )
134 Predici lui Grav cran trad de Fr ROLDM.T La Predication n pp 217218
135 Ibid n p 227
NOTF - CAPITOLUL 12
136 Ibid
137 Ibid
138 Ibid
139 Ibid
140 Ibid
141 Ibid
p 234 p 232 PP 234235 pp 238 240 pp 244 245 p 24S
142 Primi cel m 1704 Capitolul 13
1 Pierre DE i \ FONT Prosnes i p 229 ( Predic pentru prirrn duminici clupa Boboteaz )
2 Cahrers lasalhens xxii p 30 din imnuri Multe culegeri de imnuri conin unul sau mai multe imnuri despre infern A se vedea un fragment de imn despre infern extras din Recitetl de cantiquei,
(quebecois) de Mgr de Capsa 1794 (manuscris citat in J P PICHFTTE Le Gmde raisonne des jurons Montreal Quinze 1980 p 131)
3 Ph D OLTREMAN Le Pedagogue cbretien i p 218
4 V HOIDRY Bibliotheque des predicateurs in p 526
5 H DF MONTARGON Dictionnaire apostohque \\ art 6 p 393
6 Pentru tot ce urmeaz referitor la izvoarele predicam despre infern ft trimitere ndeosebi la H DE MONTVRGON Ibtd pp 387 391 ale crui referine smt uneori inexacte
7 TFRTLLUN Apologeticus adi gentes cap XIMII Patr Lat \ col 596 Acest text
8 SHNTUL CIPRUN Ltbei ad Demetr x\n Patr Lat i\ col 58! ->82 Liber dt laude martyrn xx Patr Lat i\ col 829
9 SHNTLL IOAN HRISOSTOM L Horn 23 (alias 24) m eh 7 Matt Patr Gr L n col 317
10 Ibid Commentaire sur l epitre aux Hebreux cap i homelte i Patr Gr LXII col 18
11 Al 2 lea si al 3 lea citat smt extrase din Ctte de Dieu l xm cap 11 si l xi\ cap 28 (voi 35 p 281 i voi 37 p 173 din ed Desclee de Brouwer) In schimb primul i al 4 lea nu se gsesc in
locurile indicate de Montargon (l
i cap 4 i l xii cap 10) Ele exprimi totui spiritul din l x\i consacru chinurilor iadului i veniciei lor (voi 37 p 364 si urm )
12 SFINTLL GRICORE \toralta l ix in cap x Patr Lat I.NXV col 913 9lt (H de Montargon face trimitere h Vtotalia l xx fr precizare)
13 SFINTUL BERN VRD De consid i\ cap 12 Patr Lat CLXXMI col 803
14 SFINTUL BFRNARDIN DE SIFNV Opera voi n 3 predici x\m din Sermonet, extraordinarii Depoenis inferm p 518 A se vedea i predica xi despre judecata de apoi pp 506 5l5
15 SFINTLL GRIGORF Dialog l i\ cap 44 Patr Lat LXXVII col 404
16 N GIRARD Le Petits, prones u pp 182 183 (predica pentru a 3 a duminica a presinulor)
17 H DE MONTARGON Dictionnaire apostohque xi au 2 pp 199 200 ( Despic bogatul cel ru )
18 L GRIGNION DE MONTFORT (Eutres imnul 118 p 1489
19 Ibid imnul 10 p 922
20 JtANviAiRF Sermons i p 357 (predica a 18 a despre chinurile spirituale ale infernului )
21 V Hoiori Btbliotbeque des predicateurs 111 p 526 (articolul Infern)
22 Manuel n Cantiques p 325
23 N GIRARD Le Petits prones n p 191 (predica pentru a 3 a duminic a presimilor)
NOTh C \PITOLl L 13
293
21 Predic i tradusa de Fr Ro > LT La Picdicatton u p 280
25 SUNTI L BFRNVRDIN DF SIFN\ Opera \ol n voi 3 predica \\iii din Sermones extiaordinam De poenis inferm pp ->19 523
26 JFVNMMRF Setmons \ p 3<t8 (predica a 18 i despre chinurile spintuile ale i idului )
2- Ibid p 349
28 Trad ele Fi Roi mur LaPiedication ii pp 259 260 (predica lui Nicolas Le Gali)
29 Jbid pp 261 262
30 G B \CHEL\RD La Psycbanafyse du feu Paris reed Gallimard 1949 pp 1920
31 Pneres du matin et du soir atee l abrege de la doctrine chretienne suivies des cantiques sptntuels a l iisagc des mtsstons des RR PP Capucins Rennes 1747 p 7 (imnul nr 6)
32 Ibid p 47 (imnul nr 23)
33 Cf J LE GOFF La Nai^ance du putgatotre Paris Gallimard 1981 p 57
34 SFINTLL BFRNARDIN DF SIENA Opera n voi 3 pp 523 526 (predica xvm din Sermones extraordinarii)
35 A CROIX LaBretagne \\ p 1056 Aceeai teza dezvoltata de acest autor in Le Bretons la mort et Dieu
36 JF \N\IAIRF Sermons i p 346 (predica a 18 a despre chinurile spirituale ale infernului )
37 J BRIDUNF Sermons i p 230 ( despre infern )
38 Cf G BontviF La Bibliotheque bleue p 257 ed din 1723
39 N GIRARD Lcs Petits prones i p 61 (predici pentru a 2 a duminica a Adventului)
40 Aceleai referine ca la notele 36 i 39
41 SUNIA TtRF7\ DF Av L v Autobiographie pp 155 156 (in CEuires completes ed din 1960)
42 Aceste formulri in J BRIDAINF Sermons i p 230 ( despre infern )
43 Cf G BOLLF IE La Bibliotheque bleue p 257
44 A GODFAU Homehes pp 62 63 (predica a 8 a pentru a 4 a duminica a Adventului)
45 NicoLt tssais de morale i p 132 (l ii cap 10)
46 BOLRDUOLE CEuites in p 76 (predica pentru v mere i din a 2 a saptamim a presimilor)
47 Ibid
48 Ibtd p 77
49 NICOLE kssais de morale i p 134
50 P SFCNFRI Sermons Avignon 1836 v p 169 (predica 49 despre chinurile infernului)
51 Ibid p 150
52 LFON\RD DL PORT M \LRICF Sermons ii p 141 ( a doua procesiune infernul)
53 N GIRARD Le Petits prones i pp 60 61 (predica pentru a 2 a duminica a Adventului)
54 G B \CHFHRD La Psychanalyse pp 31 32
55 Cf J LE GOFF La \aissance pp 81 83 care face trimitere la Stromata v 14 i vii 6 de Clement Alexandrinul
56 Ibid p 91
57 JhVNvniRF Sermons i pp 334 335 (predica 17)
58 P Dt LA FONT Prostie* i p 344 (predic pentru a 3 a duminica dup Boboteaz)
59 Urmresc aici predica lazanst menionat la nota 5"' pp 322 338 Ins aceeai regrupare in raport cu cele cinci simuri se regsete 41 la Li s DA GRANADA (Euvres xi p 152 (Memorial de la ine
chretienne) 294
PCATUL ! YK\C\
60 I L \\inmT La Maniei e p 73
61 A se \cdci mai sus p 122
62 ] LORI >T Scimons ii pp -+V 439 (ptedic i MII desp.c mfein )
63 Ph oOiTRFM\x ic Pedagogi/c chiettcn i pp 21322-1 ( Despic mcmom infernului si despic \esmcie )
64 P ni i \ FONT Posnes i p 32" (a 3 i duminica dupi Boboteaz)
65 J BRIDUXF eimons i pp 230232 ( despre infern )
66 I GIROI ST Set mont, pom le careme n p 17 (predica despre infern)
67 N GIR\RD Le Petis piones i pp 101 118 (predica pentru a 2 a duminica a Adventului despre mvrtoarea pctoilor )
68 E BOIIRFF Homehes ni p 359 (predica pentru a 9 a duminica dup Rusalii)
69 Fr BoiRroixo Homihes p 546 (predica pentru a 21 a duminica dup Rusalii)
70 IN GIIURD Le Petits pronet ii p 180 (predica pentru a 3 a duminica a paresimilor)
71 Trad de Fr ROUD\LT La Predication n p 279
72 J LF GOFF La Naissance du purgatoirc
73 P CHMM Mounr a Paris pp 141 158
74 Ibid p 145
75 A GR\F Aitu nell Etna m Legende mttt e sitpersttzioni del Medio tio Toiino 1925 I LF GOFF La \aissancediipurgatone pp 416423
76 SFINI i Ai GI STIN predica 104 (ex 41) De sanctis Pair lat XXMX col 1947 continuat printre altele de tnanatto m ps XXX\7I n Patr Lat x\\\i col 397 i ele Liber de teta et falsa pcmttntia in Patr Lat XL
col 1128 J \TDFI>IK\ L hiolution dt la doci ine du piiigatoitt cbez samt Augustm P ins Ftudes augustimennes 1966 a stnns la un loc toate textele Sf Augustm
77 Cf J Li GOFF La \aissance pp 92 118 (Sf Augustm paiintele purgatoriului )
78 SFN R i TOM M3 Aquixo In IV ' " Sent dist \\i q l a l qu 3 Cf D T C MII l articolul Puigatonul de A MICHFL col 11631326 aici col 12401241 J LF GOFF la Naissance pp 357 372
79 Patt Gi LVM\ col 352 (In Johannun 15 2)
80 D SOTO In I\ ' " Scut chit MX q in a 2 D TC articolul Purgatoriul col 1289 Folosesc mult acest articol pe parcursul dezvoltam de faa
81 BFLL\R\IINO Opera iu Controieisiae De putgatono l n cap 7 p 112
82 Ibid cap 24 p 121
83 SHXTIL BERXKRDIN DF Sn\\ Opeui i pp 956964 (predica LXIII De sttu puigatorn)
84 Indicaii pieluate de A. TINENTI //Semo pp 303 306 n A MONTVLFMBIRT La Meneilleuse histoue de l espent qm depins n agueies c est appani au monastere de St Pierre a Lyon Pai ii 1528
85 SFNTA C\TFRI\\ DE GF\O\\ Tiattato del purgatono tradus mpreuna cu Vita e dottnna de P DEHONGMF Samte Catherme de Genes Bruges Desclee de Brouwer 1960 pp 199 215
86 Ibid p 204
87 Ibid p 208
88 Ibid p 203
89 Ibid pp 208 209
90 Ibid p 211
91 DTC MII col 1272-1277 P CHAUM Mounr ci Pans pp 146 147
92 L bspnt de st t-cois de iafes eieque et pnnce de Geneie recueilli de dners ecnt\ de M Jean-Pierre Camus eveque de Belle\ deMPC doctor la Sorbona reed Parii, 1747, p 408
93 Ibid pp 406-407
NOTh -CAPITOLUL H
29S
FJ-\HO\ CLniies \m (Lettres spmtuelles) nr c L\\M\ p 573 Lt^put de \tt-foii, de Sales p 408
S\LM\\TKFNSFS De \itii*. et peccati^ disp \\iii club n 6 DTf ait Purguonul col 1293 L hspi it de st hcois de irtfes p 406 DTC articolul Purgatoriul MII l col 1318 ] LF GOFF La i\aissance pp 4l6
426
I P\SS\\\NTI Io Specchio della ieiapenitenza 2\ol Vhlan 1808 i clist 3' cap 2 pp 78 83 Ibid p 78 Ibid p 83
J MOLINET Le f-aictz et dictz 3 voi Paris 1937 n Complamte pp 434 435 i mulumesc lui G H Di MONT pentru ca mi a atras atenia asupra acestui text
Lipsete din omiliaiul duminical al lui J LEFFVRE D ET\PLFS hpistres eteiangiles insa fr ndoial i ea doctrina justificrii prin credina determina nediscutarea icestui subiect
A MICH\\ Siatorana muzvka (\lusiquepour l annee Minte) 1661 pp 246248 Tiad de M E Ducreux
Fr LF PIC^RT Le Setmons partea a 2 a pp 1871 et ' (predica de Ziua Moiilor)
Ibid partea l p 184a (predic i pentru i 19 a duminica dup bfnta Tieime) Ibui partea l p 200a (predic i pentru a 20 a duminica dup Sfinta Treime) Ibid putea l p 1231 (predici pentru a 14 a duminica ciupi Sfinta Treime) Coni ai
textului Sfmtului Paul (I Cor 3 10 15) care a seivit ca punct de plecare m ciedina in purgitonu
Sermon^ de VI' ]ean Louis de fromentieres cicque d Ane et piedicatein ordinain dt Sa Vlajeste 3 v ol Pans 16881689 ni p 195 (predica de 7iua Moiiloi)
L GRICMOX m MONTFORT Chiun-, imnul 119 p 1493
Cantiants spuituels sur Ies sii/ets Ies plus importants de la teligton l itsage destetiaites des nnsstons et des tongiegations s d (\\iii1 s ) pp 213214 S-i\io\ Ptosnes n pp 424425 (predica de Ziua
Tuturor Sfinilor) H DF MONTVRCOX Dictionnaue apostolique \ art \\ pp 348 %i 351 Fi LFBRIX Paiolc de Dieu pp 8081 Ph nOiTRF\i\\ Le Pedagogite chretien i p 417
FR vxeois DF Toi LOI SF
Le Vlissionnaire apostoliquc Paris 1679 iu pp 241 242 L GKIOMOX DF MOXTFORT Chuites imnul 119 p 1493
F FO\T\X\ Quatesimalt pp 156 157 (piedica 22 pentiu i 4 a clummic i
a paiesimilor)
N GIR\RD Le Petits pi ones i\ p 357 ( Discurs ele Ziua Morilor )
Ibid p 351
Fr LFISRLX Patole de Dieu p 81
J MOLIXFT Le baittz p 425 Complamte \ 53
F FOXTA\\ Qiiaresnnale p 155 (predica 22 pentru a 4 a duminica a
paiesimiloi)
Cantiques spmtuels pp 213 214
L GRIGXION OF MOXTFORT Qiuires imnul 119 p 1495
SIMON Prones n p 426 (predica de Ziua Sfinilor)
Le Bouquet de la mission pp 415 416
Sermons de M'n de f-romentiere^ , in p 198 (predica de Ziua Morilor)
V HOLDR-I Bibhotheque despredicateurs, vii, p 755, art purgatoriul 296
PCATUL SI FRICA.
133 H m \l5\T\Rco\ Oictionnaite apostohqnc \ art \ p 3->2 13-* Cuget irea -ilS ed Brunschvicg
135 J DI-PRI \ Pase l ct Ic puigatoire in Wis ioni, ct demaiches de la crttiqnc
\IelangesJ Vio Pan-, Mincksieck 19~3 pp 209216
136 D \\IHOTF La Vie de steur Watguente du Saint Sacremcnt teligieusc cai mclitc dtt monasteie de Beaune ecl Pins l6->-> pp 274275
137 FRVNCMS DF TOMOISF Le Vtissionnaire apostoliquc in p 246 (predica despre purgatoriu) Predicile lui Francois ele Toulouse se regsesc si m MIG\F Collection x col 892 1134 si xi col 9
900
138 Ibid
139 Cf SFIVTLLCFSURI - DARU-, predica CIN nr l in Patr Lat xxxr\ col 19461948
140 BFLLARMINO Opera HI Controierstae Depurgatono l n cap x xi pp 118 119
141 SetmonsdeM de Fromentieres in p 199 (predic de Ziua Morilor)
142 SYMON Prones n p 426 (predica de Ziua Tuturor Sfinilor)
143 P SFGNFRI CEuvtes \ p 23 (predica u despre purgatoriu)
144 H DF MONT\RGO\ Dictionnaire apostohqne v art v pp 351 352
145 J MOUNET Lei> Fatctz Complainte pp 433 435
146 L GRICMON DF MO\TFORT (Euires imnul 199 pp 1492 1496
147 Pneres sunies de cantiques p 29
148 Aceasta formulare i cele trei anterioare in Cantiqnes spirituels
149 J LFIDIGFR Bouquct de la mission pp 415416
150 N GIRARD Le Petits prones iv p 3->7 ( Discurs ele Ziua Morilor )
1->1 Ph nOLTRF\i\\ LePedagoguechretien \ p 417 (f ice trimitere la Sf Toma In n qu 46 art 6 aci 3)
l->2 SetmonsdeM de hromentieres p 199 (predica de Ziua Morilor) cu trimitere la SF AICLSTIN Confessions l xin cap 10 FR\\COIS m TJILOU F i invita si el auditoriul in spitile si pe eafoduri pentru a
contempli sufennele i torturile Adugarea nu poate fi comparata cu cel mai mie ehm din purgatoriu (Euvres iu pp 239 240 (predica despre purgatoriu)
153 Cantiques spmtuels p 141
1}4 Ibid pp 213 214 i 388 389
153 L Dt\7iGER ScHON\iET7i-R bnchindton ymbolornm 1963 nr 983 In acest spirit printele de la Rue (S I ) refuza si depeasc riguroasa nvtura oficiala despre purgatoriu Sermons(pnm-\ ecl 1718)
Ed consultit L>on mi i p 74
1}6 H ni MONTARGON Dictionnaiie apostohque v ut i\ pp 349350
1-57 Ibid p 3->0
1^8 Ibid pp 3?0 351
159 F FONT\NA Quaresiniale p l->~> (piedica 22 pentru a 4 i duminica i paresimilor)
160 Ibid p \~>6
161 N GIRARD Le Petits prones iv p 3~>-> ( discurs pentru Ziua Morilor )
162 A se vedea mai sus pp 428 429
163 Bouquet de la mission pp 4l-> 416
164 Fr LFURIN Parole de Dieu p 80
165 P SECNERI (Eunes v pp 238 239 (predica u despre purgatoriu)
166 L GRIGMON DF MONTI-ORT (Euires imnul 127 p 1~>19
167 LLs DA GRANADA (Euires n p 33 (cap n din La Guide despecheurs)
168 N GIRARD Le Petits prones i\ p 3~>7 ( Discurs pentru Ziua Morilor )
169 Ibid ni p 30-t (predic pentru a 6 a duminica dup Rus,alu)
170 L CHFN^RT Dtscours sur divers sujets de morale prima ed 1696 Ed con sultat 1703 iu p 331 (despre chinurile purgatoriului) Predicile lui Chenart se regsesc i m MIGME Collection xc col
703 1402
NOTt - CAPITOLUL 13
29^
1~1 F FONT\\\ Quaresiniale pp !?-> l->7 (predica 22 pentru a- i clumime i
i paresimilor) 1~2 Ibid p 1:T
l~^ FR\\COI DF T noi i- Le \lissionncnii. in p 233 (predica despre pun; ironii) 1~4 N GIRVRD ies Pctnspiones T\ p 3^8 ( Discurs pentru Ziu i Morilor ) 175 j MOIINFT Le f-aictz pp 433^33
1~6 Bouquct de la mission pp 41? 416
177 L GRICMJN DF Mc NTFORT duires imnurile 119 i 127 pp 1492 si 1->16
178 P DI \ IOLS La Lutte contre Ies rehgions autochtones dan\ le Peron colonial Lima Paris 1972 p 40
179 L GRIGMON DE MONTFORT (Euvres imnul 119 p 1492
180 Ibid imnul 127 p 1519
181 F FONT\\V Quaresimale pp 157 1}8 (predica 22 pentru a 4 a duminici a paresimilor)
182 Ph DOLTRFMAN Le Pedagogue chretien ii p 654
183 F FONTANV Quaresimale p 162 (predica 22 pentru a 4 a duminica a paresimilor)
184 Citat in C LFBER Collection des meilleures dissertations relatiies a l histotre de France \\ Paris 1838 pp 271 272 Ladelnrance des ames duputgatoire de Rubens de h catedrala din Tournai las
prea puin loc flcrilor purgatoriului
185 G i M VOVFLLF Vision de la mort pp 1921
186 M MENARD t ne Histoire des mentahtes rehgieuses aux XV7/ et XVIII siecles \4illetetablesdelanciendiocesediiMansPam Beauchesne 1981 pp 29~> 299 Capitolul 14
1 Expresii 11 ipmmc lui I P C\.L Hointlie*, domimcaks p 262 (predica pentru i -5 i duminica dup i Rusalii)
2 Bo\ Rr M i F duitcs v pp 493 494 (predici pentru Ziu i Morilor)
3 J GIR i T Set mons pout le carcmc n p 2" (predica despre infern)
4 Fi HFBFRT Provics i\ p 400 (predica pentru ultim i duminica dup Rusalii)
5 A se vede i ele exemplu P BH-RRIFR Homelies p 6~-> (predica pentru i9a duminica dup Rusalii) E B LRFF Homelies n p 428 (predica pentru i2a duminica dup Rusalii)
6 L RF u Ia Von du paste m i p 218 (predica pentru i 3 i duminica nainte de postul Pastelul)
7 F F \T\N\ Qnatcsimale pp 30 3" (predici 11 i pentru marea ele dup primi duminici a paresimilor)
8 Fr HFBFRT Prosnes i\ p 31 (predica pentru i 1~ i dum nici dup i Rusalii)
9 L RF i Ia \oi\ dupasteui pp 2i 26 (pr clic i pentiu a 2 a clumimc i i AcKentului)
10 I Dm F\ La Ptut in Occident pp 211231
11 BFR \Rii\iFSih\\ Opera pp ->4 60 (predic i \ i piresimilor DL Rclit>ie ne ehnstiana) pp 496 ->09 (piedica \ apiresimil)i De flanqclie actern ) n pp 292 29-> (predica x\i canei nes de temp<
ie) Piediehe u lt>an \ pp 30^332 (predica \in)
12 De exemplu h P C FT Set mons pom li letiaite l vel L\on cel din l-( 3 i pp 26_ 302
13 N CIRUL Le Petit*, ptonc i pp T 2T in pp 32834 i pp 20~ 22"" Elibonncl doua predici d tente pentru primi s ultimi '
po ie piesupunc ci Giraid nu tr it i icehsi subiect de u
14 P FL\F T Pi o ne i p 3 (piedica pentru puma clun
l-> ] L RI T Sennon i p ^~>3 ( Despre judecii unneisih )
16 H i F M \R Dictie nnaiic apostoliqitc i pp D) 201 (ut 3 de>
|udee ua ele ipoi) l-' Despre pistruci isteptuiki esc itc logice ele exemplu li Ml ' ' '
si Gngmon ele \lcmtfort l se \eclca irtieolcle t ute recente Dune |icqucrie i une congregition rehg
sociales de-, Rcli&ion-, nr ->2 l 1981 pp 3"1 6~ si Millenmsme t oidres
achentistes Gngmon de Monttort et Ies Apotres clcs dermers te nps m
ibid
18 Comunicau, fcut i de C PR\\I i la un colocviu C N R S despre milenansmul de a lungul inilor ipnhe 1982
19 E BKRFF Homelies i p 8 (predica pentru prim i clumimc t a AcKentului)
20 Fr HFBFRT Pro^ies i pp 14 si 18 (piedica pentru prima duminica a Aclventului)
21 J P Cwus Homelies pp l 12 (predica pentru piimi duminica i Adventului)
22 Fr BOLRC OINC Homelies pp 3 4 (predica pentru pnma duminica a Adventului)
23 Fr HF.BERT Ptosnes iv p 426 (predic i pentru ultima duminica dup Rusalii)
24 J P CLMLS Trente nouvelle*, Paris Vnn 1977
in licbiu-, de
NOTE - C\PITOLUI 14 299
2-i J P C\\n<; Homelies p 10 (predic i pentru prim i duminica i Adventului)
26 ]F\\\\IRF Set mon*\ \ pp 30-> 308 (predic i nr 16)
2^ Cahia*, lasalhen*, XXM Cantiqite* p 32 (m \i despic judec u i de ipoi) i
se vedei si pp 110111 (pmfiiza li Die tiac) 2S F F\T\\\ Qiiateumalc predici pentiu lunci clin prima saptimim i
paresimiloi pp 30 33
29 M CHF\ \SM Ptones \ p -> (predica pentru primi duminici a Adventului)
30 Ibul 11 p 10 (predica pentiu a 8 a duminica dupi Rusalii)
31 F FONTK\\ Quaresimale p 34 (predica pentru lunci clin primi saptamim a paresimilor)
A GODFVL Homelies n p 132 (predica pentru a 4 a duminica dup Rusalii)
Ibid
J LORIOT Sermons ii p 3~> (predica xi despre judecata de apoi)
L RFOUS La Voix du pasteiir \ p 39 (predica pentru i 2 a duminica a
Adventului)
36 A Yv\\ Trompette du ciel p 103 d cap xxm)
37 Le Diocese de Rennes (sub ndrumarea lui J Deluim.au) Paris Beauehesne 1979 contribuia lui M L\GREF p 141
38 JFAN\t\iRt Sermons \ p 30-> (predica 16)
39 A GODFM Homelies i p "2 (predica pentru a 4 a duminica a Adventului)
40 J L JRI IT Sermons ii p 411 (predici despre judecit de apoi)
41 Cahiers lasaUtcm xxn cantique*, p 111
42 E BOIRFE Prosne*, ni p 419 (predica pentiu a 1-5 a duminica clupa Rusalii)
43 M CHF\\SI Prones \ p 2 (predica pentru prima duminici i Adventului)
44 M RFCLIS La \oix du pastcw i pp 33 39 (predica pentru i2adumimci i Adventului)
4-1 Ibid i p ->16 (predica pentru duminica de din linte i Rusaliilor)
J P C\\RS Homelie-, p 12 (predica pentiu prima duminici a Adventului) N GIR\RD Le* Pitii,prones i p 7 (predica pentiu prima duminica a Adventului) F Fc\T\\\ Quaresimale p 3~> (predica pentru lunea clin
prima saptamina a paresimilor)
49 A GOM-AL Homelies i p 387 (predici pentru duminica Patimilor) ->0 N GIRARD LK, PeMs ptone*. iu p 3il (predica pentru aga duminica dup i
Rusalii)
l Vlanuel des retrite*, et nnssiom ii Cantiquei, p 48
->2 hr BaiRGoixc Homehes, pp ~i 8 (predica pentru puma duminici i Adventului) 53 P BFIRRIFR Homelies p 3^2 (predica pentru lune i Pa,tiloi) ->4 L GRICMON DF MONTFORT (Euvres p
1426 (imnul nr 1012) -n Vlanuel de*, retrite^ et mi^ions ii Cantiques p 74 16 IE \\VIAIRE Sermons i p 311 (predica 16)
->7 \ GODE\L Homelies i p 72 (predica pentru a 4 i dummic i a Adventului) ~>8 F FO\T\\\ Quaresimale p 3^ (predica pentru lunea din prim i saptamim
a paresimiloi)
->9 N GIRARD Le PeMs prones \ p 19 (predica pentiu primi duminica a Adventului)
60 H DF MONTVRGOX Dictionnatre apostolique in ai t 3 pp 199 201
61 P DF LV FONT Prosnes \\ p 560 (predica pentru a 24 a duminica dup Rusalii)
62 N GIRARD Le Petits prones i p 11 (predica pentru prima duminica a Adventului)
63 L GRIGMON DE MOXTFORT (Euvres p 1169 (imnul nr 34)
64 Cahiers lasalliens xxii p 33 (imnul nr xi)
65 JEA\MAIRE Sermons \ p 317 (predica nr 16) 300 PACATl L SI FRICA
66 A se vedea m ii departe pp 478 i urmtoaiele
67 F Fovr\\\ Qitatcsimalc p 33 (predica pentru lunca clin prima siptamml i presimilor)
68 N GIRVRD LLS Petit* ptones i p 11 (predici pentru purm duminica a Ad\entului)
69 >\N\IURF Sctmons \ p 279 (predica nr 14)
70 L GRIGNION DI- MONTFORT CEuires pp 1168 1169 imnul nr 34
71 A M u\ i\ DF MoNTA7FT Instructionpastorale sui Ies soutces de l tncredulite et Ies fondements de la Reltgion Lvon 1776 pp 258259 Citit m R FAVRF La Mort p 116
72 FR \NCOIS DF S ALES CEuires completes ed Pini, 1833 vii Trite de l amour de Dteu l ix cap 8 p 144
73 ToviADAquiNo Somme theologtque suppl quest 99 art l voi 64 pp 542 543 A se vedea i ibid quest 94 art 3 pp 248 249
74 P SECAERI Sermons v p 161 (predica XLIX despre asprimea chinurilor din infern") Face trimitere la opusculum 63 unde nu am gsit textul citat de Segnen
75 Lus DA GRANADA La Guide despecheurs m CEmres completei, x pp 359360
76 BERNARDIN DI SIEN\ Opera i pp 514 515 (predica xn a piresimilor De bvangeho aeterno)
77 P BttRRiFR Homehes p 675 (predic pentru a 9 a duminica dup Rusalii)
78 Manuel des rettaites n Cantiques spmtuels p 11-t
79 J BRIDAINF Sermons HI p 343 (predica despre numrul mic al celor alei)
80 LFO\\RD DF PORT MAURICE Sermons pour Ies misstons ii p 435 ( Discurs la ncheierea anului jubiliar - 1750)
81 N GIRARD Le Petttsprones iv pp 247 248 (predica pentru a 24 a duminica dup Rusalii)
82 H DF MONTARGON Dictionnaire apostohque n art l p 48
83 Ibid n art 2 p 107
84 Ibid \ art 5 p 353
85 J LORIOT Sermons n pp 26 27 ( Despre insulta adusa de pctos lui Dumnezeu )
86 BOLRDUOLE CEuvres completes M\ pp 110 111 CPensees ut duers sitjets de rehgion et de morale)
87 Ibid p 111
88 V HOUDR-I Bibhotheque despredicateurs vii p 422
89 H DE MONT\RGON Dictionnatre apostohque i p 425
90 Ibid \ pp 66 67 (art 2 Despre predestinare $1 numrul mic l celor alei )
91 Ibid p 76
92 J LORIOT Sermons n pp 562 566 (predica nr 16)
93 JFANMAIRE Sermons \ p 52 (predica nr 2)
94 Citat de A PIOGER Samtjean Eudes Paris Bloud et Gay 1940 p 170 Cu toate acestea autorul crede ca jansenitii i filo jansenitii sint singurii care propovduiesc doctrina numrului mic al celor
alei
95 Totui un imn tiprit la Angers m 1737 conine versurile urmtoare Cu toata gri|a buntii di\me / Cit de putini sint cei alei1 / Cu greu afla Dumnezeu doi evrei Care sa merite binele [bis] ce
h l hrzete Cantiques spmtuels sur Ies pnnctpaiix points de la rehgion p 80
96 CHEVASSL Prones n pp 118 130 (predica pentru a 9 a duminic dup Rusalii)
97 Fr BOIRGOING Homeltes pp 813 824 (predic pentru a 19 a duminic dup Rusalii)
NOTE - CAPITOLUL 14
301
98 O M \ILI\RD Sctmones doimnicales f 8 (predica pentru a 2 a duminic dup i Rusalii)
99 A Goi M Homehes H p 17 (predica pentru \ inerci mare)
100 P BH RRII-R Homehes pp 675766 (predici pentru i 9 a duminica dupi Rusiln)
101 P m i \ FONT Piosnes n p 436 (predici pentru ziua Patilor)
102 Fr HFUFRT Prosnes ni p 269 (predic pentru a 11 a duminic dup Rusalii)
103 E BOLRFE Homehes HI p 285 (predica pentru a 7 a duminica dupl Rusalii)
104 Ibid n p 212 (predica pentru ziua Patilor)
105 Ibid iv p 249 (predic pentru a 19 a duminic dup Rusalii)
106 J LAMBERT La Maniere p 171
107 Citat m L ROLSSEAL La Predication a Montreal de 1800 a 1830 Approche rehgiologique Montreal Fides 1976 p 184 n 86 (La vremea respectiva Montreal avea doar o singur parohie catolic)
108 Astfel Sermons pour Ies retraites z\e lazanstului COLLET (2 voi Lyon 1763) conin o ntreag omilie despre numrul mic al celor alei i pp 128 169
109 Citit m A SAVIOULLAN Ohiier Maillard et son temps Paris 1891 p 92
110 BOIRDALOLF CEuires xiv p 113 ( Gindun despre numrul mic al celor alei )
Ibid p 112
FRANCOIS DF Toi LOLSF Le Missionnaire apostohque n pp l 23 (predica i)
Ibid p 3
A VIFIRK Sermons Lyon 1869 ni p 5^1 (predica pentru o duminic
nchinata Sfntului Sacrament)
115 Lu D\ GRVNADA Cbuires i p 497 (predic pentru a 3 a duminica nainte de postul Pastelul) n p 168 (predica pentru miercurea de dup duminica Pumnilor) iv p 141 (predica pentiu a 19 a
duminica dup Rusalii) vin p 353 (predica pentru Ziua Sfinilor)
116 Ibid i p 497
117 Ibid n p 168 (predic pentru miercurea de dup duminica Pitinulor)
118 FRANCOIS DF TOLLOI SE Le Missionnaire apostohque vin p 303 (predica nr 13)
119 BOSIFT (Euires (ed Rennes 1861) IN p 233 ( Weditation sur l hi Deimeit seina ine du Sauieitr ziua 34)
120 \USIUON CEuires completes Paris 1824 xm p 316 ( Despre numrul mic al celor alei ) Referitor la Massillon a se veciei ktudes sur Massillon idunite de J EHRARD i A POITRINEU.
