O toamn hoa

- Afar-i frig i toamna asta hoa

i-a pus fular, cciul i cojoc

Lsndu-m cu pana n prefa

i fr combustibil pentru foc,

Dar nu-i nimic, ne vom ntinde-n grab

Pe blnuri de hermin,-n emineu

Vom pune-un strop de elixir la treab

i altul am s-l sorb din decolteu

S ard snii mici la fel ca jarul,

Iar eu s-i gust ca pe un fruct oprit,

Tu s m-ndemni s umplu iar paharul

i lumii s i dm de povestit.

- S-or spune-apoi i vrute, i nevrute,

Nimic real, nimic adevrat,

N-ar ndrzni nici luna s-mi srute

Fragilul trup. Ce inocent pcat

Te-ar ispiti s te cufunzi n bezna

Acestor crlioni... S-ar rzvrti

Dantelele pe sni, subire glezna

Te-ar invita s-i prinzi bijuterii.

Pe blnuri moi e-att de dulce vinul

i-att de cald toamna-nct a vrea

S-i mai gustm deliciul i pelinul,

Mi-ajunge doar s fii povestea mea.