TEST 1

1. Manifestari ale inflamatiei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale.

-Inflamatia: boala parodontala in forma sa distructiva progresiva =96% din formele clinice de afectare a
parodontiului marginal
Semnele principale de inflamatie sunt -modificari de culoare, de aspect si consistenta ale gingiei si
volumetrice, prin resorbtie verticala la nivelul oaselor alveolare
-cresteri de volum ale gingiei sau tumefactiile gingivale definesc dpdv clinic: hipertofie (cresterea prin edem a
volumului gingiei)sau hiperplazie (cresterea de volum prin inmultirea si nr sporit de celule si fibre)

2. Manifestari ale degenerescentei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale.

-Degenerescenta: in prezenta semnelor manifeste de inflamatie=> fenomene degenerative caracterizate prin :
-reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale: retractia gingivala si atrofia osoasa orizontala sunt
rezultatul fenomenelor inflamatorii dar si de involutie precoce sau fiziologica de varsta, ale parodontiului
marginal

3. Elemente principale de diagnostic in gingivite: manifestari clinice

- gingivitele prezinta cea mai mare prevalenta si incidenta in clinica bolilor parodontiului marginal
- principalele semne clinice sunt sangerarea produsa cu usurinta in numeroase circumstante: periaj, masticatie,
suctiune voluntara sau chiar spontan; modificari de culoare, de aspect; pierderea texturii de gravura punctate,
modificarea consistentei , modificari de volum
- unii pacienti acuza senzatii de prurit, usturime gingivala sau chiar usoare dureri, mai frecvent la periaj, uneori in
cursul masticatiei si foarte rar dureri aparute in mod spontan

4. Elemente principale de diagnostic in gingivite: manifestari radiologice

- in mod obisnuit starea de gingivita nu se insoteste de modificari radiologice asa incat creasta marginala a osului
alveolar se situeaza la o distanta considerata normal de 2-3 mm de jonc smalt- cement
- uneori insa asa cum am constatat din practica personala la gg hiperplazice care au o evolutie mai lunga de luni
de zile pot aparea fenomene de demineralizare a limbusurilor alveolare si a crestei marginale a osului alveolar,
fenomen rezultat dintr-o hiperemie active prelungita in corionul gingival

5. Elemente principale de diagnostic in gingivite: aspecte microbiologice

- literatura de specialitate consemneaza ca toate bacteriile patogene sau nepatogene care sunt prezente in placa
bacteriana supra sau subgingivala pot produce in circumstante favorabile manifestari clinice de gingivita
- cel mai frecvent invocate in aparitia gingivitelor sunt bacteriile din genurile Actinomices si Fusobacterium sau
specii ca Eikenella corrodens sau Capnocytophaga gingivalis
- prezenta unor specii ca profiromonas gingivalis prevotella intermedia, tannerella forsithensia, micromonas
micros, campylobacter rectus, aggregattibacter actinomyctescomitans in placa bacteriana a unui subiect sanatos
poate constitui in conditii favorabile de risc parodontal flora patogena pt debutul unei parodontite.

6. Elemente principale de diagnostic in gingivite: aspecte histopatologice.

- in gingivite jonctiunea gingivo-dentara este in esenta integra si asigura o buna fixare a gingiei de dinte la un
nivel corespunzator varstei, gradului de eruptive, starii constitutionale si celorlalte circumstante descries la
morfologia gingivala
-se pot observa insa leziuni si microulceratii ale epiteliului sulcular care sunt raspunzatoare la acest nivel de
sangerarile care se produc cu usurinta in situatiile clinice semnalate mai sus
- in corion se constata un bogat infiltrate limfocitar T, macrophage, PMN neutrofile si uneori plasmocite
- fibrele de colagen dispuseperivascular sunt in nr redus iar dintre cellule, fibroblastele prezinta alterari structurale

7. Elemente principale de diagnostic in gingivite: aspect imunologice.

- desi nu s au descris defecte functionale importante ale celulelor imunitare, in gingivitele cronice simple s a
constatat o crestere a titrului de anticorpi serici si din lichidul santului gingival fata de o serie de bacterii ale placii
dentare
- se remarca de asemenea cresterea volumului lichidului santului gingival care are astfel un continut crescut de
factori imunitari de aparare: anticorpi, leucocite, proteine serice, lizozim, complement dar si o crestere a
prostaglandinelor PGE2 si a leucotrienelor LTB4

8. Criterii principale de diagnostic in parodontita agresiva.

- paro agresiva localizata sau generalizata e mai rara in comparative cu paro cronica
- paro agresiva apare mai frecvent la persoanele tinere de obicei pana la 30-40 de ani si care prezinta o buna stare
generala de sanatate
- disjunctia gingiva-dentara (distructia epit joctional) si distructia osoasa se realizeaza rapid.
 9. Criterii secundare de diagnostic in parodontita agresiva.
- cantitatea de placa bacteriana e redusa in raport cu gradul avansat de distructie a tesutului parodontal
- speciile microbiene cel mai frecvent intalnite si implicate in etiologia bolii sunt Aggegatibacter
actinomycetemcomitans si Porphyromonas gingivalis
- titrul de anticorpi e semnificativ crescut in paro. Agresive localizate si mai redus in foma generalizata
- in cursul bolii se remarca anomalii de structura si comportament al fagocitelor, cresterea prostaglandinelor E2
(PGE2) si a interleukinei 1Beta (IL-1 Beta)
- disjunctia rapida a epit. Jonctional si distructia osului alv. se pot opri uneori spontan in cursul bolii.

10. Reactia de polimerizare in lant ( PCR).

- considerate instrumental pt democratizarea biologiei moleculare ofera posibilitatea ca dintr un amestec de ADN
dintr un produs biologic sa fie decelata chiar si o singura molecula de ADN prin multiplicarea ( clonarea) acesteia
si in afara celulei vii
- metoda se realizeaza actualmente cu aparate automate (thermal Cycler ) si se foloseste in diferite domenii :
arheologie, medicina judiciara ( se poate evidentia identitatea prin analiza unui singur fir de par sau a unei
cantitati infime de sange, sperma ) si in dg bolilor infectioase
- Metoda PCR poate identifica germeni (ADN bacterian) in unele boli umane suspectate a fi provocate de bacterii
necultivabile: boala CROHN, boala WHIPPLE sau in cazul leziunilor osoase osteolitice: aceasta e o boala rara
care apare la copii sub forma unor focare multiple de osteomielita cornice si recurenta, posibil si la nivelul oaselor
maxilare
- studiile care au folosit metoda PCR pt identificarea patogenilor parodontali in produse patologice din santul gg
sau din pungile paro au folosit o tehnica in 3 etape :
1. --- captura imunomagnetica a fiecarei specii microbiene distruse, prezente intr un produs pathologic
2. --- multiplicare moleculelor AND
3. --- evidentierea prin hibridizare cu sonda de AND a cate unei specii microbiene patogene parodontale:
Tannerella forsithensia, Prevotella intermedia, Prevotella nigrescens si Prevotella gingivalis
- Prin aceasta metoda a fost posibila detectarea simultana a mai multor specii bacteriene prezente intr un
produs biologic cum ar fi Treponema denticola, Porphyromonas gingivalis, Fusobacterium nucleatum,
Aggregattibacter actinomycetemcomitans.
- Calitatile acestei metode o recomanda a fi utilizata pt decelarea unor prezumtive specii microbiene in
situatii in care nu au putut fi evidentiati patogeni parodontali ca in involutiile gingiva-parodontale.

11. Metode moderne de diagnostic microbiologic in clinica gingivitelor si parodontitelor marginale

-metoda culturilor-permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor specifice si testarea
sensibilitatii la AB
metodele moderne prin tehnici ale biologiei moleculare necesita fragmente specifice de ADN capabile sa
recunoasca secvente specifice complementare de ADN bacterian ale microorg de identificat
-metoda hibridizarii ADN- se poate decela ADN bacterian chiar si de la specii care nu mai sunt viabile
-sondele AND contin un lant ADN dintr-un microorg specific, sintetizat artificial, capabil sa hibridizeze
secventa sa complementara de acid nucleic din culturi sau produs patologic
-exista sonde ce detecteaza specii ca Aggregatibacter Actinomycentemcomitans, Prevotella intermedia;
Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola
-reactia polimerazei in lant-PCR=dintr-un amestec de ADN,dintr-un produs bilogic se deceleaza si o singura
molecula de ADN prin multiplicarea(clonarea) acesteia si in afara celulei vii
-poate identifica germeni in unele boli umane suspectate a fi provocate de bacterii necultivabile(boala
Crohn, boala Whipple sau leziuni osoase osteolitice)
-3 etape
1.captura imunomagentica a fiecarei specii microbiene distruse, prezente intr-un produs biologic
2.multiplicarea moleculelor ADN
3.evidentierea prin hibridizare cu sonda ADN a cate unei specii microbiene patogene parodontale
-metoda e recomandata pt a fi utilizata pt decelarea unor prezumptive specii microbiene in situatiile in
care nu au putut fi evidentiati agentii patogeni parodontali ca in involutiile gingivo-parodontale

12. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnosticul gingivitelor si parodontitelor

- testul Periogard evidentiaza aspartam-aminotransferaza din lichidul santului gingival
-testul Periocheck evidentiaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
-testul Prognostik evidentiaza elastaza din lichidul santului gingival
-testul Bana se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza benzoyl-DL-arginine-naphtylamide si
evidentiaza prezenta a 3 microbi :Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola, Tannerella forsithensia
-testul Topas pune in evidenta metabolitii toxici din focarul inflamator
-piridinolina din peptide carboxiterminale ale colagenului de tip I marcheaza distructia de colagen
-interferonul
--glucuronidaza
-condroitin-4-sulfat marcheaza distructia osoasa

13. Criterii folosite de Catedra de parodontologie, Bucuresti in clasificarea gingivitelor si

parodontitelor marginale
a.Mecanismul de producere al bolii parodontale
-factorul etiologic in imbolnavirile parodontiului marginal e placa bacteriana ce determina inflamatia
-formele aparent neinflamatorii, parodontita juvenila, parodontitele de senescenta au la baza o agresiune
microbiana, cu manifestari clinice reduse, dar cu manifestari oculte uneori
-trauma ocluzala sau lipsa de contact dentar ocluzal, parodontiul marginal prezinta semne de suferinta dar
fara caracter distructiv, in absenta actiunii microbiene agresive
-alteori leziunile gingivale apar ca un epifenomen in afectiunile virale, fungice, traumatice sau in cadrul
unor afectiuni sistemice
b.Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
-gingivite si parodontite
-in gingivite e afectat numai parodontiul marginal de invelis: epiteliu; corion gingival; sistem ligamentar
supraalveolare
-parodontitele afecteaza si componentele parodontiului de sustinere
-frecvent, dupa excizia prin gingivectomie a unor hiperplazii gingivale=>tesut de granulatie bine
reprezentat si sangerand ce trebuie chiuretat cu atentie
- de multe ori imbolnavirile diagnosticate drept gingivite hiperplazice, de sarcina, prin carenta de
vitamina c, medicamentoasa, se insotesc de pungi adevarate, exudat inflamator purulent si chiar avulsia dd
-Rx in gingivite hiperplazice cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni indica aproape intotdeauna o
demineralizare a septurilor alveolare =>gingiviteparodontite marginale cronice cu manifestari hiperplazice
c.Gradul de manifestare al inflamatiei
-formele de imbolnavire:inflamatie manifesta; uneori cu caracter florid; cu evolutie rapid distructiva.
-in alte cazuri, inflamatia are o intensitate redusa si evolutie lenta marcata de pusee inflamatorii
subacute; pe un fond distrofic degenerativ; parodontite distrofice sau parodontopatii marginale cu caracter mixt:
inflamatie si distrofie
-la copii, forma echivalenta cu manifestari inflamatorii reduse, dar nu identica dpdv cazual si al evolutiei:
la copii parodontita juvenila si la varstnici parodontita de senescenta
d.Circumstantele specifice si situatia care implica o atitudine particulara de diagnostic si tratament
-SIDA; tumorile gingivale; trauma ocluzala; lipsa de solicitare a parodontiului marginal prin absenta
contactelor ocluzale
14. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica
1.Gingivita cronica(simpla, necomplicata): prin inflamatie de cauza microbiana(prin placa bacteriana)
2.Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana(prin placa bacteriana)

15. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in cursul unor stari
fiziologice
1.Gingivita de pubertate
2.Gingivita din cursul ciclului menstrual
3.Gingivita de sarcina
4.Gingivita de menopauza

16. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent hiperplazice din cursul unor
boli sistemice
1.Gingivita din diabet
2.Gingivita din carenta de vitamina C
3.Gingivite din boli hematologice
leucemii acute si cronice
anemii
trombocitopenii
4.Gingivite din boli imunodeficitare
agranulocitoza
granulomatoza Wegener
sarcoidoza
 17. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si ca efect secundar a unor
medicamente
1.Gingivita hiperplazica prin hidantoina
2.Gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu
3.Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
4.Gingivita hiperplazica prin ciclosporine

18. Clasificarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifica

1.Gingivita hiperplazica(fibromatoasa) ereditara
2.Gingivita alergica
3.Gingivite descuamative
4.Gingivita si gingivitostomatita herpetica
5. Gingivita si gingivitostomatita aftoasa recidivanta
6. Gingivita si gingivitostomatita micotica
7. Lez gingivale traumatice: fizice , chimice, termice
8. Lez gg in varicella zoster, lez in histoplasmoza, lez associate infectiei cu unele specii de streptococci
9. Lez gg associate infectiei cu Neisseria gonorrhea, trepo pallidum, myco tuberculosis

19. Clasificarea parodontitelor agresive

1.Parodontita prepuberala
-asociata cu boli generale:leucemia, neutropenia
-asociata cu boli si tulburari genetice
sdr. Pappilon-Lefreve
sdr.Cediak-Higashi
sdr. Down
sdr.Cohen
sdr.Ehlers-DAnlos
sdr.Marfan
sdr.Cross-McKusick-Breen
sdr. deficientei de adeziune leucocitara
coala Crohn
boala celulelor Langerhans(sdr. de histocitoza)
agranulocitoza infantila ciclica
neutropenia familiala ciclica
hipofosfatazia
2.Parodontita juvenila
-localizata
-generalizata
3.Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva

20. Clasificarea parodontitelor marginale cronice

1.Parodontita marginala cronica superficiala
-cu fenomene hiperplazice
-pe fond de involutie precoce
2.Parodontita marginala cronica profunda lent-progresica , localizata, extinsa, generalizata
3.Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
4.Parodontita distrofica: parodontopatia marginala cronica mixta (Parodontita marginala rebela/refractara la
tratament poate fi diagnosticata in forme diferite de parodontita marginala)

21. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune initiala si precoce

A.dupa primele 2 zile de acumulare de PB se initiaza leziunea initiala=> clinic, corespunde unei gingivite
subclinice
-hiperemia activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
-marginatie leucocitara si inceputul primelor faze de migrare prin diapedeza, in special a PMN in corion,
la nivelul epiteliului jonctional si in santul gingival
-la acest nivel pot aparea macrofage, limfocite, plasmocite, in nr redus
- dpdv clinic acest stadiu corespunde unei gingivite subclinice
B.leziunea precoce: functie de mecanismele de aparare ale gingiei, evolutia initiala poate fi oprita cu revenire la
normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion
-procesul inflamator continua se progreseze in 1 sapt de la stadiul initial spre leziune precoce
 -in epitelu, numarul de celule Langerhans e crescut=>e stimulata capacitatea lor de preluare a informatiei
antigenice de la bacteriile patogene si intierea pe aceasta cale a raspunsului imun specific tisular prin
intermediul limfocitar T
-hiperemia activa se accentueaza si apar fenomene de fragilitate capilara(meriopragie) care se traduc
clinic prin congestie si sangerare la atingerea cu sonda
-infiltratul leucocitar bogat din corion in apropierea epiteliului jonctional produs printr-un proces activ si
accentuat de diapedeza e alcatuit din numeroase limfocite(limfocite T), mastocite, neutrofile, plasmocite si
macrofage
-PMN traverseaza lamina bazala si pot decela in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor false,
unde participa la fagocitoza bacteriilor
-neutrofilele se dispun sub forma unui strat intre placa microbiana si epiteliile sulcular si jonctional=> nu pot
sa penetreze epiteliul, in aceasta faza

22. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila

B.leziunea precoce: functie de mecanismele de aparare ale gingiei, evolutia initiala poate fi oprita cu revenire la
normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion
-procesul inflamator continua se progreseze in 1 sapt de la stadiul initial spre leziune precoce
-in epitelu, celulele Langerhans e crescut=>e stimulata capacitatea lor de preluare a informatiei antigenice
de la bacteriile patogene si intierea pe aceasta cale a raspunsului imun specific tisular prin intermediul
limfocitar T
-hiperemia activa se accentueaza si apar fenomene de fragilitate capilara(meriopragie) care se traduc
clinic prin congestie si sangerare la atingerea cu sonda
-infiltratul leucocitar bogat din corion in apropierea epiteliului jonctional produs printr-un proces activ si
accentuat de diapedeza e alcatuit din numeroase limfocite(limfocite T), mastocite, neutrofile, plasmocite
si macrofage
-PMN traverseaza lamina bazala si pot decela in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor
false, unde participa la fagocitoza bacteriilor
-neutrofilele se dispun sub forma unui strat intre placa microbiana si epiteliile sulcular si jonctional=> nu
pot sa penetreze epiteliul, in aceasta faza
C.leziune stabila: inflamatia poate fi moderata si caracterizeaza gingivita cronica propriu-zisa
-poate evolua spre parodontita marginala cronica superficiala

23. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodontita marginala cronica
superficiala
-in stadiul de leziune stabila, intensitatea mai redusa a semnelor caracterizeaza gingivita cronica propriu-zisa
-cand devine leziune avansata=>PCMS
-microulceratii in epiteliu si in zonele epiteliale de hiperkeratoza si parakeratoza
-cresterea nr de plasmocite care devin preponderente in profunzimea corionului, perivascular si in
imediata vecinatate a epiteliului jonctional
-creste nr de limfocite B, care pot semnala transformarea gingivitei in parodontita
-epiteliul jonctional prezinta fenomene de largire a spatiilor intercenulare si patrunderea in aceste spatuu a
unor resturi celulare provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse
-lamina bazala e fragmentata , duplicata si intrerupta in multiple locuri; uneori fragmente din lamina
bazala pot aparea in corionul subiacent
-dpdv histochimic, cresc nivelul si activitatea unor enzime precum:
-colagenaze; fosfataza alcalina si acida; betaglucuronidaza; esteraze; elastaze;
citocromoxidaza;lactidehidrogenaza; aminopeptidaze; arylsulfataza
-agravarea si accentuarea lor: staza, concentrarea de plasmocite si imunoglobuline in corion; leziuni histolitice
multiple=>tranzitia spre forma avansata de gingivita cronica cu influente demineralizante asupra oslului
alveolar(parodontita marginala cronica superficiala-PMCS)

24. Forme clinice in gingivita cronica simpla

-papilita-inflamatia papile interdentare- semnul precoce gingivitei cronice
-gingivita marginala-extremitatea libera a marginii gingivale si mai putin sau deloc gingia fixa
-gingivita difuza-papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia fixa
-gingivita localizata-la unul sau un nr mic de dd
-gingivita generalizata-gingia din intreaga cavitatea bucala
Dupa etiologies si evolutie gingivita acuta de cauza microbiana, toxica, traumatica, termica, cu evolutie rapida
- Gingivita cronica propriu zisa cu manifestari clinice suportate de majoritatea pac, cu evolutie nedureroasa
si uneori exacerbari periodice de tip acut sau subacut
 25. Semne subiective in gingivita cronica simpla
-reduse ca intensitate, intermitente ca evolutie, tolerate de majoritatea pacientilor care le suporta
-usor prurit gingival
-discrete dureri, suportabile, la periaj si in timpul masticatiei unor alimente dure, cu gustul acru pronuntat sau prea
fierbinti
-senzatia de usturime
-sangerari gingivale la periaj si masticatie

26. Semne obiective in gingivita cronica simpla

1. sangerarea gingivala ca principal semn clinic obiectiv pe seama microulceratiilor de la nivelul epiteliului
gingival si al meiopragiei(fragilitatii) capilare din corion
-sangerarea e provocata de:
atingerea si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatiei
periajul dentar sau folosirea scobiturilor
suctiunea voluntara sau involuntara a papilei gingivale si a marginii gingivale libere, in afara masticatei, prin
miscarile buzelor , obrajilor si ale limbii, facute in scop de autocuratire sau in mod reflex
explorarea cu sonda
-sangerarea e semn precoce a inflamatiei gingivale si precede modificarea de culoare a gingiei
2.culoarea rosie-deschisa a gingiei din cauza hiperemiei active a vaselor din corion
3.tumefactia , marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere
-aparitia de pungi false, produse prin edem inflamator reversibil prin tratament antimicrobian
-epiteliu jonctional nu e desprins de suprafata dintelui
-pungile false au dimensiuni variabile si pot acoperi suprafetele coronare laterale pana aproape de marginea
incizala sau suprafata ocluzalain gingivitele hiperplazice/forme de trecere de la gingivita cronica p-z la PMC
superficiala cu fenomene hiperplazice
4.modificari ale suprafetei gingivale
-se pierde aspectul de gravura punctata sau de coaja de portocala , e neteda , lucioasa
5.consistenta gingiei e variabila
-mai redusa, moale, usor depresibila in formele inflamatorii exudative si mai ferma in formele cu tendinte
proliferative
-RX nu sunt semne de interesare a osului alveolar

27. Factori favorizanti in gingivita hiperplazica de cauza microbiana

-cavitati carioase aproximale sau de colet vestivular sau oral
-obturatii in exces, in contact cu sau in imediata apropiere a gingiei
-obturatii cu suprafata guroasa, retentiva in vecinatatea gingiei
-carii secundare retentive pt detritusurile alimentare si placa bacteriana, situate in apropierea gingiei
-contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dd stalpi
-contacte traumatice intre crosete sau marginile bazei protezei acrilice si gingiei
-impact alimentar direct asupra pailei dentare, in special in urma unor obturatii aproximale, microproteze sau
punti care nu restabilesc punctul de contact interdentar
-contactul traumatic si retentiv in raport cu gingia al unor aparate orto sau chirurgicale, de contentie, dupa fracturi
ale oaselor maxilare

28. Histopatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana

-cresterea numarului de celule(fibroblasti) si fibre de colagen si mai putin prin edem intra- si intercelular(caract.
starea de hipertofie, reversibila prin tratament antimicrobiam)
-capilare de neoformatie si infiltrat inflamator mai bogat in corion

29. Simptomatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana

-gingia marita de volum, burjoane pediculate sau sesile
-culoare rosu-violacee
-suprafata neteda, unneori cu microulceratii sangerande la atingere
-consistenta moale sau mai ferma cand lipsesc suprainfectarile
-hiperplazia se formeaza in anumite zone parcelare, unde factorul favorizant actioneaza mai pronuntat si anume la
nivelul unor papile interdentare sau a marginii gingivale libere
-aspectul tumefactiei hiperplazice e de umflatura hemisferica usor alungita sau mult alungita, pana la acoperirea
unei parti din coroana dintelui
-hiperplazia papilei alungita, fuziform pana aproape de marginea incizala sau suprafata ocluzala
 30. Gingivita la pubertate
-fete si baieti
-zone bogate in placa bacteriana si tartru
-implicate sunt prevotella intermedia si capnocytophaga
-inflamatie gingivala cu o culoare rosie-violacee, tumefactie prin edem cu caracter reversibil
-sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda
-hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
-reducerea inflamatiei si tumefactiei dupa pubertate, dar uneori e nevoie de gingivectomie pt rezolvarea defintiva
a hiperplaziei
-frecventa intre 11-14 ani, insa aparitia ei nu e obligatorie.