Clermont Ferrancl 1974
121 BOIRDUOLF CEuires xi p 117 ( Gmclun despre numrul mic \\ celor alei )
122 Ibid p 111
123 Ibid p 112
124 FRANCOIS DI-Toi 101 M- Le Missionnaire apostohque vii pp 257 271 (predici pentiu a 3 i duminic nainte de postul Pastelul)
125 A se vedea mai sus p 316
126 FRANCOIS ot Toi LOI SE Le Vttssionnaire apostohque \n p 263 (predici nr 7)
128 Ibid vin p 311 (predica pentru a 13 i duminica dup Rusalii)
129 J LEJFLNE Le Missionnaite de l Oratoire ou sermonspour l avent le careme et lesfetes Lyon 1826 ix p 127 (predica cccxi pentru simbta din prima saptmm a presimilor) Predicile lui Lejeune
figureaz si in MIGNE Collechon
III IV l V
130 Ibid p 129
mgile 302
PCATUL I FRICA
131 P SEGNERI (Euircs i p 118 (predica despre numirul celor alei i l celor condamn ii )
132 Cf p 320
133 P SFCNFRI Chuiies i p 144 (predica despre numrul celor alei )
134 A se \edei mu sus pp 328 329 13:> A Y\\N Tompette du ciel p 362
136 A GODEU Homehes n pp 18 20 (predica pentru Vinerea mire) 13"7 P BI-LRRIER Homehes pp 294 29~> (predica pentru Vinerea mare)
138 E BOIRFE Homehes i p 116 (predic pentru a 4 a duminica a Adventului)
139 P DE L\ FONT Prosnes i p 370 (predica pentru prima duminica clupa Pati)
140 J LORIOT Sermons H p 26 ( Despre injuria adresata lui Dumnezeu )
141 LEONARD DE PORT M \LRICE Sermons potir Ies misstons n p 169 (predici pentru procesiunile de penitena)
142 H DE MO\TARGO\ Dictionnaire apostohque vn -m 2 pp 3:> i 106
143 Citat m Fr ROLDM.T La Predication n p 30?
144 Cf J CI DHOTFL Le Ongmes du catechisme moderne d apres Ies prermers manuels impnmes en frrance Paris Aubier 1967 p 382
Capitolul 15
1 Pe aceasta temi a se \edea ndeosebi A Y\ \N Trompette du ciel partea intn cap 8 i 9 pp 32 39 P BFIRRJER Homehes p 673 (predica pentru a 9 a duminica dup Rusalii) J BRIDUNF Sermons ni
p 326 (predica despic pcatul cretinilor )
2 BFRN \RDIN DE SIE\A Opera i pp ->09 l5 predica xn din postul Pastelul
3 O M\ILL\RD Sermones dommicales predica 24 f i9 (predica pentru a 13 a duminica dup Rusalii)
4 J P C\MLS Homehes p 239 (pred c i pentru a 3 a duminica clupa Rusilu) ~> LLI D\GR\\\D\ diutes \ pp 411412 (La Guide des pecheurs)
6 Ph nOiTRFi\\ Le Pcdaqogue \ p 26
7 A GOIFM Hornelii.* i p 33T (predica pentru prima duminica din pe stu! Pastelul)
8 Ibid ii p 412 (predea pentru i 24 a duminica dupi Rusalii) Cf Fr B ir i\r Homihes p 884 (predica pentru aceeai duminica) Fi HF i KT Pr snc\ i\ p 410 (predica pentru iceeai
duminici)
9 A CHtx i Le Petit mtsvonnaite p 11 ->
10 J LORI T Sermons pp 28 29 ( Despre mjuiia idusi lui Dumnezeu )
11 Jn uiRh Sermons i pp l ~>2 126 (predica ni 6)
12 Pentru pustnici a se \edei de exemplu Sermons pom Its retraites de Collet 2 voi Lyon 1763
13 \1anueldesretraitesetmissions n Cantiqucs pp 8889
14 Fr HFBFRT Ptosnes \\ pp 396 432 (predin pentiu a 24 i duminica dupi Rusiln) RI-CI i La Von du pastem pp 14^163 (predit i pentru a 3 i duminica ciupi Boboteizi) S^> Ptosnes
ii (predica pentru i 11 a clumm ea dup Rusiln) I CHF \ L \li\sionnaireparoissial n pp 307319 (predici pentru i 24 a duminica ciupi Rusiln)
l-> I P C t Home/ies p 2i9 (piedic i pentiu a T i dumimea clupa Rusah )
16 Ibid p 262
17 Ibid p 265
18 F FONT\\\ Quatestmale pp 3~ 44 (predici pentru marea din piimi saptimina a paresimilor)
19 J LORI T Sermons n pp 198 23i
20 N GIRARD Le Petitsproncs i p 291 (predica pentru i 6 a duminica ciupi Rusalii)
21 FRANCOI DF TOLLJH t Le Wissionnaire apostohque i pp 431 4:>0 (predic i 21)
22 LEON ^RD DF PORT M u RICF Examens p irticuhers sur Ies prineipaux su)ets traites pendant la mission in Sermons pom Ies missions n p 342
23 J BRIDAINE Sermons ui p 2~)4 (predica despre pcatul v emil)
24 A Y\v\ Trompette du ciel pp 42-> 428 (partea a 3 a cap 23) 2-> Ibid pp 192 196 (partea a 2 a cap 2)
26 A GODF-VL Homehes ii p 132 (predica pentru a 4 a duminic dup Rusalii)
27 JE \\MAIRE Sermons i p 389 (predica nr 20) 304
PCATUL I FRICA
p 1^8 (predica pentru i i duminica dup
28 RGUS La Voix du pasteut Boboteaz)
29 H DE MONTAR o\ Dictionnane apostohque n art l pp 3-i si 32
30 P DE LV FONT Piosncs \\ p 139 (predica pentru i l-> i duminica dupi Rusalii)
31 A se \cdea de exemplu H OF MONTVRGON Ditttonnaite apostohque xn art 8 p 439 N GIRARD Le Petitsprones n pp 133 160 (predica pentru a 2 a duminica a presimilor)
32 A GODEAL Homehes ii p 12? (predica pentru a 4 a duminica dup Pati)
33 JFANMAIRF Sermons i pp 2? 26 (prima predica)
34 Ibid i p 80 (predica a 4 a)
35 CHENOIS Le Petit tmssionnatre pp 9? 96
36 Ibtd pp 5 61 i 72
37 Ph D OUTREMAN Le Pedagogue chretien n p 396
38 P de la FONT Prosnes n p 283 (predica pentru duminica Floriilor)
39 Mantie! des retraites Cantiques p 109
40 fbid p 74
41 Ibtd p 417
42 Ibid
43 Cahiers lasalhens XXH cantiques p 10
44 RFGLIS La Voix du pasteur ii pp 338 539 (predica pentru a 23 a duminica dup Rusalii)
4-> A se vedea mai sus pp 456 437
46 P DE i\ FONT Prosnes HI p 333 (predic pentru a 6 a duminica dup Rusalii)
47 H DE MONTARCON Dicttonnaire apostohque xi art 2 pp 102 10} 122 123 207
48 L GRIGNION DE MONTFORT (Euvres pp 1031 1032 (imnul nr 20)
49 Fr LEBRI N Parole de Dieti p 62
30 RECUIS La Voix du pasteur n pp 518 519 (predica pentru a 19 a duminica
dup Rusalii) Dl JEANMAIRE Sermons n p 220 (predica nr 40)
32 CHE\ASSU Missionnaitepatoissial H p 281 (predic pentru a 22 a duminic a anului)
33 P Dt LA FONT Prosnes n p 107 (predic pentru a 3 J duminica a paresimilor)
34 JE \NMAIRE Scrmons n pp 220 233 (predica nr 40)
33 N GIRARD Le Pettts prones i pp 366 389 (predica pentru a 4 a duminica dup Boboteaz)
36 Referitor la acest ultim punct ibid pp 383 388
37 Fr LEBRLN Le Missions des Lazanstes en Haute Bretagne au \\n e siecle m Annales de Bretagne et des Pays de l Onest 1982 nr l p 31 J DELL MEU. Un Chermn d histoire ndeosebi pp 181 183
38 J DELL \IE\L Ln Chemm d histoire p 182
39 P DE LA FONT Prosnes !\ pp 489 305 (predica pentru a 22 a duminica dup Rusalii)
60 JEANMMRE Sermons H pp 244 243 (predica nr 4)
61 J CHEXASSL Missionnatreparoissial n pp 282 284 (predica pentru a 22 a duminica dup Rusalii)
62 N GIRARD Le Petitsprones iv p 433 (predica pentru a 12 a duminica dup Rusalii)
63 A se \edea mai sus p 238 Referitor la dezvoltrile ulterioare a se \edea P DARMON Mythologie de la femme dans l Ancienne France Paris Seuil 1983 ndeosebi pp 33 47 i 74 77
NOT1- - CAPITOLUL 13
303
MALRICF Le 343 344
Bi-RN\RDIN OF SII-N\ Ptedicbc iolt>an n pp 96 97 (predica nr 19) Fi It Pi \RT La, Scrmons ct instntction p 17" (predici de Ziua Tutuior Sfinilor)
I P C\ 11 Momelii.;, pp 6( ( (predicd pentiu a ' i duminica ciupi Boboteazi)
BR i \INF Seimons \ p 140 ( SHtun pentru e isatone ) BFRN \RDIN DF SIFNV Prediche toltan i pp 136 1~2 (predica nr 21) Opinie concordanta a lui Fr LFURIN Demographie et mentahtes le mou\
ement des conceptions sous l Aneien Regime in Annales de demogiaphie histonque 1974 pp 4667 A se vedea si M FOICMLT La Volante du savoir pp 2731 care face trimitere Ia Instruction du penitent de
P Segnen la Pratique des confesseurs de A de Liguon A se vedea i LEONARD DF F Trite de la confesswn generale traci fr Avignon 1826 JFANMAIRE Sermons n p 27 (predica nr 28)
P DE LA FONT Prosnes \ p 317 (predica pentru a 2 a duminic dup Boboteaz)
A se vedea mai sus p 244 BERN \RDIN DE SIEN\ Prediche tolgari n p 95 (predica nr 19)
P DF LA FONT Prosnes \ pp 287 289 (predica pentru a 2 a duminica dup Boboteaz)
Ibid p 289 A se \eclea publicata tot in 1679 lucrarea (anonima) De l Excellence des hommes contre l egahte des sexes Paris Antoine Dezilher Exemplarul pe care l am consultat se afla la minastirea
capucinilor din Rouen
A VIFIRA Seimons iv pp 6^63 (predica despre ta erea capului Sfntului loan Boteztorul)
J L RI yr Sermons i\ pp 271 317 (predica nr 9 Despre ndatoririle celor care se cstoresc )
J BRIDAINF Sermons \ pp 132 133 ( Staturi despre cstorie ) S\\ION Prones i pp 120 125 (predica pentru a 2 a duminici dup Boboteaz) L GRIGNION DE MONTFORT duires p 949 (imnul nr 12)
H DE MONTARGON Dictionnaire apostohque x art 7 p lOl Ibid x art 6 p 33l
J BRIDMNF Seimons v pp 137 138 ( Sfaturi despre cstorie ) N G RARD Le Petits prones i pp 330 si 333 (predica pentru a 2 a dum n ea clupa Boboteaz)
RECLIS La Voix dupasteut i pp 128 i 134 (predica pentru a 2 i duminica dup Boboteaz)
Am redat pe scurt predici nr 22 din Prediche tolgan n pp 187 201 O versiune latina a acestei predic se afli m Opcta Shntului Bernardm ele Siena i Sermones extraordinarii pp 46^469 (De t
idmtatc) P 469 din predica latina menionua h nota precedenta L GRIGNION DE MONTI-ORT (Euiret, p 949 (imnul nr 12) N GIRARD Le Petits prones n pp -*49 432 (predica pentru a 13 a duminica
dup Rusalii)
H DE MONTARGON Dictionnaire apostohque A se vedea mai sus pp 23 24 Manuel des retiaites ii Cantiques p 127 E BOLREF Homehes \ pp 210 211 (predica pentr Boboteaz)
J LORIOT Sermons i\ pp 290 291 (predica nr 9 Despre ndatoririle celor care se cstoresc )
art 2 p 118
a 2 a duminica dup 306 PCATUL I FRICA
9t L GfKMo\ DF Mo\TK)RT (bitiie* p 952 (imnul nr 12)
95 Ii \NIUIF Sennons n pp i 6 (predic i nr 28)
96 BH M IN m SIFNV Opcifi n p -.26 (predic i nr 18 clin Su mont i \tici
idtncini f)e mi\etia eondttioni* hninanat) 9" BFINVRI IN i F SIFNV Pndicht loltari p 168 (predica nr 21)
98 //>:/ p 182 (predica nr 22)
99 GRI NION i F MONTFORT Ckuitcs p l578 (imnul nr 139)
100 Bonqiict de la milion p 82
101 RFCI s La \oix du pasteur i p 26 (predica pentru a 2 i duminici a Advcntului)
102 Bouquet de la mission p 42-)
103 Recueil des principalei ciiciilaitef des supeneurs gtneraux de la congnqation de la VIission voi l Piris 1877 pp 427432 Dosar ce mi a fost transmis cu imabihtate clc D Juha
104 L GRIC NIC \ DF M )\TFORT (Euvres p 1933 (imnul nr 31) IOT Ibid p 1934 (imnul nr 31)
106 H iFMovr\Rco\ Dictionnairt apostolique \n art x p 599
W I CRI \K N DF Mc NTI- RT Ckuircs p 1578 (imnul nr 139)
108 H i F M \T\R N DietK nnain apostolique MI art 10 pp 611 620 622 627
109 Ibid p 596
110 Ibid p 593
111 Ph i OITRF\I\\ Lt Ptda%ot>itt chreticn i p HI
I BI VI\F Se;mo/u \ p 7 ( Conferina despre necuratie )
JF v IVRF St t nun n p 425 (predic i nr 5!)
/W p 423
I I n T Vnnais \ p 428 (predica nr 14)
/te/ p 42-
I I IHFRT Ia Mamut de bitn insttitire p 248
Ibul pp 245 246
Bonqntt dt la milion p 52 (cap \i despre pac itul \enial )
H i F \I TVR \ Dictionnairt- apostolique ni irt ii pp 91 100 121 Ibul p 99 121 Cf R P LF FM H klunent*ofPidpitOiatot\ p 12
123 LF \I\ ,F SO/HOHA MI Ies ctanglie de latent U du caremc U n, duc,s
n/ct de iiKtalc ediie noua in 3 \ol frevouN 1~40 ii pp 10 11 (predici pentiu simbit i clin a 2 a s ipnmina a piicsimilor) I CHF\ VSM Missionnane pamssial n pp 1^4 1^5 (predici pentru i!3 i duminici ciupi Rus iln)
124 \ se \cclei mu sus p 239
125 \ GIRVRI Le-, Pttthpiont* in p 456 (predic i pentru i 13 i dunimic i dup i Rusiln)
126 P IF LV F \T Pi(x>ne i p 275 (piedica pentru a 2 a duminica ciupi Bobotcazi)
12" l I RI T Se; mc m i\ pp 271 307 (predici nr 9)
128 Pcntiu BiinuxF Sitmon* \ pp 113160 Sfaturi pentru caitonc pentru corpusul predicilor lazinste Jtv\\iviRF ^>ermoiu> n pp 120 (predici nr 28) pentru GIRARD ies Petik pront*. i pp 318 342 (predic i pentru icee i
duminica) pentru CHFVASSL Wi^ionnaiic patoi^ial i pp 73 8"1 (predici penii u i 2 a duminica ciupi Boboteazi)
129 I BRIDVINF ei mon* v p 116 ( Sfaturi pentru cnsntone )
131 IFVNMVIRF eimoru, n pp 12 13 (predica nr 28)
132 l DkLiMFu. La Peur i p 58
133 I BRIDVINF Sermons v p 119 ( Sfaturi pentru cstorie")
NOTE - CAPITOLUL li
30-
134 Ibul p 14
135 N GIRVRD Le* Pcttb pionti, i p 328
136 Ibul pp 326 32~ IV Ibid p 328
138 J CHFNVSSI Ptonct, i p 75 (piedica pentru a 2 i duminici ciupi Boboteizi)
139 Ibid p "S Despie culpibihziieT sexualitii m epoci ciisic i a se \eclea J SOLF LAmoiircn Occident P ins Albin Michel 1976 ndeosebi pp ~2 96
140 J CHFXVSI Pione* i p 78 (predici pentru i2 i duminica clupa Boboteaz)
141 J LAMIFRT La Maniere de bien instruite p 131 Despre intilmn a se vedea printre alii J L FLVNDRIN Pamilles Paris Haehette 1976 pp 104 109
142 JFWMVIRF Sermons n p 11 (predica nr 28)
143 Ibid p 12
144 Ibid
145 J CHF\VSSI Missionnaireparoissial i p 79 (predica pentru a 2 i duminica dup Boboteaz)
146 l LORIOT Sermons \ pp 427 428 (predica nr 14)
147 N GIR\RD Le Petitsprones i p 332 (predica pentru a 2 a duminica dup Boboteazi) Acelai repro la LEJFINE Sermons \m p 159 (predica nr 215 despre sacramentul cstoriei )
148 I BRIDVINF Setmons v pp 134 136 ( Sfaturi pentru cstorie )
149 ! L FLANDRIN Le Sexe et l Occident Paris Seuil 1981 pp 251 278 ( cstoria tirzie si viaa sexuala )
50 P SFGNERI (Enitt\ in p 42 (predica nr 23)
51 LFONARD DF PORTMVLRKF Trite de la confesston genera/e p 343
52 Ln D\GRANVD\ diures \\ \lemonaldclaiiechretiennc tratatul al 2 lea cap 3 p 58-
53 IF v\ Ei DF Le Bon confesssew ed Lvon 1679 p 28
54 FRANCOIS DF TXIOISF Le Missionnaire apostolique v p 233 (predica nr 9
despre castitate )
