ROLUL EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI N NVMNT I EFECTELE

SALE IN PLAN SOCIAL

Originea educatiei fizice si sportului

Educatia fizica ca activitate deosebit de complexa, daca ne referim in primul rand la
continutul structura organizarea si desfasurarea sa.
Atunci cand vrem sa analizam activitatea de educatie fizica ca fenomen social,
trebuie sa avem in vedere multitudinea de componente pe care ea le implica:
exercitii fizice, baza materiala specifica, instalatii si materiale specifice, aspecte
tehnice si organizatorice, discipline stiintifice care o fundamenteaza, cadre de specialitate.
Exercitiile fizice au aparut si s-au perfectionat continuu in concordanta cu comanda
sociala. Aparitia si evolutia exercitiilor fizice au o conditionare clara de ordin social. Acestea
nu sunt determinate de instincte, de factori biologici, etc. Contrar unor teorii, aparitia si
evolutia exercitiilor fizice au fost determinate nu numai de latura materiala a vietii sociale ci
si de alti factori; stiinta, nivel de cultura, religie, etc.
Fundamentarea stiintifica a procesului de practicare a exercitiilor fizice s-a realizat
de-a lungul timpului, cu aceleasi stagnari, regrese. Aceasta fundamentare, a preluat critic, deci
a valorificat, unele idei, norme, reguli, apartinand antichitatii, renasterii, umanismului
burghez, etc. Fundamentarea s-a accentuat odata cu aparitia "Teoriei" si "Metodicii" ca
discipline stiintifice si a altor discipline care au abordat domeniul nostru din diferite unghiuri
si puncte de vedere.
Evolutia in timp a bazelor sportive din aer liber sau din interior, precum si a
instalatiiilor sportive, a aparatelor si mai ales a materialelor, sportive este deosebit de
elocventa.
Diferenta semnificativa dintre performantele sportive remarcabile obtinute in zilele
noastre si cele din perioadele anterioare se explica si prin nivelul calitativ superior al acestora.
In contextul contruirii educatiei fizice ca activitate sociala, cadrele de specialitate s-
au format mult mai tarziu. In Romania procesul de formare al specializarilor pentru domeniul
practicarii exercitiilor fizice, a capatat un statut clar incepand cu anul 1922 cand s-a infiintat
ANEFS.
In etapa actuala procesul de pregatire al cadrelor de specialitate in educatie fizica si
sportiva s-a amplificat si diversificat. A aparut si invatamantul particular in educatie fizica si
sport.
Perfectionarea cadrelor din domeniul s-a intensificat progresiv acordandu-se atentie
deosebita examenelor de definitivat, gradul II si gradul I.

Esenta educatiei fizice

Esenta consta in aceea ca practicarea exercitiilor fizice vizeaza intotdeauna,
indiferent de forma organizatorica si de formatiunea social-economica si politica in care se
realizeaza perfectionarea dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice ale subiectiilor. Cu alte
cuvinte, scopurile practicarii exercitiilor fizice. Au fost relativ diferite de la o formatiune
social-economica si politica la alta, dar esenta a ramas mereu aceeasi.
Educatia fizica are un caracter predominant biologic si importante valente pe
planurile social si cultural-educativ.
Practicarea exercitiilor fizice sub forma activitatii de educatie fizica a fost si este
determinata si din necesitati de ordin recreativ, de destindere si emulatie.
Educatia fizica prin diferitele ei forme de organizare si datorita caracterului sau
emotional, contributiei deosebite pe care o aduce la dezvoltarea spiritului creator , a spiritului
de afirmare si de depasire sau de autodepasire, etc.

1
 Practicarea exercitiilor fizice, dezvolta simtul estetic, simtul dragostei pentru gestul
motric executat cu maestrie, simtul gestului pentru miscare.

Functiile educatiei fizice

Functiile sunt destinatii constante ale unui fenomen si ele deriva din ideal, in sensul
ca se subordoneaza acestuia.Prin functii se realizeaza idealul educatiei fizice, se face
"apropierea" fata de aceasta. Toate functiile educatiei fizice sunt foarte importante si isi
dovedesc eficienta numai daca sunt indeplinite in "sistem" influentandu-se si completindu-se
reciproc. Functiile educatiei fizice sunt de doua feluri, specifice si asociate. Functiile specifice
vizeaza cele doua coordonate ale obiceiului de studiu propriu Teoriei si Metodici : dezvoltarea
fizica si capacitatea motrica. Functiile asociate intregesc efectele practicarii exercitiilor fizice
asupra fiintei umane.
Functia de perfectionare a dezvoltarii fizice face parte din categoria celor specifice
si are rol prioritar mai ales in educatie fizica a tinerei generatii. Rolul dezvoltarii fizice
armonioase , a unor indici superiori pe plan somatic si pe cel functional , pentru viata si
activitatea oamenilor de toate varstele este prea binecunoscut si nu este negat sau contestat de
nimeni.
Functia de perfectionare a capacitatii motrice face parte tot din categoria celor
specifice educatiei fizice. Prin aceasta functie sunt vizate cele doua elemente componente ale
capacitatii motrice : calitatiile motrice, deprinderile si priceperile motrice. Rolul capacitatii
motrice pentru un randament sporit pe toate planurile vietii si in intregirea personalitatii
umane nu mai trebuie argumentat.
Functia igienica face parte din categoria celor asociate si vizeaza cerinta
fundamentala de mentinere a unei stari optime de sanatate a oamenilor. Prin educatia fizica se
actioneaza prioritar preventiv pe acest plan. Se poate , cu ajutorul exercitiilor fizice sa se
actioneze si pentru corectarea unor deficiente pe planul sanatatii.
Functiia recreativa este o alta functie asociata pentru educatia fizica . Ea trebuie
inteleasa cel putin in urmatoarele doua sensuri:
- asigurarea , prin activitatea de educatie fizica a fondului de calitatii , deprinderi si
priceperi motrice necesare ca oameni de diferite varste sa poata petrece in mod util si
placut , adica recreativ timpul lor liber ( cotidian, sau in vacante si concedii ).
- asigurarea conditiilor si dezvoltarea interesului pentru urmarirea, tot in timpul liber ,
direct sau prin mass-media , a intrecerilor motrice de buna calitate sau a unor
activitatii motrice desfasurate necompetitiv.
Functia de emulatie face parte tot din categoria celor asociate pentru educatia fizica.
Aceasta functie trebuie sa se materializeze prin dezvlotarea spiritului competitiv care
caracterizeaza in general fiinta umana, a dorintei permanentei de "depasire" si "autodepasire"
dar numai in limitele regulamentare corecte si cu atitudine de fair-play. In acest sens se
impune promovarea frecventa in educatia fizica a intrecerii prin jocuri de miscare sau jocuri
sportive, stafete, parcursuri aplicative, concursuri, etc. Prin aceasta modalitate se dezvolta si
creativitatea subiectilor, dorinta de a castiga, de a obtine victoria, de a se situa pe primele
locuri, etc., aspecte deosebit de importante mai ales pentru elevi.
Functia educativa este tot o functie asociata a educatiei fizice dar este considerata ca
fiind mai complexa prin prisma influentelor asupra dezvoltarii personalitatii umane in
integritatea sa. Influenta educatiei fizice este evidenta pe planul dezvoltarii laturii "fizice" a
personalitatii. in acelasi timp, insa sunt influente deosebite pe care le poate avea educatia
fizica, bine conceputa si realizata asupra dezvoltarii celorlate laturi ale personalitatii umane:
intelectuala, morala, estetica si tehnico-profesionala.
Pe plan intelectal se pot desprinde cel putin urmatoarele doua directii evidente:

2
 - Inarmarea subiectiilor cu cunostinte de baza din domeniul fiziologiei si igiena
efortului fizic, al biomecanicii de executie a actelor si actiunilor motrice, psihologiei
activitatilor motrice, metodicii, etc., toate aceste cunostiinte, transmise conform si
cerintelor principiului accesabilitatii, asigura fondul de baza pentru cunoasterea
stiintifica a practicarii exercitiilor fizice pentru constientizarea acesteia.
- Contribuie in procesul direct de practicare a exercitiilor fizice la dezvoltarea unor
trasaturi si calitati intelectuale foarte importante cum sunt: atentia, memoria, spiritul
de observatie, imaginatia, rapiditatea gandirii, etc.
Pe plan moral se poate realiza, de asemenea, o actionare eficienta prin toate
activitatiile de educatie fizica. Accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi si obiceiuri
de comportament corect in intreceri si competitii, in spiritul respectarii adversarilor si
partenerilor de intrecere, al acceptarii deciziilor arbitrilor, a disciplinei in munca.
Pe plan estetic, prin exercitiile tehnice si tactice, situate uneori la nivelul de
maiestrie, se contribuie cu eficienta la educarea gustului pentru frumos. Practicarea
exercitiilor fizice pe fond muzical, atat in lectiile de educatie fizica cat si in alte forme de
organizare, sporeste evident influentele educatiei fizice asupra unor calitati si trasaturi de
ordin estetic (ritm, armonie, gratie, etc.).
Pe plan tehnico-profesional, contributia educatiei fizice este de asemenea evidenta.
in primul rand este expresiv aportul la cresterea indicilor unor calitati motrice necesare
exercitiului cu eficienta a profesiilor social-economice. De asemenea, acelasi aport este vizibil
si in sensul asigurarii unor indici superiori de dezvoltare morfo-functionala si de capacitate cu
temeinice deprinderi motrice de baza si utilitar-aplicative implicate in desfasurarea eficienta a
majoritatii profesiilor.

Idealul educatiei fizice

Idealul este un model prospectiv spre care trebuie sa se intrepte intreaga activitate
teoretica si practica specifica. El depaseste intotdeauna cerintele prezentului si vizeaza
perspectiva. Se refera nu numai la educatia fizica ci si la toate activitatile motrice din
domeniu.
Idealul este determinat de comanda sociala, deci si de nivelul acestuia, de conceptia
factorilor de decizie pe plan national in privinta practicari exercitiilor fizice. Teoretic exista in
legi, decrete guvernamentale, intructiuni si alte acte normative, ideile fundamentale care
definesc conceptia pe plan national privind acest fenomen.
Rezumativ aceste idei fundamentale sunt urmatoarele:
- Educatia fizica, antrenametul sportiv, activitatea competitionala, etc., fac parte
integranta din masurile privind dezvoltarea fizica armonioasa si mentinerea unei stari
optime de sanatate pentru toate categoriile de populatie ale tarii noastre;
- Educatia fizica si celelalte activitati motrice fundamentale se subordoneaza pregatirii
pentru munca si viata; trebuie urmarita cu prioritate afirmarea talentelor - mai ales pe
planul activitatii competitional-sportive, atat la nivel national cat si la nivel
international;
- Petrecerea timpului liber al oamenilor de diferite varste si profesii sa se realizeze in
mod util si recreativ si prin practicarea exercitiilor fizice sub diferite forme
organizatorice;
- Sa fie pus accent pe educatia fizica si sportiva a tineri generatii (mai ales cea scolara),
premiza si pentru o activitate sportiva de calitate superioara;
- Asigurarea unei conduceri militare a fenomenului de practicare a exercitiilor fizice pe
fondul unei autonomii in plina afirmare.