31. Gingivita din cursul ciclului menstrual

-apare pe baza modificarilor hormonale sau ca semn al unei disfunctii ovariene
-apare in unele situatii de menopauza normala, fiziologica sau dupa histerectomii, ovarectomii, sterilizari prin
iradierea unor tumori maligne
- aceste manifestari care apar de multe ori cu cateva zile inaintea ciclului menstrual pot fi :
Senzatie de tensiune si chiar de usoara tumefactie gingivala
Sangerare gingivala
Usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
Lichidul santului gingival creste in vol pe seama unui exudat inflamator mai bogat in cazul existentei unei
gingivite preexistente

-histopatologie:atrofie a epiteliului sulcular si oral a straturilor bazal si spinos

-pot aparea ulceratii ale mucoasei gingivale si orale
-semne subiective:senzatie de uscatiune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
-senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci sau fierbinti
-senzatii anormale de gust acru , sarat
-dificultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senzatii dureroase, hiperestezie ale mucoasei bucale
-semne obiective:mucoasa gingivala si orala au aspect uscat, neted, de culoare palida, uneori mai rosie cand
gingia sangereaza usorr
-fisuri ale mucoasei gingivale

32. Prevalenta gingivitei de sarcina

-sarcina nu produce ea insasi gingivita, dar poate influenta prin modificari hormonale, reactia locala a tesuturilor
fata de placa bacteriana
-prevalenta variaza intre 50%-100% (LOE), 30-75% (BARAK), si chiar mai ridicat dupa alti autori 35-100%
(FUNDA), 30-100% (ZACHARIASEN)

33. Etiopatogenia gingivitei de sarcina

-in lichidul santului gg s-a remarcat o crestere improtanta a speciilor anaerobe Prevotella intermedia si
Porphyromonas gingivalis asupra carora hormonii steroizi(estrogeni si progesteron) actioneaza ca factori de
proliferare
-s-a remarcat o scadere a chemotactismului neutrofilelor si o productie scazuta de Ac
-virusurile herpetice cytomegalovirus si Epstein barr au fost identificate in proportie crescuta in lichidul santului
gingival la femei insarcinate ce prezentau inflamatie gingivala
- alti factori implicate in aceast afectiune sunt modificarile hormonale si imunologice sau alti factori favorizanti:
tartrul, carii ce contribuie la retentia placii bacteriene, restaurari dentare si protetice nejudicios concepute si
incorrect realizate
- fumatul joaca un rol important cu rol favorizant pt instalarea inflamatiei gingivale. Acesta actioneaza local prin
depuneri de nicotina, hidrocarburi, produsi de combustie si favorizeaza formarea si actiunea placii bacteriene si a
depunerilor de tartru
- in plan systemic se produce o ischemie sau vasoconstrictie periferica
- chiar daca fumatul e interrupt in perioada sarcinii efectul nociv asupra org si implicit asupra paro marginal
persista o perioada de 5 ani dupa intreruperea acestui obicei

34. Histopatologia gingivitei de sarcina

-nu s-au evidentiat semne histopatologice specifice
-epiteliu gingival prezinta zone de hiperkeratoza care alterneaza cu zone ulcerate
-intre celulele epiteliale sunt numeroase zone de segregatie cu hiperkeratoza si descuamari ca intr o hiperplazie
papilomatoasa
-digitatiile epiteliale sunt numeroase, patrund adanc printre papilele corionului, ce ofera un aspect papilomatos
interfetei epiteliu-coriom
-in corion se observa un bogat infiltrat inflamator leucocitar si numeorase vase capilare de neoformatie cu aspect
teleangiectactic
- infiltratul de celule inflamatorii cuprinde si limfocite, macrophage, neutrofile
- limfocitele si macrofagele fixate mai mult timp in tesut se pot transforma in fibroblaste ceea ce initiaza prin
acest mechanism o fibrozare in corion

35. Simptomatologia gingivitei de sarcina

-hiperplazia si sangerarea sunt principalele semne de imbolnavire gingivala
-gingia tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata, lucioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte
-hiperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe seama papilelor interdentare, dar poate afecta si alte portiuni ale
gingiei
-culoarea variaza de la rosu viu,stralucitor, cu aspect zmeuriu uneorirosu violaceu
-gingia frecvent acoperita de depozite fibrinoase sau purulente
-sangerarea se produce la cele mai mici atingeri din cauza hipervascularizatiei; meiopragiei capilare si
numeroaseolor zone ulcerate
-dureri gingivale in cazul suprainfectarilor acute
-pot aparea pungi parodontale false
-mobilitate frecventa grad 1, 2, cu posibilitatea evolutiei pana la avulsie, in caz de suprainfectare

36. Tumora de sarcina

-hiperplazia gingivala are aspect tumoral uneori fiind denumita tumora de sarcina
-incidenta redusa de 2-5%, dupa a 3a luna de sarcina
-nu are caracter malign
-histopatologic: angiogranulom
-clinic: emisfera turtita, ca o ciuperca rezultatul presiunii exercitate de partile moi invecinate
-se formeaza din marginea gingivala sau din papila interdentara
-baza larga de implantare, sesila sau pediculata
-suprafata neteda, lucioasa/ulcerata, dureroasa la atingere, prin interferente ocluzale sau suprainfectare
-semnele clinice se accentueaza din luna 2-a sau a 3-a, devin pronuntate in a 8-a si descresc in luna a 9-a
-in I trimestru, gingivita apare ca urmare a productiei crescute de gonadotropi hipofizari si devine manifesta in
ultimul trimestru cand progesteronul si estrogenii au nivelul cel mai ridicat

37. Aspecte clinice ale gingivitei de sarcina FIV

- hiperplazie gingivala localizata mai ales la nivelul papilelor interdentare

- modificari ale culorii gingiei (rosu-congestiv) la nivelul MGL ale papilelor interdentare mai cu seama din zona
frontala mand dar si frontal maxilara
- consistenta moale a tesutului gingival cu pierderea aspectului fiziologic de gravura punctate sau coaja de
portocala decolabila de pe supraf dentara
- gingivoragii frecvente spontane sau la palparea cu sonda ce scad in intensitate in trimestrul 3 de sarcina
- depozite fibrino-purulente in cantitate redusa
- infl gingivala cu cresteri de vol la nivelul frontului mand si mai rar max
- xerostomie asociata perioadei de trat hormonal estro-progestativ
- mobilitatea dentara e frecventa de gradul 1 si 2
- prezenta pungilor paro de adancime mica (2-4 mm)

38. Aspecte citologice in gingivita de sarcina FIV

- dpdv citologic se remarca frecvent infiltrate inflamator neutrofil polimorfonuclear mai ales cu modificari
degenerative, frecvente diskeratocite cu nucleu cu cromatina neomogena, frecvente variatii ale nucleului cel
epiteliale pavimentoase de tip intermediar : binucleere, hipertrofie nucleara sau cromatina neomogena, frecvent
infiltrate inflamator limfocitar, frecventi spori si blastospori de Candida
 39. Aspecte histopatologice in gingivita de sarcina FIV (sinteza)

- Proliferare intensa a stratului bazal

- Ingrosarea stratului intermediary prin cresterea numarului si volumului celulelor
- Diminuarea pana la disparitie a stratului superficial printr-o descuamare importanta si o inhibitie a
diferentierii epiteliale

40. Aspecte microbiologice in gingivita de sarcina FIV

- Gingivita de sarcina e direct legata de prezenta florei microbiene

- Testele microbiologice efectuate pe placa dentara subgingivala a gravidelor FIV au relevant prezenta
speciilor de anaerobi cele mai frecvente precum Fusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia,
Eikennela corodens, Porphyromonas gingivalis dar si frecventa asocierii a doua specii in acelasi situs
- Cazurile clinice la care s a izolat Porfiromonas gingivalis sau prevotella intermedia au fost associate cu
formele acute de gingivita de sarcina la care indicia de inflamatie gingivala Sillness si Loe au avut valori
peste 2
- Inm urma testului Ban ape un lot de gravide FIV s au inregistrat rezultate positive in proportie de 90 % si
negative 10 %
- Din cele 90 % positive 70 % erau intens positive ceea ce semnifica prezenta patogenilor paro ai
complexului rosu ( treponema denticola, porphyromonas gingivalis, tannerela forsythensia cu valori mai
mari de 10.000 adica formatoare de colonii

41. Recomandari privind conduita terapeutica la gravida fertilizata in vitro

- reprezinta o categorie aparte dpdv emotional si fiziologic

- a se evita pe cat posibil trat stoma in trimestrul 1 de sarcina cand are loc organogeneza embrionara
- de preferat sa se faca trat stoma in trim 2 de sarcina
- in trim 3 timpul de lucru al trat treb sa fie cat mai scurt cu schi,bari dese de pozitie a pacientei pt a
minimalize riscul de hipotensiune
- expunerea pac la radiatii roentgen pt efectuarea RX se recomanda a fi evitata in special in trim 1 , in al 2
lea trim e permisa doar cu conditia utilizarii sortului protector de plumb
- sunt permise anestezice ca lidocaina, prilocaina, articaina in doze reduse de preferat fara adrenalina
- aspirina se va adm cu grija pt ca are risc de sangerare si se va evita in perioada alaptarii
- paracetamolul se poate adm in ambele perioade
- ibuprofen se poate folosi in primele 2 trim dar se va evita in trim3 pt ca exista risc de sangerare
- antibiotic premise in ambele perioade sunt penicilina, clindamicina, cefalosporinele dar se va evita
tetraciclina
- se recomanda asanarea focarelor de infectie dentara ce pot duce la o serie de complicatii ale sarcinii ca de
ex nastere premature, avort spontan sau sarcina oprita din evolutie, greutate mica la nastere
- pacientei i se recomanda o tehnica de periaj specifica afectiunilor apro si I se explica ca gingivita de
sarcina e reversibila odata cu nasterea
- recomandam periute dentare cu peri soft si ape de gura cu CHX 0.2% de 2 ori pe zi , 2 sapt pe luna
- treb sa informez pac cu privire la caracterul acut si mai persistent al gingivitei de sarcina mai ales in trim 1
- trat protetice, chiru sau parodontale complicate cu character definitive se vor temporiza pana dupa nastere,
rezolvandu-se doar acele trat dentare care constituie o urgenta
- in conc trat la pacientele gravide FIV e posobil uneori cu unele masuri de precautie absolut indispensabile

42. Manifestari bucale in anemia aplastica congenitala sindromul Fanconi

- Apare ca rezultat al diminuarii celor 3 serii sangvine ( eritrocite, trombocite, leucocite)

- Rezultatul e aplasia medulara survenita in jurul varstei de 10 ani
- E caracterizata de anomalii scheletate, malf renale si cardiace, frecvent leucemie si cancer
- La nivelul cavit orale se observa Discromii si alveolita difuza asociata cu producerea unor malpozitii
dentare sec migrarii dintilor si in final soldata cu expulzarea acestora.

43. Gingivita de menopauza

=gingivita atrofica senila; nu reprezinta o stare patologica obisnuita climacteriumului
-in unele situatii de menopauza fiziologica sau dupa histerectomii, ovarectomii, sterilizari prin iradierea unor
tumori maligne
-histopatologie- atrofie a epiteliului sulcular si oral, in special a straturilor bazal si spinos
-pot aparea ulceratii ale mucoasei gg si orale
-semne subiective
senzatie de uscaciune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci sau fierbinti
senzatii anormale de gust:acru/sarat
dificultatea de apurta proteze mobile din cauza unor senzatii dureroase, hiperestezice ale mucoasei orale
-semne obiective
mucoasa gingivala si orala cu aspect uscat si neted
culoare palida, uneori mai rosie cand gingia sangereaza usor
uneori, fisuri ale mucoasei gingivale

44. Gingivita din diabet

-diabetul favorizeaza un raspuns modificat de aparare fata de placa bacteriana
- in gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent,microorg. din santul gg:
-specii de streptococ
-specii de actinomyces
-Veionella parvula
-Fusobacterium
-consumul de oxigen si oxidarea glucozei sunt reduse si actioneaza asupra gg:
-principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gg:
-dereglarea metabolismului local si acumularea de compusi intermediari, cu actiune topica, prin acidoza
tisulara
-cea mai frecventa tulburare a starii lipidelor serice la bolnavii diabetici e cresterea trigliceridelor si a
moleculelor lipoproteice de colesterol cu densitate mare (TGD si HDL)
-in ser se remarca o hiperlipidemie
-principala relatie biochimica la bolnavii diabetici si parodontopati sa fie data de nivelul lipidelor serice
-modificari vasculare si ale formatiunilor nervoase caracterizate prin meiopragie capilara si suferinte
vasculare arteriale si venoase
-nevrita diabetica
-histopatologie
-ingrosarea MB bazale dinte epiteliu si corion
-reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
=>nutritie deficitara atat a epiteliului gingival prin osmoza cat si a corionului subiacent
-simptomatologie
-respiratie cu miros specific de acetona sau de mere
-hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
-polipi gingivali sesili cu baza mare de impalntare sau pediculati
-culoare modificata de la rosu-deschis la rosu caramiziu sau rosu-violaceu in fazele avansate de staza
-ulceratii frecvente
-sangerari usoare la atingere
-consistenta redusa, moale a papilelor
-frecvent pungi false
-usoara mobilitate prin edem inflamator

45. Gingivita din hipovitaminoza C

-produsa de placa bacteriana cand deficitul de vit C modifica in sens agravant starea tesuturilor gingivale prin
edem, hiperplazie si sangerari gingivale
-forma severa: scorbut
la copii, in primul an de viata (b. Moeller- Barlow)
la varstnici cu deficiente de nutritie
conditii restrictive de hrana
alcoolul e factor predispozant pt scorbut
-deficienta de vit C are ca efect:
cresterea patogenitatii placii bacteriene
cresterea permeabilitatii mucoasei bucale, a epiteliului sulcular, care isi reduce functia de bariera fata de
microbi si produsii acestora
scaderea integritatii peretilor vasculari prin alterarea cementului intercelular endotelial
scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitelor
modificarea sintezei PTG si GLP
scaderea sintezei de colagen
in parodontiul profun, favorizeaza fenomenele de demineralizare
-histopatologie
-edem
-cresterea permeabilitatii capilare
-hemoragie prin meiopragie capilara
-reactivitatea scazuta a elementelor contractile din peretii vaselor sangvine periferice
-staza vasculara in corionul gingival
-degenerescenta fibrelor de colagen din corionul gingival
simptomatologie
-halena
-hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri
-pungi false
-mobilitatea la edem
-pacientii cu igiena bucala buna, deficienta de vit C nu se manifesta clinic prin modificari distructive ale gingiei si
parodontiului sau sunt reduse
-prezenta placii bacteriene agraveaza tabloul simptomatic cu aparitia de pungi parodontale adevarate si avulsie,
putin sau deloc dureroasa, a dintilor

46. Gingivita din leucemie: histopatologie

-epiteliul gingival are un aspect polimorf- subtiat si ulcerat sau ingrosat, cu fenomene de edem intra si intercelular
-corionul gingival e prezent un infiltrat dens, dar larg raspandit, de leucocite aflate in faze initiale de dezvoltare
-se pot observa pe alocuri celule in curs de formare, ce indica o hematopoieza ectopica
-vasele sunt dilatate si prezinta in lumen, numeroase celule leucemice care pot produce microinfarcte si rare
hematii

47. Gingivita din leucemie: simptomatologie

-leucemia acuta mieloblastica - debut discret, depistarea facandu-se printr-o hemograma pt alte suferinte/debut
brusc si agresiv
-sindrom hemoragipar
-epistaxis si petesii pe tegumente
-bule hemoragice in cavitatea bucala care se sparg cu usurinta si intr-un timp scurt =>ulceratii sangerande si
dureroase
-manifestari OMF:
-adenopatii loco-regionale
-tumefactii parotidiene
-odontalgii prin infiltrate leucemice la nivelul pulpei dentare
-principalele semne:
gingivoragii precoce, de cauza trombocitopeniei leucemice
gingia rosie-violacee, cianotica
petesii si infiltratii leucemice frecvente, care apar subcutan sub forma unor mici noduli de culoare rosie-
violacee raspanditi pe intreaga suprafata a corpului

pot aparea cloroame infiltrate cu mieloblaste din cauza coloratiei verzuie a peroxidazei din preparatele
histopatologice se dispun in orbita, periorbicular, sinusuri paranazale, piele si la nivelul mucoasei bucale

ulceratii frecvente pe gingie, in zona mucoasei jugale din dreptul pl. de ocluzie si la nivelul palatului;
marginea gingivala libera prezinta frecvente zone de ulceratii si necroza, acoperite de false membrane
ulceratiile sunt suprainfectate din cauza granulocitopeniei si foarte dureroase la atingere, masticatie,
deglutitie(disfagie)

hiperplazia gingivala- frecventa, caracter extensiv pana la generalizare, poate acoperi suprafetele dentare pana
la marginea incizala sau suprafata ocluzala sau chiar acopera coroana dintelui
leucocitele variaza intre 10.000 si 100.000/ mm3

anemia constanta in procesul leucemic din cauza aplaziei medulare grave a seriei eritrocitare
sindrom hemoragic cutaneo-mucos din cauza trombocitopeniei

-stare generala alterata, astenie psihica, fatigabilitate, paloare tegumentara, dispnee, pneumonii, meningita cu
cefalee, varsaturi si uneori septicemie
-in leucemia acuta limfoblastica dureri abdominale, artralgii ale membrelor inferioare cu tulburari de deplasare
-leucemiile cronice: debut insidios, ocult si cu o evolutie mai lunga
-semne generale: astenia; fatigabilitatea; pruritul generalizat; aparita de petesii, echimoze
-semne orale:manifestari mai reduse fata de forma acuta, tendinta de hiperplazie a gingiilor, care sunt mai
ferme, petesii ,echimoze si gingivoragii mai discrete

48. Gingivita din anemii

-anemia poate fi : hipercroma, macrocitara, pernicioasa, anemia Addison-Biermer: caracterizata de prezenta
glositei Hunter; mucoasa lingual e neteda, atrofie pailara, lucioasa, rosu aprins
-gingia are aspect palid lucios
-anemia hipocroma, microcitara, feripriva: gingia are culoare roz-deschis, palid
-sindromul Plummer-Vinson (anemia hipocroma ): consta in glosita, ulceratii orale si faringiene cu disfagie
-anemia drepanocitara, falciforma, siclemia: au character ereditar, mucoasa bucala cu aspect palid, usor galbui
-la nivelul oaselor maxilare apare osteoporoza
-anemia hemolitica normocitara; normocroma (din cauza actiunii toxice medicamentoase asupra hematopoiezei):
mucoasa gingivala e palida, cu prezenta ulceratiiei suprainfectate ca urmare a leucopeniei
- gradul de anemie se apreciaza in fctie de val Hb si hematocritului ( usoara cu hematocrit 39-30% si Hb 11-9
g/dl dupa medie cu H 22-30% si Hb 7-9 g/dl si severa cu H 22-10 % si Hb 7-3g/dl)
- paloarea e semn patognomonic
- mecanisme de actiune pot fi pierderea de sange, scaderea duratei de viata a hematiilor( anemie hemolitica),
defecte congenitale (talasemie, siclemie) defecte dobandite ( malaria), anomalii in formarea Hb, splenomegalie
(cresterea vol plasmatic), sarcina

49. Gingivita din trombocitopenie

-trombocitopenia idiopatica (b. Werlhof) sau secundara (in leucemii, tumor maligne, intoxicatii cu benzen, arsen,
aminofenazona sau iradieri masive)
-semnul patognomonic pe piele si mucoasa: purpura caracteristica, prin petesii si vezicule hemoragice, in special
pe mucoasa jugala si palatinala
-gingii tumefiate, de consistenta moale, friabila
-hemoragii gingivale frecvente, se produc la cele mai mici atingeri, ca si in cursul periajului sau masticatiei

50. Gingivita din unele tulburari imunodeficitare

Agranulocitoza/granulocitopenii(sau neutropenii)
-pot fi produse de- infectii bacteriene/virale
-hipersensibilitatea la medicamente: sulfamide, barbiturice, cloramfenicol, aminofenazona, fenilbutazona,
saruri de Au, agenti arsenicali sau actiunea toxica medulara a unor derivati benzeici, antagonisti ai acidului folic
-radiatii ionizante produse accidental sau utilizate terapeutic
-imunitatea innascuta prin fagocitoza, in aceste cazuri, este deficitara
-gingivita poate debuta brusc sau dupa o faza eritematoasa, urmata de ulceratii intinse initial la nivelul istmului
faringian, de unde se extind treptat, dar rapid pe mucoasa jugala, gingivala, labiala
-ulceratiile au caracter hemoragic, necrotic, suprainfectat din cauza deficitului de aparare imun prin fagocitoza
-clinic asemanator cu gingivostomatita ulcero-necrotica

Gingivita hiperplazica din granulomatoza Wegener

-boala rara, caracterizata prin leziuni necrotice si granulomatoase acute ale tractului respirator si renal
-gingia cu aspect hiperplazic, culoare rosu-violaceu, ulceratii si sangereaza cu usurinta

Gingivita din sarcoidoza

-afectiune granulomatoasa de etiologie necunoscuta
-gingie hiperplazica si ulcerata
-granulomul sarcoidal contine multe mononucleare si celule gigant Langerhans multinucleate

51. Modul de actiune a hidantoinei in gingivita hiperplazica

- Hidantoina e un medicament
-inactivarea colagenazei si reducerea degradarii componentei fibrilare de colagen a substantei fundamentale din
corionul gingival si din desmodontiu superficial
-hidantoina stimuleaza proliferarea epiteliului si a fibroblastilor din corion
-hidantoina influenteaza fibroblastii sa sintetizeze o cantitate crescuta de componente sulfatate ale
glicozaminoglicanilor=>mareste masa nefibrilara a substantei fundamentale
-hiperplazia se poate produce si in lipsa placii bacteriene si a tartrului la pacientii cu igiena bucala buna
-insa PB determina supraadaugarea inflamatiei bactereine accentueaza hipertofia si hiperplazia gingivala
 52. Gingivita hidantoinica: histopatologie
-hiperkeratoza si parakeratoza
-acantoliza in epiteliu
-aspect papilomatos al jonctiunii epiteliu-corion
-cresterea nr de fibroblasti si de vase de neoformatie cu aparitia unui tesut conjunctiv tanar de neoformatie
-prezenta unor benzi groase de colagen, cu dispozitie mai neregulata
-numeorase fibre de oxytalan
-infiltrat inflamator limfocitar, in special in zona subiacenta a epiteliului sulcular

53. Gingivita hidantoinica: simptomatologie

-la inceput, hiperplazia de dimensiuni mici, de forma unor margele ale papilelor interdentare
-in stadii mai avansate, hiperplazia papilei si a marginii gingivale libere se mareste si acopera o parte din
suprafata coroanei dentare
-localizata mai mult V, dar si O mai redus din cauza presiunii limbii
-zona de gingie fixa e de obicei mai putin hiperplazica, ceea ce o deosebeste de hiperplazia gingivala idiopatica
-hiperplazia fara inflamatie supraadaugata are un aspect lobulat, culoare roz-deschis, consistenta ferma si nu
sangereaza
-caracteristic: aparitia unui sant la baza hiperplaziei papielor si a marginii gingivale libere sau la limita cu
mucoasa alveolara, cand cuprinde si gingia fixa
-se poate observa o reducere sau chiar disparitia spontana a hiperplaziei hidantoinice la cateva luni sau dupa
intreruperea tratamentului
-RX: demineralizare a septurilor interdentare

