Sunteți pe pagina 1din 30

Progresul rn morf ologie

rnai vizibiia-dependenfa dc fucto.ii interni. Modificdrile irr


'aceste trei direc!ii sc 1,r'odrrr, in rrrorl continrru, dar in riL-
mqr.i diferil,e. Cel mai lenL csLc lrroccsul sistcmat,izirii. S-ar
pulea spune <'I prin cl liutbu lrrclrrr.reazd irrLr-un mt-rd s1,e-
cific ceea ce clgligd prin funcIia ci onomaLologicd, rle irrvirrr-
l,ar de semne ale obiectelor realitSlii. Crlci sist,e rnatizurou
se face tot mai necesard pe miisuli ce creqtc invcnt,nlrrl rlrr
unitSli qi tipurile de sensuri care sinl, exprirnat,e ru irj rrl,or,rrl
lor.

In capilolul privitor ]a isLorir.rrl problemei s-a ardtat cd


in tot cursul secolului al XIX-lca progresul limbilor indo,
europene a fost apreciat, aproape cxclrrsiv, pe baza obser-
vdrii evoluliei rnorfologiei qi, in spccial, a evolufiei flexiunii
nominale. S-a doverlil, insii <.rii Ilcxirrrrou rrorninald, privit{
separat de catcgoriilc lnorfologicc 11i rlc sirrl,axil , nu poate
constitui rrn criteriu satisfii<rr'il,ol dc apror:icrc rr direcliei
dezvoltilrii nici nriloar in lirlrbilc flexiorrrrro.
'fendirrfele plirrr:ipalc rlo cvo lu (,ic a s l,rrrcl,rrri i rnorfologicc.
se dezviiluic rnai grorr. l)a(,clc arlrrrrute ural,h or\ Iirnbilo so
tleosebcsc lnl,ro clc t,trl rrriri rrrrrlL srrll usJruoLrrl lnrlrfologio,
atit in ceea oo privcryl,c rrrrrrriirrrl, cll, rsi con{,irrrrl,rrl ,si foruru
categoriilc'r.
Datoril,I caraolcrulrr i ubsLrur:[ ryi sisLcrrrnIirt al rrcesl,ui scc-
tor, trS.slturilc lui calqclcrist,irc porflisl,il o vrcme foarte
indelungatd qi, de aceea, spre rlooscbirc dc vocabular, este
mai greu de gdsit un etalon al aprccierii gradului de dezvol-
tare a morfologiei in limbi cu structuri diferite. Totodat5,
materialul de, c"omparat este aici mai greu de dobindit, deoa-
rece perioada textelor.scrise este rnult prea scurtd fald de
ritmul foarte lent in care se produc schirnbdrile.
Pentru a pul,ea desprindc rnodificdrile calitative care 6e
produc in morfologie csto neccsar si urmlrim, atit clt ne
ingdduie ma[erialul, felrrl in care iau naql,cre categoriile
lnorfologicc ;i rallort,rrlilc Jol orr lexicul qi cu sin[axa.
Arn vIzuL cii urril,ri[,ilo I'orrcIicc sint monoplane gi q{, evo-
lu!,ia lrrr rrol'iirrrl rlcl,crtrrirrtrl,ir direct de evolufia gindirii,

95
rl. sl,rrlrilir, rrrr.rrP.r'L lntre modificdrire produsc
osl,o gr'{)lr scnsrrrilor glanrat,icaltt, prirr spccializarea unor cetegorlr
lo rriv.lrrl f,rr.l,ir: rii r:1.11s1,1,j.1'1t lrecesitd(ilor dc cominicarc. scnritllLicc, 1i l,rcpl,ttl,tr lot' clrrttnt:ilrtu'rl rlo lcxic,'prccurn 6i
lrr opozil,io,,u. l,rrrl,l,ir.rr,' v9r,rr511lur"t oltinarqrc, i"- i"*"i rrvolrr(,irr rrri.j loirrrclor rla cxprirrrrrrc tr rroilor.rral,cgorii, rltl lu
sPcoificc, rriv.lrrl rlrr virr(,ii ;rl vorbitorilor. iar'evolrrl,ia lrri folrrrtr rrrrri prr(,irr nisl,crtrttl,icc ltt rrrijlortrrrr rrrtti ttt'gttttizttl,c.
prr:J{lcsivri urlrrcnzii irrrlcrrpr,ol.rpe dezyoltarea girr,lir.ii. 'l'ilrirrrl r{('rrrnl tlc r:t'lc lrnil,rrl,c ttuti sltnt, t't'ttt tlisl'irr'grl ltt l,l11
^ Privitii sub ilctrsl, irsPcct,, rrroffblogiq arc o sil,iirrl,ic irPrrr.l,r,. slil,rrli lrt'ltlti,,,r irlc rttt,'i r'trlrr1rrlf i1 111,'t'l'olollirttr rlrtprttttlt\tt(tl
Inc{-din arLichil,at,. iat,.goriile m6rlologiir, ,i,, f',,rr,'1,,,'1',,,,,, nuri lrlr,crrl,rru{,lr ;r rron(,itrul,rrltti li rlt ttt'trrlttt'i lrrx ilttlc f l
tate la categorii-logicc corcspunzl-rtoat'c.'i),,r, 1,,,,,,,lr,lisri rrrr I'ot'lntt lrrtti ptr{'irr olgrtrrizrtl,ii tlc (rxl)r'rnrilt'{'.
lnseamnd dependen!d directr. Exprirrral'.. irr 'lirrrrrii ir rrrrr,.-
goriilor logice se. poate_realiza qi iu irjut,olrrl v,.irbrrlirr,rrrrri, In cclc cc rrt'rrtcazir vorrr irrt:ct'c:r si rlcspl'inrlclr rrrclo oorr-
fli aceasta se qi intimpl5 in faza ini{,ialil a corrsl,il,uir.ii lor,.
cluzii privitoare la lcrrdilt[,clo tlc cvolrrl,ic ln morfologic,
Transformarea unei categorii lexicale i' oategoric gr,ar'irLi, cerceIind isLoria catcgoriilor glarrrirticalc nominale qi ver-
cald se realizeaz[ in ritm diferit in funclie ?" ,noi um]l,i bale, procesul separdrii ptrr[,ilor dc vorbire qi direclia de
factori, intre care un rol important revine-celor structurali. dezvoltare a paradigmelor.
repregintS. o anumit{ organizarc a con!,inutului sernanlio Catcgoriilo gramatienlo apar irrlr o lazri rcla[iv avansa[5
Ia
qi aceastd organizare se realizeazl sub presiunea celorlah,e a jstoriei lirnbii. Crearea Ior reprczitrt,ti trrt salt calitativ ln
sectoare ale limbii, _in primuJ rind 'a sintaxei. Categoriile limbd, din punctul de vedere al absl,rrrlt,izirrii ,1i, mai ales, al
morfologiei slnt produse ale sirr [axci, care iqi creeazi] ilrsLru- sistcmatizS.rii. O vreme indelun gitl,ii cott r:c p ltr l tr cx llrimate de
mentele necesare_ pe baza le-xicrrlui. Sc qLirr ci vocabularul ele (timp, aspect, numdr etc.) arr fosl, folrttrtlttt,tr t:tt rnijloaco
gi sintaxa apar de la crearea limbii, de-la cea mai simpll Iexicale. Trecerea de la lexical lit glrtrrrrrl,itrttl trorttttttltttttoztl ,
comunicare. In cursul dezvolttrrii lirrrbii, o da[ii cu cres[erea deci, nu cristalizarea in gindirc lrr fol'rrrii irri{,irrlri ll (:orr(ro[)-
numdrului de cuvinte qi cu complicarea raporturilo. clirrtre tului, ci necesitatea vorbitorilor tlc tt sisl'r)ttrttl'izlt I'ttt'trtttl'<r
ele, funcliile sintactice pot sii irnpuntt o animitir organizarc categorie no!ional5, devcniti frccvott[,ii. (]ttlrtcl,rrt'rrl rtbsl,r'ttrrl,
a materia,lului prin care cle sirrL cx|rirtale. Sinl,axa cste, al cal,egoriei gramaticale se marrifostii lrr l':rPl,rrl rrii rrtt str Irttttl,tr
deci, cauza directd a acestei organiziiri (cauza rrll,iruji fiind ataqa la un numdr mare dc senstrri lcxittrlr'.
reprezentaLd de nevoile de c,-rrrrrr',icarr'), iur vocabularrrl .Ca{;egoriile gramaLicale sirrl' lrroprii l,trl,ttt'or pr\r[,ilor rlrr
qste materialul asupra cdruia ea i;i r.xcrciLii ar:{irrrrca. vorbire rro!ionale. f)in punctul rlc vc<lt,rc rt I r'olr [,irrtt t,rr ltr j lor
Categoriile morfologice sc crecazl jr d ivcr.se linrbi la clruci semanlic, ele caracterizeazit srrbslttrrl,ivrr | 1i vrrrbul (rcflcc-
diferite.'Dar chiar cele mai vechi diri elc sc forrneazd ire o find insuqiri ale obiectelor qi proocsclor) ; rltrr, lrrin acord' ele
treaptd relativ tirzie din istoria linrbilor', iar transformiril" 'aparl,in qi altor pdr{,i de vorbire. Ilxislii, rltrsigur, o diferen!5
care alcdtuiescacest proces se produc foarte lent. De acecr ..Intre aspectul lexico-gramatical al cirl,cgoriilor gi aspectul
limbile celemai pu!in evoluate de asLrtzi sc afld abia in laz ribr pur gramatical pi formal. Referindu-se la gen, J. I(ury-
de constituire a categoriiJor gramaticale, ceea ce permite 'lowiczr face distinc{ia.inbre genul dcictic sau genul substan-
cercetdtorilor sI surprindd unele din cclc mai veclii ctaoe
ln constituirea morlologiei. ln acelaqi tirnp, r,iLmrrl loaril,c tivului, care se raporteazd la un aspcot, al obiectului reali-
lent al dezvoltirii in acesl, sector al limbii'li irrrpicdicir sir
tri(,ii exprimat prin substanl,iv, ,si gcrrrrl irtttrf,rric satt genttl
-lrr allor pIr(,i tle vorbirc, dobirrrlit, lrrin ilr,urtl rrl ctr strbst,itnl,ivul,
urmdreascS. evolulia unci categorii gramaticale isloriir
unei sing.ure familii de limbi "9i ii %trligx srj ,.;.,;;i-i;
compara{ii inl,re limbi nelnrudjLe. t lV sprur.,i,t g(rL(ztl rrxl.zu.itr (r(tlttultlczn('g,,, ltt .'Sllr:twr,z'lltttiit z
ln analiza principalelor aspecte alc l,r,oglcsrrlrri irr lnorfu-
,logte czylrto*ci i posir:tlz(rrr l'olskit'j Akrrrllrrrii Urrliljtl,rroit:i",.1(rirktin', 11)it4,
va lr necesar, aqadar, sd urmrlrirrr Ll,rrPtirtl\ Iornrarc a faic. 10, pp. l"r 1l , l,ritrl. r'rtsl'i , irr vol.,l . l( rr r.y lo w it:2,,,O'ttlltttt{
lro Jnlnlunclurro", 1!loscttvrr, 1r.)(i',1 , 1r1r.2()( ?011 .
96
97
7 - Progresul irl limtJtr
(lrrlrr rlorrr'i rtrilrltrltt rrrr lrrlilrrrrstl Ei l-a c,ategoria numlrului' ltilui etc. Aslfel in lirnllilc mi,rrortczicnc srrllstantivclo sc
din nunctul de vedere impart in rrrrrrltoarclc olasc: tttttrtc tlc lriir'('i rrlc corpulrti ryi
rr r:rrzrtlttr, it l){ll'r{oirllti- l'lrrl'r: "virlcrit cd, rnanifosl,riri I'izictt qi tttoritlt: (lrortlii, sllilrirtirrrrc ct,tr.); rtl.lftl()
i, hoidrit6are est'e aparil'ia
rrl 11r'ittrrttl,ir':rliz;ilr' "u'li ""r'i;1ol'i
i

rlc lrrrlrrrric; cttvirtl,tr cltl'tt itt'itl,ll lorrrrl si l,irrrpul; o lrttr'l,rl it tttttti


irs;irtrtl,rrltti rri irllltlot'tr:'
irrt,rcg sl\u un irrl,r'rrg irr t'rtyror'1, r,rr pi'ir'( ilr' (r'rirliir;irril, l't'ttltztr
l,lst,. rl. l,{)'ri',.irl, 1,,1,f ,,t rri, itr ciud-a tlivers.ililrii.,l"]"1.].:ii:-
i

111,1:.); rrttrrrrr rlc ittrlrt'licl'ilrrirrl'c, porloitlrt', rtril,r'tttttt'ttlr'; rttttttr'


i";" j,'J,,
tlc lrtittr:,it'ttt'i solitlc; ttttrrt(r rlc lir:lrirlrrl.
*, x il,l ; " i l','J"ll; ;;i::liilTi. fill::l sr.iif'srr;l: olr-
j l i:; l
lll' J
l,'ot.rttr: rlczvoll,irl,c irll cl;rsr:lot'str irrl,ilrrlsr, lrr lirrrlrrlrr ttt'11t'tr
:

de care dispun rru pcrmib_int,ot,rl0lrilrrir


i' cc mS.surd o tut.gori. spcoiiiri,r.r rrt:i lirrrlri
""r""ilt,or:ii rrrrtr lrrr[,ttt i
afr'icitttc, irr spcciitl irr lirrrlrilrr lrittrl,rr. Irr lilrrlrir ztrltt, altttl'-
serve tinind acesLei l'arnilii, strbsLattt,ivclo sc grupcazI irr 1l] clasc,
avansabereprezintSofazLmai-vechctlirrisLoriirtttttrirritt'o- dupl urmdtoarele
evoluabe' Dar olria. irr sLtt- crjil,elij
;;;ti";p;t!t',.in.l "ttti lirnbi mai
:

iioi- ut noottrc,.sc lccurros. lt'isi Lttt t


a. diferenl,a de naturd a obicct,clor din realitate (oameni,
"it"rir
;;*tl;;;i ,r,;-r"g"t"ti inbrc limbi alrarfirrirtd rrrr'r
"unoqLitiltlot animale, plante, Jucruri cLc.)
"..igi b. rn[rirnea relativii a obitltrl,clot'
comune se expllca pIrII IJ.uu\".'.':':"","'*"':"f,**li::;il;
;;il;;ig:1"::1","":*;-**i:;:'ru1ffi :*','::-^ ^^^r^."; c. interac!,iunca canbit,at,ivri rlitrl,r'rr r'hirrc[,e :

il;d';;;; reJie.te,'i"-gracle tlife.i[e de anroximare' aceleaEr d. pozi{,ia in sliat,iu


trS.sirturi escn!ralc -i" it"iliilti,1't9t.'1tf ii l'rin
acclca;i legi e. critcriul viclii, al sLIlii iti'l'ivrr si lrirsivtr2'
ln lirrrba ptllrulrL{'ici i\lrtsrri rlirr Alli,'ir rlrr.sl, rrxis[ii o clas5.
o'
*."i"nT;;i ";"1;: iili l"(n|.,'
r'"T,Ti""tJJJJ,.'hi II I il'." i.
i r, i tr rc.c. -
sigu q i
1rr:r1 Lltt Itttttitl tlt: ttlricr'1,,'
Irr;rt'i ;i 1'rrl.l tri,'tr, 1,11,', ptlttt,nr nume
t"."U"rrlto .:I-d;j ii. It ul,n persoa ua, I rn l.),
in
i 1r
u
io olricct,c rrrirri 1i slltlrr''r. Irr lirrrlrrt lttttct'irrrlirtlli :l[,lrapasca
i'o"'r'. gcri'rl' aspcr'r'rrl); ;
rrrrnrclrt rlrt olrirrr,l,c lrllrl,rr si ltrltr rlc olrir,r'l,r't'ol,tttttltl Srl itl'li"t llr
lii.i"^;;t"'p"rl" ';:;5$lii"
l.'ff#flil' ,'lrrsr',liIcli|,'4.
:l*'
#;;;}iu:*finterni. ija""irr"i-il'ri" ltl i T'1[,Tl :'l ;:':l lj
:
I

Lut,rrr.,r so p0t, tlr:slrrinrlc


rl (it'trPrrlcrrc11vi1,1t'lot'1rr, r'llrsrrIt'r:lrrlitsii lilrlriilrr(,tllroltlrnll
rlr,,,r'glrrtizltt'rl lt rrtll irtlt'lttl'ltl'ttrlci litrrl \'{){lill)lllttt'ttl lt itl'itts tl
de factorii
;;;t;j;l; ubrt.u.lirur. Vi sist,r'rrrrrtizrrt'r' -
- l'"t'tttr' 1r'ttt- '', irrrrrrrril,i l,r'1rrrrl,:i lrtttl,il,lrl'it:r. (ltrrlrllrrlisl'ir:i l,r'tltlrl,it'tl irlrlrrt,itltl
cipale'ale "pro
evolulriei lor progrcsrvo'. lrcttl't'u ,rttvini,,,l,, rlitt ltr','r'ltrti slrrtli strttlltttl ii lr :tr'r'sl'lt ltitt'tl
-Gonul. problema ;;rfijiii [",,ut,,1 :r r.,,rrsLiLrriL olricIlrr si l'i I'osl, grt'itttttl rrri,ilorr tl.' or';lltttiz;tt'c lt t'o,';tlttlllrrrllrri. In
!,? gralna-
::l:l]j' (rooiI c{) lrlivtt;;lttctrltr tttltivrrr'lrir,r'ilr'l ii lrlc grrr;riliiscnrarlLiCet
unor studii numeroase' fdrS a-s.e PtrLtrrt'ajrrnq"
Spre dcoscbirc dc.^ulLc caltgot'tt clc 1lot,'l'i cu glrtrr I'rrcrtttst,il'riil,rr irr I)r'{'zrrrrt. Ilrrii. specialiqt,i
genul nu este o categorie general
"^"ti*."."eptaLe' rlspindit[: sint in lirrrbilc ncgro-africittto t,ottsitltrt'r'l cii sirrl, vcchi clasele de
ticale, dupS' cum sinL st
limbi care ,r., E'-ut' tt"lt-g"""gtomatical' cuvin[e grupa-te dupd criLeritrl lrozil,ici irr spa!,iu a obiectelor,
lintbi care, irr cursttl
jsLorici Io-r.' a9 rcnunial li el' $i formele qi cel al diferen !,ei dc rnirrirncs.
trits[turi specifice dc la-o farnilie'
lui cle cvolu!ie prezintS
dc limbi lir alta' ^-^-^ .,,,t,
-.r aparc'
gcnul sub rn.mr
I J. F a rr b l6 c, Lurtgu,es t'naltttltt-pLtlyrtlll27111(t5, in vol. ,;Les
ln faza lui lcxicalI sau tlcicticl'in"clase "form'
dcosebiLe fot'rnal
langucs du monde", I)aris, igs?, 1r.680.
, N. \r. OhOtittA,
unci arrurnit. g.uf iii^o t"tti"t"lor
fItn,n:;t,r1"tr1 , Mosrrovlr,'l 1)G1 ,1t. 17.
evoluate' 3 J. Vcn drycs, ['c lurt.14rt.lir: ,l'ltl'is, {l}:ll,;r. 11ll'
pi'rtt ;t"iti'^at"*ttltrr clasc'' in acl'uale' Criberiilcse
forrne
4 II. \t. V e I I o n, ,5t{./ I't\r'rtl.u.l.iotr. l.tt. i:t'tt.n:i rlr'r ('rrs 0l l(s. l)ilrtu's
"tp.;t;l
intilnesc ir, itibale 4u tliscours, in ,,Bullel,irr tlo llr I'ocitil.r! tlrr l,irrgrrisl,irltlc rlrr I'ltris", vol'
^n3o'it*;;;ii;biitt
qruplrii qi, deci' il;;;f clast]o' virriaza: in general' se XXXIII, Iasc.2, p.219.
sru trtai pulin cscnIill::]' 6 Cf . 'C. NI c i ri lr o t, I)i.t rrl'riltl.tti.stlrrrt. I( Itsst:ttsltrutlr,on
iorireqte d" tu o'p"tid'mai mult' Ilcdeuturtg Iiir tlic Gcsr:lt'itltk: tlt:r ,\prttltt',,,Sr:itrtrlia", vol. X,\V, ltr'
.i.n.ilt'rcr
ili;;"t'"I";a"rr.r*it",- iittnx, dime'siu'c, natura natcrra-
99
9B 7'
in sualrili ;ttttolo mzuri tva mgtaraltu, ameangulta, ,,acest copil
W. Wrrrr,ll,l rrPr0,,iir Iir lrr l}irzir clasificlrii in clase nOrninalc frurnos al arallrrlui a ctizttl,"; lu plrrrrtl: w2\IoIo wnzuri wa
a sLuI trri(,trri,,l g,,,,,:,',,i rrl rlilrrlrln!'ei de valori' al optizit'iei waaralttt. r,t+,{zvnc.u.ttgttltrz. lrr lilrrlrrt Irgirll i nrl\lok.o ltltlrt.o ltttl/rrult:
do rnirt'itrrtl, trltttl't[':tl'c trl't" itt"tltri\ itt trltt'tt l\iLtl?.tn nttt.ttttrttsrtttthr:lr:,,tttrtltrrlrr lirrgrrl'i rrtllttltt\l'tt.l,tt lltr vot
O lazri rtlLrrl'iorrlii ltt ovrtltt{'irt claselor a fost' s.ttrt sl,rirrttl,". l't'itt t'ttPtrl,itt'rtlt rrl'ixrrlrri rlrr r:lrrrtii r{rt t'('lllizcrrzri
elc au plirrriL 0it !.1(rtrilr rlisl,irrtrl,iv rtn ctlvirt[ (1ll s('lls l]{'lr|'l l{1'
exDrilnincl glcril s0rl)&rrt'irr:'i lrriti lulgit dirr cirrc lttr'r' Iitt ltr Ii itrrorrlrrJ ltt ttttttt;it', t'tit:i rrxisl,i Ir'r'lixI rlrlr.l il,r' ltr rtttrllttltrt'
stltl ltll I)l'()lllllllc- [tt rttt'sttl ltil{rt l('l lllrrl)ll' qi
- lrr lrlrrt'irl.
lrtrrrltt ;rtrr I,r ,rirrs,,.l isl,opici lor, lirrrlriltt t tttt' rrlttt()sc r:ltltttr tttttltittttltt
acesle elementc se l,ransforrni'r irr al'ixc. lrr lirrrltilt'
"uitintrlrcspccl-iv'
manifcsLii terrrlirrfa sirrrPlifir;lilii. ttt:trsl'ttrtt- l'ltt str rrrttlizrlitzli
numelol clc lor.rtrr'i' trsl'c li.strlrsl'rrrtltv
i*"it. specific clasei
tl. li.nitl. .sr,. Drln gruparea Inar rnrrltor clasc lrrl,r'-ttltit singurii: se ootrto-
;fi;ffii ;:;;;;;;;, prefixut ctasei de.'rr.r. in lirnba ('wc s(r])st'arr- iresc ir"i intii clasele dc singrrlar ryi plural ale aceleiagi no-
m{t-. care a insemnaI irri{'ial ,,&p5'",,ia-r
ilii"r _ ".";;i;'il;";"ir t"ii'.n at ciasei de din care' lace dinrirruLiv.2. iiuni, iar apoi are loo o contolriro 1ro baza unor criterii mai
"-
este ,n"t"* sferei semantice iargi.'Aqa cum au rernarcab c.crcctiit,olii, existenla claselor
Cfutiiit^tirul denlote otrds5.tur6 arhaic5, iar Jrroccstrl contopirii lor qi, deci
c. ru.t"rroi a cornpar.ar n mod foarl,e plastic
"J;;;;;rL. ctauiricutorii cu chcile Sieroglifelor chineze,
irrai.li'r"" care Ei simplificarea acordului, sc.icttlizrrrrzii rrrai rcpcde ln lim-
au rolul de a distinge hierdglifele a dourl cuvtnte omonrme' bile afarlinlnd ttnor poputn[,ii ttttti ttvtlttHtrt.cr. [istc aici un
A*tiii.*loti "*-o f[out din nrotive sintactice' paraleiism lnt're graclril ilc <lczv,ll,itt'tt tt liviliz.{,i*i ryi nivelul
x,I"#;- ;.i" ii*I.rii, ascmirrrll,or arrtlltria l)() oilr(r I t:ottsl'ttl,;ittr irr Pr0ccsul
;i;;;^;'ai., ,tr.n*ii"i"o ntotaului, a transferului lor Ia dispari{,iei forrneltlr ctitttrrcl,c ittl'trt'ttrltlittt'rr ltrl'r'c sirrgrrlrrr";i
cuvinte care expnma ""iit"i ttgatc dc numele respecli" qtil pluialr. Acolo urrtlu cl'i[,0]'irrl rcgrrrPiir.ii(rsl,0 ir,,r:lrr irl vi{)(,ii1i
a lost prtr'a
;;;i;il ;. iJJi' Btto d".1't"ti'p.qt :''i,aceasta al g.enului nal,rrr.:rl, n{t t,ror:c rlrr llr r,ltrsl lrr ;,1crr. lrr lirlrlriltt t:ttt'tl
formd
'" a marcarlr -."tJ"l'ii prJdicalrrltri sau at'r'ibutulu'i'
constituie situalia au"clasc rlolttilrrtl{, t,t'il,rrrirrl grrrrrrlrri ttttl,ttt'ttl nrr irrl'lltrrlryl'rl
O'a"""Je i" upti1i""f acestdi ipo.Lcze o
c]tincza lru arO adesea alirluri tlc tll,rt clil,rl'ii. lrr lilrrlrrl srrrrlrilirrxisl,r'i o rrlitgi"t
ain timla chinez[. Fiind limbl izolanti, Dar in cltinezd cle numc de fiilrl,c llttlllll(); ttl,trrrr:i trllttl, llt l)llslll(t, rrrrilttttkrl0
*iif""""
-trl.tantiv '
i.rrroilat" at -ntt"tn a Bcorclrrluiprirrro;[c. indit'elc silL clescrigc <tit irvittrl irrsrrsipi tttttcttt'sl'i (girrtlilc, lirrrbrrj
inso[,ib dc un ttttrnel'al
"ti'." i. .;;i;ii "purf i"r obict.Lrr'l clasificalorul
rlt'nrrnriL. AsLfcl etc.), nurnelc lol rr1llrril,ii,.i rr IoIrrl irrrlirrrlrri clttsci t:it.eitr ii
"i"r"i "i,l;;i; ."ptuiEtr planf primesc ul u,,,,1,, irl'.lirs.i rlr, rrrrrrrr (1. ()lr'r()'i. ltr lilrrba
';i;;;,- de obiecte,lenu"'e'sc
numele ""oiii".
CrelO ain'Iriberia srrlrsl,urrl.ivIlr,sr.iiil1rrrIl lrr rlorrri ttla8c: una
r;i"-ca.e "" ob'iecie ''u inj.er' Pl b.u:1".::,ti"
$;i*" de animale au clasificatorul d7i cLt'. St arcrgerlel'al
cltlsrrr- Ientru nume de fiin{o qi dc'olriot'l'rr Irrrrri 1i Prrlerrtice, qi cea-
la origine cuvinte nolionale care au sens lalt[ pentru nume de obierll,tr rnitri.
"uto"iiti"t lcpctaltu i19,i: Se observ[ ci, trepbal, nttntoltl tltr lttr:rttri tind sd formeze
In limbile ,u,I"r,*rr-ucorthrl marcat pri.nnumelut IrLl este o sinsurd clas5,'tn timp cc tltttttclc drr fiinte se grupeazd in
.oiui ao usd la verb sau la determinatrt'ii arol'tlrrl sc irrtil- clase"Dobrivit gcnului naLrrrill. lrr lilillr0 zande exist[ cinci
"f
lncL sencral rlsl,irrdltl-ln-iotrnu coml'lt'lu
irrrnrclrri srrlri.t't s. I'r'- clasc:'oameni cle stlx mascttlitr, ttlttllctti tlrl sex feminin, oa'
;;$;"t1,;'i;;iit"'t u"1,,. Ai,,i. ixrrl.
Ast'l'cl meni in genere fdrii spcei[ir.irlclr s,.rirrlrri, irrriilr{rlo,1.i oh.iecte.
p.in ',rcf pdrl'i tlc propt-rzi{ic'
ru toaic celelilte
"i-rig,ito. O clasifi6are asernllriitoltl'c s{'irrl'ilrrr';l. irt ttttt:ltt lilnbi cart-
Caziene. AStfcl irt Ittitjoli(,rrl,r'rr li,rrrlrilor t'rtttt,ttzirttlo rlrl cst
50. pp. 165- 173, in tratl' rus{ ln vul' "Ai[rprrr'rullcltoc tlsl'rttorrralrrro"'
M'ii'il,+: '1M.
Dcf lrf ttsstr, It:;tl,ts:"'stt,t1',r".ufrt.t'ri-rtrs,l'ur-litlt':,ritit'tt
.li,'l'"T t, ' o!!' ,r,r,1,0,
z D. Westermann, ,!r'il,,l{,
Plural-b.ilduttg ,,1/,lun,l,ll;,,1?*-#;,, ,,, graduelle, ln ,,llrrllrllirr llt' t;t Sor:tr!lri rlil l,llrFrtr:;lirlttt' d'r l'ill'ls"' vul'
"i;;;i;":4ri'tw' lrr t'rrtl' rusl ln vol' XXVII, laso. '1 , 1t. fil).
einigen afrikanischen .1.'
{9(i3' 2 Vezi P. 10u.
sar,rxoadaune",'Moscova, I) ?2'
"eOiit"iit."oe
101
100
(rrirlro rltr;-1lrr:Hltttlczr') sr, irrl'iltrtlso 1r clase nominalc' care cu- Irl gcrrczci, opozi[,ilr irrrirrrlrl,/ilrlrrirrrlrl, trrrr.(.ritt'il{]1,(}r lrol,irlnll
),,'it',f ttttr tltt lrrii'lrrrli ryi tlc ocupa!'ii birbtrteqti'. 1)urrr(r (lrl ,si rtrt osl,rr rlrros{.lrilri l.irlil,lrl.iv rl(! olrozi(iilrr cotrgl,ttl,ttl,rr lrr
' "ii iilrrlrilc r,tt r'lltstr tt,tttittltl. rl.r'il, ;rlirr t ittltr'l't'tttl t'i Ittt'g r:tt.
ll,llllll l' i1l' ll';;jli;"il ', lJ;li:l ;ili;i; l,xff,,lii'iiT#:;]l lilil'i:: :i:: pr.irrziil,0r.. (llr tl|lll,irrr.(l,, l,,rr, irlir ,,rr rr ilr' lr Prrl,rrl, lrirrt'r1il, rrrrrt
,,,,,,, , ltrr 1,ir,r'tlrrl, lrr rrllr.rlrlrl,rtrr'In in r'n(lt'rrl llrrnr'lol rrorrrt
,f irr li'r'bilc rrcgr',, rrlli,,rttr'. $i
aitl irltlit'rrlc rlrr r'lrrsr'i sr'
"i,f rr11lc,;rrrlr.i,rrlrr,l {,lt 1ilil(,rrrrrr;,lrlrr.irr,r,ir rrr'o|rlulut. Nlr,rrfrrtr';'1,;,
reuotilltirll'ilrrrt;ilrr1'r'r'tli'rtl-'Aslft'l.irrlrirIlrir':i:tt'ri'r Si irrl,lir,ilr,lr ci trrt li,,rlttl,ot't'rir l)l'(:('ttlltll'tt(r't lt tl,r't lttlttt cirtl it
fti'*ii.;;i; : -r''";,r'"/ejulrttti'.
' lriiirr,t ,i;rrj"h
ln ccItrttir
l:tl;r;''1't'''tt" t-r'
sittt'" (Nl) tt,ii t,, lrirzii, ci unor. ( rrzr. rii 1i, l. llrrrrrrrl,r.rrlr. lrrll rtrl.viit',
;;;;.';;;"hi, iar,,glca" : "t'tt itt I'irzii. gXisLtlt(,rli tllitst,lol tlotttittillrl ltl,rl;1{,tit tl t:ttttt:ttltl,t'itl,ti
tuo*u, iar ,,cu silrL" (lr) stt!'|.l.tl'
"-T;;r*t"t;u..n lonrlnalc irr cllrstr c,trst'it'rriltr .prr
-
asupra subiccLrrlui cttrtl, tlrrIii (rrrlll i'i it vr'tzttL, ili irttpriDra
"torLtor piir'{,iltr lrlopozi{'iei- Ulterior,-lns5.,
; -at.u sa forrnalir Ia loaLo
nim ttl*tiutr &' i;"1' ffi:" ##J,';i ii':'ixif'i lll;
{l
o datd cu cornplicarea raporl,trrilttr'lrl l'r'rtzir qi cu dezvoltarea
fi"'."ri"-q;-i;;iii. au fosb; la originc' sisLemului cazual, aparc rr(r('{'si I lrl,r';r rl islingcrtt clare -a.-su-
illt:l ii '']i::1"-" biectului de obicr'1, in corrdrIiilc rrrrr'i lof ici libcre. Meillet
I *:g l'"ff :' *; .lf if
tlll,t H' ffi ;i'T'iJ;Tli :.-:l Ji'Jl!
: a explicat in mod convingiil,or lttrttl,t'tt rrc irr limba comund.
;;l;; f;;; i"ii*r'clasa in care s-au contopit nume.de per- indoleurorreanii nurnole tkt l'iin (r: irrr l'olrrrrr cir.zuale diferite
-*"1, ar rlinld de sex masculirr, de obiecle.mari-qi puter- la nOmirrativ qi la. acuza[,i.v, .$1rI'0 rlr,osclrilo rlrr rrttrnc]e de lu-
i"t de fiin!'e de sex fe-
femihlnut, clasti pentru nume crurl. carc au o sltrglil,t'i rl()sirrr.rrIi'r: rrrrrrrclc irrrirrrate puteau
""i...
minin qi dc obiecte mici2' funcLiona irr Il'azi ;i {.it strlrir', lc si ' rt 0lrit'r'l'r, ir;11 irlt:it' lipsa
Pe o rrerioaae -ai-lnaclurrgatl cvolrr!ia gcnrrlui
poalc f i diSLiircli,,i l',,r.rrritl,,irrl.r.rr rr,rrrrirrrrl.ry l.i rrlttzltl.iv ptr[,ea CrCa
,r.*etith in isloria limbilor indo-curopcnc' corrfuzii. I)0rio0lrrl arrrlrigrril,ii {,ii rrrr cx isl,ir lrrsr\ lrr tlazul nu-.
Existent,a in tre.uf a clasclor norniiralclaintrosLulat't'a
numcroasc fa' melol irtlrrtitrtitl,tr, rrirl'r, l'riir,,1,i,,ttlt,,,,l,' I'r'grrlii , trit o}.iecbo ale'
milii de limbi i-a,l;; p" unii ce'ceLirt.ri cxis- verbclor tritttzi['ivc, irPiilirrrI itt t',1 rlrr stti'itrtrt' Iltltttui in rnod
#;j;i";";il;. -:i i.i.-"" r"rl i'il"1,,'ir,rut,i a p.oLolinrbii exCcpfiorrrrl. li-rl,r.iirrril, plirr lrri.i loirc0 llcxiortttt'0, gtlnul_dC-
",*i
indo-europcne.S-aincercatchiarsiiserersLabileasc5sensu^
lrrorl'olirgirrii. I'll sc rrxl'irrrlrl 1rri.. acord la
virrc',', t'irLeg'r'i,i .virr,iirlril,
do rudc.ie' prrli'ale cor- c'vi'tcle ,,,i-g,,,, cit.rr iqi cl.ctrzti, ir.li'il,rrri dc para-
ili;"lTf;;r*it"r"ti"rne: nume dc colecti.vc' tru-ntc digurc irr t.lar,t rlcsirrrrrrt,ir rrorrrirr:rl,ivrrlui csl,rr irlcntitr{ cu cea
,ruroc de insirumenLc, -1"- l*::l
"iti"r,
5i"^.;.'t" misuri indicii dc clasl au tlaL nal[erc unor -lor]ne a icuzalivrrlrri, o illLii Pilr,irrligrrlli , irr r,irro r,irzul subiect are
"" a. u.orJ-"tit g""" cle arltat'- dar,e pr.obabil cd o marcI distirrcl,ivir ltr,oPrio. (iii |ilr.irrligrrrir animatului este
;i'*i;f l;.turile s-au petricut aseme'i altor Iirnbi care cu-
""*pfi""i" mai noutr rczull[, dui'Lt ilil'cl'ea t't'l't'rrtii l,r'ilor, din trecvenla
claie nominale. formelor cu desinen[,a iaro, ditt rroitt';irlcn{'a formalS' a mdr-
""F;r;;;;
nosc
fi rcconstituitd penlru ritT,!1 cii acuzativului cu afixul dc rttltL(rt (-m, -n)'. Acest
-oi"\r."t,L'.are poate de oliiecte cunosc-opozllla fapt confirml ipoleza lui Il. Ilirl. polriviL clreia neutruJ,
comunS. este aceea ln care numele
;;;i;;;;;r1 oninioi ryi ccl inanir''at' Din puncLul dc vcdcrc privenit din inanimat, reprezitrl,ri d liirniryiIir din perioada
iare ureccdI apariLia getttr]rri.
1 G. v a n B u I c h, lJnin'.;;\tooi' "Lcs iangucs du trtott- L,dt-u faz5 irlLc;ioiu'ri tr lirrrlrii irr,l,,,,ril'{)l,,,nr', r,1,ozi(ilt
Langucs
bipartil,I dc gCrr Sc Ir.rrrrsl,'r'rilrr i11 r,.1,,rzitir, lIi;rrrr'l,il,ii . ltt r.'rt'
^r^#S^#i'i:,i;;':i', "r^ ',',';a,f;.,1.' ,"1",0 o',,1,,xi 1." )oii'k;'i!:' drul atrirrrrrLriirri irr,,r'1rc sri rrlrlrni rlisl irrr'Iilr rlirrltl tttrtrrlttlitt
,

tttts;i' n3 t; .t;,?f,l' r* rsprurg ttcr irul. gcr ntctniscren D ettlina'