3
 - Idelaul educatiei fizice si al celorlate activitati motrice trebuie sa fie in concordanta cu
idelaul general educational al societatii. in consecinta el s-a modificat si se va
modifica in functie de evolutia social-istorica a fiecarei societati, de succesiunea
etapelor de dezvoltare specifice.

Obiectivele educatiei fizice si sportului

In orice activitate umana obiectivele sunt prioritati de diferite niveluri sau ranguri prin
care se realizeaza functiile activitatii respective. Totul presupune insa actionare continua in
timp. Deci, obiectivele educatiei fizice deriva din functiile sale specifice si asociate se
subordoneaza acestora. Exista multeclasificari ale obiectivelor, majoritatea dintre ele fiind
valabile si pntru educatia fizica. Cea mai raspandita clasificare este in functie de laturile
procesului de practicare a exercitiilor fizice: instruirea si educatia.
Deci, avem doua tipuri de obiective:
- de intruire;
- de educatie
O alta clasificare foarte raspandita a obiectivelor fizice este cea care le grupeaza in
cognitive, psihomotorii, sociale si afective.
Obiectivele generale ale educatiei fizice, adica cele considerate ca fiind de rangul I,
sunt urmatoarele:
- Mentinerea unei stari optime de sanatate a participantilor (de diverse varste), a
exercitiilor fizice si cresterea potentielului lor de munca si viata;
- Favorizarea proceselor de crestere si optimizarea dezvoltarii fizice a organismului
celor care practica exercitiile fizice;
- Dezvlotarea calitatilor motrice de baza, in primul rand si a celor specifice unor ramuri
sau probe de sport, pe plan secund;
- Formarea unui sistem larg de deprinderi si priceperi motrice de baza, utilitar-aplicative
si specifice unor ramuri sau probe sportive;
- Formarea capacitatii si mai ales a obisnuintei de practicare sistematica si corecta a
exercitiilor fizice, inclusiv sau mai ales in timpul liber;
- Contributia eficienta la dezvoltarea unor calitati si trasaturi morla-volitive si
intelectuale a gustului pentru miscare si simtului estetic, a responsabilitatii sociale, etc.
Obiectivele de rang 2, specifice fiecarui subsistem al educatiei fizice nu exclud pe
cele generale, ci le presupun, le "particularizeaza".
Obiectivele de rangul 3 sunt cele specifice fiecarei lectii sau altei forme de organizare
a practicarii exerccitiilor fizice.

Notiuni principale ale teoriei si metodicii educatiei fizice si sportului

1. Educatia fizica
In terminologia educatiei fizice si sportului se prezinta urmatoarea definitie pentru
educatia fizica: "activitatea care valorifica sistematic ansamblul formelor de practicare a
exercitiilor fizice in scopul maririi in principal a potentialului biologic al omului in
concordanta cu cerintele sociale."
Educatia fizica este o activitate deliberat contruita si desfasurata in principal pentru
perfectionarea dezvoltarii fizice si capacitatii motrice, ale fiintei umane in functie de
particularitatile de varsta si sex, cerinte de intregare sociala, specificul unor profesii, etc.
Se atribuie educatiei fizice urmatoarele caracteristici fundamentale:
- este fiziologica prin natura exercitiilor;
- este pedagogica prin metoda;
- este biologica prin efecte;

4
 - este sociabila prin organizare.
Educatia fizica se desfasoara in doua modalitati:
- ca proces bilateral;
- ca activitate independenta
Ca proces bilateral, educatia fizica se desfasoara in timp, permanent, continuu.
Conducatorul procesului are raspunderi sau responsabilitati precise asupra unui proces. El
trebuie sa fie competent, sa fie capacitat cu cunostinte si metodologie petntru a putea face o
prlucrare cat mai corecta a celor intrati in procesul respectiv, adica a subiectilor. Subiectii,
constituiti in grupuri, de diferite masuri (in educatia fizica scolara, grupul este clasa de elevi),
trebuie sa fie pe receptie, sa fie atenti si sa incerce prin efort fizic si intelectual, sa insuseasca
ceea ce este transmis de conducatorul procesul. Aceasta insusire trebuie sa fie dublata de
participarea constienta si activa a subiectilor.
Ca activitate independenta, realizata individual sau in grup, educatia fizica se
desfasoara uneori in timpul liber al subiectilor si in absenta fizica a conducatorului procesului,
a profesorului in majoritateacazurilor. Aceasta activitate independenta de educatie fizica
trebuie, insa, sa fie pregatita in cadrul procesului bilateral instructiv-Educativ.
Educatia fizica are obiective generale precis formulate specifice fiecarui subsistem al
sau: educatia fizica a tinerei generatii (prescolara, scolara, studenteasca), educatia fizica
militara, educatia fizica profesionala, educatia fizica a adultilor, educatia fizica a varstnicilor
su auto educatia fizica, educatia fizica independenta. Intre aceste subsisteme exista legaturi
logice determinate si de ontogeneza individului uman.
Alte cateva caracteristici ale educatiei fizice trebuie sa fie mentionate, mai ales pentru
o analiza comparativa cu celelalte activitatii motrice fundamentale:
- Educatia fizica este accesibila tuturor indivizilor umani, indiferent de varsta, sex,
ocupatie, credinta religioasa, apartenenta politica, etc.
- Educatia fizica are un pronuntat caracter formativ in sensul ca pregateste subiectii
pentru viata. Ea se adreseaza cu precadere corpului uman (armonie, rezistenta, etc.),
calitatilor motrice ale omului practicant, pentru un randament eficient in munca,
deprinderilor si priceperilor motrice de baza si utilitar aplicative. Acest caracter
predominant formativ nu exclude prezenta in educatie fizica a elementului competitiv,
care se realizeaza pe baza de intrecere, respectandu-se unele reguli precise.
- Educatia fizica dispune de un numar foarte mare de exercitii fizice. in diferitele sale
forme de organizare educatia fizica "opereaza" cu exercitii din diferite ramuri si probe
sportive, exercitii pentru calitatile motrice, exercitii pentru influentarea dezvoltarii
corpului executantilor.
2. Sportul
Este o notiune, un termen, un concept, o categorie, etc., cu care in ultimul timp, nu
mai opereaza direct Teoria si Metodica educatiei Fizice. Informatiile principale despre aceasta
notiune, care apartine Teoriei si Metodicii educatiei Fizice si sportului ca discipline generice -
sunt necesare deoarece intotdeauna educatia fizica va fi legata si comparata cu sportul. in
foarte multe situatii sportul este folosit ca mijloc al educatie fizice. Se apreciaza ca in
asemenea situatii se sportivizeaza educatia fizica.
Folosirea sportului in activitatea de educatie fizica ca mijloc al acesteia, constituie
argumentul principal de a denumi activitatea sportiva ca fiind educatie fizica si sportiva.
Sportul este un fenomen social aparut in istoria societatii dupa educatia fizica. El a
capatat o amploare deosebita dupa reluarea Jocurilor olimpice in anul 1896 si sub impulsul
acestora.
Sportul este deosebit de complex, atat sub aspectul structurii cat si al functiilor. ca
structura remarcam cele patru subsisteme ale sale:

5
 - sportul pentru toti;
- baza de masa a sportului de performanta sau sportul la copii si juniori;
- sportul de inalta performanta.
Intre cele patru subsisteme exista legaturi evidente si logice, dar si Diferente
specifice, inclusiv din punct de vedere al caracteristicilor competitiei.
Ca functii ale sportului mentionam urmatoarele:
- contributiile la dezvoltarea fizica armoniaosa a practicantilor (daca fenomenul este
dirijat stiintific);
- contributie la dezvoltarea gustului specific si specializat al omului - practicant sau
spectator - pentru miscare si practicare a unor ramuri sau probe sportive;
- contributie la integrarea sociala a practicantilor.
Sportul are ca trasatura fundamentala competitia.
El are prin aceasta un caracter preponderent competitiv, nefiind exclus insa caracterul
formativ.
Competitia este prezenta in toate subsistemele sau esaloanele sportului, avand
caracteristici diferentiale.
Sportul se clasifica in multe feluri, dupacriterii diferite si numeroase. Nici o alta
clasificare nu poate si absolutizata si nu exista o ierarhizare a acestor clasificari. Iata de
exemplu, cateva clasificari:
- sportul pentru barbati (asa cum au fost initial concepute), pentru femei (gimnastica
ritmica, inotul sincron, etc.) si pentru ambele sexe;
- sporturi clasice, moderne si contemporane;
- sporturi olimpice si neolimpice;
- sporturi nationale (la noi oina si tranta) si internationale;
- sporturi individuale, pe echipe si mixte;
- sporturi cu carcater motric (majoritatea) si cu caracter amotric (sah, aeromodelism,
etc.).

6
 NOIUNI PRIVIND REGULAMENTUL JOCULUI DE VOLEI

Definiii
ARIA DE CONTROL sau ARIA COMPETIIONAL
- este un coridor situat de jur mprejurul terenului de joc i al zonei libere, care
include toate spaiile pn la barierele sau panourile delimitatoare care impiedica spectatorii
sa intre in teren. Vezi diagrama D1a.
ZONE
- sunt poriuni n interiorul suprafetei de joc (ex. terenul de joc i zona liber)
definite pentru o anume destinatie (sau cu restricii speciale) n cadrul textului regulii.
Acestea cuprind:
zona de atac,
zona de serviciu,
zona de nlocuiri,
zona liber,
zona de aprare,
zona de schimbare a Liberoului.
ARII
- sunt poriuni ale podelei situate n AFARA zonei libere, prezentate n regulament
ca avand destinatii speciale. Acestea sunt: aria de nclzire i aria de pedeapsa.
SPAIUL INFERIOR
- este parte a planului vertical al fileuleui delimitat:
sus de banda inferioar a fileului i corzile care l prind de stlpi,
lateral de stlpi,
jos de suprafaa de joc.
SPAIUL DE TRECERE
- este parte a planului vertical al fileuleui delimitat:
jos de banda superioar a fileului
lateral de antene i prelungirea lor imaginar
sus de tavan (plafon).
Mingea trebuie s traverseze fileul prin spaiul de trecere ctre terenul de joc advers.
SPAIUL EXTERIOR
- se afl n planul vertical al fileului n afara spaiului de trecere i a spaiului
inferior.
ZONA DE NLOCUIRI
- partea din zona liber prin care se efectueaz nlocuirile de juctori.
NUMAI CU ACORDUL FIVB
Cu aceast sintagma se recunoate: chiar daca exist reglementri asupra
standardelor i specificaii ale echipamentelor i ale materialelor auxiliare, totusi sunt situaii
cnd reglementri speciale pot fi fcute de ctre FIVB cu scopul de a promova (ncuraja,
dezvolta) jocul de volei sau pentru a testa reguli noi.
STANDARDE FIVB
- sunt specificaiile sau limitrile tehnice definite de ctre FIVB pentru producatorii
de echipamente.
ARIA DE PEDEAPS