155 Ph DOITRE\\N Le Pedagogue cbretien i pp 148150
156 JFANMVIRE Sermons \\ pp 435 436 (predica nr 5!)
157 P BFLRRIFR Homehes p 680 (predica pentru a 9 a duminica dup Rusalii)
158 J LVMBERT La Maniere de bien imtnnre p 245
159 N GIRARD Le Petits prones in p 370 (predica pentru a 9 a duminica dup Rusiln)
160 J \vNUssti Histoitedclarepressmnsexuellt Paris R Laffont 1972 pp 198205 Autoiul sene Masturbirea s a descoperit la nceputul secolului \\iii p 198 Ph ARIES demonstrise dej i contrariul
pentru secolul xv referitor la Geison LhnfantetlaviedefamillesouslAncicnRegimeKtd Paris Seuil 1973 pp 109 112
161 FR \NCOIS DF TOLLOISF Le Missionnane apostolique i\ p 411 (predica m 16 despre cstorie )
162 JEVN ELDES Le Bon confesseur p 301
163 BFRNVRDIN DF SIEN\ Ptediche tolgari n pp 157 168 (predica nr 21)
164 J LFJELNF Set mons v m p 1;>9 (predica nr 215 despre sacramentul cstoriei )
165 Li s DA GR.VN VD v CEuires M Memorial de la ne chretienne tratuul al 2 lea cap 3 p 587
166 JtvN ELDES Le Bon confesseur pp 285286
167 JEVNMVIRE Set mons n p 27 (predica nr 29)
168 J BRIDAINF. Sermons \ p 152 ( Sfaluri penlru cisatorie )
169 JEAN ELDES Le Bon confesseur pp 255303 PACATl L I FRICA
Le Sept peches capttaux Valencc 1821 1823 (3 clri reunite predica De misen i eonchtionis
70 B L E
mtr un \olum) "'l BVR\\RDI\ Dt SIF\\ Opera 11 p ->2~
hurmnac in Setmones e\t>aordtnain) "2 P BH.RRIER Homehes pp ->43 :>44
Capitolul 16
1 Referitor la aceastl ultim tenia fac trimitere la lucrarea m curs de redactare a lui Ph nlRiu\R\E despre omul de bine si ndrgostitul de fiina i la articolul sau din btudes iulie 1981 pp 87
9~> L Occident l Evangile et
l homme de bien
2 Cf cap l i 2
3 BFR\ \RDI\ DE SIENA Opera i (predica MIX din postul Pastelul De Rehgtone chnsttana) n (Sermones extraordinarii predicile xix xx xxm Sermones dtierst predicile ix i MV)
4 J P CAMUS Homehes (predici pentru a 4 a duminica dup Boboteaz pentru prima duminica dinaintea postului Pastelul pentru a 4 a duminic dup Pati pentru a 14 a duminica dup Rusalii
pentru a 20 a duminic dupl Rusalii pentru a 24 a duminica dup Rusalii)
5 P DE LA FONT Prosnes i pp 612 664 (predica pentru prima duminica dinaintea postului Pastelul) i pp 4->3 504 (predica pentru i 3 a duminici dup Pati)
6 Fr HEBERT Prosnes i pp 3~>9 39") (predica pentru a 6 a duminica dupi Boboteaz) ni pp 220 2^8 (predica pentru alia duminic dup Rusalii)
7 SYMJN Prones M (predici pentru a 14 a duminica dup Rusalii)
8 N GIR\RD Zei Petits prones ui pp 3 26 (predica pentru a 3 a duminica dup Pati)
9 GRIGMON DE MOVTFORT duircs imnurile de la nr 29 la 39 inclusn 106 107 114 1^0 i l->7
10 Ibid strofele imnurilor nr l 2 7 17 79 90 93 12-> 139 141 i l->6
11 Manud des ittraites n Recueil de cantiques Am idaugat imnurile din primele sipte capitole si pe cele din al optulea ( supliment )
12 Anthologie de lapoesie tcheqne prezentare traducere i note de H JEHO\\ si M Fi VIELILLE Lausinne Ed LAgedHomme 1981 p 41
13 Ibid pp 83 85
14 Ibid p ->6
l-> Citat in A V\L<,HEZ La Saintete cn Occident attx dcrnicri, siecles du \ioyen Age Paris De Boceard 1981 p 423
16 N GIRARD LePetikptones n p 446 (prediea pentru i 13 a duminici dup Rusalii) l Cor 7 29
17 E BOLREL Homelie:, i p 398 (predica pentru Sexagesima)
18 P DE LA FOM Prosnes H p 471 (piedica pentru a 3 a duminica clupa Pati) Fr HfiBERT Prosnes \ pp 2% 297 (prediea pentru a 2 a duminic a paresimilor) L GRIGMOX DE MONTFORT CEuires p
241 (Lettte circulam aux amis de la croix)
19 Cahiers lasalliens \xn imnul nr 14 p 39
20 Fr HBERT Prosnes i\ p 370 (predica pentru a T* a duminic dup Rusalii sau a 6 a dup Boboteaz)
21 H DE MONTARGON Dictionnaire apostolique x art 3 p 1^3
22 Wanuel des retraites n Cantiques p 14}
23 Ibid p 219 310
24 \ se
25 BFRN
> \.CATUL I FRICA
Scuil 1962 'upa
.a mai sus p 16
DF SIFN\ Opeia n pp 526527 (piedica i ertiaoidmani) cu tumiteic la Sf Bei nard FR \NCOIS DI-Toi i oi XF apostolique i\ p 409 (predica despre casatonc) 26 FR\NCOIS DI- SUPS Inttoduction ci la ne deiote ecl La|cune P
pp 30-4305
2" } P C\\iis Homehes pp 272-273 (predica pentru a 6 a clumin Rusalii)
28 FRANCOIS DF TOITLOVSF Le \lissionnaue apostolique \ p 254 (predica nr 10)
29 J LORIOT Sermons \\ pp 372 374 (predica nr 12)
30 H DF MONTVRGON Dictionnaire apostolique x, art 5 pp 276 i 279
31 L DP ROLGFMONT Trite de la i irgmite Paris 1699 ndeosebi pp i\ \ 101 107 301 305 339 347 354 364-371
32 J LEJFLNF Le Vlissionnaire de l Oratoire i\ piedicile de Iaci la cs\ni inclusiv i \ predicile rxi\ i r\\
33 Wanuel des retraites n Cantiqnes p 219
34 L GRIGNION DF MONTFORT (Euiret pp 950 i 952
35 J LORIOT Sermons iv p 201 (predica nr 7 despre educaia copiilor )
36 Ibici i\ p 293 (predica nr 9 despre cstorie )
37 I P C\\ns Homehe<; p 466 (predica pentru a 23 a duminica dup Rusalii)
iei Petitspiones m p 355 (predica pentiu a 9 a duminica dup
us p 484
ist Le Vlissionnaire apostoliqut Dictionnairc apo^tohque x a
p 251 (predica nr 10) 6 p 343
i M PP 3 72 -a pentru a 2 a
lummica dup
57
38 N Ru
39 A se vedea
40 FR\N<OIS DE '
41 H DF MONTA
42 Ibid p 351
43 Cf H BRFMOND Histoire littetane n p 50(
44 N GIRXRD Le Petits prones i p 322 (predi Boboteaz)
45 Ibid pp 322 323
46 Ph nOiTREMAN Le Pedagogue chretien n pp 481482
47 Ibui
48 FRANCOIS ot TOULOISE Le Missionnaire apostolique \m pp (predica pentru a 2 a duminica dup Rusalii Moaitea frumuseii )
49 J-P C \\ILS Homtlies pp 278279 (predica pentru a 6 a duminica dup Rusalii)
50 G FOLRNIER Hydrotraphie Paris 1643 cartea \\ cap 3 p 673 Ii mulumesc din toata inima lui A Cabantous pentru faptul de a mi fi atras atenia asupra acestui text
51 P DF LA FO\T Prosnes ii p 143 (predica pentru a 3 i duminica i paiesimilor)
52 A \IEIRA Set mons i\ p 100 ( Predica pentru Ziua Tuturor Sfinilor )
53 H DF MONT\RCON Dictionnaire apostolique in art l pp 6 i 62
54 Cabiets lasalhens \\n Cantiques p 50
55 RFGLIS La Voi\ du pasteur n pp 153 154 (predica pentru a "a duminica dup Rusalii)
56 I BRIDUNP Sermom, in p 365 ( Despre penitena )
57 A se \edea de exemplu Ji--\N\IURF Sermom, i pp 55 75 (predica nr 3)
58 LPON\RD DL PORT M \URICF Oiuires n p 121 (predici pentru procesiunile de penitena prima procesiune)
59 L GRKNION DI- MONTFORT Chuires pp 1641 1644 (imnul nr 157)
60 Manuel des retritei, n Cantiques pp 19-30
61 Anthologie de la poesie baroque tcheque p 104
62 A se vedea mai sus p 330
NOTh - CAPITOLUL 16
63 J-PC\\iLx Homehc^ pp 140-141 (piedica pentru puma duminica dinaintea postului Pastelul)
11 de
la Biie ct du pa\s de \featir 19~6 ni 2" p 40
66 A GODP \i Homelics p 100 (piedica pentru a 2 a duminica clupa Pati)
67 Ibid p 110 (predica pentru a 8 a duminica clupa Pati)
68 Fr HFHI-RT Piosnes n pp 231 232 (predica pentru a 23 i duminica clupa Rusalii)
69 Informaie transmisa dej Le Goff i extrasa din De Adientu fiatrum mtnoriim m Anglia de Thomas de Eccleston
70 I GRIGNION DF MONTFORT duvres p 951 (imnul nr 12)
71 LEON \RD DF PORT M u RICF n Sermons pour Ies imssions p 418
72 SFNTI 'L IOAN HRISOSTOMUL In Matth Homil \i 6 Patr Gr ix\n col 6970
73 O M \ILLARD Opus quadi agesunale predica \\iii citndu-1 pe Ludolf Saxonul A se vedea articolul lui M VICOIROUX n IIBessanone anul vii voi iv fasc 72 Pentru Jonas d Orleans a se vedea J CHELIM Histoire rehqieuse
de l Occident medieial Paris A Colin ( U ) 1970 pp 149 150 A se vedea i Dialogue of Comfort (1534) de Th MORI s p 42 a ecl din Yale (cap 13) Precizare transmisa de G Marc Hadour
74 Ph DOLTRF\I\N Le Pedagogue ehretten i p 103
75 H DF MO\T\RC ON Dictionnaire apostolique \n art 10 p 638
76 Ibid p 637
7~> I EON \RDDF PORT M u RUP n SLtmotHpoitt Ies MISMOWS pp 402405
78 Ibid p 405
79 \ GODF \i Homclic^ pp 201 203 (piedici pentiu octav i de Boboteizi)
80 F FLFCHU-R Panegiriques ct autres sermons Paris 1696 prefaa
81 A GODF \L Homelies pp 138 139 (predica pentiu Ziua Sfinilor Inoceni)
82 P DF i \ FONT Prosnes i\ p 50"7 (predica pentiu a 23 a duminica dup Rusalii)
83 O MULLVKD Setmonc, domimcales f 16 (predica pentru a 4 a duminica dup Rusalii)
84 Cf J DELUMI-U La Pe ut pp 18618^
85 A \IHR\ Setmons in pp 387 389 (piedica pentru a 4 a duminica dup Pati)
86 A GODI- M Homehts n p 393 (predica pentru a 22 a duminica dup Rus iln)
87 E BOIRI-F Homehes i\ p 319 (piedica pentiu a 22 a duminica dup Rusalii) A se vedea i Ibid i\ p 91 (predica pentiu a 14 a duminica dup Rusalii)
88 Fr HFBFRT Piosnes i\ p 345 (piedica pentiu a 14 a duminica dup Rusalii)
89 Mantiei des tetraites n Cantiques p 419
90 L GRIGNION m MONTI-ORT (Limes ndeosebi pp 1030 1038 (imnul nr 20) p 1100 (imnul nr 28) p 1370 (imnul m 9D p 1456 (imnul nr 108) p 1602 (imnul nr 144) p 1655 (imnul nr 159)
91 Ibid p 1036 (imnul m 20)
92 Ibid p 1100 (imnul ni 28)
93 Ibid p 1037 (imnul nr 20)
94 Ibid p 1038 (imnul nr 20) Capitolul 17
1 BFRX \RDIX DF SIF\\ Opeta i pp 7688 predica x\ din postul Pastelul De Rehgione chnstiana pp 117 12? predica MX din acelai post al Patelui pp 603617 predica XXNII din postul Pastelul De
kvangeho aeterno tj\ predica ivii din acelai post al Pastelul n predica x v din Sermons divers
2 JEANVIVIRE Sermons \ nr 3 9 10 i 19
3 Bouquet de la mtsston partea a 2 a pp 304 333
4 O MAILLVRD Sermones domtmcales predicile nr 13 16 i 19
-> J P CAMUS Homelies pp 20 31 i 327 339 (predici pentru a 3 a duminica a Adventului i T 11 a duminic dup Rusalii)
6 P DF L\ FONT Prosnes n p 230 304 (predica pentru duminica Floriilor) J CHFVAVSI Prones i pp 88-89 (predica pentru a 3 a duminica dup Boboteaz) N GIRARD Le Pettts prones in
realitate doua predici interschimbabile n pp 198 221 predica pentru a 3 a duminic a presimilor i pp 244 271 pentru a 4 a duminica a piresimilor (plus iv pp 463 486 un Discoitrs pour Ies pretres
au sujet de la confession) REGUS La Voix du pastettr i pp 336376 (predica pentru duminica Patimilor)
7 FRA\COIS DF TOLLOI SF Le Wissionnaire apostoltque n predicile ele h iv la xxn inclusiv
8 J LFJFIM Le \lissionnaire i predicile de la vi la \xxii inclusiv
9 J LORIOT Sermons i partea mtu predicile de la i\ h xiv inclusiv partea i 2 a predicile de la i la xi inclusiv
10 Mantiei des retritei, n Canttques cap ni plus 4 clin supliment
11 L ABELLI La Vie du tenerable seri tteitr de Dieit Vmcent de Paul Paris 1664 ed din 1839 i p 32
12 G BOLCH\RD Le \illage tmmobtle Sennely en Sologne au XVIII siecle Paris Pion 1972 pp 291292 Reiau nici dezvoltarea din J DFLLVIEVL Un chemm dhistoire pp 173 180
13 E DRO? Le Recueil Trepperel 2 v ol Paris 1935 uci nr 27 v 94 si urm Citat m J DEU\IF In Chemin d histoire pp 3336
14 Reiau aici distincia pe care am formulat o in Un Chemin dhistoire p 174
15 J CHEVVSSL Missionnaire paroissial i pp 91 92 (predic pentru a 3 a duminica dup Boboteaz)
16 A Gooh \i Homelies u pp 92 93 (predica pentru a 2 a duminica dup Pati)
17 Referitor la acest subiect a se \edea regulamentul dat de Gngmon de Montfort misionarilor si m Qiuires pp 709 710
18 Cf Ch BERTHEIOT DI CHFSN\Y Le \tissions de saint Jean hudes pp 8-> 86 Administrator al euditilor 1967 pp 8-> 86
19 Jfc-vxvniRE Sermons \ p 2 (predica nr 1)
20 Ibid i p 64 (predica nr 3)
21 Ibid i p 67 (predici nr 3)
22 J P CAMIS Homelies p 339 (predica pentru alia duminica dup Rusalii)
23 Citat m Fr ROLDAIT La Predicatton n pp 1920 A D Fmistere 6J49
24 Citat in Ibid n pp 40 41 A D Cotes du Nord sena i predic numerotata Bla
NOTh - CAPITOLUL
313
p 234 (predic pentru i 4 i duminic
t mojcilc de biangiles de toii Aici i pp 223 2?6 (predic
Le Centurion istoric care ar inc
1972 p -)2 ;rca s redea
23 N GIRVRD Lei Petits pi >nes pucsimilor)
26 Ibid p 248
27 Ibid p 247
28 I B LF VRO Homelies ou c\plication literate c Ies dimanches de lanncc T voi Puis 1701 pentru a 4 i duminica a Achentulu )
29 Th RF^I MFRMFT Lansez tous reconcilwr Pan-Ace ist lucrare este deosebit de util onca trirea confesiunii auriculare
30 JF \\MAIRF Sermons i pp 32 33 (predica nr 1)
31 N GIRVRD Le Petits prones n p 247 (predica pentru a 4 a duminica a presimilor)
32 P DF i v FJNT Prosnes n p 255 (predica pentru duminica Floriilor)
33 L REGUS La Voix du pasteur i p 365 (predica pentru duminica Patimilor)
34 N GIRARD Le Petits prones \\ p 200 (predica pentru a 3 i duminica a presimilor)
3~) A GODF.AU Homelies pp 66 71 (predica pentru a 4 a duminica a Adventului)
36 Ibid p 87
37 E Bo RFF Homelies in p 283 (predica pentru a 7 i duminica dup Rusalii)
38 Cahiets lasalltcns xxn Cantiques p 49
39 Ibid p 47
40 Predica din N GIRARD Petits prones v pp 476 477
41 J L\IFRT La Maniere de bun msttiurt p 26->
42 JF \iRt Setmons \ p 383 (predica nr 19)
43 CHF \ i \tissionnaireparoissial pp 93 94 (piedica pentru a 3 i clumin ca dup Boboteaz)
44 RKTI s La Vom dupasteui pp 366 367 (predica pentru duminica Palmilor) 4? J B LF VR Homelies i pp 227 228 (predica pentru a 4 a duminica a
Adventului)
46 BOLRDUOIF CEmies(ed Noyon 1830) vii pp 19 20 (predica pentru a 13 a duminica dup Rusilu) Aceasta predica a inspirat o pe aceea a unui preot breton din sec \vm Cf Fr Roii \LT La
Predication n pp 38 33
47 Df 7i\ctR knthmdion p 402 sesiunea xi a conciliului canon 7 Cf Th RF-I MFR ii Laissez ious teconciliet p 62
48 Am consultat ed lucram Kituel a l iisaqe de Bordeaux 1829 pp 121 122 Cuvintele cui siv c sint subliniate de nune
49 BtR \RDIN DI^ SFNV Opera pp 81 82 (predica xv din postul Pastelul De Rehgione chnstiana)
~>0 Ibid n (piedici x din Sermons dnets)
~>\ O M\ILL\RD Setmones domtmcales f 38 (predica pentru a 8 a duminica dup Rusalii)
32 J P CVAILS Homelies pp 20 24 (predica pentru a 3 a duminica a Adventului)
33 A Ywx Trompette du ciel pp 493 503 (cap 41 i 42 din partea a 3 a)
34 J LORIOT Setmons \ partea a 2 a predica MII pp 208 227 33 JFKNVIVIRE Sermons i p 721 (predica nr 4)
36 J CHIAVS L \hssionnaireparoissial i p 93 (predica pentru a 3 a duminica dup Boboteaz)
37 BOIRDUOIF (Euires vii pp 16 17 (predica pentru a 13 a duminica dup Rusalii)
38 JEVXMAIRE Setmons i pp 183 184 (predica nr 8) 59 Cahiers lasalhens xxn Cantiques p 47 31
'AGATUL SI FRICA
60 L GRKNION OF MONTFORT (Ettiies p 965 (imnul nr 13)
61 I CHMVS-I \lissionnauepatoisfial i p 90 (predica pcntiu i 3 a duminica dup Boboteaz)
62 Ibul
63 JF \N\I\IRF Seunons i p 81 (predica ni 4) Acest a\ crtisment se repeta in predic i nr 10 p 202
64 N GIR\RD La, Petits pi one^ n p 206 (predica pentiu a 3-a duminica a parc-similoi)
65 CH\RIFS OF GFNFVF Le Trophees sactes (Missions des Capucins en Saioie dam, l Am la Suisse romande et la Vallee d Aoste a la fin du XVI 1 et au XVII1 siecle) 3 v ol Lausanne Fehx Tisserand Aici in
p 237 Am folosit deja acest text m In Chemin dhistoire p 176
66 L RFGUIS La Voix du pasteur i pp 362-363 (predica pentru duminica Patimilor)
67 J B LF VRU Homehes i pp 218 219 (predica pentru a 4-a duminica a Adventului)
68 JFYNMURF Sermons i p 72 (predica m 3)
69 G BOICHVRD Le Vtllage immobile p 291 J DEM MEU UnChemin dhtstoitc pp 174 175
70 J LORIOT Sermons \\ p 222 (piedica nr 8) ->\ Ibtd iv pp 299 300 (predica nr 9)
~>2 J LI-JHNF Sctmons MII p 159 (predica < r\\)
73 N GIRVRD Le Petitsprones i\ pp 476 477 ( Discurs pentru preoi pe tema confesiunii )
71 ] L \\IHI-RT La Vlantere de bten instruire pp 264265
75 IUNMURF Set mont, i p 190 (piedica ni 9)
76 Ibtd p 369 (piedica nr 19)
77 Piedica din 1752 citata in Fr Roi DAI T La Pttdtcation n pp 22 si 31
78 I CHF\ASSU Vlissionnairc pai oissial i p 90 (predica pentru a 3 a duminica dup Boboteaz)
79 L RFGIIS La \oi\dupasteur i p 35" (predica pentru duminica Patimilor)
80 J B U VRA> Homehes \ p 220 (predica pentru i 4 a duminica a AcKentului)
81 L Anim La Vie i cap MII p 32 (ecl din 1839)
82 CHVRLFS nt- GFNFVF Le Ttopbees in p 23^
83 J Dmvim t n Chemin dhistouc p 175
84 CH \RLts DF GFNFVF Lei, Trophees m p 16^
85 A se \cdea mai sus p 524
86 Jt \N\UIRE Sermons n p 328 (predica nr 46)
87 CH \RLFS DF GFNFM- Le liophees in p 164
88 Ibtd ni pp 164 165
89 Ibid in pp 182-183
90 Ibtd in p 216
91 Ibtd m p 229
92 CI BmHELOT nu CHI-A Le Missions p 207 A se vedea si B DOMPMI-R Le Missionnaire et son public in Bossttet La predication au XVII' siecle luci colectiva (Colocviu Dijon 1977) pp
118 119
93 S GRIZINSKI Delires et visions chez Ies Indiens du Mexique \nWelangesde lbcole ftanaue de Rome (M A TM) voi LV\\VI 1974 2 pp 446-480
94 L ABFI.LI Vie (l n seciunea n) 2 ed 1839 i p 326
95 CHVRLES DF GF.NEVE LesTtophees in p 172 a se vedea i pp l"7! 178 181 185 188, 191 211 etc
96 Ibtd ni, p 237
NOTh - CAPITOIUL r
315
Ibid ni p 203
I I \\IHFRT La Manieicdc bien uutnnie p 265 Face trimitere la Ps 38 5
IF\\\I\IRF fc/mom n pp 354 355 (piedica nr 4~)
\ GIRVRD Ies Petits pioncs n p 34~ ( Discurs pentiu comuniunea
copiilor )
I CHMV>SI \1iHtontiaiie paio/mal i p 223 (piedici pentru duminici
Patimilor)
Citat m Fi Roi D u T La Ptedication pp 3132
JF\\VIMRF Sermons n p 355 (predica nr 47)
Ibid p 356
N GIRARD Le Petits pi ones n pp 339-340 (predica pentru duminica
Floriilor)
H DF MO\T\RGO\ Dictionnaire apostohque i art 7 pp 465-544
L RFGUIS La Voix du pasteur n pp 35-36 (predica pentru a 2 a duminica
dup Rusalii)
BER\\RDI\ DF SIE\\ Opera i pp 857 858 (predica LIV din postul Pastelul
De biangeho aeterno)
A CODEAI Homehes i p 264 (predici pentru a 5 a duminica clupa
Boboteaz)
J LI-JH NE Le Missionnaue de l Oiatoire xn predica nr cetun pp 307317
E Boi RI-F Homehes n p 105 (piedica pentru a 4 a duminica a paresimilor)
I LORIOT Seimons MI pp 148 si 163 (predica nr 4)
J CHMV.SI \1issionnane paroissial \ p 233 (predica pentiu duminica
Floriilor)
A Gonm Homehes pp 189 191 (predica pentru duminica octavei
Sfintului Saciament)
J L\\IBFRT La Vlamere de bien msttturc p 266
IF\N\I\IRE Set mons n pp 351 354 (predica nr 43)
Ibid p 358
Vlantiel des tetraites n Cantiques p 282
LFON\RD DE PoRiMuRict Sermom, pour Ies tmssions n p 19 (a via
exhoitaie profan nea Sfntului Sacrament)
Ibtd p 22
J CHFVX^SI Missiouruweparoissial i p 234 (predica pentiu duminica
Floi iilor)
L RFH i^ La \oi\dupasteiti i p 4l4 (piedica pentiu duminica Patilor)
Predica tradusa de Fr ROIDUT La Ptedication n pp 5681
N GIRARD Le Petitsptones n pp 347 348 ( Discurs pentru comuniunea
copiilor )
J LORIOT Sennons vii pp 20 21 (predica nr 6) Capitolul 18
1 E St\Ri\ Le Missions rdigieuses en hiance sous la Restauration 2 v ol Pins Vnn 1948 1939 aici ii p 303
2 H J MSRTIN Livre i pp 377379
3 AIFONSO DF LIGLORI Apparecchio Introcl de O Gregono p xxxv
4 D ROCHF La Memoire ele la mort pp 83 81 3 A se vedea mai sus pp 387 389
6 D ROCHE La Memoire de la mort pp 83 84 A se \ edea i J BRANCOLIM si M T Bonss-i La Vie provinciale du livre i la fin de l Ancien Regime in Litre et societe dam, la france du XVIII siecle
n Paris Haga Mouton 1970 pp 3 37 Pentru Biblioteca albastia a st. vedea G BOLLEMF Litterature populaire et litteriture de colportage au xvnie siecle in Ibid \ 1965 ndeosebi pp 79 80
i La Bibhotheque bleue pp 247 266 A se vedea i A MORIN Catalogue descnptif de la Bibliotheque bleue de Ttoyes Geneve Dioz 1974
7 Cf Histotre generale de l erf>eit>ntment ii de Fr LFBRIN J QIIAHRT t M \t\\RD pp 4:>8459
8 ALFOXSO DE LRLORI Appatecchio p 3
9 J GRA SFT Doublepreparation cuvint nainte fr numir de pagina
10 R FVVRE La Mort p 134 n 2-56 Art France din Dictionnaire de Spmtuahte v col 785 1004
11 Ph ARits LHomme p 116 M VOVELLE Ideologie*, et mentalitcs Paris Mispero 1982 p 47
12 Conduite chretienne ouformulairt depneres a l usage des pensionnaite* de:, Ltsuhnes 1734 Citat in M SONNFT L bducation des filles \ p 229
13 Referitor h traumatismele pe care le poate suferi un copil in urma piezentarn prei frecvente a unui Dumnezeu circ pedepsete sau rstignit pe vecie a se vedea M Jo? Roi\\r> Qu as, tu fait de ton
Dieu' Paris Seuil 19^0
14 Aceasta Collection a aprut clin 1844 pma m 1892
13 Mulumesc D nei Mme Elisabeth DLCRELX pentru indiciule oferite Aceasta specialiti a imnurilor cehe este de altfel autoarea unei teze de ciclul 3 Hymnologia bohemica 15881764 ex dact Paris m 1982
si a aitieolului De la tiadition mediev ile aux recueils des \\n l et xvmc siecles Ies eantiques en pays tcheques in J DFLLMFAU Histoire tecue du peuple chretien i pp 40? 430
16 E DLCREIX Hvmnologia pp 133 i 198
17 J QIENHRT Le Representations ele Dieu dans Ies eantiques des \\n et \vm c sieeles in Daphnis Zeitschrift fur Mittlere deutsche Literatur 3/4 1979 p 32 Pentru Frana un studiu sistematic al
imnurilor ar trebui sa aib ca punct de plecare pe A G \VTOLE Le Cantiquepopulaire en hrana Sessources son histotre augmentee^ d une bibhographie generale des ancteti* eantiques etnoelsiyon 1924 A se
vedea i articolele Cantique i Noel dej DORTIGIF in Dictionnane du plainchant de MIG\E Paris 1853 i articolul Cantique spintuel din Dictionnaire de Spmtuahte n col 109116
18 E BOLREE Homeltes \ nceputul predicii pentru prima dummc a Advencului
NOT> - CAPITOLL1
31'
19 In itin lucru u in curs i lui B Do\n \II-R despre misiunile m Dauphine in secolul \v n si a p iginilor consacrate de A Cioix La Bittcigiu 11 pp 12121240 si its Buton la mo t ci Dieu misiunilor in
ic e ist i provincie semn ilez -
ntr o hibliogr ihc ce nu pretinde a fi cxh lustiv i - irticolul Missions p uoissi iles din enciclopedii Cathohcnmc i\ pp 401 403 si studiul lui Fr LHRI \ Ies Missions des Laz instes en Haute Brengne pp li 38
Pentru Italn im folosit ndeosebi L MF77WR1 Le Missiom popolan dclla Congregizione delii Missionc nello Stato delh Chiesa (1642 1700) in Rtiista dclla Stona delta Chiesa in Italia 1979 nr 3 pp 12 44 G
F Roi Missiom Vmcenznne religiosita e \ita soenle nella diocesi di Tivoli nei secoh \\n MX in Atti c memotic della societa tiburtma di stona e darte 1980 LIII pp 143210 E Nov i CHKVVRRH L Attivita
missionana dei Gesuiti nei Mezzogiorno ci Italia tra \vie\viuseeolo m G GALASSO i C RLSSO Per la stona sociale e rehgiosa del Mezziogoi no d Italia n Napoli Guida 1982 Pentru rile de limba germana a
se vedea ndeosebi B DLHR Ceschichte der Jesuiten m den Landern deutschei Zunge Freiburg Brisgau 4 voi 1907 1928 Pentru Portugaln a se vedea E Dts SVNTJS Le Missions des temps moclernes au
Portugal in J DFILVIFM Histoire vecue du peuple chretien i pp 431454
20 E SFNRIN Le Missions i p 183
21 STFNDHU Romans Paris Pleiade 1947 n p 873
22 BVRHEV DALRFviLn Quires romanesques Paris Piei iele 1966 n p 290
23 J IJVCF Dedalm, Paris NRF 1943 pp 116 11~ si m general pp 116139
24 w vvyITos Mojc uspomnienia (Mes souvenm,) 3 voi Paris Institut Literacki Paris 1964 196-> aici i p 94 Datorez iceasti traducere D nei Niteeki creia n mulumesc