54. Modul de actiune al antagonistilor de calciu in hiperplazia gingivala

-Nifedipin, Nitredipin, Nicardipin, Amlodipin, Verapamil, Diltiazem- inhiba fluxul ionilor de Ca prin canalele
lente membranare
Consecinte terapeutice :
-inhibarea contractiei miocardului
-deprimarea functiei miocardului
- specific generator de potentiale lente (nodul sinusal si atrioventricular, efect antiaritmic, bradicardic)
-relaxarea mm netezi , mai ales a celor vasculari (efect vasodilatator)
-MA asupra parodontiului marginal:
concentratia de Nifedipin in lichidul santului gg de 15-316 ori mai mare decat in plasma
efect de crestere a glicozaminosulfatilor
stimularea factorului de crestere epiteliala
activarea acidului folic
stimularea sintezei de ADN si a colagenului
reducerea reactiilor de fibrozare la nivelul cordului, reactii asociate cu administrarea de aldosteron sau
angiotensina II
cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti celulari
nifedipina creste sinteza de Proteine de catre fibroblasti
induce proliferarea fibroblastilor gingivali
modificarea metabolismului fibroblastilor gingivali

55. Hiperplazia prin antagonistii de calciu: histopatologie

-retea bogata de benzi groase de fibre de colagen, din cauza unui intens fenomen de sinteza a colagenului
-aparitia de miofibroblasi cu microfilamente si un Reticul Endoplasmatic bine dezvoltat
-fenomene distrofice epiteliale
-segregatie celulara si acantoza in stratul spinos
-hiperkeratoza si parakeratoza
-aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
-prezenta de benzi fibroase in corion
-vase sangvine dilatate de aspect telenagiectatic
-bogat infiltrat limfoplasmocitar in corionul gingival
 56. Hiperplazia prin antagonistii de calciu: simptomatologie
-caracter generalizat si predomina V si in zonele interdentare
-volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de perioada de timp in care a fost administrat
medicamentul si doza acestuia
-culoarea gingiei hiperplazice variaza de la rosu congestiv cu zone frecvent ulcerate pana la rosu inchis, uneori
violaceu in zonele de staza, acoperite pe alocuri de placarde fibroase alb-galbui
-gingia hiperplazica e decolabila de coroana dd, cu depozite de tesuturi sfacelate, acoperite cu exudat purulent
-consistenta gg e mai ferma la inceput, in timp cu cresterea in V se reduce, e mai moale, depresibila
-la unii pacienti, cu igiena buna, hiperplazie nodulara, su suprafata neteda si consistenta femra
-nu se recomanda renuntarea la antagonisti

57. Hiperplazia gingivala la ciclosporine

-agenti imunosupresori folositi pt prevenirea rejetului de organe transplantate
-incidenta 30%
-fenomenele induse de ciclosporine asemanatoare cu cele induse de hidantoina
-gingia de culoare roz, consistenta ferma si tendinta redusa de sangerare, care provine din supraadaugarea
inflamatiei septice bacteriene
-in doze mici, la sobolanistimuleaza formarea de os si favorizeaza integrarea grefelor de os demineralizat
liofilizat

58. Alte denumiri ale gingivitei hiperplazice idiopatice (fibromatoasa ereditara)

-elefantiazis gingival
-macrogingia congenitala
-gingivomatoza
-fibrom gingival difuz
-fibromatoza idiopatica
-hiperplazie gingivala ereditara
-fibromatoza gingivala ereditara
-fibromatoza familiara congenitala

59. Gingivita hiperplazica idiopatica: histopatologie

-hiperkeratoza excesiva a epiteliului
-acantoliza in stratul spinos
-aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
-frecvent benzi groase de colagen si numerosi fibroblasti in corion
-vascularizatie redusa in corionul gingival

60. Gingivita hiperplazica idiopatica: simptomatologie

-afecteaza papilele interdentare, marginea gg libera si gingia fixa
-suprafata gg culoare roz, aspect particular granular, de prundis
-consistenta ferma, volum e mult crescut, poate acoperi in intregime coroanele dd care sunt dislocati in pozitie
normala ca alicele impuscate

61. Gingivita alergica: histopatologie

-hiperkeratoza si parakeratoza
-alterari celulare in stratul spinos si bazal
-membrana bazala e intacta
-in corion, un bogat infiltrat plasmocitargingivita cu plasmocite

62. Gingivita alergica: simptomatologie

-gingia de culoare rosu intens, cuprinde papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia fixa
-dispare brusc la nivelul jonctiunii muco-gingivale
-consistenta gingivala e redusa, moale, friabila
-volumul e crescut, tumefactie gingivala cu aspect usor granular
-gingia sangereaza cu usurinta la atingere si masticatie
-frecvent semne de cheilita si glosita
-intreruperea folosirii gumei de mestecat sau a altor produse implicate si disparitia leziunilorcaracter alergic in
producerea gingivitei.
 63. Cauzele care produc gingivite descuamative
-la femei, frecvent:
- inainte sau dupa instalarea menopauzei
-pe un teren modificat de tulburari neurovegetative, nevrotice, depresive, anxioase
-dupa histerectomii
-infectii cronice:sifilis, tuberculoza
-dupa administrarea de:
-aminofenazona, barbiturice, salicilati, saruri de bismut, antimalarice, sulfamide si antibiotice,
fenolftaleina, ioduri, bromuri, saruri de aur, citostatice

64. Manifestari gingivale in lichenul plan

-lichenul plan=boala autoimuna, afectiune papuloasa a pielii si mucoaselor
-gingival, leziunile din lichen au culoare alb-sidefie:
leziuni hipekeratozice de tip reticular sau dendritic (nervurile frunzei de feriga)
sub forma de papule izolate
sub forma de placard
vezicule si bule care se sparg si las ain urma ulceratii cu margini zdrentuite, mobile, in special la formele tip
bulos
eroziuni si ulceratii care pot sangera usor la periaj si masticatie
atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive + atrofia papilelor filiforme si fungiforme ale limbii

65. Manifestari gingivale in pemfigus

-afectiune veziculo-buloasa care apare pe piele, cutanat
-poate debuta frecvent la nivelul mucoasei bucale, fiind descoperita precoce de stomatolog
-pemfigusul=boala autoimuna, dar si genetica
-gingival, apare ca o gingivita descuamativa si uneori in alte zone ale cavitatii bucale, vezicule si bule care se
sparg si formeaza ulceratii cu margini de forma unor microlambouri flotante

66. Gingivita din pemfigus: histopatologie

-acantoliza in stratul spinos
-veziculatie intinsa intraepiteliala, cu formarea de vezicule si bule
-infiltrat inflamator, cu PMN in corion, in zonele de ulceratie
-disjunctie epiteliu-corion

67. Manifestari gingivale in pemfigoidul mucos benign si in sclerodermie

-in penfigoidul mucos benign: pielea in general nu e afectata, leziunile apar in special pe mucoase (orala, nazala,
vaginala, rectala, uretrala, conjunctivala
-gingival- gingivita descuamativa si eroziva
-in sclerodermie: mucoasa gingivala si a limbii indurata si dureroasa
-la nivelul buzelor, induratia conduce la microstomie si dificultati alimentare si de vorbire

68. Pericoronarite: factori favorizanti, simptomatologie

-etiologie microbiana (streptococci, stafilococi, spirochete)
- afectiuni inflamatorii acute, subacute, cronice ale gingiei si partilor moi invecinate unor dinti semiinclusi ( cel
mai frecvent M3 Mand sau M2 mand situate cel mai distal pe arcada.
-factori favorizanti:
prezenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie sau
partial inclus, favorizeaza acumularea la acest nivel de placa bacteriana si detritusuri alimentare
fermentescibile
malpozitia dentara
formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte (de obicei mandibular)
-simptomatologie
-in forma acuta :
dureri la masticatie
trismus
hipersalivatie
halena
formarea unui exudat purulent sub capusonul mucozal
adenopatie
starea generala alterata si febra
-complicatii :
Frecvent gingivostomatita ulceronecrotica
abcese de vecinatate, in zona maseterului, retrofaringian, periamigdalian, uneori in loja temporala
-s-au mai descris: edem laringian; tromboflebia sinusului cavernos; meningita acuta

69. Gingivostomatita ulcero-necrotica: etiologie

Produsa de :
-spirochete: Treponema denticola , trep. Vicenti , trep. macrodentium
-bacili fuziformi: Fusobacterium nucleatum
-Prevotella intermedia
-Porphyromonas gingivalis
Factori favorizanti:
pericoronarite
igiena bucala incorecta, intamplatoare sau absenta
fumatul excesiv
traumatism direct al gingiei de dintii antagonisti in ocluziile foarte adanci sau prin migrari
deficitul in vit. C, B1, B2 (in alcoolism)
boli generale cronice casectizante: sifilis; tumori maligne; rectocolita ulcero-hemoragica, boli hematologice
(leucemii, anemii)
factori psihosomatici: stres(stagiu militar, razboi, examene); nevroze anxioase si depresive

70. Gingivostomatita ulcero-necrotica: histopatologie

-suprafata epiteliului e distrusa si inlocuita de false membrane
-in corion se constata o hiperemie puternica si un bogat infiltrat inflamator cu PMN
-la nivelul zonelor ulcerate si necrozate sunt descries 4 zone :
zona bacteriana: cea mai superficiala, numeroase bacterii diverse, dar putine spirochete
zona bogata in leucocite: numeroase neutrofile, printre care sunt spirochete si bacterii
zona de necroza: resturi celulare si fibre de colagen, multe spirochete, cu mai putine bacterii
zona de infiltratie spirochetala: bogata in spirochete, fara bacterii
-spirochetele patrund pe o adancime de 0,3mm de la suprafata ulceratiilor si zonelor de necroza

71. Gingivostomatita ulcero-necrotica: simptomatologie subiectiva

-dureri intense la atingerea gingiei
-dureri spontane iradiate in oasele maxilare
-accentuarea durerilor la contactul cu alimente fierbinti, condimente, masticatie
-senzatie de gust metalic si alterat
-limitarea deschiderii gurii prin trismus
-halena fetida intensa

72. Gingivostomatita ulcero-necrotica: simptomatologie obiectiva

Semne patognomonice:
-papilele prezinta la varf o ulceratie crateriforma care se extinde si la MGL
-ulceratiile acoperite cu depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie la cenusiu-murdar
-aspectul papilelor si MGL pe distante de 1 sau mai multi dinti este crateriform, crenelat si poate fi delimitat la
baza de un lizereu linear eritematos
Alte semne obiective
-culoare rosie a portiunilor gingivale neulcerate
-gingivoragii la atingeri mici sau spontan
-hipersalivatie vascoasa
-leziuni de tip ulcerativ, necrotic, mai rar, pe mucoasa jugala, a buzelor si mucoasa linguala
-rigiditatea fetei
-adenopatie regionala

73. Gingivostomatita ulcero-necrotica: diagnostic pozitiv si diferential

Diagnostic pozitiv
-pe baza semnelor clinice, in special cele patognomonice
Diagnostic diferential
-gingivostomatita herpetica
-gingivostomatita aftoasa
-gingivite alergice si descuamative
-leziuni difterice
-sifilis
-tuberculoza
-leucemie acuta
-agranulocitoza
-candidoze acute

74. Gingivostomatita ulcero-necrotica: evolutie si complicatii

-in absenta tratamentului poate evolua spre forme mai grave cu distructii parodontale intinse si denudarea
radacinilor
-sindromul de alterare a starii generale se accentueaza
- complicatii -stomatita gangrenoasa sau noma
-meningita
-abces cerebral
-septicemia
-rareori poate retroceda spontan
-sub tratament evolueaza rapid spre reducerea suferintelor acute locale si ameliorarea starii generale
-recidivele sunt frecvente, mai ales in absenta corectarii factorilor favorizanti

75. Gingivostomatita herpetica: factori favorizanti

-expunerea la soare (herpes actinic)
-ciclu menstrual(herpes catamenial)
-traumatisme, extractii dentare
-vaccinari
-afectiuni generale gastrointestinale, gripa, hepatita epidemica

76. Gingivostomatita herpetica: simptomatologie

-vezicule solitare sau grupate, ce contin lichid clar cu celule degenerate si virusi herpetici
-veziculele apar pe gingie, mucoasa buzelor, jugala, a limbii, valului palatin si istmului faringian
- la limita cutaneo-mucoasa pe buze- vezicule in numar variabil, in buchet, ce se sparg la cateva zile aparand o
ulceratie confluenta, marginita de un contur policiclic
-ulceratia se acopera de cruste si se poate suprainfecta
-pe mucoasa bucala veziculele se sparg rapid de la aparitie si apar ulceratii superficiale, de culoare galben-gri cu
halou rosu, inflamator
-si aceste ulceratii se pot suprainfecta, aparand si durere
-halena
-dificultati de masticatie
-adenopatie loco-regionala
-stare generala alterata, febra, curbatura, cefalee

77. Herpangina
-la copii in special vara
-leziuni eritematoase, veziculoase si ulceratii pe valul palatin si mucoasa istmului faringian
-se poate insoti de infectii cutanate date de acelasi factor: Coxsackie A sau B sau de echovirusuri

78. Gingivostomatita aftoasa: factori favorizanti

Locali
-dulciuri cu alune, miere, ciocolata
-condimente
-fumat excesiv
-eruptia dentara
-schimbarea periei de dinti
Generali
-viroze
-afectiuni gastrointestinale
-hipertiroidism
-sarcina
-menstruatia
-stres
 79. Gingivostomatita aftoasa: simptomatologie
-leziune elementara afta care e foarte frecventa la nivelul cavit bucale
-leziune initiala vezicula de scurta durata(cateva ore ) pe mucoasa bucala ce se sparge si lasa o ulceratie
-afta apare pe mucoasa gingivala, labiala, jugala, linguala, fren lingual
-intr-un singur loc sau generalizata
-afte bucale+ afte in regiunea genitala reprezinta aftoza bipolara
-dimensiuni afte mici 0,2-1 cm diametru rotunde sau alungite, se vindeca in 7-10 zile fara cicatrici
-mari 1-3 cm neregulate, persista cateva saptamani, lasand cicatrice
-ulceratia alb-galbuie, margini netede bine conturate, cu halou eritematos
-de regula aftele sunt dureroase la masticatie si deglutitie si se pot insoti de trismus
-hipersalivatie
-adenopatie loco-regionala insoteste constant GCAftoasa Recidivanta

80. Gingivostomatita micotica: conditii favorizante

- cauza e Candida Albicans
-consum excesiv de AB (penicilina si tetraciclina) in doze mari, timp de saptamani si luni
-unele boli metabolice-diabet
-unele boli endocrine-hipotiroidism, insuficienta adrenocorticosuprarenaliana, boala Addison
-sarcina si contraceptivele pot favoriza candidoza de tip bipolar:bucala si vaginala adica o dubla candidoza
-scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze mari de
radiatii
-la pacientii care au primit o medicatie imunosupresiva
-SIDA care trebuie tot timpul luat in consideratie in cazul unei micoze acute prelungite si rebele la tratament

81. Gingivostomatita micotica: semne subiective

-senzatii dureroase la atingere, masticatie, contactul cu condimente, alimente cu pH acid
-fisuri dureroase ale comisurilor bucale
-dificultatea de a purta proteze mobile

82. Gingivostomatita micotica: semne obiective

La copii
-leziuni candidozice cu aspectul unor depozite de culoare alb-crem, ce imita laptele prins, coagulat
-dispuse pe mucoasa fetei dorsale si pe marginile limbii, pe mucoasa jugala, palatina si pe gingie
-la inceput izolate, apot confluente pe un fond eritematos, generalizat al mucoasei bucale
-depozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica, lasand puncte sangerande
La adulti
-atrofia papilelor filiforme ale limbii, ce au aspect neted, lucios; in rest mucoasa bucala prezinta eritem
-hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual si uneori jugal si palatinal, cu aparitia de placi albe, aderente
-aspect pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte inchegat, pe fond de eritem si ulceratii mucozale
-fisuri si ulceratii ale comisurii buzelor cu exsudat seros si suprainfectari urmate de cruste
-uneori xerostomie

83. Parodontita marginala cronica superficiala: histopatologie

In epiteliu
-proliferare intensa a celulelor din stratul bazal si aspect papilomatos pseudotumoral la nivelul jonctiunii epiteliu-
corion
-alterari distrofice citoplasmatice si nucleare(liza nucleilor)
-disjunctii intercelulare in stratul spinos: segregatie celulara, acantoliza
-hiperkeratoza si parakeratoza in stratul cornos
-exulceratii cu pastrarea stratului de celule bazale
-ulceratii disecante ale epiteliului jonctional, deasupra insertiei ligamentelor supraalveolare
In derm
-infiltrat dens limfoplasmocitar
-vasodilatatie pasiva
-endarterita
-degenerescenta filetelor nervoase
- aparitia la nivelul microulceratiilor epiteliului sulcular si jonctional de mici cantitati de tesut de granulatie
La microscop electronic
-in epiteliu
-alterari ale mitocondriilor, marite de volum, vacuolizate
-tendinta de aglomerare a ribozomilor
-in corion-distrugeri mitocondriale si nucleare

84. Parodontita marginala cronica superficiala: semne subiective

-prurit gingival
-usturimi gingivale
- jena dureroasa gingivala, accentuata de periaj si masticatie
-sangerari la atingeri usoare si la suctiunea gingiei
-semn patognomonic-senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti, cu durere peri- si interradiculara:
- durerea localizate
- apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie
-intensitate medie, suportabila, uneori discreta
- senzatia de egresiune usor dureroasa care apare matinal in intercuspidare maxima poate fi pusa in evidenta in
cursul zilei in RC

85. Parodontita marginala cronica superficiala: semne obiective

Sangerari la atingeri usoare cu sonda
Semne de inflamatie gingivala
-culoare rosie-violacee, de staza a papilelor, MGL, pe alocuri a gingiei fixe, cu aspect destins, lucios, lipsit de
desenul de gravura punctata
-tumefactie cu pungi false
-papila -tumefiata uneori filiforma, prelinsa interdentar spre incizal sau ocluzal
-papila poate fi desprinsa de dinte
-aspect lobulat, sant discret la baza, ce o delimiteaza de gingia fixa, portiunea superioara de tip mamelonat cu
staza
-MGL e intrerupta pe alocuri de fisuri acoperite de un exsudat serofibrinos sau purulent
-usoara mobilitate-grad I prin edem in desmodontiu
-uneori hiperplazie gingivala
-uneori retractie gingivala in absenta unor pungi adevarate.

86. Parodontita marginala cronica superficiala: semne radiologice

Demineralizare (halistereza) cu localizare diferita:
-halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar, cu aspect difuz sau de triangulatie discret crateriforma
rezultata prin demineralizarea corticalei interne( lamina dura) cu baza spre marginea crestei septale si varful
apical
-halistereza axiala in lungul septului alveolar, central axial in mod intrerupt, cu aspect de sirag de margele sau
continuu canal septal
-in aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corticalei interne, ceea ce indica stadiu avansat de
suferinta osoasa si iminenta resorbtiei osoase

87. Parodontita prepubertala

- paro agresiva
-la dentitia temporara si mixta
-asociata unor boli generale ( leucemia si neutropenia ) si genetice
-sdr. Papillon-Lefevre hiperkeratoza palmara, plantara, la genunchi
- pierderea DT la 5-6 ani si a DP la 15 ani
-sdr. Chediak-Higashi parodontita marginala profunda rapid distructiva, uneori inostita de albinism, tulburari ale
fagocitelor, trombocitelor
-Down- trisomia 21 , boala congenitala
-pungi adanci la nivel paro marginal
-sdr. Cohen
-sdr. Ehlers-Danlos (afectiune genetica) manifestata prin - hiperelasticitatea pielii si articulatiilor, cresterea
mobilitatii dentare
-calcifieri subcutanate
-pseudotumori subcutanate
-defecte oculare
-tulburari cardiovasculare si gastrointestinale
- sdr. Marfan
- sdr. Cross-McKusick-Breen
hipertrofie gingivala
- hiperpigmentatia pielii
-opacifierea corneei
 -tulburari nervoase de tip spastic
-Sindromul deficientei de adeziune leucocitara
-Boala Crohn
-Boala celulelor Langerhans
-Agranulocitoza infantila genetica
-Neutropenia familiala ciclica
-Hipofosfatazia

88. Parodontita juvenila: etiologie

- paro agresiva
-patogene
-Aggregatibacter actinomycetemcomitans (AA)
-Capnocytophaga sputigena
-Mycoplasma
-spirochete
-exista un deficit de chemotactism al PMN si monocitelor, produs de leucotoxina AA serotip B si care inhiba
proprietatile fagocitare ale leucocitelor
-se poate elibera un factor inhibitor al fibroblastilor si o enzima colagenolitica
-endotoxina eliberata de AA poate produce fenomene de hipersensibiliate de tip Shwartzman, agregarea
trombocitelor, activarea complementului si resorbtie osoasa
- ereditatea si contagiozitatea microbiana in cadrul familial au fost incriminate

89. Parodontita juvenila: histopatologie

-semne de inflamatie de tipul unor ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular
-disjunctie intre epiteliu si dinte
-infiltrat inflamator predominant plasmocitar
-distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului

90. Parodontita juvenila: simptomatologie

Principalele semne:
-mobilitate patologica
-pungi paro adevarate
-migrari patologice ale M1 si I migrari V si D rezultand diastema patologica
-retractie gingivala
-hiperestezie dentinara
-abcese parodontale, in forme avansate

Forma localizata :
-M1 superiori si inferiori
-I superiori si inferiori
-M1 si I
-M1, I si dintii imediat vecini
-forma generalizata-la toti dintii
Pe RX se vede o resorbtie vertical avansata in special la nivelul molarilor si incisivilor

91. Parodontita marginala cronica profunda la adult: histopatologie in epiteliu

-leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive
-degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare pe zone intinse
-disjunctia epiteliului jonctional de dinte

92. Parodontita marginala cronica profunda la adult: histopatologie in corion

In corion
-vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie)
-degenerescenta fasciculelor de fibre nervoase perivasculare
-infiltrat limfoplasmocitar abundent
In corion si desmodontiu
-distructii intinse ale fibrelor de colagen din ligamentele supraalveolare si periodontale
-resorbtii ale cementului radicular, inlocuit pe zone intinse de tesut de granulatie epitelial si conjunctiv
-distructii ale fibrelor Sharpey
-osul alveolar cu numeroase zone de resorbtie, in care se dezvolta tesut conjunctiv de neoformatie, cu stroma
conjunctiva foarte redusa si un bogat parenchim vascular invadant
 93. Parodontita marginala cronica profunda la adult: simptomatologie subiectiva
-semnele din parodontita marginala cronica superficiala sunt mai accentuate
-tulburari de masticatie urmare a mobilitatii
-tulburari de fonatie la consoanele (T, D,S,) ca urmare a mobilitatii si diastemei si tremelor
-tulburari fizionomice consecutive migrarilor patologice
-manifestari psihice anxios-obsesive, pana la tulburari manifeste de comportament, legate de o anumita labilitate
psihica constitutionala si de asocierea exagerata a instalarii bolii cu declinul biologic si decrepitudinea prin
imbatranire

94. Parodontita marginala cronica profunda la adult: semne de inflamatie

-mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala
- mobilitate patologica de grad 2 sau 3
- pungi paro adevarate
- retractie gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar

95. Parodontita marginala cronica profunda la adult: pungi parodontale adevarate

-uneori au peretele extern osos in zonele de intarire a osului alv cu prelungiri din corpul oaselor maxilare:
-linii oblice externa si interna
-creasta zigomatico-alveolara
-zona palatina din dreptul frontalilor superiori
-in aceste zone pot aparea pungi osoase

-continutul pungilor parodontale:

-tesut epitelial proliferat din epiteliul jonctional si sulcular
-tesut de neoformatie cu tendinta de granulatie si inlocuire a structurilor degradate
-os alveolar necrozat si os alv osteitic infiltrat cu tesut de granulatie
-celule epiteliale descuamate
-bacterii intregi si fragmentate
-leucocite distruse
-cement desprins de dinte cu scurte portiuni din fibrele de colagen
-exsudat seros, sero-fibrinos, adeseori purulent

96. Parodontita marginala cronica profunda la adult: migrari patologice

-mecanismul este dependent de distructia conexiunii dento-alveolare
-stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul stabil
-in zona frontala, dintii prezinta o eruptie activa accelerata, se distanteaza prin vestibularizare si apar false ocluzii
adanci
-coroanele clinice cresc, dintii par alungiti
-apar treme patologice si se produce diastema
-dintii laterali au tendinta de deplasare in plan transversal cu vestibularizari la maxilar si mandibula, unde pot
aparea si lingualizari cu treme patologice

97. Parodontita marginala cronica profunda la adult: afectarea gingivo-osoasa a furcatiilor

Grade de afectare
I.leziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia, care se retrage si evidentiaza furcatia fara ca sonda sa
patrunda interradicular
II.sonda exploratoare patrunde 1-3 mm, radiologic nu se deceleaza resorbtie semnificativa a septului
interradicular, dar exista demineralizare
III.sonda patrunde adanc, dar nu trece pe versantul opus, radiologic apare resorbtia limbusului septului
interradicular
IV.sonda traverseaza furcatia, radiologic apar grade diferite de resorbtie a septurilor interradiculare
Clasificarea Catedrei de Parodontologie (in plan vertical)- distanta de la nivelul furcatiei pana in portiunea cea
mai decliva a resorbtiei osoase :
Subdiviziunea A 3-4 mm
Subdiviziunea B 5-7 mm
Subdiviziunea C 8 mm
98. Parodontita marginala cronica profunda la adult: semne radiologice
-resorbtie a osului alveolar cu caracter inegal ca profunzime si dispozitie-resorbtie osoasa verticala
Aspecte particulare:
-crater (defectul ) septal interproximal-rezultatul unei resorbtii verticale ce afecteaza corticala interna(lamina
dura), marginea crestei osoase septale si osul spongios subiacent; are deschidere crateriforma mai larga spre
coronar si orientata spre cement sub JSC; limita spre spongioasa se face printro zona de demineralizare
radiotransparenta partial, difuza
-crater septal aproximal-rezultatul resorbtiei verticale ce afecteaza corticala interna pe ambele fete(M si D) si osul
spongios subiacent sub forma unei piramide cu baza coronar si varful orientat vertical de-a lungul septului spre
apical, la diferite adancimi
-resorbtia crenelata-inegala de la un dinte la altul al marginilor ( crestelor septale si alveolare) osului alveolar.