(J
I Cf. A. A. L (l {) ll I r ,' v, lJ't,trtrtt,rt't'it:ttttt' tt ttt'l)tttttttttL(lit ttttt:
u
pd,asunntc JrJblttu, Mosrlttvlt, lll(;:1, 1t. ll{)-
1
rion, Gottingen' 1947.

103
102
;i l',,111irri,r. S,rl, tr:t1r.r:t,1;l l',,rmttlor animabul devine mascll' pcrso{lnlr a lll-ir ([r'or:1'(rrrl, I'ot'trr:rl,;rt' lritzrt rlcrtrorrstrtrl,ivrrlui),
lirr, iitl irurrrirrrrrl,rrl rlrrvirrc ttoubru, La tema rnasculirrultri la adjrrcl,ivc si lir srrlrsl,irrrl,ivr', Irr rrlr'11r'r'r'rr irr lirrrbn irrrlo-crr-
sr ;trltlugli r1l'i.rrr sPlr,irtlrr Ptrttt,ru marcarea Ieminintrlui. rttPoittti ir sul'ixrrlrri (/ (';r nriu'r'rr rlr'llrttnrn l)llr'{r sii Iijrr.
S irr' pr'i lclr, lrr lrrirrur vcrlct'o, cd scindalea artitttitLtrltri irr citt, tttt t'ol ilrrIot'l,rtrrl, 1rt'r'zcn(lr rtcr';llrrt r;ttltr ltt trrrtll,r' 111;y111r tltt
nrilscrlirr ryi l'rrrrrirrirr trt'c Lt lrazl criterii sclltallt,icrl. l)ttt'lrt liirr(,rr rlc scx lcttrirrirr. l'r'in ,ilrrlt'1'tt' ,,,',,,t,,rl.icrl, lrlotttttttr'lr'
l'itzu. ltr (ir.\to ar'(i lot; ttt:t:st, l)I'oocs genul dcvtltristl o lttl,cllttt'ic itt -c sr. r'itlrollcrrillr lrr rrll,r' ntrnr{'r'u rtlr'lrtrt rr'rrrr, rr;,ttt lirrltrrl
trlLttt' f,r'rrrr' (tttrtlr'r, rrtrrrt:; ), i.rr grlrrr ttttttltt;'tt' lottltttltj, ltt
11l'anrtttici-tldi, stlbol'(lorltrI ltlgilor gl'arnaLitlIlc. r\sit ('rrrtr rJ i\
rnai qm[a[, defertrrittan[tr in accasl,[ prt.,.lrlt,rrr;i I'slc irlrlrliIirr IIunlo rlc lttr,t'ttt'i t'tt l,r'tttlt irr tl. I'r' l,rtztr trotrritrttl,rvttltti
genului arlaforic. Pentru distinclia gctttrltri tritl,rrlttl lrt srrlr- lrr-a sc rrlcoazii itcrrzill,ivul, trPoi r,trzrrrilrr olrlir:c. (lrrvirrl,rrlt:
stantiv'e erau suficiente mijloacelc lexicaltl, srrlrlrrl,ivisrrrrrl cu gcn variabil rrtai lioi dolrirrrlrrsc itt:uttt t,t'tri llaradignrc.
bos - uq,cca) si moliunea. I)ovada rlr"r lu Este greu de stabilit pcrioadir apariliei opoziliei mascu-
(mater
iubstantivt - pater, opozi[,ia masculin * feminin nu cl'a rnorf olo- lin-feminin in indo-europeanii. l)uprl Meilletr, ea s-ar fi
gicd ne-o dI faptul cd. ea nu era marcabd nici prin t,ipul de produs relativ tirziu, in epoca dcsprinderii ultimelor grup.e
ieml (in latind gdsim sti'ba M { si'Iua F, lrcrtus M qi /agas ile limbi din trunchiul comun. Sc obscrvii c[ aceastS. opozi-
F, rer'M gi ler F, erercitus M qi manus Ii , rneridies lI gi res lie nu o lntilnim tn hit,itri, lirnlri crr l,cxtc din mileniul ql
F) pi nici prin flexiune. Din punct de vedere gramatical ge- II-lea i.e.n. Ilitita cunoaqlc rtturtiti rlisl,irrc[,irr dintre animat
nui unui iubstantiv indo-eurbpcan er& definit prirt acord: gi inaninrat, dintre subiecl,trl ltt:l,iv rtl ,,tt,'1 lqrrf itlni verbale
bonus rer dar bona ler. gi obicct,ul ei pol,enlria12. Sopi\r'ltlclt lrr rrtrtscrrlirr rsi fcminin
csl,c realizttIir par[,ial ln ]irnbikr sil,rritl,rr lrr rrrii lrtl,rlrttlo; in
Idoea cd marca opoziliei dirttre masculin qi ferninin a apd- arrncarrir e prrlin dczvolLatii, in latirrii o r'cl)r'(!z{rrrl,rrl,r\ ltrrntoi
rut mai intti la cuvintele cu gcn va,riabil a losI formu]a[it la adjcctivclo rtrs,i noi dtr doolinlrilo I ryi rr ll'tr, lipntrryt,rl lrr
adesea de cdtre indo-europeniryli. S-a corlsidcrat trllool'i oi"t
unclc folrlrc alc pr'orrurrrclor delnorrsl,rrtt,ivo ryi irrl,r:rogtrl,ivtl.
rolul pfincipal revine adjectivului dar,. rlrrPi , rrrrr 1re l.rrtnir lia osl,<l lrrtti trxt,irrsii irr linrllilo din ccrrt,l'rrl l,oril,olirrlrri inrlo-
dreptate obiecteaz[ A. Marl,irrcl,r, lirrgi'r rtrrr^. <1. I'ii.[,tt
clrrol)oi\n, gct'rrr{Initrtt, llitll,irtc, slavtt, gt'ttitr:l\, tltsi lttt llr ogulil
de iex feminin notarea genul,ri l. a<ljo.liv.
'c irr li l',s1, 1rlrr,-
rnirsrrrri lt l,ortLc (rill,clloli ilc rtotrtittaltt.
nasticS. iar ne linS5. nume do lr.rcrtrli I'ctttirrittrrl lttljrrrrt,ivrrlrri 'l'rrrrrlirr[,rr lirrrltilol' irttltt ttut'ttltctttt it foill, llt:ttclt tltl u lrrtrlri
nu avea lici o jusiificare sernapl,isL Nlui rrrrrl[,i .c1r.t,aL,r'i, olrozi[,iir tlirrl,r'c rrtitst'ttlirr ryi I'crtrirtilr. l)rrpr\ A. Mrlillr:t,
printre care II . Steinthal, II. I'arrl, ll. Ililt,,'A. NlrrilleL arr
1a1rl,rrlsg s.xplili p1i1 it(r{rsir r:ir rrlrqzi('itr itt'rt ltt ltuzii rrn t:riteriu
considerat cd in indo-europeanl opozit,ia grarnaLicahi de nol,iotralr'. Irr fapt,, trxt,itttlcl'ttlr rcalizlrrrlrr-so ,si pe bazI de
gen s-a realizat mai lntli la pronunre, dc la care ar fi fosl'
t"ransferatd. la adjective qi nume. Se remarc[ intr-adev5r cd 1 A. M e i I I c t, Essai tle ckronol<tgie dcs longues ind'o'europcennes'
'la Societ-e dc Linguistique de
sint limbi care nu au gen declt la prollulne' dupd cum sint La thcqrie du fcnr.-;itin,ln ,,Bulletin de
altele (ex, engleza) in care opozitria M , F se pdstreazii nu- Paris", vol. XXXI I, fasc. 1, pp. 20- 22.
2 Existi si tcoria dupi carb-situaLia tlin hititd e nou{, reflectind
mai la'prottume. Relulnd aceastl. problemtr, Martinel, ex- o reorganizaie a genului . Ct. L. ll j'cl ttr s I e v, Animc et inanim[,
ulicit nriorifaLea aparifi('i gcnrrhri la protrtrttrc dirl lIc{'csi- persott"nel et ron-/rrsonnal, ln,,llssaii lilrguistirltrt's" TCLC, 1959, p.
latca d" {r nlur{.u fUIrrral gerrul urrei fiirr!c de scx [t,tttittitt ifO 9i J. Itur-ylowicz ln vol. l'rurced.ittgs uf theE-ighth_Inter-.
al clrci ntlrl]c l]tl e llrczcttt in context. Genul ar f i fosl, rlot'aI national Congress'of Linguists, Uslo, 1958, p. 6lit. I. M. Tronski
relevd c[ ge"nul cornun lin lrititn r:eprcz.int[ sttrna Mf tr', ln timp'
rnai intii la demoristrative' apoi la pronurnele personal la ce anirnatul indo-european c o catcgorie cottr;rlexrl sub aspect sc-
marrtic, O6u.pttu,loeopottcticnue rrJLtnoaue coctnoflHue, Leningrad, 1967'
I A. M a r l, i n e L, Le genre ftntinin ett itttlo-curult|tnt elutttetr p.
- 60.
3Cf.recenzialuiA. Meillct lulucrarealui Ir. Gerlach-
l'onctionnel rlu problCnte' in,,Bullctin de la Soci6l0 dt' Lirrguistique de
Paris", vol. LiI, fasc. 1, p.9. Il o y e n, I)ie nonirrulen Klussi[ikations-systeme in d'en Sprachen der

104 105
Criterii formale, ca tluor) la o gfripfli"e'artificiald a numelori rrrli ,',rrrr1,l,'xtt rti ttll ttrtli l,opici lilrrrlrr, $() (:{rr() 111i llrtlglant
in.clasele numiie gert. Ilnolc limbi (romanice fdrd romiittii' rt,,,t',',,,',',t ttlot'tlttlttt ltrl't'rr l,ct'tttotlii ttttrli sirtt,ttgrlttl. Gr:nul
balLicc, nlbancza) dcsfiin,teazd categoria nctrlrrr I rt i, rlislrrtlrr rr,,olo tttrll gr, It'ttttttl'ot'trrir lrrl,r' o ctll,tlgoritt.fortlalll ,
".fti.".
transformind genul lntr-o cla.l,ogorie pur formald; ln [olrrrlirrri ;rlirr rr,'1,,,1.r'ivtlltt rlttrl t'rr r'l rri plt'rrttl tlttl,ttt'ttl, irrr rliullrrril,itt
,i ir-uaoa sirilplificarca e lrrsogibI de motivare, itt .o.Ht'rrll(rlt
strttrttl cri irri ,*ir,,irlil'r, rr rrlt rrr'l ttt'tt p1rrirr,,l.ir'rrliir. S1 prlttl,rt ttrltrril,rr r:tI
ie revine la opozi6ie anirnul, - i'anirnab, i' tirrrlr pl.t)zrfltl,ti srrrr ltpnrr gr,trtrlrri 11t'rrrrrrrl,ir'ttl tttt ttl'rrr:l,trttzt'l rlrrlil,trl'otr
ii ii^f it" g.r**n'ir" gi slavo co'birruI sir rlivizirr irrmi lirrrlril. llrrIoll.rrl, ltt tttr',,lttl 11r'ttt'l'ttl trl rrrrr,i lirlrlri, grr-
irea tripart'itd a genului. 'risl,t'trz.rr rrrrJ nrr rrsl,c rriliil,,,.rrrrr rrrr irrrlir.l rrl rrl,rrrlirrlrri oi rlrr rrvoltr[,io,
---n"otirtiu
genul-ui se realizeazd in divorso_ lirlrlri Ir'irr.r.rrij- I,'irpLtrl csl,tt cxlrlicirlril tlttrrtr ttrr glrrrlittt.,'it ttttttttri irr lot'rrrtlltr
loace dif'eril"e' cu toate acesl'ea se obscrvri '1i- rtrrrr'lrr l'.rrrlirrlrr lui'inoi;riorr[,0 g0urrl 0or0sprrrrtlo rriv0lrrlrri rlc girrtlirc.al_vtr"r-
comune. In limbile care cunosc clase nonriualc csLc cvtdcrrLd bitoriloi; r-rltei;ior, cl esLo supus sisl,r;ttttrltt i gramatical. In
i""ai"ta de simpliticare a numdrului lor, -prin grul)alea legriturl cu acest aspecL ul pi'oblt'rrrt'i, (l- Nlcinho[3 .q emis
mai multor clas^e dupl criLerii avind la bazi [rtisirturt ideea tlependen[,ci g'enuhri de liprrl rrrorlologic al ]imbii:
-iunii" ii esenfialc ale obiectelor. O datd cu aceas[a se ob- limbile izolante.sint timf i 'fiilii gcrr, Iirrrbile aglutinante au
li"u rl 6 simpllficare a acordului. Are loc totodatd gi o. evo- clase nominale, iar limbile I'ltrxiorrtrlr, rtrr H{)ll' ca o faz[ mai
i"ii"'" miilo'acelor de marcare a claselor, de la varialiacate- de evoluatd a clasclor trorninalo. l)rrsigrrl rrir siLrrlr[,iit pe care o
i"i". i" Un pas inainte ln sistematizarea acestei prezinti ]inrbile e sLe nrai cotttplttxli, rllrt', lrr lirrii. lttari, cer-
realizeazd'prin morlologizarea ei' De la limbile cu
;;;li ;; "tixe. cetdtorul gerlnan are tlt'tr1rl'lrl't', ltt st'1's" l cii l'i1rrr I sl'rtrcLurii
Elase la limbile cu gen numdrul cabegoriilor concrete se re- mOrfologic-e dclerrnirri-r, iir rnir|r, liliisrrr.r'i , rlir.rrrr[,irr rsi rilnttrl
;;;;. jil tititt""I # simplificd. 1n evolul,ia limbilor indo- evolu[,iei genrrlui.
qi
euroDene se observd tendirr['a unilicdrii Lemelor dupa gen' Sprb dcrxebit'c rltl goll' lllttttrirtll itt't'its1t.r'l'r'ttltri.itstrlttltttit-
deoi'a stabilirii unoi tipuri de flexiunc Pc get' . ,. toare i1 divclst: liurlri, (ro()il (r(r ttlttt'trltzii ..lrtpttt'1t['ttt' (
'l)()zl-
.Uniicercebdtoriconsiderlcdstmpltltcal'eaEldlspartlla lia de ntrrrtiir t:st,tl, lrritt (!ti()ll{,it rli, rtpozi[,it'r'otttrrtlrltltrlti,..ittr
Eenului intr-o serie de lirnbi se explicI prin aceea cd' Irrnd
o istoria accslei r,,al,cg0r'ii lirrgvirrl,ir.rr r0llrrr.l,ri rlr,rIrrl rlo lilrr-,
E"t.g"rit lingvistici fdrd legdturd cu calcgoTiilq,,"ol..".g-P- pede evolu!ia progrlcsivii ir girrrlir.ii.lrr rlorrtr,rrirrl|'rrJr0rl,trril()r
tual6. el nu este necesar limbii qi, ca a[are' prln dlsparl.tla iantitativc. Accst,t: l,r'iisril,rrri l){)l'rtril, r:r'l'rrcl,i'rl,ot'ilot', llt lttui
lui, limba scap[ de un balasL inul'i]1' realit[{,ii2..criteriile
--irir,,'*1iu male InIsut'ii tlctril, lir irll,l} citl,cgttt'iirrror'l'ologitrtt, slt irt ('rtrPrc-
cdrespunde numai. par!ial tezc difcrorr(,clc rlilrt,r'c lirrrlri 'irr l'ttltttttlrtt'trtt tttttttlit'rlltri ca
a" .ta*iriiure pe $etturi re-pre-z.int[-concopte' $poi'slsLelnul
ry ":t: treptc mai ovoltruLc sittt trliti ptl(irr rrl'olrrirl,tt, r'u formc de
de inleles de ce atiU de mul[e limbi qi-ar fi incdrcaL exorimarc a lui rnui ut'lraicr, "'111 v11;1i lf i-
de pini aic.i se desprinde
;; ;'ffi;g;;ie inutild- Din disculiasau-alta, dategoria numimlui a losI llr or'i;1irtc t'aLcgorie lexicali'
id";.';[ ;;nul apare, intr-o formd d.in. necesitatea La lncdput au cxistat, nurne diftrlil,o lrtttrt,ru obiecte indivi-
a. ritt.*1t\zare. Creqterea numS.rului de cuvinte impune o duale qi nume colective pentrrr ut,cliraqi obiecte in grup''
,
;;;;tffi-;pecializare'a temelor,pe categori.i..s.qpantig"; ]iI .. :.
prefixele d'e clasl apar atunci clnd, ln condtlttle rlncl lrazc I DluI nlrcr{ra urror. linqvillir:lr A. Nltillr.l, t)..1 csperscn, Haver'
disnaritia ucnului ln,'nglr,z,ii t'sl,'o ttt:rtr:i 1'villlttl:i:l l)rograsllllti' Cfl
tr;;hr.yiena,1929, in ,,IJulIetin de la Soci6te dc Linguistique de Paris"
'
ll,'S e'i tl c l, Gibt ,'s airt (J,'nrts Itt'r'st)tuth'.', ,, llrrllllirr lirrguis[it1ue"
vo!. XXXI, fasc. 3, PP. 4-14' vol. XVl, 1948, p. (i.
'-'i ci.-r. F o d o l, Tht origin of Grammatical Cend'er in,,Lingua"' Llro Prr:sorrcc or rlbstttttttr of grrlttlttt ltfftlr:ts
2 "l'lris is rroi, l,il slry l,lrirl,
VIll, fasc. 2, 1.959, pp. 197-198' ?05' in {rny way l,lto rlttlrlil,v ol'l,lro litttgtt:t1;o, tttlrkos i(, ltel,l'tll'. t.tt worstt',
vol.
'"'; ii.^'i. -K';i't .
t;'*^'i c z, L'cvollttion.d'es..ca-ttgoric^s^ gramntari' l.Ii'orlor', 0l). tLl.., 1t. 205.
s I)ie Iin.tsit'lut.ng Iliktit'r1t111l.r,7,l1tr4dtcl,
,aZrriin vot. ;ftoniOmes du langage", Palis, 1966, p' G3' l]crlin, 1939.

106 107
f,'olrrrrr rlc rrxll'irnru'r1 (,r'{r srr;rlcl,ivistnul (tipul onL - poporl (rilorrr lc irlritr'l,incarr crrvint,olc. A;a se constituie categoriile
col)dc -- ltiirl ru'r). Alcrrsl,r'i Iirzii ir Lisat urme in istoria unor rlrrrlrrlrri, l,r'irrlrrlrri ;i r;rrrrl,r'irrlulrri, carc au supravieluit tn
lirnbi ryi sc rnrri irtl,ilrrrrlil,rr si rrsl,iizi in unele dialectc l,ribuLt rrrrr[c lirrrlri I,r'ilrrrlrr rlc,lrsl,;izi. Ascrrrcrtcit forrne se intilnesc
aparl,inlnd lrttor rrolccl,iv i l,:i 1,i rl irtLre cele mai ittapoiulcr. irr lirrrlrilc rrrolrrrrczi{'no) rusl,l'rrlictrc, irr lirnlliltl polineziene
Irapbul oi rli[clcrr{,rr rlr: trtrtttrit'c la originc o tI'iisit,rrlil srr rlirr Noi lr' l lclrlirlrr, Nourr ( lrrilrrrr, tl irr rrrlriltclrrgul Bjsmarck
manl,icd rczull,ii rsi dirr:rcrt'ir tri, in perioadi\ <rottst,il,rrilii clrr- 1i insrrlllc Solorrrorr. l'r' lrrir'(ilrr lirrllvisl,ir:rr lrrl,ottnrito de
selor norninale, difcrcrt('a rltl'rrrrrlril' o lllt ct'il,rrlirr rlrr it,'t'litsi W. Sr,lrrrrir.l l, zolrclr, lirrtrlr rsli( ('i u ;rscrrrl'ttcit I'ortttt: r:ttrcslluntl
tip cu ceJelalte criterii carc difcrcn[,iazii cllrsclc. A;ir s{) ('x- ariilol cll 1r111[11y'1q (](]ir nliri irrrrlroirrl,ii. Arlcscir, ca lrr limbile
plic[ de ce numole de obieote la singrrlttt'pi rrrrlc rlrr olrit'r'l,rr aust,r'alicnc qi paprrusc, clc trJ,ttr ltr o spetril'icare a formei dc
in grup aparlin unor clasc diferite. Ast,fcl irr strllrili cxisl'ri colectiv. Pe rnlsurd ce se corrst,itrric rrrtmcralele, asemenea
o clasd. de nume de oarncni la singular cu prcfixul nt.- (nLl,LL forme devin inutile, iar opozi{,iir Icxical{ individual-colec-
,,om'(, m,wana,,fiu", ,,fiicrl"), qi o clasI de nume de oarncrri in tiv se transforrn{ in opozil,ilr grrrrrrrrt,ictrL\ abstractd singular-
colectiv 0u prefixul wa- (watu ,,.oanteni", .ryana. ,,f.ii" ' plural.
' Fprmele de dual au cottt,itttrul, irrsri rli pu'sisl'e o vreme ln-
,,fiice"), o clasS pentru numele pdr[,ilor corpului la singular
(mkono,,min5.") gi una pentru aocleafli nume la plural (mi delungatd, cu frrnc[,ia sptltriirlii rt trtlru'ii olritcl,rrlor Jrorechi.
kono ,,mlini"). Exemple sjmilare se intilnesc in rnajoritatea Se qtie cti limba ittdo-crtl'rt;t,'rtrt:t .orttttttrl ltrl,rrt'it llr rrrotl ro-
limbiior negro-africaire. ln aoest stadiu iru avem a face cu gulat drralul la rttrnttt,si vrrt'lrr'. l'l I rr rr lrrlrrlrrrl ltr rlirrlcr'l,rrlrr
un afix de plural propriu-zis, ci cu afixc pentru colectivc. vechi indo-iranicttc, irr sllrvrr vr,r'lrr,, irr rltrrl.r'lr,trlr, lirrrlrii
Varialia afiielor pentru nume de obiectc in grup e condi!'i- grccc;t,i (pirrI lrr fol'tttttl't'tt lirrrlrrrvrlt.vit), itt lrlttrrttti, llr llrlr'
onatd
"^- strict de sensul lor. din got,irrti 1i it'lrtrrrlr,zrt \'('( ll(', lrr llxlr'll t.r'ltt tttrrt'rrlt ;'trrt'i
t;i.;i;;a" gtt*"titui iret i i c:rt,c goric i nurnil^r lu'] af i xul in sct:oltrl rrl X lll llrr, trrlrl rrtlll :rtttr trttrr Itr{ttt .lltltrr ltr
de colbctiv devine marc5. a pluralului. Ircnonlcnttl s-a petre- sullsLtrrrtivr', lrrljcr'livt', g,tottltrnl'irt vlllrl li tr rrrtl,lttttttl tt,lt'
cut in istoria mai multor lirnbiqi a fost observat qi in indo- $ea t){-\r'olclisrrrrrl rlirrtlt t tltrrttl t'ltttttttttt tt lt'ttttt'l.t tttlt'tlltt'
europeand la desinen!a de ncrrLru plrrral in-4. Dovarla cri ditrrit irrl,r't' sirrgrrlrrr' 1i ;rlrrlrrl rrt lrltrrtrl rllzr',,llfrt ll vr('lrr 'r(l
la origine afixrrlera ntarca colcclivrrlrli c drtli de fapLul t'ii cillg ryi it rrivlltrlrri llirrrlirir' S rr ('l)'rt't\rrl trrrllr'l r':i tltttllr'l'r'lr'
in multe familii de limbi de pc glolt rtunrcJc de obiecle nu gt'cttt:sl i cttlrl ttrr lrillrlrrl rlrrrrlrrl lrrr';r rlrtr r'lro{ lt l)li'lrlll}l l{ li
au plural, iar acordul ou colectivul sc facc la singular dupl slrrl,;ri ggltt lttiti t'v6lttlrlp rtt , t,l,,sJtlttt,l t,'11'rrlltlttt't tt 1 t tvtlt-
binbcunoscuta reguld. cd (Qa rp4-aet, existenttr ;i ln vedicl Za!,ie lnai irrllolil,oitt'c (r'olotrirlrrr')t.I'tttttllltlrlttl lrttttiltttt, tttt
qi avesticd. qi in multe limbi ncindo-europene. Dupd lost eviden{,ialtr ryi irr lirrrlrill ttgt'o lttttll st slrrtiLit,tr, ttttde
I. M. Tronski, formele de plural a.u apdrul nai lntii la dualul a disltdlut dc Lirnprrrirr rlirt rrsit i:rtrii ryi cbluicii, dar
an ima[e2. s-a pIsbrat in clialecLerlo aI'ttl)o itlt, ttrtttt't,ribrri tnai lnapo-
PlnI in prezent nu a {ost inci studiati, pe planul lingvis- iate.
ticii gencrile, rela{,ia clintre nlrmeral.qi rtunlr. Ca partc de ln evolu!ia categoriei IIllIr)Irlrlu i st' obscrvtl Lendinla con-
vorbiie, numeralcle sc corrsl,il,uie tlrziu; mrrltir \/reIno dct,er- stantS. spre abstractizaro qi sirrrplilit'trrrr; csl,c evjdent cd
minarea oarrtitaLivl a obiccLclol' s-a realizaI lrlirr l'or'rrro sptl- stabilirea ollozil,iei bintrtt trltll - rr()rr rrrllt csl,c rtlzttltuttll
ciale ale numclor trare dcsernrlau douh, trei sau palt'u obirltrt,rl abstracl,iziirii glrrrlirii, rrl lt'cctrt'ii rlc lrr t'()llr'oz()rrltiri corttlt'tlt,t,'
Asemenea nurlc aveau lorme diferit,e dupl clasele tlorttittu' ,1lc rrrrrIl,i1rlirril,lil,ii l;t o I{'l)r'(rz(rlrIitrc ltlrsl,t'itll,ir:.
t .l. V (, tt (l r y r':i, /,r' Iutt(:tti:t',I'irlis,lg2'l, p. /r1{i ryi A. M o i l-
I e. Lo u k o Lka, I*s langues papoues,ln vol.,,Les langues t
.y 1., tlltt'r1:rt d'uru' ltistoin rlr lu lungur: gn'tqtttr, l'ttris, 19:lt)' p.273.
monde", Paris, 1952, p. 'J27. "t ' V. V. I v lt tt \t v, I'tutttlttntt.c t'punt,nuttnul(,c|oito cD,pola Pycc6oeo
1I. M, Tronski, op.cit.,p.68. ,ror'rtu, Moscova, 19G0, p. 4lr.