2~) Cf M BFRNOS Li Pistoralc des laics dans l ceuvre de Pierre Collet Lazinste m Acte*, du Colloque intei naional d etudes nncentiennes(l981) pp 289 309
26 J ARVIOCVTHF Le Catechismes et l enseignement popuhire en France au \viii siecle in Imago, du peuple au XMir siecle Colloque el Aix Paris \ Colin 1973 pp 103 122 J QLEMART Le
Hommes l bghse et Dieu pp 99 102
27 P COLLFT Sumompour Ies retritei in MK \E Collection des orateun, sacres L col ?22 citit in M BtR\o La Pastorale p 304
28 P M G-, Le Funerailles d apres le Rituel ele I6l4 m La Maison Dieu 1933 (44) i pp 7Q83 Le Nouveau Rituel romain cles funerailles Ibid 1970 (101) i pp 13 32 R F\VRF La Mort
p 79
29 R F\\RF La Vlort p 137
30 Fr LFBRLN Le Hoimnet et la mort en Anjou p 494 (concluzia lucram)
31 Fr LtuRL\ Patole de Dieu p 24
32 J QLFNURT Lcs Hommes lighse et Dieu p 276
33 E NcviCmvMtRu L Attiv m missionarn m Pct la stona n pp 1314
34 P CHU.M. MountaPam, p 149 AsevecleaiA CROIX La Bretagne n pp 1132 1134
33 M VOVFLLF VIMO de la mort p 50 Capitolul 19
1 Traci tr de D Ou\itR La t-oi de Litther Paris Beauchesne 1978 pp 132133 aici p 130
2 Traci fr m H STROHL Luthet nisqu en 1520 p 262
3 M LUTHFR CEmres v p 229 CDu Serf arbitre)
4 M LUTHFR Werke ed \Veimar voi xxxv 1923 p 478 B VOCIFR Attitudes clevant la mort et ceremonios funebres dans Ies Eghses protestantes rhenanes vers 1600 in Archues de Sociologie des
Keligions 1975 39 p 139
5 J CALVIN InsMution iii cap 2 28 IM p 49
6 Ibtd in cap 13 3 ni p 229
7 J CAL\I\ Sermoiii, Mir Ies deux epu>tres de samct Paul a Timothee et sin l epistrc a Tite Geneve 1563 p 504
8 Tbe Work of John Whitgift The Third Portion Parker Soeietv ecl 1853 p 622 Ct L C \RRIVT- L Assurance du salut doctrine de 11 Reforme en Angleterre \n ktudc>, anglatw anul \\\i nr 3-4 iulie
sept 1978 pp 259272 W HMLFR The Ri^e of Puritanism 15701641 prima ecl 1938 reed Pennsylvama Paperbaek 1972 pp 65 67
9 Imn ce figureaz m culegerea/s i a lui Elsner Brno 1783 p 865 si care se regsete m ediiile din secolul \i\ ale Cttham Mnctouim cea mai importanta dintre culegerile cehe Informaii primite ele la
Ehs ibeth Ducreux Traducerea n aparine
10 A se vedea mu sus pp 378 si 3-9
11 Comunicare tcuta de Anne Sauvv la seminirul meu Ortodocii s au folosit i ei de aceasta iconografie
12 Introducere de I GRFE\ la traduceiea lucram La Lcttrc ecailate Paris La Nouvelle Eelition 19<T p 13
13 Am folosit traducerea in engleza a luciani TloeSon ofaStnantdt A STRINDHERC Londra Jonathan Cape 1967 pp 18 19 30 33 Cf M De u L\S \atitral S\mbok New York Pantheon Books
1970 pp 108 109
14 Th BECOX Wo;fc> 1563 n p 320 i ni p 598 Ph E HIGHES Theology ofthe kngltob Reformei* Grancl Rapids W B Eerdmans 1966 pp 123124
15 PS SEAvm The Fiinau Lectuieships The Pohttcs of Religios Duduit 15601662 Stanforcl Umv Press 1970 pp 25 i 32
16 Ibid p 38
l"1 J W BLFNCH Ptcaching in hngland in the late (iftccnth and Sixteenth Centuriei, A Stud} of bnglub Sermons 1450 c 1600 Oxtord Blackwells 1964 p 320 i ntreg cap \ i
18 Dezvoltarea ce urmeaz este rezultatul cercetam pe care Eraneo Chiovaro a facut-o la solicitarea mea Referitor la predica luterana a se veclea ndeosebi W BESTF Die bc'deutesten Kanzelredner det
luthenchen Kirche 3 \ ol Leipzig 18561886 CVSPVRI Homiletik n Realenc^clopadwfntpfotestanttmheTheologie undKtrche ecl a3a Leipzig, 1900 \m pp 295308 M SCHU\ Geschichte der ehnsthchen
Prechgten ibid 1904, \v pp 623 7-*7
19 A se vedea de exemplu lucrarea lui G W UTER (Georgais WUTERIUS) Regulae tntae cbnstianae Wittenberg 1572
NOTh - CAPITOLUL 19
Disertaia lui Melanehthon se regsete in \ CORVIMS Postilla in ciangclia dom unealta Strasbourg 153" f ~3 ~9
A H-iri-Rii s De hoi mandu ioncioiubn<, MCI /? scit de inteipiclatione \cnptutai iun populari hbii duo cd consultai Bisel 1562 Ed fr Geneve 1963 Ph DI-MS I Ev anglie a pleme bouche m
La \icspmtitellc mai august 1981 anul 63 p 469 Ibid p l
A se vedea mai sus p 546 Chi SCHRADER De Rhetoncorum pp 262 263 Ibid p 266
Citat n M LIIAHVRD boi et ne des Protestants dAlsace Strasbourg Oberlin 1981 p 60 dup teza lui C Ch SCHILDBERG Le Pastoral du comte de Hanau Lichtenberg de 1618 a 1789 teza Strasbourg 2
voi 1980 P DI Moiu\ Decade de sermons Sedan 1637 pp 115-116 Referina actuala i proverbului 28 14
I PIIKINGTON Work Parker Societv 1842 pp 354 i urm Ph HIGHES Theology of the Enghsh Refor men pp 131132 LUTHER (Euvtes vi p 252 (Comentariu la psalmul 117) Despre Lorcnzo
Valla i atitudine i reformatorilor faa de el a se veclea F G\FT\ Loienzo \alla t-iloloqia e stona nell iimanesimo italiano Napoli Istituto ital pei gh studi di stona 1955 pp 70 71 C \L\I\ fnstitittion
chretienne i cap xv 8 i p 143 LITHFR Ctuirei, vii pp 2-*0 241 (Article* de Smalkalde) J PKKIR Luthert, \otleMngen uber den Romtrbnef ed a^a 1930 n pp 143 1< Trid H ROXDET Le Peche p
202
Textul Imn in Document* illMhativeoftht Continental Reformation ed B) KJDD Oxford Clarendon Press 1967 p 262 A se vedea numrul special din Suteentb Centwy Journal 1980 The Augsbuig Confession
Pereeptions and Reeeptions Trad fr in G C\S\LIS Luthei et l hglise confe^ante Paris Seuil 1962 p 141
A Ji NDT La boimule de Concorde (trad fi) Paris 1948 p 7 Ibtd p 8
LITHFR Q-uira, ni p 71 fCommentaiie du Magnifica!) Ibid iv p 58 (Que [esui, Chnst est nc/iiif)
CKL\I\ Imtttution ii cap i 5 n p 15 O nota a cditoiului pieeizeaza Nu este voibi aici ele o clisciechtaic aruncata asupia actului zmislim Dimpotnvi cred ca discreditarea este evidenta in acest text
Cf NitMMFR Collectio Confe^ionum in ecclew* teformati*, piiblicatatum 1840 pp 16 35 aici 4
C \L\I\ Imtttiitwn n cap 12 u pp 18 19 A se vedea ndeosebi ibul n 8 41-44 n pp 163 166 LLTHFR Werke(ed Wcimar) LVI p 271 trad H STROHL Luthet jm,qn en 1520 pp 133 134
LUTHFR Werke iv p 3<*3 (Dictees i,ur le psautiet) CVLVIN InsMution \\ 8 -(9 n p 172
R MtHi hxphcation de la Confession de foi de La Rocbelle Paris Le Bergeis et Ies Mages 1959 art 11 p 59 Aceasta Confesiune a fost ele fapt elaborata la Paris n 1559 i confumata la La Rochelle n 1571
ERASMIS Liber de i>arcienda ecclenae concordia si 1533 p 84 Citat n G STRAISS Luther s House of Learning Indoctnnation ofthe Young m the Get mn Reformation Baltimore-Londra ] Hopkins
Press 1978 p 212 C AQUILA Des Kleinen Catechismi trklenmg n J M REU, Quellen zur Luther s House , p 209 320
PCATUL SI FRICA
49 A Oi\\im Catechismus oder Kmderpr edig in E SFHIING Institut fureiangeltsches Ktichcmecbt Tuhmgen 1955 xi l pp 265 266 Citat in G TIU Luthei Honsc p 210
50 G Sm BibhogiaphiaOsiandnca Nieuxv koop 1971 pp 679" G STRM Litthtt Housi p 36i
5! S Hn-R Sermons formal} collectedtogethei b\ himselfe Londra 1620 p 330
52 R SiBiF The Churches complamt and conftdcnce m three etmons 1639 p 304
53 R SIBHF The Dead \tan oi the State ofeien mn by nature in one sertnon 1619 pp 143 144
54 Chr LO\F A Treatise of Effectual Calhng and klection In XVI Sermons on 2 Pet l W Londra 1653 p 15
55 H L \TI\FR Works ed Parker Society i pp 59 s.i urm Ph E HLGHFS Theology pp 127128
56 S HIFRON Sermons p 237
57 Ibid p 249
58 Chr LO\F Heaiens Glory Hells Terror (17 predici) Londra 1653 pp 810
59 A se vedea mai sus pp 461 462
60 S HitRON Sermons p 535
61 Chr Lo F Heavens Glory p 7
62 Ibid p 10
63 Toata documentiia cu privire la Creat Auakcnmgeste rezultatul cercetrilor fcute de Anme Becker Tnducenle n aparin A se \edea i Ph GRIAFN The Protestant Temperament ndeosebi cap 3 pp 62
150
64 G TFNNFNT A Solemn Warnmg to the secuic Woild from the God of teinble Vlajesty Boston 1735 pp 70 135
65 General Magazine (ed B Frmklm) Philadelphn 1741 p 281
66 J THO i o\ The Government of the Church of Chnst Philadelphia 1741 p 44
67 J THC M o\ The Doctrine of Conuction set in a clear Ligbt Philadelphia 1741 p 35
68 S FINLF-V Satan stnpped of h s angehck Robe Philadelphia 1743 p 41
69 G TENNFNT The hecessity of holding Fast the Tritth telatinq to the Errors lately tented b\ some Moravians Boston 1743 p 12
70 C TFNNIAT A Solemn Warnmg p 132
71 S FINLFI Cleat Light p 8
72 G TENNFNT The Danger of an unconierted Wmistty Philadelphia 17^0 ed B Frmklm p 9
73 Th PRINCF An Account of the Rei nai of Keltgton in Boston in the Yean
17401743 Boston 1744 p 17
74 G TENNFNT The Late association for Deferite Philadelphia 1748 p ~>
75 G TFNNFNT boi a Prouncial Thanksgiung Philadelphia 1750 p 15
76 Prefai lui G Tennent la mica lucrare a fiatelui sau John The l\aturc of Regeneration opened Boston 1^35 pp n v
77 Th PRINCE The Chrtstian History (cel mai v cehi periodic religios, din coloniile englezeti din Amenea La vremea aceea era alctuit din scrisori ale unor pastori ce descriau aciunile micm Ret n al) 2
voi 17431744 Aici n p 254
78 Ibid ii p 300
79 J THOVISON The Goiernment p 33
80 Scrisoarea unui pastor anglican care figureaz in W S PERRV Hv>tortcal Collecttons relating to the American colonial Church \\ Hartford 1871 p 230
81 Th PRINCF The Chnstian Htstory 2 voi de eite 416 p fiecare
82 Ibid i p 255
83 Ibid u p 240
Capitolul 20
1 Datorez aceste informaii profesorului S Goransson din Uppsala cari n 11 mulumesc cu iceasta ocazie Principalele lucrri pe aceasta tema sint G LI/HL Siedberg och Vohrborg En homiletisk studie
Uppsala 1910 G LINDBERC fohannes Rndbeckius som predikant Uppsala 1927 D LINDOVIST Studier m den sienska andaktshtteraturen under stormaktstiden Uppsala 1939 I KALM Studier i siensh
predikan under 1600 talets gorra halft Uppsala 1948
0 NORDSTR\NDH Den aldre svenska pietismus htteiatur Lund 1951 i Den sienska pietismen och Katolsk andakts htteratur 1952
2 H C WHITF Enghsh DeiotionalLiteratul e (Prose) 1600 1640 Madison 1931 pp 75 78
3 Ibid pp 7980
4 Ibid pp 81 83
5 Ibid pp 105 107
6 J BRFNZ (BRFNTIS) Pencope eiangehonun quae smguhs diebus dommicn> publice in hcdesia recitri solent Frankfurt 1559 pp 149 150
7 C AQLIL\ Zto kletnen Catechismi hrklerung m J M RFL Quellen p 173 Citat in G STR\L Luthei s Hoise p 46 Despre predicile englezeti similare a se vedea introducerea lui R L
GRFVVE la voi i\ din Miscellaneous Works de John Bunyan Oxford 1981 pp \LIXLI
8 P D Moi LIN Decade de sermons Sedan 1637 p 11 Despre P DI MOIUN a se vedea L R iiu LT Piene du Mouhn 1568 1638 un pastew classique a
1 age classique Paris Vrm 1966
9 L TRONSON Mantiei du i,eminanste in CEuvres completes ed Migne Paris 1857 i p 42
10 C MVTHFR Diaty ed Woithmgton Chauncery Ford 2 voi Ne\v York s ci i pp 30 32 Citat in Ph CRF EN The Protestant Temperament Pattctni, of Child Keanng Rchgioiis kxperience and the
Seif m tarly Amenta New York A A KNOIF 197^ p 67
11 Reiau aici expiesia lui Ph GRI t\ din lucrarea de mii sus
12 J WF LE-, VVorfes (ed Oxford 1975) p 359 ( On seif demal ) Ph GRF FN
The Pi otestant p 60
13 G WHITFFIUD The Works of London 1751 1751 6 voi i pp 5 si 8 Citat m Ph GRFVFN The Protestant Temperament p 73
14 J BRFNZ Pencope eiangeliorum pp 438 439
15 J ARNDT De la Regeneration ou nouiellc naissance trad fr Strasbourg 1836 p 16
16 E FRANCOIS Livre confession et societe urbaine en Allemagne au \viii sieele Spire m Revue d Histoire moderne et contemporaine x\ \ iulie
septembrie 1982 pp 364 365
17 S HIERON Sermons Londra 1620 p 6
18 M SPIFVORD SmallBooks andpleasant Histories Londra Methuen 1981 p 203
19 J CI MARGOLIN L Inspiration eraMnienne de Jacob Catb m Corn memoration naionale dhrasme Actes Bruxelles 1970 pp 114 15!
20 Citat in ibid i m G DERUDDER Etude sur la ine et Ies ceuvres de Cats 1898 p 355 322
P <VCATUL SI FRICA iken Amsterdam 1658 n p 405 J CI M \nroi i\ Llnspnation
21 J Cv
p 145
22 ) CI \l\nr(UN ibid p 144
23 J Cvr \Vcrken n p 505 (Dialoqitc entit ta Mon at un i leittaid) I CI MVRGC LI\
L Inspir uion p 145
24 \ se \ cele i mai sus pp 39~> 396 2-> Cats a a\ut o cariera politica
26 J C\TS Wcrken n p 283 (citat si ti idus clc I Deruddei p 3-58) J CI M \KGOLIN
Llnspnation p 146
27 J Cws Werken n p 345 (citat $1 tradus de J Derudder p 357) J CI M\RGOU\
LInspiration p 148
28 J GERFURDT Sacranim homiltarum m pencopas bvangeliorum dotmnicalium et praecipuorum totius anni festorum libn duo Scrisoarea prefaa dateaz din 1634 Ed consultata lena 1647 i p 636
(Domimca judica predicau)
29 Ibid n pp 688 689 {Domimca XVI post Trimt predica i)
30 Ibid n pp 693 694 (Domimca XVJ post Tnmt predica ii)
31 M SPLFFORD Small Books ndeosebi pp 129 147 si 102 208
32 Am separat cifrele corespunztoare secolului x\ n in tabelele date de D ROCHF
La Memoire de la mort pp 91 93
33 M SUFFORD Small Books p 203
34 Ibid p 138 Referitor la Artes monendi piotestinte a se vedea D W ATKINSON
The Enghsh Ars monendi its Protestant Transformation m Renaissance and Reformation ni 6 1982 pp l 10
35 Ibid pp 203 204
36 Ibid p 204
37 C TFNM-\T 18 Setmonson importantsub/ects adapted to thepetillous State of tbt British Aflrion Philadelphia 17->8 p 115
38 J D )NNt Set morii, ed m 10 voi de GR Potter si E M Simpson Umv California Press 1955 aici n p ^4
39 Ibid n
40 M TL HLF CA Boi vi AN si J LFBRIN \outelle Histoire de l Eghse Pms Scuil 1968 n p 428
41 Ch DRUINCOIRT Le Consolations ed consultata 1734 m 2 voi p 81
42 Fr BRFIILIAID i B URIE\ Scolansation et teligion dans le diocese de Die au\ XVII X\1II siecles lucrare ele hecni Paris i 1975 p 43
43 H C WHTF hnghsh Deiotional Literatwc p 13 R CHARTUR Le Arts de mounr p 73 n t"
44 HC'vXHiTF hnghsh Deiotional Litetatut e p 13 Acest succes explica de ce Sparke a dat o continuare carn sale m l6->2
45 Ibid ndeosebi pp 158 164 263 si uim
46 R B\\TFR The Catechizmg of f-amilies A Teacher of Householders bou to teach thcir Households Londra 1683 pp 432433
47 I DONNF Hymnc to God my God in my sickness citit in W R MIELLFR John Donne Preacher Pnnceton Umv Press 1962 p 197
48 Ibid p 176
49 J DONNE Seimons iv pp 4556 W R MIELLER John Donne pp 195 196
50 Ibid x p 238 W R MIH.IER John Donne p 196
51 J T v, LOR The Rule and hxercises of Holy D\mg ed A R W-iller Londra 1901 pp 2829 H C WHITE hnghsh Deiotional Ltterature pp 268269
52 Regele fricii - aceasta expresie se regsete si m Robert BOLTON A Discoune about the state oj'tnie happmess delii ered m certame Sermons 1638 cap 7 pp 78
53 S HIFRON Sermons pp 645 655
NOTF - CAPITOLUL 20
323
pp 436 437 :>. - predici inute h Cha
.nton Gene\
54 G TFNNFNT ISSeimon* p 132
55 I BRFN? Ptiicopc eLCinjchomm ->6 Ch DRFI INCOI RT Kectieil de sermoi
1664 p 360 -P Ibid p }12 Alt text deosebit ele important despre mmn lui Dumnzeu leu
geneios si nur neimblinzit mtr un \lcspns du monde (protesnnt) 1612
PP 139 ^i urm ->8 Ibid p 310
59 R B\XTFR A setmon of Judgement (clin 16^4) Londri 1668 p 235
60 Ibid p 265
61 D FF \TLE -, Claus mystica seienty scrmons Londra 1634 pp 611 612
62 C AQIILA Des Kleinen Catechismi Erklemng in J M REL Quellen \ 2(2) pp 178 179 Citit in G STRALSS Luthen, Hoise p 208 Pr 3 31 spune pur si simplu El I^i bate joc de batjocoritori dar da har celor
smerii In schimb Lev 26 este confuza in pnvina pedepselor lui Yahve Cu toate acestei nou fimh este reconcilierea
63 S H KRON Sermons p 740
64 Ibid p 741
65 R SIBBFS Gods Inquisition m two sermons 1619 p 89
66 Cf A RANNOL Oeorgc Withet i pp 45 105 111 143 n pp 200 208 253 258
67 C WITHFR Bntams Remembtancei (ecl Spencer Soeietv) 18 voi Minchester 1871 1885 A R \NNOL George Wither i p 45
68 A R\NNOL Geotgc Wither ii p 253
69 Aceste indic itn m M VOVFILF La Mort et l Occident p 300 Cf DE ST\,NN\RD The Puritain Wav of Death New York 1977
~0 l Itimele luni de viai si sfrsitul sau povestite de fiul sau in anexa ediiilor Consolations ele dup moirtea si
71 Moirte istorisii de M VOVFLLF La Mort et l Occident
72 S CLARK The Lues of sundiv hminent Persons in this Later Age Londri 1683 p 44
73 A se vede i irticolul deji citat al lui B VOCLER Attitudes devant la mort m Aichiics de Sociologie des Kehqmns 19"7} 39
74 T HE SHL n s Postilla das ist Auslegung der sontaghchen hiangehen durchs gant^-ejar Helmstadt 1581 f 342 si 343
75 Th BROOKS Hoaien on haith 1654 p 57 L CVRRIVE L Assurance du salut p 263
76 A se vedea mai sus p 362
77 X* H \RRISON A Bnef Disconrse of the Chnstian Life and Death of Mistns Katherin Brettcrgh ecl a 2 a Londra 1602 pp 28 29 H C WHITE hnghsh Deiotional Liteiature pp 5456
78 T HESSHISILS Postilla das ist Auslegung f 33
79 Ibid f 164
80 Ibid f 343
81 J GFRHARDT Predigt atn \eujahrage Kanzelredner in p 132
82 Ch DRELINCOLRT Le Consolations p 7 (v ol
83 R SIBBES Gods Inquisition pp 97 98
84 Chr LOVE Heaiens Glory p 13 14
85 J DON\F Sermons in nr l .i \ii m 16
86 J Bi MN The Works of that bminent Sertant of Chnst Mr John Bunyan ed Ch Doe Londra 1692 folio p 189 C Paul s Departure and Crov>n )
87 J BRENZ Pencope etangeliorum pp 948 951
de W BtsTF Die bedeuste cap 1) 324
PCATUL I FRICA
p 698 p 76
igle
88 I GhRH\Rirr Saci anim homihaium
89 H S IITH Scnnons ed Londra 1866
90 D I>,KF La Sonde di. la comuuice Gene\c 1634 pp 148 209
91 R Snm-s A Sermon preached al Lent Assi cs 1630 pp SI 82
92 I \XHIT>F m Deaths alatum or the Pitsagc o/ approaching Dcath gncn in a Hmcral Set mon 1656 pp ->2 60
93 ! WFSLFI Setmons ed Paris 1888 n pp 8 -,1 20
94 Cf J DOXNI- Setmom n nr 11
9? Este al \\n lea articol Hnstos va condamna pe cei nelegiuii i pe demoni la chinuri venice Cf D P WALKFR The Decline ofHell pp 22 23
96 P JLRIFL Trite de l unite do l bglise et des points fondamentaux Rotterdam 1688 pp 378 380
97 A se vedea a aptea predica din voi i
98 J DON\F Sermons \ nr 13 pp 266 267
99 J Bi M \x A Treattse of the fear of God in Miscellaneous Works i\ ecl R L Greaves Oxford 1981 p 23
100 J BIN^N A Hol), Life m Ibid pp 341 342
101 Am folosit o tiad fr aprui in 1869 Le Vo\agc du Chretien iers leternite bienhenieusc Aici p 12
102 Ibid p 33 (cap i\)
103 J B \-I\N Some Gospel Truths opencd A \indication ofsomc Gospel Truths opuied A ftu Sighs from Hcll ed T L lnden\ood Oxford Chrcndon Press 1980 p 276
104 Ibid pp 2^3 300 10-) Ibid p 280
106 I BL\-I\\ Gtacc abounding anei The Life and Death of Vtr Badman c d G B Harnson Londra Dent Everyman s Libriry 1969 p 152
107 J B MVN Some Gospel Truths A few Sighs p 227
108 J BLX\\N Crace abounding 57 p 8
109 R B\xrtR A Samt ot a Brute 1662 p 143 J BIXIAX Some Gospel Ttuths p xux
110 W PFRKIX A Dialoguc of the State of a Chnstian Mai in Tfje Work mtr i note de I Brecl^sard Appleford Sutton Couitenav Press 1970 p 366
111 Ed C i\\n The Art of Ditine Meditation 1680 p 126 J BIXY\X Some Gospel Truths p \L Cf MM K \PIEN Tudot Puritanism reed Umv Chicago Press 196T p M)4
112 Th Goon\\i\ Aggraiation of Smne 1643 p 17 Aggtaiations of Snning agamst Knouledge 16^3 pp 8081
113 A st \cdca si H SMITH Setmons n p 89
114 S HihRo\ Setmom p 249 11? Ibid
116 D FEVTIEI Claiu, mystica p 289
117 Chr LO\F Heaiem Clory p 39
118 B M LFVI Preachingmtbefirsthalfcenturyof\ewhnglandHanford The Amcnc Soc of Church History 1945 p 2~>
119 Cf G STRAL^ Luthei s House p 203 %i p 364 n l 4
120 ] GERHXRDT Sacramm homiharum i pp 690 691
121 J ARNDT De la Regeneration p 10
122 J ARNDT De Vero Chnstiano pp 76 83
123 Ibid pp 783 78-t
124 Ibid p 124
citit m J W BLFNCH Pteaching in
NOTt - CAPITOLt I 20 3
12-i J D iui- \lclangedeseimons p 241 Ch DRUINCOI RT Kecuul de ei mom
PP 3~ 38
126 Le 1/tpm du mondc 1612
12- Ibid p 2
128 Ibid p 113
129 Ibid p 42
130 Ibid p 18
131 Ibid p 23
132 Ibid p 2-i
133 Ibid p 26
134 Ibid p ll->
13? Ibid pp 111 114
136 H B A lene profitable set mon p England p 315
137 A se \ tdea si J W BLENCH ibid
138 H SMITH Sermons \\ p 98
139 S HIEROX Sermons p 330
140 R SIBUES The Spiritual lubile m tuo setmons 1638 p 55
141 R SIUHFS ne Churches hccho 1638 pp 12^126
142 D FF \TLFI Clavis mystica (The Ctoitn of Humiht). 1624) p 2^3
143 R B\\TFR The Right \Iethodfoi a settled Peace of comcience and Spiritual C)infott cd a 5 a Londra l6->7 cpistol i cu dediciie fr nurmr clc pigim
144 A se \cctci mai sus p 1^8
145 A DFNT The Plame V/am Pathuay to Heaicn Londia 1601 p 97 H C WHITI-hnghsh Deiotional Literatute p 210
146 J DONNF Sermons ii ni 2 pp 7879 A se \edti ndeosebi n nr 13 n nr l i 8 ix nr l si 2 x m 9 i 11
147 Cf J DFSCHM-R Vtesley s Chnstology An Intetptetation Dallas South Methodist Uni\ Press 1960 pp 199203 predicile nr 81 103 104 119 si 121 Capitolul 21
1 ndeosebi pp 213 230
2 A se vedea introducerea lui J LFFHVRF h Th Muntzer (1490 1525) Ecnts theologiqties et politiques Presses Uni\ de Lyon 1982 ndeosebi pp 3338
3 A se vedea p 1?7
4 Aceste doua atitudini concomitente sint bine semnahte de G STRUJSS Luthers Hou:>e pp 31 33
> Citat m J DOILINGFR Die Refotmation ihre mnete Entwicklung und thre Wirkungen im Umfange des luthenschen Bekentmsses R-uisbonne 3 voi 18461848 n p ->41s.imJ JANSSFN La
Cwtlisatton en Allemagne \ in p 4?7
6 R URIUM Opera latine edita Nurnberg 1?62 f 431 ( Consolatio in omm genere afflictioms )
7 J J^NS ^N La Ciiihsation en Allemagne vi p 263 si in p 364 Voi folosi mult iceasti cirtc in dezvolnrea de f m
8 Ibid vi pp 2^3 279
9 Ibid vi pp 204 20?
10 Ibid vi pp 21-5 216
11 Ibid i pp 210 2l->
12 E ALBFRI DM Buch ion Titgent tind Wetsshait cd VC Briunc m \tudmcke deutschet Litetatitrwttke des X\I und XVII Jahrhundetts senile nr 104 107 Hallc 1893 Cf P C\R\ES The Fiblc m service
of thc Reformation m cuis de apariie m Renaissance and Reformation
13 J SP\.\CIAHFRG bxplicationeseiangehomm et epistolanun Bisel 1?64 pp 17
14 R URIUM Opera latine edita f 274 ( Homiln de bonis et malis angelis ) l? D \ FIT Kmdct Postilla ubcrdiL Sonntags und dei fnrnembsten fresten hiangeha
durcb des gantzen Jar Nurnberg l?49n f 16? 177
16 H RFOIL Opera latine edita Nurnberg 1?62 f 431 ( Consolatio in omni genere iffhctionis )
17 T HE HI u s Postilla das ist Auslegung f 80
18 K GotMKh Gmndriss zui Geschichte det deutschen Dtchtung n Drescla 1886 Cf J J\\sst\ La Ciiihsation en Allemagne vi pp 296298
19 J Jv\sst\ La Cu ilisation en Allemagne vi pp 299302
20 J BRE\? Pencopc eiangehonim p 372
21 H RhciLs Opera f 427 ( Consolatio )
22 T HESSHISIIS Postilla das ist Auslegung f 102
23 J BRENZ Pencope eiangeliontm p 372
24 Ibid p 1->0
2? T HESSHLMLS Postilla das ist Auslegung f 82
26 Ibid f 129r
27 D \EIT Kmdet Postilla f 83 91 9?
28 R URBANLS Opera f 426 ( Consolatio )
29 I BRENZ Pencopc eiangeliorum p 372
30 A se vedea ceea ce s a spus deja in La Peur en Occident pp 21? 217
31 A OSIVNDER Conjectura de ultimis tempons ac de fine mundi ex sacris litens Nurnberg 1544
NOTE - CAPITOLt L 21
327
angehen durchs nantze faht pp 394 39?
