Universitatea Tehnic Gheorghe AsachiFacultatea Inginerie Chimica si

Protectia Mediului

Specializarea Chimia alimentara si tehnologi biochimice

PROIECT LA MANAGEMENT

BISCUITII

Etapa 1: Lansarea produsului pe piata

1.1.Prezentarea produsului
Biscuiti
Nu se stie exact cand a fost copt primul biscuit, dar se pare
ca-n preistorie oamenii fierbeau sau coceau graul si apoi ii
adaugau legume. In Grecia anului 2500 .Hr, gospodinele
preparau biscuiti, iar primii biscuiti industriali au aparut in
Anglia, secolul XX.

Mai tarziu, in America, biscutii erau cunoscuti drept prajituri

mici, subtiri si dulci. Fiecare tara are propriul termen pentru a
se referi la aceasta prajitura: in Franta biscotte, in Olanda
rusk, in Germania zwieback ori keks, in Spania galletas.

Primii biscuiti contineau o cantitate mica de apa, erau

nedospiti si tari. Se invecheau mai greu, de aceea au devenit
unul dintre alimentele de baza consumate de soldati. Pentru
ca erau foarte tari, biscuitii erau sparti cu o piatra sau cu patul
pustii si inmuiati apoi in apa.

Soldatii armatei australiene consumau un anume tip de

biscuiti. Erau biscuiti foarte tari, marinaresti, care inlocuiau
painea. Soldatii pisau acesti biscuiti si-i faceau terci pentru a
putea fi consumati. Astazi sunt cunoscuti drept biscuiti
nationali australieni si au chiar o zi in care sunt sarbatoriti
Anzac Day 25 aprilie.
Raspanditi in toata lumea, biscuitii sunt probabil cea mai
populara forma de dulce ori apertiv, foarte satiosi si
apetisanti. In general, se servesc cu ceai, lapte ori cafea la
micul dejun ori ca gustare intre mese, si sunt considerati
alimente energizante.

Potrivit ultimelor statistici, in Romania, biscuitii dulci si cei

ambalati constituie cea mai mare parte a pietei de panificatie
si zaharoase, fiind o prezenta constanta in consumul general
al populatiei.

In comert, se gasesc o sumedenie de variante de biscuiti, fie

varsati, fie ambalati biscuiti dulci sau sarati, crocanti sau
moi, simpli ori cu crema - care pot constitui deserturi ori
aperitive excelente.

Majoritatea sortimentelor de biscuiti din comert sunt

produse obtinute prin coacerea unui aluat din faina, grasimi,
oua, miere, zahar, glucoza, lapte, arome, afanatori chimici,
s.a.
1.2.Identificarea clientilor potentiali
Chestionar
1.Consumati biscuiti?
a)da b)nu
2.Sunteti fideli unei anumite game de biscuit?
a)da b)nu
3.Ce fel de biscuit consumati in general?
a)cu ciocolata b)umpluti cu crema c)simpli

4.Ce va determina sa alegeti o anumita gama de biscuiti?

a)pretul b)continutul c)firma

5.V-ar interesa biscuit cu anumite proprietati benefice

sanatati?
a)da b)nu c)poate

6.Cate pachete de biscuit consumati intr-o saptamana?

a)mai putin de 5 b)intre 5-10 c)deloc

7.Carei categori de varsta apartineti?

a)18-25 ani b)25-30 ani c)40-65 ani
8.Care este venitul lunar al familiei dumneavoastra?
a)peste 600 de lei b)600-1000 lei c)peste 1000 lei

9.Unde aveti domiciliu?

a)aproape de firma b)in alt cartier c)in alt oras

10.Sexul dumneavoastra
a)feminin b)masculin

11.Cat de mult influenteaza publicitatea in alegerea unui

produs?
a)foarte mult b)asa si asa c)putin

1.3.Identificarea factorilor de succes

Puncte tari:
-noua calitate a produsului:tehnologie,retea,ambalaj
-pret competititv
-distributie internationala
-gramaje diferite: 50g,100g
-investitie mare in marketing
Puncte slabe:
-perceptia consumatorilor asupra calitati produsului
Oportunitati:
-imbunatatirea gamei sortimentale
-promovarea produselor pe piata externa
-imbunatatirea relatiei cu comercianti externi
-comunicarea principalelor
beneficii:calitate,variante,accesibilitate
Amenintarii:
-diversitatea gamei sortimentale ale concurentei
-scaderea puteri de cumparare a consumatorilor

1.4.Identificarea legaturi intreprinderi cu mediul intern

 FURNIZORI

PARTENERI DE AFACERI

CLIENTI

CONCURENTA

INTREPRINDEREA

0.P.C
BANCI

A.N.A F.

TREZORERIE

1.5.Proiectarea actiunilor publicitare

-cu ajutorul publicitati:in reviste,reclame si la radio
-mostre oferite potentialilor clienti

ETAPA 2:Amplasarea si planul general de

organizare al intreprinderi
2.1.Determinarea amplasamentului
intreprinderi cu ajutorul metodei electre
ntreprinderea i pune problema elaborrii unui program de
producie pentru perioada urmtoare. S-au elaborat patru
variante de program:
V1-pe un teren cumparat
V2-pe un teren dezafectat
V3-pe un teren in localitate
Criteriile propuse pentru analiza variantelor de amplasament:
C1cheltuieli estimade de aprovizionare (in lei)
C2-distanta fata de potentiali client (in km)
C3-nivelul de poluare (in procente)
C4-posibilitatile estimate de vanzare a produselor (in
calificative)

C`1(lei) C2(km) C3(%) C4(calif.)