108 109
rir,11,rlr,rr,' l,r'r.pl,;rl, rlr,,(,.ritl l,r'.1,'ri.rrl iri
rt"tl.l'rttiitli-
1{eflecLitrtl lrtr ltspcll ''s''r'(ial al obiecteior. rcalil'ri1ii -- furr.l,i.
1,,,,,,,i,""'tlt'lttirotlrttl 1'] l.rrllltl('ltlrllll)lllll)(\(:
cantitatea itt I't.rt'tttit t'i .t'rt trrlLi gcnera'lI - cat'egotlil lltllllrl zcttzl'i lrrilt'\l)1
l,rrl irrl,olt:t(tt't 1'11 t ttr:ttrlllr ltllrrl'' lrlrl' lllt lttl '1r ' 1r r't'lJlll\('ll!'
i;11t.r1;1,
r"i"i"a "iisLaL rlrrrlt,li vt'(rrrro tturnai tla o ca[eg.ritt,.tlrrir:l'ttrrr ' ltttt tt'tlrllrtr\
'i rr ilfara rela!,iilor lor dirr l'r'irzii . Ar; lrtrrl,1tr,,,,,,1,'*l,ttl lt:rzct' lrr l''lttl;tlt'ltltl
,i""iti"e ""nrelor., clriirr, ,,r,,', ,,y1lill irrrrl,r' l;r t:'tllt''tlll | llrllr lrltzr'l'' l'lIr tttrltt
| )r'rrtf'ttlt'tl
:H;il;"J;;i;";i,;;',; ,ll"i Li"i', pri' ac,r'<l' ltr .r,lrrIi:r lll :lll'' t'rtr' ltltllt'tttl't|t'
fat'tr-'r'ii .xLI'itlirrg'v.isL.i.i .j':r.i rrtr t'l tttttt rrli*,11,' ( itzlritl{r ll iltl r''''rl It"'
, 11r l't
;;;t;;i .r,,'ir ( r' l,t r\r'Llr' l\ir:i irtrr ttvtrl, itl \'('(ltlll'llllllllll lllztt ll'lt 11111t vl't
lttt' 1t( lr{'ll ( illl'
i."oorLo"L d"ccit cei grunrirli,,uli, rrrai lrl,,s irr
"*r,"eo,'ii
rlirr sirrlittit rrt.l''xtr:' l'l xl'lr.rtl'r;r
nuLu I cal"egorici'
iii't,t',ig,t tt,,rrri.i l,rril,.t'igirr.ir l,.ttl.,
conli
""^l-L;;;|" I'.t'ttrrtttrtt .rtzttt il'r' (:()rIfir-
o" uip.i**re variazd.gi clc rl0 llr r,0Lrpcttlt'tt l11r.i1rnl0 a!i" adcrivalir ,.rrt,r'rr
d".at""ilitle unii cercci,ittori oa l'iirrrl rrtiti vrrtrlti2''l'ranslormarca
Ia sintacLii'e (rcdulrlicur'{')' rt
*o,t.'tJii;tt;ti trr p'rtpozi!'ii qi afixe cu valori
1*rpf"ii"it-i l',.otctlcc
il,t#;,il,t il";J; il:i,i'.1 iil ii,i'" i :.#
i.".", el a'o o "1";'i'
JJ :
i i:l i
fazd lexicali, iiind
;[ unor cuvint"
locale e abestatii "., in irffi o iti,,l t,,,,i I i rir lr i.,'l rr etape diverse.'. Ea
poaLe fi urrndritd -;i;;;l;tiirrrl'il" rrglirIirr..ie' unde afixe-
,lu"io'J.lpi""ie qi^a" rru.
it"lql pnttt"u"l urpo"ritl Iorrrrrr l' Asi'l'r'l lrr cst'ond teel in'
scamttd,,calc" q,,'pnn;,-i'r Liitlrlir lil r',rrl,'"'ittlt'r'io1"'5i.,'in'i ' f1
[i]l':i'$'T;?f; iTiJt.t;;lllill;?;r'if":'11'"trJ:"""'1:
rcducerii sau a dispari!-iei lui'. ca- iirrtb;;;g;iorelD'err,,iri';1'r'ovir"''lir'+.!tt'Irrt '
1'r:l"irr[estin"'
;;ii;'Jt"il i"-;rririt"t.a rnorfologica qi' :u ui-n1,tl :;il;;;;ff;l d.,'o ot,,mai'jos", itr litrrlrrt lrrrIirrl'i dtstT' zosa
o
i"rl""-*i*ti decit ca categoric irrr,siv,(r'x. rrlrrrzsr;,,trr {lJrir");
;hi";;;'i;o.lgl'1" el arc urt corrlinut abstract qi o lornta de .j;.I;;;;;,,oa""1"i'i,-.r,rfi",f,', r.sl,c irlcrrl,irr
organizaLS' in timba dravidiand i,,;;;;,;,-.i; Iixrrl rlr, 1,,,;rr,iv rrl irrrl() (ltttrt-
""F;il;; t"1e"le
exprimare eocsar ,,, . SinL ()xrrrrrPlo 1i irr lirrrlrilc
gerea apar i c i accs Lc i t,aLcsnl' i i es l,e r) s t-I
1,i
;;;-";;il,'irr t,ohari0ir sufixrrl rlri irrslr.ilrn('nlirl.-r7o I)r'ov.r.n()
",*r,ir,ui,,irit,,,.io"1;
fJili# *;*,i l.f "* I t;:lll' i lll i;i' li il .) i li,:,' Ji t iiili:
i l;, fitt;il;;;i"'y, ',li;' iar ctrl do s'.iitliv'rri(ril rlitt 1r'r'',zt['rit
l-st'b'l'arr t'iv rrl rtt tttl lt tltt l'L.."rrr ij l,."
concrel,. I..raza cslJo tltlrttltttsri rlirrt,t'-o srrit,ir
rlt, Slo,, orr",,,imprertui'ii,'i
analitismului ttxPrtttritl,. ,iirr'irui-iouii vc'c1c s-* l,ransf.rrnrr(,, irr lirrrlrilr, irrrli.rrrr rttt-
care se succctl irr ordinda id0ilor'<lc si tt1r,i itt stt-
""ii"lr_rXJecini tlcoscJrcsc irrt'r'o clc rrrrrnlri sttlr J;;:,,;;; irrt,r-' 1,urt1,"'if it".tr sorrsrrl"i" t"ijl.rr"
ln aceasLI iure..rrrlii.r"-r, rltr lotlat,iv 'rttu, -rttAit'
sint-actic. Accas Li Lr.cir'Lit ir rrr u I i t i srrr rr
I rr i
;r;;;;-l..i""f ii r
fixrrl
"'Cl,]igi'n,rlcxi,,rrl,i
sfarea ei Jrut'rr' .i rr t'iLe r a Iinrbi tlirrLlc ir'r,lrz,rililolctt l'ttrttr['it'. 1,r'rtlii cxlrlirrii lllarca
s-a p5.sLral, ..reE, oil trclc ugro-
"u'iJ lor variclaLc i,r rlrvo|s,r lirrrlri. lrr rlrrr'1" lirrrlri,
il tql i ii!1.\'l l:l;;' : " lr;lll t 1" ;' i ; "i r ii i: ru:l
i il"i_, El ie,,.,,,,irr,,,, i l* 1,.*1. . l.i t,rr i.s.
t." irr
un sistem foarte
indo-europ"t{'
|",iifi
ii*e.' A.ntt din urmS' procedeu-impttrrc sirrt'ncLic ccl mai im- dezvolbat sr ramrlrcai; i"-ttlt'rll'l:.
"",icar
tacltrul. ;a;i; ;; ,ingr,. caz'local' Posibilit'utca nermanentS' a ltm-
;;;;;;;iit"i' ur
" '.iI"eniot'
('ar(' sLaL l'o nu'u tlezvolLlrii mtirfologiei.
"
bilor de a exprima t-iil;i;;""9i;i" ;"in a'lverbe
de Ioc a per-
L a
t'"L.,rj"ri,:i,"fq,l.ii
uorLatt ' sr incarce
iliJ't""ri*'it*bi t'o dit""ttitii [ltrxio'a.ti nu--Ei
,
tlc
*; il a intona,t,iei ca urtice nrijloaoe
f
itt E*t,, cii dezvoltarea
,r,;;;;;,ih,i,..ltiito,'si'l,iclice a fosLposibilirc* rturtrai t-'oLrtlr-
sistemul cazual ,u ruLi" "ul . rl() r,0rnflrr:irt,

t,iile u'ei,,o',t,r,ti,,i,,'i ;fi;i;;;i;illlili"" lrr!'irri rtretrrbt'i'


se itt- it'lto-N'Lrut'lu-
pe rnlsurJ ur, ruIorLurilc'ttiirtrt' cuvirrtc irl prolrozi(ie |l'. l) tl g l' () r o v il , ll lt't6tr'"rttt rttt(ttt('('lltttt'ItJtr
A. .6tl1t't'tt ll tlilo'tll1)l'{) tll}l'l-
e-tisbentd a-lirnbii tru u,r,rtiu., irt vrtl.,, Il,itP't:t,t
;;i;;;r-;; ," Jii"t:""iiaz5', structu.a Procedeele'noi' capabile
u""on"ri'n,,rrinn
uool'''i'r'l"p' ti,,,d
mai corespnrto",tuiio'iJJ"tiilli' ap[r' irt cadrul struct'urtt T;'i";li:' l)lli;tll;, It,'i,'i' i'|t Ir(tIttIt /'i's,istrr:'r' "l'irt-
# ;";;i;;n"..i"1'ti" "ornuniclrii'
influcri!a'LoDi0ii f ixe qi u func!,ici
guu,'illt'vr'rtiti; 'i'r,ll':i,t,!,1,'i,,,,'i,t,'li"',,,,("t(.'.i.(.'sof t'ttrt14uu14t:s'llclsi.ki'
gramaticale i. ace ea;i
lor sintacti".' o ,t'it'a' cuvi.tc l'i'lt'vti'l t' 'losiIb
"*irtnr.,i".-sub f 1958, vol. I Ccn'crol'l'cn'dcncits' 1rp' tJ7 u9'

11r
110
ctrzrrril()r lor,rtlo s(r Ir'o(lrri c fll)rotlpe exclusiY in,limbilc aglu- grr^:srr,i.t. lr' ,livltttr' lrrrrl,i l.x isl,ii rroirtr:irlorr[,r1 forrnalil -.lntrei
l,ittttttl,tl, citl'o $() Plr'7i111,|i , ntilr aspectul general- al.strtrct'rrrii srrIixrrl rr,l.j1r'l,iylrl 1r rllrrittrrtt(:t rlrr,.'lrril,ivi Asl,l'gl, lrr firr6zrl
lor,0a irrl,urlrrr,,lirrl(} lnl,rc rrcl0 izr]lante gi cele flexiorrrrrrr. Irr afixrrl rlr 11,'rril,ir,' l)l'()\'tttl rlirrlr rrrr rlrlllr rtrljrrr:l,ivttl l:ttrtt
elc llosttr()z.i(,iilo so rrt,irry0irzii uEor la tcm5, prrIirrrl ltlrrii Irri inrlilrr lt,rlsitlttt'tt, itt rtt'ttttl;t rlrrrttttt'rrttt i tt tr"'ltil'ivrrlrri ll
,rn sistorir. Niv(llrrl ,l0zvrill,iir,ii limbii ln accsl, sco(ot' l,t'r'lrttirr al)l'()rl){' trlctrlir';r ltt littltrrrl ;rrl.;r'r'llvrrl rr1; ltr lirrrlrtl,, lrrl'rl,ri
Cercetat asIfel rtrr srrlr ltspr'rr[,trl f ixdrii trntti ttrttttrir rtttt i ttt ir: 1i li,lr,,rilr ir,.r,lrrjr r,l,.rrrr.nl / r'rr|rrr'lr.r'tl,{,itz:i Irrlo rlorrri lot'rtttrr.
sau mai mare dc cazrrri i,,,,rrlc, ci su} noillit itl rllrr(,irrrtl,rrlrri, Slrrlrrlilr';r llr,\rrrnrr rr,ulrltirl,' tttttt, ltt'ltzir irr llltll)il lltl l)llll
udi"X ut varietd!ii Lipurilor dc raPolLrrI.i trx Pt'itrr:rl'c irr lirrr.lrrr irrrl1l,r. l)r. ( lrlr,it {rtllnltz:1 rt. l)r':rrrl,rrli'lr, I nzutrl(, rri1l, trlrxrr
llrrtrlrll.r'trr,l,
cu mijloacele spbcifi6e struclurii ci nror'l'ologirrl itt tttrsittrrlrltt. 11r'ltlrrlrl,il;tlt,,lrlr:rl,r'rri.lr,:ltltl)r,(.tirlrzttl,c.(lrttltll,t't'rll
'lrr
crrlrlirrrlir rrrurriir'rtitt'r'tltl sttlttttil'irrrr{ii rltttlttgo
Cazurile cu v;lori abstracte sinb ilnprrsc tl. t'tt1r.t't'tr.ilrr sirr- lrtrlrrril,c sii rrrr
taclice ale frazei. Originea lor sin.taclit'ii t,ri'1 , - lt'r' din sonsrrl lor iriil,ial. l!lc sirrl, tttticc lttrttLru oatogorii lnUrogi
''',,',';1 de cuvinte. Iiolosirca lttr a ltrrrttt is cxlrrirnarea unor raporturi
rd.snindire gi .conslan[5. Multd vreme subiecLulc tl{|osr'lril, rlr,
obibct prin'topicd . El caplbd forme proprii acolo trrt(lo. s.o sintactice comlllexc qi vlrriul,l.
creeazd^ distinblii noi la nume (genul) qi la ve.be ([rartztlr- 1n cursul isiorici lirrrbii, {,vttltt ( i;r litzrrrilor se produce ln
vitatea) gi unde se instaureaz[ o topic[ liberd' doud tlirecfii: 1n lirrrbilo irulUl,ir[rrrl,c cilz.rrrile locale t.!i
Materialele comparative irlsuficiente nu permit sd se for- c.onstiluie sistolntt rllttiIitritl,rr (rr:rl,fr'l Irrrtgltilrrit iqi creeazd,
aldl,rrri rlo vct,lrirrl litl,iv crtt'rt ilv{'lt rrll r{('rrfl \'{ttl, rrrlrlifercnliat,
muleze concluzii sigure cu privire Ia felul in care s-au creat fortntt pttttl,rtt illlrl,il', ;rt'olttl'ir', lllltrl tr', r;ttlrlr'lrrl'iv):t; r'aztrr.ile
cazuri. E"probabi'l r.:5 unele din ele au dezvoltab
abst,r'nct,rl riitrtin lrr rrrirrrlll't'r'(lttrl , itrtlto;.';1{rrlrlrr si rlorrIirttr[ttl
il;;lii;;i;-potni"a''au la valorile caz'rilor locale' ln ceea
"ur"t*tt"
cu sorrttlifir,rr['ii rroi. SPt'rl tlt:ortlltttl rl" r'ttzttt'ilc lortrtlc tsi tltt
ce rriivegte'raporturile abribul,ive, cle s-au exprimat mult[ i r,inr lrr lrttzlt <:olttltrpl,tt
vreme printr-rin adjectiv tlcr.ivat <lin tema rtttrnel.t poscso- 1lt.c1tozil,ii, r'irr.c, ,,r1,,.i,',irrrl riryrrrr'l,rrlr(
*1,,ri,i,,1,i, l',,,.rrr,,,r2,, sisl,r'rrr. rl,,rir'lr rrlr', nzr.i l. rtlrlrl,t rtr'(,rt ttlr:i-
rului. Folosirea derivdrii pctttrrt trxIrittlttn';I aParlctr.rl(cl rr t,iriris,, sisl,trtttI irr..ltilir'. I'oltsotttitttl illllllll ('ilzlll'ilot', [t'rrttv.,ttl'
lnbilnim in fazele vechi ald Iirnbilor itlrlo-ottt'oPe lttr. ltt ltttJ't- irf lirnlrilr.llcriottttt't',it tlt'(r':illitl,r'rtlrttr;rrrlPt'rtr:tzltl'tlit.Vrrl0rii
ouh" t*titt*i arhaice circularr <loncotnil'tlttI forrrrrrlo trlt filirt's Ior.pr.rrr 1,r.r,P0zi{,rr i Pr.irr irrl,r.orlrrrt|r.r,n ilrrr,i l0pi|i rrttti lixr-..
erilis qi filius eri, regia tlontus ryi rcgis donttts' lVI iti vct:lri slnt'
11

1,, ,',,,'u,,1',,r',,lut i,'r lirrilrti str tttorlil'i,,:i I'rrlror'l,rrl rlirr[,r'o rirrsi-


formeie cu derivate"qi ut" s-ilrr 1ti\sIrrtt, irr llr{,inii ni itt grortcii la ttcrr(,rr si Ir'rrlrrtzi('ii ; rtlrrsl,r'tt rlitt ttt'ttt:i rlolrirttlcsr: r'o1rrl lrrirrt:i-
nume de persoane in sintagme 0a rirv'lIp.1z),eLrrv 0J-),apr,v, lroltt. 1,;rl,',l,isiit,',i1,,,1,,,1,'r'i,, itls()l,ll,rlill('ill{ril(('$l'()l'it,t'ttlttll0rsctttltt,
1-opy e[r, iega\"i'1, S aturnia por la 1 cd'tn p us ]lI ar tirts,
Lar fum'ilia- itrrsl'ir'lil,ttlrlcr,rtvirrl,,Pirrlzirrrl l'rrrrrr{'irrgrirrrlirl'it:tllri'o.l)rolltlll-
lrisi.'In ii*p .e ln labinI gi greaoir a devc.iL curent.{ conslruc- (.t, slrtir. lrtl,.t'virr;i ,ii'trtstr l)ro(r(ls() I',rtet,i.tt.tl&ro-ducr mai
[ia cu scnitivu], in slava vcche a prcvalat folosirca adjectivu- iluu.aur" sarr rnai l,ir,zirr, lir siricrc{,isilrrrlclrzrrrilor, la simpli-
iui der"ivaLz. ln iimba lighneascl in loc de genitiv se foloseqLe ficarea gi, in urrelc liirrbi, olrirtr' lir rlcsliin!'area flexiunii
sistematic un adjectiv derivat. Astlel aici ,,tatd" se spun norninale.' ln felul acesla au evolttttl, limbile indo-europene
d,ad,u, iar,,al tatdiui" d'ad,csleo (M), dudeslti (F), cu suf ix
adjec-
bival otr forrne varia.bils dup{ gen. In !iglinelt'o, ,,tritlttl tit- I Introtl,ucer.e in.j ting,vi.stic{t, rlrr rrrrlr:rrl0cl,iv srtb contluceroa acad.
G r a u r, Itrtcrrre$ti; l ltl;5, p. l til '
t6l;i" sc spuIIe o rltttlesll;o g.a?, iat ,,iapa lal'irlui" - i tlutleslti " l.
A
ll. V. fi n I I r: n,' ,\rtr l',tt',,itttt,,tt tltt (t''tr(, r/r's r'"r tt dr.s yarlies
"
d.utl.iscotrrs,.,llrrllolirr rlri l:r S,rr'ir'rlr'r rlrr l,irrllrrisli'lllr'(lt'l):trts", vrtl'
r J, W ac k e r n a g e l, Vorlesungen iiber Sgtt'tur',vo1' II' Uasol' XXXIII,1932, fasc. 2, pI).22'J \2]. (i'tr'LrttinK
3 L. I) c Itt tl, Orl thi"l,,lt,t,,,,,t l,r^t's tltt: l)q'tloprttrtl t1.[
1924, p. 75.
---t'd. Meille t, J. Vendrycs, Tru'ite dcgrunuttdlre(ottl' t ongigr, ,,Act,1 liugrrist,icir Aclrrlr:rrrirrr: Sr:irttl.irtl'rrttt llrtttpEttricilrr",
parde iles langues classiques, Paris, {953, p' 586' vol. VI, f asc,. 1--:J, 1$5ti, P. 121.

n2 113
8
rlrr lrr [oltttclrr lot'vr'r'lti lrt rr,,lrr ttloderner de la sbrucbura siIIt'o- ,,cs,,i ,1,' rr11lrrl,irirr,. r 1,1,,,,r,r,rr,,1,,,' lr('r,r{r}nnl. lrr l,rrrrtrl vor.brrl,l
l,icri lrr $l,r'utl,ultt trttrtlil'ir,ri. l)r'oblcma sintet,ismului qi a allir- :t losl, lrtts itt ttt'trlrttt[:r irr tttttllr'ltrrrlri rlr'1rr, !'lplr. l'r'irrrii irrrll
lit,isrrrulrri rrrr Ir'iv,r1l,t} rrilrr|iti flexiunea nomirralh...l)tlsP|rr rllll'{}l)(rnisl,i irrr rlrPlrlirl, irr rri r,lrl, lr'l rrr rlolurlrrl,r,l,r vollltlo rlirr
ir$rr0r;t,.,ltr .,i g,ri,,'r.irl,r Vlr li vo|ba rnai depart,c. Ntl lirrril'iirrr lirrrlrrr irrrlo,,1;11p1p1,1rrrii, r'rr l,olrll r.lr rrrr.r, rltrl,or.rl,ir l'rrzirrrrii,
:riiri lu,'t,rrsi,ii'r'rr1ii :tsttl,trt lvolrr!iei- cazurilol" l'ot'ttlt trrililrllr lr tlt'rltttt'ttlr.lot lroltl.r, lt t'r.r'orlrl rl,rrrl.rr rrrru Fr.{tn.
Asa('lltll ,t,,,,,,',,lltl',,':rl,r1|rt'i;tfazulttinttr:slt',itt :ttts;rtrllrltll l,irrrlrrlr, r:tt'r' nu nrirt rlrrl rrr;1 irr 11i.trr.r'rrI ,lr,rrrnr,rrl.r. l)r,r'Jlorll{.
eiiotcategoricct'rrrcr'pl'rr;rlrr"l"1'rttriottLir tlrltrivr'lrrlrl''z'r'"llrr'ir llt yr,t.lr (r'rry'11,r,,, lr.lrrrr.t,zlr, ni)1.\,r,lrllnir r,l r. ) r.,,r,rrr lrr pr.rrl'i
si;dirii."Ata r" exp'lir.i de ,,r''l)oI cxisl.rt lirrrlri ,'r','ltr:tltr lrrt:r .ritlclI rtlr l t;lrt l,olic ll lrt'r )n u rrrf l()t' lr(,r'jr( )llt l(!.
3"1""i ri a"'ce exisi[ limbi carc, d*'ii .. 5i 1111 rr,1tsl,it,rril, rrrr Irr sLtrrl i i lc vrrclr i itll l rrrrlr r t vrtt'irr l r,lr, lr rrrr rr{,c ir lrr rrr:(,irrrt i i vur-
,irir-'tt."ionqr, pob renun{,a la cl. N.l'iilrrl lrrgirl,rr rlr:. rrrr balc erau oxlllirtrill,o lo-r it,rrl, Prirr vcr'lrtr ,rrr scrrsuri upropiaCe.
;;p;;; durabil al'rcalitI!,ii,' cazurile, dtl] :t" ",11. ']:illi::l'i' Gdsirn aici urra tlirr rrrorlirlil,ri{ilrr rlc cxplit;are a bogatei sino-
abitract, nu sirIL stabile' Cat,egoria cazulut-c dcl)orI(l.ctILit nimii lexicalc din l irrrb i lo t,r' i lrrr lc. l )rr pii'l'.A. Degtereva aceas-
ai."ct de raporl,urile sintacl,ice, ea se-dezvoltS pe.rndsulir td bcgd!,ie de cuvinl,o cu srrrrlrrri irsrrrrrirrriLoare s-ar datora
ior qi dispare aLunci cind devirte un.cadrrr pl'cc conbactului dirrtre lirnbit. llvirltrrl, cii ;i I'lrctorii externi au
"o-oti.ntii
t;;;"t;t;;;iru;'le puiuu crrprindc' Din puncLrtl de vedere al putut juca un rol, ditr nu rrsl,o rrr!c{,lllu'si-i considerdm ca
nu exist[ o difercn!d caliLal"ivl intrc. mt;loace fiind hol,dritori. Sirroriirttrtlc vr,r'lrrlo lrr sr:rrsrrri apropiate,
"oitinutului
;;;iiti;r;; sintetice de exprirnare a rapor[urilor sintacLice. 'I rcccrea
care exprimatt fir-'ct\ro iposl,;tzc rlilr,r'rl,r,rrll trrrrlrrilrsi rrcfiuni
Diferenl,a dinLre ele conslil fn modul de orgcntzaro' au losb foltlsiIrt, itt Pttt'iotLrllt t'otnrl,il,rrtt'tt crtl,r'!'oriilot'Hritrlr{r-
-dela'flexiunelamiiloacearraliLiccabst,rat'|cirtscamnistm-si- bicale, tir l'ortlttt srrlrltl,iv() l)cnl,t'rr r,x 1,r'itrrrrlr,rl {r:ttgl,rtt'u. l,it
oiifi"*r* u sistenrulrii mor.folrgic ;i inlirLu'are a lormc]or urtele vollrc lrlxtr'[,irrirrrl rrrr,'l,rttlrri l,rrr,lrrlrri l,r'rrrcilrrrl lcxirrttl
f;;;il;;i.-u"tr"luci con[,inut" PcirLru ac.elcali cazur.i exis[i a$oIrI()ltoa I'ot'tttc sttlrlcl,ivc I :ttt 1r:iullrrl, o vlr,rrrl l'otrt'l,rr ltttlrt-
desinente diferil,e in f uncIic rlc Lernr\ ']l' itJ ilc.cla$r tlTp' Itrrtqatir, plirr l,r'rrrli{,ilt lrr:r'is;r si rrzrrl lirr;lvirrl,ir'(r:rr, tllrtxturtJrlrt,
existS. forme omonime la cazrrri difclitc. lrt ltmbtle anallLlce la vcrbttl,,it I'i" lrr lirrrlrilr irrrlo lrrlopcrtrr).
I""^.U tint mai pulin nurneroa$e si atr caracter mobivat' Irr Iirrrltilc lrtt[,irr cvrrlrtitl,c r:i1l,r'1"1v1',ilrr r','r'lrrrlr slrtl, tttttttttt'ot\-
;;;;;; ,i.tt mai .iqot a* rnernorat' Ilxisbd rleci progret',dnf sc, tlit[,rtriLii rrl,il, I'ot'rttr,l,rl crlttplictrl,c rlr,ttlot'rl, r:il, yi rlrorlrrlrri
irrtt-ott singur asp'ect al. sisLcrrrtrlui morfologio' RitmuJ^ ql rrottclcl, tlc i1 r,,trrtcprr ltrr(,ittrrr'rt vr,t'llrl;i lrr Loltl,rr rlrt,rrliilrl.
modalitdtilil de rdalizare a accsLtti 1't'ot'cs vaIiazii rle la o $g 11if,citzi it-il,lrrl rrrzrrl rrrrrll,rrl lirrrlri rrrrrr:r'irrlir,rrr lrt r:ltt'c vt)t'-
iffi;,il;ii; i" r"."it de facLori slrricLurali. Dc aceca, ca ,si brrl i;i rrrotlil'ir:ii Ioltnl plttl,r'rr rt itrlt,'rr pt't'solttttt, rtttttti'irtll,
ia-"ui"n""iu genului, evolu( ia cazului - .caLcgoric caraclg- gcrrul qi st,aloit sttlriccl,ulrri (rlircr'i c itt lririoiu'(), itfozaI Bau
risticd irnui anumib tip IingvisLil qi lrncr perroade relaulv cLrlcaL), l)ro(ilrIII si porrt'r'rr rr Pt'trrtizrt tlltrrli ltrrl,itttloa s-a produs
limibate din isboria limbilor care i I reprezin Ld - nu consLlLure in mod inbcn!,ionai situ itt:cirlurl,irl. 'l n crrrsul evolutibi ior,
un indice al nivelului general al limbii' limbile au selectat un nllrlli"lr lcrlus rlc cralegorii dintre cele
-'-lnlinatira cvoluIiei 'categoriil'"'r gramaLicale alc vcrbulu i mai frecvente qi esen[,iale. CltirroLrgiit rclativd a constituirii
este neocsar sii se,fi*tint{i, FaLcgoriilc dobirrrlil.o ;'rirr
at'orel tccstor calegorii esbe greu rk-' tltr l,rrlnr i rt at,. DaLcle comparative
(numrir. Dcrsoltti, ttneori gclr) dr: accl.'it t'ltt'r'it silrl ltt'tt;tt'tt sLabilesc cu lllccizio doar I'i.r.pIrrl cr'i t,irlrlrrrl s-a oonstituit in
i^lirliir,[" t",tt,,1,,i,,'r,nlili'ri'ndu-l (aspct'!, tirrr1." ttlrrl' rlirr- lrrrna {rsl)()(rl,rrluisi rr Ittttrlttltti, cir:i sirrl, lilrtlri rlitrrl qi asLiizi
tezd). Primelc, fiind produse.alc..sirrtaxcl' sc illLllrrcs{r.,rrl cxplirru'i [,irrrprrl itrrlitrrrii lrlin lrti.j loirrc llxir:itlrl. Irr (i(](){t oo
forme similare in cclehai multc Iirrrlri 1i au, dc. la altut't(tit privcsl,rr rrclclrrll,t r:lrl,r'golii, sirrl, irrrlicii ltt lttvoitt'tttl illttt,rrztli
lor. o forml gramaIicald de exprirnitrrr' (iulegorla porsolll(rl qi sirrl
s-atexprimat"mulLd vreme prin prorrutntrlt' pct'sottalc I IIpo(tLt,t'.tt.tt. Cttut.ll,t)0.tlt'lltlJ(, itlt(l,.4t.llu,ttIu.ttr(:r;(,?0 t:!llpotL,llifr,lfA, llt VOl.
multe'limbi care au p5sirat pind as[izi u|t:sL Pt'occdctr' l'ro- ,, ll()lll)o(tl,l rl6tr(r'r'0 il ,rlrc'frrol'0 ilill,il(olllliilillrt", Most;ttvlt, 1960, p.15,