32 T Hi SHI SM s Postilla das ist Auslegung
33 J Gic \s Postilla das ist Aufklerung dct Frankfurt am Mim l->82 f IV 15
34 J I\\ SFN La Ciiihsation en Allemagne 3? Ibifl pp 291 29?
36 B \ )GLFR Lc Monde get mamque et hclietique a l epoque des Reformes 1^171618 2 voi Paris SEDES 1981 n pp ->16 ~>\7
37 J GtRHVRDT Saciarum homiharum inpencopas eiangehoium dominicalnim et praecipuorum tottus anm festorum i pp 3536 Am folosit ed din 1647 m 2 voi
38 J ARNDT De Vero Chnstiano prima prefaa fr numr de pagina
39 J DELUVIEVU La Peur en Occident p 216
40 J JVNSSFN La Civihsation en Allemagne vi p 396 i vin p 458
41 Aceleai referine ca la nota precedenta
42 J G SIC^VRT htlff Predigten 1603 pp 123a 123h Citat m J JANSSEN La Cnihsation en Allemagne vi p 396
43 Cf E FRANCOIS De l Umformite a la tolerance Confession et societe urbame en Allemagne 16?0 1800 m Annales t S C iulie august 1982 pp 783800
44 I DELLVIFAI La Peur en Occident pp 228229
4-> P JLRIFI L Accomphssement des ptopheties ou la dehvrance prochame de l hghse Rottcrdam 1686 u p 182 Reed J DFLLMEAI Imprimerie naionale 1994
46 Ibid pp 18 36
47 Ibid p l^l
48 Ibid p l-,2
49 Ibid
->0 Ibid p 141
3l Cf Le Theatre sacre des Ceiennes 1707 retiprit in 1978 H PLARD LApocilypse des Cimisards predieants et mspires in Pioblemes dhistoire du Christianismc ed de G Cimbier Bruxelles 1979 p 65
(ntregul artieol este deosebit de mteiesant in opinia mea) si D VID^L Le Malbeut et son prophete Inspires et scctaires en Languedoc calviniste Paris Pa>ot 1983
)2 Ch POST Le Predicants protestante des Ceiennes ct du fis Languedoc 16841700 Paris 1912 2 voi i p ?34
->3 Citat in Ph JOLT\RD Le Camisards p 46
?4 D VIDVL Le Vlalheut et sonpwphete p 30 M H\\io\ Le propheties de la fin des temps Paris 194? H LILJE LApocalypse le dernier Inie de la Bible Pai s Pn>ot traci 19?9 p 30
>) Chi HILL Antichrist m Seienteenth Ccntury bngland The Vforld turntd Lpsidc Doun (1972) ed consuirua Pengum Books 1976 BrW BVLL A Great bxpectation hscbatological Thought in hnghsh
Protestantism to 1660 P CHRISTIANS }\ Reformers and Babylon hnghsh apocalyptic \isionsfromthe Reformation to thc kve of the cit.il War Umv of Toronto Press 1978
?6 A se v ede i m La Petti en Occident cap L attente de Dieu
>7 LITHER Wctke ed Weimar i p 307
->8 G JOYE Thc bxposicioun of Daniel the Prophete gatheredout ofPhihp \lelanchthon Joban hcolampadius Chonrade Pelhcane and out offohan Draconite Geneve
1?4?
?9 BrW BVLL A Great bxpectation p 16
60 Chr HILL Antichnst pp 34
61 W H H\RT Index anglicanus or a Descriptive Catalogue of the Principal Books Pnnted or Pubhshed in England wicb bave been suppressed or burnt 328
PACATl L SI PRICA
b\ thc Com/non Hangman oi Censurtd or fot utch the Anton Pnntcis or Publisher* hai c bccn Prosecutcd i Loncln 18~2 rctd 1969 Asevedei:?! Censuie loiminc et ccnsurc genevoise iu \\t siccle in Le
hghses et leur\ institntions an X\ J -.iede Montpelher 19^9 pp 169191
62 H C UHIT> hnghsh Deiottonal Litetature pp 133134
63 BrW B\LI A Creat Expcctatton p 101
64 P CHRISTI \NSON Reformei* and Babylon p 8
6-> JVMI-S i A ne fimtfull Vlcditatioun contening ane plane and facili expositioun ofye? 8 9 and W iersis ofthe 20 Chap oftheReielation Edmburgh l->88
66 BrW BUL A Creat hxpectation pp -5961 P CHRI TIANSON Reformers and Babylon pp 97 98 Chr HILL Antichnst pp 24 26
67 G F NITTUL V tstble Saints The Congregational Way 16401660 Oxford 1957 p 157 BrW BAU. The Creathxpectation p 33 Chr HILL Antichnst tot cap in pp 78 14?
68 St MVRSHAIL A Sermon 1641 pp 34 i urm P CHRISTIANSON Reformers and Babylon p 185
69 Th GOODVVIN Works 5 voi 1681 1704 i p 133 BrW BALL A Creat hxpectation p 218
70 Cf O LITALD Le Viveleurs Cromwell et la Repubhque Paris Julhard Archives 1967 reproducere pp 128 129
71 Expresii iparmmcl lui W BRIDGE dmtr o predica din 1648 inuta in faa Comunelor BrW B\LL A Great hxpectation p 93 Am folosit constint aceasta lucrire in paragraful urmtor
72 J N \PIFR A plame Discovery ofthe u-holc Rcielation of St John Edmburgh 1593 p 21
73 A DENT The Ruine of Rome 1603 pp 124 si 144
74 Th BRICHTVHN bxposition of the Prophecie of Daniel m Works 1644 p 954 7} J Mtoi Remaines on some Passages in the Apocalypse 16->0 in Works 1672
p 600 602
76 Th GOODVVIN Reielation in Works i p 184
77 R B\XTER The Saints kierlastmg Rest 16?0 pp 47 791 837
78 J DLR\NT Saliation ofthe Saints l6->3 p 302
79 Chr Lovi Heaiens Glory p 50
80 G Fox Thc Creat Mistery of the Great Whorc unfolded and Antichnsts Kingdom Reiealcd unto destrnction 1659 p 44
81 E BIRROLCH A Trumpet ofthe Lord sounded out of Sion 1656 p 41
82 Chr HILL Antichnst p 155 BrW BUL A Great hxpectation p 146
83 BrW BUL A Great hxpectation pp 9192
84 Pentru tonta aceasta dezvoltare fac trimitere de ansamblu la Chr HILL Antichnst
85 Br\X BUL A Great hxpectation ndeosebi pp 136 1-tl
86 Chr HILL Antichnst pp 37 68 7071
87 Ibid p 92 ANON Heretiks Sectanes and Schismatikes Discoiered to be the Antichnst yet remaming 1647 p 8
88 Ibid pp 121 122
89 Ibid p 58
90 Ibid p 75
91 Ibid p 138
92 Ibid p 141
93 Ibid p 14
94 JWIES i Fruitfull VIeditation Mg Biv r Cf BrW BALL A Great hxpectation p 187
NOTF - CAPITOLl L 21
329
95 Chi Hui Inttchrtst p 18 Cf Thc Wtitmgs of R Harnson and R Brou ne ed A Pix l si L Culson 1953 pp 152 si 524
96 Ibid p 2
9^ C B R h \nothci Setmon 5 no\ 16"l p 35 Pentru tot ce urme iza P CHI TU o\ Refoi met s and Babylon pp 224230
98 Stephen M R HUI Weioz Cwscd 23 febiuaiie 1642 pp 8 i 20
99 J C\RM IheWoikesofhphcsitsexplamed 1642 pp l 32 40 41 47 50 54
100 W SF v K Zions delnerance and her fnends Duty 1642 pp 10 11 26 35
101 Cf f E WILSON PulpttmPailtament Prmceton Urm Press 1969
102 M C\RY The Little Horn s Doom and Dounfall 165! p 122 BrW B\LL A Great hxpectation p 187
103 BrW BUL A Creat Expectation p 185
104 Citat m O LLT \LD Le Nneleius Cromwell et la Repubhque pp 230 231 (Julliarcl) 1967
105 J GVRRI^SOX ESTEBF L Homme pi otestant Paris Haehette 1980 p 95
106 L C \RRI\F L Assurance du salut p 270
107 CALVIN Institution n cap 18 n p 19
108 Ibid n cap l 7 ii p 17
109 LITHER Oxtiics v p 228 (Du Seif aibitre)
110 Ibid p 188
111 Ibid p 190
112 CUVIN Institution i cap 15 8 p 144
113 Ibid i 2 27 n p 5
114 ILTHFR ffiwtre vii p 239 (Le, Atticlei, de Smalkalde)
115 Ed Levscr 1615 p 173 Refer tor h poziia mult mai nuanin a lui Melanchthon pe tot iestul vieii sale i se vedei J Boissn \lelanchthon Pans Seghers 1967 ndeosebi pp 36 56
116 Cf supta p 189 (Du Serfatbitre)
117 CUVIN Institution in 21 57 pp 399404
118 Ibid in 24 14 pp 45! 452
119 LITHER (Euites v p 136 (Du Strf arbitre)
120 Ibid p 143
121 CUVIN Institution in cap 23 14 HI p 432 Referire la Sf ALGU TI De la Correction ct de la gracc cap \ 8
122 Ibid in 23 5 in p 425
123 Ibid ni 24 4 in pp 439 51 uim Sfit asemntor l lui Melanchthon cf J Bois ET Melanchthon p 56
124 Aceasta dezvoltare despic Zwingli este mspnita clin articolul Zv\ingh Zwinghanisme deJVM POLLFT (\\r\DictionnaiiedeTheologiecathohque \v col 3716 3928
125 CorpusReformatorum voi 96 ZVVINGII ix scrisoarea nr 580 (din 1527) p 30
126 Ulnch Zuingh opera ed de M Sehuler si J Schultess 1828 1842 iv De Proiidentia Dei p 139
127 Ibid p 112
128 Ibid p 140
129 Referitor la acest subiect M la dezvoltarea ce urmeaz a se vedea J S BRAV Theodore Beza s Doctrine of Predestmation pp 44 63
130 CALVIN Institution chretienne m xxi 4 HI p 397
131 CUVIN Sermons sur Ies deux eptstres de satnt Paul a Timotee p 504
132 P J \cous Pradestmation und Verantuortlichkeit bei Calvin Neukirehen 1937 pp 142152 J S BRAY Theodoi e Beza s pp 5051 Aluzie aici la Congregatton sur lelection eternelle (1551)
scns> de Calvin m contextul afacerii Bol^ec 51 la De aeterna Dei Praedestinatione 1552 contra lui Pighius 330
PCATUL I hRICA
133 K B\RTH Dogmatique n 2 Geneva Labor et Ficlcs 19i8 p 80
134 ] S BRV, Tbodorc Bc^a s pp 82 S4
13~> Cf Fr G H ^ Bibliogiaphic des mure de Thcodotc de Bczc Gcnev i Droz i;60
136 Referitor h acest subiect a se \eclea bibliogrifn cit la I S BRVV Theodore Beza s p 66 n 193
137 Reproducere in Fr GARD> Bibhographie p 49
138 J S BRAV Theodore Beza s p 71
139 Reproducerea schemei lui Perkins in W PFRKINS The Work pp 168 169
140 Cf O GLNDIFR Die Gotteslehre Girolamo Zanchis Neukirchen 1965 ndeosebi p 159 A se vedea i J MOLTVUNN Pradestmation und Perseveram Neukirchen 1961
141 B HAU. Calvin against the Calvinists in John Calvin ed G E Duffield Appleford Sutton Courtenay Press 1966 pp 29 30
142 R A MLLLFR Perkin s A Golden chame Predestmanan System or schematized Ordo saluta? m Stxteenth Century Journal ix l 1978 pp 69 81 L B WRIGHT
Wilham Perkins Ehzabethan Apostle of Practicai Divinity m Huntingdon Library Quaterly voi HI 2 1978 pp 171 196
143 R A MLLLER Perkin s A Golden chame p 76
144 Ibid p 70
145 L B WRGHT Wilham Perkins p 192
146 Cf E G LFONARD Histoire generale du Protestantisme voi n Paris PUF 1961 p 59 Cf The Test of the Thtrty Ntne Articles of 15~>3 1563 7 5 77 W M Meredith ed Londra 1889
147 T-.NDVLF Works ecl Parker Societv i p 508 Ph E HLGHE Theology p 48
148 CRAN IVR Works ed Parker Society n p 129 ( HomiK on Salvation ) Ph E HLGHE Theology p 50
149 BRADFORD Works ed Parker Society i p 48 ( Sermon on Repentance ) Ph E HLGHES Theology p ~>2
150 LATIMER Works ed Parker Soeiety i p 419 Ph E HLGHES Theology p 54
151 W PFRKN The Work p 84
152 R BLRTON Tbc Anatomy of Melancholy in p 421
153 J DONNF Seimom in nr 16 iv nr 7 \ ni l si 15 n nr 9 14 si 18
154 Ibid i nr 7
155 R BLRTON The Anatomy of Melancholy in p 424
156 Refentor la acest subiect a se vedea D EB\FR Autobiography in Seventeenth
Century hngland Paris Haga Mouton 1971 care marcheaz diferenele dintre autobiografiile anglicane si puritane ale secolului \vn
157 Cf K THOM\S Rehgton pp 472 503
158 Cf D EBNER Autobiogtaphy p 87 n 32
159 Th BFCO\ The Sicke Mannes Salte 1591 Parkei Soeiet> pp 174 si 1~6 L CARKIVE L Assurance du salut pp 261 262
160 R BLRTON Anatomy of Melancholy in p 399
161 J BRVDFORD Letter to Mistress Mary Honywood Parker Society p 132 L C \RRIV E L Assurance du salut p 260
162 H LvriMER Works i p 329 Ph E HLGHFS Theology p 47
163 J HOOPER Works Parker Socierv n p 4 Ph E HLGHES Theology p 65 Despre Hooper a se vedea M M KNAPPEN TudorPuritanism passim pp 59 109
164 J WHITGIFT Works (The Third Portion) p 622 L CARWVE L Assurance p 261
165 Despre J PRESTON a se vedea W HALLER The Rise of Puntantsm passim i ndeosebi pp 70 75
NOTF CAPITOLIL21
The Work i pp 32 70 72 LAssunnce du salut p 264
face trimitere h Jev\el
166 W PF
167 L CM
Bridford Pieston si Brook
168 f D ui i F hxpjvtton des 3 et 4 eh de l bpitie an\ Phihppiem Pnris 164"7 p 169 (piedica a 4 n)
169 Cf H V IIFI IIFR Hutotre de l kgltse tefotmee dupays de Vaud Liusanne 4 voi 1928 1932 ii p 688 dnstruction famihere )
170 D FF \TLE-, The sttll small loice 1619 p 20
171 R SIHBES Saint Pauls Challcnge in one sermon 1638 p 85
172 R SIBBFS The l-nntfiill Labourforeternalfoode in twosermons 1630 p 215
173 R B \XTER A caii to the Unconierted to Turn and Live ed 23 din 1685 p 31
174 J SPVNGENBERG Predigt am Sonntage Sexagesima ed Beste i p 145 Aceleai dezvoltri in J BRFN? Pencope evangehorum pp 234 235 si 251
175 A CORVINLS Postilla in evangeha dommicaha Strasbourg 1537 f 69
176 Cf trad lat W PFRKINSIUS De Praedestinatione modo et ordine et de amplitudine gratiae dwinae ed Basci 1599 p 32
177 J GFRHARDT Sacrarum homiharum i pp 494 495
178 J ARNDT De Vero Christiano pe pagina de garda in ed Frankfurt 1658
179 S HIERON The Chnstian fournall Three Sermons on Matth l 13 14 p 27
180 Chr LO\F Heavens Glory predica v ( on Hells Terror ) p 76
181 R BAXTFR Directionsforueak du>tempered Chnstians Londra 1669 p 80 Predica din anul anterior
182 Am adunat nici teme ce figi reaza in predicile urmtoare i nr 3 n nr l 6 18 in nr 16 v nr 16 \i nr 7 \n nr 2 12 ix nr 11
183 R BLRTON The Anatomy of Melanchol\ ni p 398 Aceeai tema este reluata la p 419
184 Cf J S BRAI Theodote Beza s p 70
185 A se vedea mai sus pp 602 604
186 A Golden Chain m W Perkins Work ed I Breward pp 183 185
187 W LALD Works vi p 133 Citat m E C E BOLRNF The Anghcanism of W Laud Londra Soc for Prom Chnst Knowledge 1947 p 61 si m D EBNFR Autobiography p 75
188 A se vedea mai sus pp 554 555
189 Th FtLU-R The Holy and the Profane State 1642 ed MG Walter New York 1938 n p 90
190 R BOLTON Instructions foi a Right Comforttng (of) Afflicted Consciences Londia 1631 p 79 D EBNER Autobiography p 40
191 In special in Grace abounding to the Chief of Snners nr 815 din col Ev ervman s Library Londra Dent 1969
192 Aceste etape sint bine semnalate in D EBNER Autobiography pp 42 47
193 CUVIN Institution iu n 17 in pp 36 37
194 A se vedea introd lui I Brewarcl la The Work de W Perkins p 95
195 P DL MOLLIN Decade de sermons pp 3233
196 Distincie lmuritoare fcut de L CARRIVE L Assurance pp 259260
197 Th BROOKS Heaven on harth pp 45 i 59 L CUUUVT L Assurance p 263
198 H SMITH Sermons (ed din 1866) n p 80
199 Ibtd p 96
200 W PFRMNS A Gram of Mustard Seed 1597 p 409
201 Aceast diagrama este reprodus la pp 168 169 ale ed I Breward
202 S HIERON The Spirituali Sonne ship 1619 pp 358359
203 R SIBBFS The Churches Complamt and confidence m three Sermons 1639 p 322 332
PACATl L SI PRICA
204 D FtvTHi Cli H ni] \tica p 25
20-> R B\\TFR Tftc Rtght Method foi a scttlcd Peace of Cot^tiencc and Spiritual
Cnfott pnmi c d l6->2 tel folosii 165"? pp 120 160 181 206 Ch DRHIVJIRT KILIICI! de set mori* pp ->!' 513 (predic i nr \) 20"7 Ibid p =509 (predici nr \i)
208 I) FUTLM Clan-; mitica pp 311312
209 Chr LO\F Heaum Gloty p 24? (predic i nr x\)
210 R BIRTIN Tbe Anatomi of VIclancholy m p 398
211 I D)\\i Sermons i nr 6 p 201
212 Cf ifeirf \ nr 9 \i nr 4 i\ nr 14
213 Chr LO\E Heaiens Glory p 202 (predica nr MI)
214 H SMITH Setmons ii p ^7
215 Ch DRELINCOURT Reciieil de set mons p 40 (predica nr 1)
216 D FF\TUY Claris mistica p 355 ( The New Name )
217 Ibid p 3?8
218 G TENNFNT For a Proimcial Thanksgwing Philadelphia 1750 p 15
219 Termen frecvent m predica puritan Cf B M LF\Y Pteacbmg p 54
220 CRVNMFR Works Paiker Society ii pp 133 i 136 Ph E Ht CHES Theology pp 55 57
221 H SMITH Sermons ii p 77
222 Ibtd p 79
223 J DAILIF Exposition des 3 et 4 chapitra, de l epitre de satnt Paul aiix Phihppiens Paris 1647 p 169 (predica a 4 a)
224 P DL MOLLIN Decade de set mons pp 23 27 (prima predica)
225 Ph SPFNER Die eiangehsche Glaubenslehre Frankfurt 1717 p 1313 (Predica clin 1687 pentru duminica de dup Sfnta Trtime)
226 R BVXTER The Samts biedastmg Rest ed 1652 parte i in pp 134 131
227 Ibid pp 294 295
228 J DONNF Setmons i nr 4
229 Ibid m nr 5 i \ nr 2
230 D EB\FR Autobiography ndeosebi pp 19 21 i 41
231 W PFRMNS A Gram of Mustard Seed pp 406 407
232 Ibid
233 The Daily hxamination and Araignment of Sins gathered ont of the most Reverend the Pnmatc of Iteland s Setmon at Lincoln i, Inne Dec 3 1648 de la Bntish Museum Cf H C WHITF Engltsh
Detotional Literatnte p 163
234 D DYM La Sonde de la conscience epistola cu dedicaie fail numr de pagina
235 S HIERON Sermons p 17 ( The Christians Journale ) J3.fi R SIBBFS Godi> Inquisition in tuo ser mons 1619 p 101
237 R SIBBES St Pauls Cballenge in one sermon 1638 p 89
238 D FE\TI.E\ Clavis mystica p 286 ( Philip his Memento mon )
239 Ibid p 273 ( The Stewards Account )
240 A se \edea introducerea lui I Bre^vard la The Workde W Perkms pp 62 67
241 H SMITH Sermons p 396
242 Chr LO\E Heaiens Glory p 125 (predica nr 8)
243 R BLRTON The Anatomy of Melancholy ni p 401 Trad de J R SIMON Robert Burton p 559
244 Ibid ni pp 405 406
245 Cf H C WHITE hnghsh Detotional Literatul e ndeosebi pp 16 167
246 A Treatise tendmg unto a declaration whether a mn be in the estate of damnation or m the hstate ofgrace 1589
NOTE - CAPITOLUL 21
333
Hou
248 249 2:>0 251 252
253 254
255
256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268
269 270
P 2
A Ca\e of (oti\ciencc the Gnatest that aci
uhahet b( bt tiu (hild of God oi no 1592
H SMITH <>u mon\ n pp 419 420 ( Questions out of his o\\n Conftssion )
S HihR \ Stimon<. pp 103 104 ( The Abnclgemcnt of the Gospel )
R SIHBI-S The Spiritual hibile 1618 p 2
Chr Lo\t Heaiens Glory p 115 (predica ni ~)
Chr lo\ Ticatise of effectual Cal/mg and tlection In X\1 Scrmom on Pot
l W 1653
Chi Lovi ibid p 201 (predica nr 12)
R B \\TFR Thc Rtght Wethod for a settled Peace of Conscience
R Bi RTO\ The Anatomy of Melancholy HI p 399
T HFSSHLSIIS Postilla das ist Auslegung f 164
A se xedea mai sus p 206
R BIRTON The Anatomy of Melancholy in pp 395404
Ibid in pp 406 407
Ibid in pp 409 413
J DOVNF Set mons ndeosebi n nr 6 18 ui nr 5 vi nr 4 7 8 16 vn nr 2 etc
S HIFRON Set mons p 16 ( The Christians lournale )
W PFRKINS A Dialogue of tbe State of a Christian Mn pp 367368
Ibid A Gi am of Mustard Seed p 409
D Fh vn,E> The Smoking Hax p 2~>
J BIMA\ GtaceAboimding ed Everyimn s Librarv pp 43 44 ( 139 si 140)
R BLRTN The Anatomy of Melancholy ni p 399
H BICKIF Inttoduction to the Histoty of Civihzation in hngland Londra
Routleelge 1907 p 770
L B WRICHT W Perkms p 196
I W UT The Ktse of the I\oiel Studies in Defoe Kichardson and rieldmg
Londri Chatto et Wmdus 1957 p 51 Cf M BROSSEU bssai sur Ies hvres de
spmtiia/ite et de devotionpopulaire en Angletette de 1680 a 1760 teza de
ciclul 3 Paris m 3 voi daet 1979 Concluzie
l Refleciile d lui M Vienne la colocv iul despre Frica in Anglia Tudonlor i a Stuarilor Lille martie 1983
POSTFAA
Figura emblematica' a unei direcii importante a istoriografiei franceze contemporane care a sfrit ns prin a se substitui ntregului domeniu (numita att de apologeii ct i de detractorii ei
noua istorie sau - potrivit caracterizam nu lipsite de maliiozitate a lui Fernand Braudel - noua noua istorie1 sintagma menita sa sugereze preocuparea prea ostentativa pentru a fi i profunda
a acestei direcii de a inova continuu) Jean Delumeau reprezint n spaiul ei simbolic o voce n multe privine distincta fie i numai prin faptul ca spre deosebire de toi confraii si (cu
excepia notabila a lui Pierre Chaunu) el este un istoric profund religios ( un bistonen croyant dup expresia franceza curenta) Acest fapt reclama o sene de precizri cu att mai mult cu ct
autorul nu numai ca nu i a ascuns vreodat convingerile (n fond de ce ar fi fcut o') dar le a i investit cu rolul unui adevrat filtru hermeneutic caie se ntrevede limpede n aner planul mai
tuturor reconstituirilor sale istorice (ceea ce le explica n buna msura calitile dar i limitele ele cire \ oi vorbi mai ncolo) Astfel procedeaz Delumeau chiar n preambulul crii de faa
cnd afirma urmtoarele Istoricii nu snt nite -spirite absente' Contient sau nu ei se implica n ancheta i se angajeaz n formularea concluziilor ei Trebuie s o spun cu toata claritatea Eu
nu mi voi disimula propria opinie asupra dosarului prezentat aici Cred c pcatul exist Constat prezena lui n mine n plus nu iad cum am putea scpa de ideea unei tuptun de la origini
a crei urma o purtam incontient 3 i nu altfel cnd ncheinclu i cel de al doilea volum din Une histoire du Pataclis tot el declara ntreaga umanitate are o Locaie i fiecare din noi este
chemat pentru un destin cate trebuie sa l conduc spre Dumnezeu Aceasta era n cadrul creti nismului eoni ingerea comun att milenantilor ct i celor care nu erau milenanti Astfel ia
rmne ea pentru toi cei ce cred c eioluia are un sens i ca istoria uman nu este nici o absurditate nici un ciclu monoton de repetiii "*
Cum a ajuns istoricul francez la aceasta aparent neobinuita (pentru noi) asociere' Cum a reuit el sa concilieze partipns ui confesional cu exigena de imparialitate care susine eafodajul
oricrei restituiri a trecutului'1 Dar mai presus de orice care poate fi pentru noi cei din Est nvai ele amara experiena a ultimilor 50 de ani sa nutrim o irepresibila mefiena faa de orice tip
de partizanat (cnd nu ni l am asumat totui n chip ipocrit) sensul simbolic al unui asemenea demers care asociaz norme nu numai pur i simplu deosebite, ci i att de antinomice n
ireductibila lor diferena' Vom ncerca sa rspundem la aceste ntrebri nu nainte ns de a situa prezenta carte n contextul ei epistemologic i biobibliografic, nsoind-o, n acelai timp, de
toate comentariile menite a o explicita 336 PACVTUI M hRIC\
Circumscrisa unui domeniu definit drept istone religioasi (distinct de binecunoscuta istorie a religiilor ) opera lui Jean Delumeiu e\ oc i o specie istonogiafica claca nu ele tot absenta
in mediile cuhni Ue mmanesti n once ca? piea puin tepiezentata (cel mult doai de unu eiituian u Bisencii oitodoxe) si nc departe de a se prefiguia ca subiect de mtties n institutele de
cercetare i universiti (ceea nu poate fi decit regietabil) n Frana n schimb (i de altfel mai peste tot n Europa) ea arc de pai tea ei nu numai o venerabila tradiie (ilustrata de un ir ntreg
de autori) ci -mcar pe un anumit segment temporal - i un specific pronunat polemic (acesta fund cauza celeilalte) din moment ce preocuprile n aceasta direcie au purces n marea lor
majoritate fie din controversele iscate ele sensul care se cuvenea atribuit Revoluiei din 1789 (extrem de aprige nc de pe atunci), fie - mai aproape de noi - clin disputele n jurul statutului
Bisericii catolice i al nv aamntului religios ntr o societate intrata pe fgaul unei clin ce n ce mai accentuate secularizri Treptat ns ndeo sebi dup 1980 pe fondul legitimitii
crescnde a punctului de vedere revizionist referitor la cauzele i natura episodului revoluionar (care a fcut loc i interpretaiilor pna atunci refulate ca bunoar celor ele sorginte
clericala) si al unui confort social spont caie a smuls practic clin rdcini ladicahsmul politic de stnga rapindu i orice raiune de a fi istoria religioasa a intrat i ea sub zodia unei e\ oluii
mai senine emanei pndu se de sub tutela ecleziastica i abanclonncl polemica anticlencala din trecut Ea a progresat astfel pe nesimite ele la studiul mstitunloi i al doctrinelor la ceea
ce am putea numi istoria trita a popoiului cretin ' mteresndu-se clin ce n ce mai puin ele latura formala a fenomenului religios pentiu a privilegia n schimb cunoaterea amnunita a
omului n varietatea i diversitatea comportamentelor i tririlor sale spirituale Doua snt influenele care au precipitat aceasta reconvertire a istoriei religioase fianceze pe un fga vdit
antropologic expenmentat pentru prima clata de Alphonse Dupront nti o superba analiza a ideii de Cruciada" i teore tizat tot de el doua decenii mai trziu ntr un text ele asemenea ele
referina8 Prima dintre ele - aceea a sociologiei - i se datoreaz n exclusivitate lui Gabnel Le Bras caie cu ncepere din 1931 i pe temeiul mai multor anchete iniiate ele el i continuate
de elevii si nu numai ca a reuit o ev aluare exacta a v itahtan religioase a Franei n trecut i astzi dar a i elaborat gramatica i vocabularul unei noi discipline sociologia religioasa
perfect adecvata propensiunii spre deschidere i cooperare mterdisciplinara manifestata n epoca de tiinele umane i ndeosebi ele istorie sub impulsul grupului organizat n jurul faimoasei
reviste Annales (din a crei redacie Le Bras fcea, de altfel parte) 9 Valonficnd metodic o sene de surse pna atunci neglijate (statute sinodale, acte ale eoncilnlor provinciale sau naionale,