7
 - n fiecare jumtate a ariei de control/competiionale exist o arie de pedeaps
localizat n spatele prelungirii imaginare a liniei de fund a terenului, n afara zonei libere,
care trebuie plasat la o distan de minimum 1,5 m n spatele marginii bncii pentru rezerve.
GREEAL
a) o aciune de joc contrar regulilor;
b) o nclcare a regulilor, alta dect o aciune de joc contrara regulilor.
DRIBLING
In volei, prin dribbling se nelege lovirea mingei de podea (de obicei ca o pregatire
de lansare pentru serviciu); alte aciuni premergtoare pot include (printre altele) trecerea
mingei dintr-o mn n alta.
TIME-OUT TEHNIC
Acest tip de timp de odihn, n plus fa de timpii de odihn obinuii, are menirea
special de a permite promovarea voleiului, a permite analizarea jocului i de a lsa loc
momentelor publicitare; timpii tehnci de odihn sunt obligatorii pentru competiiile mondiale
i oficiale ale FIVB.
CULEGTORI DE MINGI
Sunt persoane care au sarcina sa menina fluena jocului prin transmiterea mingei
prin rostogolire pe podea intre fazele de joc ctre juctorul de la serviciu.
PUNCT LA FIECARE FAZ CTIGAT
Acesta este sistemul prin care o echip marcheaz un punct la fiecare faz de joc
ctigat.
INTERVAL
- este timpul scurs intre sfarsitul unui set si inceputul celuilalt; timpul necesar pentru
schimbarea terenurilor n setul al cincilea nu este considerat interval.
REDESEMNARE
- este actiunea prin care un LIBERO devenit sau declarat inapt de joc poate fi
substituit cu alt jucator (exceptandu-l pe cel schimbat de LIBERO) care nu se afla in teren in
momentul redesemnarii.
SCHIMBARE
- este actiunea prin care un jucator paraseste terenul de joc si locul sau e luat de
oricare din jucatorii LIBERO ai echipei. Aceasta actiune poate fi efectuata si intre doi
LIBERO. Jucatorul poate reintra in locul oricaruia dintre LIBERO prezenti in acel moment in
teren. Intre doua schimbari cu LIBERO trebuie sa se joace o faza de joc finalizata.
INFLUENTARE A JOCULUI
- orice actiune care poate crea un avantaj asupra echipei adverse sau orice actiune
care impiedica jocul adversarului.
OBIECT EXTERIOR
- un obiect sau o persoana care, aflandu-se in afara terenului de joc sau aproape de
limita spatiului liber de joc, obstructioneaza zborul mingei. De exemplu: lampile de pe plafon,
scaunul arbitrului, echipamentul TV, masa scorerului, stalpii fileului. Printre obiectele
exterioare nu se considera antenele pentru ca fac parte din fileu.
INLOCUIRE
- este actul prin care un jucator obisnuit iese din teren si un alt jucator obisnuit ii reia
locul.

8
Regulamentul de Joc
ARIA DE JOC
Aria de joc include terenul de joc i zona liber. Ea trebuie s fie rectangular si
simetrica.
DIMENSIUNI
Terenul de joc este un dreptunghi cu dimensiunile 18X9m, nconjurat de o zon
liber cu o lime de minimum 3 m pe toate laturile.
Spaiul de joc liber este spaiul situat deasupra ariei de joc care este lipsit de orice
obstacol. Spaiul de joc liber trebuie s aib o nlime de minimum 7m de la suprafata de joc.
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB zona liber trebuie s msoare
minimum 5m de la liniile laterale i minimum 8m de la liniile de fund. Spaiul de joc liber
trebuie s msoare in inaltime minimum 12,5m de la suprafata de joc.
SUPRAFAA DE JOC
Suprafaa de joc trebuie s fie plan, orizontal i uniform. Ea nu trebuie s
prezinte vreun pericol de rnire pentru juctori. Este interzis s se joace pe suprafee
alunecoase sau cu asperitati.
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, poate fi autorizata numai o
suprafa din lemn sau sintetic. Orice suprafa trebuie s fie n prealabil omologat de
FIVB.
n sal, suprafaa terenului de joc trebuie s aib o culoare deschisa.
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, liniile trebuie 1.1, 1.3 s aib
culoarea alb. Culorile terenului de joc i ale zonei libere trebuie s difere ntre ele.
Pentru terenurile n aer liber este autorizat o pant de scurgere a apei 1.3 de 5 mm
pe metru. Liniile terenului constituite din materiale solide sunt interzise.
LINII ALE TERENULUI
Toate liniile au o lime de 5cm. Liniile trebuie s aib o culoare deschis i diferit
de culoarea solului sau de a altor linii trasate.
Linii de delimitare
Dou linii laterale i dou linii de fund delimiteaz terenul de joc. Att liniile laterale
ct i liniile de fund sunt trasate n interiorul dimensiunilor terenului de joc.
Linia de centru
Axa liniei de centru mparte terenul de joc n dou terenuri egale msurnd 9X9m
fiecare; totusi se considera ca intreaga latime a liniei apartine celor doua terenuri in mod egal.
Linia de centru se intinde pe sub fileu intre liniile laterale.
Linia de atac
n fiecare teren, la 3m fata de axa liniei de centru se traseaza o linie care marcheaza
zona de atac. Linia de atac face parte din zona de atac.
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, linia de atac este prelungit
dincolo de liniile laterale cu cinci linii scurte de 15cm lungime i 5cm lime, trasate la 20cm
una fa de cealalt, pe o lungime total de 1,75m. Linia de limitare a actiunii antrenorilor
(o linie intrerupta care se prelungeste de la linia de atac pana la linia de fund a terenului,
paralela cu linia laterala si la 1,75 m distanta de ea) este compusa din linii scurte de 15cm
trasate la 20cm departare una de cealalta, pentru a limita zona de actiune a antrenorilor.
ZONE SI ARII
Zona de atac
n fiecare teren zona de atac este delimitat de axa liniei de centru i de limita
exterioara dinspre linia de fund a liniei de atac.
Zona de atac este considerat ca fiind prelungit dincolo de liniile laterale, pn la
captul zonei libere.

9
 Zona de serviciu
Zona de serviciu este o zona de 9 m lime situat n spatele fiecarei linii de fund.
Ea este limitat lateral prin dou linii scurte, fiecare avnd 15cm lungime, trasate la
20cm n spatele liniei de fund ca o prelungire a liniilor laterale. Aceste dou linii scurte sunt
incluse n limea zonei de serviciu.
n adncime, zona de serviciu se ntinde pn la limita zonei libere.
Zona de nlocuiri
Zona de nlocuiri este delimitat de prelungirea ambelor liniilor de atac pn la masa
scorerului.
Zona de schimbare a Libero-ului
Zona de schimbare a Libero-ului este o parte a zonei libere situata in fata bancilor
pentru rezerve, delimitata de prelungirea liniei de atac si de linia de fund a terenului.
Aria de incalzire
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, ariile de nclzire, msurnd
aproximativ 3X3m, sunt situate n ambele coluri ale suprafeei de joc, pe partea bncilor de
rezerve, n afara zonei libere.
Aria de pedeaps
Aria de pedeapsa, care masoara aproximativ 1X1m si este echipata cu doua scaune,
este localizata in aria de control dincolo de prelungirea liniei de fund. Ea poate fi delimitata cu
o linie rosie de 5cm latime.TEMPERATURA
TEMPERATURA
Temperatura minim nu trebuie s fie inferioara valorii de 10 grade C (50 grade F).
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, temperatura maxim nu trebuie s
fie superioara valorii de 25 grade C (77 grade F) iar cea minim nu trebuie s fie inferioara
celei de 16 grade C (61 grade F).
ILUMINARE
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, iluminarea pe suprafaa de joc
trebuie s fie de la 1000 pn la 1500 luci msurat la 1m deasupra acesteia.
FILEU I STALPI
NLIMEA FILEULUI
Un fileu ntins vertical este instalat deasupra axei liniei de centru.
Marginea sa superioar trebuie s fie plasat la nlimea de 2,43m pentru brbai i
2,24m pentru femei.
nlimea oficiala a fileului este msurat la centrul terenului de joc.
Inaltimea celor dou extremiti ale fileului (deasupra liniilor laterale) nu trebuie s
depeasc cu mai mult de 2 cm nlimea oficial si trebuie sa fie egala in ambele parti.
STRUCTURA FILEULUI
Fileul msoar 1m pe lime i 9,50m pana la 10m in lungime (cu 25 D3 pana la
50cm pe fiecare parte laterala). El este alctuit din ochiuri ptrate cu latura de 10cm,
confecionate din sfoar de culoare neagr.
La marginea sa superioar este cusut pe toat lungimea sa o band din pnz alb,
rsfrnt pe fiecare parte a fileului pe o lime de 7 cm.
Fiecare capt al benzii are o gaur prin care trece o sfoar pentru prinderea acesteia
de stlpi i meninerea intinsa a marginii superioare a fileului.
Prin interiorul benzii trece un cablu flexibil pentru prinderea fileului de stlpi i
meninerea marginii sale superioare ntins.
La partea inferioar a fileului este o alta banda orizontala, de 5 cm latime, similara
cu banda superioara, prin care trece o sfoara. Aceasta sfoara leaga fileul de stalpi si mentine
intinsa partea sa inferioara.

10
 Deasupra fiecrei linii laterale sunt fixate vertical pe fileu dou benzi albe.
Ele msoar 5cm pe lime, 1m n lungime i sunt considerate ca fcnd parte din
fileu.
Antena este o tij flexibil care msoar 1,80m n lungime i 10mm n diametru. Ea
este confecionat din fibr de sticl sau dintr-un alt material similar.
La marginea exterioara a fiecarei benzi laterale este prinsa cate o antena. Antenele
sunt plasate in opozitie de o parte si alta a fileului.
Partea superioar a antenei depete fileul cu 80cm i este marcat cu benzi de
10cm vopsite n culori contrastante, de preferin alb i rou.
Antenele sunt considerate ca fcnd parte din fileu i delimiteaz lateral spaiul de
trecere.
STLPI
Stlpii de susinere a fileului sunt plasai la o distan de la 0,50 m pn la cel mult
1,00m de fiecare linie lateral. Ei au o nlime de 2,55m i este de preferat s fie reglabili.
Pentru toate competitiile mondiale si oficiale ale FIVB, stalpii de sustinere a fileului
sunt plasati la o distanta de 1,00m departare de liniile laterale.
Stlpii trebuie s fie rotunzi i netezi i s fie fixai la sol. Fixarea stlpilor cu
ajutorul cablurilor este interzis. Amenajrile care prezint un pericol sau care incomodeaz
trebuie s fie eliminate.
Tot echipamentul complementar este determinat prin reglementrile emise de FIVB.
MINGI
Mingea trebuie s fie sferic, avnd o anvelop flexibil de piele sau piele sintetic
iar n interior trebuie prevazuta cu o camer din cauciuc sau alt material similar. Ea poate fi
confectionata intr-o singura culoare deschisa sau dintr-o combinaie de culori.
Materialul de piele sintetica i combinaia de culori a mingilor folosite n
competiiile oficiale trebuie s fie conform standardelor FIVB.
Circumferina sa trebuie s fie cuprins ntre 65 i 67cm, iar greutatea ntre 260 i
280g.
Presiunea interioar trebuie s fie de la 0,300 pn la 0,325kg/cm2 (294,3 pn la
318,82mbar sau hPa) (4,26 pana la 4,61psi).
Toate mingile utilizate ntr-un meci trebuie s aib acelai caracteristici cu privire la
circumferin, greutate, presiune, model, culoare etc. Competiiile mondiale si oficiale ale
FIVB, precum si Campionatele sau Ligile Naionale trebuie s fie jucate cu mingi omologate
de FIVB sau cu alte tipuri de mingi in cazul in care exista autorizarea prealabila a FIVB.