114 115
8r
triut.lrtc rroll.j rrrrr,l'ivul srrrr.r;rl,rrl,ivrrl (rlr,r:rr, r:rr for.rrro), r:i rrrl
dupii crrrc rrr,rrlrrril,,, rlirrl,czrrlc ryi aspectele au func{,ional, o ttttttl cllt'c. l'tttnrrrsl,c sr'rulrrr.il,i rrrrrlrr,lpr. 1i rrsl,l'r,l tilrrlfiig rrjrrlrg
vrernc frirri rlisl,irrc[,irr clirr';i , irr scnsul cd nu iqi constit,uisrlll'i lir o1ro7i(ilr lrirtrr'r'lr irrrlir.lrl,iv rrlrr irrrltrirrl rv,.
sisIernc a;ralt,rr rlri ,r1,,,zi1ii. ln ]imbile ugro-finicc srrfixrrl OPozi(,ii lrirrrrlc rrl rrl,rrlrilr,rrc 111 rrr.rrrrr rrrrli lrrrlr,lrrrrlfrrl,o ovo
de conjurir.:l,iv coirrtrirlr) (rrr qlrI'ixul deverbalivclor, (ioo{l (ro rl Irrl ii si lrt rlirtl,lzr,(rrr.l ir' prrrrrr,) yr lrr rrrrlrr,r.l (rrrlr,,,l rriir pr,r.
dps la concluziu <,ir cl cst,c o lot'nrd derivatir, (ial'c ir rrvul. irri
lirr'l,rrrrr).
!ial sens de irrcoativ sitrr rlczitleratir,. ln lirrrlrilc rrlrilrrrr,' l,]vr,lrrl,iir r:rrl,r'1'r;1.;t,r lilrrpulrri Polrlr,lr rrr.rruirrl,ir r.lrirrr.rlirr
existd un conjunciiv, [rcapLir aspeclualii olrrrsri :rorisl,rrlrri si pcrio.'rrlir lrIrrr.i(,ir,r. l)u1rlr {.ulr 11 il ln{rrlt.:ll,irl,,lrrl,r: o crrl,ogor.irr
perfectivului, care include nuarrtc ce col'olJl)lurtl corrj rrr()l,i v u - le.lirl,iv tttiti ttotli. Olrl,cllrr.irr corrcr,pl,rlrlir , l,irrrprrls-rr 6x'r:.irtr'1,
lui, optativului qi irnpentivuluir. i'"rnulLe ljr'bi ryi oorrl,irrrrii s,'i s. rixPrirrrc Priir procede'e lexi-
Distinclii clare intre moduri qi dialczc nu iur (r.\isl,rrl, nici cale (parbicule sau verbe arrxilirrr.). (iramaticilizarea lui se
in fazele mai vechi ale limbii indo-europertc2. Aici vcr:hitrl realizeazI in nrulte lir'bi. ;''irr l,r.rrrrslormarea con]inutului
injunctiv cumula, uedistinct, valori nrodale, aspcoLualtr sernantic .al unor categorii cxisl,tnl,r. l)rrpI pdrerea lui M.
qi temporale, iar opozil,ia diatezelor continul opoziIia Brda12,. timptrl a lrrnt, r'\ryt,.r,. rlirr rrrrrl:
dintre verbe 'active verbe de slare. litrrtcctul ar fi fost
- Ia origine lrn prcz{)nL irrl,rrrrsiv, irrr.r,irl,oi.ul rr avut diverse
Istoria limbilor consemneazir procesul delinritdrii aces- valori modale. Atlostrt t,irrP.l . l.y.1rrr. rlr, rrsPrr.r,. Aocsb lucru
tor categorii gi al constituirii lor in sisteme. tr4ai lesne, pentru poatc fi r:vid.rr(,ilrl, irr isl,.r.i:r lrrrrlrrl,r' ,,ri1,,,,,,r,)p,rnc. S-a
c5 se produce in epoca istoricii, poate fi urmdrit procesul per- ar{t,at, cii (r(){\ tttiri vcrrltrr rliul,rrrr.(r{r l.(,11 1,6r.tr l11 (lrrrrzrrrrl,-
fec!,ionirii acestor sisteme, prin precizarea valorilor terme- aorist,) a fosl, irr ilrrl,-r,rrl,l,r,;r.;i rl*il,rrrr.[,rr.irr,,rlrtli.r,i. l,ilnlrrt
nilor qi reducerea distinoliilor irrrrLile. Pt:ntnr limbile indo- conrurti'i tIV(llt urr sisl,r'rrr ruipr,r.l.rrrrl r.lrrr., (.1u.(r rt rr p:isl,t.trl,
europene este semnificativir cvohr{,ia distinc{,iilor Itrodale. rnai lrirrc irr 1l'r'lrr.rr vr,r.lrr'. (ilrlrrrrr:ri.r, I,rrrrrii rlrr rtrlrisl,
ln timo ce indicat,ivul o clur disLins scrrtattl,ic rlc cclrtlirlttr cat'c lrol,r';rzir 1rt,r'r'srrl v.r'lxrl irr Hurrr l'irr.r'r rrir'i o rrrrPIi,
moduri, conjunctivul qi optuLivrrl ili ltttpt'tlttttrLt"t rcr:i1tl'or: r:ltlic. Srrrrsrrl lrri r.ir ui lils:r or.ir:;lr.ci rrrr'i r.,ri 1o1.1111q1,. l,l.n
nuanl,e qi se constituie gi ca tttodttli altl sttbot'rlorriirii. l,ilrsrr rlrltrz:i t'ltrltr:ltrt'ttl lrrr lrllr;rit:. Artllil,li l6r'rrrrr iH6 6ltrrrrrr
unor opozilii nete intre ele a avtrt, ctl rrt'lrrirr'c lrtpl,rrl ,'r'r tttt,ttl l,crtlt rlrr lrr'(,zclr | , r.lrt'rr rrol,rlrz;i rl ltrr{,irrrrrr irr r:rrrs rlrr 'rllg
din moduri preia gi valorilc cr:lrriltlL, sco[lrrrlrt-l rlirr rtz- Irr frilrillr|r, rri ..|rr rlr lrrrr'lr,r'1,, r'irr'o in(tir:ri rrrr l)r.{){:cll r.|rtlizrrl,.
cele mai vechi texte distincIia dint,r'c opt,tt,iv 1i rrorrjrrrrol,iv l.ttrlrlPrrrrrl.rrIlr,r'i11i.il'ii ll l.r'rrr.l,r,trs1rr,,'l,rrrrlrr P,irl,rr Ii rl.-
e atestatd numai in grupul indo-i l'arr iarr ry i irr gt'cutrit. Sttrtsr.:ri [it rlrtsl'r 1rc lt:rz:r rlxisl,rrrr[,r,i lqpl'1,,,,1,rr srr1rlcl,it,c (l,iPrrl
clasicd ins5. are numai optativ, pehlr-rvi ryi sogtliarra au rtttrttai Prcz. gdpoi,
itot'. iive"lxa I l,r'r.'t . i.,r}i.o, rror'. dgay,,v) ryi t yrrlori lor lor' lri
conjunctiv. ln poemele homerice colc dorrl urt.rtluri sirrt {olo- texl,clc ltorrrcricc. 'l'r'c|{,trl,, irr lirnbil' ilrrlo-crrropene vechi se
site in egald misurd, dar treptat optalivul dispare. (lnNoul introdtrc valor.i temporale; rezult,al,e adcsea din reinterpre-
Testament e intilnit numai in formule care exprimI dorin!a.) tarea aspecfelor, ele s-au exprirnal prin formele acestbra,
Ncutralizarea opoziliei dintre conjunctiv qi optativ se pro- modif icrindu-le con tinutul.
ducc mai trrtli in propoziliile subordonate, apoi irr princi-
pule care cxpt'irrtir posibilitatea. De fapt, prin iltlirt,trl'aI'{1, llu In-latin5, sistemul temporal, boga[ ryi simetric construit,
s-a dezvoltat in cadrul temelor aspcc[rralc dc infectum pi
I
M. Dclaf r-rsse ct A.Caquot, Languesdu 'loutlurLel perfectum, mostenite din indo-europcanh.'I'crrrclc irsl,ecLrruie
de la Guinic,lrr vol. ,,Lcs Iangqcs du monde", Paris, 1952, pp. 743--
44.
.^^r^ A. M e_i I I e t, AperSu d'une histoire dc la lo.ngue6rar"qua, paris,
7
' Cf.S. W. F. MargadanL, Iletnartlu'essurlescttt{gories
erammaticales dans /es langucs inrlo-europfurtnes ct sp{cialelnent en grec
1930, pp.214-276.
2 Ess
"ancien, ai de sCtnatttique, paris, 1924, pp. g41-l4.g.
in vol.,,Actes du deuxidme Congr'fs ilrl.l'rtuiional des lirrguis- 3 I. M. 'f r o n s l< i, op. cil., p. 95. '"
tes", Gen0ve, 1931, p. 201, $i I.:M. 'll r o trs k i c'p.cil,, pp.88 - 95.
t17
116
l,lv,rlrrf irr Prolglcsivr'i rt,,ttl,,,11r,t'iil,rl grlrrrrlrl,ir,itlo rlnl,tr lnnrtlttl,fi
Suservil,latlxJlr.ittrrrt.r'lrl'itrtlrrtlrriryiin.lirrrbileugro.finicc. rlc tlorrir l,r'lil;;il,rr1i itrtprrt'l'ltttl,tl: l.tt't:t'tt'tt '1" llt t:otttll'rrl' lrr rrlr-
['rlItpuIuI este relal'iv nouir;
i" li*lif" ,",riit,i,,,, rrill'ttgttlttt urr sisl'em verbal dominnt' tlrr Sl,t.lr|1,, irr r:0r,ir Ir, Ir.iVIlrl,I r'orr( rrrrrl,rrl, rir {l(. lit jtlll)(tt:1,(l ll(l()l'f.'ll-
a" S tiOO de arri 1,,,,'si,t,i'iri"i rtiztrl,c ll, tttt lit'tl,,,rit, itt rrt't'tt rrr' pl l\'r'lrl(' l()l lllll l,rt'tlr,r'xl)t lttllll'l).
qp"liii" di.rrc ,-i1":il;:;l:, ,l'ii,',',J,l,li',li ;i'ill'Jl'"1: Ii,'1r11'lllll,ii"
Sr,Po:rl,r'trttttlllill;t Ilr l,,lrl,ri ltrrrlrtlI l'\'itlttltl't', trtl l'r'trrlt('rrr
de timp s-a crcal in {' lil,r,r':rIrr, Jlil lriil.lltl, nuilli.to;t;t(,lr' ( ]|lIlir)t tl t rtttt tt'l.tt lll\ { lll(!
culn silrl itl'irrtr"tt""tt, it'dltara 1i t'igli.rrit ' | )ttl';r
tice modernc,
t,irrrpulrri nu lroirl.r: li I,rrsrr 1,r' l(, ()l)ii{'r'v;rrrr ilt lttttlttl,' Jrt tttttl l\'(' lll lll ittt ltrttl tttt tlllltllll'
;il;;;;";idotogito., aPar:i{,iir tri srt rlrrl',t'r'll'{r rrrr()t' I'rrrlttli rlI t:ltl,t';'1;1'1t r':ttt' tl'll''r'l';t lttlitt:rtt t rlttrltl' I t'1" ttt;tt lllltllf
5;;;-";;t*tu1ii sau a strirsLrtrt,rrlui,
I,lrlc 1i r.tllrl,ir i111,111 1'ot'lttl.ttt'rrt tr';tltlirl,'. lrr lttltlrat tttr rtlrllct'Vii
cvolrrIi:r glirrrl.i I ii rlr' lrr
tendin!,e interne, ca.e mar"hcazili lrr itrrrrlizrrr'
, irt Ptlrlra.rr,irr(,ii tlorrii r:ttt lrtl: rtr:ll(l{r tlrrttrirt rtl r:ttl'trgttt'iilot' r:ort-
la abstract, cle la jtrdctlat'a.glolralri
"- tlrr v i il',r' s irr I' cre'[e, orcqlc rtutrtiirttl cirl,r:goliilol ltlrsl't'itcl'cr'
f^ aur"oll,area .at,'g'r'iti Lirn'rrlui lot'ttt.l.
"o.t."i
cxpr'irttlrl' Caiegoriile absblacLc r:otttrlpl,tt:tlc sc. tltlzvoltd o datd cu
cele mai recont,c. lf ,,if,,i u",rttre viiboIrrl s-a PI'irr rrr i.i -
plirt ltt.ttttr evolulila. progresivir a lirrrltii;;i'rr girrrlirii. (laIegoriile gindirii
i;;;;i;"i.;lc, prirr complirti.i ltt ['ctna tlc prelerll' t,imJra i'cl'-cur.- *-a,, o*piintit ini;iut ltt'irt ttli.i l'r;r"' l"r i"'t1", fapt.care a ldsat
ffi;;i;';;;oi,'*-a*ia.*riv s'''or,cnliat. urme iri formelc suplcLiv() irrl,i l rr i l r' lrr,,rr v r rr l r.l0 cclc mal Ye0h.l.
JillT' .l;'5::l;ii:,i Ji SuplOl,ivisrnul a pirbtrt, sirt,isl';rr,r, r'r,r'rrrIr,lo,',,ttttttti<li"trii numai
i'?t.?i f ?fulii::#il"iliilii\l;: rrotlr:cpl'cle ex-
inirontlit,iilc irt ,,it't: vttrli\lrttlrtt'ttl ,'tit :irit:tr:, ilrr 'l'l'c1rl'trb,
orimaLc rrtt llpirtrittt [l'tltlvtlttl, itt cotttttlttr';rt'l
l.:;:"1';, i; ll'ii; il$:l iLlf {\ll ii r
1nstr,
:*:f, t ? ?.H : 1* "ln In
l
latinii viito.rl sc bazeazii'pc subjo^c- ic consl,iLrrirr sisl,r'tttrr, ll r';rl'r'l rrli'lrlllz;ll. rrr' 1tt't l'r'r'li,lttrttz';'t
i;;;;;;""se te',xtez. mercu. l)g rttiisrrrti 1111 1,otrIirrrrl,rrl rir':rlrtll,tttr'ltzrrttzl't ittt'l'rlrtltttltt
ii.rrot i"ao-european' rnodul voin['ci' l'irnbile indo-europetrc lor lext'c' se constiLrric irr sisl,rrrrrr'] r'rrl,r,11o1ttlr'11t'lrrrrltl,tcltlr, r'v,,lttcttzti
,r"ttii au foa'tc rr'r)r. iII
nfUlL rnifi irtccl,, i;rr rrrrr'lr, ltrip('r'1,(, lrrlrtrrr',' :rl,'lot'1rol.;rrrlttlnlr\
"" lrri Irr:t I
"i.tieti vii Lo,.,l s-&. ex'ut'irrr'' r lo
'rirnele ro lrctt c
IIr lr i i rr do-cu
C;t;il;;;;ie, i I ir
o vrefiIo irrrlrllrrrrll;rl'ii. Aril'tttlltrrll llr;ll)i'( lll tlllliltr:rr ttlltl' t'lrttlll't-
prin' procedec spccifice ficcult'irr' tuilctlr:Lcr.lrrcrrii,,,,,r1,l,,,'1i,r'ut'rrirr,,lrrrl vrrlortutixl,otiltttiltt,trt'
rrrr irrdicc itl
Fiirrd o cabegorre';;"t"pi;'i'lr".-l.irrrprtl .sLtrIipsi di* UrediarO tll t,iPrrl rlrrii lrrlrri, o,.U.(l {r irtl,r,r'r.rrr'rlrtt' lttl,r'o rrirrllrrlttL
.,nei iimt,i. til rril
'ici
o
si trltt'.1. sir,i,tl ,'l,lrl,i'ttllti, ttltt'. ittr:lrrtl. vtrlt't'ilrt ttrt'.rtt-
"i"*i"l"ialr"oiierli
ttTlT;"ttJ.i,1ic 't't{,e i,iui,l,,i 1i 1,,,r,l,,,,,,rr.jrrn,.l,ivrrlili:r. l,rrrrlrrlr Lrrrrl sr'r ryi sl,rrlri
cu calcsoriilc r'rrrritritlr', r'rt,l:'i:l:'t.ll:,::l'b"i:: lrtllscir si.s1,,i,,,,, rlrr opozi(,ii lrirrrtr',': rrrrirrrlrl./rtt;ttttttlltl,, silrgrrltr/
pot pd s t ra o vrcmc mai indcl u t gu Lri t t or I r

lfi;,:ill irrtlir':tl iv/tt,,t, 1,,,1 it lrl'ir', :rr'l tr'/1';t:rt r''


'lrlttral.
r

letid. Dupl A. MeillcL, fapt'ul se cx1rli.i, il;,,'lJ'":.:l:'


^irlLol'ileaull{l caracterizat Cauza prirrriJ,,ilu,..volrr{,iri 1.r.,;gr','rri.v,, lr r,rrl,r,gttriilor gra-
exprim[ un proces qi'acLsta estc
mat icale'sc aflI irr rrct;0sil,iil,r,rr lrrrrlrri rlr, lr I'risPunde intr-Un
acl'iunea verbalS
orintr-o serre {le pn.ti"Jotlilii, astfcl inciL pur53' rnclcl cit mai adcovab rrOccsil,ril,ilor corrrrrrrieilrii. un factor
il;^;;";;;t;p;'i niciodabr iii fo'rno' ci
i-oo.t"nl cstc qi sisletrrtrl g'irrrrrrli'':rl irr ansamblu-,. tipul
"
ti;;;;il; ;"i siab ile, tori bri at' i r' raptu u i
;;,'b"i;;i;; .da
J

sLrircturii morfologicc, carc'o:r l.r' i rrr'u'c, anttmrtd drrecl,re


cil exprirnl ;t;;;;;;i(}, cit ;i cgir t'rrli i rl i rr ['rc con [' i-
"*po.t,,.l
f
a evolu.tiei tau r,i anuntil, iit,rrr. $i irrl'lrrcn['a unor sisteme
nuLur.ilc Ior'. lingvisLicc sLririrrg lirsi ut'rtrc, r'tr Lol, r'rtt'rtrrl,t-'t'ttl gl'otl l)onC-
tr,rit.rit itlst,r,rrtl,ur,ii rrror'lologir,r,. A$r'nrcrrt'rr rrrllrrlrrIr';tot, tttrt;tl-
1 M: C O1 g 1, Lcsysti:nlc rcrbalsCntitirlt.r't: tl l'crl'trrssion rl tr tr'ttt1ts'
jluv c n d rJ e s,
.r,r,rirt ttr gr,rtrruir( t,)ttt t f I. V. V r I Ir'rt, ttrl. rtl., p. '.|05.
"otjt'rr1,',rl'*t'i ,'"'/, I V. lf t'ii lt rl lt l, /r',; t)Jtl,tt:;tltt)tt:i lirtilrtt:;ttrlttr':;,1tt yt';
j;: ,1":",t:,::,:l;,:''f,i':;,,illf;,]lili,li*,i'lli,,',, rrisr,r,irrue ut rirr.
linguisIitltrc gtittrirltlr:", (lt]trt'rllr:rllil, li]rr:1, p 4l 4tl'
,,1')1;';11isrIr:

"'Y
guistiquc-gOn6rale", Paris, 1921, vol' I, p' 111 '
119
118
V(rortllrrlrrlrtl cort[,irrcrt,,l,,t,t,',,1',',lil'r'1'r'rr1ilrl,'rrrrrrrnisttlrttHlttrt:1,
lera sau i.birzia o cvr,lrr(,ir, :rlr,,.i.t:i cau2e ultirne se aflir irr s0tnillll,l(1.
rir[r""t u.oi lirrrSi tl;r1,,'' ryi irr lrtlrorIttrile acesteia cu ttcvoilo lsl,olilr lrlrt'l ilor' 'lrl 'u'otlrit l cr;l'r' ;trrl'lll tril'ot tlr l't'o1rl'rtll't llrr
de comunioare alt v(,r.1)il,r;r.i1,,r.,'irr.o o folosesc. S-a allil,irl, rrii tlil'ct',,trl,i0t.i, i;tr.lrIr,lrl, lrl'or'r.tl :lI li,lrtr)ilt1r'r, 111 Iltz,tr tlttttltttittit
influenla slavl asrrpllr lirrrlrii |()rrtine a jrrcat utr rol tltr scitrtti l,oltt'r irt r't'lt: rttlti rlrlllll,r'llrrrlrt rlr'lrrr 1'lr1l;, irr lrrrrr'[;1' 111r 11lvl!
ln nd.sLrarca ncrrLr.rrlrrir si ,:i srrbsLraiul rotllilrri,i,':,:. ir g|ril,il lilnl)il rr rlr' I tlrttl rrl,tttr'lrlr'll r'1.
lim;i Irr lo lrrl ylrlr|l,r.rtl lrl rlr,zV0ll,;rIir
i;;;rf"";rea limbi i bulgirr.,, tr-r-r irr urr:rli I
l'lrr'lill rlg y6r'lritl lt,'' lttit, lt't izt'ttztt ltt lrr lrr{rl trtttll,r' Ittttttll'ttt t.
cuirea. in limbile ufro-f irrir.r,, lr us1'crlrtltt i JrIirr {:rrl,('ll()r'rrl
trt t ttlt'F'ot tt tttt,t lol,,p't,'l! ttllll'.
timUuiui, Ca si sinciebismul t,uzurilot' itt rrtr,'l'' rlirr rri ('ril{'
li0ilS lrtXir:ttl, ltttrrrt,it,lttttl,;tr'l.tltt
limtri au' fost' atr.ibuite in[luen!ci linlhilttr itrtlo trttr'ol)trrr(]' Oal,c l)rin irirlili [or.lrrrrli. l,]lc rrrr irr,lrr,,'r'rr,.lrrnlrr l,r'ris;1l,rrri
--^ comltnu irr r:eclt lrt It'ivrrsltr It'itrt,'1,'11o11i1 ,tlsPr'r'L_rt ryi se deoso-
f"1" p"i"eqte forrna 4e evol'!ie a,oaL0go.i i l'r' gr tr trrrtl, i.tt l* beso rnai atcs sub aspeoLrrl tttot'l',rl,rHir'. lrr[r-adcvIr, ele re-
s-ar ndrea CI, in un0le OAzuri, arO IOC O migoulrl itt ctlt'tl, tr f lecbii accleaEi aspccLe aln rr,:tlit.iIir ('ir'l'r {'rr
('oIIt,inut nolioxel)
...roriir" la lormcle i'i{,iale. Astfel de la stadiul itt cat'c tttt sau cxprim[ lrr^Irazl alllcrr;i tttp'rr'l ttti, iur din punct de
;;tJil-;; gramatical se ajunge la faza in care limbi-lc ,l.Fi
vcdele'sin[acLic intlrrIlirrr'sc itt 1'r:"1"'z' I ir" irr gcnera]t func'
con'trulesc"un numflr yaria"bil i1e genuri. Ulterior, u'ele.din tii care aDar identi.ic r,,,, rrs,,r,i,'i ,,ii L0rr|r. 'i rr 1,()&[e limbilel.
oi"'o"t pierde dislinclia grarnaticaltr a gcnului, prisfrlnd doar lnlre as1,ccl,ul lcxical, ccl sirrt'rr.l'i. t .r'l rrrot'.1'oktgic ql pdr-
sufixemo!ionalc. De asemcrri' s-a v;izuL.t5' p9 planul t,st'.ort?c]
11

1,ilor clc iorbirc exisIii () st,r'irrsir lr,llrrlrrIrr rrr |rrlrt[,ii rlrl tlcpen-
limbii, categoria aspecLului prccedc catcgorla tllnpulul' In dcnl,r-r.Asl,frl.t,orrLirrrrLrrlscrrr;\rrlicrrlurruttttvlttl,illrlrrrlisptrlO
cursul istoriei limbilor irrdo-curopcne -oPozr!'.a .dc asp.ect trtt irlt:ctt tltl
a trecut pe plan secundar, locul prirrcillal rcvcntttd opozlltet 1r",,1.,,,,,,t,,,,,,i1:i frrrrrr['io rrittlit''l'ir';r (irr lrr;rot'l' tttrttttl'tt tlrl
'oxyrlirrrrrl,), i111' [11rr1r[,.i, sirrl,rrr.l,r'ir ir;r'r'r'tzt'ttzti
temuoral'e. Tobugi unelc linrlri (r'rrsit, lloofir('flca) au revolrlL s,rr"s. S,,
'1i0ir1,,,
rrottsitlIt'lt t::t l)l()( ('rlrrl rlrlIr'r'rr{'rcrii ltlrttl-
la ripozitrii aspecbualc dorrrirrnrttr, lrr sislt'trtttlrltl.ottJtlgfil'll. rlc li,,,,r,l,r ,,',r,,uirrl,rrl'r' lrr.r.lrrr . rl.rl,rr. r'rt
,
'ttsl,il.ttit.tt ft'rrz.i
Dac5.'se !inc seama de evolul.iu r.ott{ittttl.rrlrri 1i .nrtld.ul t,,r,,,1,i ttrttll, rl(] rrrr rrrr,rrrlrrjrr. lrr I'rrz|1il r'r'lc ltttli v{lr'lri, r:ltrtl
orSanizaie a formelor, exerttplt'1c rlrr lrlcsl [t'I tt't'lrttle lrlliolcB(t
irr slri*rlri, ttrt fel rl. lirrrlriltg{}:rllri irrslitrlirrl iTollrrrl,,$rnfluIir()l){}ztlicglrrtrlrrl,itrtrlrl
;"".;;;;;;ind n" o evoluii" ltt t'c.rr'.r'itlirr lirrrbilt' Irt'tl.t'ttrr lnl,r'('! (rttvitrl,r'rtll,rr :l{'l'l'll rlilll'rrr:l'il'ir- ) ttrtIlttt'trItt slttlt: str ltllll
(
;;;il a negatiei. l-ormelc us'.r'Lttltlrr
lr'grrl,' lr, ,r',ziIii luttt- irrt,ilr|(,;1,r, ln lirrrl,i :rtlrrl,r, irrll'rtrt rtl,ttrlttt Ioitllrr _ltrtr;roittt.
,"""" ."^iln|t'nou, cle slnt oigul'ie lr,l lrr,lrrrir,irrlr,r'llr'ltrlr't'rltttlltllo tlrlttstt
l,r,ol,irlril lii irr;rcr,r;l
porale. rlc A. S0rrrrrrcr.lrlll, rlrrr lirrrlilr rrr.rrrrl,ir rtnrlr. (rr,)/lr lltnrlurtt.ttir,
! tlttpii gttttt,t:K1,, ,,1tt1tltl"' ltlttl ',lt tttt'l l"t", /'4 ,,t'ii irs", ,,{t hliatt ryi
..lu'cru LiriaL", irri'il,itrl ttsl,tr,,14ttttt'ir" stttl ,,trtlittt:", dupI cum
Claselo de cuvinte cunosoute sub numcle dc pfrfi ils vor'
qi formal ln decursul unet " cuvjlrL dcLcrmirraI slrtl tlt'tt'r'ttrittrtttl':-
e
funclie
biro s-au diferen!iat funclional
cil le urmlrim ln t'recut'
til;;;i";, specializarea cuvitrt'(rlor' lrrt'r-ola anumitS ele a unOI cate-
nerioa,le foarlo ihdelungate. Cu sintacticd a ivut drept urmnre irl,irs*rt,it
[;-;ii;;,;';rrul lor csl.c"tnai mic, iar ln lirnSile pul,in cvo-
ll.ot,ii mor,Iologir'c st]ccili(1c. lilt'rrr('rrtrrl Jrotiiritor in separarea
luuIo de asLizi $(,lr{lr,ilr'ca vocabularulu i lrt r'lltsc l{|x tt:o-gru-
n;:,;"lii n plt,'gito. do volbilc u losl, l'uttr['irr(l(!.rrt'ld() lor irt frazrl. Carac-
estc abia lu lrrccput. corrstfttririlc acosl,oa ittt rltttl
-oii.ur" ircsc ;;;,l;ii,;, drurirat,icalr-r u r..i r:rrvlrrt,.r Ir(rrltijlocit
in mod f la e urre'luzia'ctr, irr fazelc lui celc rlrui vc|lri,
I tif. r'lisprrrrsrrrilrr rlrrl.tr rl* rrrltjot'il.ltl.lt lrltI'l,ir i;'rrr.r.t,'i,','t,.ltl
-t'll,1l:,.:f
llt Il'ol)lrtlllll:
lAl.Graur,Genulneutrutnrotntinelte,,,Lirnbarolttanl.., s:rst:1,':t (jorl14t','s itll''lllirIiotlill;rl Irrrtlr'illtlor (l':ttt:;' l1]/'8)'
li*
i"l'i ,,"i.itiiutt'g"r'ii r':ilt sr'r('urut'lln:; t:ottttltttr l'ttl'rtt.t' lirrrlril,r"
vol. lII, nr. t, 195/r, PP.33-44' - 2 Lo lrnrgue ii hr sotirttl- 'sttt irrtt'r'
(l'utt I('t[Itt'tlr tqpt ur'
2 S. M I a cl e n o'"i'iiJniriti tt* butgurischen sprache, l3erlin-
chutque, Oslr-r, 1l)lttt, 1t. 7''1
1929, PP. (-5.
.

Leipzig,
721'
120
din sensul lrri, r,i rlin sintactic[1. Aceeaqi nof irrnr:
I'rrrrc{,iir l,ivr., lrrl,icrrl'ivt', r'r'tlrr'. |):r' ri Ir'ill ll()tlllllr(' sc lrl['rrlrrgc irirli
poate li exprirnal,ii prirr rlivolso pdr!i de vorbire (de cx. ntr:r.s ,,trl,,ir,,r'i,r {rtttt(}ltr'ttl.lt llttlt lt( ('i1l lltttttr', r'lttttl itt lottttt:ll'tli tltllll
ttliri ;rrtl,irr Ir'olttlrlr',ll)()l,r'zil {' l.'t'rtlttlttt"lt'r'.or ltl'r'11r1t'tr'
qi a merge), dup{ crrrr itcccitsi par'[e de vorbire poal,c tlxpt'ittrrr FTtIj]ll,ir.
obiecte, insuryiri sart itll, i tt tr i (tx. masd.,' frurnuselc, I'rr 11ri). 1rr lt,lrrstr;ri1i,,tr1tlrl lrt trtt it ;llrlttlll rlr' lrr lrt llrllll'll lrrrrlrirjrrhrr.
P5rlile de propozi(,itt irsi rrt'trcilzS forme dc cxplirtrlrl{r l)t{) l)trr.;r li1 ilr{,r,1,,1' lill} itr.r,iil 1111t,( llt,tttll r'tt l;r'tt:l tlt'ttrllt', ittttl
lt Irttil'ltl, ttl'ttttIl
prii, astfel incit,-prcdioaLrrI sc sllecializcazl trit vct'1,, sttlrit,,, {il,0ltto ltlr. Ilr'til,trlttt, , ttttt 1't0lr:rlrtl .t'"t
tul - ca substantiv, atribuLrrl * ca adjrlrrl,ir" lrrrttr(rlirl Hirtl i,r,,,r'llir tlt'o r';tl('rI()t tr' lrrt,:tllt lrt tttt rlr' ;';rt(t 'l'' r'rttlrttr''
(]11 lil
pronume, iar circumstan{,ialele-ca advtlrlrtrlr. 'l'r'tlt1r(,lr tttot'lrr N'ltrl(, rrrlri ttttrttrll,rlri ltittl, i,'t't 0l;tIttt lt t:rtr' { illllll(l(ltil
vorlrilii irrr sl,lrl tltlltt(rl(! iilrrr t(rrl)lll- ( irirtlrrtl,icri irrtliotri,
iogizdrii pdr{ilor de vorbire, a scplriirii lor. I'olrrlrlc rlplrirrrl. baza
nu numai de nivelul goneral al linrbii ryi rrl girrrlilii, r:i si rlrr grCci Si scr1i1,i e ,)rrsirlgr.irrr lii 1l11r1rrl,cl1 pt'itttgt'tlillc alO vOr-
tipul structurii morfologice a limbii' Ea esLo lu ttrt rtivrrl t'ctltrs 6irii d,., fosL riitliici*ilc vcr.brrlrr- l,rr o asernlnltoare
inlimbilc izolarrt,e, in timp ce tn limbile llexicltarc ca'"0 IIIi\r- s-a sil,ult lI . Schuchar:tl[,, t,rtt't,;rlit'rrr;t 'ri'ozit,ic rrrcmbrelc unice ale
catri irr modul cel mai clar. frazei prirnil,ive au fosI tlo ttltl,trt'ri Vrrt'lrrtlrir. Sc conlunda in
Mult dezbdtutd a fost problema cronologiei pdr{,ilor de ura*"ti"u tcze prediclal,ivit,ul,0ir, clcrrrcrrl ('srrrrIirrl.al vorb-irii,
vorbire, pus5. adesea in forrna: ce parbe de vorbire s-a creab cu vcrbul ca oiategorie rn<lrl'ologi,';1- 1't'tt ltozi['ic opusl,s-a
mai tntli? Este evident cd, in acest fel, tnsugi modul de a situaL in ant,ichiLalc N'L'l'erc,rl,itts Virlr',,, r:tt itt t'Itttr'll trrclcler-
pune problema este eronat. Nu putea sd. se creeze.o singurd nd w. wunclt,, carc corrsitlc1.i111 r'ii voIlrir',':r rr Iosl, rrrililrl crlrr-
parte de vorbire, aqa cum nu poate sd apar5. un singur gen sLifuitu rlitr ttutrtc.
iau un caz. Cdci dacd o parbe a vocabularului s-ar fi specia- AccsL punot clc vctlcrc a fOsl, irrrlrr.rr(ir,rrrl rir ,ll| rrl(r ,( {'r'{ t'
lizat ca parie de yorbire, rcstul ar fi devenit q-i el, prin b[tOri, cire it sus!,inCau orr al'gltilt(]lrlrrl r':r, irr rtrrrll,,' lirrrlrr,
opozilie,-tot parte de vorbire. O ascmenea abordare_ a pro- Iormeie verbale sc crecazii lltl llltz:t lt'tttt'l.t rr.ltrlllitlr" Pt ttr
blemei se explici prin limitarea discu!,iei fic numai la cril,e- agluIinarea ]a ele a pronuruolot' l].1's1)rrillr':r.
rii lexicale, fie numai la cril,erii morfologice, oonfundindu-se Penl,ru a in,Lelegc lelul curn s-illl (rl('irl' lrt ttrtr'lr.' Irrt{r- rlrr
astfel originea pdrlilor de vorbire cu insirryi oliginea lexicului ,rorbi.O trebuie'sI plrnim de lir ()lrocir irr r';tt'r' ll.r i, trl c rrl,'rrl,rril,
sau cu.inceputul marcdrii formale a. unor cuvintc specializate din cuvinbe raclicale, nedeoscbitb lttt'tttit;. |11 llrrzrr lrirtrlrrrlrlri
intr-o anumit[ func[ie. se opun sub aspect siutacli0 (Irvirtl,rrl r:ltt'r':ttt't'rtl ,1,' strlritrr'1,
Mulgi cercetdtori,'intre care qi NI. Br6al, au sus!inut cd si cil care este prcdi.at,. NlultI vr,{rr.{! ,1,,,2i(i:, rlirrl,r'rr .trlt:.it
vorbirea a fost inilial alcltuit[ numai din pronume, intruciL ttuLub ti exprimatd nurnai pl'irr irrtottttlit' 1i LoIir:ii, ill)or lll'lIl
acestea se intilnesc in cele mai multe limbi qi reprezintd o iompliniri iexicale, in per,i,irrlir lrr .rr.r, r'rrl,.g,r'iiltl g.ama-
categorie lingvisticd atit de importantd, incit e greu de con- iili";; aflau la incepuLu.il. lrr,. S.rrsrrl l.xical-;i funclia
cepu*t vreo fa;d a limbii fdr[ existenla lor. Pronumele s-ar fi sintacticii 4iferitd a c;lor doi l,trt'rtrrrtti au avut drept con-
creat instinctiv qi ar fi fost la origine un inso{,il,or al gestu- *..i"il "t"ru..o, la fieoare tlirr ci, ir.'or c*tcgorii gramati-
Iui. Ultcrior, ar fi aplruL opozilia dintre pronunrc Ei rcstul cale specifile.
lexicului3. ln[rrrciL la o anumiL[ pcrioadir PLor'rrrnrcl0 nrr ft Depcnderrt,a oriqitrar.tj lr girl,qggr'iil,t' !-ll'ittttlrl irraltl fle func{,ia
mai putut fi folosil, singttr, ln jurrrl ltri s-atr ct'rlitl, sttltsl,itrt- silrt.iri'1,i,'i ,,',1,,v,',lil.:i 1,r'ill :ti t'r'll '':r, itt tltrtll" lirrrlri,. ori|c'
attvltrl, r'tr lol rlr'Pr.rrrlir,lrl, rlolrirrrltslc r:ltl,r'11ot'l;t l)ol'soll.llolt (lilro
1A. A. L c o n t i c v, Boettunnaettt.Le u. ttellott(tttaJl'btLoc puJatttttu( s. ;t.rtl,:1:r l'i llr ,i.itlirr. rt .rtl,'l"rt ir' :t ryi rrrr a
nau,na n. 10Cr. 't''''lir':rl'i'rl'i{'ii
t V.'M. J i r mu nsh i,O npupo\c qocnteii Pc'|urLLutt;t'accul)tt'
I lltti,,tt ,\',-ltttlltrrll lirtrttr, l"'trt l'tttlt'ttt(l;t(ttt thr uLlgttrtt:i'ttcrt
Naquu, in vol. ,,Bonpocr't reoplrl{ 'lacreii l)o'lll llit l\'tll'l'optlaJIc tlSIrl(olt
paBrrr{rrubrx'r'rrnol", Leningrad, 1965, pp. t 5. ,\7lrr,/r,r,isslrtsclt.,rlt, rrl. I I :r, llrrllr', l1))11, 1r :lill-
- s.Essai de sCmantiquc, ' t ll,. U a r. ir c ( 1., !'ltr L,tL,,ilic,t I /'.ssrtt7s, l,olrdra, 1859.
l'aris, {924, |. llt:1 .