V1 1600 40 30 B
V2 1000 35 25 Sl.
V3 8000 20 20 FB

C1 C2 C3 C4
S1 8 7 9 7
S2 9 8 7 8
S3 10 9 10 10
nij 27 24 26 25 102
K1=27/102=0,26
K2=24/102=0,23
K3=26/102=0,25
C1 C2 C3 C4
V1 0 0 0 0
V2 0,75 0,25 0,5 0,5
V3 1 0 1 1
Kj 0,26 0,23 0,25 0,24
K4=25/102=0,26

Cazul 1 pentru C1
(aj)u=0=1600
(aj)u=1=8000
U11=1600-1600/8000-1600=0
U21=1000-1600/8000-1600=1
U31=8000-1600/8000-1600=1
Cazul 2 pentru C2
(aj)u=0=40
(aj)u=1=20
U12=40-40=0 U22=35-40/20-40=0,25 U32=20-40/20-
40=O
 Cazul 3 pentru C3

(aj)u=0=30
(aj)u=1=20
U13=30-30/20-30=0
U23=25-30/20-30=0,5
U33=20-30/20-30=1

Cazul 4 pentru C4

(aj)a=0=Sl B=0,5
(aj)a=1=FB
Cvgvh V1 V2 V3
V1 0 0
V2 1 0,23
V3 1 0,75

CV1V2=1/1*0=0
CV1V3=1/1*0=0
CV2V1=1/1*(0,26+0,23+0,25+0,24)=1
CV2V3=1/1*(0,23)=0,23
CV3V1=1/1(0,26+0,23+0,25+0,24)=1
CV3V2=1/1(0,26+0,25+0,24)=0,75

DvijVgj V1 V2 V3
V1 0,75 1
V2 0 0,25
V3 0 0,25

DV1V2=1/1max0-0,75 DV1V3=1/1 max 0-1

0-0,25 0-0 =1
0-0,5 0-1
0-0,5 0-1

DV2V3=1/1max 0,75-1 =0,25 DV2V1=1/1max|0|=0

0,5-1
0-0,25
DV3V1=1/1max|0-0|=0
DV3V2=1/1max|0-0,25|=0,25

V1 V2 V3 DvgVh
V1 -0,75 -1 -1,75
V2 1 -0,02 0,98
V3 1 0,5 1,5

DV1V2=0-0,75=-0,75
DV1V3=0-1=-1
DV2V1=1-0=1
DV2V3=0,23-0,25=-0,02
DV3V1=1-0=1
DV3V2=0,75-0,25=0,5
V3= este variant de amplasament

2.2.Amplasarea intreprinderi pe zona care ne-a iesit la

metoda electre.
In urma aplicari metodei Electre,zona favorabila amplasari
intreprinderi este in localitate deoarece aceasta este mai
 aproape de potentiali client iar gradul de poluare este mic
neafectand imprejurimile intreprinderi.

2.3.Stabilirea relatiilor de interdependenta

Sectia 1
Depozit
materiale
Sectia 2
Laborator
Birou
Grup sanitar
Depozit
Containare
Depozit de
produs finit

-departare necesara -vecinatate indiferent

-departare preferabila
-vecinatate preferabila
-vecinatate necesara
2.4.Alegerea felului cladiri
Avand in vedere specificul procesului tehnologiei de obtinere
a biscuitilor,am optat pentru o cladire orizontala.Am ales
aceasta structura deoarece este avantajoasa pentru
tehnologia care o folosesc.

2.5.Modalitati de extindere
Deoarece am optat pentru o caldire orizontala,etinderea va
avea loc in lungime,lasand mai mult spatiu liber intre
sectii,margand pe extinderea in lungime a sectie.

2.6.Stabilirea structure de productie

ITREPRINDEREA DE OBTINERE A BISCUITILOR
 SECTIA 1 SECTIA 2

DEPOZIT MATERIAL LABORATOR

DEPOZIT CONTAINARE
GRUP SANITAR

DEPOZIT MATERIAL FINIT

 2.7. Amplasarea in sectie a intreprinderii

DEPOZIT
SECTIA 1 SECTIA 2 DEPOZIT
MATERIALE

IESIRE
INTRARE

GRUP SANITAR

BIROU DEPOZIT
LABORATOR CONTAINARE
MATERIAL FINIT
ETAPA 3
3.1.Justificarea necesitati si oportunitati tehnologiei
adoptate
Nr.crt Criterii FACTORI
1 Criterii -tehnologie cu consum cat mai scazut de energie
-tehnologia ofera posibilitatea de perfectionare
tehnologic
si modernizare in viitor
e -normele de consum cat mai reduse

2 Materiale -calitatea necesara:corespunzatoare normelor

existente
prime si
-depozitare:capacitate minime,asigurari cu
auxiliare material ritmic si constant
-manipulare simpla si transporturi usoare

3 Utilaje -intretinere cat mai usoara

3.2.Proiectarea desfasurari procesului de productie

3.2.1.Proiectarea graficului desfasurari procesului de
productie
Receptie matarie prima si auxiliara

Depozitare materie prima si auxiliara

Pregatirea materiei prime si auxiliare

Dozarea materiei prime si auxiliare

Amstecarea componentilor din reteta lichizi

Amestecarea componentilor lichizi cu cei solozi

Framantarea aluatului

Formarea foii

Modelare si divizare

Coacerea aluatului D
reglarea
zonei

Racirea biscuitilor D
Selectie

Ambalare

Depozitare
 3.2.2.Graficul alalizei detaliate a produsului
O
Nr.crt Descrierea Cant Temp. Simbol B Propuneri
S
.
D E T C MS
1. Receptive 45
materie
prima si
auxiliara
2. Depozitar 45
ea mareiei
prime si
auxiliare
3. Pregatrire 25
a materiei
prime si
auxiliare
4. Dozarea 10
materiei
prime si
auxiliare
5. Amestecar 5
ea
compone
ntilor din
reteta
lichizi
6. Amestecar 5
ea
compone
ntilor
lichizi cu
cei solizi
7. Framantar 15
ea
 aluatului
8. Formarea 2
foii
9. Modelare 20
si divizare
10. Coacere 30
aluat
11. Reglarea 5
cuptorului
12. Racirea 15
biscuitilor
13. Selectie 30
14. Ambalare 45
15. Depozitar 45
e

3.3.Stabilirea structure procesului de productie

Nr.crt. Felul procesului Caracterizare Concretizare

1. Proces de baza Asigura -amestecarea
transformarea componentilor
materiei prime lichizi cu cei
in produs finit solizi
-framntarea
-formarea foii
-coacerea

2. Procese Asigura -midelare si

auxiliare desfasurarea divizare
normal a -reglarea
proceselor de cuptorului
baza -racire
-ambalare
3. Procese Deservesc -receptie
de servire procesele 1 si 2 materii prime si
cu materii auxiliare
prime si -depozitare
auxiliare materii prime si
auxiliare
-dozare materii
prime si
auxiliare
4. Procese anexe Asigura
valorificarea
deseurilor

3.4.Caracterizarea procesului tehnologic

Caracterizarea procesului Valori
tehnologic de baza
1.Felul procesului continuu
2.Tipul procesului masa
3.Destinatia productiei intern
4.Factori care influnteaza Natura procesului tehnologic
organzirea productiei

Etapa 4: Proiectarea asigurarii calitatii

4.1.Proiectarea obiectivelor compartimentului de
asigurare a calitatii
In cazul controlului fabricatie un loc important il detine controlul
caliativ al fabricatiei.Pentru a fi eficient contolul calitativ al fabricatiei
trebuie sa constate transormarile tehnologice produse si caile de
influnta favorabile a acestora in conditiile implicari unui volum cam
mai redus de effort uman si material.