SISTEMUL CU TREI MINGI

Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB trebuie s fie utilizate trei mingi.
n acest caz, ase culegtori de mingi vor fi plasai astfel: cte unul n dreptul fiecrui col al
zonei libere i cte unul n spatele fiecrui arbitru.

PARTICIPANI. ECHIPE. COMPONENA ECHIPELOR

O echip poate fi compus din maximum 12 juctori, un antrenor, doi antrenori
secunzi, un terapeut i un medic.
Numai persoanele inregistrate in foaia de arbitraj au dreptul sa intre in aria
competitionala si cea de control in timpul incalzirii oficiale si a meciului.
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, medicul si terapeutul trebuie
s fie acreditati n prealabil de FIVB.
Unul dintre juctori, cu exceptia LIBERO-ului, este cpitanul echipei i el trebuie s
fie identificat ca atare pe foaia de arbitraj.

11
 Au voie sa intre pe teren i s participe la meci numai juctorii nregistrai pe foaia
de arbitraj. Dup ce cpitanul i antrenorul au semnat foaia de arbitraj, componena echipei nu
mai poate fi modificat.
LOCUL PARTICIPANILOR
Juctorii care nu sunt n joc trebuie s stea fie asezati pe banca pentru rezerve a
echipei lor, fie n aria lor de nclzire. Antrenorul i ceilali membri ai echipei stau asezati pe
banc, dar o pot parasi temporar.
Bncile pentru rezerve sunt situate de o parte i de alta a mesei scorerului, n afara
zonei libere. Le este permis s stea asezati pe banc n timpul meciului i s participe la
nclzirea oficiala doar membrilor echipei.
Juctorii care nu sunt n joc se pot nclzi fr mingi astfel:
n timpul jocului n aria de nclzire;
n cursul timpilor de odihn si T.T.O. n zona liber situat n spatele propriului
teren.
n timpul pauzei dintre seturi jucatorii pot folosi mingiile pentru incalzire numai
in zona libera.
ECHIPAMENT
Echipamentul juctorului se compune dintr-un tricou, un ort, osete i pantofi de
sport.
Culoarea i design-ul tricourilor, orturilor i osetelor ntregii echipe trebuie s fie
uniforme (cu exceptia LIBEROului). Echipamentul trebuie sa fie curat.
Pantofii trebuie s fie uori, flexibili, fara tocuri, cu tlpi din cauciuc sau din amestec
de diferite materiale.
Tricourile juctorilor trebuie s fie numerotate de la 1 pn la 20.
Numerele trebuie plasate pe tricou n centrul pieptului i al spatelui. Culoarea i
strlucirea numerelor trebuie s fie n contrast cu culoarea si stralucirea tricourilor.
Numerele trebuie s msoare cel puin 15cm n nlime pe piept i minimum 20cm
in inaltime pe spate. Limea benzii care formeaz cifra trebuie s fie de cel puin 2cm.
Cpitanul echipei este identificat graie unei barete de 8X2cm, plasat pe tricou sub
numrul de pe piept.
Este interzis purtarea de echipamente de culoare diferita de a celorlalti jucatori (cu
exceptia jucatorilor Libero) si/sau fara numere regulamentare.
SCHIMBRI DE ECHIPAMENT
Primul arbitru poate autoriza ca unul sau mai multi juctori:
s joace descul(i);
s-i schimbe ntre seturi sau dup nlocuire echipamentul deteriorat sau umed,
cu condiia ca modelul, culoarea si numerele noului echipament s fie identice cu
cele precedente;
s joace n treninguri pe timp rece, cu condiia ca acestea s aib aceeai culoare
i acelai model pentru toat echipa, (cu excepia jucatorilor Libero) i s fie
numerotate de la 1 pn la 20.
OBIECTE INTERZISE
Este interzis s fie purtate obiecte care pot s provoace accidentri sau s ofere un
avantaj artificial juctorului.
Juctorii au voie, pe riscul lor, s poarte ochelari sau lentile de contact.
LIDERII ECHIPELOR
Atat cpitanul echipei cat i antrenorul sunt responsabili pentru conduita i disciplina
tuturor membrilor echipei lor.
Jucatorii Libero nu pot fi cpitani de echipa.

12
 CPITAN
A. NAINTEA MECIULUI, cpitanul echipei semneaz foaia de arbitraj i
reprezint echipa sa la tragerea la sori.
B. N TIMPUL MECIULUI, cpitanul echipei acioneaz n calitate de cpitan n
joc att timp ct el se afl pe teren. Cnd cpitanul echipei nu se afl pe teren, antrenorul sau
cpitanul nsui trebuie s desemneze un alt juctor din teren, in afara de Libero, care va
prelua funcia de cpitan n joc. Acest cpitan n joc i pstreaz rspunderile pn cnd este
nlocuit sau cpitanul echipei revine pe teren sau setul se ncheie.
Cnd mingea este afar din joc cpitanul n joc este singurul autorizat s se adreseze
arbitrilor pentru:
a cere o explicaie privind aplicarea sau interpretarea regulilor i, de asemenea,
pentru a face cunoscute cererile sau ntrebrile coechipierilor. n cazul n care
explicaia primului arbitru nu l satisface, cpitanul n joc poate opta sa
protesteze impotriva deciziei si il va informa imediat pe acesta ca isi rezerva
dreptul s inregistreze un protest oficial in foaia de arbitraj la sfarsitul meciului;
a cere autorizarea:
a) schimbrii partiale sau totale a echipamentului,
b) verificarii poziiei echipelor,
c) controlului suprafeei de joc, a fileului, a mingilor etc.;
a cere timpii de odihn i nlocuirile de juctori, in absenta antrenorului principal;
C. LA SFRITUL MECIULUI, cpitanul de echip: mulumeste arbitrilor i
semneaz foaia de arbitraj pentru a confirma rezultatul meciului i poate, dac el (sau
cpitanul n joc care l-a nlocuit) l-a notificat la timpul potrivit pe primul arbitru, sa inscrie in
foia de arbitraj o contestatie cu privire la aplicarea sau interpretarea de catre arbitri a regulilor
de joc.
ANTRENOR
Pe toat durata meciului, antrenorul conduce jocul echipei sale din afara terenului de
joc. El stabileste formaiile de inceput, nlocuirile de jucatori i solicita timpii de odihn. n
timpul exercitrii acestor atribuii, interlocutorul su oficial este cel de-al doilea arbitru.
NAINTEA MECIULUI, antrenorul nscrie sau verific numele juctorilor si i
numerele acestora nregistrate pe foaia de arbitraj i apoi o semneaz.
N TIMPUL MECIULUI, naintea fiecrui set, antrenorul remite celui de-al doilea
arbitru sau scorerului fia cu poziia initiala completat i semnat; st asezat pe banca de
rezerve, cel mai aproape de scorer, dar poate prsi temporar poziia sa; cere timpii de odihn
i nlocuirile i poate, ca de altfel toi ceilali membri ai echipei, da indicaii juctorilor din
teren. Antrenorului i se permite s stea n picioare sau s se deplaseze n interiorul zonei libere
din faa bncii de rezerve a echipei sale de la prelungirea liniei de atac pn n aria de
nclzire, fr a deranja sau ntrzia jocul.
Pentru competitiile mondiale si oficiale ale FIVB, antrenorul este obligat sa isi
indeplineasca functiile in spatele liniei de limitare a actiunii antrenorilor.
ANTRENOR SECUND
Antrenorul secund st asezat pe banca de rezerve a echipei, fara a avea dreptul de a
interveni n meci.
n cazul cnd antrenorul trebuie s-i prseasc echipa, indiferent de motiv,
incluzand si o sanctiune dar excluzand cazul in care intra in teren ca jucator, antrenorul
secund poate s i asume atribuiile antrenorului principal pe durata absentei lui, numai la
cererea cpitanului n joc adresata primului arbitru.

13
FORMULA JOCULUI
PENTRU A MARCA UN PUNCT
Punct
O echipa castiga un punct atunci cand:
reuseste sa trimita mingea in interiorul terenului advers;
echipa adversa comite o greseala;
echipa adversa este sanctionata cu penalizare.
Greseala
O echipa comite o greeal daca executa o actiune contrara regulilor de joc (sau le
incalca in alt mod). Arbitrii judec greelile i decid consecintele conform prezentelor reguli,
astfel:
dac dou sau mai multe greeli sunt comise succesiv, numai prima dintre ele
este luat n calcul.
dac dou sau mai multe greeli sunt comise simultan de adversari, este socotit
DUBL GREEAL i faza de joc este rejucat.
Faza de joc si faza de joc finalizata
O faza de joc este o succesiune de actiuni de joc, care incepe in momentul loviturii
pentru serviciu si se termina cand mingea este afara din joc. O faza de joc finalizata este
considerata a fi succesiunea de actiuni de joc care are ca rezultat castigarea unui punct de
catre una dintre echipe.
daca echipa la serviciu castiga faza de joc ea castiga un punct si va servi in
continuare;
daca echipa la primire castiga faza de joc ea castiga un punct si dreptul
de a servi.
PENTRU A CTIGA UN SET
Un set (cu excepia celui decisiv - al cincilea) este ctigat de echipa care obine
prima 25 puncte cu un avans de cel putin dou puncte fa de echipa adversa. n caz de
egalitate la scorul de 24 - 24, jocul continu pn cnd este realizat o diferen de dou
puncte (26 - 24, 27-25, ).
PENTRU A CTIGA MECIUL
Meciul este ctigat de echipa care obine trei seturi.
n cazul unei egaliti de 2-2 la seturi, setul decisiv (al 5 - lea) este jucat pn la
punctul 15, cu o diferen minim de dou puncte ntre cele dou echipe.
FORFAIT I ECHIP INCOMPLET
Dac o echip refuz s joace dup ce a fost somata s o fac sau nu se prezint pe
terenul de joc la ora stabilit (fr justificri valabile), ea este declarat forfait i pierde meciul
cu rezultatul 0 - 3 i 0 - 25 pentru fiecare set.
O echip declarat INCOMPLETA pentru un set sau pentru meci pierde setul sau
meciul. Echipei adverse i se atribuie punctele sau punctele i seturile necesare pentru a ctiga
setul sau meciul. Echipa incomplet pstreaz punctele i seturile ctigate.