L22 123
vcrbului. Aga o 1i'osl,rizi sit,rrrr(,ia in limbi amerindicnt,, sa- lrtri,, trfix,1,, ;,lrrlrrl lrlrrltrr r,trr,,,, ryi v,,r'1,,r. Crlgirrrl ttici
moode etc,, urrrlrr irrlcscir rrrrrrrr'lrr predicaLiv are qi t.irng,. cxcrltplrl ltt:
ln.trucib l,ormcrrii pl',rpozi(ici sc rr[]i ln leg[turi strirrsr,, r,lrl.ir- tttt,tt i. ,,r,1 | r,1
I 1 "
111 1 Itrr ltr ,, prrryl,rr"
goriile ata;ate la ouvirrl,rrl-srrllicct, (numdr-, gerr, rrncoli pi rrrrz) tttttti ! r,('i ltlr'r'rtt'l ti" httlttl ,,1)ttfl,t".
slnt transferate prin acor.rl ryi lu ouvintul pt'cclittrrl,, rr;,ri irr,,li, tttttti.si,,t'l ttt' trtlr'p1r"' lf l)rt tt ,,tt t'l rr tt'tt"
multd vreme ei continul sii nrr se deosc-bcas,.ii l,,r.rirrrl. lrr lllt'll.tst | ,,1'l lll' lllt'l fil'" ltttrt I ,,ttt'ltrtt't"
acelagi timp, categoriile spcci l'ice predicatu l rr i, r,rrr.c sc r:orr s l,i. '[rr
tuie,treptat,.pe mS.sure ce qcesta igi sprrcirrlizcrrzri r.orr(i, firrrlrrr Lurrrir lr,rrr,,r'rrrrr Ltt" rlt,t'ittt,lrr Ilrrrrtl rvitLi.z ,,t',tt'
nul,ul semantic pentru a denunri un l)l,t)(.r's, n rr sirrl. I.r.lrris- solo voast,r'ir", itu' .sr'r,t'l.$t/t,,l,tt irrlrlnl,i" r' lrr Plrrlrrl sl vttt'sittiz
ferate asupra cuvintului-srrbiect. ,,voi iubi!i".
ln felul acesta se rcalizeazl ,1i tlifercrrIa forrrrrlii rlirrlr,c Existefga genului la vct'bc str lrottt,tt cxplica ln unele limbi
cuvintul-subiect, devenit numo, gi cuvintul-prcdicaL, dc- prin acord, iir in altelc pt'irt ttttt,irrioriL{tlne Bau simultanei'
venib vorb. iatea constituirii genulrri gt'ttttrttl,irrtrl I'rr[,ri de. sopararea for-
mald a celor doud ptirf,i do vttrbit'c.
D-upl cum obseryt A.A. Potebnea, direcfia principald ln Opozi!ia nume-verb ser ittl,tlrtrst,rr ltt tlct'ttl''rtrl isl,oriei lim-'
evolu!ia propozi!iei indo-euro;rene a conitat- in iritdrirea bii"
-pe
mdsura consbituitii tl i vttl'rrr, lot' r'trl,l13rri i grumaticale.
distincliei dintre nume Ei verb, prin concentrarea la verbe Inmul,tirca rnijlotrceltir dc rl i Irrl'lrrr ['iorrr l'ot'rrrrr lri ttsl'tr t) oonsc-
a predicativitdlii1. cinld h translornriirii s[,]'rirrl,rrlii rrror'lolol1ictr. tlc lt tipul
Opozilia nume-verb se gdseql,e, cel pulin in formele ei izoiant la cel aglrrfinurrt, gi, tltr ltirri, ltr lcl l'lcxiottttr.
incipiente, in toate limbile de pe glob, ea-constituind nini- Prin irrsrrrsi colt['irttrl'rrl slirr llx irrttl rrlrsl't'rrr:t' r:nlil'rtt'cn
mul de structurd, gramaticald, intllnit qi in limbile izolante. privitiL in sirro, ilttlttPtrtttltrttl, rl0 olrir.r'1, tlrlJotll,lvrrl str. tlo-
In cursul evolu,tiei lor, chiar in condi[iile reducerii forme]or vetieEte a l'i o 1raIl,o rlir voIlri|t: (:rlr(' $ ll rll.sltlirrn.r'r'lrrl,iv l,lrzirr
flexionare, limbile pdstreazd o oarccarc distinc!ie intre aceste dilt irtrrnc, oPtlrtitttltt-t+rr sttlr$l'ttttl'ivrrlrri' l't'olrltrltttt gollozol
dou5. clase2. lui e rnai clurt"t, lrrt,r'rrrrlt, trt'tt lotl ltt trllrtrri tttttt t'otlutll,t).
Cercetdtorii au remarcaf adesea idenlitatca salr asemd- 1., creAreu itrijcr'l,ivrrlrri rrrr I'ol irrrlror,l,rrrrl, rrrr jrrctrt, rtln[,iilo
-rlcl,rrr.rrrirrririi.
narea unor afixe la nume qi verbe, ca dovadl a originii Ior sintacLico ulc N4rrlt,ii vt'rtrtro, rlrrl,trrtttittttrou
comune . J. Vendryes semnaleaztr yraralelismul fralianb din urrui nurnc s-a rcirlizrrl, lrrirr rrpozi(.itt tttttti ttlt, ttttltttt, rlll)OrIU-
arabd intre cele trei cazuri ale rrumelui (subiect rile dintrc tlcLerlrrirrirl, si rltl,tllrrinrrrrl, r'r.ilrrirrrl rlirr ullllurareA
direct - obiect indirbct) qi cele trei moduri ale verbului - obiectla sensurilor lor qi a Lr-'|icii li'rrr' (l11lrr' ttttri vtr.lri.rrdjotlt'ive slnt'
aspectul imperfectiv (indicativ corrjunctiv
- trebuie raportatd
-condi{,ional). sub aspecI lexioal, aoclou trttt'tr tltrrivti rrcrrr ijlocit dintr-.un
Existen,ta unor afixe comune nu insd in subsLanIiv, puLind expl'ilrrit rlll rrrrrrriri srrbsIan!a, dar qi o
-cazurile Ia perioada separdrii primare a numelui qi
toate lnsuqire a ei. Unele din asentcltoil llltIIIo, folosite fr.eqvent
verbului; ea se poate datora acordului, fapt carc explicd de ln aceeaqi funclie, devin cuvint,o el,ulotr ale comqaraliei,.iar
co se lntilneql,c mai frccvent la categoria riunrirului. f!-rcrn- ln faza in care gindirea olrrului aj urrgc sii dtrsprindd insugirea
ple numeroase de acesI fc] rrc ofcrl lirnbi]c tglrrt,irrrrrrl,c (ugr,o- ca o rrof ittnc aparl,e, clc iryi prtlciztlttzt't st'ttsttl. Aqadarr. ad-
finice, turco-ttil,are eLc.). ln unele dialectc Iinczc cx isl,ri rrrr .jrrrr[,iy11l, r,r,cirl,'1rtr lruzn l'rrrir,1,irli sirrl,rrct,it:c
tr rlrrt,tlrtnitrtrrii, re-
irlczirrl,r'i l,ol,orlrri,ii l'rrzttll,irl,trlrrnprrrriLi"rl,ii rlc rt rlrlulrrirrde lnslr-
r S. D. Kaf nelson, Ifpoepecc rLabLNa 0 notill.crul.tlu,r u.trt)o- ryili rrlrr olrir,,,l,clrtt' Jrc lrttztt rroltllrttt'tt[,itli2.
espo-neticmuhu,,,14orecrlrxArragerulrra HayH C C (l I,", rrr. iJ, lgrr0, p. 7i|. I ,f . V l tt rl r J' {r s' L,' lungrtl4t:, l'alis, 1924, 1t' 1lr0'
t 4. M e i I I e-t,-,Sur lescaractdresduenrbe,lrr vol.,,l,irrgrrisl,irlrrc
-.
histo^rique. et Iinguistique gdndralc", Paris, 11)21, vol. I, 1r. til,
I V. V. I v lr tt o v , I'rutrttllttutt t'l)(t,u.MQrttatqcct;oeo clnloJa pAccnoeo
E. Sa p i r, Language, New York, 1921, p. 120. r,!t,Lt;u t Nlost:ttvlt, 1 1)(i0 , p. l-ril
.

t24 125
fl,r;i ,,it,,, lrrir'[,i ,1,, r',rll,it'o, rrrJjectivul se distingc prin mantiotr a urror verbc irle calitil Liir. In lintbilo aglutinante
tr'Isiit,uri lcx ic;rlc, sirtl,;rrl,irrc ;i rnorfologice. Spre dcoso- a cilror islolic poirl,o l'i rrrrrrilil,ii 1tc o lrtrt'ittatlir lrrtri llrtlclurt-
bire do srtbst,itrrl,iv, irici strrtsul lcxical propriu se forrnrlitzit gut,ii sc ollsct'vri I)t'()oosrll rlc cortl,ill1l;i ;11rpltl'itt'rl rt rrrljtlrll,iv.ttltri
relaliv Lirzirt. Aryrt ctrttt rrttt itt'it,at, adjectivttl tt ftrttc{,iorrirl, iru o 1l;tll,o rlc vot'lrit'rr rllosr'lrilri. ["r'ttottttrrlrrl lr l'osl, llrrrir:riH ltt
mult,rt trrclno prisLlirrtlu rsi strrrsrrl nurrtolui tlitt tlitt'tr s-lt tltrs- lirrrlrilrl rrglp-l'irr i,,rl qii I'rtt'r'1 l rrl,;tt r'. I'r l rrr,l,i, l.ttt'rrii vrttrllrr
prrns. nrr cxis{,lr o rlil'r:r'rtt(lr Iot'tttrtlr'r lrrl,r'r'littlrltlttttl,ir', ltrljrrr,l,iv Hi
SinL qi ast.Izi lirnbi cal','rrtt art ajutts sJ-si lt'rrlzt rrrl.ir:' livr'. irrlvcrlr. (luvirrl,r,lc lrolirir,rrrlrtrl,i,'r', lolorrrl,r,t.rt ltt rtttlrltl,trrrl,ivrr
'irr lirnlrrr
Despre limba tasmanianii s-a atirrnab oit t'trrlrt irrsrr;ililc crr 1i c;r lrrl.jcr'l,ilc, sirrl, in 1,r',.zr.rrl Irr.[ irrr,. l,] lr.girrl, r,r'r'lrr
ajuforul compara{ici inLrc dotti ttutttr';l !rtt'r' s'' zi''t';t "( ir ryi ittl sl't'rtcl'ttt'ii ttr';ttr;llrzrrlrillrtr' lrr
lrrrrlrtl. Iltltltt r:tt;tl'ttttlJttt
piatra", iar rotund,,,ca luna". lrllr-o Iirttlrli rrrr,lltrrrrzi;rrrii rlirr iatt,t s-a irrt,iilil, l,rrttrlirrl;t t t't'ltt ti rlc lrlrx('rrlIr'( rlrlrr rltljrlrrl,ivttlrl.
lrhipelagul Bismarck numele de ctrlori $tr t't:tllttt 1rt'itt tltrlrtt- PersisbI insii anurrrit,0 lirrril,irr.i sr,rrr;rrrl,ioc irr cc privcryLe lrnbi-
mirije unor obiecte purl,d[oare ale culolilor (tlc trx. lrtlttlt'tt narea ad,iecl,ivclor dert'ivttl,o r,tt rrtttttttit,tl clasc de substantive-
negru se folose;te subsbantivul ,,corb"). AccsL pt'otlcrltltt clc Asbfel oal . ott;ttt,,ittLcligrrtrl," rlct'ivitl, tlr: la akil ',minte", s.e
exprimare se iritilnegte gi in lazele cele mai vcclii alc urror Doate im6ina cu subst,itttl,ivc itl t,rtt',tl scrrs adrnite apest epi-
limbi mai evoluale. ie t (ex. adam attilti,,t)ttI irtt,rrlillr'rrl,"), rlrrt'.tttt poate fi fglosit
ln timp ce separarea lexicall a adjectivului este un indice figui'at sau rnclal'oI'ic lirrgr"r ot'irrl Ir'l rll rrttlrsl,itttt,iv- Mai'-per-
al evoluliei giridirii, separarea lui-lormali prin afixe sau Siiti fOlOsiroir llnOt' srrl'ixc |{)ltiltil(, 1rr,nlIrr rrrrlrsl,itrrt,iVCle qi
'flexiune adjr-'c:L ivclc tlcvtl'brt l, i vrl:r
lrcndenl,[ de slrucbura rnorfo-
-
bste in mare mdaur[ de
$i irt l'irz,,l,l vtlrrlti ltlrr Pt'ol,oi1ltltt t'ttl,P('\llr'1, ''ltttl tttt llr: t:ott$l'i-
logic[. ln limbile izolante scpaiarca .corrcepLuall a adjecl,i- t,tri',scsl,r'rrr,l,trlit ci lltxi,irrltt';r, rtrl;,'r'1.t,''il ,11, lotttttt lttt ii o Ittt'l,tr
vullui este inso,titl mai ales tlc artr.rrrtil,e Lrhshturi sintactice. tl6 V()t,lli'rt rlt'9s1lril,rr. l1(l() r,qt{rl)t,rrtlrl rr rllt rtr.' ()llll Itilr'ttl,
Astfel in iimba chinezl adiccIivrrl sc tlcostlbcqLe <ltl strbsLan- t:l,iItt rlc ltlor.rl lrr it t.t.i.ltn{);lil('ilt.l)luittr';t lrrr llllt',r 1,t't'tlrttrlii
tiv prin faptul cd poale juca rol rlc lrlcdicaL (avind irrsuryiri I'0lirl,iv I,irzir,. (]rrvirrlr,lr,r'1; lrttrr'l,tl rlr'lcttttttrrrl ivit trl t'ltlt'lttl
apropiate ile cele ale'verbcl.r) , sc ,,irL. irnJrirrir rtrr ..git(,itr
ba, poate crea verbe prin irnbirrtr'o ()u rrrr0ltl rn0r'l'crrr0 (cx. ,l,ittt irtsrtsiri rrrt lt,'rlr'rrrtr'lrt'lttt ,1,' :,,tl,tlltrtltvl tlll l l,l'ltllltltl'i,
do, ,,ittare", dala ,,a cresl,e!'), i1r rtltirrpligiLt'clt ltl'rr itirti
yltloltt't rrrir:i lrr.irr ll('rirrrr,,. l)rrr Ir|ll{,1, (l(\ r,r,rl,.r'r'rr.ilr]rtll,rr', rrtljl,r,l,i-
irr ol. t'ctltt. vglc s lt1 (t('ltl, 1r1 llrz;r rrrrlrr,lor'{{tlr' r'xl)tlttl{ltt, lrr ttr,rllttiri
de SUperlatiV (eX. man /ne,n,,,fon|10 irrc0l,"), l,irrrlr
l,itttp, ltttlr:ll,lrrr(;r rrt,'ltltl;tlcit Irttl';lr'lltolltll'rr. Sl pitrrr cii prtt'i'
plicarea la substantive are I'ol tlisl,r'ilrrrl,iv, irrI lrt vtrr'Ittr
t,rt,lrt s,'t,t,t',iltt lot' lot'tttlrll t' lllill I ilzr,' rlr', ll lot'tttltt't:tt gt'lt-
rol inLensivr. rlclor.rlrlcotttpltt';tIir';lttlrlr'lil lr'lirrllr'prr'llir/..r llllrilrrt'rlrll.i"rl,ot'i
ln u'ele limbi aglutinanLe l)roLios'I rl.s'r'irrrlc'ii adj'cLi- cx.ist,rtrr[,lr gt,lirl.lrl rlr',.,,rrr1rrr':rl r. l:r rirrl'rl.;rrrl,tv. itt l'itzir voche
vului se afl[ abia in faza lui incipicrrLri. S-a obscrt'at;' astfel' a unor'lirnlli 1,,.11;-1;111'olrcttr': rlr' ('r. I,';r'l ttl . v. sclrcdcr (de la
cd ln limbile bantu adjective propriu-zisc sint pulirie, iar irr schude), zorncr (cltl lrr Zorrt)'t.
multe cazuri exprimarea calit5lii unui obiect sc realizeaz[
prin alte pl'ocodee: printr-ttn substarrt,iv allsLracL (ex' arbo- , r D. K eli I e r -M e y ttr, Zu.r(it'rtt:ttlttyliedcs Adjbkt-ius irn Bantu,
rele estc ,idri,nt sav omul r:stc putcre), PIirrl'r-rtrr srrbslanLiv ,,Afrikanische Studicn", llol'lirr, 11)51-r, p1r' 65 '1It, irr tlad' rusd ln vol'
,|1){;it, p l}15--i}21'
cu prepozi[,ic (0mul cslc cu putcre), pr,irrtt'tttr t'rtIot'1, iLl,r'i- ..A,lrprrt,atrcrtoo fl3btt(oslIillltrtl", Mttstlovit,
, I,j. V. S t,v o r I i it lt, l( rt1t,t6.ncxt tttt(tttt'ii I)('L(a 0 lttnpNcliur'
b:oLtv (omul, ui.clii -. onnil viu) sau l)ritI ll'alIsl'orIIlitl'()il st)- JLJr,Lt;d:t, ilt V0l.,,1]0rr[)o(:lJ t.l)iU\,|\Lt,t,ll,rc(]ri0l'0 c'r'1r01t", MrlStltlVlt, 1(il-15.
3 /f1. I. (l r tt rr i tt , Ilnst lll)u.tltli(LltlcrLt,lLt,( i tttto!)t;(:r:u:t; JLitLLl;(l':l'
1 V. .M. Solntcv, Ilpo6neuu uactttcii l'letvu 0 NrtnQlu:Ho"tc ,,llottltoct,t JIltt,lr{oilltilltl!,1" tll'. /r,11}55, P1r' 15ir iil ltrlll.
c l. I). l(:r I rr tt ls. tt, llttttrtltut;tt-i 1tuilil'ilntu,cc,Itc ttt:cLtedtt-
trsbl'e 0 pa6ontan nu*riu"^ou Kitnan,,,I3onpoct't tlsl,Ilto3llltll'a", nr' 6, ouLun,'{ol. l, Moscrtva-l,cttittgt'rtrl, I949, pp. 262'-26(i.
1955, p. 110.

126
t27
:Limba indo-t'ttl'oprttlttti trttrttrt rtl nu cunoql,ca adjective pri- dit lmprerrnii cu nrrmcle obicctulrri dc[orminat slnt astdzi
maro atema[icc; ciist,,i trtt tlttlttt"tr redus de cuvinte cu vo' fo;rtte pul,irrc.
Dosigrrr, csl,tt I't.rirr'lrr gr'ott rlr slrccil'ir:;rl, Pc c1r l,v'1111Jyl,ri n ci-
,cal5 tematic[ tlrtro 1rol, ii rrrrrloIi interpretate gi ca adjccl'ivtl,
,,u*. ct. copd6 .,carc ltrio", t'r].xd6 ,,care e trastt, $ct. uardfu ,,1tt't'' viliza[,ioi {tl)ltr'o rnrnr(l'irlrrl. Sil,rrrr(,irr rlirr lirrrlrilc l,r'ilrrrlo rrrr
tend"ent",' Sohtill ,,sLrtrl tttril,ot". Marea majoritalc a lrrl.io|l i- csl,o scltttil'irrrrl,ivli , lrrl,r'rr,il,;rici rrr,:rlliirrr lorrr'lc rlr'lrru'l,r,rlo
velor propriu-zisc sirrL frirrrrtrLc cu sufixe, ccoa 0tl (tsl'0 trtt st,itt'cit Pl'irrrrrrri, iirt'l,t'ilrrrlill trriri lrrr(,irr lvoltt;rl,r'rrrrl'r,r'ri irr
indiciri clar al apari!,ici lor rt,luLiv Lirzii. l'lrrcrr[,it ttrrot' colcr,l,ivil,;r[,i rrrrri rlcz.r,oll,irlr'. Ilrrrr rrr,r'r'r,l,ril,oli
De altfel, limbile indo-curopene vechi -arr rrroyl,rr rr i l, ; r (,i rrI
rr iur ornis Pii l'rllcrr cii rrrrrrl.r';rlrrl u;r (rl'r,!rl, i) rlrrl,i rrrr rr;rrrlil,irr
adiective din limba bazd. Din 320 de adjool'iv0 cttttscilttt;tl,tt scltitrtlrttlrrirlc lrriir'lrrli rri clr rr lttirl, r) ruur,rllzvoll,lrrrr lrr co.
de"A. Ernout gi A. Meillet in di0{,i0n0r'rrl rrl,irrrologi0 lrr- leotivitir[,ito (]ilr'o rJc ()('ulriur ('u r'r'r,rl,(.r'(,:r vil,r,lorl. l,'iini lt lrr-
tin, numai apioximativ 35 au fosI irrlj..l,i'.. irt. irrrl.- cerca paralelisnre sarr r:orrtlil,iorrirli rlrr irrrr'sL 1cl, sc pouIe afir-
euroneanS. iar^ aproximativ 98 s-au cl'0i\l' llr litl'irrir (r{l ma totusi cI, spre deosclrilc rlrr rrll,c lrir(,i dc vorbire, evolu[ia
adieitive tlin riitlrlcini indo-eulopcne. numeralului a lost irr ccir lrrri nurrc ul;isrrrir determinatd nu
"ln istoria limbilor indo-europene vechi se observi"r lcn- de cauze lingvistice, ci rlc rrrrccsil,;'i (,ilc vic{,ii sociale. Aceastf,
dinta de separare formald a adjectivului. Un rol important evolu{ie consbil in crcry[,olri1 l,r'cpl,rrlri rr r:lrrr{il,n(,ii de numerale
a iricat aici genul. ln latinl adjectivul e deosebit de sub- si, o datI ctt accast,a, rt r'ottsl,il,rrirrir,r r pr,'r'l'lr'('iorriirji sisteme-
stintiv ournul prin 1aptul cI are gen variabilr. ln uncle limbi Ior de nrunlirii t,oirto.
el a dobindit o tlexiunefdeosebitti. lnb5rirea distincliei fald Sint linrlli itt triu'c l'ot'ttri rllorrllrrl,rr rur nuln{ri Prirrrolrt r.ltlttd
de subs[antiv e realirdtn qi prirr gradcle de comparalie, ttutncralc, iru' pcrrl,t'u t'csl i'ji' l)unr' ,,ulrrll'". Arrrr l rril,rrrr[,iir lrt
11

care devin o categorie specificli adjeelivului rii udvcrbulut' trnelc l,r'ilrrrri rlr, irrrlilrri rlirr'l';rlrr rlo lor', r'lu(\ rrtrrllri lrrl,r'rrtr
st,trrl irr l''ttt'l,r' ;tt'ltrt i,
Prin funcIia lui sinlacticrl , ltrtttrtrrtllttl se Ascttttti"tttt't ctt .

l)irr rrrlrl,rlltrlt'lrr trrlrttrrtl,r'rlc lr'r'r'r'1,:rl.olt lt'tt'lr, r'il tcl ttttti


adjectivul., deoa.e"e qi el exprirrrir o dct,crrrtitrltro tt strbgt,trt-
tiriului, Ei'".trr-" o dbterminare ctrrt'it'trl.i r',:i Plt" isi',.Jt', t':'"; silrryllrrsisl,t'ttttlcttutnrtrrl.oiu('r'irllir(r'lu,ttl,ttzrtrlot. lttlt'ttrt
(:'| lir' lolrrl itsotncilcit si:ll,crtt lritutl r'\ till;r l()r'nr ill)r'r'utl,' 1',,tt1,1 11 ,,1111t1" tri
Zent nu Se Cunoaqte nici O lirrrbh tlo ltrr glolr {'irl'{'|
lipsitI de numeialO, Ceea ce csL. ittt st:rttrt itl rr.t,rrsil,iifii ,.rlrtitt, iltt'tlsl,rrl rrtttrt,'tltl,'1,,r',,1,, t',';'rrllr nrr lrr'r'tl tttttllt', Htt
I'olrttcttz:i pc lrltzrt lot r\rrl I'r'l irr lttttlr:r :ttrtltrtltrtttrt lrt'l\rtltt I
aJostei categorii conceptualo trr' viit(,it trrrrri rr'ltrtrl,iv. Irr
timp ce deter"minarea cafitativil sc poal,0 oxPI'itttit.tr.vl'trttttt tltrs tt.i,ttlrt,,') lrt'tr, 'i Itrtrrrrrrrtitttrr, /r Itt'rrtttrr!,'r,,. It, lirrrlrilo
tul de indelungitd prin apozi(,iil rrrrrri rrrrttttt, tlol,trt'tltittllt'ttit l)irl)uirsc sc rrtttnlit:r itt ;tlt'rrl, rnorl pitlr l;t , ttt, r, lrr rrll.clrr pllrii
numericd trn p|ate fi exprimatd det'iL r:trvitttr: avirtd.tr i,, ry,tr,', iitt'1,cttl,t'tt tt'rtl, r'li'iil)rrtrrr.,rttttll,". lrr l'ol'rtrir lrli lirrrii,
'r'irtpLul dc rrttmlr.csLe
sens numb.rul] De aceea, poatc, dcsi t.t,t-Ioe sisl,cutrrl bitritl sr, irrl,ilrrr'11,r'irr lirrrlri rlirr Arrsl,r'irlia, l)oli-
abstract, el iqi afl{_exp-r.imar.ea ltnp;vtsLtcd' proprle mal rc- rrezia qi Atttct'it,rt rlc srrrl.
oede declt conceptul caliLdtii. O datI cu crefLcroir rritttl,il,rr[,ii rlrr tttttrttrlilltt sisLcmul binar
' Din punctul de vedere al con{,inutului, evolulia numeraltl- se dovedeEte prea grcoi. 0 rttirlrr t'iispintlilc au avut sistemele
Iui a c6nstat ln desprinderea sa de obiectolc 4eterrninate cu de numiirS.toare create pc b{rza r,lrlctrltrltti cu degetele -
carc inijial era giniit lmpreun[... Acest [)rtr(lc$ l,nrliuie si^ fi cel quinar si, mai ales, cei dccirrritl. lrr rnull,c lirnbi numeralul
durat mii de anii. Urrnc aie slhrii ln oaro nunlofirlrrl orir gln- 5 esle denumit cu sllbsban(,ivrrl ,,rnirri", 10 ctt ,,tlotri mlinitt,
iar 20 sc spune ,,onr" sau ,,tttiitr i ;i lrir,iolu'rr".
r Difcrentelc in flt-:xiune sinf cu tottrl ,Jngl ilul,ilc'
r,,Pcntru'a numilra estb nevoie nu nurtrai <l,r obilc{,tr cal'o s(j lr)l dclungal,o rlozvoll,ili islrit'ir:r' l):rzrl{r l)(r ttxlrrlri.ltl,ir", 1.'. I,l tt g o I sr
ArLt.;- l)iihrin l:, crl . 1 1){i(i, 1r. rr l.
numei'i. fl31 gi tlc c0pc('il,atea de a f at'r' ulrslr:tr'Lio, atuttrri t'ittrl
1 \,V. S c lr rrr irl 1,, l)ir' ,\'prurhfturt.ililn untl Spraclutnkreisc der
consideii aceste obicctc, de toal'c celclalt" firsuqiri l)e .( urr'. lu :tll ^Ill
afar{ de numSrul lor, iar acqas[h capacitate t'ste rczultatul uller Ill- "lJrde , Ilciclclbcrg, 192(',, 1r. :|71 .

1.29
128
I r Progresul in UmbI
lntr-o lirnbir lrolirrrrzirrrrrr rlirr Norra Guinee termenii pentru slayli, lit,rrani; lrr gr..rr.i ;i lrrl,irri rlrrvirrrr rlrr l,irrJrr.r'irr i.va-
numeralo irr<.lici l'orrr'l,rr cllrl l'clrrlcum se numdr5.. Aici t: liabil, irr .l,iltp cl srrl,clc isi prrril,r.r'rrz;r l'or,tnrr rlr; irrljr.r.l,ivr..
tarangeza ,,dcgct,rrl rrcl rrrirr rlc la rnina stingi", 2 : ttale, Nrrrrt.r'ltlrrl | ()O() r..;lr,r, r'r'i;rlrr, .r,r;r, llr|,1, r';rr.r, ,.,,r,ill,ii ,1i,,
hina,d,egeLul urrrril,or"', il . ttdginleta ldna,,deg,eLul rrrij- Iot'trtclr,lrri rlr,orrr,lril,'irr,lr\r,r,:rr,lrrrrl,r r.rr rlrrr r,lirrrr,lr,1.j;1 111;11
lociutt, I*: topcu ,,iIlit,riLor"', l;: tnand'a ,,degctr-rl Iniu'{)", cfrtt';i itr ttrrr,lr.rlrrr r.lr,(rlr.r'r :;l,r .':rrltrr.stirl//,,I O()()" irr(rt rlr,
$: gaben,,inCheicIrrra rrriirrii" cLc.1. In ]ilnbilc cscltitttosc .sriltrtlt ,,lor'Irr' , irr lrl. Itilrr;,,.rrrrrrrr.r'ori' , l,,lr r\ rr',r//:, r, irrr.rr
numeralele au o l,imologic olaril. St,uditrl c()rrl)itlrrliv rtl rlil, r,rr rrrl.jr,r'l ivrrl,,rrr:rlr.' r'1, ).
limbilor esohimose volbibc irr Asia, Alasoir ryi (it'outtlitrtrltt lJtt.l. lrrrrlri irrrl,r r,rr.r,1rr,r1r. (r'r'll,rr,r', l;rl rrr;r, lrllrlrrt,zrr) 1riur
a dovedit cd numeralele s-au oroal, in pclioltrlit trrtt'c 1rt'trltrrltt l,t'crtzri ulnrc irlr. rrrrrrr lllllr.rrr \ rlr('r;rrrr;rl, r.r;,1r,:rl, r.ir rlirl,ot.irr-
dezmembrarea Iimbii colnunc. Nurrtttt'itlclrr 1. -1) plovirr r.lrr dtr-st: ittllttcrr(,r'i lrll,or' lirrrlri (ur, irrl ilrrrl.lr. lrr lrrrsli, Iirrczi,
la nume ale degetelor rniinii sau do lu pozi{irr lot': 1 -. ose(i).
atasilt,,degetul gros al rniinii sLingi" 1 5 : tul,iuutt -< tulilt. ,,ni- Evolu(ia nurncraIclor, irr lirrrlrilc irrrlo-cur,o]rcne se carac-
n5." ; 20 : iughtalt, provcnib din iult,,om" qi ina(lt),,1,o1,", ,,ln- terizeaz[ prrin Lendirrlit corrlirrrr;r rlr.sr,l)illilr,{r ri lor ca o parte
treg"z. Etimologii asemdndtoare se inttlnesc in rnulte limbi de vorltire densebit,ii, Plirr I,r'rrrr;lolrrnrlr,lr lol t,reptafl in cu-
de pc glob. vint,e invariabilc; ace sl, l)l'{)( (,s rir, r,r,ir lrz,r'tt,it irr-ril.rnuli di-
Lirnbile sernitice qi indt-r-eru'ol)elrc au, de la cele mai vechi Ierit,c itr f irtcarc linrllri. Irr'lirrrlrir lrr;,, r,lr, Iolrrrr.irzri o clasl-r de
alestdri, iistem decimal. Irr liuba conrunli indo-europeand cuvinl,c aparLc alrirr in sclolr,lr, \ lll \ l\/. l,)rrrrrrrr,ilrlrlca
sistemul de numdrS.toare era foaltc dczvoltat,. Nurneralele nutrtortrlrtlrti trsl,l rrrr lci:rrll.lrl. lrl rrlrllliu l rz;rr.rr lrri ur,rrr;rrrl,icc.
2-'10 au fosl,.cuvinte cu serls cottor'oL, carc, lrltcrior, prin ab- Exis[,onllt lrri cl srrlrsl,rrrl iv rrrrr :rrl.;r.r'l iv rrrr r,,' rlirlor.ir lrrrrr.,
stracl,izarea sensului qi schimbarca lrrno!ici, atr tlevenit nu- l,itti sirtl s('ttstrltri, r'i l;tlrlrrlrri ,:r rrr,,,,r'r ,l,.r'i\;r n('nri.jlo,,il, rlin
merale. Sensul lor originar ntr poal,c f i rcconsLil,r.rit,, dcoarcoe eltt. l)rrsi, t':t r-ri rrrl.i r,r'livrrl, lrlrr'lrorr,;rzrr irr Ir';rz;r lrr rlr.lll
func!ionau ca numerale cu rrrtrll, l,irnp irrairrt,oa tlivttt'siliolrii mittitIiv, rl rru cslr,sulrlj rrrllrrr,rrlr,r ir{,()t(lrrlrri. l,lr lrr.lrurlir
lirnbii-baz53. Numeralele I-4 crarr ttd.iecl,ivc valiabilc <lupl ptlirl,rrsri Iir,orrl.r'ilrttil lrr l1r,, r1rrl:r l,l,:l1r, lr lrrr rrr.it*;,l il, rl.
gen;i caz. Ele si-au pisbrat accsL oatit0t,trt'si irr Iirrrbilc irrrlo- sttlrslirrrl ir'. llrtpor'l ur'rt(' l)irr' ;l r;(, lr\ r,l.riir ; nlr r,l (.()trrl)li
europene vechi. Cele de la oinci Ia zcctr sirrl, [,tttrtc trontittlrltl tt0sl,tl tur nuul') ('r utr('ot t rrrrrrrr,lr,itl)iu.('t:t o lr;rr.t.rlir.ttt.c lr
rrrrtuclirIulrri.
lipsiie de flexiune qi tle gen. Nuntcraltlc itrLr,r 1t si 111 .t'ittt O rllrl,ri ( tt ruul'r'irlr,ll r,tllrrlrrz:r jr lll;llrrrr,lr,rlc rtrrrrri'il'ii-
imbindri paratacticc dintre r.r niLa[c 1i tttttttct'alttl ,,zcc,e", l,ttttl'tt, t'lltl isr lirrgr,l;r' lrlrzrr l;t ilrr rrrrtl rlir loltrl,lr'-
iar zecile sint imbiniri de cuvinl,e de gen Itcttt,t'tt? oillc s-alr Vrllbirrrl rlr,s1,r'r'rurr{'r'irlr,rrr,irrrr lr'lclil rrurrr:ri l:r cirlrlirtalc,
trartsforrnat treptab in cuvirrLe contJ)tlse, niai devrerne in 0clo tllui vtrt'lri rlirtllc r'lr'. l'r, llrz;r,lrlrlrrurlr,lol s iru ct'oal, ull,e-
lirnbile ibalir:e, cellice, gfeaci"r, si rnai lirziu in limbile ger- ritlr sis[,rttttc lcgrrlirltr rlrr rrunr'r'irll olrlirlrlrr, rlrst,r.ibut,ive qi
milnioc, baltice ,1i slavea. Numeralul ,,suti" era ;i cl subslan- rrrrrlLiuIi.utivr'.
l,iv cornllus neut,ru, declinal, in sanscritii, avest,icd, vechea Categoria pronuntolor a l)r'o\'o( irl, rrrrrrrct'oirse disculii prin-
tre lingviqt,i, rnai ales irr crco{l (:{r ln'ii,rrs{,rr l'clrrl irr care ele s-au
(llea[,. (la part,e de volbilrr sptcililri] l]t'onurrrr'lc sc corrst,it,uie
r -r\. l\. l,ctlItl,ittv, o1t.cit.,p. 109.
2 (i. A. ff tr tt tt 5 t: i li tl v , tr'[a ucDt.o])uLt oSputrttrttru:t itt ttt'trta rrttttrrrlui si rr vrrrlrrrlrri. Irr lr, lrrivcslr,r'r'orrologiir r.c-
'tttr:'r'tt'
,;;:r,,;:j:;;."tiLL./tLoccti\"rL trsr,rI(o3rtilrtttrt", ttt'. rr, 195(i, Iirl,ivrl rr rlivclsclol llrlr,lSrlii 1lc prlorrurrrc, r'rri rrrrri rrrrrl{icrlr'-
'nr,u;c,,,llottpool'l lr:l,il,oli sirtl, rlr, llircll clr rrrri vrrr,lri sirrl rlr,rrrorrsl,r'rrl,ivrrlc,
' 3 I(. I) r u g III a n n, tlltrtgC de. granurtu.irt: crttttpurle dcs lutrgttr:s itdttrittrllr'tio (ril iu'gunrr'nl irlil lolrrl irrrpor'Lrrrl. Pc cirlc llau
indo-europCert.zes, I)aris, 1905, p. 38,2. rrrla{,iilrr slrtrl,itrlc irr girrrlirr,tr si lirrrlrir lrolrrrlirl,iilrrr.h'ibule , ciL
4 V. P. M a j i u I i s, trIn1oeoponericr;asr, ilrtrltt"rLQnbttd{1, cuotteua
quc.q,unne'nur,bta, ,,Jlottpoctr rrgr,rlto3iIaIIl{JI", nr. /t, 1956, 1tp. 53-59. si rrritlclilrlr'll clirrrologir.r,r':rll irrrlir,;i irlrirr.ilitr rrntrr. l)roJtumc

