Autostrada este format pe fiecare sens din cte dou benzi de circulaie i cte

o band de urgen, sensurile fiind separate de un spaiu despritor central.

Toate interseciile autostrzii A1 sunt denivelate. Cum ruta traverseaz o zon
montan i de coast foarte accidentat, traseul terminat n august 2011 are 361
de poduri, viaducte, tuneluri i alte structuri similare, inclusiv cele mai lungi dou
tuneluri din Croaia i dou poduri de peste 200 m. Exist 33 de ieiri i 26 de
spaii de servicii de-a lungul drumului.[7] Cum autostrada este una cu plat, pe
baza unui sistem de tichete i a clasificrii vehiculelor n Croaia, la fiecare ieire
exist un spaiu pentru plat.[8]
Se fceau planuri pentru o autostrad ntre Zagreb i Split nc de la nceputul
anilor 1970, i a fost demarat un credit public pentru a strnge bani pentru
construcie. Din cauza frmntrilor din Croaia(en) i Iugoslavia, ns,
construcia ei a fost etichetat drept proiect naionalist i a fost anulat n 1971
de guvernul federal iugoslav.[9] Dup declaraia de independen a Croaiei din
1991 i dup Rzboiul Croat de Independen, s-au reluat eforturile de a construi
autostrada n anul 2000.[10] Segmentul ZagrebSplit a fost terminat n 2005,[11] n
timp ce primele seciuni dintre Split i Dubrovnik s-au deschis n 2007 i
2008.[12][13] Costurile de construcie s-au ridicat pn nprezent la 3 miliarde de
euro.[14] Cifra include fondurile aprobate pentru construcia ce urma s fie
terminat n 2013.[15] Pe de alt parte, suma nu include costurile de construcie
legate de segmentul LukoBosiljevo 2 ntruct acea seciune a fost finanat ca
parte a proiectului autostrzii RijekaZagreb prin Autocesta RijekaZagreb(en),
operatorul actual al acelui sector.[16] Restul autostrzii A1, adic seciunile de la
sud de ieirea Bosiljevo 2 sunt operate de compania Hrvatske
autoceste(en).[17][18]