Sunteți pe pagina 1din 47

Proiect nr 240/2010

Amenajare Turistica Balta TUZLA


Judetul Constanta

STUDIU DE FEZABILITATE
AMENAJARI TURISTICE BALTA TUZLA JUD. CONSTANTA
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

1. DATE GENERALE

1.1 Denumirea obiectivului de investitii:

AMENAJARI TURISTICE BALTA TUZLA JUD CONSTANTA

1.2. Amplasare:

Comuna Tuzla, judetul Constanta

1.3. Titularul Investitiei:

CONSILIUL LOCAL AL comunei Tuzla

1.4. Beneficiar:

PRIMARIA COMUNEI TUZLA

1.5. Elaborator:

SC VILA HOUSE SRL BUCURESTI


Proiect nr. 240/2010 , faza STUDIU DE FEZABILITATE
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea


proiectului

2.1.1. Situatia actuala


Amplasamentul ales pentru dezvoltarea unei unitati turistice este un loc deosebit
care poate fi dat de exemplu ca o posibilitate de a recupera si de a-l face productiv si
de a capata chiar personalitate prin investitii minore.
Balta Tuzla este un lac artificial, rezultat din actiunea de protejare a Lacului
Techirghiol. La un monent dat s-a constatat ca nivelul lacului Techirghiol s-a ridicat in
mod ingrijorator, de unde se afla la o cota sub nivelul marii a ajuns cu cativa metri
deasupra acesteia. In afara de aceasta concentratia de sare a lacul Techirghiol (mult
mai mare decat concentratia marii), a inceput sa scada.
Balta Tuzla, in suprafata de 50,4 ha are bazinul de receptie in suprafata de 5,4
kmp este separata de lacul Techirghiol printr-un dig, pe care se afla un drum de acces
realizat din materiale calcaroase, in lungime de 400m, folosit ca drum de acces catre
turnul de televiziune.
Pana in anii 70 Balta Tuzla, ca de altfel intregul areal din jurul Lacului
Techirghiol, reprezenta o zona arida. Dupa modificarea factorilor antropici, drenanta
catre lacul Techirghiol a crescut, respectiv Balta Tuzla a devenit o zona mlastinoasa ce
a evoluat catre un lac de sine statator in momentul de fata.
In prezent balta Tuzla este marginita de numeroase tufe de stuf inalt, care
formeaza insule de vegetatie chiar in interiorul baltii si care pot fi potentiale medii de
inmultire pentru tantari, ceea ce are un impact negativ asupra zonei turistice in care
este amplasata si mai ales asupra comunitatilor aflate in zona de dezvoltare durabila.
Pe langa problemele de vegetatie deosebit de abundenta pe intrega suprafata a
lacului ce creeaza probleme atat locuitorilor din zona prin sursa inepuizabila de tantari
dar si faunei din lac, prin cantitatea scazuta de oxigen, in zona nordica a lacului sunt
amplasate Statia de Epurare Eforie Sud ce deserveste localitatile Eforie, Techirghiol si
Tuzla si fosta groapa de gunoi a Localitatii Eforie.
In ultima perioada de timp au fost luate unele masuri, este drept foarte timide,
astfel in cazul nostru s-a renuntat la deversarea mlului din statia de epurare direct in
Balta Tuzla si s-a renuntat la utilizarea gropii de gunoi. Pentru ecologizare aceasta
groapa de gunoi a fost acoperita cu strat de pamant vegetal care a fost inierbat.
Problema ecologizarii baltii Tuzla este in atentia autoritatilor locale si a regiilor
autonome din zona iar in acest moment se afla in faza Studiu de Fezabilitate pentru
obtinerea finantarii lucrarilor de ecologizare.
In cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala 2008 2028 a localitatii Tuzla,
dezvoltarea turismului prin realizarea unei baze de agrement este unul din din
proiectele prioritare.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
In prezentul Studiu de Fezabilitate se va studia posibilitatea dezvoltarii pe Balta
Tuzla a conceptului de Sat Pescaresc dotat cu toate facilitatile unei amenajari
turistice.

2.1.2.Descrierea functionala
Amenajarea turistica a fost conceputa ca un sat pescaresc, oferind atat
pescarilor posibilitatea de a-si exersa talentul si cunostintele in ceea ce priveste
pescuitul, oferind si familiilor acestora posibilitatea petrecerii timpului liber in mod
placut la piscinele amenajate in complex, la restaurantul din zona de intrare sau sa
pregateasca trofeele cucerite de pescari.
Acest loc a fost conceput pentru petrecerea unei zile. Pentru cei care doresc sa-
si petreaca un timp mai indelungat exista si posibilitatea cazarii atat in casute din lemn
cat si in corturi.
Pentru cresterea atractivitatii acestei amenajari, unele obiective au fost
amplasate chiar pe malul lacului, iar celelalte au fost amplasate pe luciul apeipe
pontoane din lemn.
Referitor la utilitati situatia existenta se prezinta dupa cum urmeaza:
- exista un post de transformare pe strada Eternitatii;
- exista retea de distributie a apei pe toate strazile limitrofe
amplasamentului
- retea de canalizare exista doar pe strada Eternitatii.

2.1.3. Constructii existente si starea lor.


Pe amplasamentul propus, in prezent nu exista nici o constructie.
Acces direct din soseaua Constanta Mangalia
Amplasamentul se afla la 150 m de malul Marii Negre si reprezinta o prelungire a
Lacului Techirghiol.
TOTAL suprafata teren = 1.97 ha
TOTAL suprafata lac = 50.04 ha

2.1.4. Date privind plantatiile si arborii existenti in zona


- In prezent pe amplasamentul ales nu exista arbori dar exista arbusti si iarba
salbatica ce constituie un adapost natural pentru fauna din zona.

2.1.3. Date privind situatia actuala a utilitatilor.


- In comuna Tuzla, exista asigurate conditiile edilitare pentru un nivel acceptabil
de locuire urbana.
Astfel,exista sistem de alimentare cu apa potabila si sistem de canalizare a
apelor uzate menajere.
Exista retea de alimentare cu energie electrica si retea de alimentare cu gaz.
Pentru necesarul de utilitati ( alimentare cu apa, canalizare, energie electrica) se
vor realiza bransamente pe str. Eternitatii, unde se afla de altfel si accesul pe
amplasamentul studiat
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
2.2. Descrierea investitiei
Nu a fost realizat nici studiu de prefezabilitate si nici nu exista un plan de
investitii de lunga durata astfel in acest caz vor fi elaborate scenarii tehnico-economice
prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse.
2.2.1. Tema de Proiectare.
Scenariile tehnico- economice prin care obiectivele proiectului de investitie vor fi
realizate vor fi elaborate pe baza Temei de Proiectare elaborata de beneficiar avand la
baza prevederile Caietului de Sarcini elaborat pentru organizarea licitatiei pentru
lucrarile de executie si proiectare.
Beneficiarul doreste o amenajare turistica care sa configureze un sat pescaresc.
Acest sat trebuie sa includa, pe langa activitatea de baza pescuitul, si posibilitatea
petrecerii timpului liber familiilor pescarilor intr-un mod cat mai variat si atragator.
Astfel vor fi create spatii comerciale, de alimentatie publica, spatii de odihna si
recreere, spatii de promenada. In cazul in care turistii doresc sa petreaca o perioada
mai indelungata de timp, benefiicarul a cerut si crearea unor locuri de cazare, cu un
grad de confort tip camping la casute din lemn si corturi.
Beneficiarul a mai cerut ca elemente din acest complex sa aiba posibilitatea de a
functiona si in afara sezonului estival. In acest caz restaurantul va deveni o functiune
permanenta si deoarece a fost ceruta si amenajarea unei crescatorii de peste se va
amenaja un spatiu comercial permanent care va vinde peste proaspat.
2.2.2. Necesitatea si oportunitatea investitiei.
Promovarea investitiei Ameanajari turistice pe Balta Tuzla este necesara si
oportuna deopotriva datorita urmatoarelor considerente:
- Balta Tuzla a luat nastere in urma indiguirii in anii 80 a unui golf al Lacului
Techirghiol, dig cu dubla necesitate: - accesul la turnul de televiziune ce
deserveste localitatile Eforie, Techirghiol si Tuzla, si mai ales cu rol de a stopa
aportul de apa dulce in lacul Techirghiol.
- Lacul se afla intr-un proces incipient de ecologizare materializat prin inchiderea
gropii de gunoi a localitatilor Eforie si stoparea deversarii in apa a namolului de
la statia de epurare.
- Pozitia lacului este absolut deosebita: se afla la 150 m de tarmul Marii Negre, se
invecineaza cu lacul Techirghiol; are acces imediat din soseaua Constanta-
Mangalia.
- Localitatea Tuzla nu are nici o unitate turistica de cazare sau de alimentatie
publica.
- Balta Tuzla, amenajata corespunzator va raspunde cu succes cererii de locuri
pitoresti, naturale ale turistilor tot mai apasati de stresul urbanizarii.
Proiectul
Proiectul Amenajari turistice Balta Tuzla are ca obiectiv general promovarea
turismului sub forma unui produs integrat cu accent pe varietatea componentelor ce
deriva din potentialul zonei.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Decizia de amenajare a lacului Tuzla si a zonelor aferente, avand la baza atat
potentialul de dezvoltare al zonei sub aspect turistic dar, in acelasi timp, si necesitatea
ameliorarii starii actuale de degradare avansata a lacului si a zonei aferente,
urmareste solutionarea unor deficiente.
In conditiile in care apa lacului necesita o ecologizare (curatire prin greblare mecanica
a vegetatiei acvatice si a sedimentelor organice si dragarea zonelor cu adancimi mici)
inainte de aplicarea oricaror masuri de agrementare, s-a impus o solutie tehnica ce
combina lucrari specifice, dupa cum urmeaza:
- lucrari de ecologizare lacuri (curatarea prin greblare mecanica);
- reabilitarea i ecologizarea lacului (reabilitare infrastructura maluri, amenajare alei
pietonale perimetrale, amenajare spatii de odihna pentru turisti, amenajare spatii verzi
in zona perimetrala a lacurilor, plantari copaci, arbusti, peluze, garduri vii, jardiniere);
- amenajare spatiu pentru zona de agrement nautic;
- lucrari de instalatii electrice pentru iluminatul public ambiental.
Reabilitarea i dezvoltarea infrastructurii unei zone publice cu valoare turistic
ridicat va asigura un cadru favorabil atragerii investiiilor ulterioare n zon, ageni
economici care s investeasc n activiti comerciale, de agrement (restaurante,
baruri, cluburi) Dezvoltarea acestei nise va determina cresterea veniturilor din turism
in lei si valuta- si cresterea importantei acestui segment in PIB.
In conditiile in care in prezent Balta Tuzla, cu un luciu de apa de 50 ha ,
constituie pentru Comuna Tuzla o reala problema datorata starii total
necorespunzatoare atat din punct devedere estetico-ambiental, cat si al disconfortului
datorat neigienizarii corespunzatore, decizia administratiei pubice locale va pune in
valoare zona transformand aceste resurse naturale in puncte turistice deosebit de
atractive.
Acest proiect este gandit in scopul imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea
ofertei locale de turism, crearea unor preconditii de baza care sa determine atragerea
in zona a unor investitii ulterioare, cresterea veniturilor in zona si implicit imbunatatirea
economiei locale si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca;
Conform studiilor de specialitate, se apreciaz c un loc de munc direct n
turism poate crea de la 1 loc pn la 3 locuri de munc indirecte (agricultur, industria
alimentar, construcii, transport).
In acest context, implementarea proiectului propus de Consiliului Local Tuzla va
avea ca rezultat direct cresterea atractivitatii si accesibilitatii unor zone cu potential
turistic ridicat, in speta a Comunei Tuzla.
Totodata, proiectul va raspunde cerintelor de dezvoltare economica in contextul
respectarii principiilor si cerintelor de dezvoltarii durabile.