STRUCTURA JOCULUI
TRAGEREA LA SORI
naintea meciului, primul arbitru efectueaz o tragere la sori pentru a decide cine are
primul serviciu i si in ce teren va juca fiecare echipa in primul set. In cazul jucarii unui set
decisiv se procedeaz la o nou tragere la sori. Tragerea la sori se efectueaz n prezena
celor doi cpitani ai echipelor. Ctigtorul tragerii la sori alege fie dreptul de a servi sau de a
primi serviciul, fie terenul in care va juca primul set. Cel care a pierdut obine alternativa
rmas.

14
 INCALZIREA OFICIALA
Inaintea meciului echipele au dreptul s fac nclzire la fileu timp de 6 minute
impreuna dac ele au dispus n prealabil de un teren de joc pentru incalzire, sau timp de 10
minute, dac ele nu au avut aceast posibilitate.
La solicitarea unuia dintre capitani nclzirea oficiala se poate face separat. Echipele
vor dispune de fileu 3 sau 5 minute fiecare.
In cazul unei incalziri oficiale separate echipa care a castigat dreptul sa serveasca la
inceputul setului se va incalzi prima la fileu.
FORMAIA DE START A ECHIPEI
Fiecare echipa trebuie s aiba permanent in joc ase (6) juctori.
Formaia de start a echipei indic ordinea la rotaie a juctorilor pe teren. Aceast
ordine trebuie meninut pe toat durata setului.
nainte de nceputul fiecrui set, antrenorul trebuie s inscrie formaia de start a
echipei sale pe o fi cu poziia initiala. Aceast fi, corect completat i semnat, este
nmnat celui de-al doilea arbitru sau scorerului. Juctorii care nu fac parte din formaia de
start sunt juctori de rezerv n acel set ( ecxeptie fac jucatorii Libero ).
Dup ce fia cu poziia initiala a fost nmnat celui de-al doilea arbitru sau
scorerului, nu mai poate fi autorizat nici o modificare a formaiei fr o nlocuire
regulamentar.
Diferenta dintre poziia juctorilor din teren i cea nscrisa n fia cu poziia iniial a
echipei sunt tratate dupa cum urmeaza:
Daca naintea nceperii setului se constatat o nepotrivire ntre pozitiile jucatorilor
inscrisi in fia cu poziia initiala i pozitiile juctorilor prezeni pe teren atunci poziiile
juctorilor trebuie s fie corectate conform cu cele din fia. Nici o penalizare nu va fi aplicat;
- in mod similar cand, inaintea inceperii setului, unul sau mai muli juctori prezeni
pe teren nu sunt nscrii pe fia cu poziia initiala, formaia de pe teren trebuie corectat
conform fiei. Nici o penalizare nu va fi aplicat;
- totui, dac antrenorul dorete s menin pe teren juctorul(ii) nenscris(i) pe fi,
el va trebui s solicite folosind semnalizarea oficiala nlocuirea (ile) regulamentar(e) care va
(vor) fi nregistrat(e) pe foaia de arbitraj.
Daca in timpul jocului se descopera o nepotrivire intre pozitia jucatorilor in teren si
fisa cu pozitia initiala, echipa in culpa trebuie sa revina la pozitia corecta. Toate punctele
marcate de catre echipa in culpa, din momentul exact al comiterii greselii pana la descoperirea
ei, vor fi anulate. Punctele adversarilor vor fi pastrate si, in plus, ei vor primi un punct si
dreptul de a servi.
Daca in timpul meciului descoperim ca un jucator aflat in teren nu a fost trecut in
foaia de arbitraj atunci echipei adverse i se acorda un punct si dreptul de a servi iar punctele
realizate pana in acel moment i se pastreaza. Echipei in culpa i se anuleaza punctele si/sau
seturile (0-25 daca este cazul) realizate din momentul in care jucatorul in cauza a intrat in
teren. Fisa cu pozitia initiala va fi refacuta si se va trimite in teren alt jucator in locul celui
neinregistrat.
POZIII
n momentul cnd mingea este lovit de catre sportivul aflat la serviciu, jucatorii
fiecarei echipe trebuie s fie plasati, potrivit cu ordinea la rotaie, n interiorul propriului teren
(cu excepia juctorului la serviciu).
Poziiile juctorilor sunt numerotate dup cum urmeaz :
cei trei juctori plasai de-a lungul fileului sunt juctorii din linia nti i ocup
poziiile IV (n fa - stnga), III (n fa - centru) i II (n fa - dreapta).

15
 ceilali trei sunt juctori din linia a doua i ocup poziiile V (n spate - stnga), VI
(n spate - centru) i I (n spate - dreapta).
Poziii relative ntre juctori :
fiecare juctor din linia a doua trebuie s fie plasat mai departe de linia de centru
dect corespondentul su din linia nti;
atat juctorii din linia nti cat i juctorii din linia a doua trebuie s fie poziionai
lateral n ordinea indicat de Regula 7.4.1.
Poziiile juctorilor sunt determinate i controlate prin poziiile picioarelor lor n
contact cu solul, dup cum urmeaz:
fiecare juctor din linia nti trebuie s aib cel puin o parte a piciorului mai
aproape de linia de centru dect picioarele juctorului corespondent din linia a doua;
fiecare juctor din partea dreapt (stng) trebuie s aib cel puin o parte a
piciorului mai aproape de linia lateral din dreapta (stnga) dect picioarele juctorului din
centrul liniei sale.
Dup lovitura de serviciu, juctorii pot s se deplaseze i s ocupe orice poziie n
propriul lor teren de joc i n zona liber.
GREEAL DE POZIIE
O echip comite o greeal de poziie dac un juctor nu ocup poziia sa corect n
momentul cnd mingea este lovit de juctorul la serviciu. Include si cazul in care jucatorul
este pe teren ca urmare a unei inlocuiri neregulamentare.
Dac juctorul la serviciu comite o greeal de serviciu n momentul lovirii mingei,
greeala sa este considerat ca fiind prima n raport cu o greeal de poziie.
Dac, dup lovirea mingei, serviciul devine greit, atunci greeala de poziie este
prima care va fi luat n calcul.
O greeal de poziie antreneaz urmtoarele consecine:
- echipa este sancionat prin faptul ca adversarul castiga un punct si dreptul de a
servi;
- poziiile juctorilor sunt corectate.
ROTAIE
Ordinea la rotaie este determinat prin formaia de start a echipe si este controlat
prin pastrarea ordinii la serviciu i a poziiilor juctorilor pe toat durata setului.
Cnd echipa la primire ctig dreptul la serviciu, juctorii si efectueaz o rotaie,
deplasndu-se cu o poziie n sensul acelor de ceasornic: juctorul din poziia 2 trece n poziia
1 pentru a servi, juctorul din poziia 1 trece n poziia 6 etc.
GREEALA DE ROTAIE
O greeal de rotaie este comis cnd SERVICIUL nu este efectuat conform cu
ordinea la rotaie. Ea antreneaz consecinele urmtoare:
- echipa este sancionat prin faptul ca adversarul castiga un punct si dreptul de a
servi;
- ordinea la rotaie a juctorilor este corectat.
n plus, scorerul trebuie s determine momentul exact n care greeala a fost comis.
Toate punctele marcate ncepnd din acel moment de echipa care a greit trebuie anulate.
Punctele marcate de echipa advers sunt meninute.
Dac momentul inceperii comiterii greelii nu poate fi determinat, nici un punct sau
puncte nu se vor anula iar singura sanciune va fi acordarea unui punct adversarului si dreptul
de a servi .

16
ACTIUNI DE JOC. SITUAII DE JOC. MINGE N JOC
Mingea este n joc ncepnd din momentul loviturii de serviciu care a fost autorizat
de primul arbitru.
MINGE AFAR DIN JOC
Mingea devine afar din joc ncepnd din momentul cnd este comis o greeal
semnalizata prin fluier de unul dintre arbitri; iar n absena unei greeli, ncepnd din
momentul semnalizarii prin fluier.
MINGE N TEREN
Mingea este n teren cnd ea atinge podeaua terenului de joc, inclusiv liniile de
delimitare.
MINGE AFAR
Mingea este afar cnd :
- partea din minge care atinge podeua este complet n afara liniilor de delimitare;
- ea atinge un obiect din afara terenului de joc, plafonul sau o persoan din afara
jocului;
- ea atinge antenele, cablul, sforile, stlpii sau fileul nsui n exteriorul benzilor
laterale;
- traverseaz planul vertical al fileului att parial ct i total prin afara spaiului de
trecere;
- traverseaz complet spaiul inferior.
JOCUL CU MINGEA
Fiecare echip trebuie s joace n interiorul propriei suprafee i spaiu de joc, totusi,
mingea poate fi recuperata i retrimis n joc din afara zonei libere.
LOVITURI ALE ECHIPEI
Orice contact cu mingea al unui jucator aflat in joc este considerat lovitura a echipei.
Fiecare echip are dreptul la maximum trei lovituri (n plus fa de blocaj) pentru a
retrimite mingea. Dac sunt utilizate mai mult de trei lovituri, echipa comite greeala celor
PATRU LOVITURI.
Mingea poate atinge orice parte a corpului, ea nu trebuie sa fie prinsa si/sau
aruncata, poate ricoa n orice direcie. Mingea poate atinge mai multe pri ale corpului, cu
condiia ca aceste contacte s aib loc simultan.
Excepii: la blocaj, contacte consecutive pot fi realizate de unul sau mai muli
juctori, cu condiia ca aceste contacte s aib loc n cursul aceleiai aciuni;
La prima lovitur a echipei, mingea poate atinge consecutiv mai multe pri ale
corpului, cu condiia ca aceste contacte s aib loc n cursul aceleiai aciuni.
GREELI N JOCUL CU MINGEA
PATRU LOVITURI: o echip lovete mingea de patru ori nainte de a o retrimite.
LOVITUR AJUTAT: n interiorul ariei de joc un juctor se sprijin pe un
coechipier sau pe orice structur/obiect exterior cu scopul de a lovi mingea.
INUT: mingea este prinsa si/sau aruncata; mingea nu ricoseaza din lovitura.
DUBLU CONTACT: un juctor lovete mingea de dou ori succesiv sau mingea
atinge succesiv mai multe pri ale corpului su.
SERVICIU
Serviciul este actul punerii mingei n joc de ctre juctorul din spate-dreapta, plasat
n zona de serviciu. Primul serviciu al primului set, ca i primul serviciu al setului decisiv (al
5-lea), este executat de echipa desemnat prin tragere la sori. Celelalte seturi vor fi ncepute
cu serviciul echipei care nu a servit prima n setul anterior.
EXECUIA SERVICIULUI