130 131
rt
'bersonale ditt tIt:trrotrsl,r'trl,ivrr 1i a posesivelol {i1 personale' verbolc rlc loc: rt,ccsla, cu,, ai,ci,, in,coace. f acela, cI, acolo, tnlr-
Foate cd. e urai birr.' si s0 rrlirttt' .ii a existat inifial o catego- ttcol,ot. lnl,r'-lrrlcviir', lrr rrrai rrrrrll,c lirrrlri lrtrrrrrrrrrrilc <lo
rit a" cuvinl,o, o[)rlso ltttlttrrltti 1i vcrbului, cu func('ierLrslrIirrs itt sPtl- l)()r'soiulir I c lcgrrl, rlc irlcr,lr. rlc,,rr1rroir1rr:", irrr.cclcllrll,c l)rrs(xur()
cial deict,i"ir, <liri citr,0 ull,r,r.i0r.,-1rlin opozi!ie., s-ftrr rlc irlrrc;t tlrr ,,rltr1rtu l,c". Si lr'f ii l,rrr':r rtrlvr,r'lrr,lor rlr, lor: r'rr rlcn;orr-
pronumelc dc trtotrs Lt'it.l, i v tt t, p t stl tlelor persortalt:' sLt'itl,ivttl c vizilrilrr irr rrrrrll,r' lrrrrlrr.
t t

I )cspt'irrz,irrrltt sr, I lr';,1,;rl, rlirr ;rrrr'l,rrrrlr,lr, rlrrir'l,icl r.rr o r.lrrrrri


ln legll,ru,ii cu t,r'igirrcir-1,1'orrrrnrelor.s-alr I'.r'tttttlitl, rl.rrii lllritt'1,t, rlt'tttotltl,t'ltl,t\'{ll{, l,l r lrrt ltr.ll, irt,1lr,11! { 1 lrilt 1tttll,6
uuncLe ie vedc.r: ttrr'i i ,','r'' i'lr'rLori strslirr ll-r l)l'{)lrrrlrrt'lt' .:rrl
fost la orgine e uyitiLc deit'Lir.rr (Z.igc.w;r'L.r'), irr ltrrrl,) r'" :rlltl l,r'o1rl,r, lrr lulrr'[,tr,rllrrrtl,rrlruil)clilr{]iu'rlor rlr rlr, l)r'('(.rzrrlir (ll,r
l,irrr(,ci. Asl,lcl irr lirrrlrrlr. rrrurrrllr (rrrrrlrrl llrrrrrrlrr.yr,r lr lrol.rlrrl
considerl'cd ele derivi din ouvirrt,c rlcrrttttt i rr ltl, i vr' ( N c rr rrrviir'
ier). primul puncl, de vedere * 1.s1, oxl)ts rl. l(. lliilrltrr', lrrdiei), ltt'tttttttttrllt: itl'tt I'tlt l,t'rr;tl,lrlrrlpi rlisl,rrrr[,lr,si l'1t'rrrg slrg-
ciale pri n oaro so irrrlicii rl;rr';i olrilcl,rrl ocrrpii, lrr raporI cu
E.'Cutrirar, iI. Ja,,rrn. AccSl,a dirr rr|rrri itlit'ttt;t rrrt, :rllt'():t-ittl,t'.tt
perioadir indcpiirlaLlt a iirrrbii' vo''abttl;tt'ttl ll'lt lot ltt;rl subiectul, o I'ozjtio fronLirl,ti s:rrr lrrl,cralii, daci e vorba de o
iu-"""i"ri" ilin purtieule deicLice, care se oat'act,crizrtrt Plirr fiintd sau un obiecL, dc rrrr lrrcnr vrrzrrl,sau nu. In alte limbi
'*i-bolir,,, [orrcLiu. IJILerior., cind oamcnii au dcost'bil .l'r''lc se spe0ificii dao[ obiectulc lrrczcrrl, srru irllscnt, cunoscut, sau
ot" Ait r,nrr l c i, lc-au expri mal li rrgv ist ic 1lr'irr rrl ijloac.'.si rrr lr.lt'' necunosclrt. Mai importarrl,c sirrl. r;prrcil'ir:iirile distan{,ei,
in care de ascmt nea csLe llerce|l,llltli nloIlYftrea lolleLlcil intrucib ele Iin de trabrrra rlcrrrorrsI,r';rLrvllor'.
(i"to"u1ir, clurat[ etc.)1.. S'e coriSiderii cri eleme.tele deic- ,[rorrnc rrurncloaso ilrr tlcrrrorrsl,r'll,ivr'lr lrr lirrrlrilc alcute rsi
bice nu avcau cara,,Lerisli,'i rrrurlologicc qi IuLeau inrlcplirli esohirlloso. Ast,l'ol itt trsclrirn,rsrr rlirr i\rri;r r;r'irrl,ilrrcgr: fortne
ca:. unl.,)il(roSLit) irli"rl,rrli rlrr r',rr'lrilor"'; i.,;ll ,,;rlcrrl,rr rrl'l:rl, lrr o
func!ii sirrtacLice diferiLc. I)irrt icrrlclc dcictice s-ar l.l Lrutts-
format in pronurne clupl ce arr dohlndil flcxiune, adesea di- oarocitro rf isLarrfi r.lrl vol'lri,.rn'";tn(ttt(t,,ir('i'ril,r irllirl, lrr llrrlr'cj rr-
feritf de cea nolninaliiz. rirttit'; tt,gtt,tt, ,,;trtll (rilr'{, sr irrrlr'p:rr'l,r,irzrr rlr, r,ollril,or"; Irttt,rt
-
too.iu opus[ tr fost suslirrrrlii. dc A- Sorrtmcrfe-lt' 1i dc alli l,iltr1rl;1 .jos, lirrglr lrlr:i"; 7rr/r //i/ ,,ir( r'lit irr Not'rl" ; ttlttttt ,,ttrrcltt
lineviit,i, dare aduc tn sf i'ilirrrtl Lczt'i l-()roxorl)plcrlirr. tl.ivelst' oilr() s(| rtlrt'olrir.rlrr vor'lrilrtr"; ikrtrt.,,ir{'(,lir rlr,prrrl,c riri', ttrtg-
ii"ini, denronsl.ativ,rie c.r,i1L baza ttlt,r,,ttvittl,' ttrt- /erl ,,iltrtrlit itr iltl,r'r'ior', rlrrIrttlc rll t,lrrrtt"; l)tlrnn.tt. ,,itr:rrltt llt
""ao
ii;;*i.-t;sens local. E probabiI c$'cave'r a Jacc ctt trlr'.i stfs"; /(r/lll/rt ,,;tcr'lrt crur()ji(:ul, rllrr' ( irr'r, nu rr) vcrll" ; ittttLtt
llirg rlirt ,'ttt'ittl.r' Ito-
ilf"ait". C"i care srrs1i,, ",'i 1,,'n,r,,t,rtrlc s*Lilzit" ,rilttttIi[ (]ilr'(: Irtt srt vltlt', rlr'Pltt l,r', nt't trttttst ttl,(' 111,1r.:1. I lrrcl(t
tionale se rcfcri la o pclirtutIll I't'lul iv rlorltrla.('ltlllr]- l)r()tltlttl{l tltltttottsl,tltl,ivrl:ttt r'l,irrrollf i1,r'lrr1ri. l'llrr 1r19r'irr rlirr
crrvittl,o cll s{'ns lor':rl (lorrrl rlr,.j o:r, locrrl rlr lrrli ll,r.)slru clriirr
i"-1, .f"rL u-f.o,run.'"ior Lle it('cst fcl li s,'ttsrrl l.r's'r','i;rlizrrl, rlitt 0uvirrl,rr crr srns ruri , on, r','1, (rrrurrl.rr, (:ill.rlr, tttill'o ol,o.).
in"limn ce cei lalLi t'ercetlLori uu itt vt'rlr'l'r' litza ct'ir' lrritl \'('('lI('
u pronrrrnclur'. EsL. rl. .i.'l'ut'ttttttele llu s-q Iixis[ir tlrlci litttlri ctt sirrl,r'rrr'' rlli, l,ilr rrrrrll,ip[c; tlar ma-
".allii jorit,al,ea s-arr IixuL lir sisl,r,rrrr lrirrirrr,srrrr l,r:r'rurrr). Adesea ele
crcab 'rcstt'rtsIrcr-rtzitldu-st scttsul;t
cl inLr-oduL,r, e i irrcIo.'i tlifr:l'ilr',
sisteme de forlne' au ramilica!ii. Ast,fcl irr lirrrlrrr longrr rlirr l'arrrilia bantu existd
consl,il,uirtdu-si
"-
fVi"i mult,i'tlercel,itori atr crrtis ipol'cza (,lrlrsIr., cI elcnentele un sisbern ternar', itt carc rrrr;r rlirr l,r'rr1rl,r: se subimparte in
,f"i,,ii,,,, i,,if i,,t,, rrl,.irtrirrrr t.tt i,'ttsttt'i tlirr. r'ure trci:
*1,t,,',1,,*l,r.ilrs rrll.,.r'i,,r' rl,rllr,,trslt'ulit,'l'.,
','r,rrr'lri Plt'sottitlclrr si ird- A. tihontu lcll ,,itceryt,i Lroi rlc rriri" ( ' urrrlc'sini crr)
R. tihomw lel.o,,l.c,r;sl,i lroi rlr::lcolr) " ( rrrrrlo cryti [u)
I II- .l o tr s {,1t, l)itt llntrvit:liltutg dts sltru.r'lrLir'ltttt lrr:;,lrrtllis.l.iir
Raurttvt:rlttil.tr'trssrr itt ,'rri,r'i'tlJtt
j'r'"r"itil (irttrgt'ir:; ittl'trrltltl'ioltltl rlr:s litt-
r(:f. IL .l crrsr)r, ()/). r'rl., l).'17:1, l,). llcrt vorr is l,r:, /,o
guistes i la llttYtr", 1928. dcs pronortts,in vol. ,,1,'or liorrrittt ,lirkobsott", llirgir, 11)5(i, p. ii6,
' K. l')." Ml'rit'iltskaia, /i ttlrttltt'r:t'rtctt'ttLtttt -tttt'tttt)Lt' n.o.lu,rr:
2 (i.
'Cf. C,ltui U Jl,JtnhUt: l,UJtIbIfr CItClltt-v..,li('lllrtrr'l'l Jl:tl'll(r':tll;tlllllt"' . .l\{ r tt o ;i r; i li, o v, Y t'rlttt.rtrr:tt,r,ttL,r,t: Jttrcctnou,^t,(nur, o
Uentr,,tX
acnu,l4,occh:o"rI .,r,rr,lri;c, ,,[]otrl)o( r,r ,riJr,ll(o3rrurr.ul",.1, 1955, 1ll). 2B'-29.
nr. {, 1966, P'. 15.
133
732
ri.batea limbi literare * nu sisl,()rrr() rlcict,irro Jrinllru (tu1r\ dc
C.r' tihomu lctitla ',iIrrr:11,i lroi :r"ttIo deparle" vecfucaegiptolrrrri (rllt,o irvtil rrrr sisl,crrt rlcirrl,ic tlttttl,ct'lrttt', t'lt1t[,tt
C.i tihomw.leli4ft' ,,irrx',sl i lroi lt'rolo foarte departe" ige sisl,cirr' lrirutr,) ; irr conl,r'u, lrr lirrrlrilc srrrlrrrrrzrr ryi lrrrrtl,rt Htt
C.i tihomu lctitlu ,,ir'',:1f i 1111i ;lrrolo la orizonl" l1l,llnrlryl,c rlr llrrrrrsl,rrr: rlc S'islorrrc lrirrru'r, ni l,rl'nltr'r', ltr t,ttlr;r
r,g lrr srr,l, ilt lirrtlrilc llol,crll,ol,r'si ltotlilttttttrr, lrrrrrloltritrti risl,trltto
ln multe lirnbi tli. I'*r^ilia bantu treapl. <lis{,irrr(,rri rr
lonrrrlcxc. lrr Agirr,sirilr,rrr lrirrirlttt'r, r'lrittr,ztt, itrt'ttt ()(:lllllllll
sugdratd prin modificiiri l0rrot,i0c (lungirea vtloltloi, ilt:trttttl,, lirrrlirr irrrlorrr,zirtrri. Sirrl,r'ttrr'lrr trttlt'lltlti r,otttPlirrrrll nl lrrl'll
indl!ime). rtcsc itt lirrrlriltr tttttct'itttlilrrc si pitlt'o ttttittl'tct'.
I,,limLa indonezia'ti bisaya, vorbit,ir irr lf iIilrirrtr, tltrttttttt- l{.lilci it t't'ltritl' oxplir,il,irrtl o irlr'r' rr lrli W' Wrrttrll'r
straiivele sint organizate inbr-un sisl,cttt Iittitt','i tt tritt'rt litttritt'tr care, stabili'rl o Jrlrr,rrlr:lli irrl,r'rr cirl,cgori' _rrrrrrriirului ti 9.cq a
qlembru al opozi!ici are Lt'ei brepte deiciicelor,'srrsPiirt'u t'ir ttttllLi'li,'il;rl.rr rlcscmnlrii spa!iale,
l) aproape de vorbiLor 1') deparlc de volbiLor ca qi existerr!,a formclot' ittl,cl'trrctliitre -intre singular- qt
Zi u'oto"ir" de ascult{tor 2') deparbe de ascull'5'lor nlural . Lrddeazl o girrtl irr' t'ttttIt't'l ;i, r'voltt( ia sprc sisteme bi-
5j uitoui,u rle arnindoi 3') departe de amindoi irare Iiind un indi,'irr al absLrirrrl izilii ci. l)rrpii H' Frei, para-
leliSmul s-ar cxplica pr.irr A(,c{:il (.i lrr rrrrrlrr,l,,,'rlzrrri,existen!a
Analiza sistemelor pronrrmelor demonstrative in multe opoziLiilor mrrliiJrlc st' dal.orr'slr, rrr'lrrrlirr(rri glrrrlirii .de a
tamitii de limbi l-a dus-pe I-I. Frei la coDcluzia c[ se poate ;i;;nL la r,unccliLrrl rl* s1,irIi,, *,,', ,'i, rrrjrt' irr rrl'trt'it orici"trei
,o"ri"t* o legdturd intre^st.rctnra sistemului in deictic $\Sra-
dtLei'min,it'i ,',rtt,ircl.c. lil lrrlrr,','t'rt'tttpl., itrl..t'r'Htrtt'l(! ('ilt'c:ll'iI1'U
a"l-a. civilizalie al vorbitorilor r.r.ci limbi sensul mai
c5., 'C5, adeSea, lirnltilc cill,o illl $isl,trtrrc rlcir,l'ir,rr. <r.tttttpltrx{} (lll-
ln tinii mari, cu cit o limbd serveqte o sooietate evo-
nosc si calcgol'ii rrlr tlrrlrltll, l,r'ilrlttl rtrrl rlrrrrll'irrltrll'
il"t5" cu atit sistemul ei deicbic are o sLruoLur5 mai simpld Trebui0 ariit,rrl ci rrrr l,oIi rrr,r'r'rrl,irl,oIii Hirr l, tltr tl('ot'tl (]ll
elt vollritolii Iimbi se ('alac-
if i"".af . si. dimpobrivS, cu rrrrci COncluzii'lc lrri l,'r,rri lrr.iVil{}i'r',, lrr t'1rliil:l('t'lll ttl'lttri,r ttl sin'
i;;i;;Ji'o;inftlo civilizalie rnai i.itpoial.ir sittt d.c tip..ar-
temelor tltritrl,irrrr ('ll ltrrri tttttll rlc rloi tttt'tttlrt'i' Ast'l'cl
ir;i;,;"tit sistemul lor deicLi,, cstc tniti lomplical,(let'- E. l)r.trnltrurttt rrottsirlct'i rrlj irl lirrrlrilrr lritttl,tl sisl'trttlttlItrt'ttltt'l'tt-
nar sau complcx)1. Aul"orul consLalil rrri rtta.lot'rt"l:" l]t"Lil:.i Oa"riut,ir O I'aZrj rrilri rrorrii r |ilr'(l tlt','ttt'gr, rlirr sislt'lttttllrittttl'll.
indo-europene moderne au un sisteln clctoLtc bIlraI" t'rpur LrO,,,rrtt s-it trlii(,itl,a, ili.{{rntoltcit ('itzut'l lllt (:ottl,t'rtzirl I't'zrt l'tttlrltt-
ternar si huaLcrnar glsindrr-sc in itl iornuri ir[lale irr irrii lu-u mbntalir ir lrri li|0i. sirrl lirrrlri Irr|r,, irr |]rrt'sul rrv1rl1l1irri lot"
;;;;1" s'u,"Jirof uf,". li tirnba bazl irrdr-r-crr.o'eanii limLri.
stsLt'rtt
-
lurnar carc. I l-
pL1 ui t'otttlrlr'1.2. sislt'tttt'1" r'xisl.trl. r'tt..It'r'Pltr ttoi'
tl'iltrrlr'('ill'()
unei. societd!i tribale --.a cxisLal utt ",i
Lceastu'sc iltLirilPltr rrr;ri :rl,,s irr sor,ir'lri[.ilc Sc
oirrJ *."-a 'de multitudinea de teme, parc sI provi'd
ocuDd cu vinaLrri' l)t's(:llitlll s:lll t'l't'sltrl'ttil viltrl,t". unde
.di.ttr-,..t sistem mai cornplex, ctl dcbcrmintit'r concrete'
insii Ei impurre lilrrbii('l'('lrt'c{l ttltt'r l'ot'Ille mai deta-
Sistemulternar a persisbat in vechea slav[, in lttsa veche' ""ii'p"t'i"
ii"d ,i. speciiicare. Diferenta l'irfii rl. sisLernele complexe
'si a fost rcl'rrt'rtl, ittccr|indu-se axarca
armeand si celLic,r de f ip arhaic (,onstii iil cal,ucLet'rr I sisl.enlal ic al nollor Ior-
f"i^""-r"f; f.er pc.sdare, in labi.5. si 14rcar:X. Ist,o.ia limbilor r"-iii in sens,tl lor local; excrtrPlclrr ittlrtse din limbile- baq-
iii"lo*r,."c ui:oLir lorrriinla conLi rirrI a rtltlttrrot'i i sis['.trtclor i" iirte c5 rrrccizS.rilc sirit, t,ot, iir sl'rr.rr rlisl,l'(ei, spre deose-
ternarc.
'"'IrJi"rt tl{, tttUlr-
u rrgro-l'irrir,ir r,oruuttlr au c-tislut- oPt lrrrtltr rlt'. () | l)ie ,sprathe, vol. II,1r. {r,5.
ut;ai;; t,r,,,ii,s,rl is['riei are loc si *i.i , si.nr'Iil'i,irt''.. 2.1lrt. (ir., 1t1t. 122 1211 .

;i;;;iiJ aostut tlc olarri se intilneqte pe t.riLt.rritrl A[r'i,ii. rrt{Ijo- l,irrr- 3 IJ. I) tl In lll iI tt lt, .l)a.s I)t:ttr'ttttslrrtti'vin lJunruSprucht:n,ZDMG'
fii. ii" nord apar!i'ind familiei semil'-ltantitice - nr. 100, f asc. 2, { 951, irr tri.rd trtsli 'irr - vol ' ,,Atl ptlttatrcttoo tlsHxo-
0EaHr{e". Moscova, 1963, pp. 31l1- 31/r'
I ll. F r a \, Systimes de c)eictiques, ,,Acl't liirgrrisl'ica"' vol' lV' 4 K. Il. Maitirrsliaia, art.cit.,pp'24-25'
fasc. 3, 1944, P' LL9, P. 725'
135
134
bire de del,crrrrirrirrilc l,iprrlil,,r' itllrrricc de deictice, itt carc md, goL. ik I milt, v. sl. rtrt t, /,*^'. l lll,rrriol sc ct'ctt{tzii ryi trolrr-
se au in rrcdot'c ilspccl,c plivirrrl olricr.rl,cle qi nu spa!,iul tlirt- lal l,c caz tr ri.
tre cle. Tlr rrvoltt[,irr lrlonttrrrrlot' l)cr']i()n'rl,' sr' t,,',,,,rrc ;ru(,ittt, grrlrittt-
. Cu toateforrnclclor: su;rlrrl,ivo, l)t'otttllll0lo porsorralo sirtl, trtitt
'nbi lriili, clc isi trrr,trl,irr llrr ittrrr,rr r(lr'rlllultrl,;r rlirl,oril,rl trrttrri lot'
decib dernonsh'aLivclc; rtctrtsl,ir o valabil ccl pu[,itt pcttl'l'tr l't'crl'ctt(,c irr vor'lrilc- St'1tortl,t't'tttttttt'r:;t lrrlrl,rrl r:;r tttttll,o ltrtrlrt
persoana a III-a care, itt rtrttIl,tt lirlrlti, a luat ltilst,tlt'tr ltrr ltltzrt rlirr Asirr, ()ct':tttirr lri Atttlt'ilir ctltroltc llt pt'otttttttrtltt lrlt'tirttt:tlc
unui demonstral,iv. tltt ltclsorrrrit I rlorr;r Ioltttr': rtttlr rll ttrr,ltltrr'(irr lttlrr ltln ttttt
Originea pl'onumelor personale tttt csLtl itrci sttlir,icrrl clrrli so ittfclcg rrrr nunriu ( r'r {'ur'(' vot'ltt'rir', tltrt' rlt rrrl,cr'lortttl,ol'rtl
ficatS. Ele nu alcdtuiesc rtn sisLetu LcLttl.tt', tri I'rtt'tttrrrtzii o oltrt ryi al!ii) si rrll,ir rlrr r'.r','/rr,srr'(irr r:ttlrr rlrri irrsr';\tttttir ltrtttlti
zi!ie binar5., explical,I dc corr'lcttil,oli irr rrrotl rlil'rrlil,. Asl'lcl ,,noi care vorl-rirn"). l,'ot'trtclr: rlc irrcltrsiv, irt oare se reuncllc
unii inleleg cd exist,ti aioi oliozil,ia eu - notl eu, da itcclaqi persoana I gi alte pelsotln(), sirrl,, rlrrlrii terrnirtologia Iui Brtin-
'tip cu opozi[,ia aceslu acela, aici acolo; intr-o aslfcl drr dal, forrne complexc. [,iurbikr irrrlo-ortrol)ene, semito-han]i-
interpreiarc prorlurnele - personale sint - inlelese ca delivind
tice qi ugro-firrice nll cunos(1 oJrozi{,irr rlirrl,rc inclusiv qi ex-
nu din dernonsbrative, ci din particulele deictice din care clusiv.
s-au creal, qi deinonstrativul si arivc'rbele dc loc;1 Pronumolo pososivo al)tlr tturi l,ilzirr rlcr'ltl l,rorrurncle
Mai numeroqi sint ccrcctiitorii oarc oplrn l)ersoana a III-a per$onalc (au, in gcner{l? ltlrrttc ttliti t'r'11rrlrrl,r:) 1i, plollrrbil,
primelor doud: persoane. Ea parc sii se fi creat mai [irziu, pe baza lor. lrr multe linrbi 1rt'otttttttt'lr, 1t,'t'srtttilltr ryi
are ebimologie rnai clard, putirrd f i ugor dedr-rsI dilt demonsl,ra- Cele poscsive au o forrnii tt tt itrri, itrr rlilr:r'rrrrlir rlrr
tive (ca in limbile indo-europerrc) satt tlirr substarrtive (in sens reiese din context; alll,rrri tlc vct'lr Ittttrrliorrltrzr,i r:;t
indonezian[, tibetand, samoedii etc.). E. Benveniste2 a pronume personal, iar alii.furi (lc tltt tlttttt,' { ir pt':;t'rilr''
adus in discu!,ie elernente func{,iorralc: protrttntcle de persoana Astfel in limba amerilrdianL lrrlri f{rrilt'irtri tsr: ,,r'tt" rtl l,tr\ttr;'
a III-a are caracter,obiectiv, el frrnctiorrcazii ca rnijloo de formii in posesiv ln sirrtagma se trtl.rt,,tritsit tttt':1"; itr.rtrrlottt' '[rr
inlocuire a unui.nume sau de referirc [a un elemeiil al flazci. ziartra vitinl ,,e1 berrnin[", iar ir,i t,ra.it.tttti .,r':trrrr lrrr", ,'t1i1t
Aga s-ar exp_lica Ei or'iginea sa din dcrttonsbrat,ive sau din srrb- teana veche meh-k: ,,tu sittt(,i", ilr lttr /, ,,t:trilt l,;r",
stlntive. Spre deosebire de el, prorrurncle rlc persoana L;i, coincidenla existI la toal,c lrtlt'soltrtclt'. lrlrrrrl,il';rl,rrir rlr:
intr-o oarecare m5.sur5. qi cel de pcrsoall{r a lI-a, reprezinbii urt forme se lntilnesle qi iu lirnbilrl rrgro Iitrit,r'. Asl,lr'l irr li-
complex de semne,,p1oale", cal'e nu se relelti la o rea'litate nez5. glsim:
anumit[ qi care capdt[ conlinul, rtumai irt vorJrire. servind kriteni ,,tniua Inea" irtl s(r.n.on. ,,trtt vtlt'l)t)str
astfel tocmai ca mijloc de trecere a lirnbii in vorbire' Prin kritesi ,,mina La" ,ert71o.st.,,Lu vOrbosbit(
lnsuqi conlinutul lor', ele par a fi rezultatul unei indelutr'
*saLe munci de abstractizare a qindirii. ln nraglriarri:
ln indo-euro1-reanJ, pronumele persorral era invariabil kalapom ,,p.{ldria rnea'i ryi
tr(lunt ,)eu (il , o) dau"
(a rJrnrrs irsLfcl'irr lrilili), f lcxirrrri'a ltri s-a r,ortsl iLrrib Lir- kalapja ,,pll[ria lui" utlja,,el (il, o) d5."
Z1r, cCca c(r {r.Yl)lirrri rlivcrl{{ltl(.rrlt'dirrl,rc lirrrlrilc itttltt tttt'r,-
p8nt,. ( )p,rzil,ia irrirrrrtrrr rl. rrazttri a fosL ar:r'r:it rlillIl'c ttotrlittit-
Ascttrirtat'cit lorrttitlri tlirrl,r'rr crrlc rlorr;i l,iprrri tlc plottume
tiv qi aiuzaLiv, ttxlrlioabilii prirr neccsit,itt,{)iI sirtLitol,irrii rlc rt 1 l'osl, irrl,cl'plcl;itl,i tlrr ttttii rrrrl'r,tll,il,ot'i rrlt rrrr irrrlirlirr itl l'lrpbtr-
Itri t;ii, lrr irrigittc) tttt ;t rrxisl,irl, rlil'ct'rrtt[,]'i irrl,r'rr rrottsl,t'tltll,ill
distingc prorttttttttlo strbicct de prorrurnclc ol.ritlrl[ ; ptlrt l,t'tl rtrltttitrirlli si,rcir vrrllr;tllr sittt ittl't'rr t'ltpot'l'tll lrl,rilrrrl,iv si_ rrtll
aceasl,a s-a reours la ternc diferite: laL. egtt f rtt,e, slu'. uluhtr.f
1 A. N'l tr i I I rr l, It ltrrtrt,trtt 1tr'rst,ttrtr'! tl lts drtttLrt:tstrutifs, ,,M6-
1Cf. IL Jonscrr, op.cit.,P.179. rrroircs rlc lrt Socil:lri rlrr l,itrgttislirlttr: rlc I'itt'is", vol. XXIll,fasc.2,
2 Art cit., p. il6. l4l ltti.
1r1r.