2.2.3. Date generale despre comuna Tuzla.


Comuna Tuzla este amplasata pe soseaua Constanta Mangalia, la 20 kilometri
fata de Constanta. Comuna Tuzla are o suprafata de 5409 ha si dupa datele statistice
din 2007 avea o populatiede 6571 locuitori. Analizand populatia in dinamica ei in
conformitate cu cifrele oficiale rezulta ca populatie a avut un varf in anul 2004 de 6472
de indivizi, dupa care a urmat o scadere la 6252 in anul 2006. aceasta ne conduce la
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
concluzia ca aceasta comuna ofera conditii favorabile de munca precum si conditii
favorabile de desfasurare a vietii de zi cu zi .:

2.2.4. Amplasamentul obiectivului de investitie interitoriul comunei Tuzla


In nordul comunei Tuzla se afla lacul Techirghiol la care o parte a fost indiguita,
pentru a-l proteja de aportul unor izvoare cu apa dulce. Amenajarea turistica a fost
propusa a se desfasura pe luciul lacului sus amintit, dar si pe tarmul lacului pe latura
de sud.
Astfel o parte din investitie va fi construita pe apa Baltii Tuzla. Aceste constructii se
vor amplasa pe pontoane fixe podine din lemn fixate pe lac cu piloti din lemn. Pe
aceste podine se vor construi casute din lemn, sau vor fi amenajate locuri civilizate de
pescuit sau locuri de relaxare si petrecerea timpului liber. Vor fi organizate si cateva
locuri de parcare pentru barcile pescarilor.
Pe uscat, in apropierea lacului se vor amplasa obiectivele de investitie care au
probleme din punct de vedere al instalatiilor precum: restaurantul, receptia cu
administratia, grupurile sanitare, magazinul, toate aceste spatii ridica probleme la
cofigurarea instalatiilor si din aceasta cauza a fost aleasa o abordare, in rezolvarea
functionala a acestor cladiri, de tip clasic.
Constructiile au fost astfel dispuse incat au fost formate cateva zone mai mari, cu
categorii distincte de functiuni precum:
- zona I zona care face legatura cu celelalte entitati urbanistice
- zona II zona comerciala poate fi utilizata atat de celelalte entitati urbanistice,
exterioare investitiei noastre, dar au si rol important in cadrul sistemului propus
de noua investitie
zona III zona intima, specifica investitiei propuse contine doua subzone
subzona de relaxare si pescuit, si o subzona de cazare, impartita la randul ei in doua
o parte fiind amplasata deasupra luciului de apa si cealalta parte se afla situata pe
uscat, pe malul lacului.

2.2.5. Prevederi cuprinse in documentatiile de urbanism


Pana in prezent Balta Tuzla care propusa spre modernizata prin prezentul
studiu, nu a fost cuprinsa in nici o documentatie de urbanism in afara de PUG. Insula
se afla cuprinsa in SP Zona pentru Spatii Verzi amenajate, Sport, Agrement, Perdele
de Protectie. In cadrul acestei zone exista doua subzone distincte: SP subzona
parcuri si amenajari sportive existente; SP. subzona parcuri, amenajari sportive si
perdele de protectie propuse.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

2.2.6. Scenariile Tehnico-


Tehnico- Economice prin care obiectivele proiectului de
investitie pot fi atinse.
Dupa cum am mentionat nu exista un plan amanuntit de investitie din care sa
faca parte si prezentul obiect al studiului de fata. Astfel prezentul amplasament a fost
ales urmare a analizei urmatorelor alternative:
- Varianta 0 nu se investeste nimic. In aceasta ipoteza turismul se desfasoara
natural, dar datorita configuratiei actuale atractivitatea turistilor va ramane la un
nivel scazut si intradevar costul distractiei va foarte ieftin. Durata de folosire a
lacului va fi foarte scurta. Pe desfasurarea unui an calendaristic; va fi utilizat pe
perioada estivala si apoi cat timpul este favorabil. Dotarile sunt inexistente si nu
este posibila organizarea unor serbari complexe, cu un grad mare de
reprezentativitate si care dau posibilitatea creerii unor traditii semnificative. Lipsa
locurilor de parcare constituie un alt impediment in calea dezvotarii acestui loc
de agrement atat de frumos din punct de vedere natural. Activitatea de pescuit
se poate desfasura dar familiile nu au nici o posibilitate de a petrece timpul intr-
un mod placut;
- Varianta maximala este o ipoteza de lucru care incearca sa creeze cele mai
bune conditii in intreaga zona a Baltii Tuzla. Dupa cum am aratat anterior,. In
cazul Baltii Tuzla sunt necesare lucrari de amploare pentru a aduce zona la un
nivel bun. Aceste lucrari sunt cu specific de protejare a mediului inconjurator.
Bineinteles toate acestea se vor realiza cu un efort investional mai mare, si
desigur cu cheltuieli de intretinere mai mari. Dezavantajul acestei variante este
urmatorul: suma necesara investitiei este mult prea mare si sursele de finantare
sunt diferite. Astfel sunt necesare doua proiecte.
- Varianta medie
medie , varianta echilibrata, varianta care asigura un echilibru optim
intre valoarea investita si efectul produs asupra clientilor.
- In cadrul acestei solutii, ca solutie generala abordata este crearea unui sat de
pescari, avand toate facilitatil si fiind atractiv prin rezolvarea arhitecturala.
- Daca mai adaugam si prelungirea duratei de exploatare a unora din obiectivele
propuse, precum si faptul ca beneficiarul este constient de continuarea
eforturilor de a obtine fonduri pentru incheierea cu succes a amenajarii turistice
a Baltii Tuzla.

Proiectantul recomanda Varianta medie

a. Avantajele solutiei recomandate pot fi catalogate din urmatoarele puncte de


vedere:
- din punct de vedere economic: valoarea de investitie poate fi esalonata fata de
varianta maximala deoarece au fost evitate constructiile de dimensiuni mari si au
fost alese cele care au dimensiuni la scara umana formate din elemente
modulate, usor sa fie uzinate;
- varianta a fost usor de stucturat pe categorii de lucrari;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
- prin configurarea noilor constructii se va mari timpul de exploatare a investitiei;
- din punct de vedere tehnic aceste constructii vor fi realizate din materiale
usoare, construite din materiale nepoluante, recirculabile, materiale cu
rezistenta sporita;
- Prin alegerea Variantei medii se ofera tuturor o gama mai larga de posibilitati de
distractie, acoperind o arie larga de cosumatori structurati pe categorii de varste,
pe categorii de preocupari sau pe categorii de instruire;
- Prin alegerea rezolvarii functionale cu constructii mici exista posibilitatea unei
flexibilitati sporite, atat prin posibilitatea reamenajarii interioare cat si prin
posibilitatea modificarii amplasamentului.

b. descrierea
descrierea constructiva, functionala a investitiei

Intreaga amenajare a fost conceputa in scopul de a reintroduce conceptul de Sat


Pescaresc ,de a semnala importanta apei in viata noastra, si de a impune respectul fata
de mediul inconjurator, si mai ales fata eforturile comunitatii locale de a aplica principiile
dezvotarii durabile.

Se propune astfel amplasarea a trei zone functionale, dupa cum urmeaza:

ZONA I-I- Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si amenajarea turistica


propriuzisa si cuprinde urmatoarele subzone:
Aceasta zona se constituie ca o zona tampon, zona general valabila, utilizata in comun
atat de zonele invecinate cat si de amenajarea turistica propriuzisa.
Aceasta zona va cuprinde o parcare pentru clienti de 34 locuri, cu o suprafata de =
787.5 mp, circulatii carosabile de 510 mp si alei pietonale interioare in suprafata totala
de 330 mp. Spatii verzi: 12.950 mp

ZONA II ZONA comerciala si alimentatie publica


Reprezinta o zona ambivalenta care deserveste atat vecinatatile cat si zona studiata.
In principal aceasta zona este formata din cladiri cu fuctionare permanenta.
Aceasta zona cuprinde urmatoarele functiuni:
Cladire receptie administratie cu Sdesf = 68 mp si Sutila=58 mp
Restaurant 80 locuri; Sala de restaurant a fost conceputa astfel incat sa poata fi
ecxploatata asa mare cum este sau poate fi divizata in sali mai mici, fiind usor
adaptabila la nevoile concrete. Scons= 330 mp; Sdesf= 400 mp;
Grupuri sanitare cu dusuri Sconstr=205 mp; Sutila=126mp
Chioc comert - Sconstr=20 mp; Sutila=18.35 mp
Bazine adulti si copii - Sconstr=402 mp;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

ZONA III - ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT

SUBZONA 1- Amenajari pe uscat


Foisor cu bar de zi - Scons=50 mp
Spatiu campare va cuprinde amenajarea locurilorde campare pietris margaritar pe pat
de nisip, alei interioare si amenajarea spatiilor verzi
- alei S=1475; spatii de campare s=140 mp-4 pers/loc loc; spatii repaus S=555 mp
Spatii verzi S= 4.447 mp

SUBZONA 2 Amenajari pe apa


Pontonul pe piloti -Sconstr=5000mp
In majoritatea traseului pontonului are latimea de 3 m, insa pontonul poate avea latimi
intre 1.2 m-pana la 11 m.
Casute din lemn tip camping,
camping amplasata pe podina deasupra apei. - Sconstr=20 mp
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

CAP. 3 DESCRIEREA INVESTITIEI

3.1. Zona si amplasamentul


Lacul Tuzla, in suprafata de 50 ha, se afla in nordul localitatii Tuzla, in extravilanul
localitatii si se afla in domeniul privat al Comunei Tuzla.
In jurul lacului, Comuna Tuzla mai detine cca 8 ha teren, din care, dezvoltarea
turistica vizeaza numai 1,97 ha, teren ce are deschidere de 67,57 m la strada
Eternitatii.

3.2. Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat.