17
 Mingea va fi lovit cu o mana sau cu oricare parte a braului dup ce a fost aruncata
sau lasata sa cada din mana (maini). O singura lansare a mingei pentru a fi servita este
permisa. Trecerea mingei dintr-o mana in alta si lovirea ei de sol este permisa.
n momentul loviturii serviciului sau al desprinderii de la sol pentru un serviciu din
sritur, juctorul de la serviciu nu are voie s ating terenul de joc (inclusiv linia de fund) sau
solul in afara zonei de serviciu.
Dup ce a lovit mingea, el poate s peasc sau s revin pe sol n afara zonei de
serviciu sau n interiorul terenului de joc. Juctorul la serviciu trebuie s loveasc mingea n
decursul a 8 secunde care urmeaz fluierului primului arbitru pentru autorizarea serviciului.
Serviciul executat nainte de fluierul arbitrului trebuie s fie anulat i repetat.
LOVITURA DE ATAC
Toate aciunile care direcioneaz mingea nspre spaiul de joc advers, cu excepia
serviciului i blocajului, sunt considerate lovituri de atac.
n momentul unei lovituri de atac, plasarea mingei este permis numai daca mingea
este lovita clar si nu este prinsa sau aruncat. O lovitur de atac este efectiv n momentul
cnd mingea depete n ntregime planul vertical al fileului sau este atins de un adversar.
BLOCAJUL
Blocajul este aciunea jucatorilor plasati aproape de fileu, ce depasesc inaltimea lui,
de a intercepta mingea venita dinspre adversar, fara a se tine cont de inaltimea la care se
produce contactul cu aceasta. Numai juctorilor din linia nti le este permis s realizeze un
blocaj efectiv, dar in momentul contactului cu mingea, o parte a corpului trebuie sa fie mai
sus decat marginea superioara a fileului.
Blocrea serviciului advers este interzisa.
TIMPI DE ODIHN I TIMPI TEHNICI DE ODIHN
Timpii de odihna sunt solicitati cu ajutorul semnalizarii oficiale, cand mingea este in
afara jocului si inainte de fluierul arbitrului pentru autorizarea serviciului. Durata timpilor de
odihn ceruti de fiecare echipa este de 30 de secunde.
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB este obligatoriu sa se
foloseasca avertizorul sonor si semnalizarea oficiala pentru a solicita un timp de odihna.
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, se vor aplica n seturile 1-4
cate doi Timpi Tehnici de Odihna a caror durata este de 60 de secunde. Acestia vor fi
acordati automat cand echipa care conduce acumuleaza 8 sau 16 puncte.
In setul decisiv (al 5-lea), nu exist Timpi Tehnici de Odihn; fiecare echip poate
solicita doar doi timpi de odihn a cate 30 de secunde fiecare. n cursul tuturor timpilor de
odihn juctorii trebuie s se deplaseze n zona liber lng banca lor de rezerve.
NLOCUIRI DE JUCTORI
O inlocuire este actul prin care un jucator, altul decat LIBERO-ul sau jucatorul pe
care acesta l-a schimbat, dupa ce a fost inregistrat de catre scorer, intra in joc pentru a ocupa
pozitia unui alt sportiv care trebuie sa paraseasca terenul in acel moment. Daca trebuie
realizata o inlocuire ca urmare a accidentarii unui jucator aflat in teren atunci antrenorul (sau
capitanul in joc) poate sa utilizeze semnalizarea oficala.
INTERVALE I SCHIMBRI ALE TERENURILOR
INTERVALE
Un interval este timpul in care jocul este oprit intre seturi.Toate intervalele au o
durat de trei minute. n aceasta perioad de timp sunt efectuate schimbarea terenurilor de joc
i nscrierea formaiilor pe foaia de arbitraj. Intervalul dintre seturile 2 i 3 poate fi extins pana
la 10 minute daca organizatorii cer acest lucru.
SCHIMBRI ALE TERENURILOR

18
 Dup fiecare set, echipele schimb terenurile de joc, cu excepia setului decisiv. n
setul decisiv, de indata ce una din echipe a realizat punctul 8, trebuie s fie efectuat fr nicio
ntrziere schimbarea terenurilor de joc, iar poziiile juctorilor rmn aceleai. Dac
schimbarea terenurilor nu s-a facut cand o echipa a ajuns la punctul 8, aceasta trebuie s fie
efectuat de ndat ce eroarea este observat. Scorul nregistrat n momentul cnd se
efectueaz schimbarea rmne valabil.
ARBITRII
Corpul de arbitraj pentru un meci este compus din urmtorii oficiali:
-primul arbitru,
-al doilea arbitru,
-scorer,
-patru (doi) asisteni de linie.

19
 NOIUNI PRIVIND REGULAMENTUL JOCULUI DE HANDBAL

TERENUL DE JOC
Terenul de joc este un dreptunghi cu lungimea de 40 metri si latimea de 20 metri, si
se compune din 2 spatii de poarta si o zona de joc. Liniile laturilor lungi sunt numite linii de
margine iar liniile laturilor scurte sunt numite linii de poarta (intre barele portii) sau liniile
exterioare portii (de ambele parti ale portii).
In jurul terenului de joc trebuie sa existe o zona de siguranta, cu o latime de cel putin
1 metru de-a lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare portii.
Caracteristicile terenului de joc nu trebuiesc modificate in timpul jocului astfel incat
una dintre echipe sa fie avantajata.
In centrul fiecarei linii exterioare a portii se gaseste o poarta. Portile trebuie sa fie
solid ancorate de podea sau de peretii din spatele lor. Portile au la interior o inaltime de 2
metri si o latime de 3 metri.
Barele verticale ale portii sunt unite de o bara orizontala. Partea posterioara a barelor
portii trebuie sa fie aliniata cu muchia posterioara a liniei de poarta. Barele verticale si bara
transversala trebuie sa fie patrate in sectiune, cu laturile de 8 cm. Pe cele 3 laturi care sunt
vizibile dinspre terenul de joc, barele trebuie vopsite in 2 culori contrastante, care sa fie
diferite si de culorile din jurul portii.
Portile trebuie sa aiba o plasa, atasata in asa fel incat o minge o data intrata in poarta
sa ramana acolo.
Toate liniile terenului fac parte integranta din spatiile pe care le delimiteaza.
Liniile de poarta vor avea 8 cm latime intre barele portilor, in timp ce toate celelalte
linii vor avea 5 cm latime.
Liniile dintre doua suprafete adiacente pot fi inlocuite cu culori diferite intre
suprafete adiacente ale podelei.
In fata fiecarei porti este un spatiu de poarta. Spatiul de poarta este delimitat de o
linie a spatiului de poarta (linia de 6 metri), care este trasata astfel:
a) o linie de 3 metri lungime direct in fata portii; aceasta linie este paralela cu linia
de poarta si la 6 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posteriora a liniei de poarta
la muchia anterioara a liniei spatiului de poarta);
b) doua sferturi de cerc, fiecare cu o raza de 6 metri (masurata de la coltul interior
posterior al stalpilor portii), care fac legatura intre linia de 3 metri lungime si linia exterioara a
portii.
Linia de aruncare libera (linia de 9 metri) este o linie intrerupta, trasata la 3 metri in
afara liniei spatiului de poarta. Atat segmentele de linie cat si spatiile dintre ele masoara 15
cm.
Linia de 7 metri este o linie lunga de 1 metru, marcata in fata portii. Este paralela cu
linia de poarta si aflata la 7 metri de aceasta (distanta) masurata de la muchia posterioara a
liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 7 metri.
Linia de restrictie (limitare) a portarului (linia de 4 metri) este o linie cu lungimea de
15 cm, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si la 4 metri distanta de aceasta
(masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 4 metri);.
Linia de centru uneste mijlocul liniilor de margine.
Linia de schimb (un segment din linia de margine) pentru fiecare echipa, se intinde
de la linia de centru pana la un punct aflat la o distanta de 4.5 metri de aceasta. Acest punct al
liniei de schimb este marcat de o linie paralela cu linia de centru si care se intinde pe o
distanta de 15 cm inauntru liniei de margine si 15 cm in afara liniei de margine (inauntrul si in
afara terenului de joc);.

20
 Masa pentru cronometror si scorer si bancile pentru rezerve trebuie amplasate in asa
fel incat scorerul / cronometrorul sa poata vedea linia de schimb. Masa trebuie amplasata mai
aproape de linia de schimb decat sunt bancile dar la cel putin 50 cm in afara liniei de schimb.

TIMPUL DE JOC, SEMNALUL DE SFARSIT AL JOCULUI SI TIME-OUT

TIMPUL DE JOC
Timpul normal de joc pentru toate echipele cu jucatori de peste 16 ani este de 2
reprize a 30 minute. Pauza dintre reprize este in mod normal de 10 minute.
Timpul normal de joc pentru echipe de tineret este de 2 x 25 minute pentru grupa de
varsta 12 16 ani si 2 x 20 minute pentru grupa de varsta 8-12 ani. In ambele cazuri pauza
este, in mod normal, de 10 minute.
Daca rezultatul este egal la sfarsitul timpului regulamentar de joc si daca trebuie
desemnat un castigator, echipele vor juca prelungiri, dupa o pauza de 5 minute. Timpul
prelungirilor este de 2 reprize a 5 minute cu o pauza de 1 minut intre cele 2 reprize.
Daca rezultatul este din nou egal la sfarsitul primei prelungiri se va juca inca o
prelungire, dupa o pauza de 5 minute.

Figura 1: Terenul de joc

21
 Figura 2: Poarta

Figura 3: Linia si spatiul de schimb

22
 Aceasta prelungire este tot de 2 reprize a 5 minute fiecare, cu o pauza de 1 minut
intre cele 2 reprize.
Daca rezultatul este tot nedecis, castigatorul trebuie stabilit in conformitate cu
regulile stipulate in regulamentul competitiei respective. In cazul in care decizia este de a
folosi departajarea prin aruncari de la 7m, ca modalitate de tie-break (stabilire rapida a
invingatorului), vor fi respectate procedurile de mai jos.

SEMNALUL DE SFARSIT DE JOC

Timpul de joc incepe o data cu fluierul arbitrului pentru aruncarea de incepere.
Timpul de joc se sfarseste o data cu semnalul automat, dat de cronometrul tabelei de marcaj
sau de cronometror. Daca un astfel de semnal nu este dat, arbitrul fluiera pentru a arata ca
timpul de joc s-a terminat.
Pentru aruncarile libere executate (sau reexecutate), se vor aplica restrictii speciale,
in ceea ce priveste pozitia jucatorilor si inlocuirea lor. Toti jucatorii echipei care executa
aruncarea trebuie sa fie pozitionati la cel putin 3 metri de locul de executie al aruncarii si in
afara liniei de aruncare libera a adversarilor.
Echipa care a fost in posesia mingii cand s-a auzit semnalul prematur de sfarsit al
jocului va ramane in posesia mingii, atunci cand jocul va fi reluat. Daca mingea nu a fost in
joc, jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare acelei situatii. Daca mingea a fost in joc,
jocul se reia cu o aruncare libera. Daca prima repriza a jocului (sau a prelungirilor) se incheie
prea tarziu, a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) trebuie scurtata corespunzator. Daca
a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) se termina prea tarziu, atunci arbitrii nu mai pot
schimba nimic.