Principalelel obiective de ansamblu al controlului de ciliate sunt

urmatoarele:

1.Realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate:

-controlul produselor ce se fabrica pentru a se verifica daca

corespund documenattiei si tehnologiilor omologate

-verificarea prametrilor tehnico-functionali

-efectuarea controlului pe fluxul tehnologic si intocmirea

documentelor de control

2.Imbunatatirea niveluiu calitativ al produselo:

-utilizarea unor ingredient noi pentru obtinerea biscuitilor

3.Dezvoltarea unei atitudini corespunzatoare pentru calitate la toti

lucratorti:

-instuctaj in ceea ce priveste realizarea produsului

-sanctiuni drastice in cazul nerealizarii sarcinii

4.2.Proiectarea atributiilor compartimentelor de asigurare a calitati

Controlul tehnic al calititi este operatia independent, prin care se

verific dac baza tehnico-material are caracteristicile de calitate
prevzute n standarde, norme si altereglementri.Controlul calitii
trebuie sa fie prezent n etapele premergtoare a proceselor de

fabricatie, la controlul produselor finite si la livrarea acestora, fiind

necesar totodat
 urmarirea comportrii n exploatarea acestora.- monitorizarea
tuturor informatiilor privind calitatea produsului;

- controlul personalului ntreprinderii;- controleaz prin sondaj si

rspunde de pontajul personalului din subordine;

- asigur si urmrete respectarea disciplinei tehnologice.

4.3.Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a

procesului de productie privind asigurarea calitatii
Seful de sectie rspunde de ntreaga activitate a sectorului pe care-l
coordoneaz, astfel:- rspunde de realizarea la termen si de calitatea
sarcinilor de productie programate sau primite n cursul lunii, cu
respectarea procesului tehnologic;
- rspunde de aplicarea dispozitiilor legale n vigoare si de
respectarea reglementrilor interne de ctre sectorul pe care-l
coordoneaz;
- rspunde de ncrcarea la capacitate a formatiilor de lucru din
cadrul sectorului coordonat, functie de sarcinile de productie primite;

- rspunde de utilizarea eficient si n scopul produciei a bazei

materiale primit n sector;

- rspunde de gestionarea si gospodrirea patrimoniului sectorului;

- rspunde de ncrcarea cu atributii, la capacitate, a ntregului
personal din subordine, fiecrui salariat repartizndu-i sarcini
conform fisei postului pe care este ncadrat;

- rspunde de utilizarea eficient a fondului de timp de ctre

personalul subordonat;
- rspunde de corectitudinea pontajelor naintate compartimentului
de resort din cadruldirectiei si societii
4.4.Proictarea atributiilor operatorilor chimisti privind
asigurarea calitati
Atributiile operatorilor chimsiti privind asigurarea calitii sunt:

- ia msuri si rspunde de creterea productivittii muncii;

analizeaz si urmreste aprovizionarea sectorului cu piese, materiale,
combustibili,lubrefiani, scule realiznd pstrarea Si miscarea n
bune conditii a acestora n cadrul sectorului;

- asigur ntretinerea corect a utilajelor chimice;

urmareste si rspunde de exploatarea rational a utilajelor si masior

din dotare n scopul cresterii indicelui de folosire al acestora;

- studiaz si constat, mpreun cu serviciile

specializate, cauzele rebuturilor si pierderilor de materii prime si
materiale, combustibili, etc. si ia msuri pentru nlturarea lor si
recuperarea pierderilor.

4.5.Amplasarea punctelor de control pe fluxul de

fabricatie
In urma consultarii documentatiei privind tehnologia de fabrbicatie a
biscuitilor am stabilit urmatoarele puncte de control pe flux.

Nr.crt Faza de Parametrii Frecventa

fabricatie control contolului
1. Pregatirea -cantitate 1 data/schimb
materiei prime -calitate 1 data/schimb
si auxiliare
2. Dozarea -cantiate 2 ori/schimb
materiei prime
si auxiliare
3. Coacere aluat -temperatura 4 ori/schimb
-timp 1 data/schimb
 4. Racire -temperatura 1 data/schimb
5. Selectie -calitate 1 data/schimb
6. Ambalare -modul de 1 data/schimb
ambalare
7. Depozitare -modul de la 2 ore
depozitare

5.1.Proiectarea activittii de reparatie

n vederea elaborrii organizrii activittii de reparatie am rezolvat
urmtoarele probleme:

5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii

Elaborarea graficului ciclului de reparatie se face de
la ultima reparatie capital. Se presupune c aceasta a avut loc n mai
2011.

Rt revizie total

RC1 reparatie curent de gradul 1

RC2 reparatie curent de gradul 2

RK reparaie capital

Am transformat numrul de ore de functionare n luni, avnd n

vedere c o lun = 720 ore.

Deci, ntr-un an sunt 8640 ore.

Rk= 67.200 ore

RC2= 16.800

RC1= 8.400

RT=700
 Denumire Data I F M A M I I A S O N D
a cat.,gr. si ultime
tipului de i RK
fond fix
Masini IAN RT RT RT RC2 RK RT RT RT RT RT
taiat 2014
IAN RT RC2 RC1 RC1 RC1 RT RT RT
2015
IAN RC1 RC2 RT RT RT RT RT
2016
IAN RK RT RT RT RT RT RT RT
2017

RK=28,800/720=40

RC2=7200/720=10

RC1=3600/720=5

RT=3600/600-1=5

5.1.2 Elaborarea planului de reparatie

Pentru elaborarea planului de reparative se parcurg urmtoarele

etape:
a) identificarea datelor necesare din normative

Denumir Durata Ciclul de reparatie Tipuri de Cosul de reparative

e utilaj de stationare de din valoarea de
servici reparatii zile inlocuire
u
Masini 12 ani RT RC1 RC2 RK RT RC1 RC2 RK RT RC1 RC2 RK
taiat 60 360 720 28,80 2 4 3 1 0, 6 7 16
0 0 0 0 0 2
b) Calculul elementelor necesare elaborrii planului de reparatie

A. Calculul numrului de reparatie de acelasi fel dintr-un

ciclu de reparative intr-un ciclu de reparaie se va cuprinde numai un
RK .