Atat terenul studiat,cat si lacul Tuzla se afla in domeniul prival al Comunei
Tuzla, in conformitate cu HCL 26/2010 al Consiliului Local Tuzla.

teren suprafata totala reprezentand terenuri din


3.3. Situatia ocuparii definitive de teren,
intravilan/extravilan.
Se propun urmatoarele constructii cu suprafetele aferente :

Nr Ob nr Cladirea Arie construita Arie desfasurata


crt
1 OBIECT 1 Parcare clienti 787,50 725,50
3 OBIECT 3 Circulatii carosabile 510,00 510,00
4 OBIECT 4 Alei pietonale 330,00 330,00
5 OBIECT 5 Cladire receptie-administratie 68,00 68,00
6 OBIECT 6 Cladire restaurant 330,00 400,00
7 OBIECT 7 Grupuri sanitare si dusuri 205,00 205,00
8 OBIECT 8 Chiosc comercial 3 buc 20,00 60,00
9 OBIECT 9 Bazine adulti si copii 402,00 402,00
10 OBIECT 10 Foisor cu bar de zi 50,00 50,00
11 OBIECT 11 Spatii verzi 17.397,00 17.397,00
12 OBIECT 12 Ponton 5.000,00 5.000,00
13 OBIECT 13 Casuta din lemn tip camping 20,00 240,00
12 buc
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

Bilantul teritorial al propunerilor din cadrul prezentului Studiu de Fezabilitate este


urmatorul:

TOTAL suprafata Studiata = 5,55 ha


Din care - teren = 1,97 ha
o luciu apa = 3,58 ha

Interventii pe teren
Suprafata construita ( pe teren): 653 mp POT: 3, 3 %
Suprafata alei carosabile, parcare: 1650 mp CUT: 0,037
Spatii verzi: 17.397 mp

Interventii pe apa:
ponton 5.000 mp
piscina - 402 mp

3.4. Studii de teren


- 3.4.1. Operaiuni topo cadastrale efectuate:
Pentru ntocmirea documentaiei tehnice s-au executat ridicari topografice
planimetrice si de nivelment, efectuandu-se o drumuire cu plecare de pe puncte
determinate planimetric si nivelitic, puncte aflate in baza de date a OCPI Constanta,
ele fiind determinate anterior si folosite la alte lucrari de specialitate din zona.

3.4.2.
3.4.2. Raportul geotehnic elaborat pentru acest proiect prezinta situatia actuala dupa
cum urmeaza :
Din punct de vedere geomorfologic,
geomorfologic zona studiat se situeaz n nordul localitii Tuzla
, fiind caracterizat printr-un relief cu energie i pante reduse, ce nu poate favoriza
desfurarea unor procese geomorfologice rapide (alunecri de teren, eroziune
accelerat). Amplasamentul se afl situat pe un teren relativ stabil i fr eroziune
actual marcant. Cotele medii din amplasament variaz n jurul cotei de 0 3 mdMN.

Din punct de vedere geologic,


geologic formaiunile de suprafa i mic adncime sunt
depozitele ce aparin Pleistocenului mediu-superior (qp22-qp3), constituite din prafuri
argiloase loessoide, care acoper depozitele sarmaiene reprezentate de calcare
lumaelice bessarabian-kersoniene. n zona studiat, depozitele cuaternare aparin
ciclului de sedimentare Holocen superior (qh2), fiind reprezentate de argile i argile
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
prfoase cu caracter mlos, plastic moi n zona lacului i loessuri remaniate, lehmuri
i prafuri argiloase, pe malurile acestuia. n imediata apropiere a lacului s-au depus
umpluturi neomogene, n scopul ridicrii terenului la cote superioare cotei de
inundabilitate.

Din punct de vedere hidrogeologic, amplasamentul este situat n apropierea Lacului


Techirghiol, nivelul
ivelul apei subterane fiind ntlnit n forajele executat n amplasament, la
adncimea de 1,0 2,0 m de la cota terenului actual.

Din punct de vedere climatic, regiunea n care se situeaz amplasamentul aparine


sectorului cu clim temperat continental, prezentnd anumite particulariti legate de
poziia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului, determinate de
prezena Marii Negre, cu o permanenta evaporare a apei, ce asigur umiditatea aerului
si totodat provoac reglarea nclzirii acestuia.

Temperaturile medii anuale se nscriu cu valori superioare mediei pe ar - 11,20o C la


Mangalia. Temperaturile minime absolute nregistrate in judeul Constana au fost de -
25o C la Constana la 10 februarie 1929, -33,1o C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie
1954 i 25,2o C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile maxime absolute
inregistrate au fost de +43oC la Cernavod la 31 iulie 1985, +41oC la Basarabi la 20
august 1945, +38,5oC la Constana la 10 august 1927 si +36oC la Mangalia la 25 mai
1950.

Precipitaiile prezint valori anuale de 378,8 mm la Mangalia, judeul Constana fiind


ntre regiunile cele mai aride ale tarii. Vnturile sunt determinate de circulaia general
atmosferic si condiiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de
noapte.

n conformitate cu harta privind repartizarea tipurilor climatice, dup indicele de


umezeal Thortwaite, zona la care ne referim se ncadreaz la tipul climatic I,
caracterizat printr-un coeficient Im < -20

zpad conform Normativ CR-1-1-3-2005, este de 2,0 KN/m2


ncrcarea din zpad,

Valorile presiunii de referin a vntului,


vntului conform normativului NP 082/04, mediat pe
10 minute, la 10 m, avnd 50 ani interval mediu de recuren, este de 0,5 kPa

Adncimea de nghe n terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 0,80 m .

Din punct
punct de vedere seismic amplasamentul studiat este ncadrat n zona de
macroseismicitate I=71 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii
de revenire de 50 ani), conform SR 11100/1-93.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Dup normativul P 100-1/2006, amplasamentul se afla situat n zona caracterizat
prin valori de vrf ale acceleraiei terenului, pentru proiectare ag = 0,16g .

Din punct de vedere al perioadelor de control (col), amplasamentul este caracterizat


prin Tc=0,7
Tc=0,7 sec .

Conform normativului NP 074/2007, terenul se ncadreaz n categoria terenurilor


dificile (Umpluturi neomogene, pmnturi plastic moi i pmnturi sensibile la
umezire).

Din punct de vedere al ncadrrii n categoria geotehnic, conform


c normativului NP
074/2007, lucrarea ce urmeaz a se executa se ncadreaz, n categoria geotehnic 2,
cu risc geotehnic moderat

n scopul identificrii litologiei i stratificaiei i determinrii caracteristicilor geotehnice


ale terenului din amplasamentului studiat a fost executat 5 foraje geotehnic pe malul
lacului, n zona propus pentru construcii F1 F5 cu adncimea de 6 m, cu prelevare
de probe pentru testarea n laborator i 10 sondaje penetrometrice,
penetrometrice n zona lacului, n
lungul pontonului propus a se construi. ;

Forajele executate au pus n eviden urmtoarea stratificaie medie

 Umpluturi neomogene (U), cu grosimi medii de 2,0 m;;

 Complex prfos-
prfos-argilos (PA) alctuit din argile prfoase i prafuri
argiloase loessoide remaniate i argile cu caracter mlos, plastic moi,
saturate, a fost interceptat pe toat adncimea de investigaie;;

Avnd n vedere c adncimea de fundare poate varia ntre 1 i 3 m, terenul de


fundare va fi reprezentat de Umpluturile neomogene U i Complexul prfos-argilos A.

Din forajele executate au fost prelevate probe pentru analizare n laboratorul


geotehnic.

Pe baza valorilor parametrilor geotehnici rezultai n urma testelor de laborator, terenul


de fundare n zona de influen a fundaiilor se poate caracteriza astfel:

Din punct de vedere granulometric,


granulometric pmnturile coezive ce alctuiesc
terenul de fundare, se ncadreaz n grupa argilelor prfoase loessoide
remaniate i argilelor plastic moi Complexul A;

Dup indicele de plasticitate (Ip), se ncadreaz n grupa pmnturilor cu


plasticitate mare;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Dup indicele de consisten (Ic), se ncadreaz n categoria pmnturilor
plastic moi;

Dup compresibilitate,
compresibilitate se ncadreaz n grupa pmnturilor cu
compresibilitate mare i foarte mare;

Dup indicele de tasare suplimentar la umezire (Im3),


Complexul prfos-
prfos-argilos A, de deasupra nivelului hidrostatic, se
ncadreaz n categoria pmnturilor sensibile la umezire - PSU
(Im3>2%).
>2%)

3.5. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Se propune amplasarea a trei zone functionale, dupa cum urmeaza:

ZONA I-I- Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si amenajarea turistica


propriuzisa/ si cuprinde urmatoarele subzone:
Aceasta zona se constituie ca o zona tampon, zona general valabila, utilizata in comun
atat de zonele invecinate cat si de amenajarea turistica propriuzisa. Aceasta zona va
cuprinde urmatoarele obiective:
- OBIECT 1 Parcare clienti- 34 locuri de parcare
- Sdesf= 787,5 mp
- Platforma executata din pietris margaritar, pe pat de nisip.
- OBIECT 3 Circulatii carosabile
- Sdesf= 510 mp
- Platforma executata din pietris margaritar, pe pat de nisip.
- OBIECT 4 - alei pietonale interioare
- - Sdesf= 330 mp
- Platforma executata din pietris margaritar, pe pat de nisip
Aceasta zona cuprinde si o suprafata importanta de spatii verzi, necesar a fi
amenajate din punct de vedere peisagistic.
Suprafata spatiilor verzi este de 12.950 mp.

ZONA II ZONA comerciala si alimentatie publica


Reprezinta o zona ambivalenta care deserveste atat vecinatatile cat si zona studiata.
In principal aceasta zona este formata din cladiri cu fuctionare permanenta. Aceasta
zona cuprinde urmatoarele functiuni:
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

OBIECT 5 Cladire receptie administratie

- Sdesf= 68 mp Sutila= 58.08


- Structura de rezistenta profile metal placate cu lemn
- Infrastructura beton
- Regim de inaltime Parter
- Inchideri exterioare panouri geam termopan glisante dublate de impletitura din
nuiele si papura care vor filtra lumina, invelitoarea din baloti de stuf

OBIECT 6 Restaurant 80 locuri;

Sala de restaurant a fost conceputa astfel incat sa poata fi exploatata asa mare cum
este sau poate fi divizata in sali mai mici, fiind usor adaptabila la nevoile concrete. Sala
restaurantului este legata de spatiile de productie printr-un oficiu. Spatiile de productie
au avut la baza cofigurarii lor studierea tuturor fluxurilor care configureaza orice
bucatarie (fluxul materiilor prime, a produselor finite, fluxul gunoiului, sau al angajatilor,
etc.
- Scons=330 mp; Sdesf=400 mp;
- Structura de rezistenta profile metal placate cu lemn
- Infrastructura beton
- Regim de inaltime P+M
- Inchideri exterioare panouri geam termopan glisante dublate de impletitura din
nuiele si papura care vor filtra lumina,
- Invelitoarea din baloti de stuf
- Restaurantul va avea finisaje specifice, din materiale refolosibile
Restaurantul va fi dotat cu echipament pentru bucatarie si bar, precum si cu mese si
scaune pentru vizitatori.