136 137
prodicativr. l)oLrivil, ttcr'rtl,rri Putrr:1, tlc vedere, perioadci'lrr rit. Tlarrsformarca lor l' arl,irr.l sr: r'calizeaz;i ln nerioada de
care opozi!itr rttttttrt.vr'r'lr ttrr cltr clar tnalcatrl li corespt-rrrtlc lormare a lirnbilol rornanicc. lrr :rll,c 1ir1r1ri,,.,,,,,,,r,1,, rlrl rrxcrn-
qi starea dc ncrlisl,irrclirr rlirrl,r'rr lrrrst)nal si posesiv. plrr ttrtglczlr, rlt)rrrolrsl,r'lrl,ivrrl srr l,fiq11;i[1,1.rr1'i ilr rrrl,irrol rrlrin
Din pronurnolc rlcrrrrrrn;lr';rl,iv s ir (ircaL, diu neocsil,li(,i sirr la irr..P11f1;l lr.r.irtrrl*i rrrr:rlir. Irr rl'ir.lil, s. sl,i. r:ir'lrrl, lirrrlri
tactice, proqunrolo rolir,l,iv. l)rrPl'i pirrerea lui M. lilrirrl rclir irtrl0-attt',Pcn. nr,rl.r'rr.. (rlr: r,r. r'rrsir) rrrr.r, r',rrl,irrrrir rrii l',1,
tivul a luat naqbet'o dcsl,rrl rlc {,irziu, deoarcco rrprrlil,irr lrri scltltr:ti rlcntolril,r'lrl,ivrrl lrrnl,r'rr ;r rrxlrlirrrir rlcl,1,1,11,irrrrlor1.
'[rr
presupune o sinbaxi evoluitl,i. Al.a se cxplirtii rlo cr 1l trrl,ll ,rr,l,r rrr;ri vc,,lri.lorrrrc lrlr, lor', rt,r[v0r.rxrlrr rrPrrr.rro r,lnl)ur.ru
nim numai ln limbi dezvoll,al,c. Irr lirnbir grcrrcri rlirr prrli silll lirrrttrr lr:tll,i,,rrlr,l,r', rrrri lrllri crr l,,rlr 1or.iri, ,,,,,.,,, 1,,,,,,,ir,,,,
oada homericd qi chiar rrrlri Lilzirt itxri ttrr cst,c ;r'ccizrrl,r'i irlc itlttrtit vrrt'ltitlii. I)irr'l,ir,rrlrlt rlc rrlerl, lll ,,,, ,l,il, ,,,,y1,,,,.,,, lrr
gerea pi specializaroo rtttrri l)roIIttIIt{) rlcttr,rnsl,r'li,iv irr lrrrlrli;r rnrrllo lirrrlli, itrlvrr'lrr'lor.1,r'irrrlrr',,. lJll,rrriol sc l,r,irrrsi'Orinl ln
de relativ, desi idoct rlc rela.t,iv esL{i rrrai vcclro ryi prrlc sil Ii adverbc divers.l. r:,rrPliiri.i .ir','rrrrrsr,.rr(,iale ale verburui.
existat inoi lrr pclioada cornuniLirLii indo-euloporr(:2. Ele indici, prin sLruol,trlir lor., {)l)ooa lrr care s-au creat.
O dezvcrlLar'o rnafo iarr in cursul jstoriei Iimbii pronum0lO Evolu!ia mijloacelor do I'orrrr;rr.c :r irrlvcrbclor poate fi
nohottrrite, care conLinuii si"r sc cr'cczc qi ln limbile rnoderne, urmdriti in istoria Iirnlrilol irrrlo rrrrr.opcrrc. Clte.ia limbi
mai ales pe baza numelor (b. on,, gorm. m&n) olL\nd,. rneil situate in arii lateralc (irrrlo ir.;rrriirrrrr, lr'i l,il,rr qi greaca) au
ongl. nobodA, everybody, rus5. tr,ru6ot1, 7pyeofr. etc.). p[stra.t adverbc de loc si rlc l,irrrp r];u.r! r'r:pr.czi,it,,i'i,crna purd
In evolulia pronumelor so oJlserlvr-r Lreptata lor speciali- a unui substanl,iv ncrrl,r'rr. l,) lr. rr1r;rr.(irr IrJ'irrrrl.i lrr .rrrd fle-
zare dup5. 'funcgii, delimitar,';r lorr{,iriulului scmantic al xiunea nolni nalri irrcij rr rr,,r,,,,,,,,,rl,, l rir l,r. Asr,rncrrcrr Lcrrrc frrnc-
fiecdrei categorii qi orgauizarca lol irr sis[eme. fionar,r in frazii trrr tlilcrit,c lolrrli rrrrrllrr:1,ir.r,,. (l;rsilrr rrsl,l'gl lp
Din pronume ia naq[ere si articolul, oarc csl,e una dirr cel(i v, in.d. {-,ao-ol'_,,pritrriivrrr':r" 1 t,(tnttr ,,irr p;rrlrrr.r," , ttltttl, ,,z,irrr,.,
mai recenbe phr,Li dc vorbire; 0r0at, ptl baza unei oategorii cu ,,,in_timlttrl zi.loi", ,si'al' ,,riorlc" r;i ,, lrr riixrrc" ; lu'tttritt,,,i.rrr'rrrr",
conlinut abstract, articolul aro scns glirmatical qi funcbioneazd Lt,d,dn ,,ln_il1l'i"; irr lril,il;i lrtttrrtrtrr. ))lnorn{}rrl,"
1i ,,irrrr:rli;r1,..,
ca un morfem cramatical. Lirnba iritlo-curopcanS. comunl uu in,,ga.., trp"p ,,2i" 1i ,,in I,irrrprrl zilci", v,'rxrr,rp ,,,,,,,,1,-
avea articol, efs-a creab in mod irrdcpcrrderri irr ficcare lirnbii, tea", _ijvap ,,irr vis" ; lil,. tltr.ltrtr ,,ltclltn" rrl,r," llllljllf itrrt,irrr rtil-
la date diferite, dar pe baze sirnilulc: ar[ico]ul hotlrit din- verbelor rnoqt,urr iLrr rl irr l irrr lr;r .r).r u n ii r.t1rr,z iir l,)i , forrnii
tr-un demonstrativ, iar nehol,f iL rlirr rtttrtrcralul untt. (-a). caztralii a rrurrrclrri ryi aplrr.(,irr rrnri r'1,oci rrrrr'i l,lrzii. ( lclrr rrrrri
Categoria articolului apare tlc Lirrrpuriu in greaca veche: multe sirrL I'osl,c Iocrrl,ivc: skr,- rillr, gr.. ri.vrl, li l,. ttrt.te, lrrl:,.
ln poemele homerice 6,&,r1t isi rlrai pIs{,r'cazii valoarea de hunt[;.lat_. ltcri, gt.. Xi).3q, ir.l ., itt, rllu:, skr. lt.tltilL, itv. zlJo.
demonstrativ anaforic, dar in tc-xLcle Iil,erare ulterioare qi lrr Procedeul accsl,a ir fosl, l', l,sil, yi rlrrlrii sriP;rr.rrr.lr iirirbilor inio-
inscriplii el e folosil, ca art,iool. Sprc deosebire de greac{, europene. Astlel la{,ina 11 l,r.irrrulorlrrrrl, lrr irtlvcrbc forme de
latina nu qi-a fdurit arl,icol, clersi inoii din perioada arhaice insbrumental (planc, tr,alclc, cr:rte), <lc lrblal,iv (postremo,
u.rlu.s, -a are in unele texbc yaloaroa ncdcfinitri alui qu[d,am, perpetuo, paulo), de acuzaLiv (u:tcrt.r.trt, paulum,
facile),
iar ille , ipse tqi piertl sensrrl crnfrttir,r si sc loloscsc lrcntru in- de nominativ (aduersusl prorsusl protirtu.s) c|c.
dicarea gra,lui,,i rlc rlrrl,crttrirta.c. lri Lex[,cLr rlc tir sl'irryitrrl Grupindu-sc int,r-o olasij uJ)trrl,c, rrrlvcr.lrr,lrr lDi creeazd ul-
impcriului nrrnlrrr vlrloarr.a lol dernorrst,r'iLt,ivii e rrrrrll, slii- l,crirtl ttn sist,errr llroplirr rlrl rlcliviu,o (rrr srr f ixc spociali-
bitI qi in rrrrolc sit,rrir{,iiajung eohivalcnl,c or] arli0olrrllrol,ri- zrrt,rr, clrrrr grisirrr in lrrl,irri pr - (i)ter (turpilrr, ktrti,ter, graui,
1(lf. It. S w o c 1,, 'l'h,e Ilistor'g of Lottgu,agc,l,ottclra, 19:10, p. 50 ltr),sr, irr lr,'r,i,,:rrlrr rl.zrrrr,rrrlr.r'i r,ii lirn[rii llrt,irrr,., ttt. -trtt:rll,e,
ryiA. S a u v a g c o l, Synt.u.zc etm,orphologi.dons lcs lortgurrs fi.nno-
ougricnncs, ,,Rovrro tlos Ct,udes indo-curoprlrlrrrtes", vol. I, 1938, t l,l. Ii r, n v r, rr i s I r, ( )t itittr::; tlr, ltt
pp. 281)- 29/r. f\trtnrrtion d,cs nonts cn indo-
2 l\'l . l] r 0l l, Essai de sdmantiquc, ed. Vl, I)rtris, 1924, p. 211. ['lrlts, I l.lil5, vo l. | , p. 1)5.
ar[,'\)lttit,n,

138 139
O evolu(,io nscrrriirrii l,o:u'rr lrr l'olrrrarca adverbelor a fost adverbul latin foras,,afarii" cr,eal, dc Ia fol,ma de acuzaLiv a
observatl gi ln lirrrbilc rrgt'o.f irricc. $i aici adverbele prirnare, subsLantjv r l.ui * trtr.,,u1i" (rl
rr lr lr: l, lr I I rr i
formate din l,crrr(r rrorrrirurlc rrrr tlcsirtenfa zero, provin rl in fi fu r is ).
Irt ittrlo-r,rrr.olrliutil conrunli Ir.c1rozi(,iilo lrrr lor,rrrirrt o clrrgii
perioada prcflexiorrlrlii, irrr rrrlvcr'bclc creaLe ln cllotrlr is- apitll,c; irr vrrrlirlr sirrl, lolosilo i1, 1,,rrr.(.ir,Ir,r,1rozi[,rorrrrlr.i ;rrl
torici sinb forrne oazrrirlc irlc srrlrsl,rrrrLivelor sau ale rnorlrn ilor vttt'lttt, irr l,irtr;r cc irr ;1r'r':rr':r lrorrr.r,ir.ir l;r, irrl,ilrrr',rrrr lrr,{,D{,-
verbale nepersonalcl. Asl,lcl lrr cstonianX tcin,o,,irsl,rzi" zif,ii sPrrciirlizlrl,rr, rlltr.loPi,,lr lor.irrr,jr lrrr l lrrrrlir. lrr'lrrl,lrrrr
e un veclli locativ, ItaugcLt,,rlu rlcpirr'[,e" p ablal,iv, riii:tr. ,,1'tttr- tltrrf . 1r..prrzi{'ii rr'ri Pi*rl,r'r,irzli rrr,r*rrrlr lrrl'r,r'lrrrr lr, (:;ttsrlttt,
te", ,,mult" e rrn fost ct-rrniLal,iv, iitr in f inczii t,rrttrolt'llttr ,,r'1. tltrlttt.'; 1tt'r l:t.s.rr1,r'r'llrl,ir.; rrrl irrll.() (,{)ritlr.rrr.(rr,,.lr: ,,r.i.rsr.s"lrl
ternativ" con,tine sufixul gcrtrnzial -l.k:k:. In Iirnlrill rr11r'o- ll,ont.tnut)t ttttltltrts (lrtttlluot r,l.r'.). Ijr.rrrr. ;rlr, rrrrl,orrorrriri
finice sufixul de ablat,iv -tu s-t\ Llanslot'trtitl, ln srr l'ix rlrr rlcri- pozifiilor ilr lirrrbil. y,1'1 11i r;r, r,irrlr,rir: irr lr,sibi.l iLaLca'lor 1tt,c_
Yare adYerbialS. ite a fi consLruiLc <.;rr rlorrir srrrr l,r,r,i ,.,,r,i ,.,. 'i
Dupii cum I)o brrrrir dlepbale remarcl 'l'itrr.li, atlvcllrclc Evolulia lirnbilor indo-cur.oIcn{)) (lil si ,,r';1 a altor limbi,
sinb vechi in lirnbir, in ce priveqte conlinutul lor, dar rroi suLr e caracterizat{ prin acccrrLrr:rr,c;r rrorrl,iirrri a scpardrii ad-
aspecl,ul separiirii lor ca o clas[^aparte. In evolu[ia ]ot sc verbelor dc prepLzi!.i i, plirr,,1'1,;rlr.,r.r,:rruunir'ulrriilc prepozi-
remarci roiul func{,iei sintactice. lrit,r-adevdr, clacd pornim
de lasensul lexical, functiade det,crrninare avcrbulrii ar Ii !tt st specializarcu lor. l'rrrrr.{i,,rrrl:,.
revenit adjccl,ivului. Dar se spccitrlizcazii ca adverbe in pli- .'C0njuncfiil0rr:ulcJ)r'{)sul)rur osirrl,rrrrlr,r,olrr;rl,iiirHrrlrr.rrrlglij-
mul rind Lernele nominale. anoi subsLanLivele cu rol de com- rlt,, se crceaziL si trlc irr I)l.itllul r,Por.ii irrlor.ir,r,. l,l lo rro lolrrrclzi
pe baza-lrt'ttttt.tnte'lor, rlirr',si lr rrll,or' lrrrr'l,r rlr: r'or.lrir.r'. l)cslrlc
plement circums[,an,Lial . Datbri Lri firrrlt,ir;i, o lorrnri cazrra]d
de acesb fel poate s5. devinl atr[utttlrrtii, sit se r'rpi de flcxiune,
procestrl folrniirii ryi slcr.irrliz;rlii l,r.rrr. r'rr v,r.lri lrr.rrlril,ril rrl
iar complernenl,ul se convclLcsl,c pc plarr nolfologit' in refcrilol la sirr l,lr xi .

'adverbz. l)esigur cX. se branslornrii ln advorbc qi urrelc adicc- _,Irt.oa1ti[tllrrl irrrr.sl,rr lll ri ir lrllurl,'1. nrrrrrr. rlc ilrl,rrrjttcl,ii.
l,ive, dar cele urai vechi in forrna lor subsl,artLival,ii3; rrlt'e- Elc sirrt lirnr'l,c vcr,lri irr lirrrlrrr rli lrlrrl, ;rlr,rrl,rrl,r' 1,r.,,'i,,r1,i,,
rior adjcciivele devin advcrbc dc tttotl , rlullir ce s-arr lixat deni. Irr lirrrlrilo rrrrri Irr[,irr cvolrlrrlc s,,.inlilrrr,rrr: lrr rrrrrrrilr.
procedee de forrnare Ia adverbcle tlc loc si rlc t,irnp. martl ryi jottcii rrlr t'ol irrrPorl,irnl, irr r.orrrunr(.1u,(,. lrr lirrrlril,,
Din adverbe au luat naEterc propozil;iilo. Originea lor lc- InO(lel'll{) ttlt: stt itll;r l;r 1i,'r'ilr,t i;r \,o(,illrullrr,rrlrri, rrvlrrrl rrrrri
centd e dovediti de specializarca lor cit dlcrncrtt,c gramat,icaler, ales ttrr lol l[rrcl,ir, .

prin golirea de sens lexical, qi dc I'rrrrct,iir lor sirttaclicir. Itrle _ Dit^t ucltt tlxplrrH. lirrlr rri.i "r' 1y11,11,1, lr.lrll. r..lr.lrrzrrr r:;i l,r..l,
slnt specifice limbilor cu o sinLaxli qvolrral,ii, iar rtlrrnirul tata lorrnarc lr Plir'(,ilor rlrr vor'lrilc lsl,c lr,zull,rrl,rrl rrlrsl,l.ircLi-
lor es{e in cont,inui. creqtere. ln mtrd frccvcnt, se trarrsfonn[ zdrii qi spceializrir,ii scnsului r,rrvirrlr,lor., :rl rlczvoll,iirii
in prepozi(,ii qi cuvinte flexibile; acest proces e inttlnil atlt func!,iilor_sintacIicc, J)r.(]ollrfr si irl rronsl,il,rririi cal,egoriiloi
in lirn-bi in,care formarea prepozif iilor esfe Ia inceptrl,, cil, gramaticale marcate prin jndici I'olrrrrrli. liile.renfie]ea lor
qi in limbi loarl,e ovolual,c (tr. chei', sart,f, pcndttnt, gorr]. lexicald este cea mai vecho; rlil'rrrcrr(,ir,r,r,a frrnobionald in-
iuiiltrend, cngl . rcgurding cLc.). Prcpozi!il ,, l'iit'i" pt'ovirtc tlitt gepg o datI cu fraza bitncrrrbri, irr,,rlilclcrrl,icrca'lor morfo-
logicI sc producc rnrrll, rrrri l,ilz,irr.
1 V rr I {, o r 'l'rr rt I r, 'l'lN: Sl,rrtr:tu,ru.l 'l'ntrlt'rtr'it's ,,I l,rtt .tt,ty',t, In toato Iirrrbilc, cvolrrLiir pr'i r,(,ilor. rlrr 1,1r1'lyi1,,' lio cilrilof,ori-
vr.rl. I, (.lcncru[,'l'tttd,cttr:ics, Ilclsinki, 1958, 1r. i4. zcaziilllirrclcfll,clcrrrlorrl,irrrrirrrrrrrrrirr'ulrrilorsi pl.irrrrtlirrcirca
' .1. I( rt r y [ 0 lv i c z, ])frir''rt'tiort lcri,ealr (l tllritttit)tt sllttltt rt(lttt', spttoializiilii lrlr I'rtrrcl,iorrlrlc; or,rlirrcir srrr.r:r'sirrrrii csl,r: aoe cu
,, llullt:l,irr rlc la $oci0l.C dc Lirrguist.icltttt tlc l'rtlis", vol. X\XVll, de la prir(,i rIc vorlrir,c (ill ulr rlorr{,irrrr[, scrrrirrr[,irt rrrlri concrct
11)i|6, fits0. 2, 1r. 90.
'3 l{. l} r' tr g lll a n n, ^'lbregd dc grun.ttt,tirr: rt)tttl)(tt't\(i IIt's Itttt!tIt's cIL.c pirr'{ i rlc vorbit,. crr rrrr .t.rrr{,irrr.rl, tlirr 00 ilr cc rnai absbract,
itulo-europkrtnr:s, P.aris, 7905, p. 172. nol,ionirl ryi irpoi lr:la!,iorral.

140 141
bvolul,ia corrIirrul,rrirri .sl. rlt'pcttionti cle evoiufia prti- Gramatica comparirl,ii a ajrrns de mrrlt la concluzia c5.
gresivd a gindilii, tlc l'rtt'tt,rrtt'trr clrltaciti!ii de a stabili cr-rrr- morfologia lirnhii bltzl ttra fottrLtr trrttrtPlirrllil q1 grcoaie' cu
ceptul dc-'objctrl,, ittsttsitltr, ltct,ittne. Dar acestc {;tltttrtrlrl,tr catogorii gratnal,it:irltt tttrtt'tritl,tr rrrrrll'iJrlrr, rrtt trtttll,tt rnrtrfctrto
ntis-ar fi crisbalizitt, irr prir'{i rlc vorbirc dcose}riLc, tlitcit tttt sirrotrilrrr ryi rrlt,olo Irolistrtrtrtrtl,ilrr. Ar,r'sl, sisl,rrtn sIrrlits, rlosprtt
ai fi intervcniL noctrsit,ii(,ilr: sirrl,a<tt,icrc, cal'e olr irttptts, trvrtt citlr) lorrrrir,[,iilrr rlrsl rtl rltr rrrttrrlrlirrttl,rr rlitt vcrlir:li r1i grrrtrr:tt
telor func{,ii speciirl izirLc. Srrb aspeoLul confirtrrt,rr lrr i cx isl ;r Irolrrrir':j rrrr rlrrrr o itn;t1,gtttt, ttttrolttPlrrl,ii , rt tt rlovlrlil, Irrl,irr
diferen!e Clare"inlre siLrra(,iir rrlgSl,or claStr lrlxitrg-gt'rttrt;rl,ir:rtlrr sl,lrlril. l'll sc tllz;t;.1t'tr11;r itr Lrt:tl'rl lirrrlrill itttlo t,ttrolrottt',
tn limbile evoluate si irr rrtllo ilapoiato, ilt trtt'rt (r(r ttrrrtilcsl,irrl l,r'trlirrIrr rlr' l()t'nrilt't' it ttttttl lttttl't'ttt Itttttl.,
numdrul pdr{ilor de vorbiro si spct'ializlrt'cit Iol l'rrtrr'Iiorrr.r l;i.
'l'l\'(:sl(l 'I'crrrlirrl,lr sIl'rl srrrrPlrlilittrr csll rrtt tlt'rtrlr'l)ll'r! (!virlrlrrl,ii 1n
Gradul de dilereri !icrc I'orrnalti a 1ri r'l,ilot' tlc vttt'lr it't' str corrjtt{itrrr. l)c|:isittrl l;tzlt rrrrlrlr'l,ivir;tttttlrri, ilrrltt-rlttropean&
realizeazd in slrinsii tlependcn!i dc t,iprrlsllrrct,rrnrl rrl lirlrbii. gi-a creaL trrr riisl,rrrrr ycl'lrirl irr ir;u'r: licc:rrc l,rrrrii cra_ indep-eq-
Ele slnt cel mai pulin dilercntiaLe in lirrrbiJc izola.rrle ;i dentd, in serrsul ci"t rlc lir o tiitl;trrittit cxist,ltu mai multe posibi-
cel mai net deoschite in limbile llexionare. L)ar irr loal,o Li- litd!,i de formarc a unoi Lcrrtc ciu'ttr'l,r'r'isl,icc unei anumite cate-
purile de limbi se manifestii [endiri!a continuir a separdrii gorii; nici urta dirr lotrtrr tttt l)r'i'r.rrl)rttr.rr..rlxisLcnla'[
celeilalte
lor cu mijloace speclfice ficcirlci limbi. sau nu se ltul,ca I'cuottslil'rri 1'r' lr;tz:t ,'i. rr ltctlitsLi perioadfl
Gradul diferenl;ierii lorrnalc rttr afocteazit treapta de sepa- existS. teme aspcct,ttitlc, lrrrt,lltlr'. il{ ll\'(' rri tnt'rlii, rlxistil for-
rare a conl,inutuiui. AcesL lapl, c dovedit ';i prin isto-ria ma{,i.i tcrnat,ictt 1i itl,tltttlrl,ilr', rl('}itlrlrr{r' 1rt'ttttttt'tr si trtltrllndare-
limbilor in- care sbructura tlrarlidL ioalil s inLcticir s-a l,ransfor- Ca qi irr vcrlicli ryi itt gt'r'ltr,ir ltrttttlt tlit, rlr' lrt o ttittl.'1111i llirllicinll
mat in structurii analiticl . l)ispali{,itr flexiunii gi roducerea se puLcatr I'rlt'ttta stt I'tl rlrr l'ot'tttl t lt'lrtt lr'-
unor categorii grarnaticalc al'(l (lit ul'nlaro o apropiere for- Sifrtplil'ictrr,rtir siSt,crrrttltti t',,r'ltrrl tttrlo (,rtt'{rl){'ltn lr tr llitrtrL
mald intre pdrlile de vorbirtl t.ru t.rtlrtl,ittttl, rro!iortal , dar ele in rnai tttult,r: rliIrtrr[,ii: lttt l,rltl tt'tlttrt,'tttrtll(. rlrrr loIrrrit(,iilo
rdmin distincl,e conceyrl,ual si lrrrroI iorrirl. suplcbivc; lt lost, rrlitrrirrlrl, I ilrrrl llrrltr:;tl;tli'trritl rr', I ilrrl rlrrli
cai t,errrrrl,ic r';t1rr ii irt l,r, rtl 1rr't'rttril,lr r, \'l'llltll'lrtltt lttrllltttrlltrl'ir,
Clar irr cprrr:lr islot'iclt rl,,r'rrrcrri ,'l ttr'1rt',rtltltrl 1v'1,,r'rrl Ir'ttrcilrttl
Am urmdlit lrlril aculrr r,v,,l tr I iit r'rr Ltlgtiriilor morlologice. in crlrr,iirg;lrrrr il .lrlrlil'lr t'r'r'lr"lrr ll()1, rllt ivttl'r', ' tt Iloxittltc l'tt
,Din descriere a iezultat ci, tl,' I'iccitlt r[;rLri, Llalrsforrnarea urrei grr Ii.tl,ir.
categorii lexicale in categolic rrrorl'ologicii rlsl,o inso!ib5 de o ln lirrrllilrl irrtlo r,ut'o1,,'ttc t r', lti ritr r'otttt ltlrrt,' Pt'oPrirt zitt
orEa-nizare a materialului. ln l'clul ucosl,a se consLituie trep- O iil sIlrsUl Iir r;r,r'orrll{,il,rriI ttrr liit;lIttt 1,r'lrltztt tttttli
Cttrlirrgltr'c,
tai microsistemele crtnoscutc slll) lttrlltclo dc paradigrne. Cate- rriditjili, ia1 rlivrrr.sr,l|} l,crlr, rlolrirtrlrrsr: 1r,11;i l rrri st'tttttrtl,itrtt
goriile gramaticale mai vcchi (gr:rrrrl, numerul' aspectul) si fornale. ln lalirrii sist,r'rrrrrl vr,r.lrirl I'r.:r rrrrri rigirl rlctriI lrr
iu forme de exprimarc ln rntri lllttrc IIII"ISuTI dependente de greacd. Construitir ptl ctlltr rlrtttit {'lrttrr lrtrrtlittrrclrt,&lc aspec-
sensul lexical al temelor; ar:clca rnai noi (cazul, timpul) iqi ]Cuale qi perl'ocl,rrrrr - ('()lr.illHirltrr latind-se. ca-
- irifecturrr
creeazd forme in funotic dc rtoilc trltrsificriri. ln l'azele nai racterizeazil prin intrt-rducel'oil trtttti sisl,cttr temporal. sime-
vechi ale lirnbii, sislcrrr11l rrroll'ol9gitr, 1rq1 r'itl ,'goriittrlrirtttttltr- tric qi clar. I)ar verbrrl llt,irr tttiti pr'i slrlrrzri rtrmdqile ale
rOaSe Ei lOrlrc clc cxprirrrur,e vAriit[,c, ttri\ l'oiu'l,tr rrottt'lit'ltl . stadiulrriarhaic,careavoiulsrir iil r'lirrrirrrrlc irr I,ol, crrlsll istO-
Imbogd!ir.ett corrt,irruii a vocabul.ar,ulrri, irrrrrrrlliIcir IirPoIl,rr. riei salo. Ast,fcl atl.it:trl,ivrrl Vtrt'lr;tl itr '1rr ' irri{,irrl l,rrtrrli ilt-
rilOr sintacl,icc irnprr.rr urcirlologiCi cl sisl,t'trrirl,izlrl c lrrit i l:rl i,' depcrttlcrrt,ii (t'l'. l,irtt f i.it'lru ), r: I t'rrPl,itl, rrlr|oPilr.l, tlo t'ottttl
pei'foclrrlui;l'it['i'i tlrr rrrrtll'iPlrrlrr I'oIlrrir(iilrlc lrcr'l'rlr'l'tlui (u;4ul
nal5., ceca ce sc rnanilcsl[ prin conliltttlr t,orrdirr!i u sirrrplili-
cdrii forrnclor. Accsb fapt poal,o l'i ilrrsl|rrl, Irirr istot'tit I l\{ e i I Ir l, ,[. Vl rl rl r yo s, 'l'rait,'. da gro.nl)tlolrc cottl
sistemului rnorlologitt indo-europtlurt. parce des Ia.n.gucs cl.asii.tlllts,ltaris, 1.1.)i):t, 1t. 77i} .