vizite pastorale etc ), tratate prin aceleai procedee cantitative ca i preurile volumul tranzaciilor sau veniturile i, pe de alta parte, utihznd clin plin toat gama tehnicilor de cercetare
specifice istoriei economice i sociale" (cognomenul care definea n anii 30 noul tip de demerb istoriografie propus de cuplul Marc Bloch - Lucien Febvre),
POSTFAA 337
reprezentanii nou diiectn au nsetat definitiv istona Bisericii n aceea a societii ambiante elescopeund subiecte de ancheta formulnd probleme si ijungncl la concluzii ele nenchipuit cu
mijloaeele istonei icligioase de pna atunci Ceea ce au las U sa se ntrevad minutioisele caitografien ale foimelor ele pietate nticpunse ele ei timp de mai multe decenii la nivelul fiecaiei
dioceze episcopat si abaiat a fost faptul ca elepute ele a fi fost omogene credina catolica si confesiunile minoritate au cunoscut clim potriva de a lungul timpului i n funcie ele regiuni
variaii considerabile adoptnd ipostaze dificil de icconciliat daca nu ele a clieptul incompatibile cu normele oficiale Nestrmutatei convingeri n existenta unei pieti unitare i compacte
confirmata mereu att timp ct cercetrile se menti nusera la nivelul superficial l instituiilor i doctnnelor i s a substituit astfel o noua viziune mai cat ele constatarea difeienelor subliniata
n \ahditatea ei griie si celei de i doua nrurin care s a alturat sociologiei pentru a renova anchetele n domeniul religios istoria mentalitilor
Aceasta noua asociere - datorata mai mult elect precedenta prinilor fondatori ai Analelor primii in a sesiza utilitatea unei asemenea colabo rari 10 - a fost pna 11 urma si cea mai fecunda
chiar claca nu toate efectele sale pot fi apieeiate clin acest unghi In pnmul rnd ea a fcut ca o generiie ntreaga de istorici dedicata iniial dup modelul lui Bloch i F-ebvre fenomenelor
economice si sociale sa tieaca ele la exple>iaiea structuriloi agrare a preunlor i raportunloi elintie clase la o istone preponderent cultui ila care lezerva faptului religios un loc eminent i
uneori cential in maina n cire interfeia cu subiectele sale ele maliza Cazurile lui Georges Duby Emmanuel Le Rov Laelune Pierre Chaunu 11 si chiai ale lui Jicques Le Goff si Michel
Vovelle12 snt din acest punct de vedere prea bine cunoscute pentru a le mu reaminti DCI elar ele rainin impoitante i pun pncepeie i cu caie autorii enumei tti ui tiut sa adapteze la studiul
fenomenelor religioase procedeele cantitative i tipurile de m\entir probate mai mtn in alte domenii grbind istfel pioeesul de cnstalizaie metodologica a istoriei religioase iniuguiat pun
confluenta acestei i cu sociologia n al doile i rnd daca pun expeument irea demersului sugeiat ele Gabnel Le Bias si discipolii si ceicetate)rn fenomeneloi leligioise putuser constata sub
apaienta umfoimitate i instituiilor i cloctiineloi diversitatea i \ metatea piactieiloi sociale in caie acestea se nrdcinau prin intermediul noiunilor U tehnicilor de cercei ne i perspectiv
eloi deschise de emulii ntemeietorilor nou istorii anchetele in acest domeniu au fcut nc un pas impoitant iminte trecind de la studiul grupurilor sociale i al comportamentelor lor
explicite la cel al uni\ ei surilor mentale cu ansamblul de reprezentri atitudini i conduite care le definesc Nu ntmplator de pilda tocmai sub aceasta puternica nrurire cercetarea
modalitilor ele comemorare a defuncilor (cunoscute sub denumirea de cult al morilor ) s a prelungit n explorarea moitn nsi i a lumii de dincolo cu toata bogia lor de imagini i
simboluri Lucrrile lui Jacques Chiffoleau autor al unor studii deosebit de importante (necunoscute ns la noi) despre economia' raporturilor dintre vii i mori 13 sau contribuiile, 338
V\C\TUI SI FRICA
ceva mai bine tiute, ale lui Claudio Carozzi i Jacques Le Goff u la precizarea geografiei taimunlor paralele - fr a uita desigur studiile de pionierat semnate de Philippe Anes i Alberto
Tenenti - constituie n aceasta privina doai cteva din piesele de baza ale unei producii istono gr ifice nu numai faia precedent sau competitor n aceasta parte a continentului dar - uneon -
si deconcertanta prin \anetatea ei Sub imboldul aceleiai nrunii investigaiea practicilor M a tehnicilor rituale s a trans mutat n aceea i mai piofuncla a credinelor, obiectelor ele cult i a
unei sumedenii de obiceiuri locale care i au condus pe cei ce le-au cercetat (Francis Rapp E Delaruelle Jean-Claude Schmitt Andre Vauchez' 1 si alii) att la formularea noului concept de
religie populara (subiect al unor aprinse controverse n istoriografia franceza a ultimilor ani) ct i la ideea de a sonda adncimea reala a unui cretinism dublat peste tot n Occident de
nenumrate reminiscene alogene
Aceste exemple (mai snt i altele) probeaz ndeajuns de limpede avantajele pe care istoria religioasa - ndeosebi n varianta ei franceza - le a ctigat de pe urma ntlnirn cu noiunea ele
mental colectiv att sub raportul conceptelor i metodelor de lucru ct i al ouzontului interpre tati\ In acelai timp ns ele indica i o deriva tematica gieu de stapmt care i a fcut n repetate
lndun pe analitii acestei clnectii sa se ntrebe daca istoria religioasa mai pastieaza astzi vreo urma din unitatea ei de odinioar Or tocmai aici iflam unul clin efectele mai puin fericite ale
confluenei dintre cele doua domenii de cate aminteam Cci daca v iguroasa acolada acordata istonei fenomenelor leligioase de ansamblul - imprecis delimitat - de principii metode i
termeni cunoscut la nceput sub numele de istorie a mentahtailot i a adus celei dmti un incontestabil spor ele ptrundere analitica i de extensie a perspectivei nu este mai puin aelevaiat ea
aceasta mbiatisare a fost totui prea puternica sufocanta chiar elin moment ce ea paie ai fi rpit istonei religioase individualitatea pie schimbnd o intr-o structura hibnda mei pur religioasa
dar nici - ca sa spunem aa - mentala (sau mai bine zis i una i alta) numita in ultima \ reme din ce n ce mai hee\ ent istorie a mentalitilor religioase " Dup cum ele altfel s a i lemaicat a
ajuns iluzonu astzi vi net sa pjezini ccicetarea [n acest elomemuj ca un ansamblu coerent sau sap/u ilegiezi un anumit unghi de analiza faia o oarccate doza de arbittai ' De la ncadrarea
pastorala a ciedincioilor prin reeaua ele parohii pina la cercetarea toiului jucat de preelicatoin itinerani calugan i comunitile religioase n cretinarea i cultivarea spintualitaii n spaiul
rural de la istoria aa numitelor puten miraculoase - eaiora h s au dedicat n ultimii am nenumrate anchete referitoare att la cultul relicvelor i conceptul de sfinenie ct i la practicile
taumaturgiee i v iziunile profetice - pna la evaluarea statutului minoritilor religioase (eretici disideni evrei) -enumerarea putnd continua la nesfrit - noua istorie nscuta prin actul ele
fagocitare operat de mentalul colectiv s-a pulverizat n doar civa ani ntr-o constelaie de cercetri mai mult sau mai puin ntinse, unificate mai mult prin ipostaza ,postmodern a
istoriografiei, pe care o evoca, dect
POSTFAA
339
prin apartenena la un pioiect comun Nici subiectul predicatiei nu a rmas strin ele acest spectru tematic investigarea sa urmrind fie strategia actului n sine (cum au fcut Jacques Le Goff
i Jean Claude Schmitt cai e au artat cu ajutoiul aa numitelor exemplu cum s-au folosit predicatorii medievali ele resursele culturii piofane i folclorice pentru a propaga normele oficiale
ale credinei18) fie modalitile ele raspndire i receptate a mesajelor religioase de catie o societate impregnata ele o spiritualitate difuza si trav ersata de o multitudine de stan contradictorii
Aici n acest punct minuscul din vastul perimetru caracteristic astzi cercetam mentalitilor religioase se insereaz de altfel i opera istorica a lui Jean Delumeau
Nscut la 18 iunie 1923 la Nantes viitorul istoric aparinea unei familii burgheze destul de nstrita daca nu chiar bine situata judecind att elupa profesiunea tatlui (Leon Delumeau
comerciant) ct i dup faptul ca mama (nscuta Claire Segumeau) nu pare a fi avut potrn it obiceiului curent n astfel de familii vreo ocupaie n afara cadrului domestic ncepute la Grasse
Nisa i Marsilia (n fiecare din localitile menionate Delumeau urmnel succesiv cursurile Institutului Fenelon i ile Liceelor Massena i Thiers) studiile tnarului nantez se vor ncheia la
Paris (h faimosul liceu Henri IV i n 1943 li Fcole Noimale Supeneure) unele i va trece ulterior i agregaii Din 194"? (cncl s a cstorit cu Jeannv Ie Goff viitor eloetor n medicina cu
care va avea trei copii) [ean Delumeau va fi pe rnd profesez h liceul Alain Fourmer elin Bourges (1947 1948) membru al colii Franceze elin Roma (1948 1950) profesor la liceul
Chateaubmnd elin Rennes (1950 1954) i detaat timp ele un an (1954 1955) la CNR S (prestigiosul Centru National de Cercetri tiinifice) ultima etapa fund totodat i prima a viitoarei
sale cariere universitare Dup ce i susine doctoratul (potrivit regulamentului francez cu doua teze una principala intitulata Viaa economica si wcial la Roma in a doua jumtate a $eco
lului XVI cealalt complementara dedicata iceluiai spaiu i iceluiasi domeniu Alaunul Romc>i]i) obmnel n acest fel giaelul ele confeieniar apoi pe cel de profesor ele istorie moderna la
Facultatea ele Liteie elin Rennes (unde va activa elin 1957 pna n 19^0) Delumeau se muta elin 19 70 la Paris unele va ocupa n 1974 prin concurs Catecha de istorie a ment Uitailor
religioase eie la College de France nu nainte insa de a trece mai nti pe la faimoasa Ecole Pratique eles Hautes Etueles (unde a fost numit n 1962 chiector ele studii) i pe la nu mai puin
celebra Universitate Paris I (unde a devenit n 1970 profesor de istorie moderna) Numeroasele premii i distincii obinute pe parcursul acestei spectaculoase cariere i au adus istoricului o
consacrare care a depit curinel graniele Franei Laureat al Academiei ele tiine Morale i Politice (n 1959) rspltit cu Medalia de argint a C N R S (n 1982) i cu titlul de Membru al
Institutului (Academie des Inscnptions et Belles-Lettres) Delumeau a fost i beneficiarul Marelui Premiu pentru istorie al Academiei Franceze (1968) i al celui naional n 198" 7 pentru
mente n acelai domeniu fr a mai socoti i celelalte prestigioase distincii care 1-au onorat (Marele Premiu catolic pentru literatura, n 1977 Marele Premiu pentru istorie al oraului Pans,
n 1981 etc), tot att de P \C4Tl I SI PRIC\
semnific iti\ e pentiu neobinuitul s iu pilmares Mai este o ire ne\oie de aci iugat ci opei i meununU i prin asemenea stmne de letunoitere estt realmente impiesiomnti'
Impresionani inti adevr este iceasti operi nu numii prin dunen siunile ti neobinuite (23 de cii dintie cue don ? in coliborire ') c ne suporta comparUie cel mult doar cu producii
istonogiafica i lui Fierre Chuinu ea este remarc ibila in primul rmd prin continuu Uca tematica pe care o evideniaz neintreiupta mai bine de 30 de am Aidomi colegilor su de generaie
Delumeau a nceput i el - respectmcl tenclmti epocii -prin a se interesa de istona economica i socula urmrind in prima sa teza de doctorat dezvoltarea urbanismului i obiectivelor sale
religioase i metodelor si surselor sale de finanare mti o capitala europeana iflata in perioada ale isa spre cercetare m plin proces ele expansiune Fonte cunnd insa la numai trei mi ele la
publicarea Alaunului Romei el \ i parai ace ista cale regala (la cuc nu \ i reveni eleat ocazionil prin trei volume eonsacritc cruhzatiei Renaterii Italiei i Romei ') pentru a se dedica definitiv
istonei lehgioise spre care l mpingea nu numii educ ii i pnmita in fimihe si m mediile colue ftecventite m copil ine si icloles ceni ci si cumvititei ele i verifici ti nsui m e uliul icestci
sfere cognitive d 11 eu mijloacele i cxpencnti mituiitun vUiehtitei unor juelec ii intuite oelmiou i ea mult pica sum ire i simplific Uo irc \stfel s a nise ut e u tea despie Refeimi lelevuati pi
Ui i ele ho u a unui pire urs ti ib itut ultenoi eocicnt si mttodic Lei nceput sene Delume iu re imm tmdu si dup i im cel ele al eloile i debut - noiani w cunosc - s; sa fac cunoscuta mai bine
Rcjoi m pi otcstanla (ieeni in spintul catohcis inului ti adiional nu aitam despic ca dccit ulei comune cel mai adesea taitioitoaic \ia botanic m deci pcnti u obiecii itate penti u senintate
pcntni mele^cia unui nnicis caic uni fusese puia atunci tiam Aceasta a fost cinci m am decis sa poi nesc la diurn pnncipala mea pieocupaic [ J Dini un punct de icdciepui metodoh^ie
^ascam ca este inutil sa i c iau pe lai L, dup ati[ia altn opoziiile caic aninc.asc.ui una unp( tiua celeilalte cele doua fi aciuni iclij,ioase ale lumii occidentale (c se mai putea sci u nou
despic un asemenea subiect-'hui in schimb impoitantsa ai at unui public foi mat cscnlialmcnte de catolicism c ni^inalitatca i opfiu nilc ina/oie alcpiotc slantismului[adophnd] dup aceea
o atitudine pai alela cinci a fost iarba sa studiez iuti o a doua luc/aie Biscnca romana post tndcntina Dei au fost seiise mult ciupi momentul la eaie se refei i putmdu h se deci imput i o
oaiecare doz i ele iluzie retrospectiv i aceste cuv inte ap u h lectura cu totul rem ireabile fund demne de reinut din cel puin trei puncte de vedere Mai mtn ele aiatau inc i de pe atunci cu
toiti el nit ie i - crile ulterioare ale istoricului nefacinel deeit s i confiirne acest lucru - ca m ciuda faptului ci ti a un om c ire crtclei iar credina n inspir i ceicetarei Delumeau nu en dispus
sa i lase convingerile sa i ntunece judecata, pieschimbmdu l din analist imparial mtr un apologet (sau clupa caz cletractoi) Dup cum a constatat ele cunnd unul dintre cei care n cunosc
ndeaproape biografia i opera (dar asemenea exemple pot fi
imoc ie cu zecile) cicdma sa cietina a fai onzat alege i ea mai multoia dmtic eiinpunlc sale de ceicetaic fcua a i obliteia pun aceasta simul analizei cntice i hbeitatca de istonc In tot
ceea ce t sens iiitorul Cutlizafiei Rcnatciu si l h teu in Occident a tiut si pstreze un just echilibru De iltfel \asteiea $1 afn maica Refoi mei despie i crei geneza depun mrturie cuv intele
de mai sus nu i fost singurul pretext pe care si l i creat Delumeau pentru i explori originile si evoluii confesiunii piotestante i nici unica sa tentativa de a situa in paralel doua din religiile
europene domin inte nu pentru a o cobori pe una in fav oarea celeilalte ci spre a le scoate m n bine in relief similitudinile i posibilele c n de dialog Le ca Lutbet publicat m 1983 sau [ n
chemm d histoire. tiprit doi ini mai elev reme sint clin acest unghi deosebit ele gritoare tradmel o consecvena cu nimic afectata ele trecerea timpului ntrevedem aici mea o dimensiune a
operei - c ire este in icel i timp i i vieii - lui Delume iu sesizabila mc i elin pigmilc deja citite pe care firi gre am putea o numi drept ccumenism clac i termenul nu ir fi totui oarecum
impropriu prin eonotanle sile ipasat religioase pentru i c iractenzi atitudinea unui iste>nc care i imine totui Inc Siiecitim pentru i ne conv inge ultimele cuvinte din fi igmentul ele mu sus
ihturmdu le cuvenii intregiie caic explica felul in c ire ciupi Refonm piotestinti uitoiul i nceput si se intereseze si ele Reform i e U )he i Intiucit - scrie el m n elepme conciliu! de la Innto
ca si futhci este pi calc de a st dcpaita nipul de /K i se cuitnea (an ca ecdind unei mede a zilei sa tiansfcim ( cite de iti : ic iuti scntic p<. k mica si sa aeopai de icpiositn Bisenea i umana
ic sltuctuiata si ic m iat pnn manh hotaun clin secolul al \\llca in condiiile in caic maieh dciapai alenstinismului aiuscsc in i calitate loc nc din timpul Impcnului n mn' 1 Daca doicam
sa lamin la nlimea unui discuis ist< i lo^rajic autentic ti china sa itfu^. aceasta pica us<aia ispita Astfel i Iu U nisteic in prelungnt i si ec ntmu ne i e irtn preetelente t ne u i c ontnbutic
dedic ii (atolieismului intic Lutlci si \dtaiie pnltj ptntiu lutor ele i sublimi cum singur o m irtuiisestt c mpc ncntclc on^malc bogia si i leoaica cat( lieisniului t/idcntin el n nu uit i el s i
pieei7e/e faiaami jacc ihuu asupia nuditii saU Meniune i este impoitmti si mei c ditiieveht ue pentiu itituelme i m r l i j lui Delume iu e ne t itolic fund si deschis di Ut Oului nu nelege
v irbind despre pic pn i i confesiune sii i eulteze ne ijunsunlc sui sil justifice shbieiunile Prin iceisti el ne piopune nu neijTii U dchberit un model ele eonduit i li eaie s ai eu\em s i mcelit im
In pref ia unui ilt volum mult mai recent mtmt i el i s<_ ima ele onginile evoluii doctrinele si piineipnle etice ile m nloi religii ile lumii- miiativ i ea nii gi nto irt pun telurile i
subiacente - istoncul nu e/it i s i i ie ihrme profesiune i de ereelmt i de ista data in imbi mta unui pioicct colectiv m n implu decit cel pe c ire l construise ele unul singur pun inaliza parilela
a celor dou i Reforme Lueiaiea [de fata] - i ivertizeaza ti cititorii - nu este un catalog plin cu cifre procentaje i hari ce se refera la marile religii teista deja lucran excelente de acest gen
342 PCTUI 1 FRICA
Pentru noi important a fost s prezentam publicului esena fieci ei religii $i a i punem n lumin bogia spirituala Cai tea noasti poate pun iu mat c fi compaiata cu o masa rotund
unde fiecai e se afl pe picioi de egalitate cu pai tenei n si Toi iau cin ntul fie ca i epi ezentani ai i chgiei la care adci fie ca specialiti calificai n acel domeniu Indifeient de poziia loi
ei ipropun religia cu nelegere nceicndsa transmit ceea ce ai e ea mai bun Asta nu duce la un ecumenism facil i\u acesta este scopul nosti u Viem n schimb s facilitam la ciedincion
din diferite religii ale lumii dialogul i capacitatea de a l asculta pe cellalt '8 Coni nuarea ns - o continuare n spirit, nu i n timp ntruct cuvintele care urmeaz au fost rostite nainte cu
12 ani ca proiectul de mai sus sa pnncla contur - este daca se poate spune astfel i mai elocventa, tradncl nu numai aceeai consecvena n promovarea dialogului mterconfesional dar Si
refuzul deja semnalat, al autorului de a i pune la adpost propria religie de judecile critice de exigenele de reformare sau de compro misunle necesare acestui dialog Sa-i clam aadar
nc o data cuvntul pentru a se explica el singur pe larg Nu ezit sa dedai ca astzi tiebuie sa fim cretini nainte de a fi catolici protestani sau oitodoci Pentru mine mtorul cretinismului
trece pun reuita fie i pariala a eciime mimului fr de care el nu i ia regsi credibilitatea Or principalele obstacole m fafa ecumenisrnului pai actualmente mai puin doctrinare ct
administraii e structurile osificndu se pe parcursul unui prea ndelun gat dnor hstc urgent ca n sensul celor indicate de [eonciliul de la] \atican II sa fie modificat raportul copleitor
dintre Roma i Biseuca uniicrsala" i decolonizate Bisericile locale Ceea ce nu se poate face dect prin acceptarea unui larg pluralism adnnnd duersitatea litiu ghulor a sensibilitilor
colectue a temperamentelor culturale i a funciilor ecleziastice dar n cadrul profesam aceluiai Creclo fundamental n aceasta schema de tip nou care propune unitatea n diversitate
fiecare Biserica ipastreazaper-sonahtatea organizarea liturghiile dar recunoate catohcitatea [adic universalitatea - n ns Al Fi Platon] i funciile ecleziastice ale celorlalte confesiuni
cretine unindu se cu ele n adunri conciliate pentru a mrturisi hiangbeha i a asigura asistena lumn De ce - ncheie istoricul - sa continuam sa refuzam aceasta pi opuner <?';' De cesa
nefiel-RlCA de fraii notri < De ce sa ne fie FRICA a ne ntlni eu ei in cadrul aceluiai conciliu' Sa mplinim acest gest de bunaioina Sfntul Duh ia face restul '
Cu\ ntul frica repetat de cloua ori in finalul lungului citat transcris mai sus are cum vom constata curnd o semnificaie mai adnca n economia operei lui Delumeau dect simpla figura de
stil pe care el o denota Pentru moment ns nu putem sa nu observam nc o data icmarcabila coerena peste am a unei atitudini pe care autorul a avut tria s o respecte claca putem spune
aa contre tents et marees Or fund una aclnc nrdcinata n caracter, aceasta consecvena se dezvluie cu att mai mult ca fund i una a operei, de vreme ce la Delumeau, mai mult, poate,
dect la confraii si, opera, convingerile i viaa apar i mai profund legate
ntre ele dect se ntmpla la sav antn lipsii ele inspiraia fecunclanta a credinelor religioase Statornicia cu care si-a promovat istoricul convm-geiile a fost dublata si n acelai timp ntrit
de perseverena pe caie Delumeau a pus o n slujba unui proiect istoriografie unitar att n fond ct Si n forma inaugurat prin volumele mai sus citate i continuat apoi fr ntrerupere pna
astzi Este nc o trstura care i particularizeaz activi tatea - a treia claca respectam schema ternara enunata mai sus - mentncl de aceea o analiza cu att mai atenta cu ct ea se
ntrupeaz i n prezentul volum
Urmrind, cum am vzut prin cartea din 1965 consacrata Reformei sa evidenieze originalitatea i opiunile majore ale protestantismului i prin continuarea ei rezervata catolicismului
inovaiile aduse de doctrina tndentina unei confesiuni ce trebuia grabnic reamenajata istoricul a mai ntrevzut tot atunci o cale susceptibila de a i se oferi cu un incontestabil profit spre
cercetare n momentul n care eram gata s ntreprind o oper istoriografica - constata el retrospectiv reconstituind mprejurrile n care a ajuns sa si conceap proiectul - aieam n icdere
un al doilea obiecii sa descopr r elanlentie teologie i aspiraiile colecii e pe scurt sa scot doctrina din unuersul doctorilor pentru a o lega de cel al credin cioilor i s arat ca e\ista
mereu n aceastaprmna o telaie recipioca-de obicei incontienta - ntre oferta i cerere " Modelele nu i lipseau talentatului istorie care putea valorifica aici cu folos pietroasele sugestii
coninute att n monografia pun cai e Lucien Febvre icstituise personali tatea fondatorului Reformei^ cit si n studiul prin care tot el analizase avatarurile sentimentului de dragoste pornind
de la Heptameionul Maigaretci de \avarra'3 Diferena - capitala ns - consta n faptul ca n timp ce naintaul sau i limitase investigaia la dou i cazun individuale neavnd cum proceda
altfel Delumeau avea toate condiiile cu metodele i concep tele istonei mentalitilor caie u lipsiser lui f-ebvre de a i extinde ancheta la ansamblul ntiegn societi pentru a verifica daca
ipoteza sa despre climatul care favonzase raspindnea doctrinei luterane ei i confmnata sui nu V/j se parca important i nou- scrie el contmuind i si rememora experiena - sa lrgesc la
mielul colecii ului per spcctn a pe care L debile o limitase la indiLidual Daca intr adeiar doctrina justificai n pun ci edma (car e nu era noua) s a raspindit att de amplu n secolul alX\ l
lea aceasta a lin ut fr ndoiala de mi]locul reioluionai de comunicai c reprezentat de tipar dai i de faptul ca i alii cunoteau teama de infet n pe caie o tria Luther ^ Oi toate indiciile
pe care le a putut culege cu prilejul acelui nceput evocat peste ani l au pus pe istoric m situaia de a se convinge ca societatea destina vest-europeana a trit m secolele X\ XVI cu spaima