Se estimeaza ca va fi necesar de achizitionat:


- 25 mese
- 100 scaune
- Echipament pentru bucatarie;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

OBIECT 7 Grupuri sanitare cu dusuri

capacitati: femei 8 dusuri,


8 WC,
8 lavoare;
barbati 8 dusuri,
6 WC,
4 pisoare,
8 lavoare
- Sconstr=205 mp; Sutila=126mp
- Structura de rezistenta lemn
- Infrastructura beton
- Regim de inaltime: Parter
- Inchideri exterioare panouri termopan cu finisaj de impletitura din nuiele si
papura,
- invelitoarea din baloti de stuf

OBIECT 8 Chioc comert 3 buc

- Sconstr=20 mp; Sutila=18.35 mp


- Structura de rezistenta profile metal placate cu lemn
- Infrastructura podina din lemn
- Regim de inaltime: Parter
- Inchideri exterioare panouri geam termopan glisante ,
- invelitoarea din baloti de stuf
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

OBIECT 9 si OBIECT 10 Bazine adulti si copii


- Sconstr=402 mp;
- Cuve complet separate de lac, executate din betron hidro, finisate la interior cu
folie speciala pentru piscine.
Fiecare bazin este prevazut cu spatiu tehnic care este ingropat si care adaposteste un
bazin de retentie cu o inaltime de max 1,5m, pompe de recirculare a apei si filtre
speciale de nisip, tate necesare pentru filtrarea si purificarea apei din bazine.
Bazinele vor fi prevazute cu un sistem special de autocuratare;
Piscina trebuie sa raspunda unor norme de executie, materiale utilizate, de securitate
si de tratament al apei. Piscinele nu pot fi executate decat de specialisti in instalatii,
cunoscatori ai normelor europene in vigoare, competenti, profesionisti. Ele trebuie sa
corespunda mereu normelor fizice, chimice si bacteriologice. Aspectele absolute
indispensabile pentru exploatarea unei piscine sunt recircularea, filtrarea si tratarea
chimica a apei) si fiecare bazin va avea un spatiu tehnic unde se vor desfasura aceste
activitati.
Capacitatea bazinelor este de 60 adulti si 40 copii

Norme obligatorii de utilizare a piscinei:


- Umplerea piscinei se face cu apa din reteaua publica;
- Aport de apa proaspata zilnic, 30 de litri pentru fiecare utilizator al piscine;
- Este interzisa intrarea in piscine a persoanelor cu afectiuni de orice fel ale pielii;
- Este obligatoriu ca inainte de intrarea in piscina, utilizatorii sa apeleze la
normele de igiena corporala: utilizarea toaletei, dus, demachere, clatirea talpilor
de la picioare in bazinele cu dezinfectant, etc;
- Schimbarea apei din piscine cel putin odata pe an pentru piscinele sezoniere;
- Stabilirea unui plan de intretinere a suprafetelor plajelor si a bazinului de piscina,
astfel incat apa de pe plaja sa nu ajunga in piscine;
- Masurarea clorului si a ph-ului zilnic, uneori de 3 ori pe zi;
- Obligativitatea detinerii unui caiet sanitar in care se trec zilnic valorile masurate
ale parametrilor piscinei, precum si a interventiilor de intretinere;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

ZONA III - ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT

SUBZONA 1- Amenajari pe uscat


OBIECT 10 Foisor cu bar de zi

- Scons=50 mp
- constructie de lemn, acoperita cu stuf

OBIECT 11 Spatiu campare va cuprinde amenajarea locurilorde campare pietris


margaritar pe pat de nisip, alei interioare si amenajarea spatiilor verzi
- alei S=1475;
- spatii de campare s=140 mp-4 pers/loc;
- Spatii verzi S= 4.447 mp

SUBZONA 2 Amenajari
Amenajari pe apa
OBIECT 12 Pontonul pe piloti
Sconstr= 5000 mp

In majoritatea traseului pontonul are latimea de 3 m, insa pontonul poate avea latimi
intre 1.2 m-pana la 11 m.
Descrierea sistemului constructiv al pontonului este urmatorul:
- pontonul va fixa intreaga constructie pe piloti batuti in medie cu H=6.5m, cu
diametrul de 20 cm, fiind amplasati la interax de 3.00 m. pe stalpi se vor aseza o
retea de grinzi. Pe acestea se va bate o podea din lemn tip deck, din lemn de
stejar, tratata antifungic,anticarii,antiputrezire si antifoc.Pentru a mentine
stabilitatea podinei se vor crea dese schimbari de directie.
Podina este alcatuita din din pardoseala din scandura geluita, fixate intre ele cu nut
si feder. Scandura este din lemn de stejar, tratat cu diferite substante, si este
asezata pe lung in stilul deck..Structural podina se sprijina pe piloti batuti cu soneta,
din lemn de stejar tratat corespunzator pentru a rezista in mediu umed.existent.

In anumite zone ale pontonului si in jurul piscinei sunt amplasate sezlonguri si


umbrele pentru plaja.

In zona de pescuit, se vor amplasa 30 umbrele pentru fiecare loc de pescuit,


celelalte dotari ( scaun pescuit, masuta, accesorii pescuit) fiind disponibile pentru
inchiriere.
Necesar dotari: - sezlonguri lemn 100 buc;
- umbrele plaja acoperite cu stuf 70 buc;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

OBIECTUL 13 Casuta din lemn tip camping, amplasata pe podina deasupra apei.

- Sconstr=20 mp
- Structura de rezistenta lemn
- Infrastructura ponton din lemn
- Regim de inaltime Parter
- Inchideri exterioare panouri termopan cu finisaj de impletitura din nuiele si
papura, invelitoarea din baloti de stuf.

Casutele vor fi dotate cu tot echipamentul necesar unei camere, pentru 2 persoane.

Astfel pentru o casuta vor fi necesare:


- 2 paturi;
- o masuta;
- 2 scaune
- Lenjerie de pat,
- 2 saltele;
- 2 perne;
- 2 paturi

In scopul bunei functionari a Satului Pescaresc sunt strict necesare realizarea


retelelor exterioare de alimentare cu apa, canalizare ape uzate si electricitate, ce vor
avea bransamentele pe strada Eternitatii, a unui canal colector deschis pentru
colectarea apelor pluviale si deversarea acestora in lac, precum si imprejmuirea
obiectivului.

Canal colector ape pluviale

In prezent canalul colector al apelor pluviale este existent in forma naturala, nefiind
executate lucrari de regularizare si colectare ape pe terenul studiat.
Astfel, se va realiza un canal deschis in lungime de 205 m iar rigolele santului vor fi
bordate cu elemente prefabricate de beton armat ( conf HG 336/2010)

Caracteristici tehnice canal secundar

Lungime (m) 205

Suprafa (m2) 1.563

Debit (mc/s) 1,0


Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Pant fund (i %o) 0,2

Lime fund, b (m) 0,5

Inlime ap, ha (m) 1,5

Taluz interior 1:1,5

Lucrrile de impermeabilizare (pereu din beton simplu hidrotehnic turnat pe loc,


pe suport de folie PVC) constau n impermeabilizarea pe toat lungimea, att pe fund,
ct i pe taluze, cu beton turnat pe loc pe suport de folie de PVC de 0,8 mm grosime,
avnd ca scop eliminarea pierderilor de ap prin exfiltraie.

Pereul realizat este din beton simplu hidrotehnic clasa C12/15 de 10 cm grosime
turnat n cmpuri de 2-2,5 m2 prevzut cu rosturi de contracie.

Reteaua de canalizare

In zona studiata, pentru evacuarea apei uzate menajere de la obiectivele


studiate se propune nfiinarea unei retele de canalizare cu descrcare n
reeaua de canalizare existenta la limita zonei studiate.( str. Eternitatii)
Lungimea totala a retelei de canalizare exterioara pana la bransamentul cu
reteaua existenta este de circa 230 ml.
Cantitile de apa evacuate vor fi stabilite n conformitate cu prevederile SR
1846-1/2006 avnd n vedere restituiile folosinelor de apa care au instalaii de
evacuare a apelor uzate, n reeaua de canalizare.
Apele meteorice de pe acoperisurile cladirilor sunt colectate cu ajutorul
jgheaburilor si evacuate prin intermediul coborarilor verticale pe spatiul verde.
Instalatiile interioare se executa din :
- pentru instalaiile interioare supraterane de canalizare menajer: tuburi
si piese de legtura din polipropilen, avand dimensiunile 40-110mm ;

Instalatiile exterioare se executa din :


- pentru instalaiile interioare subterane i exterioare de canalizare
menajer:
tuburi si piese de legtur din PVC-KG avand dimensiunile 110-125mm.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Adncimea de pozare a conductelor este variabil cu conditia respectarii
adancimii de inghet 80cm. Conductele de canalizare se va executa din tuburi tip
PVC-KG pentru canalizri exterioare, cu mbinare uscat.
n lungul conductei, la intersecia tronsoanelor precum si la schimbrile de
direcie s-au prevzut cmine de vizitare .
Cminele de vizitare sunt proiectate i se vor executa conform STAS 2448/82.
Acestea se vor executa concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, din aval
spre amonte.

Reteaua de alimentare cu apa

Distribuia apei la obiectivele propuse n zona studiata se va realiza prin reele de


distribuie stradale din conducte de polietilen de nalta densitate cu diametre de
25 mm-75 mm.
Conducta din polietilena in lungime totala de 230 ml, sa va monta pe un pat de
nisip de 10 cm, la adncimea de 1.0 m, fiind mai mare dect adncimea de
nghe specifica zonei. Umplerea traneei dup pozarea conductei se face din
nisip sort 0-3 mm, in straturi succesive de 15 cm grosime, compactate cu mai de
man, pe o nlime de 70% cm din diametrul conductei. Se continu umplutura
i compactarea manual cu pmnt rezultat din sptura pan la nlimea de
50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. Dup efectuarea
compactrilor manuale, pe tot traseul conductei se pozeaz grila de
semnalizare-avertizare.

Alimentarea
Alimentarea cu energie electrica:
electrica:

In zona studiata se propune realizarea de reele de distribuie de joasa tensiune


0,4KV ingropate, cu alimentare din postul de transformare propus n zona studiata.
Alimentarea cu energie electrica a cldirilor propuse se va realiza prin
branamente subterane trifazate prevzute cu Blocuri de Masura si Protectie Trifazate
(BMPT) pentru fiecare obiectiv, n baza unui aviz emis de S.C. ELECTRICA S.A.
La nivelul postului de transformare, puterea maxima simultan absorbita va fi:
P max sim. abs. = N g x P kW , unde
N
g - numrul preconizat de apartamente propuse. P - necesarul energetic kW
Puterea aparenta la nivelul postului de transformare va fi :
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
S u = 1,1 x P max sim. abs. / cos kVA, unde :
cos - factor de putere ;
1,1 - coeficient ce tine seama de scderile de tensiune pe linie.
Viitorii consumatori de energie electrica se mpart n urmtoarele categorii:
P 1 - iluminat public, statii pompare ape uzate, fantani arteziene ;
P 2 - iluminat i utilitti pentru fiecare obiectiv ;

Pentru iluminatul public se vor considera ncrcri uniform distribuite; valorile


nivelelor de iluminare E med = 10-20 lx. sunt n funcie de categoria cailor de circulaie (
drumuri , alei) ;

Pentru a se asigura necesarul de putere se va avea n vedere, amplasarea unui


post de transformare echipat cu un transformator 20kV/0.4kV cu capacitatea de 200
kVA.