-numrul de reparatii curente de gradul doi (RC2) ntre dou reparatii

capitale (RK) notat cu m pentru utilaj:

m= RK/ -1=28,800/7200-1=0,996
RC2

-durata intre doua reparatii capital (Rk)

RK

RC2=durata intre doua reparatii curente de gradul 2 ( RC2)

-numrul de reparatii curente de gradul unu RC1 ntre dou RC2

q=7200/3600-1=1

-numarul de revizii tehnice RT intre doua RC1

r=3600/600-1=5

B. Structura ciclului de reparatie

Structura ciclului de reparaie este prezentat n figura si tabelul de

mai jos:
 7200 7200 7200 7200
600

8888er
5. 1.3.Proiectarea obiectivelor activittii de reparatie

Principalele obiective ce trebuie realizate de compartimentul de

intretinere si reparaii sunt:
- mentinarea utilajelor n perfect stare de funcionare;

- evitarea opririlor accidentale si nlturarea posibilittilor de declans

are a avariilor;

- limitarea cheltuielilor necesare reparatiilor;

- reducerea la minimum a duratei reparatiilor;

- efectuarea reparatiilor la timp si de calitate;

- realizarea reparatiilor cu personal calificat;

- fomarea echipelor de specialisti.

5.1.4 Proiectarea organizrii activitii de reparaie

Avnd n vedere particularittile procesului
tehnologic precum si dimensiunile utilajelor am optat pentru
organizarea reparatiilor, n cadrul ntreprinderii chimice n care este
situat sectia proiectat, n sistem partial descentralizat.

Lucrrile de ntretinere, reviziile tehnice, reparaiile curente de gradul

unu si doi vor fi executate n cadrul sectiilor de productie, iar
reparatiile capitale vor fi executate la nivelul sectiei mecanice a
ntreprinderii.

Avantajele acestui sistem sunt:

- asigurarea unei mari operativitti n realizarea reparatiilor
formarea echipelor de specialisti att n cadrul atelierului ct si n caz
ul sectiilor de producie;

- costuri mici la nivel de sectie;

- realizarea unei legturi active ntre sectiile de producie si cele

de reparatii.

Sistemul partial descentralizat are si urmtoarele dezavantaje:

- personal pentru reparatii mai numeros;

5.2.Proiectarea transportului intern

5.2.1.Proiectarea obiectivelor transportului intern

Dintre obiectivele organizrii rationale a transportului

intern mentionm:

a) amplasarea rational a depozitelor;

b) ntocmirea unui plan optim de transport si urmrirea realizrii lui

c) costul ct mai mic al transportului;

d) folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform
materialului de transportat;
e) asigurarea unui sistem rapid de comunicaie ntre
sectiile de producie si dispeceratul mijloacalor de transport;
f) dimensionarea rational a cilor de circulatie si acces.

5.2.2.Proiectarea regulilor de baz ce

trebuie respectate n organizarea transportului intern
Dintre regulile ce trebuie respectate n organizarea transportului
intern, amintim:
- reducerea la minim a costurilor de transport intern;
- asigurarea unui flux de transport rectiliniu fr ntoarceri si ncerri;
- evitarea pierderilor si deteriorrilor pe parcursul
transportului intern

- neutilizarea muncitorilor direct productivi n transportul intern.

5.2.3 Stabilirea transportului ce se realizeaz n

ntreprindere
a) Transportul materialelor
Avnd n vedere specificul procesului tehnologic din ntreprindere,
transportul intern se face n special prin conducte pentru materiile
prime folosite n sectiile de producie si cu mijloace mecanizate ( benzi
transportoare, electrocare ) pentru produsele finite.
b) Transportul utilittilor trebuie s se realizeze n sistem liniar
pentru energia electric si n sistem circular pentru apa industrial.
c) Transportul informatiilor trebuie s se realizeze prin transmitere
direct si prin transmitere pe supori ( rapoarte de tur, note de
predare, etc. )

5.3 Proiectarea activittii de depozitare

5.3.1.Proiectarea obiectivelor organizrii depozitelor
Principalele obiective sunt trecute n tabelul urmtor
Nr.crt Obiective Maijloacere de realizare
1. simplificarea operatiilor de - amplasarea rational a
inventariere materialelor;
- folosirea mijloacelor moderne
de depozitare;
- accesibilitate direct la
materialele depozitate

2. asigurarea unui cost minimde utilizarea rational a suprafetelor

depozitare si volumului diponibil;
folosirea utilajelor de manipular
e si stocare cele mai
corespunztoare naturii
materialelor;
- folosirea unui personal calificat

3. modoficarea rapid a - folosirea unor suporturi de

amplasrii materialelor n depozitare adecvate;
incinta depozitului

4. Dotrile obligatorii principiile fat de ambiant si

pentru buna functionarea condtiiile de microclimat;
depozitului

5.3.2 . Alegerea amplasamentului pentru depozit

n cadrul ntrepriderii S.C. BISSCUITI CASEI SRL este necesar
amplasarea a patru zone de depozitare destinate:
- zon depozitare materii prime;
- zon depozitare produs finit
- zon depozitare ambalaje;
- zon depozitare combustibili

5.3.3 Proiectarea fluxului de materii din interiorul

depozitului
Conceperea fluxurilor din depozit trebuie s tin cont de
urmtoarele considerente:

- amplsarea n plan sau n spatiu a operatiilor s permit o desfurare

logic, n succesiune fireasc, fr ntoarceri evitabile;
- reducerea traseelor de transport si a operatiilor ocupate de acestea;

- s se includ toate operatiile de la momentul primirii pn la cel al

expedierii.

Varianta adoptat pentru rezolvarea fluxurilor de materiale din

depozit este desfsurarea capetelor de flux ( intrri si ieiri ) pe dou
laturi perpendiculare ale depozitului. Avnd ca avantaj faptul c
micoreaz spatiile de circulaie. Aceast variant este prezentat mai
jos.