99. Parodontita marginala rapid progresiva: etiologie si patogenie

- e de cauza microbiana
Etiologie
-Aggregatibacter actinomycetemcomitans
-Prevotella intermedia
-Porphyromonas gingivalis
-Tannerella forsithensia
-Fusobacterium nucleatum
-Eikenela corrodens
-Campylobacter rectus
Patogenie
-modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de bacterii
-activarea policlonala a limfocitelor B
-alterari ale functiilor limfocitelor T
-producerea de autoanticorpi fata de colagen

100. Parodontita marginala rapid progresiva: simptomatologie

-evidentierea la interval de cel putin cateva saptamani a unor episoade de evolutie agresiva, cu semne de
inflamatie florida, ale unei parodontite marginale cronice profunde
-inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
-tumefactii voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate
-exsudat purulent bogat reprezentat
-mobilitatea accentuata, uneori cu avulsii spontane
- episoadele agresive cu evolutie rapida pot alterna cu perioade de acalmie de sapt , luni sau chia rani in care
semnele de infl se reduc dar pungile paro persista.

101. Parodontita marginala profunda rebela la tratament

-raspuns redus sau absent la tratament
-nu trebuie confundata cu parodontitele marginale recidivante prin refacerea PB, unde se produc recidive rapide
dupa perioada de ameliorare sau de vindecare clinica aparenta
-are 2 forme clinice -imbolnavirea se produce in zone greu accesibile pentru indepartarea PB: furcatii adanci,
neregularitati retentive ale unor suprafete radiculare
-cazuri de parodontita prepubertala sau rapid progresiva la adult, cu importante influente microbiene si implicatii
imunologice
-microorganisme implicate :
-Fusobaterium nucleatum la 75 % din bolnavi
-Prevotella intermedia
-Aggregatibacter actinomycetemcomitans
-Micromonas micros
-specii de stafilococ
-Tannerela forsythensis
-Campylobacter rectus
-Porphyromonas gingivalis
-specii de Candida
-Enterobacteriaceae
-semne clinice- evolutia continua a leziunilor preexistente sau aparitia altora noi dupa tratament, care nu produce
efecte benefice notabile
102. Parodontita distrofica: semne ale leziunilor de tip distrofic
-retractie gingivala cu semne de inflamatie papilatra si marginala reduse
-uneori la MGL se constata incizuri cuneiforme, usor curbate ca un apostrof fisuri Stillman
-MGL uneori cu aspect de rulou ingrosat feston McCall
-hiperestezie

103. Parodontita distrofica: semne ale leziunilor inflamatorii

-pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm
-exsudat inflamator redus sau clinic absent
-mobilitate redusa
-rare si nesemnificative migrari patologice
-frecvente grade de implicare a retractiei gingivale si a atrofiei osoase la nivelul furcatiei
- pe RX se constata resorbtii de tip vertical pe fondul atrofiei osoase orizontale

104. Manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavi de SIDA

Eritem gingival linear sau gingivita HIV
-ca un lizereu eritematos, de culoare rosu-aprins, cu sangerari la atingeri usoare
-localizat sau generalizat
-la nivelul papilelor si a MGL
-in stadii mai avansate se extinde si la nivelul gingiei fixe, sub forma difuza sau punctata si poate cuprinde si
mucoasa alveolara
-suprainfectari micotice frecvente
-frecvente gingivite si chiar stomatite ulcero-necrotice la pac HIV +

Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva

-mai frecvent la HIV pozitivi decat la sanatosi
-localizata sau generalizata
-leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar, care este frecvent denudat de tesuturi moi si prezinta fenomene
de sechestrare

105. Candidoze bucale la bolnavii de SIDA

-candidoza eritematoasa la nivelul mucoasei bucale sau/si linguale, cu zone de culoare rosie, uneori depapilari
zonale, parcelare ale mucoasei linguale
-candidoza pseudomembranoasa cu leziuni albicioase detasabaile prin stergere si care lasa suprafata sangeranda,
mai frecvent pe bolta
-candidoza hipertrofica si hiperplazica la nivelul intregii mucoase bucale, cu placi mici sau multiple, de culoare
alba sau pigmentate
-candidoza hipertrofica linguala, cu acelasi aspect ca la mucoasa bucala
-cheilita angulara micotica, cu leziuni sub forma de fisuri acoperite uneori de false membrane, care se sterg

106. Leucoplazia viloasa si sarcomul Kaposi la bolnavii de SIDA

Leucoplazia viloasa
-hipertrofia papilelor filiforme de pe marginile si fata dorsala a limbii, care confera acesteia un aspect paros

Sarcom Kaposi
-tumora maligna nespecifica infectiei HIV
-apare mai frecvent la bolnavii SIDA
-la inceput sub forma de macule de culoare rosie sau bruna, albastruie
Sau
-papule
Sau
-mici formatiuni nodulare localizate pe gingie si pe mucoasa boltii palatine
-ulterior se maresc in volum si au aspect de hematom sau hemangiom

107. Manifestari extrabucale si generale la bolnavi de SIDA

-adenopatie subangulomandibulara si cervicala anterioara
-candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor si plamanilor
-angiomatoza bacilara cu manifestari la nivelul pielii, de tipul bolii ghearelor de pisica
-histoplasmoza
-pneumonii, toxoplasmoza cerebrala
-neuropatii, tulburari cognitive si de memorie, dementa
108. Semnele imediate ale traumei ocluzale
-jena dureroasa
-durere violenta trecatoare (secunde)
-dureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, ce se mentin ore-zile, in functie de efectul traumei :
contuzie, subluxatie sau chiar luxatie dentara

109. Semne tardive ale traumei ocluzale

-laterale, la nivelul PM sau numai 1 sau mai multi M, fara semne clinice manifeste de inflamatie sau alte
circumstante locale traumatice pe termen lung, care ar putea explica mobilitatea
-in majoritatea cazurilor, in urma cu luni sau ani, pacientul obisnuia sa exercite presiuni excesive (spargeri de
samburi,oase, scoaterea dopurilor sau capacelor) producand microrupturi ale ligamentelor, microhemoragii,
microhematoame, cu eliberare de enzime lizozomale, ce participa la histoliza tisulara si prin suprainfectare se
instaleaza mobilitatea dentara patologica

110. Semne clinice ale traumei ocluzale cronice

- prin obt sau coroane inalte, bruxism, hipersolicitarea dd care marginesc bresele edentate
- cresterea mobilitatii peste normal (nu e patologica findca rezulta din suprasolicitarea ligamentului periodontal)
si o deformare elastica a osului alveolar, si numai rareori prin resorbtia laterala a acestuia
-retractie gingivala

111. Semne radiologice ale traumei ocluzale cronice

-largirea spatiului dento-alveolar
-defecte angulare ale varfurilor septurilor, fara resorbtii osoase accentuate
-uneori fenomene de rizaliza

112. Semne clinice si radiologice in cazul lipsei contactului ocluzal

- prin inocluzii primare, absenta antagonistilor prin edentatie
-reducerea spatiului dento-alveolar
-reducerea grosimii ligamentului periodontal
-radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza

113. Retractia gingivala

=expresia clinica a unei evolutii obisnuite, prin eruptie pasiva, sau a unor circumstante anormale sau patologice
-evidenta clinic in conditii de imbolnavire a parodontiului marginal
=urmarea distrugerii prin resorbtie inflamatorie a osului alveolar subiacent care ii este parodontiului suport,
urmata de o rapida proliferare a epiteliului in directie apicala
-in parodontita marginala rapid progresiva prezinta retractie accentuata de 2-4 mm/an

Factori ce influenteaza retractia

-depuneri masive de tartru in santul gingival
-trauma ocluzala, bruxismul
-unele obiceiuri vicioase ca apasarea gingiei cu un obiect dur creion, unghie etc
-trauma directa asociata cu inserarea in tesuturie loi a unor microobiecte metalice - piercings
-factori anatomici: tulburari de eruptie, forma individuala a dintilor, malpozitii, dehiscenta si fenestratia gingivala,
tractiunea bridelor si frenurilor, insertii musculare aberante situate aproape de gingia fixa si MGL
-impact alimentar prin actiune directa, in special pe palatinal la M superiori
-trauma mecanica directa prin periaj excesiv, intempestiv, exagerat de frecvent, firul de matase aplicat brutal,
folosirea traumatica a scobitorilor, periajul interdentar
-cauze iatrogene obturatii,lucrari protetice ce traumatizeaza gingia
-unele interventii chirurgicale: gingivectomia, operatiile cu lambou(exicizia papilelor si a MGL friabile,
vindecarea prin fibrozare retractila a MGL
- la varstnici e considerata obisnuita

Retractia se insoteste de:

-hiperestezie la contact exploratory cu instr metalice, in masticatie, la atingeri cu tacamuri metalice, alimente
fierbinti si reci, la aspiratia aerului rece
-dificultatea de a peria corect si eficient
-reducerea eficientei detartrajului manual, mecanic si cu ultrasunete
-cresterea riscului de aparitie a cariilor in zonele sensibile si de instalare a gingivitelor si a urmarilor acestora
asupra paro profund
-aspect nefizionomic si suferinte subiective si obiective: limitarea deschiderii gurii, ras controlat,fortat pentru a
masca defectul, fonatie modificata , depresie nervoasa, anxietate in public si in relatiile cu cei din jur
La varstnici e considerata obisnuita, chiar fiziologica, de senescenta
-exista totusi o inflamatie redusa, oculta clinic
-involutia de senescenta se caracterizeaza prin degenerescenta tesutului conjunctiv si a fibrelor de colagen, atrofia
osului alveolar redus in volum, cu cresterea densitatii osoase
-dintii au coroana clinica alungita, radacina clinica scurtata, fara mobilitate patologica
-nu se poate vorbi de o retractie gingivala pura, fiind intotdeauna consecinta unor cauze

114. Tumori gingivo-parodontale benigne

- fibromul gingival
- papilomul gingival
- granulomul eozinofil
- granulomul periferic cu celule gigante
- chisturi gingivale si parodontale

Chisturile gingivale la nou-nascuti pot fi observate mici formatiuni chistice situate pe linia mediana a boltii
palatine denumite perlele EPSTEIN sau de-a lungul crestelor alveolare nodulii BOHN ( provin din resturile
lamei dentare)
- La adult pot aparea chisturi gingivale fie din lama dentara primara : resturile lui SERRES, fie prin
degenerescenta unor celule epiteliale implantate in corionul gingival in conditii traumatice
- Aceste chisturi se localizeaza preferential in zona Pm Mand si se prezinta ca o formatiune proeminenta
situata mai frecvent la nivelul papilei interdentare sau pe gingia fixa, cu o supraf neteda, lucioasa, de
culoare alb-galbui sau cu o tenta albastra, dimensiuni pana la 1 cm in diametru, fluctuenta, nedureroasa

La adult chisturile paro laterale se dezvolta din resturi ale lamei dentare situate intre epiteliul oral si periostul
alveolar. Originea din resturile alveolare ale lui MALASSEZ e improbabila, acestea fiind situate mai aproape de
portiunea apicala a radacinilor.
- Aceste chisturi sunt localizate des in zona caninilor si Pm Mand si a IL Max si sunt situate sub papilla
interdentara
- Au dimensiuni de pana la 1 cm diametru, supraf neteda, de culoare rosu albastruie, consistenta moale,
depresibila
Termenul de epulis descrie in mod generic formatiuni tumorale ale gingiei cu caracter Benign
Radiologic se constata o radiotransparenta cu un contur radio-opac bine delimitat mono sau multilocular
(polichisturi) situate cea mai frecvent adiacent radacinii, extreme de rar interradicular, forma multiloculara mai e
denumita si chist odontogenic botrioid.

115. Tumori gingivo-parodontale maligne

- carcinomul sau epiteliomul ( care e mai frecvent) el poate fi spinocelular, radiorezistent, cu evolutie mai
rapida si mai greu de controlat sau bazocelular, radiosensibil, mai susceptibil de a fi tratat si eradicat
- sarcomul ( fibrosarcomul, limfosarcomul, reticulosarcomul) care e o tumora gingivala rara
- melanomul malign de asemenea rar
- metastaze gingivale care au fost semnalate rar, in diferite forme de cancer : de colon, plaman, ficat, rinichi,
testicul

116. Mecanisme de actiune in sindromul Wilson, la nivel parodontal

- tulburari imunologice cauzate de alterarile metabolice
- afectarea componentei osoase a paro profund prin osteoporoza
- tulb de coagulare din cauza afectarii hepatice
- deficientele in igiena bucala ca urmare a tulb neurologice si psihice

117. Semne clinice parodontale in sindromul Wilson

- maririle de volum gingival prin combinarea fenomenelor hiperplazice si hipertrofice
- modificari de culoare ale gingiei spre rosu-violaceu cauzate de fenomenele de staza
- modificarea aspectului MGL si al conturului gingival avand drept cauza inflamatia
- sangerari gingivale provocate la masticatie si periaj, precum si spontane in urma fragilitatii capilare
(meiopragie) si a acumularii unor cantitati crescute de tesut de granulatie cu numeroase capilare de neoformatie
- formarea de pungi parodontale
- la nivelul paro profund se constata: demineralizari osoase si resorbtii ale osului alv si afectarea furcatiilor cu
aparitia de pungi parodontale osoase, mobilitate dentara, iar in faze avansate avulsia spontana a dintilor
118. Tratamentul afectiunilor parodontale in sindromul Wilson
- boala rara cu character erditar cu evolutie progresiva si prognostic grav, debut la 13 ani, apare prin
modificare cro 13 , transmite autosomal recesiv
- se blocheaza excretia ionilor de cupru la nivelul bilei de catre lizozomii hepatici
- capacitatea scazuta de excretie a cuprului, afectiunea poate fi letala prin depunere de cupru la nivel SNC
prin necroza nucleilor
1. evaluarea statusului paro utilizand indici de inflamatie gingivala
2. - trat antimicrobian debridare gingivala, aplicare topica de subst medicamentoase, AB; se evita adm pe cale
sistemica a AB pt a nu agrava tulb hepatice sau renale
3. trat chiru se realizeaza prin excizia gingiei marite de vol, chiuretajul riguros al pungilor paro cu indepartarea
in totalitate a tesutului de granulatie, os necrotic si cement ramolit. Apar dificultati in timpul manoperelor chiru
din cauza tulbararii constantelor sangvine de coagulare, consecinta afectarii hepatice
4. prevenirea recidivelor prin dispensarizarea periodica sit trat antimicrobian local asociat cu detartraj supra sau
subgingival
Trat parodontal se efectueaza numai dupa evaluarea starii generale a pac, urmat de trat de asanare a cavit bucale
prin extractia resturilor nerecuperabile, trat leziunilor carioase simple sau complicate, indepartarea factorilor
iatrogeni.
De asemenea eficienta terapeutica la nivel paro se realizeaza numai in conditile unei terapii sistemice adecvate
acestei afectiuni
- Evolutia si prognosticul la nivel paro sunt favorabile atata timp cat terapia sistemica e eficienta si se
realizeaza dispensarizarea riguroasa a pac in corelatie cu evolutia afectiunii generale
- Evolutia poate avea urmatoarele directii : satisfacatoare la bolnavii depistati la timp la care s-a initiat trat
precoce dietetic si cu penicilamina; pt bolnavii asimptomatici la care s-a confirmat dg prin examinari
paraclinice de lab se initiaza trat profilactic si se instituie terapie continua cu D-penicilamina, a. i. se
poate preveni pe durata intregii vieti aparitia manifestarilor clinice ale bolii
- Se monitorizeaza membrii famililor pac cu varsta de peste 3 ani la nivelul fctiei hepatice

119. Argumente privind interdependenta dintre pulpa dentara si parodontiul marginal

1.originea embrionara a pulpei si parodontiului, care detin memorie genetica unitara,comuna
2.existenta unor canalicule colaterale la nivelul radacinii, prin care trec anastomoze vasculare si conexiuni
nervoase, intre spatiul endodontic si cel dento-alveolar
3.depunerile mai mari de dentina secundara la nivelul coletului, mai ales in retractii gingivale, prin parodontite
marginale cronice distructive
4.aparitia unor complicatii pulpare acute la dintii parodontotici indemni de carie
5.fenomene frecvente de degenerescenta pulpara fibroasa si calcara la dintii parodontotici lipsiti de carii
- depunere remarcabila de dentina sec.
-degenerescenta fibroasa manifesta a pulpei, degenerescenta reticulara pulpara
- leziuni degenerative ale peretilor endoteliali
-alterari degenerative ale odotoblastilor, cu liza celulara, degenerescenta vacuolara si formare de pseudochisturi
6.efectele benefice ale devitalizarii dintilor parodontotici care intrerup lantul patogenic indus de modificarile
pulpare inflamatorii si degenerative, generatoare de reflexe neurovasculare cu influenta asupra evolutiei
parodontitelor marginale
7.sensibilitatea proprioceptiva caracteristica parodontiului marginal in relatie morfologica si functionala cu
structurile dentare

120. Evolutia gingivitei cronice propriu-zise

-poate evolua in absenta tratamentului cu perioade de exacerbari si remisiuni
-evolutia spre parodontita nu este o regula
-circumstantele evolutiei spre parodontita tin de exacerbarea influentei unor factori favorizanti locali (obiceiuri
vicioase,trauma ocluzala,fumat) si/sau aparitia unor boli generale, in conditiile actiunii cauzale a PB

121. Evolutia parodontitei marginale cronice profunde a adultului

-evolueaza cel mai des in mod lent si e mai frecventa
-prognosticul depinde de gradul de resorbtie si de mobilitate
-resorbtie pe mai mult de 2 suprafete radiculare si mai mult de din lungimea radacinii indica un prognostic
rezervat dar nu e un criteriu de certitudine absoluta
-mobilitate de gradul 3 prognostic rezervat
-evolutia e influentata de factorii locali favorizanti, de varsta, de instalarea unor boli generale, de efectele
secundare ale unor medicamente
- complicatile pot fi locale, loco-regionale sau generale ( la distanta)
Complicatii locale :
-abces parodontal marginal
-hipreestezie dintinara
-lacune cuneiforme
-carii sub coletul anatomic
-pulpite acute laterograde sau retrograde
-necrozele pulpare
-parodontite apicale subacute sau cronice, retrograde

122. Abcesul parodontal marginal: semne clinice subiective

-jena dureroasa la masticatie,uneori spontana,localizata de intensitate medie
-mai rar dureri intense chiar violente ce pot iradia in zone vecine, simuland fenomene de otite, artrita TM sau sunt
localizate fiind consecinta unor complicatii supraadaugate(pulpita acuta sau parodontita acuta pe cale retrograda)

123. Abcesul parodontal marginal: semne clinice obiective

-tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara,dimensiuni variabile 1-2 mm pana la 1,5 cm
-dinti limitanti in general indemni
-mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie si poate prezenta in zona de bombare maxima o portiune de culoare
alb-galbuie (semn de perforare iminenta sau orificiu fistulos)
-daca e intre cei 2 I sup se poate insoti de fenomene de celulita ale buzei sup si poate simula edem Quincke
-consistenta pentru cele V si L moale, depresibila
-pentru cele P in primele faze mai ferma
-percutia transversala a dintilor limitrofi abcesului e de regula mai dureroasa ca cea verticala

124. Abcesul parodontal marginal: forme clinice

- simplu-tumefactia e pe aceeasi fata cu punga parodontala
- serpiginos-exsudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si devine aparent pe alta
- adenopatiile loco-regionale sunt frecvente
- testele de vit a dd limitrofi sunt + in general la intensitati mari a stimulilor folositi

125. Hiperestezia dentinara: mecanisme de producere

1. -stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
2. -stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
3. -stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei
4. -stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin mecanisme
hidrodinamice

126. Hiperestezia dentinara: semne clinice

-senzatie dureroasa de intensitate redusa,medie sau crescuta
-se produce la contactul cu agenti mecanici, termici, chimici
- un factor esential de producere e placa bacteriana si a fenomenelor de fermentatie acida a depozitelor organice
depuse la coletul dintilor
- hiperestezia radiculara se poate instala dupa retractii gingivale, chiuretaj radicular, detartraj, in special
gingivectomie

127. Alte complicatii locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia dentinara
-lacune cuneiforme apar la colet, mai frecvent V
-lipsa de substanta de forma triunghiulara cu baza exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui
-cauza: -sistem nervos (apare pe fond de stres)
-trauma ocluzala
-uzura cement si dentina prin periaj excesiv
-eroziune chimica acida
-carii sub coletul anatomic favorizate de rezistenta mecanica mai scazuta a cementului si a dentinei radiculare
-pulpite acute laterograde (prin canale colaterale) sau retrograde (prin orificiul apical ) frecventa redusa 2% din
totalul paro profunde
-necroze pulpare prin
traumatisme mecanice, pana la rupturi ale pachetului VN apical la dinti parodontotici mobili
- leziuni directe din interventii chirurgicale in pungi fara devitalizarea prealabila a dintilor
-parodontite apicale pe cale retrograda -prin pungi parodontale
-forme variate -de la acute la cronice
 -de la resorbtii parcelare la forme extinse periapical si periradicular

128. Complicatii loco-regionale ale parodontitelor marginale

-celulite
-osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
-sinuzita maxilara
-adenite
-tromboflebita sinusului cavernos
-abces cerebral

129. Complicatii la distanta si generale ale parodontitelor marginale

-coloecistita ( infl veziculei biliare responsabila de producerea bilei)prin piofagie(deglutitie de puroi) in conditii
de hipo- sau anaclorhidrie gastrica adica absenta HCl din sucul gastric
-septicemie

130. Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: la nivel celular

-sunt calitative si cantitative: structurile ADM prezinta modificari complexe asociate senescentei ce
urmaresc tiparul celorlalte structuri si tesuturi din organism. Fenomenul de imbatranire induce modificari
la nivel local, regional si general.
-la nivel celular se reduc pana la disparitie organitele celulare ce sunt inlocuite de tesut grasos (pigment grasos
brun: lipofuscina), fenomenele mitotice scad in intensitate, comunicarea intercelulara si inter-reactia celula
matrice celulara se diminueaza, membrana celulara se modifica iar schimburile de O2 de nutrienti precum si
eliminarea de CO2 si a produsilor de excretie sunt ingreunate

131. Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: la nivel tisular

- modificarile structurale de varsta sunt caracterizate prin cresterea cantitatii de colagen (fibroza) si pierderea
elasticitatii fibrelor de elastina cu modif prop fizico-chimice ale tesuturilor
- acumularea progresiva de amiloid, saruri de CA si lipide cu aparitia rigiditatii tisulare scade vascularizatia
tisulara (atrofierea sist. cardio vascular)
- diminuarea fluxului salivar si respectiv a sist enzimatice determina modif imunologice cu scaderea capacitatii
de aparare si favorizarea aparitei afectiunilor gingivo-parodontale.

132. Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: mucoasa orala

- epiteliul e mai fin, slab diferentiat, apare o ingrosare colagenului din tesutul conjunctiv subiacent
- procesul de kratinizare se diminueaza sau dimpotriva apare o tendinta de hiperkeratinizare, apar modificari
fibrosclerotice ale vaselor sanguine sau uneori dilatatii de tip varicos.
- la nivelul mucoasei gingivale se observa modificari ale insertiei epiteliale gingivale, desmodontiului si
cimentului radicular, fara ca retractia gingivala sa fie obligatorie.
- retractia gingivala apare daca exista mai putin de 1mm de mucoasa keratinizata.
- se observa diminuarea procesului de keratinizare gingivala si transformari regresive ale epiteliului in paralel cu
fibroza tesut conj.
- dupa migrarea epiteliului jonctional spre apical urmeaza atrofia crestei alveolare concomitent cu mezializarea
fiziologica si procesele de uzura ale suprafetelor dentare.
-pierderea atasamentului paradontal si a suportului osos la varstnici nu e consecinta naturala a imbatranirii ci
rezultatul unei boli parodontale agravate de varsta.

TEST 2
134. Ce se intelege prin tratament instituit precoce si sustinut in boala parodontala ?
Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat
Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce, in fazele de inceput ale bolii cand sansele de reusita sunt >
Intr`o gingivita cronica de cauza microbiana, locala -> vindecare completa dupa indepartarea factorilor
locali
Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive, proprii leziunilor specifice procesului de
imbolnavire
Trat sustinut are scopul de a promova si intretine evolutie de la ameliorare spre vindecare
Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul trebuie sustinut si completat prin
suprimarea microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de biostimulare
135. Ce se intelege prin tratament complex si intensiv in boala parodontala ?
Tratament complex = trat realizat prin proceduri multiple:
De ordin medicamentos
De restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor
De echilibrare a ocluziei
Trat complex este cu atat mai diversificat cu cat boala prezinta un grad mai avansat in
evolutie
Tratamentul trebuie sa fie intensiv => trat odata inceput, diferitele proceduri terapeutice trebuie sa se
succeada la intervale de timp necesare, in general apropiate
Se evita pauzele care pot genera accentuarea tulburarilor

136. Care sunt caracteristicile unui tratament adecvat in boala parodontala ?

Precoce
Sustinut
Complex
Diversificat
Intensiv
Individualizat

137. Directiile principale de tratament in boala parodontala.

In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament :
Tratament antimicrobian
Tratament chirurgical
Tratament de echilibrare ocluzala
Tratament de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal
Tratamentul complicatiilor

138. Etapele principale de tratament in boala parodontala

Tratam complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice
Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor
acestora
Detartraj supragingival
Detartraj subgingival profesional
Suprimarea unor procese inflamatorii intretinute de resturi radiculare
Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal prin periaj si secundar
prin folosirea unor mijloace ajutatoare
Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice
superficiale
Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin tratament antimicrobian
prechirurgical
Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat pungile parodontale sau hiperplaziile
gingivale
Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale
Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii
Slefuiri ocluzale
Restaurare protetica
Imobilizarea dintilor parodontotici
Tratament de bioreactivare
Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor obtinute prin
tratament

139. Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana.

Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor
acestora
Detartraj supragingival
Detartraj subgingival profesional
Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare
140. Tratamentul initial in boala parodontala
Faza initiala tratamenul initial prin:
Tratamentul complicatiilor acute
Igienizarea efectuata de medic
Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
Instruirea pacientilor privind igiena bucala

141. Tratamentul secundar in boala parodontala

Faza secundara = tratamentul de corectare morfo-functionala:
Prin proceduri chirurgicale
Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale
Restaurari odontale si protetice
Tratament ortodontic
Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor printr`o reevaluare a statusului
parodontal la 1-3 luni de la tratamentul initial

142. Profilaxia primara in boala parodontala

Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde totalitatea masurilor de
igienizare a CB
Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale

143. Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala

Proflaxia secundara
Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate
Profilaxia tertiara
Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii parodontale

144. Igienizarea facuta de catre medic in gingivite si parodontite

Igienizarea se face de catre medic prin:
Debridare gingivala
Detartraj supra si subgingival
Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin chiuretaj radicular
Aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie

145. Debridarea gingivala

Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a:
placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia
detritusul organic moale
urmele de tartru inclavate in cementul radicular
debridarea gingivala imbina proceduri de :
detartraj supra si subgingival
chiuretaj radicular si al epiteliului sulcular
indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri instrumentale si de irigatie
subgingivala
debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la
jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie

146. Obiectivele periajului gingivo-dentar.

Periajul gingivo-dentar are urmatoarele obiective:
Indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele
gingivale adiacente
Stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei
Cresterea tonusului functional
Se realizeaza cu perii de dd obisnuite, actionate manual sau cu perii de dd electrice

147. Criteriile alegerii periei de dinti.

Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile periilor din care sunt
confectionate:
Natura, provenienta
 Numar
Lungime
Diametru
Aranjament
Consistenta: tari, moi
Flexibilitate: rigide, suple

148. Avantajele periilor cu peri naturali

Suplete
O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale
Nu produc traumatisme gingivale
Se incarca bine si retin pasta de dd

149. Dezavantajele periilor cu peri naturali:

Degradare mecanica intr-un timp relativ scurt, prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuri organice
O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea

150. Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre

Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse in strat gros
Periile aspre favorizeaza:
Retractia gingivala
Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale
Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutite ale smaltului supraadiacent

151. Frecventa periajului gingivo-dentar.

Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu
Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul functional, keratinizarea
normala, circulatia si vascularizatia gingivala
Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice => igienizarea buna
Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv favorizeaza traumatismul si retractia gingiei

152. Metoda BASS a periajului santului gingival

Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera, pe o adancime de 0.5-1 mm
Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit
Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd
Capatul filamentelor spre santul gingival
Usoara presiune in axul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului gingival
Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde
In cursul periajului gingia se albeste uneoir => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari
Avantaje:
Insusirea cu usurinta de catre pacient
Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile interdentare)
Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale

153. Metoda STILLEMAN (modificata)

Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare
Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe dinte cat si pe gingie
Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre marginea
gingivala libera si suprafata dintelui pana la niv ocluzal
Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii:
Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei

154. Metoda CHARTERS de periaj interdentar

Se fol perii de consistenta medie spre tare
Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar
Varful filamentelor spre suprafata ocluzala
Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura gingivala
spre cea ocluzala
Metoda indicata pentru:
Masaj gingival
 Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie sau operatii cu lambou

155. Metoda periajului prin rotire

Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a fundului de sac
Gura intredeschisa
Rotire in jurul axului pana depaseste marginea incizala

156. Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar

Principiul aceste metode pleaca de la constatarea ca in mod normal alimentele sunt deflectate de pe
suprafetele ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical
Se considera ca periajul trebuie efectuat in aceeasi directie fiziologica
Se fol perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre coroana spre radacina, cu presiune
blanda

157. Metoda FONES

Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie miscari circulare cu diametru mare
Dupa deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L

158. Periajul electric: indicatii, avantaje

Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
Copii mici
Persoane purtatoare de aparate ortodontice
Persoane handicapate fizic
Persoane cu abilitate manuala redusa
Persoane lenese
Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson
Avantaje:
Indepartare eficienta a placii
Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare

159. Folosirea firului de matase in spatiile interdentare

Tipuri: groase/subtiri, cu sau fara suprafata cerata
Reguli de intrebuintare:
Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau mijlociu al fiecarei maini
Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm
Introducere interdentara firul intins, presiune controlata pentru a nu leza papila
Deplasare de 5-6 ori in sus si in jos
Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar
Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda

160. Substantele active continute in pastele de dinti

Pastele de dd contin substante ca:
Azotat de potasiu
Formaldehida si fluoruri
Saruri anorganice (sulfat de Na,K)

161. Clorhexidina: calitati si indicatii

Calitati:
Antiseptic de electie impotriva placii microbiene
Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare
Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => reduce formarea placii
Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore
Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid O2
Indicatii:
Prevenirea depuneii placii
Prezenta placii microbiene
Gingivite acute
Abcese parodontale marginale
 Gingivite cronice si parodontite marginale cronice

162. Clorhexidina: mod de prezentare si de utilizare

Mod de prezentare:
Produs tipizat pt uz stomatologic solutie 0,12% de gluconat de clorhexidina in apa + alcool
Solutii pt clatirea gurii 0.05% clorhexidina
Geluri -0.2 %
Lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor
Membrane de geloza consistenta in care se incorporeaza clorhexidina cu eliberare lenta
Cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata
Mod de utilizare
Se recom clatirea gurii sau aplicari de gel de 2 ori / zi dimineata si seara timp de cca 30 de
secunde dupa periaj
Irigatie supragingivala o data pe zi cu 400 ml clorhexidina sol 0,02%
Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20% clorhexidina

163. Clorhexidina: efecte secundare.

Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
Depunerea crescuta de tartru supragingival
Coloratii galben-maronii ale dintiilor, obturatiilor fiz si ale fetei D a limbii
Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei
Reactii alergice
Tulburari digestive
Tumefactii parotidiene
La soareci reactii oncogene

164. Sanguinarina si Triclosanul ca antiseptice in gingivite si parodontite

Sanguinarina
Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis
Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte secundare mai < decat clorhexidina
Inhiba microorg din sangul gingival si pungile parodontale
Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor
Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de 0.03%
Triclosanul
Este un eter hidroxifenil
Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni parodontali
Inhiba prostaglandinele
Utilizat sub forma de apa de gura 0.1% si paste de dd

165. Fluorurile: efectul antiplaca, mecanisme, continut

Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca) printro
serie de mecanisme ca:
Reducerea glicolizei
Inactivarea unor enzime microbiene
Modificarea permeabilitatii de membrana
Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii, sintetizat de celule microbiene
Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
Diminuarea energiei de suprafata a smaltului => impiedica depunerea placii
Se folosesc:
Fluorura de sodiu
Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie 1,65%

166. Instrumentarul pentru detartraj

Examinare:
Sonde de parodontometrie
Sonde exploratorii
Detartraj si chiuretaj radicular:
Seceri
Sapaligi
Pile (razuse)
 Chiurete
Instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj
Palnii de cauciuc rozetate sau nu
Perii rotative
Benzi abrazive si de lustruit
Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:
Parte activa fol pt indepartarea depozitelor de tartru
Partea pasiva de legatura cu manerul
Manerul suprafata striata

167. Secerile pentru detartraj

Sunt instrumente fol in special pt detartrajul supragingival sau pot patrunde si in santul gingival + pungi
mici
Sunt de 2 tipuri:
Anterioare cu partea activa in acelasi plan cu manerul,cu o singura curbura pentru dd frontali
Posterioare in contra< , cu 2 curburi acces interdentar la PM si M
Indicatii si mod de utilizare:
Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a blocurilor de tartru supragingival
Indepartarea tartrului situat in santul gingival este posibila cu secerile numai daca gingia permite
insinuarea lor

168. Daltile de detartraj

Sunt intrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a partii pasive
Partea activa usor curbata si terminata cu o margine ascutita, bizotata la 45 gr
Marginea formeaza cu laturile partii active 2 < bine exprimate
Indicatii si mod de utilizare:
Sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival din zonele interdentare, proximale ale dd
frontali
Partea activa este plasata dinspre V spre O in pozitie orizontala
Printr`o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafetele aproximale ale dd frontali

169. Sapaliga de detartraj

Este un instrument cu partea activa in < de 99-100o fata de partea pasiva
Partea activa prezinta o margine ascutita rectiline la un < de 45o
La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subadiacenta se formeaza muchii active, bine
exprimate
Domeniu de aplicare:
La niv dd anteriori, frontali cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si scurta
La niv dd laterali, cand partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga
Indicatii si mod de utilizare:
Este indicata pentru indepartarea tartrului supragingival si sub MGL (numai daca gingia este
suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului)
Este indicata pe fetele V si O ale dd si pe fetele Proximale ale dd care marginesc o edentatie
Pozitia instrumentului este verticala in axul dintelui, sau cat mai aproape de verticala
Dislocarea tartrului se face prin miscari de smulgere, spre marginea incizala sau ocluzala

170. Pilele sau razusele

Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele, inclinate fata de baza la un < de 90-1050
Ca o serie de 4-5 sapaligi
Baza instrumentului este rotunda sau ovala
Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde este utilizat instrumentul
(frontali/lat)
Indicatii si mod de utilizare:
Pilele sunt indicate pentru:
Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala, numai cand
aceasta este suficient de laxa pt a permite insinuarea instrumentului
Indepartarea blocurilor mari de tartru supragingival prin fracturarea si fragmentarea
acestora => usureaza dislocarea totala ulterioara cu chiurete.
 Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement
Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unei obturatii de colet
Instrum e plasat in axul lung cu deplasari prin apasare verticale
exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor parod

171. Chiuretele parodontale

Sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival, chiuretajul radacinii si al tesutului de
granulatie din pungile parodontale
Dimensiunile reduse si forma adecvata a chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale,
spatiile interdentare si interradiculare
Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafetelor radiculare
Datorita finetei partii active, a elasticitatii acesteia se percep usor curburile, obstacolele si rugozitatile
Partea activa
Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele (partea activa in oglinda)
Partea activa are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa in forma de
lingura
Muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu suprafetele laterale
In sectiune are forma semicirculara
Partea pasiva
Prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor
radacinii
Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al partii pasive (vecin partii active)
sa fie tinut paralel cu axul vertical al dintelui
Exista 2 tipuri principale de chiurete:
UNIVERSALE
SPECIALE
Chiuretele UNIVERSALE
Se caracterizeaza prin faptul ca suprafata faciala este situata la un < de 90 gr fata de axul
longitudinal al partii pasive
Sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau din santul singival la persoanele
sanatoase, fara pungi, retractii sau furcatii descoperite
Sunt folosite si in pungile parodontale adevarate, cu actiune pe peretele moale cat si pe
peretele dur dentar (radicular) al pungii
Cele mai frecvent folosite chiurete universale sunt:
BARNHART 1/2 si 5/6
COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L, LANGER, GOLDMAN-FOX
Chiuretele SPECIALE
Sunt reprezentate in special de chiuretele GRACEY
Caracteristici GRACEY
Suprafata faciala se situeaza la un < de 70o fata de axul lung la primei parti
pasive
Desi poseda 2 margini taioase, numai cea situata spre radacina este eficient
activa, cealalta (dinspre peretele moale este inactiva si nu poate leza peretele
gingival)
Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare, fiind codificate special in
acest scop
Partea activa a chiuretei GRACEY, in special in 1/3 terminala, se adapteaza cel
mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii
Prima portiune a partii pasive trebuie sa fie paralela cu axul dintelui
Chiuretele GRACEY standard sunt grupate intr`un set de 7 instrumente
1/2, 3/4 -> incisivi + canini
5/6 -> incisivi + canini + PM
7/8 si 9/10 -> fetele V si O ale dd laterali
11/12 -> fetele M ale dd laterali
13/14 -> fetele D ale dd laterali
Pt dd laterali exista chiurete combinate 11/14 care actioneaza pe fetele
M&D
Chiuretele GRACEY profilactice
Sunt in numar de 4 (1/2, 3/4, 5/6, 7/8) si au partea activa la fel k cele standard,
dar au portiunea pasiva mai scurta si mai rigida
Folosite in special pt detartraj supragingival
 Au numarul de cod precedat de P
Chiuretele GRACEY peste cinci sau dupa cinci (after five)
Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat cele standard
Se pot utiliza in pungi mai adanci de 5 mm
Chiuretele GRACEY mini cinci (mini five)
Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
Au partea activa mai scurta cu 50% decat cele standard
Acces mai facil in zonele de incongruenta dento-aveolara
Partea pasiva la fel ca cele peste cinci
Chiuretele EXTRARIGIDE
4 perechi 5/6, 7/8, 9/10, 11/12
Partile activa si pasiva mai rigide si sunt inscriptionate extrarigide
Indicatii:
Indepartarea tartrului foarte aderent
Dezavantaj : indepartare excesiva prin chiuretaj a cementului radicular
INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:
Detartrajul santului gingival
Detartrajul subgingival din pungile parodontale
Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea tartrului subgingival cu
alte instrumente
Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin indepartarea
cementului necrotic
Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
MOD DE ACTIUNE GRACEY
Marginea activa a suprafetei faciale cu < de 110o disloca tartrul, iar marginea
opusa nu actioneaza asupra tesutului moale datorita angulatiei stranse (70o )
Prin intoarcerea instrumentului cu 180 o, operatiunea se produce in sens invers ->
chiuretarea tesutului de granulatie si protejarea suprafetei radiculare =
CHIURETAJ IN CAMP INCHIS
TEHNICA DE UTILIZARE a chiuretelor GRACEY
Se alege chiureta potrivita pentru grupa de dinti tratata
Se ia punct de sprijin dintele care urmeaza a fi detartrat sau pe dd vecini
Capatul activ se introd subgingival, cu suprafata faciala paralela cu radacina
La baza pungii parodontale, dedesubptul depozitului de tartru, suprafata
faciala se roteste pana cand face cu suprafata radacinii un unghi mai mic
de 90o , dar nu mai mic de 45 = UNGHIUL DE ATAC
Pentru dislocarea tartrului se fac miscari active de tractiune spre ocluzal
si incizal, dar si de presiune laterala controlata, mentinand permanent
contactul cu dintele
Miscarile laterale de tractiune se combina cu deplasari orizontale si oblice
Deplasarile verticale sunt folosite la dd frontali si suprafetele aproximale
ale dd laterali
Deplasari oblice pe fetele V,O dd laterali
Pentru chiuretajul tesutului de granulatie, partea activa se plaseaza invers (se
intoarce cu 180 gr)

172. Chiuretajul radicular

Reprezinta procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in cement, ramase dupa detartraj si a
cementului infiltrat microbian necrotic, pentru a obtine o suprafata neteda
Tehnica:
Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana la portiunea ce mai decliva
Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina
Se aplica o presiune laterala controlata
Se fac tractiuni spre incizal repetate, pana se obtine o suprafata neteda
Se fac si miscari oblice si orizontale
Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta, presiunea trebuie redusa
Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire completa a radacinii
173. Curatirea si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj
Curatirea finala si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se realizeaza prin mai multe modalitati:
Cupe de cauciuc simple sau cu lamele fine in interior
Cupele sunt umplute cu pasta de lustruit
Periute montate, din plastic, in forma de palnie sau roata
Se incarca cu pasta de lustruit
Suprafetele aproximale se lustruiesc cu:
Discuri fine
Pene interdentare de lemn de balsa sau portocal
Benzi late de matase cerata

174. Componentele aparatelor cu ultrasunete

Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
Aparate bazate pe efectul piezoelectric
Aparate magnetostrictive
Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale
Generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa
Piesa de mana si partea terminala activa
Sistemul de racire cu apa
Dispozitivul de pornire/oprire

175. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete

Tartru supragingival
Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm
Gingivostomatita ulcero-necrotica pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru si
pentru a nu accentua durerile
La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate dat
traumatismului gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice
In fazele incipiente de imbolnavire
In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru
subgingival

176. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete

Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
Pacientii cu reflexe de voma exagerate
Hiperestezie dentinara accentuata
Copii mici
Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac
Anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se poate colabora cu pacientul

177. Tehnica detartrajului cu ultrasunete

Pregatirea pacientului
Pozitia in fotoliu aproape de verticala pt a preveni refluarea excesului de lichid in faringe
Protectia pacientului cu un sort pe piept
Pregatirea instrumentarului
Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active
Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a aparatului
Controlul jetului de apa
Controlul puterii generatorului de vibratii
Aplicarea aspiratorului de saliva
Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete
Detartraj vertical
Se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu partea activa la un < de 45 gr fata de
suprafata de smalt
Pt fiecare suprafata dentara 6-10 deplasari verticale in dublu sens
Detartraj orizontal si in diagonala
Completeaza detartrajul vertical
Partea activa in forma de spatula se inlocuieste cu varianta terminala in unghi ascutit
Cu aceasta se patrunde in spatiile interdentare
Varinta terminala rotunjita pt suprafetele dentare O ale I sup si inf
 Detartraj fin
Se face cu instrumentul de tip secera care indeparteaza punctele de tartru restant de pe
suprafetele supragingivale si tartrul din santul gingival
Detartraj ultrafin
Se face cu instrumentul de tip sonda, cu care se indeparteaza depozitele punctiforme din
gropitele si santurile coronare
Se disloca si tartul din pungile parodontale mici de 3-4 mm

178. Avantajele detartrajului cu ultrasunete

Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic
Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale
Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare
Bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie
dentinara

179. Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete

Vibratiile puternice, aplicate timp indelungat pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocari
ale cementului
Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului jonctional si a ligg
supraalveolare
Dureri hiperestezice greu de suportat
Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea metalica poate disloca obturatiile metalice sau
nemetalice
Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr`un nor fin care poate antrena in microclimatul cabinetului,
particule mici de detritus organic cu microbi patogeni
Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician
In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea activa a
intrumentului scade uneori pana la fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana sau
inghitit

180. Detartrajul sonic

Exista instrumente de detartraj asemanatoare cu cele actionate de ultrasunete, dar care sunt antrenate de
un jet puternic de aer, fiind amplasate in locul piesei de turbina
Avantaje:
Pret de cost mai mic
Volum redus
Aplicare si indepartare usoara
Consum redus de energie, este antrenat de jetul de aer
Vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti
Nu necesita racire cu apa
Dezavantaje
Are o singura treapta de putere
Eficienta mai redusa

181. Atitudinea fata de obturatiile aproximale si de colet in exces in profilaxia inflamatiilor gingivale.
Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite, bine ascutite, dar cel mai usor cu sondele
parodontale de explorare, flexibile care sunt deplasate dinspre obturatie spre dinte
In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este, in cele mai multe cazuri, indepartarea si
refacerea corecta
Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic, nu exista carii secundare si spatiul interdentar
este liber, sau obturatie e la distanta de gingie
Excesul se indeparteaza cu freze diamantate, benzi si discuri abrazive + lustruire cu benzi de lustruit

182. Particularitati ale tratamentului cariilor in gingivite si parodontite

Tratam parodontopatiilor marginale cronice in faza initiala de comatere a infectiei microbiene si a
inflamatiei gingivala, trebuie sa cuprinda tratam tuturor cariilor existente si indepartarea tartrului si placii
dentare bacteriene
Sunt vizate in special cariile de colet sau cele aproximale, care favorizeaza retentia => initiaza si intretin
inflamatia gingivala
Nu trebuie neglijate nici cariile ocluzale, care netratate determina dureri la masticatie => lipsa de
autocuratire
 In unele situatii se poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, obturatia provizorie a cariilor si
finalizarea obturatiei dupa tratamentul parodontal
Particularitati:
Inainte de a pregati o cavitate aproximala sau de colet trebuie tratata inflamatia papilei si a
maginii gingivle adicente procesului carios
Daca gingia este hipertrofiata printr`o iritatie recenta, marirea ei de vol se reduce prin
tamponament sau mesare cu o substanta astringenta