Solutia finala se va determina pe baza unui studiu de solutie realizat de catre Electrica
S.A. la cererea beneficiarului .
Receptoarele de energie electrica constau din : iluminat artificial, aparate de
ventilare, aparatura de birou, pompe i ventilatoare, instalatii frigorifice;
Receptorii electrici din instalaia electrica a consumatorului nu produc influene
negative perturbatoare asupra instalaiilor furnizorului .
Schema de distributie este in schema TNS pana la tablourile electrice.
De la tablourile generale, tot in distributie TNS, se alimenteaza individual restul
consumatorilor in schema radiala.
Factorul de putere al consumatorului este de 0,93 datorita utilizarii
echipamentelor cu factor de putere imbunatatit ( compensare locala ) . Se vor
achizitiona doar aparate cu factor de putere imbunatatit si compensat.
Contorizarea energiei electrice se propune sa se realizeze pe medie tensiune in
cadrul postulrilor de transformare, solutie ce va fi definitivata in baza studiului de
solutie realizat de catre Electrica S.A. la cererea beneficiarului .

2. DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE


De la postul de transformare se va alimenta in sistem TNS tablourile cu cablu
armat din cupru tip CYAbY cu manta din PVC si tensiunea nominala de minim
1kV. Cablul de alimentare va fi montat ingropat in pamant la adancimea de -0.8m
fata de cota terenului amenajat (CTA) . La toate subtraversarile aleilor si
platformelor betonate, cablurile se vor monta in tuburi de protectie.
Tablourile electrice montate la interior sunt din material plastic, cu grad de
protectie IP 31/40, avand o rezerva de spatiu de minim 15% pentru montarea
posibililor viitori receptori electrici. Tablourile electrice montate la exterior vor fi in
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
constructie metalica, cu usa cu yala, IP54.

3. INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE


Iluminatul interior
Instalatia de iluminat interior din cadul obiectivelor este realizata cu corpuri de
iluminat tip downlight cu surse compact fluorescente si cu halogenuri metalice
dar si cu corpuri de iluminat echipate cu lampi liniar florescente de TL-D 2x36W
/ 1x36W.
Nivelul de iluminat in toate incaperile este in conformitate cu prevederile
normativului NP061/1.
Comanda iluminatului se realizeaza local prin intrerupatoare montate aparent la
inaltimea de 1.5 m fata de cota pardoselii finite la usiile de acces in incaperi .
Circuitele pentru iluminat sunt realizate cu cabluri cu intraziere la propagarea
focului tip CYYF, cu manta din PVC si tensiunea nominala minima de 1kV
montate in tuburi de protectie flexibile tip Monoflex ingropate in tencuiala.
Prize si racorduri electrice
Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt pozate in functie de
destinatia incaperii unde se gasesc pe pereti in montaj ingropat sau aparent .
Inaltimea de montaj este in general de 0.3 m fata de pardoseala finita sau la
cotele indicate.
Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie de gradul
de importanta.
Prizele din zonele periculoase din punct de vedere electric sunt protejate cu
intrerupatoare automate cu protectie diferentiala de 30 mA .
Distributia circuitelor de prize se realizeaza cu cablu cu conductoare din cupru cu
manta din PVC cu intarzierea propagarii focului tip CYYF si tensiunea nominala
de minim 1kV, pozat in tub de protectie flexibile tip Monoflex incropate in
tencuiala .
Proiectul de instalatii electrice realizeaza doar alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor de forta prin cabluri individuale. Fiecare consumator de forta va fi
prevazut cu tablou propriu de automatizare care este responsabilitatea
furnizorului de echipamente .
Pentru obtinerea conditiilor de confort termic in obiectivele functionale si in timpul
anotimpului rece vor fi prevazute radiatoare electrice.

Iluminatul exterior
Iluminatul exterior se va realiza cu corpuri de iluminat stradale decorative
echipate cu surse economice 75W montate pe stalpi metalici de sustinere de 3 m
. Acestia vor fi dispusi astfel incat sa se realizeze un nivel mediu de 20 lx pe caile
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
de acces dar si in jurul obiectivelor. Aprinderea acestora se realizeaza automat
printr-o fotocelula dublata de comanda manuala . Iluminatul exterior va fi
alimentat din cadrul cutiilor de distributie pentru iluminat.

4. INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE

Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie pana
la tablourile electrice.
Nulul de protectie se va realiza din conductor de cupru izolat cu sectiunea
minima de 2.5 mmp cand distributia se realizeaza in conductoare montate in
tuburi de protectie sau de 1.5 cand nulul de protectie face parte dintr-un cablu de
alimentare . Sectiuna conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea
conductoarelor active conform prevederilor STAS 12.604/4,5 si nu se va
intrerupe.
Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta in prezentul
proiect s-a prevazut:
-legarea la conductorul de protectie ca mijloc principal de protectie ;
-legarea la priza de pamant ca mijloc suplimentar de protectie ;
Se vor realiza prize de pamant artificiale pentru fiecare obiectiv in parte. Aceste
prize de pamant se realizeaza prin dispunera in fundatii a unor platbande din OL-
Zn 40x4 mm, sudate de armaturi respectand cerintele impuse de catre
normativul I20/02 .
Rezistenta de dispersie a prizelor de pamant trebuie sa fie sub valoarea de 4
Ohm, fiind prize numai pentru instalatia electrica de protectie importiva atingerilor
accidentale. In cazul in care prizele de pamant nu satisfac conditia de <4 Ohm se
vor lega la ele electrozi verticali suplimentari OLZn d=2 ``, l=3 m pana la
obtinera valorii impuse.

Imprejmuirea
Imprejmuirea obiectivului

Imprejmuirea se va face perimetral si va consta din:


- Panouri de gard bordurat 4,4 m x 2 m x 2,5 ml.
- Stalpi metalici
- Fundatii din beton armat izolate, pentru stalpi.
Gardul, din punct de vedere structural, se prezinta dupa cum urmeaxa:
- fundatii din beton simplu, izolate avand o adancime de 0.90m
- stalpi metalici din teava 100mm diametru cu elemente speciale de fixare in
beton, avand inaltimea de 2000mm. Stalpii vor fi montati la distante de
2510mm interax in pozitie perfect verticala;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
- panou de gard bordurat avand urmatoarele dimensiuni: lungime panou
2500mm; latimea panoului este de 2000mm.

Poarta este formata din doua elemente distincte: o poarta pietonala, cu


deschidere normala, pe balama, avand latimea de 1m si inaltimea de 1200mm. Al
doilea element este poarta pentru autovehicule avand o latime de 5500mm si o
inaltime de 1200mm. .
Structura de rexistenta a portilor este facuta din teava dreptunghiulara de 80/60.

Spatiile verzi

Amenajarea spatiilor verzi pe amplasamentul propus este o adevarata


provocare pentru orice arhitect peisagist deoarece se afla in fata unui teren viran ce
abia asteapta sa fie modelat de imaginatia unui specialist.
Compozitia vegetala existenta nu se ridica la potentialul peisagistic pe care il
detine Balta Tuzla Aceasta ar trebui sa potenteze, sa fie un complement al elementului
apa, insa ea se caracterizeaza prin stereotipicitate, biodiversitate scazuta, slaba
reprezentare in randul arborilor,a tufisurilor, etc. In acest sens va trebui luat in
considerare un anumit grad de interventie asupra vegetatiei arboricole, astfel:
Compozitia vegetala va trebui imbogatita prin folosirea unor specii ornamentale
valoroase. In momentul de fata se constata o saracie a formelor, a culorilor, a
persistentei de frunzis. In acest scop vor trebui practicate plantari in zonele in care se
impun aceastea.
Arborii si arbustii se impun in peisaj prin talie, habitus si frunzis. Acestora li se
adauga efecte decorative suplimentare precum florile, fructele si scoarta.
Talia reprezinta inaltimea plantelor in etapa de deplina dezvoltare. Arborii fiind
elementele cele mai inalte, talia lor intervine decisiv in realizarea volumelor plantatiei,
in gradarea si echilibrarea spatiala a compozitiei, in asocierea cu elementele de
arhitectura.
Habitusul forma pe care o capata un arbore, specifica in anumite limite pentru
fiecare specie in parte.
Frunzisul arborilor si arbustilor adduce peisajului vegetal, in primul rand,
culoarea, prezenta in tot cursul anului la sempervirescenti si limitata in sezonul rece la
caduce.
Florile reprezinta la unii arbori o caracteristica ornamentala importanta, chiar
daca este de scurta durata.
Fructele si conurile reprezinta la unele specii lemnoase o caracteristica
ornamentala suplimentara. Abundenta, tipul, epoca de decoratie maxima se iau in
consideratie la stabilirea planurilor de plantare.
Scoarta,
Scoarta la unele specii, contribuie la sporirea valorii ornamentale.
In cazul amenajarii parcurilor intinse pot exista chiar mai multe elemente
dominante si se pot fixa mai multe centre compozitionale.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Principiul functionalitatii - Cunoscut si sub denumire de principiul proiectarii
organice, impune proportionarea functionala a volumelor, formelor si suprafetelor
planului.
Principiul compatibilitatii - Are la baza concordanta dintre functiune si obiect.
Acest principiu obliga la integrarea spatiului verde in ambient. Cu toate ca oriunde un
spatiu verde este placut, nerespectarea acestei regului duce lapierderea
caracteristicilor functionale care stabilizeaza amenajarea efectiva in timp si spatiu.
Principiul unitatii in diversitate - Impune ordonarea elementelor decorative si
spatiile amestecate care se supun unei conceptii dominante capabila sa atraga toate
partile componente intr-un intreg, obtinandu-se in cele din urma unitatea in diversitate,
adevarata lege de aur ce a dominat arta gradinilor. Toate elementele folosite sunt
legate unele de altele, unul singur nefiind suficient, dar fiecare ramane subordonat
celulilalt, si toate la un loc unui element central care constituie centrul compozitional.
compozitional
Echilibrul - cere realizarea unei compozitii in care atentia sa fie repartizata egal
pe cele doua parti ale axei verticale centrale. Orice tablou, perspectiva, priveliste lipsita
de aceasta regula apare neplacuta si dezordonata.
Simetria - Elementele unui plan simetric sunt asemenea fata de un punct central
sau de fiecare parte a unei axe. Axa poate fi o linie sau o zona de folosinta cum ar
putea fi o poteca, o strada sau o perspectiva lina de-a lungul unei fasii deschise unei
pajisti, vand de ambele parti lucruri de par a fi egale si asezate echilibrat.
Asimetria - Subtila, reconfortanta, interesanta, intamplatoare dar umana,
proiectarea asimetrica nu mai conduce vizitatorul pas cu pas, ci il lasa sa descopere
singur ceea ce este frumos, placut ori folositor. Asimetria pune omul in legatura directa
cu natura, circulatia este libera in imaginile de o varietate nenumarata. In proiectul de
fata am folosit atat simetria cat si asimetria in trasarea aleilor, in
proiectare volumelor si a compozitiei in sine.
Repetarea si ritmul reprezinta alternarea regulata la intervale determinate a
acelorasi elemente. Ritmul se poate exprima in modul de amplasare a speciilor, a
grupurilor, a bancilor, cat si periodicitatea acestora. El usureaza perceperea unei
compozitii, deoarece tot ce alterneza regulat, repetandu-se, devine obisnuit si deci
usor accesibil intelegerii. Cand la vederea unui plan, se distinge un ritm al obiectivelor
si intervalelor, ochiul anticipeaza urmatorul obiect sau interval si este socat daca ceva
lipseste.
Principiul armoniei - Include relatia desfasurata a tuturor elementelor dintr-un
intreg. Frumosul se realizeaza prin aceea ca un intreg este guvernat de legile armoniei
prin relatiile dintre partile sale si nu printr-o singura parte considerata prin ea insasi.
O.Simonds, observa ca: Ordinea este intr-adevar cea mai mare si cea mai generala
dintre legile estetice. Dupa el, armonia arhitecturala este dominata de 2 legi: a
identitatii si a asemanarii. Atat identitatile cat si asemanarile le-am folosit si la
elementele antropice si la cele naturale pentru o incadrare cat mai buna in compozitie.
Principiul proportionalitatii - Proportia exprima relatia dintre marimile unor
elemente si actioneaza, intotdeauna, direct asupra privitorului. In realizarea spatiilor
verzi, in acest proiect obiectele au fost proportionate la o scare individuala ( alei, banci
).
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Perspectiva - este o priveliste limitata, de obicei indreptata catre un element sau
o trasatura dominanta sau terminala. Perspectiva poate fi naturala sau poate fi
construita ca o perspectiva maiestuoasa.
Punctul terminus - terminus este elementul terminal asupra caruia se orienteaza
perspectiva si se formeaza tema care trebuie dezvoltata.
Incadrarea - o perspectiva are trei planuri de incadrare care sunt de obicei cel
mai bine valorificate ca forma, textura si culoare. Planurile verticale pot fi naturale sau
artificiale, libere sau severe. Planurile terestre pot fi plane, inclinate sau terasate cu
materiale de imbracaminte. Manevrarea de deasupra capului ( cerul sau frunzisul
copacilor ) in punctul de observatie sau in alta parte, poate executa un control
important asupra calitatii scarii perspectivei. Un element terminus in bazinul cu apa,
trebuie sa reflecte din punctele de observatie o unitate vizuala a elementului terminal.
Perceperea progresiva - O perspectiva poate fi pusa in valoare satisfacator intr-o
varietate infinita de moduri. Este necesar doar, ca din toate punctele de observatie ori
caile de acces perspectiva sa fie conceputa ca o entitate vizuala placuta. Perspectiva
poate sugera miscare sau repaus. Toate perspectivele din amenajare supun privitorul
unei linii obligatorii de observatie, il atrage cu lucratura bogata a elementului, iar la
apropiere dezvaluie formele si culorile, decoratiunile, permitand contemplarea
detaliilor.