r42 143
egi, linquof liqu,i, diri, amof antaui), se
t:ttttttf cu:i.rr,i,, dicof de marcare a ftrnc[,iilol gramaticale dovine alterqanla.con.
rdspindeEte pcrfccl,rrl sigrrrirl,i<; ryi, mai aleS, perfectul in -2. sonantic[ [i vocalici, iar formele de t,iprrl ferol tuli dsvin
Pierd treptat tcrcn ccurjrrgrlr'ilc a III-a si a II-a, carc con[i- noyrrodurrl,ivc; irr crrlsttl isl,olici linrllilor irt<lo-ttrtroponb, olq-
neau multe velbc nclcy4ulirl,c sau delective,'qi ciry[igri l,rlr.olr l,igri t,rrrorr rrrot'l'curclc ttIixttltr, ittl fttt'rlt(r.lc t:tt ttll,orttt\rrl,11 so
conjugarea I, fornrahi llr cca rrrai mare parte dill vclbc rlc- piirill'citzi'i ln ttturriil't'crltts ltt rtttviltl,o rlirr lirrrrlrrl ;rl'irrtliprrl.
nominative regulate, si r:orrjrrgarca a IV-a, orglrnizrrl,ii rlrrpri lrr lirrrlrrr ctrlllrrzii (ilrt)1, rlitt vct'lttrlrr lrtri tttt [onl, ilrlotlttit,o trtt
rnodelul ei. f<llrrrc lr,llrtlttlt'. 1,, ,,,''st,l isloli,'i lilrrlrilor itttlo trttt'o;rtttltt
Tendinlra de reg-rrlarizaro a conjugirrii corrl,irrrri qi lrr rrorlct'nc rtt Irrl,ttl, ttPrrt't'tr sPot'tttlitt trt,i I'ot'tttri ttrrt'lrgttlttl,o
limbile romanice. In limba ronrCnii rijrrrin llorrii conjrrgiiri (trx. r'rrrrr. r.ott, lrtiirtt 'nl,. ltuttrt) ttlttt l'ttl'ttttt srllllrrl'ivrr
productive, a IV-a qi I-a, accasta dil rrlrnii I'iirrrl rrrai pro- (lr'. vtti.sf u.l.lntnl it'tr.i), r'rrt'(t l'{lpr'r!zirrl,ii trcr:irlrrrrl,rl. Nllrtttirul
ductiyl ln cpoca nrodcrnil. forrnttlor t'ttgttlttl,tr t:r'r'sl,tt ltt ttrotl trlrsolrrl, ryi nllativ ln tob
O evolu!ie similall se observ[ qi in dccJinurc. llormcle cursul isLorici.
flcxionare cele mai vec,hi pS.streazI alternarrta consonanticH DupI considera!,iile lcfot'i l,ottt'r ll rltrzvoltarea categoriilor
ln tefnd, rrimXqilri din perioada in care nrr ic cous[ituiserl rnorfologicc este ne0csal' ootun sr'i lrrrilrr In discutie transfor.
desirrenle (aqa-numita declipare heteroclitl de tip Iat. 1[. rnS.rile structr,rrii morfologir:rt lrt ttttt'tlttttlrlrr, modalitdlile 9i
fenrur G. ferninis, gr. N. In*p, G. {paloq, skr. N. yakyt, G.
direc!iile ei tle evolu(,irr.
yakneilt, hit. N: watarl G. wctenai); se constiluie ulterior mai S-a viizul, cii lirrgviql,ii rlr, lrr lrtrr'pttl,trl sccttlttlrri trecut
multo tipuri dc decliniri, irr frrrrctie de aspectul forrnal al lirnitau llroblcrna I)r()gt'(rHlrlrri lilrrlrii lrr t; Jrl'rrrtirrri l'olirri.l,gtpg
temei; categoriile gramaticale se cxprimau cu ajutorul al- la inegaiiLut,ea tralit,irl'ivii sirrIr'orrir:ii rt l,iIrrlilol'rlo lirrrbi
(izolari[, aglrrt,irritrrl,, l'lrrx iorrtrt'), lrrro(,il,rr rLr rrorrrirlorrt(,ii
ternan[ei si a] desincn.telor. Simplil'icarca decliniriis-a fi.cut
prin eliminarea formelor dc dual, reducerea numirului de a$UIJIa ctlnsccitrlr'lril'Pt'0tltt$tt tltr l,t'ttrrtrt't,tt tlrt ltl tttt l,ip ltr0r'-
declindri, sincretismul cazurilor. Ilr limba latind se unificd fologi,'lit lrllrrl. llll,rrriior', trct'r:ct,iit'iltr s tttt trottt:trtll'l'ttl' tlHlll)l'll
formele flexiunii consonanticc qi vocalice la declinarea a anaiizci crtrttpttt'ttl,ivo tt ttt,l'tttrl'trrii sittl,trl,ir:o ryi rrrrrrlil'ir:o tt
III-a, are loc o apropiere reciproctr intre llexiunea nominald linrbilor irrrltt-ctrt'opcttc t,ttt:lri ryi lttorlcrrro. lltrztr[,i lll]t'olll)(!
si pronominal5. Declindrile neproducLivc, a V-a qi IV-a, se exclrrsiv Ptr tttitl'trl:itt Lr 1rl'ivil'irtrt'o lrr l'lrrx irrtrctt tttttttitrttltl'
disloc5, substantivele rcspcclivc l,rccfurd lu declinlrile pu- lilrgvirsl,ii]arr ir.i rrrrs' lir rlisl,rrrrfri tll t:ll'lvtt tllr''r'ttii, lt1 r:otrrrlltzii
ternice, I-a qi a II.a. Se elirrrind Lrept,at; subsl,antivele cu dirc<;t, o1,itst,. Asl,l'rrl lrr rrrijloorrl srrr,olttltri rlorrrirrii.;rlirlr-
flexiune neregulatd. rea 0ir [,t'Arrsl'ttrtttttt'rir til,t'trcl,ttt'i i I'lrr.x ittttttt'tt o1i11l,11l,ir:lr lrr
Tendinla reducerii numirrului de paradigrne nominale structuni arurlil,icii rruu.r:lr(rirzii rlrrcrrrlr,rr{,rr rurrri lirrrlli. lrr
forrna cea rnai Pr,0{rrrrrr l,ii rrccrrnt,ii irlrlr: csl,c rrx prrHfi lrr lrrr:rii-
gi verbale se manifestd Ei ln alte fanrilii de limbi.
Sistemele morfologice se lntlrcsc conlinuu prin elimina- rile lui Schleiihcr. AcIivit,irt,t:rt tttrogl'tttttrtl,iciL.r avca sd
rea forma{,iilor neregulate. No(,iunca de element nelegulat schimbe perspectivele ccroohilii, iur lir lflrqi[ul. secolu]ui
e relativ{, variilrd lrr func{,ie de ccca cc rcprczinl,I norma Jespersen'aiunse la concluzii tlottl,l'itttr nt:tllora ale lui Schlei-
lntr-o ctapi drrtir a is{,orici limbii. Cccu rir irrt,t'-o anumil,ii Din "r,urictrrl slrr rlc vlrlr,t't', nlt'tttrlttr& analiticd a
"n"i'.
limbilor mo<lerno cste strIcriottt'ri, strlt l,ottl'tr ttsltotltcle, stru-c-
cpocl al)aro oa rrorrni'i, ln clrocile ulrrtll,oat'o sc t,t'trrrs-forrnr'i ,
prirr oprizil,irl crr rrot'rrra cxistent[, in lornte arrortrrrlc. ln frtzrr turj i sintcl,ice a lirrrbilor irlrrsi0r,; lolilrrrlr. rrrr rlrrv(}rril, nrai ab-
ceil rnai vochc a sis;bcnului morlologio irrdo-curttpcitrr, tlo- SLraCtc ryirnai sis[,ttrnrrt,irrrr, glrrrrrrrl,ir:rr lrr ttrrsttrttllltr rt rlrlvtlnit
minant,c crau lorrnele supletive. Ulterior, procetlcul prin<,ilrul m&i olirrii ryi rrrlti tts,rot'rltr irrvi(rrl,.
Avanta,jtrlo st,t'rttrl,ttrii lrrrirlit,ico tttr losl, tlvirltllr(,illtc r1-i llo
t Al. O r a u r, Eoolulia roijugarif tn ront.d,niita,,,Sl,utlii qi ccrcc- al!i lingviqt,i dc lrr slilriil'rrl.slrtroltrltti. I'rrrtrtrl,. Anl,[cl M.I]16ul
consideiia tiir l,rootrrcrl rlri ln sinIol,iun lu alrulitisnr oorospundo
tirri lirrgvisLico", vol. XIII, f asc. 2, pp. 153-160.
745
r44
10
necesite[,ii dc t:]ari l,l.rLo si l,rrrrrlin(,oi vot'bitorilor de a roaliza Pcrrtru A.Nlull,irrel, l,r'(rcclur rlc ltr s[r'rtr:l,uru girrl,cl,icll tt
inlelegelea'dint,rc r,i lrr r'[or,l,ur,i t'it, mai reduser. Ba a sim- lirrrlrii lirIiirrr lu r,cir lrrrrlil,ir:i rr lirrrlrilot' t'tlttitttir:o rctlcr:l,ri
plificab sisLr,rnrrl, 1'r.irr inlir lrrlirr.r,rr lormelor sinorrimc. rr,,r.- nrrrrcsilrrl,clr lr.or'11:rrriziilii lirrrlrii irr lorrrliIiilrr lrr r:rl't', Httlr
miIind o .xIf i11,r,,'tr Irecisii Hi .liIliciLI a celor. rlrui r.orrrl,li- Plrtsirrrrcrr rtrrrcnil,ir{,ilol rlrr r'()r}ruriclrt'r', lrrrrr'[,iilr'lirrrlrii lrrr
cate raporlru,i sirrlirt.l ir.e . tlcvlrtil, rrrrri nlrlr{'r'():riit\ lri tttiri r'otrrlrllrr'1.
Lingvi,ltii din sccolul rrus[,r.rr oar,L] a. rcluat, a.rrrgl,ii rrr'. l'rr lrtr'lT ltrt rlilrr:rtlir lr('r'jl1l,l ;,tolrllttlr lrr ltltrt'tttt'tt lltrltt r'l
blemd sint preoc'pa[,i ilr rrrrri r*icrr nriisrrrii rrc ir rr'irrr,irtirr l,rrl,ii rr f ui V.'l'rrrrli, ,\'trrtr'lttrrrl 'l't'tttlr'rr,'i,':: rtl'lttrrlirrrt;1t's. Att
avantajele si dczavantajolo rutrri Lill rlc sl,r.rrr.l,rrlrr srrrr rrl Lot'rtl lr ltrlrl, irr r,olrliitlt:trt(rr'l,r'rrrlrrr(,r'll rlc lvolrrItt'ttlc ttiltl.t'
celuilalt; atenlia l_or se indr.aPtli rnai rrrrrll, sIr'. rrri lrri.rrl.u IIIclot tnot'l'ologicl lrr lrtrrl,i lrlrlrr'Irnir(l rnlrt ttttrllot' lrrrrrili.i.
cauzelor carc duc la trarrslolniarea Liprr lrr i rrrirrfologic. BazaL l)0 llr) tttttl,ct'itrl lolrrlr'lro11;r1,, r'l tt ;ti'rrl, rt,ltct'sptlcLivii
Referiri la accirsLi"r problorn[ sc intiLrcst.r irr rurr.lt,c sludii mai largd, caro i-a ptrt rrrirl r;:r rrjtttr;1rr l;r corrrlttzii f undarnen-
ale lui A. Nleillct. Dirr e,le sc desprinde concluzia ctr. din tato.
punotul sdu de vetlere, trecerea la itructura analiticd sb da- Spro deosebire de rnulfi lirrgviryl,i,'l'rrrrli priveqte sintetis-
mul qi analitisnrul nu Irtrllriricir l,r'rrtlrttIr'r'rtt'tr i;i iau reciproc
lore;te unor factori complecsi,,,xtralingvistici gi lingvis- locul in evolu[,ia ]itrr.lrilor'lllriorrttt'c, r'r lri r';t l,trnrlinte care
tici. Intr-unul din studiil-e salc, lingvistuti francez'rorr*id"r"
cd trebuie sd vedem in accasll't.arilforrnare in primul rind coexisti irr yrorrttattcrr(,ri, irr lilrrlri irlrrrr'l irrirrr,l l,trl,ttt'ol tipuli-
o problemd de mentalitate, inlrrrclt prin disparilia flexiunii lor struct,trt'alc. Sirrl, I'crrrlirrtr' (,1)rti'ir', ('rr ( itttzrt rlilclil,c si a
nominale se creeazd in limbilo rnodclrre posibilitatea pre- ct\ror lrontlcr'o rio st'lrilrrltii itt ltrt'sttI islolili lirrrlrri. l)rrpri
zentirii no!iunii'in sine, in afara oricillci dctermindri. El plrcrea
-de lrri V.'l'rttrli l,rrrrrlirrltr s;rt'r'ttrrrrlil'it;ltt trsl,c ittrlrttsl\
'irrll rrrlt't'irt',
sus{,inea cd.in linrbile indo-errrot)olro vr:chi, cu flexiune bo- ccrirr{r,lc oonllrrricllii. rttrttlizit trlrrl'ii rrii r':t
ga1,d, nonrinaLivrrl lu el'a o l'orrrui arrl,,rrorrri,r,i un t.az lntre OonsIr'1 irr gl'iutral,it ltlizrttlit ttttot itttlrtrrrili lcxicltlc ;rlritt'trl,rr
celelalte. cazuri, iar cuvirrl,ul avcrl rrrr cor.i\r:Lcr. concret, pur- 4i1 vlglrcsit,if i sPorilt' tlc t'otrrttttit itlt', irr t otrtliIiilc cltlilii
tlnd obligatoriu malca gerrrrlrr i, rrurrrilrrlrri qi cazului. Dar sist,cttnrlui grlrrrrrtl,icttl, srttt rlin <lol'irrIir lx1,l'irrril'ii rrrtti ltltts-
la aceasta s-a rdspurrs cI, pc rlrr o pirr.l,c,pi in lirnbilc arlali, ticc ;i rrrai 1rt'r'r'istt, irr cottrliliill irr ltttl sisl,t:tttrrl cxisl,rrrrl,
tice, in cadrul vorbirii, cuvin l,rrlc silr L intol,deauna deler- 1r0atc lrlorItr('r'r'r,lrlrrzii slrtt lrtt itt'(' rrri.jlotr, r'srrl'ilirllrl, tlc tlx-
rlinalg (cu alticol, prel'ozil.io rrlr'.) ;i, 1rc de alth parte, cd plesivi'. lrrl,irir',':r Irrrrtlirr{r'i r\l)r'{r itttirlil,isrrr srr tttltltilcsli
qi in limbile vcchi rrominirtivrrl av0l, iirLrc alte func!,ii, gi prirr t:r'O;l,trlolt tttttttrit'trltri rlrt (rttvin{t'ltttxililtt'rr, Pl'ilt .i trl,l'otltt-
pe aceea de a denruni notirrnca?. cerea urrci Lopitti fixr:, 1rl'irr srtrrplilillrlllr :ttlot'rlttlrri o rllrl,li
Tot Nteillet a suslinut cit lrr srrbstantiv formele analitice cu reduccrca tttlot' citl,r'gol'ii gllrttrlrlir';rlrr. 'l'rrtrrlirr(ir slrltl sirt-
s-au oreat in condiLiilo in t;irru rlcsilcnlele polisemantice teti.sm are cu lot,ul lrlt,rr ('itlrz('. l'lit sc rlltl,otrrsl'tr cltritt:t,crului
nu mai pul,earr satisface singrrrc cerin{ele conrirnicdrii: Slnt liniar al vorbirii, liirrrl irr pt'itttttl I'irrrl o t,otrtlirr!L foneticti
qi cazuli in carc (ca lir gradelt'rlt'cornpitra(,io alc adjectivelor ;il;;";i in "i aoitca rirrtl t,rrrrrlirrl,ii s.rrtitrrLicir. lri condiliile
unei Lopici fixe, cuvinLelc trtttttlrttstr pol, ;t'i so transforme in
sau Ia fornrelrl vurbalrt corrrprrsc) corrsl,rrrc(,iilt, irrrrilil,icc tlrr
apirrrt, d in rrc.ttsit,al,cir rrnoi lot'rnrr liri mlr i Ilitst,irro 1i nrai dcrivate, prcpozitiilc si post'1tozi(,iilt: sc rrglrrl,ineazl trans-
fornriurltt-sc irr itl'ixtt, ltrottttrtttrltt lttrt'sottltlc srl itt,arycazii la
exprosivc, iur'[r'ttrrvolr(a folosiri i a gralnal,itralizirl, asrrrrrrrnca t,r'rrxr vellruli si tlrlvirr dttsittcttLc ttl,tr.
irnbini'ili, irrt,rotlucintlrr-lc in sistcnr:1. l)rrrrlorrrirritcir, irr l'ictritt'c cl,rtlrii isLr-rlicI, it untlia $itu a cc-
lcilall,c Iunrlirrl,c csl,c corrrl i{,iorritLii de numeroqi facl,ori.
t ltssai. tk: s(.ttLarr.liclu.e , 1t1t. 12-24. Avarrlajclo licr'trt'r-ri t,ip sl,rrrcLul'al nu pot fi apreciate in ab-
_ . :4.M c I l,.l e L, vol. ,,t,inguist,iquo
Lr: caractire concretd,u nrct, irr
historirlue_ct,. lingrris{,iqrre gdn6rale", vol. II, I,aris, 11):16, 1rii.9--i3. I tl l,'u,rrt:(iorLul
3 L' tvo lution d,es l/ ies oI Lun.guage, p. 138.
fornts granrntaticales, ib idcttr, vol. I, 1rp.'l3F-, 136.

146 747
l0*
stract; stadiul stnrol,rrrii rrrorfologice a unei anumite limbi, tice qi analil,ice irr r:xprimarea ar;elei:rrsi categorii verbale:
lntr-o etapl dalr'i u isl,orici sirlc, yroatc fi judecat numai in inl,r-o firzii lrlltaici :r lirnbii lrrl,irrc l;r conjrrgririlc I ryi :r TI-a vi-
compara!i0 crr rrlalllr prcccrlrrrrl,ii tlirr istoria acelciaryi lirnbi. il,rrlrrl s it cxln'itttltl, lrtt'iIt':rsl,ir,, rtr ir.i trlol'rrl vcl'lrrrlui*ltlu,u -l
In felul acesta se dovurlc;t,c r:ii prrncl,cle de vederc cxt,r't:rrr isl,c ltlt.tt.- ,,it I'i"; lrlilr ;rglrrl,irr:rlr,;r lrri lrr l,r,rnir vcrlr;rlrj, sc
qi exclusiviste sint glcryit,c. I)ur:ri sinLctisnrul (rlrrp,i rrrrii) ct'rrlrtzii lolrrrr'lrr rlr' l,ilrrrI trttt,rlt,r, rtttttrr,lt,t. lrr Ir'r'iorrrlrr l,irzir' rr
sau analitisrnul (dupir rll,ii) lrlczirrLl rrumai incorrvcnir,rrlc lirrrlrii lttl,ttrt clr: r;irrl, rlttlrr;l,tlrrrlr.rlr,Iotrrrlr(,ti trrrrrltl,icc lrr
nu este de inleles de ec o lirrrlli irr tlezvolLarc [,r'occ r.lr' lrr rrrr Ittt.l,r'rt tt:rtt ttttlll'lr, lrtrrl,rll t{)nrrurill rll ilIuri rlur n:ttllt't't', Ic
tip de structurd la celilalL. f)rrpii curn s-i\ irril,irl,, r:clc rlorr:i itct'tttil,tr llrlr', ttot lolrrr,' :;t11li'l tr'r,: tl. tttrtl('r'!t, Ir. tlttttt.lt't'tti.
tendin.te coexistente au oauzo difcrit,r:, 11111'1r r1r'[,ioncrrzij irr ftt its,,r,,,,,,,rrr lrrzuri lrrr lrrl'vrrilr vor'lrr,irc rlc tvolu(,ic ltr
permanen!d. Se poate spurlc cir oorrsl,l'rrr:Iiilc rrrrirlil,i,'rr sc 0crttr, itt [,ittt;r r,rr ltl(,tt cotritrllr':r ( ir t'r'Ir'1,;ttlir lt'orttltlr:ttlui rtu
transfounl cll vrcmea in forrne sirrLetioe slrrr t:l'i rrIc lcrrlczirrLi insearnnii qi irlcrrl,il,rrl,c rr corrIirrrrl,rrlrrr 1i cir l'iecare forme
o fazi in dezvoll,area forrnelor sintetice , dar rrr-r cI lonrrolc trebuie aprecialii irr carll rr I sislcrrrrr lu i rlirr care face parte;
sintetice se [ransforml in analitice; ele sint in]ocuite de funcliile nefiind acclcirryi, nu sc lrorrl,r' r.'orbi despre evolulie
forme analitice, care se creeazJ. lncleu pc baza lcxicului si in cerc2.
care pot cleveni' predominante uLurrr:i r-,incl structura sirrt6- Ctr al,it rnai ptr{,irr st: lrorrlc vor'lri rlrsplrr cvolrr[,iu lrt cerc
ticd existenti se dovedeqte insulioierrti pcntru redarea [u- a st,r'uclurii jrr itrrsrunlrlu: rll l;r lrrr;rlillirrrrrl corrclr'1, lit sLrttc-
turor nuanlelor sau prea conrplical,ir ;i grcoaie. Aparilia 1,ura sintt'l,it,i li tlt, lir ircrrslir lrr irrr;rlrlisrrrul rrlrsllrrll, irl lilrr-
formelor analitice, rdspunzirid urrol rrccesitir!i ale comuni- bilor rnotlcl'n{r nu sc 1n'orlrrlr'o ct'oltr{,il irr (:('r'r', (:i ln spi-
ctrrii, aduce limbii avantaje lrrin in{,rodrrcol'ca de tlonst,r'ut.r- I'tt.lii, rt I'orrtri'i it rrcgiil ii rrcgir(ili. Sirrl,r'lisrrrrrl rrr rrrrrrlrlisrrrrrl
tiy;1, rrtri rloi lroli irrl,r'c ( iu'(, irll,r'r'rrr';rz:i rrvolrr(i;r lirrrlrri, ilrr'
lii rnai pulin nuureroaso, cu oalacl,er ruai ruol,ivtrt, dcoi rnai subst,i{,rrilcir urror' Iolrrrc rlc r';rl,r'r lrll,r'lr', r'rrrrzrrl,ir rll lr.r'rrr{.r:lt
uqor dc memoral. F5.rI a rte ralia lu punc[ul'dc vederc ex-
tremist al lui Jespersen, nu prrl,orn f ido iroord rrici crr llirre- oornurrit:it'ii, sr:1rt'orltrlr irr srlrrsr'r l l)r'()l{t'csulrri lirrrlrrr.
rea lui R.A.13udagov1) care srrst,ine cI evcilu{,iir sl)roallalil,isrn llvoltr (,iir st lrrll rrt i i rrr.ot'lololjicrr it l irrrlri lol s(' r:{,r l iz,crz;i irr
nu reprezint,I prin ea insiisi url l)r()gles, in[,rucil, ea I]u tc- lihnrrli l'orrt'l,r'irrr,g;rlr'. Irr rlr,r'rrls rlrr r'llrrvrr lrrikrrrii lirrrlrrr irr
flectd modificlri in con[,inutrrl lirnbii, it ceeu cc ex])riIIIii, do-crrrtilrcltrrij rt l,r't'r'rrl, rlr lrr l'itzrr rtrrroll'ii (r'ccorrsl,ilrrilrilr'i
ci numai in t,ehnica rnijloacolor dc f orntrrlarc a urrci idei, lrtirr rrrot,orlir lclorrsl,r'rrr'(ici irrl,clrrr), lrrin irglrrl,irrlur', lrr lrrzir
in rnodul cu,nl se exprinr[. l,irnba ttu csl,e nu[Iai con!irrut, Ilc-riorritt'iisirrl,cl,irir,(rr'oilrl,insl'orlrrrrlrrcr'lcrrrlirrrrrrrr,r'oirscsi
cortrplir:at,c irr it.i rrnrrltlr'zrnt'rtrlrr';ilii irrrlo-r:rrt'opcrrci; irr r:ulr;rrl
ea are forne de exprimare a con!,irtrrtului orgarrizate intr-un
anumit grad, iar progre^sul ei sc vitdeste si in pcrfec!ionarea istoliei lirubilol irrtl,r crrloutrrc. sirrl,rrl,isrrrrrl ti srrlrsl,it,rril, irr
acestui sistem formal . In at'elu;i tirnp se poate admite qi cI gradcdifcritrrrli't,orrsllrrr'{iirrrrirlil,ilr',,';rlrrocrrlrir lor,rrllrlcporr-
transformarea tiprrlrri analitic t:orrcrct, legat ncmijlocit de derent in struol,ura trrror lirrrbi irrdo-clu'oJ)(ilro rnodcrue. Intr-o
imbinlrile lexicale din care dcrivir, in stI'uctrrrl agltrl,inan[d perioadir de relaLiv aoccasi inLintlclc, o scrie de limbi qi-au
qi flexionarr-t a irtscrrrrtttt, lu faza respectivii, ur l)I'o!{r'r's J)r'n- modificat sl,ructura morlologicri irr prolror{,ii mult mai re-
,duse. Est,c cazul lirnbilor aglrrl,irrirrr{,c rrgro-f inice qi turco-
tru limbir, <riici a irrclrcgtrt sisLcrtrul, a irrt,rorlrls itr trz ltl'ixttltr t,i{,arc. Slahj.l it,rrt,ca morfolotirli lr accsl,or lilrrbi sc explicd
si slrtrtrializat0 - si, itr lltzttl lirrrlrilor'
- morfcnlr) aabst,t'itc[,tr
flexionurc, lo.alizaL trcuttonrie dc rrrat,ct'ial lrt'irr lrrtttrittit t ll. Nl ii I I rr l' rtil,lrl, rlc (). ,l rr s l) c r s r'. tt, I'ntgn:ss in Lunguugc,
mai multdl'valori irr i:onfirrutul urrui sirrgrrl Ittotl'cttt. [.,ortrlrrr Ne lv Yolli 1lt1]4, 1r. tl5; cl'. ;i V. 'l' a u I i, 'I'rend of
Asa cunr s-il rcnlitr(iilL trtlcsca in ourstrl istolirri lirrgvist,ir'ii, Sl,rt.t,r:lttra.L (:lL(ni:c t'I l,u.ttlitr,rti4ts, ,,()r'lris", vol. XlI, fasc. 1, p. 6.
lir unelc cuzuri sc obscn'I o altel'I)aro dc t:rtttst,r'ttlliisilrlr'- , (lI. (i. S. li rr lr lr r:, ( )5 ont,v,u.pilluur lJxeucHtnoo cmqpoeo
,;d.1t.e0lt,du. n.l)u. tt. tl (.v..ilt.nluttcct;oi'.(,
lttt..touutr( cm.poJt Jlau,fia, ,r13onpocrt
t Iloe0ttt,ur: t tL,illt;tl () JL,] .t,.tt,
nobrr(oarritnrrrr", rrr. 1, J95il, 11. 87.

149
148
rnai ales prin faobori sl,rttr:t,ttt'uli, dint,t'e care mai importan{,i manciuro-tunsuse ln ttt'ma contacbului cu limbl chinezdr-
sint doi: lipsa iurpi.r(,irii pe clasc a strbstari{,ivelor fi topica Si transforrrriiiilc sbt'tttrlttrii lilnbii irtrlo-trttroPcne l,rclll.ric sii
fix5. de terrn iuant - dct,clrrrirra[1. ii losL rrt.cclr,r,irl,o tlc cxl,irrrlclctr ci prr irrl,irrsc l,cril,oriirlrr lirrrlri'i
In acestc limbi cxisLri o silgulii dcttliltare, iar ri"r<lircirr,it, st,r'irinii ryi rlrt irrl'lrtottl'r'lc sttlrsl,t'lllrrlrri. 'l'ol'rtrlrrl,ii rr vizilrili
lipsitn de irrdicatori tlc olasii, rllvitttl la nomirl:rtiv trtrltlt'ttl irrogillil,lit,oir Iil,rrrrrlrri rrVolrr(i{.i irr lirrrlrilr'lil,r'trrt'l| I'rr['rr rl{'
oiganizator al tleclinlrii, curo al'o o sLl'u(1Lurl axiiilir rrlrrrr'i .
r,gltt r:ltt,rr lll tttt :i1t'itlt't,. Nlt'tttlt ltlt ili;i 1r;11 lttl,rltlt'ittttltt t tttt
hiasemettea condiLii nu sc (11'ceilzl ('{rllze ittlclttt: irltt l,t'ittrs' sttl'vttl,ttttt'tt. Slrccirrlill,ii irr lirrrlrrlr' ;tttt''t ltttlit'tttr ;ttt t't'l.t';tl'
formirii: morlcrlclc rltnin clal tltllirrrit,aIc, iitr itrtttortiit t'tt- t.upitlir l,r,ttrrslirr.rrrrtlr, rr irr.rlrl,or. lrrrrl,i, r.itr.{, rlrr,.r, rrrrrrolr lrr
calicI opreql,c orcarea de variqnLe alrl af ixr:lor. 'l'ol,rtrlrtl,ri, Ilcrcctlll()tI{l,tlt ttit lr:g1tr I rt t' i lol' ;1r' t t l' I lr'.
t

datoriti-bopicii regresive, s-au dezvoltttt, tttttl[, r:ottsl,r'rrr:(iilrr Am discrrtrtL irir,i rllrr ptc o rilt it' rlc l:rr'lot i t ltlt: 1rol, I'i oorr-
participiale, s-iIu creal, pu{,ine })ropozi{,ii sctrrrrttlllro,, lrris- sidera'!i toL a[iLca t:orrtl il ii rt lr' tttorlil il,irIr i sl,r'rrol,urii morfo-
irindu-se dc socolc aoceaqi sl,rucLr-rrI a lrazci. rI)ezvolLarea logice. Cauza principalir ir l,l':tttrrlot'ttril'ii ei progresive' se
strucl,urii aglrrLinanLe s-a- realizat prin creqterca nurnilrului af]d in creqterea nccesil,r"r{,ilrtt' tlt' t ottttttrit'ilt'o o datd cu dez-
'de postpozi!,ii, rezcrva principall a afixelor oazuale, qi-prin voltarea. civiliza(,ici2- Nttltriti ( irrirrrl s('irrtril tlrr trcest factor
crearea a nurneroase construot,ii analiLice Yerbalc pe baza putern stl ne expli,rr'irrt rlc trtt t'\'olrrl,iir 1,r'.1i.r'sivii ir sistemului
parbicip ii lor. rlor[ologic 1l rrrr6r, lirrrlli lrllirl,r, irr rrlrr',rr irrr:rl,ir, ;r,'llgitrsi tlolt-
- O evblulie specificd au qi lirubilc izokittt,c, care iqi perfcc- ditii gecigrafit'o f i traritcl'ct'iztrlr' Ir'irr rt.r'lr':trri llrls:il'rrli. sl'r'ttc-
siruciura existenLl fiirir a-i rnotljfica tipul furrda- -turalJ se-r.aliztrrrzli irr gr.rrrlrr rlilr,r.ilr,. ,\r'r,sl. lirlrl, r' rlovCrlil
lioneazd de inc!]alitirl,cir irt rltrzvollill'(' il tlll{rl lrtrrl,r ir' r'll(lt'lll llrlrrilit'i
inental. Structura amorld a lirnbilol rlin strd-cstul Asiei,
tle mii de ani. iltdo-etrlolrt)ttc, ltirltti!,o srrtttil ilc r;.rr.
-structuriieste chincza, se tnctr.!irrc
al c5.ror prototip
AceastS. amorfl nu sc [,rage diltlcL tlirl tipul izolant ' A rcztrll,irt, tlitt t,ttltt o\l)ltlil irr ilrr'lil llrIilol (ril) slll'('
primar, ci reprezintd o forrnS. ttvolualir lr arltllilisnrtlltti, cu dcoscl,ir',' tlr' \o, ttlrttlttt', ,'rr,ltt(tlr Ilrrl'lt"rt\':r il ltl'll,l'1';1'l
r.umetoate cuvinte auxiliarc absLt'aclc, in tlale iorma(,iile rlg ItlttrillSlirlt' r'lrt i:rlt', tltl('r)t l ctt itriltt'r'll' ( ()ll-
af.e fOl'IIt(t
cxLrem dc rar'. truro. Itt lt,'rrsl, strr:lrtt ltl lirrrlrii, r,r'illlirll llrrrl'il'irl'i'u rlc
"Rezultl deapar
aglubilrart[c
iici ci un faotor irnpot'LarrL c:rrc cotrdi[,iorteazd Alrrcr,ir'l'rl ltt r'sl,r' ti''trtttllr,:rl ii. rllrli'll lrlrll,il'l ilr' llll l'r'
ritmul modific{rilor in sisferttul nrol'l'r.rlogio esLe tlol sLruc- flir:l,ir lritL'r,ir '1;rlr'r ir 1rr.r.r,sr'l,r'l-ri 1rrl, r'lrirr. rti lrrir:lttt{l:l
tural. Aldturi de el act,ioneazri lacLorrrl geJgrrttic. Sc verifici esen!u lottotltt,'ttttlrri Nlollologilt csl'rr lrlr';il'ttil'ri (litt r:ll'tl'lt
- Leza c[limbile situabe'in ariilc cenlralc ale globului au evo-
luat rnai repede, in l,imp ce acclea situaLe in ariile laterale microsistcrtrc 1i iLlcsl,t'il lrll sc tlrorlililli itt ltcccltlii rlit'rrr'-
(limbi austialienc, lirnbile paleo-asiaLice) ou strtrcl,urii pri- !ie;i in acclali lit'rrr. S-lr lrt'iil,ltl,, rlc t'xtrtttlrltt, t'ii i'l
iisitrteti.l; ca qi limbile din alijlc izolante (basca, lirnbile tirop'"u limba llrrlgit|ir a sirrrlrlil'iIirl' trttrll' sisl,crrrul caztlal
oaucaziene) arl pirstrat, slructtrri oonlplical,c, arhaice. Se rnai (fa!ri de slava corllt.lrrt-l cill'(l ilv(ril 7,'irzrlri Ia singular,
adaugii qi inllucn!a lactorului istoric' nrigri.r.[,iile s.i , lcgat dc d la plural ;i 1r' l. dtrlrl - Srrlplal'it it,r'tt 2 I'.t'trttr cazuale la.sin-
ele, c"ont,aol,ul irrt,r'c lirribi. stt prcsrrpun0 cit li]1rbilc izolftrrLe gular: qi un' la lrlrr.lrl), tllt. rl ltiisl,r'irl, itt trti\t'tr 1rit.l,c sistem'l
din srrcl-esLul Asici qi-arr sirripiificaL sisLcrutrl (aglul,inturt Volbal slav. lirnlrir r,rrsi c ( ()lts(,tvltloltt't' itt r,rl Pt'ivtlll,c f ltl-
sau flexionar') din carrzir 0t"r s-arr tlczr.ulLal p0 rrrr t,eritoriu
cu numeroasc llrig|al,ii. Nlui cviderrl,S. tl Lrltrrslol'lllal'ct\ sLruc- r V. 'l'lr rr I i, 'l'rtntl. ol ,\'lrtrr'ltr.rrrl (|
i:r,I l,a.tt.1it.t'rt 1lt:s,,,( )rbis"
turii'sinl,cLi,,c rr' jirrl bii l,iltcl,anc si n lirrrlril,rt' ntortqrrlc f i
lr.rt rt

vol. XII, fastr. 1, 1l)till, 1r. l:l


r ,,'fhe l,cttrlt:tltly Lort'ltt'rls lrtss ol (11)ll(ll'{)l(l grirnrrrui t,iclrl cat,cgories
'1 B, 1. l1 rlr,Ol)f OlttrikOV, O rt.1ttt.,r.tttt.rr,.t: tl(:ttt,t)it.tt.ttoott)t.u, atrd sirrtlrlif ir,:tlirrlt rtf Itlr,l'l'lr'll.H) is ill llt'll.l':r I sl trrtt'jlt' itt I ltrr l:tttgttuges
aeertnrnult"antu(.tt,o2o (:tlt l)oJL, ibident' nr' 1 , 19t;:t, 1r1r. 46 56. of tnor,r lriglrly civiliTr'rl p''')l'l"s'( , ilti'ltttr, 1' , 39.

150 151
..

l.rl^
r,xiunea noniinald (are 6 cazuri la singular ryi 6 pazuri la plu-
:'
rrogresul I n sinfaxi \
r&l;, dar a introdus multo inqvafii.ln conjugarer'. \
S; pog.te spune cd. singurolo tcndinfe comune tuturor ltm- \
bilor it.,t de abst"ractizaro a cohlinutului categoriilor
""6t.u
evolu[ia necontortitd a gindirii - Ei de sistc-
- reflectlnd
; matizare a lor, ca'manifostalc a realizdrii esentci accstut
nivel al limbii, nd.scut, cum s-a ardtat, din neccsitu[ca do
orsanizare a miterialului lexical utilizat cu fu'ctii divcrse.
'
3-" v5.zut, de:asemenea, c5. evolu!ia progresivd-u rrrorfo-
logiei, mai ales ln ceea cq priveqte ritmul 9i forrnclc 9g tlo-
este condilionita de'ma! mul.!i factori' 'l'i'lnd
"l?"ttl".,
.' ,qeamq7 de aceste luciuri, vom tnlelege de .ce progrcsul ln
morfolosie poate fi demonstrat rnai ales prin compararea a
aoue faie din istoria aceleiaqi 1imbi. Cdci nu e posibil ca 1n Evoluli-a sintaxci
|rczirrtr\ r'rclc aspectc comune cuaceea
I istoria a doud limbi - chiar inrudite - sd se repete'condr- a vocabularului. Expli.*!iu [r'.buic- ciutatd in rapt"t. ce
. liile interne qi externe care, lntr-o formd sau. alta, i$l pun yin,taxa.formcazl, irnprcuirir t:u vocabularut, p""iui-"*."1
. pecetea asrrpta,evoluliei acestui sector lingvistic' !ial5_ a_limbii, lcgatri mai direcL dc formele siirdi"ii. Cu ;i
vocabularul, "vorbirii.
sinLaxa aparr-. de Ia rrrr:rrfrut'rile fiinh
p' un elemenl indispensabil oricirrci t,oinrrnicdri. O.p".ia""ia
' , ,.' Fodo r, 'The Rate of Ling.uistic Change, 50'
drrectd. a raporl,rrrilor si'ba.lir:o dc logit:rt a.e cd. ,r.maie
faptul cd, dincolo dc varioLat,ou rnnl,o'ialrrlui sonor. limbile
prezintri, 1n gcrrc.al, uccltra$i sr,adii in evolutia
lor srnbacbice. Direii dirr prrrrcIrrl rlc vrrdelc il sra*aiicii
"hituiito"
' comparativc-istorico ao'asr,ir trirsirtrrrd
h si^rraxei prezinid
dezavantaje_
- crici ...I)c'rr)itc str s. distirrg[ il
elementele [ransmise dirr ]ir'ba-bazd de celc care au"ili-;i;;
fost rm,
prumutate sau c'eabo irrdepo'derrt ln liocure din limbile tnru-
dite-- din punctul de vcderc al sIudiilor aa lincvisticU-se-
neralS, ca este dc folcls, lrrl,rrrcll, fnc' posibild *comparaiea
unor unitdti identice 1' lirtbi .elcgar,e 'gcnetiq. ln 6erceta-
rea progresului ln sirrl,axd ct-rrr.luziilc t,c'so desprind ne baza
materialului din Iimbile irrdt-r-orrr,ol')c1]o vor pirtea ti asttei
gg."f-ir1ltg .si completate. cu ajuLor,irl dulclor"clin alte
:-- fami.
Iii de limbi. -
,Evolufia progresivd a sinLaxci cx;rrimr\, r:u mijloace spe_
crlrc tlngvtstrc-e, necontenita r:rcrsLcro u g.adrrlui de abstrhc-
t-rzare qr complexrtat,e a glndirii, dcterminatl, la rlndul ei.
de concr'ua dezvoltare a viclii rnat,eriale qi spirituale. a vor-
bitorilor. Fdrd a ajurrge Ia'simplificdri'gi'vulgarizdri,'se
poate spune totugi, cd, ln esenllf nivelul seneral-de'dezvol-.
tq,re a sinbaxei unei limbi (ca qi cel al "vocabrrlarului ei),

153

S-ar putea să vă placă și