183. Atitudinea fata de hiperplazia papilei gingivale sau a marginii gingivale libere in dreptul unor procese
carioase
Atunci cand s-a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea gingivala libera burjoneaza
deasupra sau in interiorul procesului carios, este necesara desfiintarea polipului gingival prin:
Cauterizare chimica cu acid tricloracetic
Electrocauterizare
Gingivectomie
Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta polipul numai in cazul unei
hipertrofii reduse

184. Atitudinea terapeutica fata de inflamatia papilei interdentare vecina unei carii aproximale
O conditie indispensabila pt refacerea inflamatiei papilei este mai intai exereza in totalitate a dentinei
alterate si obturatia provizorie
Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inlamatiei gingivale din
vecinatate
Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzator prin:
Indepartarea tartrului si a placii
Administrarea topica a unor substante cu actiune antimicrobiana
Papile hiperplazice -> excizie sau cauterizare

185. Tamponamentul; Badijonajul

Tamponamentul
Se realizeaza prin atingeri usoare sau medii, controlate, cu bulete de vata sau tampoane din tifon
Asigura contactul substantei medicam cu gingia si patrunderea in epiteliu
Stimuleaza circulatia si vascularizarea
Tamponamentul usor cu solutii colorante este indicat pt evidentierea placii bacteriene
Badijonajul
Se face prin stergerea unei suprafete de mucoasa gingivala si bucala si se realizeaza cu bulete de
vata cu diam de 3-5 mm, sterile
Buleta mentinuta cu o pensa dentara este antrenata de 8-10 ori intro miscare de rotatie la
baza papilei

186. Mesa gingivala in tratamentul gingivitelor

Se obtine din vata sterila sau fibre de acetat de vinil cu diam de 0,5-1mm si lungimea de 1-2 cm
Se umecteaza in solutii antiseptice sau AB si se introduce in santul gingival cu vf`ul bont al unei sonde
vechi sectionate sau cu ajutorul unei spatule
Timp de mentinere 5-10 minute pt sol cu clorura de Zinc

187. Irigatiile subgingivale

Irigatiile subgingivale cu solutie de clorhexidina 0,2% in tratamentul antimicrobian al gingivitelor si PM
cronice
Rezultate bune si prin irigatii subgingivale cu solutie de fluorura stanoasa 1,65% - act antibacteriana

188. Instilatiile in pungile parodontale

Se utilizeaza o seringa speciala de tip Unijet
Recipientul cu pasta se introduce in corpul seringii si se aplica acul special cu capatul scurt
Se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati de pasta care se indeparteaza
Se fac spalaturi ale pungilor cu sol antisepcite
Dintele sau zona dentara se izoleaza
Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda
Se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta reflueaza
Se mentine instilatia 10-15 min sub izolare
Instilatiile se fac la 1-2 zile, 2-4 sedinte
189. Aplicarea pastei cu antibiotice in santul gingival si pungile parodontale
- se face dupa izolarea dintelui
- in cazul pungilor parodontale e necesara efectuarea de spalaturi cu sol antiseptice, inainte de aplicarea AB
- Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda
- acul seringii e introdus in punga paro pe toata lungimea ei, pana intampina o usoara rezistenta si se resimte o
senzatie dureroasa
- se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta reflueaza din punga paro
- se indeparteaza seringa, se mentine instilatia pt 10-15 min in conditii de izolare
- instilatiile se refac la interval de 1-2 zile, 2-4 sedinte pana la reducerea semnificativa a exudatului

190. Infiltratiile submucozale cu solutii de biostimulare

Substantele de biostimulare se infiltreaza sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare, superficial si in
functie de cantitate in 1-4 puncte:
In fosa canina maxilara
In dreptul radacinilor PM la mandibula
O forma particulara = MEZOTERAPIA = multiple microinjectari in jurul suturilor (plagilor chirurgicale)

191. Antiseptice de tipul acidului citric in tratamentul bolii parodontale

Acidul citric in solutie apoasa cu un pH de la 0,5 la 2,5 a fost utilizat pentru conditionarea chimica a
suprafetei radiculare in tratam chirurgical al PM cronice
Scop: regenerare buna
Rolul principal : decontaminarea bacteriana a suprafetelor radiculare

192. Antiseptice de tipul acidului cromic in tratamentul bolii parodontale

Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte 5-6 sec urmate de spalaturi cu ser fiziologic/apa distilata
Indicatii:
Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei
Fistule apico-gingivale
Ulceratii gingivale de cauza microbiana
Nu se fac aplicatii cu acid cromic pe ulceratiile herpetice

193. Antiseptice de tipul acidului salicilic in tratamentul bolii parodontale

Acidul salicilic are proprietati keratolitice si keratoplastice
In c% de 1% asociat unui extract vegetal astringent este indicat in tratam medicamentos al gingivitelor si
parodontitelor marginale cronice

194. Antiseptice de tipul peroxidului de hidrogen: indicatii

Peroxid de hidrogen -3% = sub forma de apa oxigenata actiune antispetica, hemostatica si de
indepartare a detritusurilor
Indicatii:
Gingivite acute si subacute
Pungi parodontale pentru indepartarea exudatului inflamator
Abcese parodontale marginale incizate
Gingivostomatita ulcero-necrotica
Plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala
Plagi chirurgicale inainte suturii
Plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de fibrina si detritusuri
Peroxid de hidrogen -30% - solutie de perhidrol
Indicatii : Efect cauterizant bine suportat de gingia hiperplazica -> hiperplaziile de sarcina
Albirea dintilor

195. Proprietatile clorurii de zinc

Actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasoconstrictor
In solutie concentrata 3-% - efect de cauterizare asupra zonelor de microulceratii ale peretelui moale al
santului gingival
Actiune cicatrizanta
196. Indicatiile utilizarii antisepticului protargol
Protargol = solutie 1% proteinat de Ag
Gingivite acute si subacute
Gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj
 Santul gingival si pungile parodontale cu exudat inflamator sub forma de irigatii sau mese
Tratametul abcesului parodontal marginal
Gingivostomatita ulcero-necrotica

197. Indicatiile antisepticului azotat (nitrat) de Ag

Are actiune bacteriostatica in c% slaba
30% - efect cauterizant + bactericid
Indicatii:
Aftele bucale, gingivale sau cu alta localizare
Portiuni mici, burjonate de tesut de granulatie restant sau aparut la nivelul marginii incizale in
special dupa gingivectomii

198. Indicatiile si modul de utilizare al antisepticului Fenosept

Indicatii :
Gingivite subacute si acute
gingivostomatita ulcero-necrotica
mod de utilizare:
in solutie apoas 2% - pentru atigeri de uz extern
solutie diluata 0.01% - pentru clatire sau spalaturi

199. Actiunea si indicatiile antisepticelor de tip coloranti in boala parodontala

Colorantii au actiue antienzimatica si de distrugere a acizilor nucleici
Violetul de gentiana-se utilizeaza in leziunile herpetice infectate, in infectii si ulceratii ale
mucoasei bucale, gingivostomatite micotice
Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene
Are actiune antiseptica redusa
Rivanol bun antiseptic in gingivo-stomatita ulcero-necrotica
Se utilizeaza sub forma de spalaturi bucale largi
Rosul de Congo efect hemostatic si antimicrobian

200. Tetraciclina: calitati si indicatii

Calitati:
Actiune antimicrobiana
Actiune antiinflamatorie
Actiune antiproteolitica si antioxidanta
Actiune anticolagenolitica
Actiune reparatorie si regenerativa
Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare
Inhiba resorbtia osului alveolar
Indicatii
administrata in doza de 0,5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 luni
se concentreaza in lichidul santului gingival fiind utila in parodontita juvenila sau in forme
agresive generalizate la orice varsta
in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local sau pe cale generala.
Local e indic pasta TM aplicata in santul ging si pungile parod.

201. Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale

Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol
Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe
Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene
Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival, la scurt timp dupa
administrarea pe cale generala
Se administreaza sub forma de:
Comprimate 0,250 g
Unguent 3%
Gel 3%, 25%

202. Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale

Inhibarea sintezei peretelui Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, Cefalosporine
celular
Inhibarea permeabilitatii Nistatina, Polimixina
 membranei citoplasmatice
Inhibarea sintezei proteice
Inhibarea sintezei acizilor
nucleici
Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomicina,
Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina,
Lindomicina, Clindamicina, Cloramfenicol
Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina

203. Particularitati ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generala in bolile parodontiului
marginal
Indicatiile principale ale administratii AB pe cale generala:
In afectiuni acute: gingivita acuta, gingivo-stomatite acute (mai ales cand se asocieaza cu febra)
In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale
In parodontitele agresive
In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina, metronidazol si tetraciclina
In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei inflamatorii specifice
In parodontite cu caracter recidivant
Inainte si/sau dupa manopere sangerande
Contraindicatii:
Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani (tulb de eruptie, mineraliz,
coloratie)
Tulburari secundare:
Alergii subcutanate
Tulburari gastrointestinale
Tendinopatii
Rar: cefalee, vertij, somnolenta, afectiuni hematologice

204. Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generala la bolnavi parodontopati

AB folosite mai frecv in trat parodontitelor sunt:
TETRACICLINELE indicate in infectiile in care predomina Actinobacilus
actinomicetemcomitans
Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
METRONIDAZOLUL util in parodontite diagnosticate ca refractare sau rebele la tratam
convetional
Ind si in infectii cu Porphyromonas gingivalis si Prevotella Intermedia
CLINDAMICINA activa pe diverse specii de anaerobi g (-)
FLUOROCHINOLONELE active pe stafilococi
La fel ca si tetracic si metronidaz patrund in santul gingival unde pot avea concentratie
mai mare decat in serul sanguin
AZITROMICINA activa pe multi patogeni parodontali

Modalitatea de administrare in timp a AB pe cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa:

Greutatea corpului
Timpul de metabolizare
Rata de eliminare din organism, durata efectica a activitatii antimicrobiene
Amoxicilina (cu sau fara ac. Clavulanic) 2 ori/zi
Metronidazol 2-3 ori/zi
Clindamicina 2 ori/zi
Tetracicline 1-2 ori/zi
Azitromicina 1 data /zi

205. Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale

Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic)
Indicatii: stomatita micotina NN, sugari, copiii si adulti, stomatita de proteza
Mod de adm suspensie flacon de pulbere + 20 ml apa distilata : adulti 1.000.000 UI/zi
Stamicin = drajeuri cu 500.000 UI nistatina
Activ pe streptococi si Candida albicans( se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri
total)
Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis
Comprimate (cont 10 mg natamicina)
 Suspensie 25 mg natamicina
Indicatii: stomatite micotine, stomatita de proteza + candida: 4-6 ori/zi 7-10 zile

206. Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale

La sugari si copii 100.000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie)
La adulti 1.000.000 1.500.000 UI/ zi fractionata in 4 prize
Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de ore

207. Medicatia cortizonica: mod de actiune

Hidrocortizonul si glucocorticoizii reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica, chimica sau
biologica)
In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele, migrarea si proliferarea PMN`urilor, fagocitosa
Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia, scad sinteza prostaglandinelor
In fazele tardive ale inflamatiei
Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteie, fibroblastilor, osteoblastilor si limfocitelor
Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in
combaterea unor manifestari alergice

208. Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala

Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:
Hidrocortizonu acetat
Prednison
Prednisolon
Triamcinolon
Dexametazona
Nystolocal

209. Antihistaminice folosite in tratamentul bolii parodontale

In trat local al unei infectii bacteriene sau fungice orale se pot folosii antihistaminice :
De tip Romergan, sol orala 0,1%
Maleat de dimetiden (Fenistil)
Se sol cu AB si corticosteriozi pentru actiune antialergica si anestezica de suprafata

210. Antivirotice folosite in tratamentul bolii parodontale

Principalale substante cuc actiune ativirala au un efect slab asupra formelor acute, severe de infetie
herpetica si redus sau absent in leziunile stabilizate sau in infectii latente
Dintre substantele antivirotice se cunosc:
Amantadina
Vidarabina
Aciclovirul 3- 4 ori/zi timp de 7 zile
Rodilemid

211. Propolisul: efecte terapeutice in boala parodontala

Propolis = produs natural de secretie al albinelor
Efecte:
Antibacterian
Antimicotic
Antiinflamator
Vasoconstrictor
Decongestiv
Anestezic de suprafata
Cicatrizant, Trofic tisular

212. Produsi naturali folositi in tratamentul bolii parodontale

In aceasta categorie sunt incluse substantele naturale cu o structura organica destul de complexa si actiuni
antimicrobiene, antifungice, antivirale si antiinflamatorii, lipsite in general de efecte secundare nocive:
Propolisul
Extract de flori de musetel (Romazulan)
Ticiverol
Extract de flori de galbenele
Extract de salvie
 Extract de radacina de tataneasa
Extractum rathanlae
Extractum rhey

213. Extracte vegetale folosite in tratamentul bolii parodontale

Extract de flori de musetel (Romazulan)
Ticiverol
Extract de flori de galbenele
Extract de salvie
Extract de radacina de tataneasa
Extractum rathanlae
Extractum rhey

214. Tratamentul cu produse imunobiologicie: mod de actiune

In tratamentul parodontitelor marginale cronice produsele: vaccin stafilococic, Cantastim, Imudon,
Polidin sunt preparate bacteriene cu actiuni precum:
Cresterea rezistentei antiinfectioase
Cresterea puterii fagocitare a PMN
Cresterea valorii complementului seric
Cresterea clearance`ului bacterian al macrofagului
Cresterea IgG si IgA
Stumilarea formarii de AC specifici fata de germenii din care este compus preparatul

215. Vaccinarea in boala parodontala

Vaccin stafilococic
Adm subcutanat, IM sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibular
Ritm de administrare la 2-3 zile
Concomitent se adm AB (local si general)
Cantastim extrat antigenic din Pseudomonal aerugynosa
Actiune: stimulare a macrofagelor
Ind: parodontapatii degenerative, in per de vindecare dupa trat chirurgical al parodontitelor marg
Adm: subcutan sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibulare
Ritm de adm: o fiola/saptamana tip de 5 saptamani
Pauza o luna dupa care se reia administrarea timp de 5 saptamani
realizarea profilaxiei specifice prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica inca probleme. Ele sunt legate
de dificultatea de a prpara un vaccin eficient intrucat in etimologia bolii sunt incriminate mai multe
microorganisme. Nu s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele imunologice intre limfocitele T sau
B si gradul de distructie tisulara in parodontopatii. Examenul microscopic al tesutului parodontal lezat
arata existenta in zona e.j. a numeroase neutrofile cu bacterii fagocitate ceea ce releva rolul neutrofilelor
in apararea antibacteriana. S-a incercat in urma cu multi ani prepararea unui vaccin corpuscular din
porphyromonas gingivalis omorat prin tratare cu formol. Imunizarea maimutelor cu acest vaccin a dus la
descresterea cantitatii de bacterii negru pigmentate din speciile bateroides in leziunile gingivale induse
prin ligatura

216. Utilizarea laserului in parodontologie

Efecte biologice:
Stimularea sintezei de ADN
Activarea fagocitozei
Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica
Cresterea activitatii fibroblastilor
Favorizarea schimburilor ionice
Stimularea locala a dinamicii vasculare
Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale
Domenii de utilizare
Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la niv radacinii si a osului alveolar
Detartraj si chuiretaj radicular cu laser
Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii, debridare, papilectomie, incizie abces,
decapusonari, frenotomie, frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie)

217. Extractia dintilor parodontotici nerecuperabili

Este indicata in cazul dd cu mobilitate excesiva, in plan orizontal si in sens axial
 Decizia de extractie este data de lipsa unui soport alveolar, capabil sa sustina dintele in cursul unui act
minim de maticatie
Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunsatoare, cel mai bine prin infiltratie
Chiuretare dupa extractie a tesutului de granulatie

218. Premolarizarea si amputarea radiculara la dinti parodontotici

Premolarizarea este indicata in cazul unor pungi parodontale cu exudat purulent, persistent, dupa ce
tratamentul medicamentos si chirurgical de suprimare a pungii a esuat.
Se realizeaza in special la M inf
Dupa devitalizare si obturare cotecta a radacinii sanatoase, coroana dentara este
sectionata, iar radacina cu punga parodontala este extrasa
Amputarea radiculara se realizeaza dupa devitalizarea si obturarea radacinilor sanatoase
Consta in sectionarea radacinii cu punga parodontala rebela la tratament, la niv jonctiunii corono-
radiculare, urmata de extractie
Se realizeaza si in afectarea gingivo-osoasa de gr 4 a bi,trifurcatiilor
Amputatia este indicata mai frecvent la radacina palatinala a M sup

219. Obiectivele tratamentului chirurgical in gingivite si parodontite marginale

Tratamentul chirurgical in parodontapatiile marginale are 3 obiective principale:
Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al acestora
Indepartarea gingiei hiperplazice care nu poate fi redusa prin mijloace conservatoare
Modelarea tesuturilor moi gingivo-periostale prin proceduri de plastie si a celor dure: osul
alveolar cu restaurarea aditionala

220. Utilizarea de substante chimice cu actiune caustica

Subst chimice ACIDE: sulfuri, acid cromic, acid tricloracetic, acid tanic, acid sulfo-salicilic
Subst chimice BAZICE: hidroxid de K, ca atare sau in amestec cu argila; hipoclorit de Na
Dezavantaje:
Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes sanatoase)
Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi ai pungilor parodontale =
gingivectomie chimica

221. Electrocauterizarea gingivo-parodontala: mod de actiune

Se realizeaza prin curenti electrici de inalta frecventa care sunt de 3 tipuri: partial redresat, total redresat
si filtrat
Mod de actiune :
Cauterizare pr-zisa
Sectionarea tisulara
Electrocoagulare
Fulguratii
Electrodesicatie

222.Avantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale

Aria de cauterizare asupra pungilor parodontale, a peretilor si continutului lor poate fi controlata de medic
in anumite limite
Intensitatea curentului electric poate fi dozata in functie de vol de tesut cauterizat
Prevenirea sangerarii in camp uscat
Reducerea hemoragiei prin electrogoalgulare
Se autosterilizeaza
Asigura o cauterizare uniforma, in suprafata

223. Dezavantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale

Riscul de interferente cu activitatea stimulatorilor cardiaci
Produce un miros neplacut si uneori tulburari gustative temporare
Riscul necrozelor de combustie asupra tes moi invecinate si a osului alveolar

224. Pregatiri preoperatorii in chirurgia parodontala

Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in care prezinta abateri
semnificative de la valorile normale
Aprecierea gradului de imbolnavire prin examene clinice si paraclinice (indici, teste)
 Efectuarea tratamentului antimicrobian
Pregatirea psihica a pacientilor pt o buna cooperare

225. Indicatiile tratamentului chirurgical gingivo-parodontal

Indicatiile tratam chirurgical parodontal sunt legate de bolile parodontale sau situatiile disfunctionale care
au produs:
Pungi false nereductibile prin tratam antimicrobian
Pungi parodontale adevarate
Hiperplazii gingivale
Defecte mucogingivale

226. Contraindicatiile locale ale tratamentului chirurgical parodontal

Principala CI locala este legata de starea igienei bucale
Unele suferinte acute (gingivostomatita ulcero-necrotica) nu permit efectuarea interventiei chirurgicale de
suprimare a continutului pungilor decat dupa o perioada de tratament medicamentos antimicrobian

227. Contraindicatiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal

Leucemii acute
Infarct de miocard mai recent de 6 saptamani
Hemofilia
Starile casectice din TBC, tumori maligne
Starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala
Psihozele majore

228. Contraindicatiile generale relative ale tratamentului chirurgical parodontal

Diabetul
Boala ADDISON
Boli cardiovasculare: HTA, insuficienta coronariana, purtatori de implante vasculare
Epilepsia
PARKINSON

229. Instrumentar si materiale folosite in chirurgia parodontala

1.Instrumentar de consultatie si explorare
Sonde parodontale si explorartorii, pensa CRANE-KAPLAN(pt masurarea adancimii pungii)
2.Instrumentar de pregatire a campului operator si de anestezie
3.Instrumentar de incizie si sectionare
Bisturie cu lama de unica folosinta
Bisturie de gingivectomie de tip GOLDMAN-FOX
Bisuriu ORBAN angulat pt diferite incizii in plan orizontal
Instrumentul KIRKLAND nr 15 sau 16 pt incizia marginala si aproximala si pt indepartarea
gingiei incizate
4..Instrumentar de decolare a lambourilor si evidentiere a osului alveolar
Decolatoare mucozale si periostale
5.Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie, chiuretaj radicular si pentru modelarea
osului alveolar
Instrum de detartraj subgingival
Chiurete chirurgicale cu margini ascutite, rotunde sau ovale, de tip cupa sau inelare
Chiurete GRACEY
Razuse sau pile
Pense ciupitoare de os
Daltite de os
Freze preferabil de os LINDEMAN
6.Instrumentar de sutura
Ace, de preferinta atraumatice
Pense mentinatoare de ac
7.Instrumentar ajutator
Spatule, departatoare, pense, discuri, freze, clesti de extractii, seringi de spalatura, clesti pt
campuri, canule de aspiratie
8.Materiale:
Campuri chirurgicale
Comprese de tifon
 Rulouri de vata
Bulete de vata
Anestezice
Lichide antiseptice de spalatura, ser fiziologic
Fire de sutura
Cimenturi chirurgicale

230. Microchirurgia parodontalala

Microchirurgia parodontala sub microscop prezinta avantaje importante legate de indeplinirea a 3
obiective:
Iluminarea mai buna a campului operator
Marirea imaginii campului operator
Cresterea preciziei campului operator
Instrumentar : bisturiu cu margine in semiluna, bisturiu in forma de lingura, ace de sutura, micropense

231. Principalii timpi in interventiile chirurgicale ale parodontiului marginal

Pregatirea campului operator
Anestezie
Accesul in zona de operat prin:
Acces direct
Incizie
Sectionare
Decolare
Indepartarea gingiei excizate (in gingivectomii), contraincizii in gingivoplastii
Indepartarea continutului pungilor parodontale prin:
Chiuretajul pungii
Chiuretajul radacinii
Chiuretajul osos
Tratamentul antimicrobian prin spalaturi cu sol antiseptice sau ser fiziologic
Protectia plagii prin:
Mese supragingivale
Sutura
Cimenturi chirurgicale

232. Metode si tehnici de chirurgie parodontala: enumerare

Chiuretaj gingival si subgingival
Gingivectomia
Gingivectomia gingivo-plastica
Operatiile cu lambou
Chirurgia osoasa alveolara. Grefele osoase si terapia de aditie
Chirurgia mucogingivala

233. Indicatiile chiuretajului gingival

Chiuretajul gingival este indicat in:
Gingivite cronice cu microulceratii, pe peretele moale al santului gingival si sangerari la cele mai
mici atingeri
Gingivite cronice, si mai ales, in parodontite marginale cronice superficiale, cu pungi false, care
nu cedeaza la tratament antimicrobian

234. Contraindicatiile chiuretajului gingival

Chiuretajul gingival este contraindicat in :
Gingivite alergice
Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos

235. Tehnica chiuretajului gingival

Instrumentarul principar chiurete fine de tip GRACEY
Acestea se introduc cu blandete in santul gingival sau punga falsa, iar cu mana opusa se executa o
presiune moderata pe marginea gingivala si pe gingia fixa
 Tractiuni ale chiuretei cu blandete- evitanduse dilacerarea gingiei inflamate
Santul gingival se spala cu ser fiziologic sau cu clorhexidina 0,12%
Gingia se aplica pe dinte cu presiune moderata si poate fi protejata cu mese iodoformate sau ciment
chirurgical de protectie
Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj si se completeaza prin chiuretaj radicular al
eventualelor zone de cement dezgolit
Chiuretajul gingival poate fi realizat si cu ultrasunete sau prin electrocauterizare

236. Indicatiile chiuretajului subgingival

Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime
Pungi parodontale foarte adanci
Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin
accesibile prin crearea unui microlambou papilar
Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului parodontal
marginal
Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari
Fistule apico-gingivale
Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale
Recidive, dupa alte interventii chirurgicale