Primire
Amenajarea materialelor n interiorul depozitului se va face tinnd
seama de urmtoarele reguli:

- s se evite n limita posibilitilor mutarea de mai multe ori a

materialului depozitat;
- nltimea de depozitare s nu fie prea mare pentru a evita
accidentele sau blocarea cilor de acces;

- aranjarea paletelor s se fac ct mai compact pentru a reduce

suprafata de circulatie;

- legtura dintre traficul interior si cel exterior s fie realizat printr-

un numr minim de operatii intermediare;

- att la intrarea ct si la iesirea din depozit materialul trebuie

manipulat o singur dat;

- asezarea materialelor n depozit trebuie fcut n asa fel nct ele s

se poat gsi rapid;

Etapa 6: Managementul resurselor umane

6.1 Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie

FISA POSTULUI

1.Denumirea postului : sef sectie de obtinere a biscuitilor

2. Nume, prenume titular : .

3. Cerinte:

a)Studiile necesare: tehnice superioare

Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica
b)Limitele de vrsta:
- minimum 25 ani -
------maximum 55 ani Vrsta ocupantului 35 ani
c)Experietna minima de specialitate: 2 ani
Experienta titularului de post: 7 ani
d)Valoarea minim admis pentru testul de:
- competetn profesional : 10

- compentent managerial : 8

Valoarea testului sustinut de titular:- competent profesional : 10

- compentent managerial : 9

e)Calitati fizice si morale - comportamentele detinute de titularul

postului cerute de functie:

- rezistenta fizic

- dinamism
- fermitate
- onestitate
- spirit de initiativ.

4.

Relatii:

a) Ierarhice
- este subordonat directorului tehnic si de productie.

- are n subordine adjunctul, sefii de schimb si sefii formatiilor de

lucru

b) Functionale: cu serviciile Plan- Prognoza

- Pregtire- Programare- Urmrirea Productiei

- Asigurarea calittii
- Management
- Marketing
- Aprovizionare
- Resurse Umane .
c) De control- cu CTC- Laboratoare
d) De colaborare- cu sectiile de productie
e) De reprezentare- cu liderul sindicat al secitei si al societti

5.Atributiile sefului de post sunt urmtoarele:

- coordoneaz, ndrum, controleaz si rspunde de ntreaga

activitate din cadrul sectorului;

- organizeaz activitatea de productie a sectorului si rspunde prin

msurile pe care le ia de ndeplinirea ritmic, calitativ si la termen a
programului de productie stabilit;

- ia msuri si rspunde de creterea productivittii muncii;

- asigur si rspunde de ncrcarea si

buna utilizare a capacittilor de productie si a fortei de

munc;
- verific ncadrarea n normele de munc;

asigur siurmrsete respectarea disciplinei tehnologice preocupndu-

se de mbuntirea proceselor tehnologice, de introducerea
procesului tehnic de productie;

- repartizeaz personalul din subordine pe locuri de munc si

schimburi, conform cu necesittile realizrii programului de producie;

- rspunde, n zona sa de responsabilitate, de aplicarea corect a

Contractului Colectiv de Munc, a Sistemului de Salarizare, a R.O.I.-
iului, a Deciziilor si Notelor de serviciu de la
nivelul societtii si sectiei;

- execut orice alte sarcini primite de la seful ierarhic care

nu contravin Contractului Colectiv de
Munc, Sistemului de Salarizare, a Deciziilor si
Notelor de Serviciu ale unittii i sarcinilor de productie;

- este obligat s sesizeze n scris orice neregul constatat ntre

dispozitie si legalitate.

6.2.Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de

operator tablonist
Pe baza consultrii literaturii de specialitate referitoare la cerintele
profesiunii de operator tablonist am ntocmit psihograma
corespunztoare:

Nr.crt Cerinte Gradul de importanta Observatii

.
1. f.importan imortan neimporta Supravegheaz
t t nt a fluxul de
1. Atentie X productie
distributiva
2. Forta X
musculara
3. Dexteritate X
manuala
4. Temperame X
nt echilibrat
5. sexul X
6. Aspect fizic X
 7. Robustie X
fizica

6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului deodihn

Metoda de determinare analitic a timpului de odihn ( Ton)
porneste de la faptul c att stabilirea gradului de oboseal al
executantului ct si stabilirea timpului necesar pentru odihn

nu sunt posibile fr precizarea anumitor grade si criterii

pentru fiecare factor de oboseal n parte.Operatorul tablonist st pe
loc timp de 8ore.8 ore = 480 minute

Nr.crt. Factori de Grad de Durata Durata de Cote

solicitare solicitare de actiune in procente
actiune procente de Ton
din timpul
de munca
1. Efort prin greu 100 100 7,5
solocitare
statistca
2. Solicitare prin mijlociu 100 5 0,5
risc de pericol
3. Incordarea moderata 100 20 0,5
organelor de
simt
4. Temperature Usor scazuta 100 100 -
aerului
5. Frecventa moderata 100 50 1,5
miscarilor
6. Zgomot moderat 100 40 0,5
7. Monotonia - - - -
muncii
 8. Efortul prin neinsemnata 100 40 0,5
solocitare
dinamica
9. Iluminat - - - -
10. Efortul prin complicat 100 20 1
solicitare
neuropsihica
480 min ................ 100%
x .................... 7,5%

x = 480 * 7,5 / 100 = 36 min.pauz

6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor
Tinand cont de specificul procesului tehnologic,propunem
urmtoarea variant de alternare a schimburilor ( tabelul de mai jos
).

Tabelul Graficul alternrii schimburilor pe o perioad de o luna.

Schimbul
LMMJVSD LMMJVSD LMMJVSD LMMJVSD
A 1 1111L 2 2 2 2 2 2 2 2 L3 3 3 3 3 3 L 111111L2
B 222222 L 33333L1 1111111 L222222L
C 333333 3 L11111L 22222L3 33333333
D 111111 1 1L11133 3L11122 2L111111

6.5.Proiectarea conditiilor de munc

Productivitatea muncii este n mare msur influentat de condtiiile
de munc
 CONDITII DE MUNCA

CONDITII TEHNICO CONDITII DE CONDITII IGIENICO

CONDITII FIZICE CONDITII PSIHICE
ORGANIZATORICE PROTECTIE SANITARE

6.6.Proiectarea necesarului de fort de munc

n practica actual de proiectare, necesarul de fort de munc
se stabilete n general empiric, fie prin asimilarea cu procese
asemntoare, fie pe baza unor indici de consum de munc pe
unitatea de produs.