Vegetatia propusa pentru plantare:

1.Arbori foiosi ornamentali prin habitus si frunzis:

ACER PLATANOIDES Crimson King Paltinul rosu de camp-


camp-este un arbore de circa
30 m, cu coroana deas, ovoidal ; frunzele sunt mari, palmat-lobate, cu 5 lobi
prelung-acuminai, sinuat-dinai, verzi-deschis, lucitoare, visinii toamna devin rosii,
frumoase. Florile sunt galbene-verzui, strlucitoare, aezate n corimbe erecte ce
mpodobesc arborele nainte de nfrunzire, ncepnd din aprilie. Disamarele au unghi
obtuz i devin pendente la maturitate.

QUERCUS RUBRA Stejar rosu Arbore de talia I/II, tulpina dreapta, scoarta mult
timp neteda si subtire, coroana rotunda cu frunzis bogat. Frunzele mari, sinuat-lobate,
lobii terminali cu varfuri prelungi. Toamna devin pieloase si se coloreaza in variate
nuante de aramiu-rosu pana la brun roscat. Ghinda, scurt-ovoidala, are cupa usor
conica, imbracand o treime din baza achenei.

CERCIS SILIQUASTRUM Arborele iudei Orginar din Europa de sud; creste ca mic
arbore cu tulpina neregulata si coroana larga, bine-ramnificata, uneori ramane arbust.
Frunzele frumoase sunt deosebite prin forma rotunjit-reniforma; florile viu colorate, roz
violacei, apar in fascicule numeroase, inaintea infrunzirii, adesea pe trunchi. Pastaile
mici, negricioase se mentin mult timp pe planta.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

Liane pe pergole, pe edicule, acester plante vor decora extraordinar.

In acest sens, a fost aleasa liana Partenocissus quinquifolia Vita salbatica,


Lian viguroas, de maxim 10 m, cu lujerii roietici cu crcei ramificai i cu vrfuri
dilatate n form de ventuz. Frunzele sunt palmat-compuse, cu 5 foliole alungit-
eliptice, scurt peiolate, glabre, acuminate, verzi-mat pe partea superioar i glauce pe
cea inferioar, toamna devin roii. Florile sunt verzi, dispuse n panicule terminale care
apar vara iar fructele sunt bace albastre-nchis, cu 2-3 semine.

Specii acvatice

Nymphea alba Nufar - planta acvatica plutitoare cu florile de diferite culori si cu un


aspect deosebit.

Nuphar lutea - Planta perena. Rizom repent. Frunze natante cu petioli triunghilari,
lungi; limb ovat, cordat de 10-30 cm lungime.Flori solitare, actinomorfe, bisexuate;
petale galbene. Fruct baciform, conic. Habitat: ape stagnante si lin curgatoare.

Specii pentru covorul vegetal

Pentru realizarea gazonului,


gazonului terenul se pregateste de toamna, prin curatire si
executarea araturii de 30 cm adancime. Se pot administra ingrasaminte organice
(compost, balegar). Semanatul se executa primavara, in pamant reavan, pe timp
linistit. Lucrarea se face manual. Dupa insamantare terenul trebuie greblat si putin
tavalugit. Operatiile de intretinere sunt : udatul, ingrasatul, tunsul si se vor executa
manual si partial mecanic (tunderea).
Agrostis stolonifera-------------------------------------10%
Festuca heterophilla-------------------------------------40%
Poa silvicola--------------------------------------------40%
Poa trivialis--------------------------------------------10%
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

3.6. SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUM

In prezent amplasamentul studiat nu are nici o dotare, dar implementarea proiectului


propus implica si realizarea utilitatilor si bransarea acestora la cele existente pe strada
Eternitatii, la care terenul are o deschidere de 67,57 m.

3.6.1. calculul necesarului de utilitati pentru varianta propusa promovarii

Instalatii sanitare:
sanitare:
1. Determinarea debitelor de alimentare cu apa si canalizare

1.1 Determinarea debitelor de alimentare cu apa

Conform STAS 1478-90 i STAS 1343/1-2006:

Debitul de ap potabil aferent consumului menajer se va asigura de la


conducta de branament.
Necesarul de ap, calculat conform STAS 1478 90 este calculat conform
algoritmului urmator
- debit mediu zilnic, notat Qzimed ; acesta reprezinta media volumelor de apa
utilizate zilnic in decursul unui an, in m3/zi :

1 n m
Qzimed =
1000 k =1 i =1
N (i ) q (i)
s

[ m3/zi]

- debit maxim zilnic, notat Qzi max ; acesta reprezinta volumul de apa utilizat in
ziuacu consum maxim in decursul unui an, in m3/zi :

1 n m
Qzi max =
1000 k =1 i =1
N (i ) q (i ) K ZI (i ) [ m3/zi]
s

Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
- debit orar maxim, notat Qorar max ; acesta reprezinta valoarea maxima a

consumului orar din ziua ( zilele ) de consum maxim, in m3/h :

1 1 n m
N (i ) q (i ) K ZI (i ) K orar (i ) [ m /h]
3
Qorar max =
1000 24 k =1 i =1 s

in care:
N (i ) - este necesarul de utilizatori;

q (i) - este debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui
s

consumator, in litri/consumator si zi;

K ZI
(i ) - este coeficient de variatie zilnica; se exprima sub forma abaterii valorilor

consumului fata de medie, adimensional:


K ZI
(i ) = Q zi max (i ) / Q zimed (i )

K orar
(i ) - este coeficient de variatie orara; se exprima sub forma abaterii valorilor

maxime orare ale consumului fata de media in zilele de consum maxim,


adimensional.

K orar
(i ) = Qorar max (i ) / Qorarmed (i ) ,
3
K orarmed
(i ) = Q zi max (i ) K o / 24 [ m /h]

Indicii de sume au semnificatia:


k - se refera la categoria de necesar de apa (nevoi gospodaresti, publice);
i - se refera la tipul de consumatori si debit specific pe tip de consumator;

Coeficienti de variatie zilnica si orara ai necesarului de apa

Coeficient de variatie zilnica (Kzi) se stabileste pentru fiecare tip de consum,


conform tabelului de mai jos :
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Nr. Zone sau localitati
localitati diferentiate in functie de gradul qs(i) Kzi(i)
Zonei de dotare cu instalatii de apa rece, calda si l/om,zi
menajere
1 Zone in care apa se distribuie prin cismele 50 1.50/2.00
amplasate pe strazi fara canalizare
2 Zone in care apa se distribuie prin cismele 50..60 1.40/1.80
amplasate in curti fara canalizare
3 zone cu gospodarii avand instalatii interioare de 100..120 1.30/1.40
apa rece, calda si canalizare, cu preparare
individuala a apei calde
4 zone cu apartamente in blocuri cu instalatii 150..180 1.20/1.35
interioare de apa rece, calda si canalizare, cu
preparare individuala a apei calde

Coeficient de variatie orara (Ko) se stabileste pentru fiecare tip de necesar de


apa, conform tabelului de mai jos :
Numarul total de locuitori ai
localitatiii/zonei de presiune Ko
considerate
10.000 2,003,00
15.000 1,302,00
25.000 1,301,50
50.000 1,25...1,40
100.000 1,201,30
200.000 1,151,25

1.2 Determinarea
Determinarea debitelor de canalizare

Debitul de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate menajere


Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare sau
punctelor de consum este egal cu debitul specific :

Q =Q
C S
[l/s]
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere, debitul de


calcul, Q C
, se calculeaza cu relatia generala:

Qc = Qs + q s max [l/s]

in care:

Q S
- debitul, corespunzator valorii sumei echivalentilor, E S
, ai obiectelor

sanitare si ai punctelor de consum, ce se scurge in reteaua de canalizare considerata,


in litri pe secunda;
q s max - debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in

reteaua de canalizare considerata, in litri pe secunda;

Astfel :
Debitul zilnic mediu (Q ) :
u zimed

Q =Q [m3/zi]
u zimed zimed

Debitul zilnic maxim (Q u zi max


):
Q u zi max
=Q [m3/zi]
zi max

Debitul orar maxim (Q uorar max


):
Q u orar max
=Q [m3/zi]
orar max

Apele uzate menajere ndeplinesc condiiile impuse de Normativ NTPA002.