TIME-OUT
Se acorda obligatoriu Time-out cand:
a) se dicteaza o eliminare de 2 minute, o descalificare sau o eliminare definitiva;
b) se acorda un time-out de echipa;
c) se aude fluierul cronometrorului;
d) sunt consultari intre arbitrii.
Time-out se acorda in mod normal si in alte situatii, in functie de circumstante.
In principiu, arbitrii decid momentul intreruperii jocului si reluarea lui, in raport cu
time-out-ul. Intreruperea timpului de joc trebuie indicata cronometrorului prin trei sunete
scurte ale fluierului. In cazul unei intreruperi obligatorii a jocului prin time-out dictat de catre
cronometror sau delegat, cronometrorul este obligat sa opreasca imediat cronometrul, fara a
astepta confirmarea arbitrilor. Dupa time-out jocul se reia intotdeauna cu fluierul arbitrului.
Fiecare echipa are dreptul sa beneficieze de un time-out de echipa de 1 minut in fiecare
repriza a timpului normal de joc, dar nu in prelungiri.

MINGEA
Mingea este confectionata din piele sau material sintetic. Mingea trebuie sa fie
sferica. Suprafata mingii nu trebuie sa fie stralucitoare sau alunecoasa.
Dimensiunile (circumferinta si greutatea) mingilor folosite la diferitele categorii de
echipe sunt urmatoarele:
- 58-60 cm si 425-475 g (Marimea IHF 3) pentru echipele masculine si tineret
masculin (peste 16 ani);
- 54-56 cm si 325-375 g (Marimea IHF 2) pentru echipele feminine, tineret feminin
(peste 14 ani) si tineret masculin (12 16 ani);

23
 - 50-52 cm si 290-330 g (Marimea IHF 1) pentru tineret feminin (8 14 ani) si
tineret masculin (8 12 ani).
Marimea si greutatea mingilor folosite pentru Mini-Handball nu sunt reglementate
de regulamentul de joc.
La fiecare joc, trebuie sa fie disponibile minimum 2 mingii. Mingea de rezerva
trebuie sa fie disponibila la masa cronometrorului in timpul jocului.
Arbitrii decid cand sa foloseasca mingea de rezerva. In astfel de cazuri, arbitrii
trebuie sa puna in joc, imediat, mingea de rezerva pentru a reduce intreruperile si a evita time-
out.

ECHIPA, SCHIMBARILE DE JUCATORI, ECHIPAMENTUL

ECHIPA
O echipa este formata din pana la 14 jucatori. Pe terenul de joc nu este permis sa se
gaseasca mai mult de 7 jucatori dintr-o echipa in acelasi timp. Ceilalti jucatori (jucatorii
ramasi) sunt jucatori de rezerva. In orice moment al jocului, echipa trebuie sa aiba unul dintre
jucatorii de pe teren desemnat ca portar. Un jucator care este recunoscut ca portar poate
deveni jucator de camp in orice moment. In mod similar, un jucator de camp poate deveni
portar in orice moment. La inceputul jocului o echipa trebuie sa aiba pe terenul de joc cel
putin 5 jucatori. Numarul jucatorilor unei echipe poate creste pana la 14 oricand in timpul
jocului, inclusiv al prelungirilor. Jocul poate continua, chiar daca o echipa isi reduce efectivul
la mai putin de 5 jucatori pe teren. Arbitrii trebuie sa hotarasca cand jocul trebuie intrerupt
definitiv.
Un jucator cu drept de participare la joc poate, in principiu, sa intre pe teren, peste
propria linie de schimb, in orice moment. Responsabilul oficial de echipa, trebuie sa se
asigure ca doar jucatorii cu drept de participare la joc intra in teren.

SCHIMBARILE (INLOCUIREA) JUCATORILOR

Jucatorii de rezerva pot intra in joc, in orice moment si repetat, fara a anunta
cronometrorul / scorerul, imediat ce jucatorii pe care ii inlocuiesc au parasit terenul.
Jucatorii vor parasi terenul de joc si vor intra pe terenul de joc peste propria linie de
schimb. Aceste cerinte se aplica si la inlocuirea portarilor.
Regulile de schimbare a jucatorilor se aplica si in timpul unui time-out (exceptie
in timpul unui time-out de echipa).
Comentariu:
Scopul conceptului de linie de schimb este de a asigura o schimbare de jucatori
corecta si ordonata. Conceptul nu este folosit ca motiv de sanctionare in alte situatii, in care
jucatorul face un pas in afara liniei laterale sau de poarta, fara intentia de a-si crea un avantaj
prin aceasta (ex.: sa ia apa sau un prosop de pe banca, chiar dincolo de linia de schimb, sau sa
paraseasca terenul intr-o maniera sportiva, cand a primit o eliminare si traverseaza linia de
margine spre propria banca chiar dincolo de linia de 15 cm).
O schimbare gresita trebuie penalizata cu o eliminare de 2 minute pentru jucatorul
vinovat. Daca pentru schimbarea gresita sunt vinovati mai multi jucatori ai aceleiasi echipe in
aceeasi situatie, numai primul jucator care a comis abaterea trebuie penalizat.
Jocul se reia cu o aruncare libera pentru echipa adversa.
Daca un jucator suplimentar intra pe teren, fara a face o schimbare, sau daca un
jucator de rezerva intervine neregulamentar in joc din spatiul de schimb, acesta trebuie
eliminat pe timp de 2 minute. De aceea efectivul echipei trebuie redus cu un jucator din teren
pentru urmatoarele 2 minute (in afara de faptul ca jucatorul suplimentar trebuie sa paraseasca
terenul de joc).

24
 Daca un jucator eliminat pe 2 minute intra pe teren, in timpul celor 2 minute de
eliminare, trebuie sanctionat cu o noua eliminare de 2 minute. Aceasta eliminare trebuie sa
inceapa imediat, astfel ca efectivul echipei trebuie redus cu inca un jucator pentru diferenta de
timp, ramasa neefectuata, de la prima eliminare.
In ambele cazuri jocul se reia cu aruncare libera pentru echipa adversa.

ECHIPAMENTUL
Toti jucatorii de camp ai unei echipe trebuie sa poarte echipament uniform.
Combinatiile de culori si designul echipamentului celor 2 echipe trebuie sa fie clar diferit.
Toti jucatorii folositi de o echipa ca portari vor avea obligatoriu aceiasi culoare a
echipamentului, dar diferita de a jucatorilor de camp ai ambelor echipe si a portarilor echipei
adverse.
Jucatorii trebuie sa poarte pe echipament numere de minimum 20 cm inaltime pe
spatele tricoului si de minimum 10 cm pe fata tricoului. Numerele folosite trebuie sa fie de la
1 la 20. Un jucator care este folosit ca portar si jucator de camp va avea obligatoriu acelasi
numar in ambele situatii.
Culoarea numerelor trebuie sa contrasteze clar cu culoarea si designul tricoului.
Jucatorii trebuie sa poarte pantofi de sport.
Nu se permite purtarea obiectelor care pot fi periculoase pentru jucatori. Acestea
includ, de exemplu, casti de protectie pentru cap, masti pentru fata, bratari, ceasuri, inele,
piercing-uri vizibile, medalioane sau lantisoare, cercei, ochelari fara banda de siguranta sau cu
rama solida, sau orice alte obiecte care pot fi periculoase. Inelele plate, cerceii mici si
piercieng-uri vizibile, sunt permise numai acoperite si numai in conditiile in care nu creaza
pericol pentru ceilalti jucatori. Benzile pentru cap se permit atata timp cat sunt confectionate
din materiale elastice moi.
Jucatorii care nu respecta aceste cerinte nu vor putea lua parte la joc pana cand nu au
corectat neregularitatile.
Daca un jucator sangereaza sau are sange pe corp sau echipament, acesta trebuie sa
paraseasca voluntar si imediat terenul (printr-o inlocuire normala de jucator), pentru a i se opri
sangerarea, a i se acoperi rana si a i se curata corpul si echipamentul. Jucatorul nu trebuie sa
revina pe teren pana nu a rezolvat problemele de mai sus.
Un jucator care nu urmeaza instructiunile arbitrilor in legatura cu acest aspect este
considerat vinovat de comportare nesportiva.
In cazul unei accidentari, arbitrii pot permite, pentru 2 dintre persoanele care au
drept de participare la joc sa intre pe teren in timpul time-out-ului, cu scopul strict de a ajuta
jucatorul accidentat din propria echipa.

PORTARUL
Portarul are dreptul:
- Sa atinga mingea cu orice parte a corpului, in timpul actiunii de aparare, in interiorul
spatiului de poarta;
- Sa se deplaseze cu mingea, in spatiul de poarta, fara sa se supuna restrictiilor aplicate
jucatorilor de camp; portarul nu are totusi dreptul sa intarzie executarea aruncarii de la
poarta;
- Sa paraseasca spatiul de poarta, fara minge si sa participe la joc in campul de joc; cand
procedeaza astfel, portarul trebuie sa respecte regulile care se aplica jucatorilor de
camp, in campul de joc.
- Se considera ca portarul a parasit spatiul de poarta, imediat ce orice parte a corpului
sau atinge podeaua, in afara spatiului de poarta;

25
 - Sa paraseasca spatiul de poarta cu mingea si sa o joace in continuare in campul de joc,
daca nu a avut mingea sub control.
Portarul nu are dreptul:
- Sa puna in pericol adversarul in timpul actiunii de aparare;
- Sa paraseasca spatiul de poarta avand mingea sub control; aceasta conduce la aruncare
libera daca arbitrul a fluierat executarea aruncarii de la poarta; in celelalte situatii se
acorda simpla repetare a aruncarii de la poarta; exista totusi, o interpretare a
avantajului, daca portarul a pierdut mingea in afara suprafetei de poarta, dupa ce a
depasit linia de poarta cu mingea sub control.
- Sa atinga mingea care sta sau se rostogoleste pe sol, in afara spatiului de poarta, atunci
cand el se gaseste in spatiul de poarta;
- Sa aduca mingea in spatiu de poarta, cand aceasta sta sau se rostogoleste pe sol, in
campul de joc;
- Sa revina in spatiul de poarta, cu mingea sub control;
- Sa atinga, cu laba piciorului sau cu orice parte a piciorului de la genunchi in jos, in
spatiul de poarta, mingea care sta sau se rostogoleste pe sol in directia campului de
joc;
- Sa depaseasca linia de limitare a portarului (linia de la 4 metri) sau
- prelungirea ei imaginara, in ambele parti, inainte ca mingea sa paraseasca mana
adversarului care executa aruncarea de la 7 metri.
Comentariu:
Atata timp cat portarul tine un picior pe sol, pe sau in spatele liniei de limitare (linia
de 4 metri), are voie sa depaseasca, in aer, linia, cu celalalt picior sau cu orice parte a
corpului.