237. Instrumentar folosit in chiuretajul subgingival

Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate
In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare

238. Contraindicatiile chiuretajului subgingival

La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca interventie singulara
La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj

239. Chiuretaj subgingival in camp inchis

Fara decolari gingivale
Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este deplasata prin tractionare
pentru accesul instrumentului la pungile parodontale
Metoda cu eficienta redusa, fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa
Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile

240. Chiuretaj subgingival in camp deschis

Este metoda de electie utilizata in clinica de Parodontlogie din Bucurest
Consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (lama nr 15) a papilelor interdentare pana la dinte si osul
alveolar
Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv suadiacent inflamat si necrozat
Se creaeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la pungile parodontale
In pungile parodontale se efectueaza
Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii
Chiuretajul radaciii pana la senzatia de alunecare usoara
Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala, ramolit pana in os sanatos

241. Protectia plagii dupa chiuretajul subgingival

Protectia plagii se face diferentiat
Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se protejeaza cu mese interdentare
iodoformate, aplicate afanat, fara presiune
Mesele se scot la 24 h
Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar
Sutura se indeparteaza la 5-7 zile
In cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical de protectie
Se mentine 3 zile
Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pt 3-4 zile

242. Indicatiile gingivectomiei

Gingivectomia este interventia chirurgicala prin care se inteparteaza peretele moale al pungilor
parodontale sau gingia hiperplaziata
Indicatii:
 Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenta ferma care nu poate fi chiuretat
corespunzator
Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare
Abcese parodontale marginale recidivante
Pungi parodontale de andancime medie, cu perete extern subtire, slab vascularizat, dilacerabil,
friabil si franjurat prin chiuretaj subgingival
Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte interventii chirurgicale
Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si hormonala
Alungirea coroanei dentare

243. Instrumentar folosit in gingivectomie

Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN pt marcarea portiunilor cele mai declive
Bisturiu cu lama nr 15 pt incizie
Bisturiu KIRKLAND in zonele aprozimele incizia secundara
Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie
Instrumentul KIRKLAND
Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular
Forfecute de plastie sau clesti de tesut modelarea fina a conturului gingiei

244. Contraindicatiile gingivectomiei

Gingivite alergice
Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian
Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza (in absenta tratamentului bolii sistemice)
Unele gingivite de cauza hormonala (g de sarcina)
Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri)
Pungi parodontale adanci care depasesc linia muco-gingivala
Contraindicatii ale alungii coranelor clinice prin gingivectomie
Igiena bucala defectuoasa
Dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica
Implicarea furcatiilor la molari si PM

245. Tehnica gingivectomiei

Marcarea portiunilor celor mai decliva ale pungilor se face cu o sonda parodontala gradata sau cu
pensa CRANE-KAPLAN (br neted se introduce in punga pensare -> punct hemoragic = incizie 1-2
mm sub)
Incizia cu bisturiu cu lama nr 15 bisturiu la 45gr fata de pl orizontal
Incizie 1-2 mm spre apical de punctele hemoragice
Lama bisturiului se mentine in contact cu supr dintelui = linia de incizie primara
In zonele aproximale incizia secundara bisturiul KIRKLAND
Incizia secundara independent de incizia primara cu bisturiul GOLDMAN-FOX
Excizia gingiei cu instrumentul KIRKLAND sau pense anatomice
Detartraj minutios al radacinilor expuse
Chiuretajul radacinii
Indepartarea tesuturilor de granulatie
Modelarea fina a conturului gingiei cu forfecute de plastie sau clesti de tesut
Toaleta plagii ser fiziologic sau clorhexidina 0.12%
Protectia plagii cu cimenturi chirurgicale

246. Protectia plagii dupa gingivectomie

Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale
Cim cu eugenol pot da reactii alergice

247. Cimenturi chirurgicale

Ciment fara eugenol-cel mai utilizat
Se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele lubrifiate cu vaselina
Se intareste in 10-15 minute
Poate fi si sub forma de pasta care se intareste in mediul umed
Alte cimenturi chirurgicale:
Ciment chirurgical cu oxid de Zn
Cianoacrilati sub forma lichida se intarest in 5-10 secunde
Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina
 Cimenturile se mentin in medie o saptamana
Dupa primele 3 zile toaleta plagii se aplica din nou ciment
Mentinerea cim in zona frontala este favorizata de aplicarea unei benzi adezive de staniol
La niv dd laterali se pot folosi chei de acrilat sau cu fir de matase innodat vestibular de care va adera
cimentul

248. Vindecarea plagii dupa gingivectomie

Imediat dupa interventie, in tesuturi are loc o reactie inflamatorie cu caracter acut, caracterizata prin
vasodilatatie si infiltrat leucocitar in corion
La suprafata plagii se constituie un cheag fibros care prezinta 3 straturi:
Superficial = necrotic
Intermediat = bogat in leucocite
Profund =fibrinos
Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu o rata de 0,5 mm/zi in timp ce stratul necrozat este
eliminat treptat
La 14 zile de la gingivectomie, intreaga suprafata a plagii este acoperita de epiteliu
Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabeste vindecarea plagii

249. Indicatiile gingivectomiei gingivoplastice

= gingivectomie urmata de o serie de manopere de plastie prin care se urmareste restaurarea morfologiei
functionale a conturului gingival prin proceduri plastice
Indicatii:
Sechele gingivale ramase dupa gingivostomatita ulcero-necrotica
Fibromatoza gingivala cu ingrosarea excesiva a marginii gingivale
Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei efectuate de necesitate in zonele
vizibile, frontale

250. Contraindicatiile gingivectomiei gingivoplastice

Gingie subtire, friabila, slab vascularizata, care nu se preteaza la modelare plastica
Involutii gingivale precoce, limitate la un dinte sau un grup de dd, din cauza gradului inalt de
recidiva

251. Tehnica gingivectomiei gingivoplastice

Instrumentarul este acelasi ca si pentru gingivectomie + instrumentar si material de sutura
Tehnica:
Bisturiu cu lama nr 15 sau 11 se face o incizie combinata
Intrasulcular la nivelul marginii ginvicale libere
Extrasulcular pe versantul extern al marginii gingivale libere ingrosate si la baza
papilelor
Incizia se face in bizou intern la 45 g fata de planul orizontal
Interdentar, incizia se completeaca cu bisturie de tip GOLDMAN-FOX sau cu forfecute de
plastie
Mucoasa gingivala restanta se decoleaza cu grija de periost
Se indeparteaza tesuturile alterate: chiuretaj, netezire, inlaturarea zonelor osteitice, ramolite
Se sutureaza marginea caudala (apicala) a mucoasei alveolare a fundului de sac restant la
periostul subadiacent, pentru a nu permite migrarea acesteia
Protejare cu mese iodoformate
Firele se scot la 7-8 zile
Vindecare dupa 7-10 zile cu redarea unui aspect fizionomic corespunzator

252. Clasificarea operatiilor cu lambou

In raport cu osul alveolar subadiacent, lamboul poate fi:
Reflectat in intregime
Partial reflectat
In functie de straturile din care este format lamboul poate fi:
Mucozal
Mucoperiostal
In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei, el poate fi repozitionat
Apical
 Lateral
Coronar
In raport cu gradul de extindere al lamboului
Lambou extins: pe un grup de dd, pe o arcada
Lambou limitat: in L, pe 1-3 dd

253. Avantajele operatiilor cu lambou

Acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare
Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala
Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia
Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale

254. Dezavantajele operatiilor cu lambou

Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroze
Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului
subadiacent

255. Indicatiile operatiilor cu lambou

Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse dincolo de jonctinuea mucogingiv
Resorbtie osoasa verticala, neuniforma
Pungi parodontale osoase
Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la pluriradiculari
Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali
Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia de aditie
Interventii de regenerare tisulara ghidata
In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari
Recidive dupa chiuretaj subgingival

256. Contraindicatiile operatiilor cu lambou

Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului, pe toate suprafetele, mobilitate gr III
Atrofie osoasa orizontala, fera semne de inflamatie si pungi parodontale
Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa subtire, intinsa, slab
vascularizata

257. Instrumentarul folosit in operatiile cu lambou

Instrumentar complex, adecvat reflectarii lambourilor, indepartarii tesuturilor patologice, si protectiei
plagii prin sutura

258. Tehnica operatiilor cu lambou

Incizie orizontala in bizou intern pana la marginea crestei alveolare la 0.5-1.5 mm de
marginea gingivala libera
2 incizii verticale pe versantul vestibular la distanta de dinte de o parte si alta a zonei bolnave
Decolarea lamboului cu decolatoare periostale fine, din aproape in aproape pentru a nu perfora
mucoperiostul
Hemostaza dupa decolarea lamboului prin tamponament
Indepartarea marginii gingivale rezultate in urma inciziei orizontale (microgingivectomie) se face
cu instrumente de detartraj (gheara, chiurete, pense
Indepartarea tartrului subgingival restant
Indepartarea tesutului de granulatie cu chiurete chirurgicale
Chiuretajul radacinilor cu chiurete GRACEY, razuse subgingivale
Indepartarea cu precizie minutioasa, in totalitate a resturilor de tesut de granulatie epitelial si
conjunctiv cu chiurete GRACEY
Controlul osului alveolar restant
Hemostaza
Spalarea plagii cu ser fiziologic, clorhexidina 0.12%
Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului pungii si a restaurarii peretilor
alveolari distrusi prin resorbtie osoasa
Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau neresorbabile in cadrul procedurii de
regenerare tisulara gradata
Protectia plagii prin sutura
259. Incizia in operatiile cu lambou
Incizia orizontala
In bizou intern
Pana la marginea crestei alveolare la 0,5-1,5 mm de marginea gingivala libera
Se efectueaza cu bisturi cu lama intersanjabila nr 11,12,15 sau 15c
Incizia verticala
Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii verticale
Pe versantul vestibular al osului alveolar la distanta de dinte, de o parte si de alta a zonei bolnave
de operat

260. Sutura in operatiile cu lambou

Rolurile suturii
Reduce sangerarea postoperatorie
Mentine tesuturile in pozitie nedeplasabila
Reduce durerile postoperatorii
Asigura contentia si retinerea materialului implantat in pungile parodontale
Favorizeaza vindecarea
Sutura se realizeaza cu ace curbe sau drepte, cel mai bine atraumatice
Ca fire de sutura se foloses produse sintetice resorbabile, firul de matase, par de cal
Sutura poate fi:
Intrerupta : in puncte separate, procedeul cel mai frecvent folosit
In lasou pt a mentine un lambou unic repozitionat
Continua similara celei in lasou
De plapumar cand firul de sutura nu urmeaza un traseu continuu peste marginile lambourilor,
iesind la suprafata inainte de acestea.

261. Operatia cu lambou partial reflectat

Avantaje
Dilacerari tisulare reduse
Dislocari de os minime
Traumatism alveolar redus
Reacolare gingivala buna
Retractie gingivala si hiperestezie postoperatorie mai reduse
Aspect fizionomic mai bun
Dezavantaje:
Tehnica operatorie foarte precisa, mai dificila
Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este mai dificil
Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia initiala
Indicatii:
Pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm
Tehnica:
Prima incizie pe versantul V la cca 0.5 mm de creasta marginii libere si la 1,5-2mm de aceasta pe
versantul oral
A 2 a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea osului alveolar
A 3 a incizie este orizontala, efectuata cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau ORBAN si se excizeaza
tesutul epitelial si conjunctiv situat pe creasta alveolara, intre cele 2 suprafete incizate initial
In continuare se procedeaza k si in cazul operatiei cu lambou refletat total : detartraj, chiuretaj
radicular, chiuretajul tesutului de granulatie si indepartarea zonelor de os ramolit.

262. Operatia cu lambou mucozal

Consta in decloarea numai a mucoasei sau a mucoasei si submucoasei de periostul subadiancet
Interventia se practica pt:
Desfiintarea bridelor si insertiilor msculare inalte care tractioneaza marginile gingivale si
predispun la retractie gingivala
Adancirea fundului de sac vestibular, printr`un lambou mucozal repozitionat apical

263. Operatia cu lambou repozitionat apical

 Metoda lamboului repozitionat apical corespunde cerintelor unei chirurgii functionale de desfiintare a
pungilor parodontale
Consecintele sunt insa nefizionomice si pot aparea fenomene hiperestezice la nivelul portiunilor
radiculare descoperite
Operatia rezulta din reducerea volumului osului alveolar in genereal si urmareste in particular desfiintarea
pungilor parodontale palatinale:
Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la dinte sub fundul pungii si excizarea
peretilor
A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa palatinala
Se chiureteaza
Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr`o pozitie mai apicala fata de cea initiala

264. Operatia cu lambou deplasat coronar

Urmareste acoperirea partiala sau totala a suprafetelor radiculare unde s`au produs retractii gingivale cu
pungi parodontale
In mod particular metoda se adreseaza defectelor furcatiilor de lasa a 2 a la mandibula
Interventia se realizeaza cu lambou partial reflectat, conditionarea suprafetelor radiculare cu adic citric
sau tetracilina si practicarea unei contraincizii orizontale a mucoasei alveolare din fundul de sac
vestibular pentru a usura alunecarea spre coronar a lamboului.

265. Chirurgia osoasa alveolara

Interventii de rezectie si modelare osoasa ostectomii si osteoplastii se realizeaza in
Pungi parodontale osoase, acolo unde osul alveolar este intarit de o prelugire din corpul oaselor
maxilare
Resorbtii osoase verticale unde se atenueaza neregularitatile conturului osos alveolar
Restaurarea coroanei clinice a dd prin gingivectomie si remodelare a marginii osului alveolar
Exostoze ale marginii si versantilor osului alveolar
Intercventii de restaurare a osului alveolar
Refacerea prin mecanisme naturale a osului alveolar nu este posibila fara o interventie ajutatoare,
terapeutica.
2 directii de tratament:
Fara utilizarea unui material aditional
Prin tratament de aditie
266. Grefele osoase
Reprezinta o forma importanta a terapiei de aditie care urmareste:
Reducerea adancimii pungilor parodontale
Realizarea unei jonctiuni gingivo-dentare inalte
Micsoarea gradului de resorbtie osoasa
Inaltarea nivelului de os alveolar restant
Clasificare:
Grefe de origine umana
Grefe osoase autogene sau autologe umane
Din CB: particule de os cortical + sange, fragmente de perete alveolar dupa
extractii, os medular recoltat din zona tuberozitatii
Din afara CB: fragmente de os iliac
Grefe osoase alogene sau omologe umane
os iliac
Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de la animale (bovine)
Materiale sintetice inlocuitoare de os
Materiale sintetice aloplastice
Hidroxiapatite neporoase
Hidroxiapatite poroase
Beta tricalciu fosfat
Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: PMMA, PHEMA
Sticle bioactive: saruri de Na, Ca, Si
Alte materiale utilizate in terapia de aditie
Sulfatul de Ca
Fragmente de sclera, dura mater, cartilaj, cement, dentina
Colagen
Pulbere de coral, carbonat de calciu coralier
267. Materiale de aditie in chirurgia parodontala
Interpore200
Synthograft
Frialit
Allotropat 50
Permagraft
Biovitroceramica

268. Regenerarea tisulara ghidata: definitie, principii generale

Definitie: blocarea proliferarii tesutului epitelial in interiorul defectelor osoase parodontale si de stimulare
a restructurarii conjunctive desmozomale
Este o modalitate terapeutica realizata prin tehnici chirurgicale care folosesc in principal bariere
mecanice, unele cu valoare biologica, si care conduc la regenerarea gingivo-parodontala

269. Rolul membranelor in chirurgia parodontala

Membranele au rol de bariera intre epiteliu si tesutul conjunctiv desmozomal
Sunt de 2 feluri:
Resorbabile
Neresorbabile
Se utilizeaza in :
Tratamentul defectelor furcatiilor de cl II si III
Resorbtie osoasa limitata (1-2 pereti)
Incongruente dento-alveolare cu inghesuire
Resorbtii osoase orizontale

270. Tipuri de membrane in chirurgia parodontala

Membrane neresorbabile
Membrane din politetrafluoroetilena expandata
Cauciuc de diga
Membrane resorbabile
De colagen
Acid polilactic
Acid poliglicolic
Dura mater liofilizata

271. Operatia cu lambou deplasat lateral

Este indicata pentru acoperirea unei zone de retractie gingivala pe dd izolati
Tehnica:
Se incizeaza marginea gingivala care limiteaza zona de retractie si se excizeaza portiunea subtire
dinspre aceasta zona
Se decoleaza un lambou lateral mucosal sau mucoperiostal, suficient de lat pentru a acoperi in
intregime zona de retractie
Se deplaseaza lateral lamboul periculat si se sutureaza la gingia adiacenta si mucoasa alveolara
Se protejeaza plaga cu ciment chirurgical

272. Biovitroceramica in chirurgia parodontala

Folosita la noi sub forma produsului PAW-1
Este superioara hidroxiapatitei, datorita ionilor de fluor care conduc la formarea de fluor-hidroxiapatita
Materialul se prezinta sub forma de granule (cu diam 0,5-3,5mm) sau ca membrana resorbabila
Adera de osul natural : fizic sau chimic

273. Chirurgia mucogingivala

Se realizeaza prin proceduri comune cu tratamentul chirurgical de desfiintare a pungilor parodontale sau ca
interventii de sine statatoare
Principalele interventii de chirurgie mucogingivala sunt:
Grefele gingivale libere: sunt folosite pentru cresterea zonei de gingie fixa, redusa de obicei, prin
bride cu insertie inalta (frecvent in zona C)
Operatia cu lambou deplasat apical: are dublu scop: desfiintarea pungilor si cresterea zonei de
gingie fixa, dar fara adancirea fundurilor de sac vestibulare
 Operatia cu lambou deplasat coronar: urmareste acoperirea supraferei radiculare cu retractie
gingivala
Operatia cu lambou deplasat lateral (sub 271)

274. Definiti osteointegrarea implantelor

- legatura (ancorare) directa intre suprafata osului si a implantului fara interpunerea unui strat de tesut moale,
forma de conectare sustinuta de autorul teoriei prin experimente pe animale de lab

275. Definiti biointegrarea implantelor

- reprezinta modul de fixare al hidroxiapatitelor in raport cu osul si difera de implantul metalic prin crearea unei
legaturi directe, biochimice.

276. Contraindicatii ale aplicarii implantelor.

igiena bucala defectuoasa
Fumat excesiv
Diabet decompensat
Alcoolism
Iradierea in scop terapeutic a oaselor maxilare

277. Reguli ale aplicarii implantelor

Sunt 3 reguli :
Reducerea traumei mecanice termice la frezarea osului maxilar
Respectarea unei perioade de vindecare initiala de 3-6 luni care sa permita procesul de
osteintegrare
Asigurarea unei bune stabilitati initiale a implantului, care sa nu permita microdeplasari m mari
de 100 um

278. Periimplatite: def, etiologie, tratament .

Peririmplantita- santul periimplant si suprafata accesibila a impantului endo-osos pot fi colonizate microbian de
flora nepatogena a cavitatii bucale, dar in unele conditii ca : manopere chirurgicale incorecte, suprasolicitare
ocluzala, scaderea rezistentei locale sau prin boli generale pot aparea, infectii, periimplantite produse de patogeni
parod : porphyromonas gingivalis, prevotella intermedia, fusobacterium nucleatum, sau streptococi, mai frecvent
in trauma ocluzala
Trat: controale regulate, igiena foarte buna, proceduri conservatoare, medicamentoase, tehnici chirurgicale

279. Ingrijirile postoparatorii in chirurgia gingivo-parodontala

Ingrijirile postoperatorii se refera la :
Indicatii de tratament la nevoie si antiinflamator
Igiena zonei operate si a intregii CB
Reluarea progresiva a masticatiei
Controlul plagii la 24 de ore
Controlul final al plagii suturate sau protejate
Controale periodice

280. Particularitati ale microprotezelor la bolnavii parodontotici

Coroana de invelis acrilica
Este deosebit de iritanta pentru parodontiul marginal prin:
Adaptare necorespunzatoare
Modificari volumetrice in timp (contractii ale acrilatului)
Porozitatea acrilatului => retentie de placa si resturi alimentare
Aceste considerente fac din coroana de acrilat o modalitate improprie pt bolnavii parodontopati
Are indicatii restranse si trebuie inlocuita cel mai bine cu coroane metalo-ceramice
Coroanele de invelis metalice
Sunt folosite ca elemente solitare in distructii coronare intinse sau ca elemente de agregare in
punti stabilizatoare
Datorita mobilitatii dd cuprinsi in punti se poate favoriza descimentarea coroanelor
Cea mai indicata este cea supragingivala la 2 mm
Coroana de invelis din 2 bucani nu este recomandata ca elem de agregare in punti

281. Particularitati ale restaurarii protetice fixe la bolnavii parodontopati

 Dd stalpi trebuie sa fie alesi (ca numari si topografie) incat solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice
Corpul de punte:
Relieful oculzal sa nu fie exagerat de cuspidat
Corpul de punte trebuie sa fie mai ingust:
La maxilar reducerea latimii dinspre vestibular
La mandibula reducerea latimii dinspre lingual
Raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare

282. Particularitati ale restaurarii protetice mobile la bolnavii parodontopati

In conceperea si realizarea protezelor acrilice mobile trebuie tinut seama de protectia parodontiului
marginal prin:
Decoletare in zona gingivala
Paralelizarea prealabila a dd prin slefuiri si coroane de invelis corespunzatoare

283. Tratamentul ortodontic la bolnavii padorontopati

Urmareste:
Reducerea riscului de retentie a placii bacteriene ( ex: incongruenta dento-alveolara)
Reducerea diastemei patologice rezultata din migrari ale dd parodontotici
Tratamentul ocluziei deschise ( potential patogen asupra parodontiului marginal)
Imobilizari

284. Principii de imobilizare

Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din
masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dd, incluzand si dd cu
mobilitate normala, ferm implantati, din vecinatatea zonei afectate
Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = zona desmodontala in care dintele prezinta
amplitudinea de mai redusa de deplasare = punctul hypomochlion(H)
Principiul biologic corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a
sistemului de imobilizare in cavitatea bucala

285. Angrenarea multidirectionala a dintilor imobilizati

Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din
masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
Din cauza curburii arcadelor dentare, directia principala de solicitare la fortele transversale novice variaza
dupa pozitia dintilor. In acest sens exista 3 situatii
INC suporta mai bine fortele care actioneaza in plan frontal dar sunt deplasati de fortele din plan
sagital
PM si M suporta fortele in plan sagital, dar sunt deplasat de fortele care actioneaza in plan frontal
(v-o)
C sunt deplasati de fortele transversale cu o directie oblica la 45o fata de planul sagital sau frontal
Daca imobilizarea cuprinde dd din cel putin 2 grupe, deplasarea va fi impiedicata si anulata de rezistenta
opusa de celalalt grup, care va fi sustinut de grupul precedent

286. Principiul biologic in imobilizarea dintilor parodontotici

Corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a sistemului de imobilizare in
CB
Sistemul de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala
Imobiliz sa nu ofere zone de retentie
Sistemul de imobiliz in zone cu buna autocuratire trebuie evitata plasarea in pct de
contact
Prin imobilizare trebuie respectata ambrazura gingivala, chiar daca spatiul este liber prin
retractia papilei
Realizarea sistemului trebuie sa respecte organul pulpar indemn de leziuni, si sa se realizeze cu
minime de substanta dentara
Imobilizarea trebuie sa nu genereze traume ocluzale
Restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar
Realizarea de mijloace cat mai simple, dar eficiente
Imobilizarea trebuie sa se integreze biologic intr`un timp scurt in CB

287. Imobilizarea prin sisteme fixe sau mobile

 Sistemele mobile

avantaje: sunt mai agreate de pacient,se pot scoate in caz de necesitate,pot oferi perioade de
odihna,se igienizeaza usor,se pot corecta usor eventualele defecte aparute in timpul purtarii,se pot
combina cu o proteza mobila.

dezavantaje: exercita asupra parod. de sustinere microtraumatisme repetate,solicitari

nefiziologice la inserare si dezinserare->cresterea mobilitatii dentare.