Valorile consumurilor de apa precum si a evacurilor de ape uzate sunt calculate


si consemnate in tabelul urmator in fuctie de destinatia cladirii si a numarului de
persoane aferente :
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
ALIMENTARE CU APA
Debit Consum Consum Consum
Nr. Crt. Tip cladire caracteristic mediu zilnic maxim zilnic maxim orar
QZI MED QZI MAX QORAR MAX
L/OM ZI MC/ZI MC/ZI MC/H
1 Cafenele/Baruri[persoane] 150 50 7.5 9.00 1.05
2 Cismele publice[buc] 20 500 10 12.00 1.40

TOTAL 17.50 21.00 2.45


CANALIZARE MENAJERA
Debit Debit Debit Debit
Nr. Crt. Tip cladire caracteristic mediu zilnic maxim zilnic maxim orar
Q UZ ZI MED Q UZ ZI MAX Q UZ ORAR MAX
L/OM ZI MC/ZI MC/ZI MC/H
1 Cafenele/Baruri[persoane] 150 50 7.50 9.00 1.05

TOTAL 7.50 9.00 1.05

Instalatii electrice:

Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului studiat se va realiza de la


reeaua electrica subterana de medie tensiune (20KV) i prin intermediul unui post de
transformare de 200 KVA.
In zona studiata se propune realizarea de reele de distribuie de joasa tensiune
0,4KV ingropate, cu cu alimentare din postul de transformare propus n zona studiata.
Alimentarea cu energie electrica a cldirilor propuse se va realiza prin
branamente subterane trifazate prevzute cu Blocuri de Masura si Protectie Trifazate
(BMPT) pentru fiecare obiectiv, n baza unui aviz emis de S.C. ELECTRICA S.A.
La nivelul postului de transformare, puterea maxima simultan absorbita va fi:
P max sim. abs. = N g x P kW , unde
N
g-
numrul preconizat de utilizatori ( cladiri) propuse. P - necesarul energetic kW
Puterea aparenta la nivelul postului de transformare va fi :
S u = 1,1 x P max sim. abs. / cos kVA, unde :
cos - factor de putere ;
1,1 - coeficient ce tine seama de scderile de tensiune pe linie.
Viitorii consumatori de energie electrica se mpart n urmtoarele categorii:
P 1 - iluminat public, statii pompare ape uzate, fantani arteziene ;
P 2 - iluminat i utilitti pentru fiecare obiectiv ;

Pentru iluminatul public se vor considera ncrcri uniform distribuite; valorile


Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
nivelelor de iluminare E med = 10-20 lx. sunt n funcie de categoria cailor de
circulaie ( drumuri , alei) ;
Valoarea necesarului de putere la nivelul postului de transformare se
calculeaz astfel:
Pentru consumatori din zona studiata se estimeaz urmtoarele puteri instalate:

Restaurant
Puterea electrica instalata estimativa:
Pi = 10 KW
Puterea electrica de calcul:
Pc = 0,8 x 10 = 8 KW
Puterea electrica aparenta de calcul:
Sn = 1,1 x 8 / 0,9 = 9,7 KVA

Chiosc
Puterea electrica instalata estimativa:
Pi = 5 KW
Puterea electrica de calcul:
Pc = 0,8 x 5 = 3,5 KW
Puterea electrica aparenta de calcul:
Sn = 1,1 x 3,5 / 0,9 = 4,3 KVA
Puterea electrica instalata estimativa pentru 3 chioscuri:
Pi = 5 x 3 = 15 kW
Puterea electrica de calcul:
Pc = 0,9 x 3,5 x 3 = 9,45 kW
Puterea electrica aparenta de calcul:
Sn = 1,1 x 9,
9,45/ 0,9 = 11,
11,55 KVA

Grupuri sanitare
Puterea electrica instalata estimativa:
Pi = 10 KW
Puterea electrica de calcul:
Pc = 0,8 x 10 = 8 KW
Puterea electrica aparenta de calcul:
Sn = 1,1 x 8 / 0,9 = 9,7 KVA
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

Casute pe ponton
Puterea electrica instalata estimativa:
Pi = 5 KW
Puterea electrica de calcul:
Pc = 0,8 x 5 = 3,5 KW
Puterea electrica aparenta de calcul:
Sn = 1,1 x 3,5 / 0,9 = 4,3 KVA
Puterea electrica instalata estimativa pentru 12 casute:
Pi = 5 x 12 = 60 kW
Puterea electrica de calcul:
Pc = 0,9 x 3,5 x 12 = 37,8 kW
Puterea electrica aparenta de calcul:
Sn = 1,1 x 9,
9,45/ 0,9 = 42,62 KVA

Iluminat alei
Puterea electrica instalata estimativa:
Pi = 50
50 KW
Puterea electrica de calcul:
Pc = 1 x 50 = 50 KW
Puterea electrica aparenta de calcul:
Sn = 1,1 x 50 / 0,9 =61,11
=61,11 KVA

Pompe piscina
Puterea electrica instalata estimativa:
Pi = 50
50 KW
Puterea electrica de calcul:
Pc = 1 x 50 = 50 KW
Puterea electrica aparenta de calcul:
Sn = 1,1 x 50 / 0,9 =61,11
=61,11 KVA

Total putere instalata:


Pi = 40 kW
Total putere consumata:
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Pi = 34,3 kW
Total putere aparenta de calcul:
Sn = 41,8 kW

Pentru a se asigura necesarul de putere se va avea n vedere, construirea unui


punct de transformare cu un transformator 20kV/0.4kV cu capacitatea de 250 kVA.

Soluia de racord la reeaua electrica se va stabili de ctre proiectanii de specialitate


ELECTRICA.

Racordarea toturor obiectivelor se va face cu cabluri armate din cupru tip CYAbY,
montate ingropat in pamant sub adancimea de inghet, pe strat de nisp si cu folie de
avertizare deasupra. La subtraversarile platformelor betonate si aleilor cablurile se vor
monta in tuburi de protectie.

Prevederi P.S.I.

Fiecare constructie propusa reprezinta un compartiment de incendiu.


Categoria de importanta pentru toate constructiile nou propuse: D importanta redusa
Gradul de rezistenta la foc: II
CATEGORIE PERICOL DE INCENDIU "E"
CLASA DE PERICULOZITATE P.1. - RISC MIC DE INCENDIU
Amplasarea construciilor se va face la o distan de peste 20 metri fa de cldirile
nvecinate.
Cldirea prezint riscuri de incendiu difereniate pe spaii, dup cum urmeaz (conf.
P118/1999):
 Risc mic de incendiu pentru majoritatea spaiilor (birouri, spaii publice comune)
Categoria de pericol de incendiu este de asemenea difereniat pe tipuri de
spaii:
 Categoria E pentru majoritatea spaiilor;
 Categoria B pentru parcaje.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

SOLUTII TEHNICE SI MASURI


MASURI ADOPTATE PENTRU
PENTRU CRESTEREA
EFICIENTEI ENERGETICE
ENERGETICE

 SOLUTII TEHNICE DE CARE S-


S-A TINUT CONT IN PROIECTARE
 Instalaii de nclzire
 zonarea instalaiilor de nclzire (ramuri separate de distribuie, reglaje locale,
autonome) n funcie de gradul i perioada de ocupare a spaiilor,
simultaneitatea de funcionare, regimul termic al ncperilor;
 reducerea alimentrii cu cldur n perioadele de neocupare a cldirii;
 soluii integrate de funcionare a instalaiilor de nclzire i de ventilare-
climatizare;
 monitorizarea consumurilor energetice.

 Instalaii sanitare
Msurile de cretere a eficienei energetice a instalaiilor sanitare vizeaz 4
obiective:
 reducerea consumului de energie electric datorat pompelor i sistemelor de
ridicare a presiunii apei;
 reducerea pierderilor de ap rece i implicit a consumului de energie de
pompare aferent;
 idem, pentru apa cald menajer;
 reducerea pierderilor de cldur la prepararea, distribuia i consumul apei calde
menajere.
Menionm urmtoarele msuri pentru creterea eficienei energetice a
instalaiilor sanitare:
 folosirea pompelor cu turaie variabil (continuu sau n trepte) pentru asigurarea
debitelor n perioadele cu consum redus; automatizarea regimului de funcionare
al pompelor;
 nlocuirea armturilor sanitare neetane sau defecte i introducerea unor
armturi sanitare cu consum redus de ap (baterii amestectoare prevzute cu
dispersoare, robinete cu perlator);
 izolarea termic a conductelor de ap cald menajer, a boilerelor i
rezervoarelor de ap cald;
 automatizarea funcionrii instalaiei de preparare a apei calde menajere;
controlul temperaturii apei calde;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
 folosirea sistemelor de recirculare a apei calde menajere ntre surs i
consumator (pn la baza coloanelor de ap cald);
 Instalaii electrice
Msuri de eficien energetic la cldiri publice:
 stabilirea corect a numrului de corpuri de iluminat n funcie de destinaia
ncperii i nivelul de iluminare necesar n funcie de specificul activitii ce se
desfoar n acestea;
 utilizarea cu precdere a corpurilor de iluminat cu lmpi fluorescente (dotate cu
condensatoare pentru mbuntirea factorului de putere i balasturi electronice)
ntruct acestea au o eficacitate luminoas ridicat (flux luminos raportat la
puterea electric);
 utilizarea iluminatului local pentru zonele de interes i limitarea n acest fel a
iluminatului general;
 utilizarea corpurilor de iluminat cu randament ridicat (fluxul luminos al corpului
de iluminat raportat la fluxul luminos al lmpilor aferente);
 evitarea utilizrii de corpuri de iluminat cu lmpi cu incandescen i nlocuirea
acestora n situaia n care specificul activitii desfurate ntr-o ncpere cere o
bun redare a culorilor, cu lmpi fluorescente cu adaosuri de halogenuri
metalice, avnd coeficient de redare a culorilor ridicat;
 prevederea de ntreruptoare cu senzori de prezen (micare) n ncperile cu
grad redus de ocupare ct i pe casa scrilor fr lumin natural;
 prevederea unui numr suficient de comutatoare i ntreruptoare pentru
secionarea iluminatului artificial i utilizarea efecient a aportului de iluminat
natural din timpul zilei;
 utilizarea de senzori de lumin pentru acionarea iluminatului exterior;
 dimensionrea corect a seciunii conductoarelor i cablurilor pentru ncadrarea
pierderilor de tensiune n limitele admise;
 asigurarea curirii periodice a corpurilor de iluminat i a lmpilor ct i a
suprafeelor reflectante (perei, tavan, pardoseli, mobilier);
 utilizare mobilierului i a zugrvelilor n culori deschise care asigur o bun
reflexie a luminii;
 utilizarea de echipamente consumatoare de energie electric (aparatur de
birou i electrocasnic) moderne, cu randamente ridicate;
 automatizarea instalaiilor de nclzire, ventilaie, sanitare etc. pentru evitarea
consumurilor inutile de energie electric;

 MASURI CE TREBUIE LUATE IN PERIOADA DE OPERARE A INVESTITIEI


Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Aceste msuri revin n sarcina proprietarului i sunt analizate din punct de
vedere al influenei asupra consumului de cldur ct i din punct de vedere al
economiei de energie:
 Msuri generale i de organizare
 Informarea utilizatorilor despre economisirea energiei;
 Stabilirea unei politici clare de administrare n paralel cu o politic de
economisire a energiei n exploatare;
 nregistrarea regulat a consumului de energie;
 Analiza facturilor de energie i a contractelor de furnizare a energiei i
modificarea lor, dac este cazul;
 Instruirea personalului administrativ.
 Msuri asupra cldirii
cldirii
 mbuntirea etanrii la ui i ferestre;
 Etanarea gurilor de acces la instalaia sanitar.
 Msuri asupra instalaiilor de nclzire
 ndeprtarea obiectelor care mpiedic cedarea de cldur a radiatoarelor ctre
ncpere (perdele, mobile);
 Introducerea ntre perete i radiator a unei suprafee reflectante care s
reflecteze cldura radiant ctre camer;
 Verificarea existenei circulaiei de agent termic prin radiator;
 Verificarea dac robinetele cu dublu reglaj sunt deschise;
 Reducerea temperaturilor din ncperile nelocuite.
 Msuri asupra instalaiilor de preparare ap cald de consum
 Economisirea apei calde (utilizarea de dispersoare de du economice, etc.);
 nlocuirea garniturilor la robinei i repararea armturilor defecte.

