Saracutul!...

, de Emil Garleanu
Data: 03 Oct 2009
Autor: AnideScoala.ro

S-a iscat un vrtej ca clin senin. S-a nurubat in pmnt, apoi a pornit-o, tehui, peste
cmp, curi i livezi, lund cu el tot ce gsea mai uor n cale. i dac de pe jos fura
flori, pene i hrtii, de pe-o ramur lu un crbu, un crbu mititel, castaniu, cu
aripile fragede, cu ochiorii ca dou neghinii. Crbu de primvar. Cnd l-a luat
vrtejul pe sus, i-a strns i el picioruele i a vzut c poate zbura i fr s dea din
aripi.

Vrtejul i-a fcut gustul, i-n mijlocul unui drum de ar, lng o curte, s-a nepenit o
clip ca un sfredel, apoi s-a topit deodat, lsnd tot ce luase, balt, la pmnt. Iar
crbuul czu pe-o bucic de hrtie alb i rmase acolo, ameit. Cnd s-a trezit, privi
mprejur: un drum prfuit. i din captul drumului, ano, cu pieptul n plato, cu
pintenii arcuii, venea un coco. Ia! scap de unul i dau peste altul, i zise crbuul;
sta m-nghite!" Cucoul s-a apropiat, s-a uitat cu un ochi la crbu i a trecut mndru
nainte.
Am scpat!" gndi cu bucurie crbuul, i se ntoarse s priveasc dup cuco. Atunci
ncremeni de spaim. Din cellalt capt al drumului sosea un curcan. Crbuul se fcu
mai mic dect era, inndu-i sufletul: Acuma chiar c-am pit-o!" Cnd ajunse
curcanul n dreptul cucoului, se nroti, i roi mrgelele i i ddu capul pe spate; iar
cucoul scoase pieptul i mai n afar, se nl n picioare i forfec aripile de cteva ori
n pmnt: i ddeau binee. Cucoul s-a dus, curcanul se feri parc s nu calce
crbuul cnd l ajunse, i acesta, bietul, rsufl: Bine c-am avut noroc!"

Dar, deodat, de dup gard, sri, mare, cu coada rotund ct soarele la rsrit, un pun.
Paserea se legn o clip, apoi i strnse coada i zbur n drum. De sta nu mai scap!"
crezu crbuul. Punul s-a apropiat, l-a rsturnat cu ciocul pe spate, apoi iar 1-a ntors
cum l gsise i, lsndu-1, i vzu de drum.

Crbuului nu-i venea s-i cread ochilor c mai e n via. Dar uite: colo e drumul,
sub el hrtia, pe dreapta gardul - triete. Ia s zboare acuma, ct putea mai repede, de-
acolo, pe vreo creang de copac. S-i ncerce aripile. i le desfcu. n clipa aceea un
pui de sturz, mai mrior ceva dect o nuc, zbur spre el. Ei! de aa paseri mici, mai
de seama mea, mi-i drag i mie", gndi crbuul, pregtindu-se chiar s dea sturzului
ziua bun". Dar sturzul se ls lng bucica de hrtie, deschise pliscul, apuc cu
lcomie crbuul i: hap! hap! mai s se nece, l nghii.