Locuri de munca
Pentru barbati Functii si studii Pentru femei
Preferabil pot fi Preferabil pot fi
inlocuiti de femei inlocuite de barbati

Functii executie
elementare
Medii
Superioare
Functii d econducere
medii
superioare
 DEPOZIT DE
6 I II III SECTIA DE 1 I II III DEPOZIT
1 MATERII PRIME
PRODUCTIE COMBUSTIBIL

SECTIA MECANICA SERVICIU C.T.C. 1I DEPOZIT PRODUS 4I 2

4 I II 1 I II III 1 I I II 2 I II

PAVILION
1 I CABINET 1 I II CANTINA 3I II 4
ADMINISTRATIV 3
III MEDICAL I II
I II

DEPOZIT 5 I II 1 I II III POARTA

AMBALAJE 5 I II
 6.7.Proiectarea organigramei secitei deproductie

SEF DE SECTIE

MATEMATICIA MASITRU
ECONOMIST
SEF SECTIE SEF LABORATOR N MECANIC
SEF DE SECTIE SEF SECTIE
SCHIMB III
SCHIMB I SCHIMB II

FUNCTIONAR GESTIONAR
OPERATOR

FORMATIE
MAISTRU MAISTRU MAISTRU FORMATIE LABORATOR
SCHIMB I SCHIMB II SCHIMB III MANIPULATOR
FORMATIE
INTRETINERE

FORMATIE FORMATIE
FORMATIE
LUCRU LUCRU
LUCRU

6.8 .Calculul fondului de retribuire

Functie Nr de Muncitori Total Salar Salar
schimburi de muncitori lunar pe lunar pe
schimb functie post
Sef sectie 1 1 1 40 mil 40 mil
Operator 3 2 6 20 mil 120 mil
chemist
 Maistri 1 1 1 15 mil 15 mil
Matematicieni 3 1 3 14 mil 42 mil
Inginer AMC 1 1 1 15 mil 14 mil
Inginer CTC 1 1 1 20 mil 15 mil
Gestionar 1 1 1 11mil 20 mil
Functionari 1 3 3 10 mil 11 mil
TOTAL 30 mil
307 mil

Etapa 7: Proiectarea managementului ntreprinderii

7.1.Proiectarea misiunii ntreprinderii
S.C. BISCUITII CASEI S.R.L. va fi o firm cu productie si
servicii diversificate n mai multe domenii de activitate, devenind o
companie angajat n satisfacerea nevoilor curente si viitoare
ale clientilor prin produse si servicii de nalt calitate.

Pentru a avea mai mult succes fat de competitorii viitori, va trebui

ca niciodat s nu fim multumtii cu anumita stare, va trebui s
calculm riscul de a cuta rspunsuri inovatoare la problemele
complexe cu care ne confruntm, aducnd solutii mai bune pentru
ridicarea nivelului de trai pe pietele care vom concura.

Totodat, managementul firmei stabilete si mentine

standarde morale ridicate si militeaz pentru asigurarea
transparentei depline n activitatea pe care o desfaoar si n
comunicarea cu toti detintorii de interese n aceast activitate.

Considerm c principalele avantaje competitive ale firmei

sunt calitatea produselor si serviciilor, calificarea personalului si
preturile oferite. Urmarea cu consecvent a strategiei stabilite pentru
realizarea obiectivelor corespunztoare acestei misiuni constituie axa
central a activittii firmei, pentru care managementul firmei va
actiona eficace, potrivit intereselor majore ale proprietarilor.

7.2.Proiectarea obiectivelor fundamentale

Avnd n vedere faptul c obiectivele strategice trebuie corelate cu
modalittile de realizare a lor, stabilim urmatoarele obiective
strategice:
- s creasc cifra de afaceri de la an la an;
- s se adapteze productia la cerintele pietei;
- s creasc nivelul calitativ al producitei prin introducerea de utilaje
mai performante att n cadrul sectiei de exploatare ct si n modul
de depozitare a amponului, de tehnologii care s usureze
munca angajatilor;

- s creasc nivelul de organizare n cadrul sectiei de exploatare prin

intruducerea unor noi posture;
- s fie mbunttita imaginea firmei prin desfsurarea unei puternice
activitati promotionale, dar si prin oferirea unor produse si servicii
superioare calitativ;

- s creasc nivelul de pregtire al personalului angajat prin

efectuarea de cursuri de pregtire organizate de ntreprindere.

7.3.Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate

Elaborarea oricrei strategii presupune o documentare amnuntit
asupra activittilor de ansamblu ale firmei si n mod special ale celor
referitoare la domeniile: financiar, comercial, producie, resurse
umane, cercetare-dezvoltare si managerial. Numai o cunoatere
profund a aspectelor si tendintelor ce caracterizeaz fiecare din
aceste domenii luate separat si apoi o evaluare a activittii de
ansamblu a firmei pot conduce la elaborarea unei strategii viabile,
 care s poat fi apoi aplicat cu succes.
Domeniul financiar: -
-sa craesc profitul din exploatare;
- s se asigure solvabilitatea firmei pe termen lung;
- s existe o evolutie rapid a cifrei de afaceri.
Domeniul commercial:
- incheierea de contracte pe termen de un an cu principalii furnizori;
- personalul din acest domeniu s aib o pregatire tehnic si
economic;

- transportul materiilor prime si materialelor pentru productie s se

realizeze n principal prin mijloace proprii.
- respectarea planului de reparatii capitale.
Domeniul productiei:

- folosirea unor materii prime si materiale de calitate;

- existetna unui sistem de control a calittii produselor;

- stocurile mari de produse finite.Domeniul resurselor umane-

calificarea bun a personalului;
- atasamentul personalului fat de firm si obiectivele acesteia.

Domeniul managerial:
- folosirea unui sistem de management participativ;
- folosirea unui sistem de motivare extrinsec si intrinsec
a personalului;

- flexibilitatea conducerii la nou si la schimbare.

7.4.Alegerea unor metode de conducere
Etapele metodelor de conducere prin obiective:

- stabilirea preliminar a obiectivelor la nivelul conducerii

organizaiei;
- definirea scopului, misiunii, obiectivelor eseniale, n concordan
cu starea intern a firmei i mediul su economic i social;
- stabilirea perioadelor de referin;
- elaborarea programului de msuri necesare.
- delimitarea responsabilitilor:
- clarificarea responsabilitilor pentru fiecare manager;
- stabilirea sistemului de apreciere a rezultatelor.
- stabilirea obiectivelor subordonailor
- informare pe scara ierarhic;
- subordonaii emit opinii privind obiectivele pe care le pot
realiza,termenele i resursele necesare.

