Grigore Alexandrescu

Nebunia i amorul

n nite fabule un poet scrie

C Nebunia i pruncu-Amor
Se jucau singuri pe o cmpie,
n primvara vieii lor.

tii c copiii cu nlesnire

Gsesc sujeturi de neunire;
Ei dar odat se glcevir
Pentru o floare ce ntlnir.

Striga Amorul n gura mare;

Cealalt, ns, minut cumplit!
l izbi-ndat att de tare,
Ct de lumin ea l-a lipsit.

Adnc copilul simi durere,

Rmnnd astfel fr vedere.
Trista lui mum jalb pornete
L-al su printe, stpn ceresc:

Va rzbunare, se tnguiete;
Cu ea toi zeii comptimesc.
Mars i Apolon, mai c-osebire,
Arat mumei a lor mhnire.

S-adun sfatul cel fr moarte

i hotrr n obtea lor
Ca Nebunia n veci s poarte,
S crmuiasc pe orbu-Amor.

Aceast dreapt, grea osndire.

Din ziua aceea lu-mplinire;
Din ziua aceea sunt mpreun,
i Nebunia-l ine de mn.