continua a blestemului venic neexorcizata dup cum tot el avea s o constate dect foarte trziu dup mari eforturi i niciodat pe de a-ntregul Tema pe caie autorul a urmant-o struitor timp
de cteva decenii i pe care a explorat-o minuios de-a lungul mai multor cri i-a fost treptat sugerata tocmai de aceste constatri PCATUL M FRICA
Cele clintii piese coribistente la voluminosul dosai al fricii au fost adunate de Delumeau pe parcuisul documentam aflate la onginea di iii zajiei Kcnatent Studierea atenta a aspecteloi
definitorii ale fenomenului renascentist - pentru care l piegatisera ele altfel pnmele sale cercetri -i au prilejuit mai nti istoricului constatarea - radical diferita nu numai de clasica
interpretare marxista dar i de nchipuirea contemporanilor nii -ca departe de a se deosebi radical de medie\ahtate - aa cum cre7useia cei mai muli - Renaterea i era dimpotriv intim
asociata Daca s ai nltura- scria el pe buna dreptate - din crile de istone cei doi tei meni solidari - i solidar inexaci - de 'hi- Mediu- i de -Renatere nelegeiea penoadei caic se ntinde
de la Pihp cel hrumos pn la Hem ic al IV lea ne ai fi [sensibil] uurata Dmtr un singut condei s ai las deopaitt un lot ntreg de prejudeci Mai cu scama ne am descotorosi de ideea ca o
taietiud brutala a desprit un leac al ntunericului de o epoca a lumi nu ^ n al doilea rnd i ntr un contrast tot att de flagrant cu ideile comune despre aceasta epoca Delumeau s a simit
obligat sa sublinieze ceea ce dup opinia sa constituia particularitatea ei dominanta (i surprin zatoaie totodat pentru cei imaii a o privi clin unghiurile conven ionde) Renate)ea - observ
i el n acest sens - a lsat itacunloi urmtoare o imensa motenite [care] continua sa uimeasc pun nolena cuicnteloi contradictorii cai e s au mjruntat ha s a entuziasmai de Ji urnii sete
dai ne a lsat o extraordinara galerie de opei e oi ibile i nesntoase
l eon/uratpacea dai s a dezlnuit in nizboaie religioase A fost i suiis iuia delicatee i badaianic sfidai e i sobi letale ndiazneala i tenuie'
\idoma unui adolescent n caie se zbat eu ini eiunaic foie potni niee i caic nu i a cucent nc un echilibru Renaterea a fost mai mult ambi (toasa deet iczonabila mai mult strlucitoare
dceitpiofunda mai mult ncordata deet eficace ea a fost lanelate joc de contrarii explorare ardenta i cteodata cioi na unui ocean de nouti v M u presus ns de once ea i a aprut
autorului - caie a ie\emt ulterior cie nenumaiatt ori asupia acestei imagini'" - ca un timp al angoasei al marilor spume escatologice l temeiilor multiple si intense dominat de macabru i ti iu
ei sat de o sumedenie de nenoioan Tocmii acest \eisant neobinuit pentru o epoci ntre\ izut i pn i nunei sub un cer senin de lumim l i determinat pe Delumeau si consacie perioadei o a clon
i imestigme desfurata de ista data din perspectiv i mentilului colectiv \ascuta din ceicetaiea precedenta i din reflecia asupra datelor ei hrica n Occident (carte provocata i de o
experiena peisonala a autorului pe larg relatata chiar n preambul 3") i a adus istoricului francez nu doar deplina recunoa-teie tiinifica (neman orbind de succesul de public) la caie l
ndrepteau scrierile sale de pina atunci dar si posibilitatea ndelung ateptata i minuios gndita ele a reface pe traiectoria nc insuficient cunoscuta a tririlor religioase filtrate de
structuule universului mental liniile de fora ale culturii occidentale n conformitate cu modelul pe care ncepuse a i-1 construi Pentru a ine ns dreapta msura se cuvine spus ca Jean
Delumeau nu era nici aici complet lipsit de repere Cu mult naintea sa,
POsTI-VT^ }4 5
Geoiges Lefeb\re experimentase si el acelai tip de cercetare dar n legtura cu un episod caiactenstic climatului revoluionai din 1789 care nu fcuse pna in acel moment obiectul \reunui
interes deosebit sau al unor preocupri speciale39 n loc de a ui mau ns aidoma predece serului cristalizarea afectiva n jurul unui eveniment oaiecare discipolul a mers mult mai departe
preferind n spiritul experienei acumulate si al propriilor preocupri surprinderea diferitelor figun ale aceluiai senti ment ele a lungul unei epoci date Publicata n 1978 monografia
dedicata spaimelor colective - prima de o asemenea amploare n istoriografia europeana - a avut imediat parte de un ecou imens fiind tradusa n mai multe ari europene n S U A i
Japonia"*0 Inventarul tuturor temerilor si obsesiilor colective care au bntuit societatea occidentala n secolele XIII/ XIV XVIII l a condus pe Delumeau n buna tradiie a sociologiei istorice
ale crei lecii le asimilase perfect sa identifice doua paliere distincte de inaliza n cel dinti rezervat fricilor celor muli el s-a ocupat de multitudinea spaimelor permanente sau recurente
reale sau imaginare care si au pus cu putere amprenta asupra psihicului colectiv impnmncl conduitelor populare un radicalism manifestat n chipurile cele mai bizare i aberante cu putina
Cel ele al doilea palier unde au fost insenate spaimele savante sau cugetate trite i generalizate de elita ecleziastica a timpului la nivelul ntregii soeietii l a fcut pe autor sa se ntrebe claca
elementele sale de coninut nu trebuiau considerate fie ea un substitut teologie menit a raionaliza - pun numire explicare i organizare -nenumratele temeri i angeuse colective fie ca
expresia unei nposte violente clin parte i culturii savante care ameninata fund ele o civilizaie populara conserv atoare i pe trei sferturi mea pagina in credinele i manifestrile ei a crezut
de cuvimi sa o ncadreze si sa e> controleze pun intermediul unor frici superioare Concluzia sa este ca nutrind la ncepu tunle timpurilor modeme ment ihtate i unei ceti asediate
Bisericile apusene (catolica i protestanta) - devenite ntre timp i mari puteri - au fost pieclispuse nu numai sa i suporte pasiv spaimele ei sa le i propage printre cei din |ui asemeni cuiva c
ire - spune Delumeau - ivnd totul de pieidut nu \ ede in jur deet dumani Aa au ajuns ele sa dezvolte in acelai interval (secolele XIII XIV XVIII) o pastorala a fncu cu att mai eficienta n
aciunea ei cu et se grefa pe un sentiment general de culpa bihtate alimentat de nsi esena cretinismului Oamenii de altdat ai Biserici: - observ a autorul - acceptau ca o endena
necesitatea unei commgen i a unei practici religioase uniforme hi au unt ns nu numai sa inoculeze credina cretina ansamblului populaiei ci sa i adauge i o moi ala L enita de a di
eptul din mnastin O tentaii a att de ambiioasa nu putea aiea i reo ansa de succes deet daca era nsoita de ameninri la adresa celor leealcitiani sau ezitani sanciuni terestre desigui
dai i promisiunea infei nuluipenti-u toi refractam 4l Prelungire aproape organica a volumului precedent i n acelai timp nc o treapta a proiectului ele reconstituire a evoluiei tririlor
religioase, inaugurat de acesta, Pcatul i frica focalizeaz analiza tocmai pe aceast originala pedagogie, hrnita de 346
PCATUL SI FRICA
o noua 1 n acelai timp \eche spaima cea mai copleitoare dintre toate frica de sine de labilitatea unei naturi umane corupte de pcatul originar
Faia a intra n detaliile unei analize h care cititorul \a fi a\ut destul timp sa mediteze pna a nu ajunge aici nu putem totui sa nu remarcam din nou icmarcabila coerena a unei demonstraii
care asociaz parca si mai intim prezenta carte prologului ei din 1978 Care este pe scurt teza ei principala'
Autorul afirma ca n climatul de nesigurana general al secolului XIV dominat de un ir aproape nentrerupt de calamiti de impunerea atot-stapmtoare a macabrului i de generalizarea
unui profund pesimism hrnit ele doctrina cretina a dispreului faa de lume noiunea de pcat i aa centrala n cadrul religiei dominante a cptat o importana supra dimensionata
devenind una din preocuprile principale ale civilizaiei occidentale i angajnd ntreaga societate de la teologi la cei mai modeti rani "2 Accentul perpetuu i din ce n ce mai puternic pus
pe slbiciunea naturii umane i pe greeala care i condusese pe cei dinti oameni afara din Panclis nu a avut drept urmare numai reconfigurarea imaginii lui Dumnezeu clin ocrotitoare i
paterna n aceea a unui implacabil ]udecator n egala msura el a provocat prin supralicitarea culpei i o nevroza colectiva a v inovaiei explicata de Jean Delumeau din unghi psihiatric ca
dei uiia icligioasa i patologica a unui cietin cai e i focalizeaz mesajul asupia ei ocani pcatului i se t educe la un dispoziii de lupta mpotnia acestuia ^ Subiectul afectat de o
asemenea sfiere se simte literalmente asediat antrenat ntr o lupta inepuizabila mpotma lui nsui framntat de nencetate examene de contiina bntuit de obsesia irepresibila a morii el
nu \ecle alt mi]loc de a contracara ameninrile unei lumi impure i putrede clect ntr o escalada a mortificrilor Pastorala catolica i aceea protestanta din secolele XVI XVIII - care nu
trebuie interpretate ne pre\ ine autoiul doar clintr un unghi utilitar ca instrumente de gmernare ci i ca expresii ale spaimei ele care erau animai chiar cei ce le piopagau - nu au fcut dect sa
exacerbeze aceasta nev roza pna la dimensiunile unei supr culpabihzan generale moculnd o neversibil prin mijloacele care le au stat la nclemina psihicului colectiv Contiina v mov aa
a pcatului obsesii moitn i a Judecaii de Apoi convingerea ca lumea are un caracter efemei iar penitena este eterna au devenit stiuctun de lezistena ale mentalitii vest europene la
nceputurile modernitii evocndu i astfel dureroasa gestaie
Fr ndoiala ca o prezentare att ele simplificata a unei demonstraii m realitate mult mai complexa i mai nuanata dect a putut fi artata aici risca ntotdeauna sa scape din vedere multe
alte aspecte extrem de edificatoare Bunoar neobinuita erudiie a autorului care spre deosebire de I-tica in Occident a reuit sa mobilizeze n paginile de faa o documentaie nu numai
cantitativ impresionanta ci aproape i fr egal prin varietatea ei sau propensiunea sa mterdisciplinara vdita ca i n volumul precedent prin repetatele tentative de a asocia explicaiei
istorice concepte i metodologii conexe, provenite att din psihiatrie i psihologie, ct i din sociologie
Dup cum a observat unul clin - paradoxal - destul de putinii si lecenzenti Jean Delumeau ca toi istoricii autentici nu este omul ipotezelor ndrznee geniale sau nstrunice -" El este n
schimb un cercettor riguros care nu ezita sa convoace pentru fiecaie consideraie pe care o face un temeinic bagaj documentar O desfurare de forte ca aceea pe care o oglindete
prezentul volum nu putea ns n ciuda amplorn sale lua n calcul totul Cu siguianta ca interpretarea generala propusa aici de Delumeau apare credibil Este ea ns i completa' A formula
aceasta interogaie nu nseamn a reduce cu ceva meritele incontestabile ale crii Ea invita, doar la cteva (posibile) completri
n primul rnd trebuie spus ca vorbind despre propna-i investigaie autorul are perfecta dreptate sa o considere drept expresia en raccoiuci a unei posibile istorii totale a fiinei umane A ncet
ca - scrie el cu temei -ntr un [anumit] spaiu i pe o secicn cronologic date s faci istoria pcatului deci a imaginii de sine negatue nseamn sa te situezi n inima unui univers uman
nseamn s detaezi totodat un ansamblu de iclaii i de atitudini constitutne unei mentaliti colcctue nseamn sa redescoperi meditaia unei societi asupra libertii umane asupia i
wu i a morii asupia eecului i a laului nseamn sa dezihn concepia ci asupra raporturilor dmtie om i Dumnezeu i felul n cate i l reprezint pe acesta Deci n interiorul anumitor
limite nseamn sa ntrepnnzi n acelai timp o istone a lui Dumnezeu t o istorie a omuluf^ FI vede de asemenea corect faptul ca predispoziia teologilor i predicatorilor catolici i
protestani de a dramatiza mesajul Scripturii prin corelarea i mai strnsa a pietii cretine cu sentimentul vinoviei este urmai ea fireasca att a tradiionalei doctrine a dispreului faa de
lume ct i a ansamblului ele fenomene negative cunoscute sub numele de criza secolului XIV care au radicalizat sentimentul respectiv dndu-i o amploare nemaicunoscuta Pe ele alta paite
Delumeau este ct se poate de ndreptit sa atribuie remai cabila coerenta a acestui discurs de a lungul aproape a unei jumti ele mileniu - o coerena a pesimistului spune el - nrdcinrii
sale n mitul compensator al vrsteideaur sau al Paradisului terestru nerecuperabil altcumva elect pnntr-o graie selectiva (cai e i ia chema pe muli dat n ta alege pe puini ) Aceasta
afirmaie - constata autotul - acceptata odinioar de aproape toi teologii nu putea dect sa dea natere unei pastorale dramatice i sa ncline spic seientate ansamblul Bisencii niaa toare
*h Dup prerea noastr ns mai exista n privina aceluiai fenomen cel puin doua explicaii care n-ar trebui omise De ce sa nu vedem bunoar n dolonsmul excesiv al secolelor XIV
XVIII n generali zarea angoaselor colective i n supraculpabilizarea credincioilor expresiile ultime ale unui ndelungat proces de individualizare i reconfigurare a pietii pe criterii
exclusiv morale inaugurat cu trei veacun mai devreme n contextul a ceea ce s-a numit atunci reforma gregorian ' Dup cum au aratat-o nenumrate anchete recente sau ceva mai vechi
trecerea n jurul anului 1000, de la un tip de credina esenialmente participativ i gestual - al fcutului , nu al tritului -, redus la oficierea liturghiei i ndeplinirea 348
PCTUI SI FRIC\
riturilor consacrate la o spiritualitate de inspiraie monastica ale crei criterii de judecata nu mai erau aspectele formale ale cultului ci fenoarea si consecventa cu caie erau tianspuse n Mita
normele etite clei i\ ae din modelul cnstic i constituit un moment capital n evoluia Cretintii occidentale nu numai prin faptul ca a schimbat datele fundamentale ale credinei clar i
prin aceea ca a amorsat transformarea principiilor nsei care guvernaser pna atunci rapoitunle dintre instanele acestei lumi Unitatea organica (si ierarhica) a prilor componente ale
Universului cretin (temporal spnitual sacru profan natura cultura etc )-ngemnate mult timp ntr o relaie de consubstanialitate - a nceput astfel a fi dislocata de un proces din ce n ce mai
accentuat de distanai e (tiansmutat finalmente ntr o separaie ireversibila) care s a soldat printre altele si cu pierderea irevocabila a proximitii divinului care dominase de a lungul Evului
Mediu raportarea afectiva a credincioilor la transcendent Obsesia generalizata a pcatului permanena macabiului teama de moarte si mai presus ele orice senti mentul acut al vinoviei -
predominante cum a demonstrat aut de convingtor istoricul francez in mentalitile v est europene la nceputurile modernitii - nu pot fi oare la fel ele bine puse si pe seama insmquiani
iremediabile i fiinei umane neputinuoasi in i pi ev eni rapida dezvrajire \ lumii ' Ipoteza ar menta examinata eu Uit mai mult eu cit ea completeaz i celalalt \ersint al explicaiei istorice
restituit de Delumeau Vcest lucru a si fost de iltfel fcut - c eliept ca mti o miniera limin u i si imicah totodui - de unul elin temeinicii cunosc iton ai nou istorii si desigui ai
i fie
atempoiala de fapt -
nomenelc
sba da
mentul spaimei nu trebuia cumva coielat cu to ie componentei'
occident ile inclusiv cu iceea semnalai cte noi lata insa mai exact e ue sint cuvintele sile Deniei sul sena! al lui Ican Delumeau l conduce [pe lutoi j la aflai ta obiectului de slitdin fiica
[asezita ele el j la oniinca tutiitoi fcnonicncloi de la sftitul biitlui Mediu si din tpoeci modei na Rc'ioltelc [din ace ist i perioada] nu ai fi decit e\piesia unei nenozitati datoiate fnc u la fel
aciunea pcistcittoai c a ptttei iloi ai i ai ut tot fnca dicpt unic iezuit 4i fi fost [insa] pnjeiabil ea aceasta febra a fneilui piczenta la toate componentele societii occidentale sa (ic pusa in
legatu/a eu noua poziie maiginala a ci etinismului Riaul seculat se despnndc atunci de Biscnea putciea paie ca scap cleiului caie tezista laspindind /t ici multiple pnnti c ciedinciosi
tcologizind n nu ui a ticji figun eicticitl i lajitoaiea $i ci leul i amintind apiopieica /udeean de apoi "*
De \ieme ce tot ne aflam la capitolul temeiunloi conceptuale si metoclo lc>giee ale inchetei lui Delumeau nu putem s t nu observ im si raptul ca in poficl i imensului \olum ele martinii
convoc it pentru a pioba amploirea sociala a spaimeloi cai e bntuiau Occidentul si profunzimea sentimentului colectiv de v inovaie cei ce ies mereu n prim plan fund sistematic prov ocai
sa vorbeasc cei ale cror atitudini apar minuios consemnate si apoi analizate snt numai i numai membrii elitei Pasiunea nutrita de istoricul
frmcez pentru psihologie si psihiatrie ncrederea n diagnosticul acestora si - implicit - n posibilitatea de a l extiapola la datele realitii istorice" 1' l fac uneori pe Delumeau si scape clin
vedere faptul ca claca la nivelul tiinelor menionate noiunile de incontient sau de invariant psihic -centiale n opera sa - au fr ndoiala o certa validitate teoretica in istorie n schimb
existenta lor trebuie i demonstrata nu numai pur i simplu postulata ca un element susceptibil de a lamuri comportamentele geneiale Absena celorlalte voci din corul celor pui de autoi sa
vor beasca despre frica are probabil aceasta raiune Ea nu ne mpiedica totui sa ne ntrebam n ce msura au mprtit cu adevaiat acest sentiment si celelalte segmente sociale ' Ramnem
n aceasta pnv na cum se spune ut notic ft m''0
Daca istoricul francez i ar fi limitat curiozitatea doar la acest versant sumbru al mentalului european este foarte probabil ca ancheta sa ar fi rmas paiiala Consecvent ns proiectului iniial
ele a reconstitui paieursul sinuos al tranilor colective i a leface istoria sentimentului religios Je in Delumeau a continuat ceea ce ncepuse n 1978 dar de a ti data oeu pindu se de ispectul
pozitiv reconfoitant al inesijului cretin menit a l echilibra pe cel culpabihzator Astfel s au nscut la puin timp una de ceahlti A da nciederc i a ocioti precum si \1cuiiinsuc si icitaie^ cne
nchei iu piovizonu monumental i opei i miugui U i prin istoria spumelor i i pic itului Amneloua crile smt stnns legite intie ele (nu ntimplatoi au si ap mit 11 doi im distanta) cci n timp
ee prima eia inteiesiti ele latin i
secui
alalt
iinen
titorn ei mai mult decit un simplu capitol adugat ansamblului- [o c ute] eentiala ^ - urmaiea dezvoltare i si impoitanti erescncla clobinelita in practica lehgioasa de confesiunea anuala
obligatone a ciedinciosilor m fua parohului local obicei cue a maicii piofund Occidentul nu numii pi in suit i de reacii psihice pe cue le presupune i ci si pun iceea ci i ti insfoimat lutociitic
i nti o piaetic i necesu i investita eu o semnific itie mu idnc i deeit simpli lecunoitere a gieselu Lectui i in filigi m i cliseutsului eliboiit ele Bisenci clespie peniteni i a ingiduit iiitorului sa
ghiceasc dificultile consicleiabile presupuse ele actul m utuiisiiii In icelisi timp insa ea la ficut si constate i uimitouei pncepeie (mu mult ehiai subtilitate) cu cue membru cleiului iu tiut
nu doar sa cliseearna ntre faptele mutuiisite el isificndu le potrivit unei cazuistici complexe dai sa si neleag tieptat implicaiile psihologice ale actului confesional aeloptnd de la caz la
caz stiategnle cele mai adecvate Delumeau a evideniat astfel peicepia din ce in ce mai acuta a oameniloi Biseiicn faa de complexitatea erescncla a contiinei umane care leclama clin
partea lor alte abordau i atitudini
Inchiznd acest antier Istona paiadisului (compusa deocamdat clin doua panouri Gradina desfatank i O mie de ani defencue primul volum fund tradus i la noi) a inaugurat ns de
curncl un altul dedicat imaginarului societii occidentale n Evul Mediu i la nceputul ile mocler nitan Avem de a face, aadar, cu doua-proiecte aparent diferite Cu toate 3-) O
PCATUL I FRICA
acestea ele dialogheaz ca i precedentele v olume m mod intim fie i prin faptul ca evoca doua din structurile de baza ale oncaiui mental colectiv frica i f intasticul Cai tea de faa
[Gradina desftrilor n ns -Al FI Plafon]- ne pre\me m acest sens istoricul - continua un diurn lung i solitar nceput acum douzeci de ani nceput c Frica in Occident ci a continuat cu
Pcat i frica A da incieclere si a ocroti Mautunsire i iertare Simpla enumerare a accstoi titlunpune in lumina o logica interna [care rimine] m ciuda modelor neschimbata Vii am pi opus
mai intn sa aflu ce u speria pe naintaii notri occidentali Am cercetat apoi cum se apaiau de primejdiile venite din natura dinpartea oamenilor sau dinspre lumea de dincolo Nu mi mai
rrnmea - t iat intenia nou mele ntreprinderi - decit sa r einuu visele lor defel icire Este ceea ce L oi ncet ca sa fac in aceasta Istorie a paradisului 3 Exploram imaginilor i ideilor pe
care si le fceau oamenii despre trecutul ntrevzut ca un Paradis terestru (detailata in primul volet al acestui triptic Gradina desftailor deja citata) n urmeaz in aceasta succesiune
cercetarea imaginii lor despre viitor (ateptarea mpriei fericite de o mie de ani) i finalmente a speranei inti ofcncitc desaurita tfaia declin in lumina du ina a neii ctetme de ap( i
care dup cum s a observat pune punct in mod proMzonu nou investigaii dar ne clezv iluie i o laturi inedii a personalitii lui Delumeau iceei i unui monlist preocupat de i indici
semenilor si un posibil sens U existenei mtr un context tot mu sirac in repere sensul maiilor idei cieatoaie de vise Intt o epoca marcata de pi aburirea tisului socialist m jaa realitii
implacabile - constiti unul clin recenzenta celoi O mie de ani de fericire [Delumeiu] arata in ce msura credinele rmlenanstc au
ngduit oamenilor timp de secole sa supravieuiasc Lisind la o lume mai buna decit aceea in care triau [i dindu le] o sperana cate i a fcut sa uite de tragicul lor destin Astzi
pericolul nu Line de la cele citcia secte caic sub difer ie atatanm continua sa i mpart aceasta ateptare escatologica hi Line mai cunnd din opera de deeonstrucie ntreprinsa de
intelectualii occidentali ai secolului XX care i a pniat pe induui de onee reper Cci in ciuda Liselor sale puin nebune i a speranelor puin nuc milenansrnul in toate for melc sale ai
usesc aiantajul de a da un sens L ien i istoriei D ir ne im putea noi ntreba chca asemenea elun colective c ipabile de a foitifica sohdantiile apar astzi atit ele compro mise oamenii fund
pui in situaia nu numai de a caut temeiurile unei viei normale aici nu dincolo ci i de a se icomoda cu o cultura a diversitii datatoare pentru muli ele mgrijoian i spaime ce i ar putea
reaeluce totui laolalt ca substitut al mariloi idealuri pierelute Ce noi mijloace ar fi de g isit pentiu a reconstitui solidantaile de altad ia Interv ie vat de cunnd in legtura tocmii eu temerile
create in societatea moderna ele iceasta diversitate din ce in ce m 11 greu de stapimt Delumeau nu ezita sa declare Dup prerea mea nu are rost sa ne facem iluzii teama de celalalt va
subzista deoarece diferena ne ngrijoreaz mereu Demnitatea fiinei umane const tocmai in [aptitudinea] de a depi reaciile viscerale pentru a l nelege pe celalalt Este o cucerire care
trebuie mereu renceput >6
POSTI \\ 3? l
Opinia istoricului este mea o data edificUoare (i ci atare demna de consemnat) Ea ne arat ca aidoma oi ic u ui intelectual uitentic nici Jean Delume iu nu si a gmelit crile dmtr un unghi