7.5 Proiectarea a cinci reguli de comunicare eficient

dintre management si subordonati
Preocuprile privind facilitarea i mbuntirea comunicrii au
existat din cele mai vechi timpuri. Dei regulile unei comunicri
eficiente par foarte simple i la ndemna oricui, ele fiind rodul unei
ndelungate experiene comunicaionale, practica relev faptul c
aplicarea lor este frecvent nclcat.Exprimate sintetic, acestea sunt:
- regula cantitii
n ceea ce spun, vorbitorii trebuie s ofere informaia necesar, nici
mai mult, nici mai puin;
- regula calitii
ceea ce spun vorbitorii trebuie s respecte realitatea;
- regula relaiei mesajul vehiculat de vorbitor trebuie
adecvat scopului comunicrii;
-regula semnificaiei
informaia transmis trebuie s fie semnificativ pentru contextul i
circumstanele n care se desfoar comunicarea;
- regula stilului vorbitorii trebuie s fie clari, coereni i concii;
- regula receptivitii
emitenii trebuie s-i adapteze mesajele la caracteristicile
receptorilor i la cunotinele presupuse de acetia

7.6 Proiectarea a cinci reguli de motivarea angajatilor

De-a lungul anilor au fost puse la punct si aplicate diverse tehnici
pentru motivarea angajatilor si toate au condus la
o concluzie foarte simpl: rezultatele cele mai bune se obtin

nu atunci cnd se iau nite msuri punctuale ( dac reuseti s nchei

vnzarea aceasta, ai 10% comision), ci atunci cnd ntreaga atmosfer
de lucru este una motivant. Iar o astfel de atmosfer apare
dac managerul respect, n orice moment, un set de reguli simple si
clare.

Iat aceste reguli:

1. Punerea oamenilor la curent cu planurile pe care le face
managerul;
2. Spunerea angajatilor n ce masur se apreciaz munca lor;

3. ncurajarea fiecrui angajat s fac ceea ce stie el cel mai bine;

4. Atentie la felul cum criticm;

5. Recompensarea de tip material a performantelor;

7.7 Proiectati un regulament de ordine interioar cu
urmtoarele capitole
I. Accesul n ntreprindere
Personalul nu are acces n sediu dect pentru executarea prevederilor
din contractul de munc.Persoanele strine au dreptul s intre n
ntreprindere ntre orele 13:00- 16:00 Salariatii
nu sunt sub nici o form autorizati s introduc n sediu persoane
strine acestuia. Prezenta clauz nu se aplica persoanelor care au cu
asociatia relatii cu caracter profesional si nu obstructioneaz libera
circulatie a reprezentantilor personalului.

Att salariatii cts i ceilalti oameni nu au voie s prsesc

ntreprinderea cu bunuri materiale fabricate n firm. (aceste
persoane fiind perchezitionate dac este cazul).

II. Organizarea timpului de lucru

n cazul timpului de lucru, vorbim despre trei dimensiuni
diferite: durat, structur i distribuie. Aceste trei dimensiuni
constituie profilul timpului de lucru. n general, politica programului
de lucru urmreste obiectivele expuse mai jos:

Programul de lucru prelungit n general trebuie s decongestioneze

problemele de pe piaamuncii;Programele de lucru orientate spre
familie ar trebui s mbunteasc echilibrul ntre cer-inele de timp
profesionale i extra profesionale (work-life-balance)
Programele de lucru orientate spre formarea continu trebuie s
stimuleze studiul pe toat durata vieii;
Programele de lucru orientate dup vrst trebuie s asigure o
prezen ct mai ndelungat n viaa profesional
III. Obligatiile salariatiilor

Salariatii au urmtoarele obligatii:

1. Obligatia de a realiza norma de munc, sau dup caz de a ndeplini

atributiile care i revin conform fisei postului;

2. Obligatia de a respecta disciplina muncii;

3. Obligatia de a respecta prevederile cuprinse n regulamentul

intern, n contractul colectiv de munc aplicabil, precum si
n contractul individual de munc;

4. Obligatia de fidelitate fat de angajator n executarea atributiilor

de serviciu;

5. Obligatia de a respecta msurile de securitate si sntate a muncii

n unitate;

6. Obligatia de a respecta secretul de serviciu.

IV. Sanctiuni disciplinare

Sanctiunile prevzute n codul muncii:

1. avertismentul scris;
2. retrogradarea din functie, pentru o durat ce nu poate depsi
60 de zile;

3. suspendarea contractului de munc pe o perioad ce nu poate

depsi 10 zile lucrtoare;
4. reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10%. n
functie de mprejurri, angajatorul are posibilitatea s individualizeze
sanctiunea, legea oferindu-i numai limita minim si
maxim n care este obligat s sanctioneze;

5. reducerea salariului de baz si, dup caz, a ndemnizatiei de

conducere pe o perioad de 1-3 luni cu 5-10 %. n aceast categorie
sunt vizati cei care au functii de conducere si beneficiaz
de ndemnizatia de conducere aferent;

6. desfacerea disciplinar a contractului de munca.

Oricare ar fi sanctiunea pe care angajatorul o aplic,este obligat s
respecte procedura pre-vzut n codul muncii, pas cu pas.Astfel,
legea vorbeste despre efectuarea cercetrii prealabile care,
nerealizat sau realizat defectuos, conduce la nulitatea absolut a
sanctiunii aplicate.

7.8 Proiectarea unui contract individual de munc

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

ncheiat si nregistrat sub nr._____/_________ n registrul general de

evident a salariatilor*)

Partile contractului:

Angajator,
persoana juridic, _________________________________________
cu sediulin ________________, str. _____________________
nr._________, judetul/sectorul ______________, cod fiscal
_____________, telefon __________, reprezentata legal
prin ____________________ in calitate de __________________

Salariatul/salariata dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in

localitatea ________________, str. __________________, nr.
_______, judetul ____________ posesor/posesoare al/a
buletinului/crtii de identitate/pasaportului seria ______,
nr. __________, eliberat/eliberata de _________________, la data de
___________,CNP___________________, autorizaie de
munc/permis de edere n scop de munc seria ________, nr.
___________ din data __________________ Am ncheiat prezentul
contract individual de munca n urmatoarele conditii asupra
carora am convenit:

Obiectul contractului: ______________________________________

___

Durata contractului: nedeterminat, salariatul/salariata

______________________ urmand sa inceapa activitateala
data de ________________;determinat, de __________ luni pe
perioada cuprinsa intre data de ________ si data
de ________________/ pe perioada suspendarii contractului
individual de munca al titularului de post.

Locul de munca:

1. Activitatea se desfasoara
la (secie/atelier/birou/serviciu/compartiment
etc __________________din sediul social/punct de lucru/alt loc de
munc organizat
alangajatorului____________________________________________
_________
2. n lipsa unui loc de munc fix salariatul va desfasura activitatea
astfel: ___________________________________________________
________________

Felul muncii:

Functia/meseria ____________________ conform

Clasificarii ocupatiilor din Romania

Atributiile postului:

Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul

individual de munc.F Criteriile de evaluare a activitii profesionale a
salariatului:

_______________________________________________________
Conditii de munca:

1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr.