Sistemele fixe

avantaje: ancoraj rigid si continuu, neutralizarea fortelor paraaxiale nocive,repartizarea

echilibrata a solicitarilor la nivelul tuturor dd. imobilizati,integritate biologica
superioara(preferata de bolnavi)

dezavantaje: cu sacrificiu de substanta dentara,necesita eforturi clinice si de lab.,materiale cu

inalte calitati mecano-chimice,pret de cost ridicat

288. Atitudinea fata de pulpa dentara in imobilizarea dintilor parodontotici

Pt. a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dd. parodiontotici trebuie luate in considerare
urmatoarele: starea organului pulpar, grd. de imbolnavire parod. a dd.,sistemul de imobilizare preconizat.
Extirpare pulpara inainte imobilizarii dd. parodontotici este indicata in urm. cazuri:
pulpa dent. cu reactivitate scazuta,cu rasp. slabe la testele de vitalitate;
procese carioase mari,obturatii vechi voluminoase;
pungi parod. f. profunde,pana in zona parod. apical;
dd. cu volum coronar mic (I inf.)
dd. cu traumatisme accidentale / chirurgicale;
modificari discrete de culoare,chiar dc. raspund la testele de vitalitate;
cand se observa o ameliorare a imbolnavirii parod., a mobilitatii dent. dupa extirpari ca tratam. al
cariilor complicate la alti dd.

289. Clasificarea sistemelor de imobilizare

Criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:
Perioada de timp in care se mentine imobilizarea
Imobilizare temporara
Imobilizare permanenta(de durata, definitiva)
Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
Imobilizare extracoronara
Imobilizare intracoronara sau intraradiculara
Imobilizare pericoronara
Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
Imobilizare prin sisteme fixe
Imobilizare prin sisteme mobilizabile
Imobilizare prin sisteme demontabile
In cazul unei brese de edentatie, imobilizarea poate indeplini sau nu functia de inlocuira a unor dd
lipsa si din acest punct de vedere se cunosc:
Sisteme de imobilizare cu functie protetica
Sisteme de imobilizare fara functie protetica
In functie de starea pulpei dentare
Imobilizare efectuata pe dd vitali
Imobilizare efectuata pe dd devitali
In functie de modalitatea de realizare
Realizate in cabinet
Realizate cu ajutorul laboratorului
In functie de extinderea sistemului de imobilizare
Imobilizari bidentare si pluridentare
Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd)
Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade)
In functie de suportul imobilizarii
Dento-dentara
Dento-maxilara

290. Imobilizarea temporara

 Imobilizarea temp este un procedeu terapeutic de solidarizare a dd mobili, parodontotici, prin sisteme cu
caracter tranzitor, care au drept scop restabilirea functionala si grabirea vindecarii parodontale
Imobiliz temp se realizeaza prin sisteme simple si economice
Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare : 1,5-2 luni
Imobilizarea temp poate fi:
Continua cand sistemul se mentine in tot cursul duratei de imobilizare
Discontinua cand perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare (gutiere de
despovarare)
Provizorie de scurta durata asigura dd asupra carora se fac interv scurte (detartraj, slefuiri)
Semipermanenta de lunga durata

291. Legaturile nemetalice de imobilizare

Nemetalice: fir de matase, mase plastice
Usor de realizat, fizionomice
Pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
Pot fi aplicate numai pe dd frontali
Rezistenta mica, se rup usor si favorizeaza retentiile alimentare (impiedica o igiena buna)

292. Ligaturile metalice de imobilizare

Ligaturile de sarma din otel inoxidabil pentru imobilizarea temporara (1,5 -6 luni) reprezinta un mijloc
terapeutic important, in special cand se asociaza altor proceduri de tratament parodontal
Dd frontali mandibulari beneficiaza cel mai bine de ligaturile in sarma
Dd laterali improprii pentru ligaturi de sarma datorita anatomiei lor
Sunt realizate in principal in 3 variante:
Ligatura in 8 (sau hipocratica)
Ligatura in scara
Ligatura cojocareasca

293.Imobilizarea prin ligatura de sarma in 8

Instrumentar:

sarma de vipla de =0,25 mm

2 pense hemostatice

foarfece de sarma.

Se fol. 10-14 cm. de sarma pt. Frontali

Un capat al sarmei se trece interdentar (intre C si PM), cervical de pct. de contact si incizal de cingulum
in mod alternativ pe fata V a unui dinte si pe fata O a dintelui vecin de la C la C
Capatul celalalt al sarmei,fix, se tine in tensiune cu o pensa hemostatica
Ajuns la sfarsitul traseului,primul capat al sarmei se tine in tensiune cu o pensa,iar capatul fix este angajat
in acelasi mod,dar in sens invers,acoperind fetele opuse celor pe care se afla deja sarma.
Cand cele 2 capete au ajuns la nivelul aceluiasi C se rasucesc impreuna,la extremitatea D a fetei V
nodul se plaseaza in ambrazura gingivala, sub pct. de contact, pt. evitarea lezarii partilor moi
Activarea ligaturii se face prin realizarea unor bucle de strangere pe fata V a dintelui, cu varful unei
sonde.

294. Imobilizarea prin ligatura de sarma in scara

Cele 2 capete ale sarmei sunt impletite la extremitatea grupului frontal dupa ce au trecut continuu si
succesiv pe fetele O si V ale dd., intre cingulum si incizal.
Se sectioneaza fragmente de sarma de 2-3 cm.,se indoaie in ac de par, se introduc interdentar (anse
interdentare) cuprinzand intre cele 2 brate firele de sarma principale.
Se rasucesc capetele libere ale anselor si se introduc interdentar cat mai departe de papila interdentara,
dupa ce au fost sectionate la o distanta de 2-3 mm. de firul principal V.

295. Ligatura cojocareasca

Se realizeaza prin aplicarea primului capat continuu si succesiv pe fata O a grupului frontal, de la C la C
 Al doilea capat va evolua astfel: D de ultimul C, pe fata V si M a sa, dupa care va inconjura firul O si va
iesi V prin acelasi spatiu interdentar dintre C si IL

In continuare va evolua la fel pt. fiecare dinte pe care il va inconjura succesiv pe cele 3 fete libere
(D,V,M)

De fiecare data capatul sarmei il va incojura pe cel situat O.

296. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice

Dd. frontali:

se creaza santuri retentive (freza con invers) in medie a fetei O.Cu / fara devitalizare,in functie de
volumul coronar.

In santul astfel creat se aplica obt. de baza (dc. dintele e vital) si o sarma de Cr-Ni (=0,8-1 mm) pe
toata lungimea santului,rotunda / semirotunda (cu partea plana in contact cu peretele santului).

Armatura metalica se acopera cu materiale compozite, fizionomice.

Dd. laterali:

se prefera devitalizarea de la inceput (se dezvolta forte masticatorii mari, e nevoie ca materialul
compozit sa suporte solicitarile).

Solidarizarea unuia/mai multor dd. laterali mobili, dar obligatoriu flancati de dd. ferm implantati.

Ex.: la niv. M1 se realizeaza o cavitate MOD, la niv. M2 si PM1 se realizeaza o cavitate OM

respectiv OD.

Se obtureaza cavitatile verticale, in cele orizontale se aplica o sarma semirotunda cu partea

plana pe peretele pulpar,dupa care se obtureaza cavitatile orizontale continuu,fara separarea
dd. si cu respectarea morfologie ocluzale.

297. Imobilizarea cu materiale compozite

Sina/atela de imobilizare din mat. compozite auto/fotopolimerizabile:pt imobilizarea temp. de lunga durata
(6-12 luni) pe fata L a frontalilor inf.

Etape:

Izolare

demineralizare pe fetele O si proximale ale dd.

aplicarea materialului compozit care va forma o atela-sina de 4 mm. latime si 2-3 mm. grosime pe
fata O,cu prelungiri pe fetele proximale (invizibile pe fetele V).

298. Atele acrilice duble, vestibulo-orale de imobilizare

Sunt reunite prin punti acrilice plasate in nisele mastic. si intarite la acest niv. cu sarma de vipla.

Se realiz. cel mai bine pe model/ in cabinet cu acrilat auto, sub forma unei gutiere ext. pana la nivelul
ecuatorului dd.

Din aceasta gutiera se decupeaza portiunea ocluzala, atela de contentie.

Avantaje:realiz. rapida, rigida.

Dezavantaje: in zona frontala sup. produce blocaje,chiar in oc. psalidodonta; produce mici traumatisme la
inserare/dezinserare; favorizeaza retentia alim. si inflam. gingivale.

299. Imobilizari cu anse de sarma in U intracoronar si intraradicular

Se realizeaza bi- si pluridentar,dupa devitalizarea dd.

 Metoda este indicata in special pt. solidarizarea ILS mobil de C vecin ferm implantat sau chiar de intregul
grup frontal.

300. Imobilizarea permanenta prin mijloace protetice clasice

Mijloace fixe,cu ajutorul laboratorului:

cor. acrilice unite intre ele;

cor. metalice totale/partiale unite;

cor. semifizionomice / de substitutie unite;

punti stabilizatoare;

301. Aparatul sina de imobilizare MAMLOCK

Utilizat pt. frontalii devitali;

Consta in incrustatii orale,in suprafata, prevazute fiecare cu un pivot radicular si se solidarizare intr-un corp
comun.

Se pot prelungi la niv. PM prin inlay, cor. partiale, totale.

Calitati: rezistenta, durabilitate, rigiditate, risc redus de descimentare, aspect fizionomic, integrare biologica
rapida, confort si siguranta functionala.

Mecanisme de actiune in bioterapia de reactivare

Bioterapia de reactivare se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti mecanici, fizici , chimici sau
proceduri balneoterapeutice

Folosirea extractelor tisulare de origine animala sau vegetala se bazeaza pe existenta in citoplasma cell tinere
a unor activatori biologici asemanatori hormonilor

302. Mecanisme de actiune in bioterapia de reactivare

Modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si prin
aport de acid hialuronic activeaza eliminarea metabolitilor intermediari

Stimuleaza inmultirea cell heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare

Stiumuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic, restabilirea potentialului de membrana,

activeaza procesele anabolice (constructive) si recucerea celor catabolice (distructive)

Stimuleaza mecanismele imune, responsabile de activarea formarii de AC si de citokine

303. Indicatiile bioterapiei de reactivare

Parodontite agresive (juvenila, rapid progresiva) numai dupa tratament antimicrobian si eventual
chirurgical care au produs o ameliorare

Parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament medicamentos

Parodontita marginala cronica profunda dupa tratament pentru amelioare si vindecare

Parodontita distrofica (mixta)

Parodontopatii involutive

304. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala

Extracte de muguri dent. (fetus de vitel)

Extract de placenta, extract total de ochi

extract de corp vitros din camera post. a ochiului

 extract de lama dentara fetala+placenta+vitamine+procaina (=Ney Pulpin)

extract de namol sapropelic.

305. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala

Extract de germeni de porum produs Insadol

Extract de Aloe

306. Bioterapia de reactivare prin produse de origine sintetica

Novocaina sau procaina cea mai utilizata

Administrarea se face dupa testarea intradermica

307. Vitamino terapia in gingivite si parodontite

Vitamina A

Mentine troficitatea epiteliala

Drajeuri sau capsule moi 10.000 UI 1-2 / zi

Vitamina B1

Normalizeaza metabolismul glucidic

Actiune antinevritica, trofica asupra formatiunilor de conducere nervoasa

2 cpr 0,1 gr /zi asociate cu vit B6 1 dr/zi 14-21 de zile

Vitamina C

Rol in formarea colagenului, cementului intercelular al endoteliului vascular

Cpr 0,250 g , 2-4 ori /zi 10 zile

Vitamina E

1-2 capsule 0,1 /zi

Paradenyl contine vit B1, C, D 1-2 drajeuri de 3 ori /zi 30 de zile

308. Masajul gingival

Se efectueaza manual sau cu un dispozitiv adaptat la unit`ul dentar

Miscari circulare cu pulpa degetului pe gingie sau prin tractiuni dinspe apical spre coronar cu 2 degete
aplicate pe verantele V si O

Masajul se face cca 5-10 min zilnic, timp de o luna

Este contraindicat in zonele inflamate, abcese parodontale marginale

309. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice

Se folosesc:

ape minerale sulfuroase (Govora, Calimanesti)

Ape termale (Simleul Silvanei)

 Actioneaza mecanic, termic si chimic ( in special actiunea antiinflamatoare, keratolitica si keratoplastica a
ionului SO4-)

310. Tratamentul gingivitei cronice simple

Este produsa intotdeauna de placa bacteriana si influentata, dar nu cauzata de bolile generale

Tratamentul urmareste:

Depistarea factorilor cauzali locali (placa) si favorizanti (tartru, obt in exces, coroane neadaptate)

Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si control prin colorarea placii

Instruirea pacientului ptr folosirea mijloacelor secundare de igiena

Debridare gingivala

Detartraj completat de lustruirea suprafetelor dentare cu paste abrazive si poate fi precedat de

tratament cu AB, pentru reducerea riscului de infectie

Chiuretaj mecanic al peretelui moale pentru reducerea microulceratiilo

Aplicarea dupa detartraj si chiuretaj a unor subst antimicrobiene (antiseptice, astringente, oxidante)

Tratamentul bolilor generale asociate

311. Tratamentul gingivite cronice hiperplazice de cauza microbiana

Acelasi ca in gingivita cronica simpla si urmareste reducerea componentei hipertrofice prin:

Gingivectomie

Gingivectomie gingivo-plastica

Operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase

312. Tratamentul gingivitei pubertare

Indepartarea si prevenirea acumularii de placa

Debridare gingivala

Indepartarea tartrului supra si subgingival

Tratament antimicrobian

Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale

313. Tratamentul gingivitei de sarcina

Indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii

Educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta

Leziunile gingivale se trateza de regula conservativ (medicamentos si antimicrobian)

Hiperplaziile se trat chirurgical numai daca interfereaza ocluzia

314. Principii de tratament si precautii in timpul sarcinii in gingivite si parodontite

Trebuie evitate

Rx

Orice medicatie care traberseaza placenta si poate avea efect toxic

Sedintele lungi, obositoare in pozitie sezanda

 Tratamenteile in trimestrul III

Tratamentele chirurgicale trebuie amanate pe cat posibil dupa nastere

315. Tratamenul hiperplaziilor leucemice

Tratamentul chirurgical nu poate fi efectuat decat cu avizul medicului hematolog, in urma unui tratament de
specialitate corespunzator

316. Tratamenul hiperplaziilor medicamentoase

In formele cu ulceratii/suprainfectari tratam antimicrobian pana la disparitia fen acute

Tratam chirurgical cu avizul medicului internist: gingivectomie cu bisturiu obisnuit sau electic

Recidivele sunt frecvente

Tratament local: spalaturi cu sol antiseptice: cloramina, H2O2, extracte vegetale cu actiune antibacteriana,
solutii colutorii complexe cu AB

Tratam chirurgical: gingivectomie si chiuretak al tesutului de granulatie

317. Tratamenul gingivitelor descuamative

Tratament local:

Igiena locala cu perii moi, netraumatizante

Atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa caldutza de 2-3 ori /zi

Aplicatii locale cu colutorii complexe cu AB si corticosteroizi

Tratament general

Prednison la inceput 30-40 mg/zi si se reduce treptat

In pemfigus: Metotrexat

In sclerodermie: imunosupresoare

318. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice

Spalaturi bucale, efectuate des (din in de ora) in primele ore de la prezentarea bolnavului cu cloramina
3%0

Depozitele infectate de fibrina se indeparteaza prin sterede cu tampoane imbibate in H2O2

Se disloca numai blocurile de tartru mari ( de preferinta detartraj cu ultrasunete)

Se aplica colutorii cu AB, corticosteroizi, antihistaminice, AB, anestezice de contact

319. Tratamentul gingivostomatitei herpetice

Spalaturi bucale cu solutii antiseptice: cloramina 3%0, ceai de musetel, solutie Romazulan

Stergerea cu tampoane imbinate in H2O2 a ulceratiilor bucale

Atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1%

Aplicatii pe mucoasa a sol NIVCRISOL-D

Unguente cu AB: tetraciclina, Negamincin B

Medicatie antivirala Acyclovir

Vaccin antiherpetic

Rodilemid injectabil
320. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante

Spalaturi cu solutii slab antiseptice

Clatirea burii cu Romazulan, Ticiverol

Atingeri stricte a aftelor cu nitrat de Ag 30%

Badijonarea mucoasei bucale cu sol de albastru de metilen, violet de gentiana

Paste sau geluri cu corticoizi

Pulverizatii cu spray Codecam

Aplicatii de colutorii cu AB

NU SE FAC infiltratii cu penicilina si xilina

AB-in alterari ale starii generale

Corticoterapie, vitaminoterapie, antialergice, tranchilizante (diazepam)

321. Tratamentul gingivostomatitelor micotice

In formele acute:

Spalaturi bucale cu solutie apoase de bicarbonat de sodiu 10%

Atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana zilnic timp de 7 zile

Admnistrare de Nistatin (suspensie) sau Stamicin (drajeuri)

In formele cronice:

Amfotericina B AB puternic, dar toxic

322. Tratamentul parodontitelor marginale pubertala si juvenila

Parodontita prepubertala

Tratament antimicrobian

Tratamentul bolii generale

Parodontita juvenila:

Debridare gingivala, detartraj

Tratament antimicrobian Augmentin, Metronidazol, Tetraciclina

Chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputatie radiculara, extractia dd nerecuperabili

Examinari periodice

323. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale

Debridare gingivala, detartraj

Tratament antimicrobian si antiinflamator k in gingivita simpla

Tratament chirurgical : chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false,

papilectomie, gingivectomie
 Bioterapie de reactivare

324. Tratamentul parodontiei agresive, rapid progresiva

Debridare gingivala, detartraj

Tratament antimicrobian local si pe cale generala Amoxicilina, augmentin, metronidazol

Tratament chirurgical

Tratament de reechilibrare ocluzala

Bioterapie de reactivare

325. Tratamentul parodontitei distrofice

- mixta

Reducerea componentei inflamatorii bacteriene

Reducerea chirurgicala a pungilor

Reechilibrare ocluzala

Reducerea componentei distrofice printr`o bioterapie de reactivare

326. Tratamentul retractiilor gingivale

retractii produse prin distructia/atrofia osului alveolar +/- pungi parod: grefa de tes. conjunctic; lambou
mucogingival deplasat spre coronar/lateral; regenerare tisulara ghidata.

retractii constitutionale, de cauza mecanica, dupa unele interventii chirugicale: tehnici de periaj
vertical,dinspre gingie spre incizal/ocluzal cu periute moi; limitarea nr. de periaje pe zi,se mentine cel de
seara (obligatoriu) iar celelalte se inlocuiesc cu mijloace secundare de igiena; limitarea timpului de periaj la
3-5 min. pt. ambele arcade; evitarea apelor de gura astringente; fol. produselor de bioreactivare tisulara;
proceduri balneofizioterapeutice, lumina polarizata, laser.

327. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal marginal

Incizie la nivelul bombarii maxile sau usor decliv de aceasta

Indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice

Instilatii cu pasta TM, sau o mesa afanata, imbimata in Protargol

Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari, voluminoase sau localizate palatinal

328. Tratamentul hiperesteziei dentinare

Indepartarea completa, zilnic, a placii

Atingeri cu glicerina calda

Aplicatii de cristale de clorura de Zn sub izolare, mentinute 2-3 minute

Atingeri strict pe suprafetele hiperestezice cu solutie KOH 20-30% sub izolare

Impregnari cu ferocianura de K

Aplicarii de solutie clorura de Ca

Aplicatii de formalina

Floururi: de sodiu cu caolin si glicerina

Paste de dd cu fluor

Corticosterioizi locali, Fulguratii cu aparatul de diametrie

329. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal

Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari

Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari

Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari

330. Tratamentul afectarii gingivo-osoase la nivelul furcatiilor

Gradul 1:

Debridare gingivala, detartraj

Chiuretaj subgingival

Gingivectomie

Gradul 2:

Chiuretaj subgingival

Operatii cu lambou si terapie de aditie

Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie

Gradul 3 si 4

Chiuretaj subgingival in scop paliativ

Operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie rezultate incerte

Premolarizare

Amputatie radiculara

Extractie

331. Particularitati ale tratamentului profilactic la varstnici cu afectiuni gingivo-parodontale.

- se urmareste eliminarea placii bact pt mentinerea unei stari de sanatate gingivo-paro, prin tehnici de igiena
corecte, modificate si adaptate in fctie de dizabilitatile de varsta ale pac

- modif dietei alimentare prin elimiarea excesului de hidrati de C fiind recunoscut rolul acestora in stimularea
florei microbiene

- intretinerea starii de sanatate orala atat prin mijloace de igiena orala cat si prin combaterea hiposialiei sau
xerostomiei

332. Particularitati ale tratamentului curativ la varstnici cu afectiuni gingivo-parodontale.

- se refera la aspectele particulare ale patologiei gingivo-parodontale, evolutia clinica si terapia generala a bolilor
asociate varstei

- trat e atat non-chirurgical cat si chiru

- in aplicarea conduitei terapeutice se au in vedere starile psiho-mentale sau afectiunile existente anxietate,
HTA, cardiopatie ischemica, complicatiile diabetului ( nevrite, insuficienta renala, rezist scazuta la infectii),
efectele unor avitaminoze, riscul existent la anestezie prin senescenta sist vascular, pulonar, renal si nervos
responsabile de riscul instalarii unor manif acute (AVC, stop cardio-respirator, atac vascular)

-in mod particular la varstnicii hipertensivi cu medicatie prin antagonisti de Ca pot aparea gingivite hiperplazice
generalizate

- trat conservativ va consta in proceduri blande de debridare gingivala, folosirea locala a colutorilor complexe
antimicrobiene si antiinflamatorii si aplicarea in pungiile paro a pastei TM; colaborarea cu medicul specialist
cardiolog va fi benefica prin ajustarea medicatiei hipertensive
-trat chiru se realizeaza sub protectie cu AB iar postoperator se adm antalgice ce nu det efecte sec si nu
interfereaza cu medicatia pac

- astefel se va asigura o crestere a calitatii vietii si a sperantei de viata

333. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cardiovasculari

Sedinte scurte de tratament

Tratament antimicrobian cu AB

Premedicatie cu anxioltice (Diazepam)

Evitarea extractiilor multiple, traumatice, prelungite prin manopere sangerande mai ales la cei cu medicatie
anticoagulanta

CI tratamentele chirurgicale dificile timp de 3 luni de la infarct miocardic

CI ultrasunete la cei cu stimulatoare

Efectuarea tratamentelor complexe in conditii de spitalizare

334. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu leucemie

Abtinerea de la efectuarea oricarei manopere sangerande (cu exceptia fracturilor de maxilar)

Se recomanda in zonele ulcero-necrotice

Spalaturi repetate la intervale scurte

Tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina

Aplicarii locale de trombina

Aplicatii locale de colutorii complexe cu AB

In abcese parodontale -> AB pe cale generala, iar local manevre blande de evacuare a exudatului

Se va evita periajul gingivodentar poate produce sangerari

335. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu diabet

Administrarea DOXICICLINEI in parodontitele bolnavilor diabetici

In cazul manoperelor simple (debridare, detartra, papilectomie) nu sunt necesare masuri deosebite de
precautie

Tratamentele de rutina se fac cel mai bine dimineatza

In cazul tratam chirurigicale glucoza intravenos pt a evita instalarea unei hipoglicemii de stress

Controlul glicemiei la 2-3 ore dupa interventie

Hipoglicemia este situatia cea mai periculoasa deoarece se pot produce leziuni cerebrale ireversibile

Atitudinea de urgenta:

Asezarea pacientului in pozitie de clinostatism (culcat)

Daca este constient se adm 1-4 lingurite de zahar

Daca si`a pierdut cunostinta glucoza 20 ml i.v.

Se cheama servicul de salvare