exclusiv tiinific ci le i atribuit i un rost moral civ ic pe potrn a conv ngerilor sale profunde Este - dup i cum am spus o eleja - un remaicabil exemplu ele consens intre biografie i opera
la care nu trebuie sa ncetam a medita cu atit mai mult cu cit el pare > eleveni vai' elin ce m ce mai rar istazi
Alexandru Hor in Platan
Note
1 O mire parte din informaiile care au mgiduit ca acest text sa fie sens ne iu fost puse in mod amical la dispoziie eu bunvoina i dmtotdeauna de Doamna Cristiana Oghma Pavic creia n mulumim
i pe aceasta cale
2 line leton d histoire de Femand Braudel (Chateauvallon Journees Fernand Brauclel 18 19 et 20 oetobie 198->) Paris Arthaud FI immanon 1986 passim
3 Pentru toate cititele si comentri le care \or urma am folosit cu preeadeie ediii m limbi franceza i c irn (Le pechc et la peui La culpabihsation en Occident (XIII XVIII siccles P ins Fiyarcl 1983)
dar m anumite cazun i \ersiunei ei engleza (Sin and Hai The kmergence of a Western Ginit Cultute
\oik 1990) Trmitem icum l imbele o dit i pentru totde luna Pasajul d n text se gsete m Introducerea edi ci fnnceze h p 10
4 ]ean Delume iu Inc histoire du paradis T II \lille an* de bonheitr Paris F nuci 199-> p 428
exploriri smt m marea lor mapnt Ue foarte \echi datincl dm perioida interbelica Iui numai doui exemple Simic n Mehedini Cretinismul romane c Bucureti 1940 N lorga htona Bisericii romaneti i a nen
religioase a romanilor \ol III Bucureti 1932
6 Este titlul unui \olum colecii, cooidonit de Je in Delumeiu Histoire leeue du peuple chrelien 2 \ ol Toulouse Pn\ u 1979
~ P Alphindeiy Alphonse Dupront la Chretientc et l idee de croisade Le pitmieres aoisadts) 1 III Pus Alb n Michel 1954 19?9 (sistem itiziti si ec mpletita de Dupront iceisti in ihzi i se clitore izi totui
inceimumiie masuia primului autoi)
8 Alphonse Dupront Anthropo/ogic rehgieuse in hairc de Ihistoue T II \ouiclles approches sous la cliicction de Jieques Le Goff et Pierre Nora P ins Gilhmard 1974 pp 10^137
9 nfiinau n 1979 li Strasbourg de Maic Bloch si Lucien Febvre sub titlul de
Annales d histoire eeonomique et soeiile revista continua sa apar si astzi la cipatul mai multor modificri de titulitura ( Annales el histoire sociale in primii doi ani de rzboi si intie 1944 1945 Melanges d
histonc sociale intie 19421944 Ann iles Eeonomies Societes Civilis itions -din 1946 Annales Histoire Sciences soeiales - mccpind cu anii 90 ) si dup ce de a lungul timpului a schimbat mai multe comitete
de redacie Despre istoria revistei ; Paul Leuilhot Aux ongrnes des Annales d histoire eeonomique et sociale Contnbution a l htstonographte francaise m \lelanges en l honneur de hernand Braudel T II
Toulouse Privat 1973 pp 317324 332 PACVTUL SI FRICA
Lucicn Febuc Souicnus d nuc giande histouc Mate Bloch (t Strasbowg in iflcm Combat*pom IhMoiie 2 cdition Pins Aimind Colin 196-5 pp 391 408
10 Cf C Linglois ut Rclif>ion Hi*,t)in >cliqtcit<,c m Dictionnaiif, du, iciencu. hHtonquc Pibhe sous h dntction ele Andie Bmguicrc Pins PI F 1986 p -T"7 l si La \ontelk Hi tone Scus li direction dt Jicqucs Le Coff
Roger Chirtici ct J icques Rcv el Pins Ret? 1978 pp -488494
11 Piimelt c irti semn ie de lutoru citii iu im inabil subiecte clc istorie
la i ie des ccimpagnes dam, l Occident medici al drancc Anglcterrc kmpitc IX XV \icclcs) Paris Editions Mont ngnc 1962 idem Guerners et pa\sans VII XII vecie Premier essor de l economie curopecnne
Paris Gallimard 1973 Fmnvmutl U. Ro\ Ladurie Lepaysans du Langucdoc Paris SFVPEN 1966 Pierre Chiunu calc batimcnt cnquetc d histoire economisite CXI\ XIX siecles) PinsHagi Mouton 1971
12 V de exemplu in c izul primului lutor Watchand* et banquiers du Vlo\en Aic P ins PI F 19~>6 (tradus i de Nicol ie Ghimpeeanu i m limbi rom im subtitlul \etptst m si bancherii m biul Mediu Bucureti Ed
Meridiane 1994)
H La C( mptabilitc de l Au dela Le hommcs la moit et la religwn dans la icgidi d ALICII n a la fin du \lo\en Agc fi 1100 i 1480) Rome Eeole Fr inc lise de Rome 1980 Pom une economic de l institution
ccclesiale a la fin du \lo\eu Age Mehnges de l Fcole Fi ine u st de Rome Moven Age Temps Moderne s 1984
14 Chudio Ciir/7i La geographie de l au dela ct a sigrufication pendant le haut \1o\cn Am in Popdi e pac\i nclla citltina altoincdicialc Settimane di Mudio dcl Ceni ) italiano di tudi sull alto \kdioei T 29 Spoltto
1983 Jaeques Le t ff \aissancc du Purgatonc P ins Gilhmird 1982 ( si ediii m limbi i mini \astuca Purgatoriului vel III Cu\ mt nainte pentru ediii lomineisea de Jicques Le Gr ff Inducie piefai i note de M
iri i Carpm Bucuiesti Ed Meridiane 199->>
15 I-imeisRipp Rcflexions MU la ichgion populau c an VJ ^cnAgc m La Rchgion p(pulairc Appioches histonqucs sous la dntttion de Bernard Plongeren Paris Beiuchesne 19 76 E Dehruelle La
Piee populai)e au \loyen Ai,e Toi mo 19^5 Itin CI iude Schmitt Rehgi n populaue et cnltute folklonque
Anmles Eecncmies Se cietes Ci\ ilis Uie ns 1 51 19"~6 idem Le Saint leinci Gnincfort^uen seni denfantsdcpni le XIII icclc Pans FI imm inon 19^9 Andie \iuche7 La i ciclon populam dai la t-nmcc
metidunalc an \I\ micele in idem Reli^ion et societc dai l Occident medieial lonno 1)80 id LcsLaic au \Io\en Age Piatiqncs ct c\pe icncc itligicuscs P ins Ediie ns du C ei t 198^
de iltfe
jl unui impoitint c ipitol (e ire n ne c i lutoii pe Andie \ luchez Jicques Chiffoleau Gene\ie\e Hisenhohi si Miehel iot) clin \ olumul Lhhtoin medici ale cn J-iancc Bilan ct pcispccnics Pitfice de Ceorges Dub\ Textes reunis pir
Miehel Bal ud Pins Fditions clu Seuil 1991
PP i T i r->
17 C Linglois loc cit p -580 (i wpia n 9)
18 Jieques Le Goff Rin Claude Sehmitt Inc parole nouicllc m Hutoitc iccuc du pcuplc chretien T I Sous h dntttion de lean Delumeau Toulouse Pn\ U 19~9 pp 2?7 280 faeques Le Goff Le
temps de l exemplum (XIII micele) si Rcalitcs sociale^ ct codes ideologiquc^ an debut du XIII nccle un
exemplu/n de Jacqiie* de Vitry sur Iu, toui nou, ambele publicate m idem Lirnaginaire mcdieial Essav, Paris Gallimard 198^ (i si ediia m limba romana Imaginnd medieval hseun Tradueere s.i note de Marina Radulescu
Bucureti Ed Meridiane 199D
POSTI AT\ 3 > 3
19 Pnnn n \ i fi pubheiti in dou i \olume h Puis h editui i De Broecaid in 19-T 19-i9 i ir cei de i dou i m 1962
20 Ptntiu elitele biogi ifiee ale istoricului i Ie in M ine Bizieie Piene \rv ssieie His/onc ct hutoncns Antiqutte \1o)cn \L,C l lance modeme ct contcinpoiainc Pins Hachette 199^) si ho s Wbo' hrancc 1919 1990
Infoimaii sunure se ^isese i m Postfaa semnul de Modest Mor mu la [e m Delumeiu hnca m Occident (secolele XIV X\m> O cetate asediata ^o\ II Bucureti Fd Mencliine 1986 p 423 sqq
21 lin listi loi completa Vie economiquc et sociale de Rome dans la seconde moiticduXVl siecle 2 voi Pins De Broccircl 1957 19?9 L Alun de Rome Pins S E V P E N 1962 I\aissance et affitmation de la Reforme Paris
PUF 1965 C2e c edition Arthaud coli -Le Grandes Cnihsations 1973 Ed de Poche 1984) Le Cathohcume entie Luthei et Voltaire, Paris PUF coli
Nouvelle Cho 1971 (4cm edition 1987) La Citihsation de la Renaissance 2enc edition Pins Arthaud 1973 d i ediii m limba romana Cnilizajia Renaterii \ol III Tnducere de Din Chehru Bucureti Ed Meniune 1995) L Italie de
Botticelh a Bonapartc Pans A Colin 1974 (reeditai sub titlul L Italie de la Renaissance au\ Liumeres P iris 1990) Rome au XVI siecle P ins Hachette 1976 (eoll Plunel 1994) La Mort des pays de cocagnc Paris Pubhcations de h
Sorbonne 1976 Le Chnstiamsme ia t l mounr? P iris Hiehette 1977 (eoll Pluriel 1978) La Peur en Occident fXf\ X\III sicclcs) Lne cite assiegec Pans Fiv ud 1978 (eoll Plunel 1979 i si versiunea rommeasea in dou i volume
supta n 19) Histoitc iccue du pcuple chretien (sous li chreetion de Jein Delumeau) 2 voi Toulouse Privit 1979 C/n chcmtn d histotte chretiente et chnstiarusme Pins Fivard 1981 LePeche etlapcui La cnlpabihsation en Occident
(XIII XVIII siccles) Paris Favard 1983 Le ca* Luther Puis Desclee de Brouwer 1983 Ce que iccrois Paris Grasset 198? La Premiere comumon Quatte sieclcs d bi^toirc XVI XX siccles P ins Desclee ele Biouwer 1987 Le
Vlalheur des temps Histoite des fleaux ct des calamites en hrancc (sous li chreetion de Jean Delumeau et Yves Lequm) P iris Lirousse 1987 Rassuter et protegci Le sentiment de secunte dans l Occident d autrefois Piris Fayud
1989 Histonc des per es et de /a/>atermte(sous h dntetion de Jean Delumeau et D miel Roche) Paris Larousst 1990 LAicu et Ic pardon Le difficultes de la confession (XIII XVIII siedesj Puis Favaid 1991 Inc histon e du paradis
T I Le fardin des dehees Pins Fiv ud 1992 Cieum si m limba tomina Gradina desftrilor O istorie a paradisului Tradueeie din fi mcezi de Horaiu Pepine Bucureti Ed Humamtas 1997) Le Fait rcligieu\(^o^ la direetion de
Jean Delumeau) Pins Fayard 1993 (tradusa de asemene i i la noi Religiile lumii Bucuiesti Ed Humamtas 1996) Ine histoire du paradis T II \iilleansdcbonhetii Pn s Fayard 1995
22 Cf Modest Morariu loc cit p 425
23 supra n 20
24 Cf Jean Delumeau Preface Lnitmeraire de l histoire a l enseignernent ( m Jean Delumeau a\ee la eollaborition de Gtntvicve Baudet Drillat Stephame Jansstn Peigne et Catherme Drogman Ln chemin d histoire
chtetiente et chnstiamsation Paris Fayaid 1981 p l Un fragment din confesiunea lui Delumeau apare si m Guy Bouide Herve Martin Le ecoleshistonques Paris Editions du Seuil 1983 p 322
25 Aiantptopos L histoire et Ihomme teligieux pai Alain Cibautous m Homo Religiosus Autour de Jean Delumeau Paris Fiyard 1997
26 Cf Cin itineraire loc cit pp l 2
27 Idem p 2 35n
PCATUL I FRICA
28 Religiile lumii p 5 (Prefaa)
29 Autorul se refera am la cteva clin demersurile menite a facilita trecerea treptata li o unitate conciliar propusa n 19~5 clc Adunarea consiliului ecumenic l Bisericilor desfurata in capitala Kem ei
Nairobi
30 Cf Ln itmeianc loc cit pp 9 10
31 Idem p 2
32 Lucien Fetnre l n destin Martin Luther Paris 1928
33 Idem Antoni de lHeptameron Amoui sacte amoiu profane Paris 1953
34 Cf Ln ttincraite loc cit p 2
35 Civilizaia Renaterii \ ol I p 9
36 Idem voi II pp 213 214
37 Delumeau fice acest lucru chiar n paginile carpi de faa asociind contra cliculor epocii (repertonate n citatul din text) i aspectul lor macabru insuficient luat in seama n celalalt volum Epoca
numit "Renatere"- scrie el - ne apare deci ca o asociere de puternice puseuri de via i de cdden n moarte de proiecte progrese i de srbtori dar i de dezamgm i morbi dilate Voina de a merge
mai departe i sentimentul eecului au existat atunci in strnsd legtura (cf Le pecbe et la peur p 337)
38 Cf f-nca n Occident voi I p 45 sqq (Introducei e Istoricul n cutarea fricii)
39 Georges Lefebvre La Grande Peur Paris Albm Michel 1935
40 Apud Modest Moranu loc cit p 426
41 Cf Ln itmeraiie loc cit p 7
42 Le pecbe et la peitt p 277
43 Idem p 2
44 Robert Bonnaud Histoire et histonens depins 1968 Le tnompbc et Ies nnpasses Paris Editions Kime 1997 pp 119 123
45 Sin and Ftai p 3
46 Idem p 282
47 Am reluit termenul folosit de Marcel Gauchet (al cai ui adevrat autor este de fapt Max Weber) m Le desene h ante men t du monde line histoire pohtique dcla religion Paris Gallimard 1985 (i s.i ediia
in limba romana Dezvranrea lumii O istone politic a religiei Tnducere i postfaa de Vasile Tonoiu Bucuiesn Ed tiinifica 1995)
48 Francois Dosse L histoire en miettes Des Annales ala nonielle histoire Paris Editions La Decouverte 1987 p 206
49 V m acest sens consideraiile sale din Le peche et la peur p 331
50 Acee is.i obiecie este formulata e drept in termeni voalai si de Domimque Juha m studiul La religion Histoire rehgieuse din haite de l histoire T II pp 1-42 147 (i i supra n 7)
51 Rassurer et ptoteger Le sentiment de securile dans l Occident d autrefois Paris Favarcl 1989 L Ai eu et le pa t don Le difficultes de la confession (XIII XVIII siecles) Paris Favard 1991U ji
supra n 20)
52 Nicole Lamartin in Annales Economies Societes Civilisations 46cmt annee n 6 1991 pp 1299 1300
53 Jean Delumciu Introducere la Gradina desftrilor O istone a paradisului p 5 ( s.i supra n 20)
54 Ibidem
55 Jean Michel Sallman in Rev ue d histoire moderne et contemporame T 43 n 3 juillet septembre 1996 pp 531 533
56 Cf Le Figaro Magazine" le 7 jum 1997 pp 38 40
CUPRINS
PARTEA A TREIA
PASTORALA FRICII Pe teren catolic
11. Difuzarea unei pastorale
De la convingere la tactica Documentele
12. Chibzuii bine"
Pregtirile pentru moarte Predici i cntan
13. Supliciile lumii celeilalte
Infernul
Puigatoriul infern temporar
Catie mfemalizaie
Infernul piovizonu in secolele XVII i XVIII
14. Un Dumnezeu cu ochi de linx"
Judecata sau rzbunai e Limitele buntii div ine
15-Pcat i pcate
Pcat de moarte i pcat \ enial Clasificarea pacateloi A\ ania
Csnicia stare periculoasa Necuraia
16. Modelul ascetic
Nimic nu i place lui Dumnezeu mai mult dect un trup lipsit de \ laga Refuzul distiacnlor
17. Dificultatea mrturisirii obligatorii
Confesiunile sacrilege
Confesiuni sacrilege i comuniuni nedemne
18. Pastorala catolic: ncercare de cuantificare
59
70 70
75
92 103
116 121 124 127 133
146 156
165 178
185 Pe teren protestant
19- Eti un cuvnt nprasnic, venicie!"
Iiebuie oaie sa inspnam frica11 Teologie i pedagogie
20. Puncte comune n pastoralele protestant i catolic
Insistena asupra morii
Celelalte sfritun ele pe urm i contempus mundi
21. Escatologia i predestinarea
Scadene apropiate Senul arbitru i eleciunea Frica de damnare
Concluzie
Note
Postfa
213 221
235 251 261
277 281 335
ia PI L R AI
au a pa i ut
1 Adnan Mauno - Pentiu Euiopa Integiatea Romniei
Aspecte ideologice i culturale
2 Le\ estov - Noaptea din gmdina Ghetsimani
3 Matei Calmescu - \tata i opmiile lut Zachatias Lichtei
4 Baibey dAurevilly- Dand^smul
5 Henri Bergson - Gndirea i micarea
6 LIMU Antonesei - furnal din ann ciumei 1987 1989 l Stehan Blanescu Ion Solacolu - Inconsistena miturilor
Cazul Micm legionare
8 Maicel Mauss Henri Hubert - Teoi-ia geneiala a magiei
9 P >ul Valeiy - Criza spiritului i alte eseuri
10 Vngil Nemoianu - Micro At monta
11 Vladimn Tismaneanu - Balul mascat
12 Ignaiu de Loyola - Exeicin spirituale
1^ * _ Testamentum Domini (ediie bilmg\a)
14 Adu in Marino - Politica i cultur
15 Geoiges Duby - Anul 1000
16 \asile Gogea - Fiagmente sltate f 1975 1989)
17 Paul E\dokimov - Rugciunea n Biscnca de Razant
18 Hem i Beigson - Materie i memorie
19 loMf Sa\ a - Radiogiafu muzicale 6SeiateT\'
20 Gabnel Anclieescu - Naionaliti antinaionahti
O polemic n publicistica romneasca
21 Stehan Tanase - Reioluia ca eec
22 Nikolai Beidiaev - Sensul istonei
2 Hancoise Thom - Sfritunle comunismului
24 Jean Baudnllaid - tiategnle fatale
25 Paul Ricoeui J L Manon a - Fenomenologie i teologie
26 Thieiiy de Montbnal - Memona timpului pi ezent
27 h\agne Ponticul - Tiatatulptactic Gnosticul
28 <\nbelm de Canteibuiv - De ce s a fcut Dumnezeu om'
29 Alexandiu Paleologu - Despie luctunle cu adeiarat impottantt
30 Adam Michnik - Scrisori din nchisoare i alte eseuri
31 Li\m Antonesei - O pt ostie a lui Platon
Intelectualii $i politica
32 MnceaCaip- Vocea Amencn n Romnia (1969 1978j
3^ Maicel Mauss, Henn Hubert - Eseu despie natura i funcia sacrificiului
34 Nicolae Bieban - Riscul n cultuid
35 losif Sa\ a - Imitaii Eutherpei 8 Setate TV
36 A Van Gennep - Foi marea legendelor
y Claude Kainoouh - Dumanii notri cei iubii
Mici cronici din Europa Rsritean i de pnn alte pri
38 Cristian Badih (ecl ) - Ehadiana
39 loan Buduca - i a fost sear i a fost diminea O Piei re Hadot - Ce este filozofia antic' Leon Wieheltiei - mpotnia identitii * ' * - Apocalip^a lui Paiel M.ucel Mauss - Eseu clc\pic
cli hugemu Safu-Romano - Aihctipiin /undici Gu\ Scaipetta - Elogiu i.o\mopoliti\mnhii Din Pa\el - Cmc ce i de ce' Vladimir JankeleMtch - Iertaiea
PLURAL M
1 Emile Durkheim - Formele elementare ale neii religioase
2 Ai nold Van Gennep - Riturile de trecere
3 Carlo Ginzburg - Istorie nocturn
4 Michel de Ceiteau - Fabula mistica
5 G W Leibniz - Eseun de teodicee
6 J Martin Velasco - Introduc e n fenomenologia religiei
I '** - Marele Inchizitor Dostoievski - lectut i teologice
8 Ra\mond Trousson - Istona gndini libere
9 Marc Bloch - Regn taumatuigt
10 Hlostrat - Viaa lui Apollomos din T\ana
II Diogenes Laeitios - Despre neile i doctrinele filosofilor
12 tefan Afloroaei - Cum este posibila filosofia n estul Europei
13 Gail Kligman - Nunta moitului
It Jean Delumeau - Pcatul i frica (Voi 1) 15 Jean Delumeau - Pcatul i frica (Voi II)
n pregtii e
Ciceio - De dumatione
Adiiana Babei - Despre annei liteic
Paul Zumthoi - Babei sau nedesatiiiiea
Jacques Deuida - Fantomele lui Vlai\
Mihail Psellos - Cionogiajia Un Leac de istotie bizantine
Bun de tipar februarie 1998 Aprut 1998
Editura Pohrom B-dul Copou nr 3 P O Box 266
6600 lai Tel & Fax (032) 214100 (032) 214111
(032)217440 (difuzare) E-mail pohrom@mail cccis re
Tiparul executat la Pohrom S A 6600 Iai
Kist mai multe moduri la fel de valabile unele ca i altele- de ce s ar dude'' de a conduce istoriografia mentalitilor
Calea Chiinului nr 32 Tel (032) 230323 , Fax (032) 230485
Calea aleas aici a a de a pune n lumin amploarea cptata ncepnd de la elite de scursul ameninm i al fncii De ce i cum a devenit el credibil? \spunsul m s-a prut a
consta ntr-o coinciden care ar fi putut s nu se oduc ntre o predicarepesimist ce i lrgea rapid audiena i o sene
nenorociri colective de mn dimensiuni care s-au abtut asupra cidentahlor de la Ciuma neagrpn la sfritul rzboaielor religioase edicatom preau a avea dreptate s
spun c omul e vinovat i s 'une pedepse att pe lumea asta ct i pe lumea de dincolo Ehberareade nenmnle care apsau asupra vieii cotidiene a dus ncepnd cu
olul XVIII la interogaii asupra temeiului acestei pastorale in fora lucrunlor ea apus n joc aspecte tactice i a utilizat iretlicuri re impresionau auditonul Dar fondul
problemei a fost mult mai senos Frica n Occident noi am insistat deja asupra fncn elitelor Aceasta da eia anchetei pe care o nchei n prezent Uneon celor mai sfini le a fost
'mai tarefncdeei nii Moartea celor cucernici n a fost ntotdeauna oar Augustmismul pe care trebuie s l evocm nc o dat nu putea cit s dea natere spaimelor att
ale clencilor ct i ale enonailor (sau 'puin ale celor mai motivai dintre ei) n once caz rezultatul a fost o ^dicare care i orbea mai mult de patimile Mntuitorului dect de
ierea ' n mai mult de pcat dccit de iertare mai mult de Judector cit de Tat mai mult de infern dect de paradis - (Jean Delumeau)
>fesor la College de France in cadrul Catedrei de istorie a mentalitilor gioase Jean Delumeau (n 1923) a publicat pina acum peste 20 de lucrri a or valoare i a gsit recunoaterea n
numeroasele titluri premii i distincii mite de autor Fste laureat al Academiei de tiine morale i politice i mbru al Institutului (Academie des Inscnptions et Belles Lettres) In limba nana
au aprut urmtoarele traduceri din opera sa Fnca m Occident cotele Xl\ XVIII) Cuihzaia Renateni Grdina desftrilor i volumul ectiv Rehgiilelumn
EDITURA POLIROM ISBN 973-683-031-4 ISBN 973-683-042-X

0 Jean Delumeau
s
<
8~
s ><
l
ao
3*
rt
U
T-H

. VH
C/}o
0$
U >C3 PH
p rt
<u
rH
G

*V
Qc
03 <U *i
voi II

Pcatul i frica
Culpabilitatea n Occident secolele XIII-XVIII

amn: unul folos, iar cellalt pagub. Cine tie cauzele pentru care Cerul l urte pe cel rzboinic? Si neleptul j-euete cu greu s explice
aceasta.
Dao ceresc nu lupt, dar tie s nving El nu vorbete, dar tie s rspund El vine de la sine El este linitit i tie s conduc (lucrurile) Plasa naturii
este rar, dar nimic nu trece prin ea
Capitolul 74
Dac poporul nu se teme de moarte, ce rost mai are s-1 ameninm cu moartea 9 Cine silete oameni s se team de moarte i socoate c aceast
ocupaie este distractiv, pe acela l voi prinde i-1 voi nimici Cine ndrznete s acio nc/c astfel 9
De ucis, ucide-ntotdeauna cel nsrcinat cu uciderea, a ucide-n locul celui nsrcinat cu uciderea, nseamn s ciopleti n locul marelui tmplar (dao)
Cel care, lund locul marelui meter, taie (cu toporul) i va rni mna
Capitolul 75
Poporul flmnzete, deoarece crmuirea i ia dri prea mn Iat de ce flmnzete (poporul) Este greu s guvernezi poporul atunci cnd crmuirea este
prea activ Iat de ce este greu s guvernezi Poporul moare uor, pentru c nzuina lui spre via este prea puternic Iat de ce moare uor Cel care
nu-i precupeete viaa, i preuiete prin aceasta viaa
Capitolul 76
La natere omul este delicat i slab, iar dup moarte, tare i puternic Toate fiinele i plantele sunt delicate i slabe atunci cnd se nasc, iar cnd pier
sunt tari i puternice Ceea ce este tare i puternic este ceea ce piere, iar ceea ce este delicat i slab este ceea ce ncepe s triasc De aceea o
66
oaste puternic nu nvinge, ci (piere) asemenea unui copac puternic. Ceea ce este tare i puternic nu are avantajul pe care-1 are ceea ce este delicat i
slab.
Capitolul 77
Firescul dao amintete de ncordarea arcului Cnd partea lui de sus se las n jos, partea de jos se ridic Ea nltur pnsosul i-1 d celui care are
nevoie Firescul dao ia de la cei bogai i d celor sraci ceea ce li s-a luat Dao omenesc ns, (acioneaz) dimpotriv El ia de la cei sraci i d cele
luate celor bogai Cine poate s le dea celorlali tot ce prisosete9
Acest lucru l pot face numai cei care urmeaz calea lui dao De aceea, omul nelept face i nu se folosete de ceea ce a fcut, svrete fapte mree i
nu se glorific El este nobil, pentru c nu arc pasiuni
Capitolul 78
Apa este cea mai moale i cea mai slab fiin din lume, dar ea este de nenvins n nfrngerea a ceea ce este solid i puternic, i nimic pe lume nu este
de seama ei
Cei slabi i nving pe cei puternici, iar ceea ce este moale nvinge ceea ce este tare Acest lucru l tiu toi, dar oamenii no-1 pot nfptui De aceea, omul
nelept spune ce-1 care a luat asupr-i s njoseasc ara devine domnitor i cine a luat asupr-i s nenoroceasc ara devine stpmtor
Cuvintele adevrate seamn cu contrariul lor
Capitolul 79
Dup potolirea unei mari rscoale, vor rmne neaprat urmri Cum putem numi aceasta un bine 9 De aceea, neleptul le face (ntotdeauna) bine
oamenilor i nu cere de la ei ceea ce le-a dat Cei buni tind spre nelegere, iar cei ri
67 AceaMA cil te i fost tditui cu spii)inul
Fundaiei pentiu o Societate Destini
l Ministeuilui Fi ince? l Aficenloi hxteme
si i! Ambisidti li intci m Re mim i
Contubuii tiaduc itonloi
Liviu Papuc - Capitolele 11 14
Mihai Ungurean - Capitolele l -> 21 i Concluzia
Je in Delumeau Lepecbe et lapeui
La culpabihsation en Occident (XIII XVIII siecles) Libranie Artheme Fayard 1983
by POLIROM Co SA Iai 1998 pentru prezeni tiaduceie m limba romana
Edituri POLIROM
B<lul Copou nr 3 PO Box 266 6600 Iai
Tel & Fax (032) 214100 (032)214111
(032) 217440 (distubuie)
Descneiea CIP a Bibliotecii Naionale DtLLMEAU JtAN
Pcatul i fi ica Culpabiltzaica in Occident
f secolele XIII X\ IU) Jean Delumeau tiaduceie de Ingncl Ilmca Coia Chin ic (Noi I)
Liviu Papuc si Mihai Unguiean (Voi II) Iai Polnom 1998 2\ol 21 cm - (Pluial M)
Tit ong (fi) Le peche et la peur La culpabilisation en Occident (XIII X\III veclet)
ISBN 973 683 031 * (\ol I si II)
Voi II - 1998 360 p ISBN 973 683 0-42 X
I Papuc LIMU (tiad)
II Unguiem Mihai (trad )
Cip 241 4 241 ?3
Pnnted m