31/1991.2. Activitatea prestat se desfoar n condiii
normale/deosebite/speciale de munc, potrivit Legii nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile
icompletrile ulterioare.

Durata muncii:

1. O norma ntreaga, durata timpului de lucru fiind de ___

ore/zi,___ore/saptamana.
Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza:
________(ore zi / orenoapte)Programul de lucru se poate modifica n
conditiile regulamentului intern / contractuluicolectiv de munca
aplicabil.
2. O fraciune de norm de _____ ore/zi, _____
ore/sptman_____________.
a)Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza:
___ (ore zi/noapte) b)Programul de lucru se poate modifica in
conditiile regulamentuluiintern/contractului colectiv de munca
aplicabil.
Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta
majora sau pentru altelucrari urgente destinate prevenirii producerii
unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.

Concediul:

Durata concediului anual de odihna este de _______ zile lucratoare,

in raport cu duratamuncii (norma intreaga, fractiune de norma).
De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de
________________.

Salariul:

1. Salariul de baza lunar brut este de _______________lei.

2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri __________________
b) b)indemnizatii______________
b1)prestaii suplimentare n bani______________________________
__________
b2)modalitatea prestaiilor suplimentare n
natur__________________________
c) alte adaosuri ______________
3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru
sau in zilele in carenu se lucreaz ori n zilele de sarbatori legale se
compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu,
conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr.53/2003
- Codul muncii.

4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt

________________
K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in
munca:

a) echipament individual de protectie ______________________

b) echipament individual de lucru _________________________
c) materiale igienico-sanitare ____________________________
d) alimentatie de protectie ______________________________
e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca
___________

L. Alte clauze: perioada de prob este de

____________________ zile calendaristice;
-perioada de preaviz in cazul demisiei este de ____________ zile
calendaristice, conformLegii nr. 53/2003 - Codul muncii sau
contractului colectiv de munca. perioada de preaviz n cazul demisiei
este de ______ zile lucrtoare, conform Legii nr.53/2003 - Codul
muncii, cu modificrile i completrile ulterioare sau Contractului
colectivde munca aplicabil.in cazul in care salariatul urmeaza sa-si
desfasoare activitatea in strainatate, informatiilor prevazute la art.
18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi si
incontractul individual de munca.alte clauze

M.Drepturi si obligatii generale ale partilor:

1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:

Dreptul la acces la formare profesional.
Dreptul la repaos zilnic si saptamanal
.Dreptul la concediul de odihna anual.
Dreptul la egalitate de sanse si de tratament.
Dreptul la securitate si sanatate in munca
.Dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale.
a) Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini
atributiile ce ii revinconform fisei postului.
b)Obligatia de a respecta disciplina muncii.
c) Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor
de serviciu.
d) Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii
in unitate.
e) Obligatia de ra respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva
legalitatii lor

b) Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de

serviciu.c) Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice
sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de
munca aplicabil si regulamentului intern.d) S stabileasc obiectivele
de performan individual ale salariatului;4. Angajatorului ii revin, in
principal, urmatoarele obligatii:a)S nmaneze salariatului
un exemplar din contractul individual de munc, anterior nceperii
activitii.a

1) S acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele

individuale de munc,din contractul colectiv de munc aplicabil i din
lege. b)S asigure permanent conditiile termice si organizatorice
avute in vedere la elaborareanormelor de munca si conditiile
corespunzatoare de munca.
c)S informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra
elementelor care privescdesfasurarea relatiilor de munca.
d)S elibereze, la cerere, un document care s ateste calitatea de
salariat a solicitantului,respectiv activitatea desfurat de acesta,
durata activitii, salariul, vechimea nmunc, n meserie i
specialitate.
e)S asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al
salariatului.
N.Dispozitii finale:

Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza

cu dispozitiile Legiinr. 53/2003 Codul muncii si al contractului
colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelulangajatorului/grupului
de angajatori/ramuri/national, inregistrat sub nr. _____/________
laInspectoratul teritorial de munc, Municipiului Bucureti /
Ministerul Muncii i SolidaritiiSociale.Orice modificare privind
clauzele contractuale n timpul executrii contractului individualde
munc impune incheierea unui act adiional la contract, conform
dispoziiilor legale, cuexcepia situaiilor n care o asemenea
modificare este prevzut n mod expres de lege.Prezentul contract
individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul
pentrufiecare parte.

O.Conflictele n legtur cu ncheierea,

executarea, modificarea, suspendareasau ncetarea prezentului
contract individual de munc sunt soluionate de
instana judectoreasc competent material si teritorial, potrivit
legii
Angajator, Salariat,
Semnatura__________

Data_________

Reprezentant legal, ______________________

Pe data de ________________ prezentul contract nceteaz n

temeiul art. _______ dinLegea nr. 53/2003 Codul muncii, cu
modificrile i completrile ulterioare n urmandeplinirii procedurii
legale.

Angajator,

_______________

7.9.Proiectarea unui slogan pentru ntreprindere

BISCUITI DELICIOSI DIN CUPTOR GATA SCOSII

7.10 Stabilirea unei formule care s exprime eficienta

muncii unui manager
Cred c eficienta si eficacitatea muncii unui manager porneste de la
autocunoatere, initiativ si curaj n identificarea si depsirea problelo
r care l afecteaz n mod direct n viata personal si cea profesional
si apoi se completeaz cu abilittile manageriale specific activittii de
conducere a unei firme.

Eficienta nseamn obtinerea unor efecte mai mari dect eforturile

depuse.
Schema generala a unei instalatii moderne de prelucrare prin stantare a
aluatului pentru biscuiti

Legenda

1. palnie de alimentare cu aluat;

2, 3, 4, valturi;

5, 6, 7, transportoare cu banda;

8. perie rotativa;

9. ventilator;

10. stanta;

11. dispozitiv de stantare;

12, 13, benzi transportoare;

14. palnie de alimentare;

Cuptor de coacere a biscuitilor

Legenda

1. camera de coacere;

2. gura de intrare a aluatului;

3. gura de evacuare a biscuitilor copti;

4. transportor cu banda;

5. sistem de inchidere a tamburului;

6. role;

7. contragreutati;

8. sistem de actionare;

9. tamburul motor.