Sunteți pe pagina 1din 2

Dragobetele ' este srbtorit pe 24 februarie

Srbtoarea de Dragobete este considerat echivalentul romnesc al srbtorii Valentine's Day,


sau ziua Sfntului Valentin, srbtoare a iubirii.

Probabil c 24 februarie nsemna pentru omul arhaic nceputul primverii, ziua cnd
natura se trezete, ursul iese din brlog, psrile i caut cuiburi, iar omul trebuia s participe
i el la bucuria naturii.
Entitate magic asemntoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se difereniaz de
blajinitatea Sfntului Valentin , fiind un brbat chipe, un neastmprat i un nvalnic.

Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peitor i un na al animalelor, romnii


au transfigurat Dragobetele n protectorul iubirii celor care se ntlnesc n ziua de
Dragobete, iubire care ine tot anul, aa cum i psrile "se logodesc" n aceast zi.

n aceast zi satele romneti rsunau de veselia tinerilor i de zicala : Dragobetele srut


fetele.
Sunt multe credinele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea c cine participa
la aceast srbtoare avea s fie ferit de bolile anului, i mai ales de febr, i c Dragobetele i
ajut pe gospodari s aib un an mbelugat. mbrcai de srbtoare, fetele i flcii se
ntlneau n faa bisericii i plecau s caute prin pduri i lunci, flori de primvar.
Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane,
pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se
nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau,
mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din luna lui
Faur/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti".

n sudul Romniei fetele se ntorceau n sat alergnd, obicei numit zburtorit, urmrite
de cte un biat cruia i czuse drag. Dac biatul era iute de picior i o ajungea, iar fata
l plcea, l sruta n vzul tuturor. Srutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an,
sau chiar pentru mai mult, "Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce
nuni se mai pregtesc pentru toamn.

In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strngeau ultimile rmie de


zpad, numit zpada znelor, iar apa topit din omt era folosit pe parcursul anului
pentru nfrumuseare i pentru diferite descntece de dragoste.
De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de
Dragobete declaratii de dragoste, fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti
intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o
adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele
vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea
Dragobetelui.

Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc,


isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand
fara pui peste vara.
Nici oamenii mai n vrst nu stteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua n care
trebuiau s aib grij de toate ortniile din ograd, dar i de psrile cerului. n aceast
zi nu se sacrificau animale pentru c astfel s-ar fi stricat rostul mperecherilor. Femeile
obinuiau s ating un brbat din alt sat, pentru a fi drgstoase tot anul.
Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii, au fost in
buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor.

Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind
inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.