Solutiile tehnice avute in vedere pentru cresterea eficientei energetice au tinut cont de
INDRUMARUL de EFICIENTA ENERGETICA pentru CLADIRI II elaborat de IP
CONSULT GRUP, Braila 2003.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

3.7. CONCLUZIILE STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Introducerea lucrrii AMENAJARI TURISTICE BALTA TUZLA n lista


obiectivelor de investiii a Primriei Comunei Tuzla , reprezint unul din eforturile
administraiei publice locale orientate spre creterea calitii vieii cetatenilor, ce
vizeaz reabilitarea i valorificarea spaiilor plantate publice n concordan cu
principiile dezvoltrii durabile. Prin realizarea acestui proiect se dorete ca Balta Tuzla
s devin un model de educaie ecologic a comunitii, un spaiu de recreere i
destindere pentru locuitorii comunei si pentru turistii sositi pe litoral.
Implementarea proiectului are ca scop definirea unui mod coerent de organizare
urbanistic i peisagistic a Baltii Tuzla , precum i a unui set de categorii de
intervenii destinate crerii unui cadru spaial- volumetric, ambiental i de imagine
corespunztor importanei valorilor sale de patrimoniu natural, vocaiei zonei i
importanei sale n ansamblul zonei de dezvoltare durabila instituite in jurul Ariei
Naturale Protejate Lacul Techirghiol.
Propunerea prezentata in prezentul Studiu de Fezabilitate a inceput procedura
de obtinere a acordului de mediu de la Agentia de Protectia Mediului Constanta.

Concluziile Raportului de Mediu:


Impactul investiiei asupra mediului se imparte in :
Impact ce are loc in timpul amenajrii parcului

Impact ce are loc in timpul exploatrii acestuia.


Prima faza este limitata si va produce o categorie de impact precum: praf, zgomot si
vibraii. Aceste efecte sunt temporare. In timpul exploatrii, factori ca zgomotul si
emisia de ageni poluani, dei redui trebuie estimai si incadrati conform
normativelor in vigoare.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Poluarea aerului
Faza de construcie a cldirilor si a aleilor :Calitatea aerului va fi foarte
puin afectata de funcionarea mainilor si utilajelor care sunt utilizate in construcii. Pe
parcursul execuiei diverselor construcii i amenajri se pot propaga in aer praf,
pulberi de ciment, posibil mirosuri neplcute etc.
Faza de exploatare : Efectul produs de autovehicolele ce
asigura transportul marfii pentru terase in cadrul parcului este redus, accesul fiind
restricionat, aprovizionarea obiectivelor de interes din cadrul parcului efectndu-se
ocazional, cu restricii orare i de zi.

Poluarea sonora
Sursele de poluare sonora la viitorul sat pescaresc pot proveni din: transport rutier ,
prin zgomotul produs de utilizatorii diferitor spaii de distracie- agrement propuse,
acestea avnd un nivel redus.
Faza de construcie a cldirilor si amenajrilor Sursele de poluare pot proveni de la
activitile de construcii (demontare i desfacere a utilajelor, instalaiilor,
echipamentelor; efectuarea spturii mecanizate pentru execuia lucrarilor ; turnarea
betoanelor execuia umpluturilor de argil i pmnt; ; montajul tuturor reelelor i
echipamentelor tehnologice ce deservesc zona montajul prilor metalice; colectarea,
depozitarea temporar i transportul deeurilor rezultate);
Faza de exploatare
Surse de poluare fonica pot proveni de la zgomotul produs de utilizatorii diferitor spaii
de distracie- agrement propuse care au program limitat

Poluarea apei de suprafaa si a panzei freatice


Lucrrile din proiect nu afecteaz calitatea fizica, radiologica a apei de suprafaa si a
pnzei freatice.
Faza de construcie a cldirilor si amenajrilor aferente
Se vor lua masuri pentru evitarea poluarii cu produs petrolier sau alte substane
impurificatoare rezultate din activitatea cu mijloace auto ;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
pentru lucrrile ce se executa, depozitarea materialelor de construcii se va face
in spatii clar delimitate, fara a se recurge la distrugerea solului;
amenajarea cailor de circulaie pentru mijloacele de transport in vederea limitrii
tasarii si distrugerii solului;
Evacuari necontrolate de ape menajere pe perioada organizarii de santier

Faza de exploatare
poluarea cu ape uzate menajere - pentru evitarea deversrii acestora direct pe
sol, sunt prevzute reele de canalizare;

poluarea biologica : se poate datora, in cazul de fata gunoaielor menajere ( care


se trateaz separat) si a grupurilor sanitare (in acest caz folosindu-se reele de
canalizare).

Deseurile

Faza de construcie a cladirilior si amenajarilor aferente


In timpul acestei faze o mare cantitate de deeuri va rezulta din construcia antierului,
din antierele provizorii de montaj, precum si din materialele de construcii ramase.
Deseurile se vor evacua prin grija constructorului in baza contractelor semnate cu
firme abilitate

Faza de exploatare

Deseurile rezultate in timpul exploatarii, dup o prealabila sortare, trebuie evacuate in


baza unui contract de salubrizare cu o societate autorizata , pe zona studiata fiind
prevzute pubele de mici dimensiuni destinate colectrii selective a deeurilor
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

Afectarea biodiversitatii

Faza de construcie a cldirilor si amenajrilor aferente Activitile desfurate


pentru amenajarea Baltii Tuzla nu constituie o sursa de poluare, lucrrile ce se
executa sunt de durata medie.
Amenajarea este realizata prin lucrari de decolmatare a lacului, plantari de arbori si
arbusti pe malulu lacului, inierbari ale malurilor lacului, tinandu-se seama de
necesitatile biologice ale plantelor propuse.
Impactul economic si social

Nu vor fi produse efecte negative de genul: deplasrilor de populaie, pierderii unui


fond de locuine, perturbrii alimentarii cu apa din reeaua locala/urbana sau din sursa
individuala, litigiilor cu caracter comunitar datorate dezafectrii unor obiective de
interes public

Durata de realizare si etapele principale. Graficul de executie al investitiei.

Durata totala a realizarii programului Amenajari Turistice Balta Tuzla este estimata la
18 luni, din care, pentru realizarea proiectarii si a obtinerii Autorizatiei de construire
sunt necesare 3 luni.
Durata estimata a executiei constructiei este de 15 de luni.
Etapele principale ale realizarii investitiei sunt:
 eliberare amplasament de stratul vegetal si de insulele de vegetatie din lac;
 dragaj mal lac;
 trasare lucrari;
 sptur general;
 radier general;
 infrastructura: beton armat, hidroizolatii;
 suprastructura: confectii metalice
 nchideri exterioare: zidrii, lucrari termoizolatie, tmplrie exterioar;
 compartimentri interioare, tamplarii interioare;
 instalaii interioare: electrice, curenti slabi, sanitare, stingere incendii;
 montare utilaje;
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
 finisaje interioare: pardoseli, tencuieli umede, tencuieli uscate, placari, tavane
suspendate;
 finisaje exterioare: placari pereti;
 lucrari termo-hidroizolatii terase circulabile si necirculabile;
 reele exterioare: alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, gaze, energie
electrica, iluminat exterior;
 platforme carosabile si pietonale
sistematizare verticala: refacerea solului vegetal, plantaii, nierbare, imprejmuiri

III. Costurile estimative ale investiiei

Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general


Denumirea obiectelor Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Nr.
Crt. LEI EURO LEI LEI EURO

1 2 3 4 5 6 7
1 AMENAJARE TURISTICA BALTA TUZLA 8.400,69 1.920,69 2.016,17 10.416,86 2.381,65
4.1 Lucrari de constructii 8.400,69 1.920,69 2.016,17 10.416,86 2.381,65
4.2 Montaj utilaje si echipamente tehnologice - - - - -
Procurare utilaje, echipamente tehnologice si
4.3 - - - - -
functionale cu montaj
Procurare utilaje fara montaj si echipamente de
4.4 - - - - -
transport
4.5 Dotari - - - - -
4.6 Active necorporale - - - - -
TOTAL CAPITOLUL 4 8.400,69 1.920,69 2.016,17 10.416,86 2.381,65

Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei.

Ani 1 2
Valoare anual a investiiei (lei) 3.708,40 6.235,16
Pondere 37% 63%

Valorile nu cuprind TVA


Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta
Graficul de esalonare lucrari, fizic si valoric, va fi prezentat de catre constructor in oferta sa.
Graficul de esalonare a lucrarilor se va realiza in functie de specificul tehnologiei fiecarui
constructor.

V. Sursele de finanare a investiiei


Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n
vigoare i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile i alte surse legal constituite.

VI. Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei

Numrul de locuri de munc create pe perioada de execuie n medie este


de 25 persoane.
Principiul egalitii de anse va fi respectat i n cazul implementrii
contractelor de lucrri care va fi ncheiat n vederea realizrii obiectivelor
proiectului propus spre finanare prin specificaiile tehnice care vor fi
ntocmite.
Numr de locuri de munc create n faza de operare
Numrul de locuri de munca create n faza de operare este de 20 persoane..
14 locuri de munc permanente;
6 locuri de munca sezoniere.
Se va asigura egalitatea de anse i de tratament ntre angajai, femei i brbai, n
cadrul relaiilor de munc de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziii pentru
interzicerea discriminrilor bazate pe criterii de sex, apartenen la grupuri minoritare,
ras, religie, dezabiliti etc., n regulamentul de organizare i funcionare i n
regulamentul intern.
Proiect nr 240/2010
Amenajare Turistica Balta TUZLA
Judetul Constanta

VII. Principalii indicatori tehnico-


tehnico-economici ai investiiei
1. valoarea total:
(INV) = 12.301,18 mii lei , inclusiv TVA (mii lei)

(n preuri la curs InforEuro Iulie 2010, 1 euro = 4,3738 lei),


din care:
- construcii-montaj (C + M): 10.440,59 mii lei

2. ealonarea investiiei (INV/C + M):


- anul I= 3.708,40 mii lei + TVA
- anul II = 6.235,16 mii lei + TVA
.................;
3. durata de realizare (luni): 18 luni