SPATIUL DE POARTA
In spatiul de poarta are dreptul sa intre numai portarul.
Se considera ca un jucator a patruns in spatiul de poarta, atunci cand atinge spatiul
de poarta, inclusiv linia spatiului de poarta, cu orice parte a corpului.
Daca un jucator de camp patrunde in spatiul de poarta, deciziile vor fi:
a) aruncare de la poarta, cand un jucator al echipei aflate in atac, intra in spatiul de poarta
cu mingea sub control sau intra fara minge, dar isi creaza prin aceasta un avantaj;
b) aruncare libera, cand un jucator al echipei aflate in aparare intra in spatiul de poarta si
isi creaza un avantaj prin aceasta, dar nu impiedica o sansa clara de gol;
c) aruncare de la 7 metri, cand un jucator al echipei aflate in aparare, intra in spatiul de
poarta si astfel impiedica o sansa clara de gol.
Patrunderea in spatiul de poarta nu se sanctioneaza cand:
a) un jucator intra in spatiul de poarta dupa ce a jucat mingea atata timp cat acest lucru
nu creaza un dezavantaj pentru adversari;
b) un jucator intra in spatiul de poarta fara minge si nu castiga un avantaj din aceasta;
Mingea este considerata afara din joc cand portarul o are sub control, in spatiul de
poarta. Mingea trebuie repusa in joc printr-o aruncare de la poarta.
Daca mingea sta sau se rostogoleste pe sol, in spatiul de poarta, se considera a fi in
posesia echipei portarului. Portarul poate executa o aruncare de la poarta. Inainte de a fi
ridicata de catre portar, mingea se considera in joc dar nu trebuie sa fie atinsa de nici un
jucator de camp al ambelor echipe. O incalcare a acestei reguli de catre un coechipier al
portarului, determina o aruncare libera pentru adversari. Incalcarea acestei reguli de catre un
jucator al echipei adverse portarului, determina o aruncare de la poarta. Este permisa atingerea
mingii aflate in aer in spatiul de poarta.

26
 Jocul continua (prin aruncare de la poarta) daca un jucator al echipei aflate in
aparare atinge mingea in timpul actiunii de aparare si mingea este prinsa de portar sau se
opreste in spatiul de poarta.
Daca un jucator joaca mingea spre propriul spatiu de poarta, deciziile vor fi dupa
cum urmeaza:
a) gol, daca mingea intra in poarta;
b) aruncare libera, daca mingea se opreste in spatiul de poarta, sau daca portarul atinge
mingea si aceasta nu intra in poarta;
c) aruncare de la margine, daca mingea trece peste linia de poarta, in afara portii;
d) jocul continua, daca mingea traverseaza spatiul de poarta si ajunge inapoi in campul
de joc, fara a fi atinsa de portar.
O minge care revine din spatiul de poarta in campul de joc, ramane in joc.

JUCAREA MINGII, JOCUL PASIV

JUCAREA MINGII
Se permite:
- aruncarea, prinderea, oprirea, impingerea sau lovirea mingii, prin folosirea mainilor
(deschise sau inchise), bratelor, capului, toracelui, coapselor si genunchilor;
- tinerea mingii pentru maximum 3 secunde, chiar cand jucatorul este intins pe sol;
- sa se faca maximum 3 pasi cu mingea; un pas se considera facut cand:
a) un jucator care sta cu ambele picioare pe sol, ridica un picior si-l pune inapoi
pe sol, sau misca un picior dintr-un loc in altul;
b) un jucator atinge solul numai cu un picior, prinde mingea si atinge solul cu
celalalt picior;
c) un jucator, dupa o saritura, atinge solul numai cu un picior, apoi sare pe acelasi
picior sau atinge solul cu celalalt picior;
d) un jucator, dupa un salt, atinge solul simultan cu ambele picioare, si apoi ridica
un picior si-l pune inapoi pe sol sau misca un picior dintr-un loc in altul.
Comentariu:
Se considera ca s-a facut un singur pas, daca un picior este mutat dintr-un loc in
altul, iar celalalt picior este tarat langa primul picior.
- in timp ce se sta pe loc sau se alearga:
a) sa bata mingea o data si sa se prinda din nou cu o mana sau cu amandoua;
b) sa bata mingea repetat cu o mana (dribling), si apoi sa o prinda sau sa o ridice
cu o mana sau cu amandoua;
c) sa rostogoleasca mingea pe podea, in mod repetat, cu o mana, si apoi sa o
prinda sau sa o ridice cu o mana sau cu ambele.
Imediat ce mingea a fost jucata astfel si este tinuta intr-o mana sau cu amandoua
aceasta trebuie jucata in timp de maximum 3 secunde sau dupa nu mai mult de 3 pasi.
Driblingul se considera inceput cand jucatorul atinge mingea cu orice parte a
corpului si o dirijeaza spre podea.
Dupa ce mingea atinge un alt jucator sau poarta, jucatorul are voie s-o atinga sau s-o
dribleze si s-o prinda din nou.
- sa se treaca mingea dintr-o mana in cealalta.
- sa joace mingea in genunchi, sezand sau intins pe podea; aceasta inseamna ca se
poate executa o aruncare (de ex. o aruncare libera) dintr-o astfel de pozitie,
incluzand cerinta ca jucatorul sa aiba o parte a unui picior (a labei piciorului) in
contact cu suprafata de joc.

27
Nu se permite:
- sa se atinga mingea mai mult decat o singura data, daca aceasta nu a atins intre timp
podeaua, alt jucator, sau poarta, dupa ce mingea a fost sub control; totusi, atingerea
mingii de mai multe ori nu se penalizeaza, daca jucatorul o balbaie sau o scapa de
sub control in incercarea de a o prinde sau a o opri.
- sa se atinga mingea cu orice parte a piciorului de la genunchi in jos, cu exceptia
cazului cand mingea a fost aruncata in jucator de catre un adversar;
Jocul continua daca mingea atinge arbitrul pe terenul de joc.
Daca un jucator aflat in posesia mingii, paraseste cu unul sau cu ambele picioare
terenul de joc (chiar daca mingea este in suprafata de joc), cu intentia de a ocoli un adversar,
se va acorda aruncare libera pentru echipa adversa.
Daca un jucator al echipei aflate in posesia mingii se pozitioneaza in afara terenului
de joc fara minge, arbitrii vor indica jucatorului ca trebuie sa intre in teren. Daca jucatorul nu
se conformeaza sau actiunea se repeta de aceeasi echipa se va acorda aruncare libera pentru
echipa adversa, fara alta avertizare. Aceste actiuni nu vor fi insotite de sanctiuni disciplinare
conform.

JOCUL PASIV
Nu este permis sa se tina mingea in posesia echipei fara a efectua o actiune evidenta
de a ataca sau a arunca la poarta .
Similar, nu este permis sa se intarzie repetat executarea aruncarilor de incepere,
libere, de la margine, sau de la poarta, pentru propria echipa Acest lucru este privit ca joc
pasiv care trebuie penalizat cu aruncare libera impotriva echipei care se afla in posesia mingii,
daca aceasta tendinta nu dispare. Aruncarea libera se executa din locul in care se afla mingea,
cand jocul a fost intrerupt.
Cand se recunoaste o tendinta de joc pasiv, trebuie aratat semnalul de preavertizare.
Acest lucru da posibilitatea echipei aflata in posesia mingii sa schimbe modul de atac, pentru
a evita pierderea posesiei mingii. Daca modul de atac nu se schimba dupa semnalul de
preavertizare, sau nu se arunca la poarta, atunci se dicteaza aruncare libera impotriva echipei
aflate in posesia mingii.
In anumite situatii arbitrul poate acorda aruncare libera impotriva echipei aflate in
posesia mingii fara nici o presemnalizare, de exemplu cand un jucator intentionat nu foloseste
o sansa clara de gol.

FAULTURILE SI COMPORTAREA NESPORTIVA

Se permite:
a) sa se foloseasca bratele sau mainile pentru a bloca sau a castiga posesia mingii;
b) sa se foloseasca mana (palma) deschisa, din orice directie, pentru a indeparta mingea
de adversar;
c) sa se foloseasca corpul pentru a bloca un adversar, chiar daca acesta nu este in posesia
mingii;
d) sa aiba contact corporal cu un adversar, cand il intampina, cu bratele indoite, si sa
mentina acest contact pentru a controla si urmari adversarul.
Nu se permite:
a) sa se smulga sau sa se loveasca mingea care se gaseste in mainile unui adversar;
b) sa se blocheze sau se sa impinga un adversar cu bratele, mainile sau picioarele;
c) sa se impiedice sau sa tina (de corp sau echipament), sa se impinga, sa fuga sau sa sara
intr-un adversar;
d) sa se puna in pericol un adversar (cu sau fara minge).

28
 Nerespectarea interdictiilor, poate sa apara in timpul luptei pentru minge; totusi,
nerespectarea acestora, trebuie sanctionata progresiv, atunci cand actiunea este in principal
sau exclusiv indreptata impotriva adversarului si nu a mingii. Aceasta inseama ca pe linga o
aruncare libera sau o aruncare de la 7 metri este deasemenea nevoie si de o sanctiune
disciplinara, incepand cu avertisment, urmata de cresterea severitatii sanctiunilor, cum ar fi
eliminarile si descalificarile. (Comportarile nesportive trebuie deasemenea sanctionate
progresiv).
Arbitrii au dreptul sa determine ca o anumita nerespectare a regulamentului impune
o eliminare directa de 2 minute, chiar daca jucatorul nu a fost avertizat in prealabil.
Manifestarile fizice sau verbale care sunt incompatibile cu spiritul sportiv sunt
considerate ca fiind comportari nesportive. Aceasta se aplica atat jucatorilor cat si oficialilor
de echipa, pe sau in afara terenului de joc.
Sanctionarea progresiva se aplica deasemenea in caz de comportare nesportiva.
Un jucator care pune in pericol sanatatea unui adversar atunci cand il ataca, va fi
descalificat, in special daca:
a) loveste sau trage inapoi, din lateral sau din spate, bratul de aruncare al jucatorului care
este in curs de a arunca sau a pasa mingea;
b) face orice actiune din care rezulta lovirea adversarului la cap sau la gat;
c) intentionat loveste corpul unui adversar cu piciorul sau genunchiul sau in orice alt
mod; aceasta include si piedica;
d) impinge un adversar care alearga sau sare, sau il ataca in asa fel incat adversarul isi
pierde controlul corporal; aceasta se aplica si cand portarul isi paraseste spatiul de
poarta in timpul unui contraatac al adversarilor;
e) loveste un aparator in cap executand o aruncare libera direct la poarta, daca aparatorul
nu s-a miscat; sau similar, loveste portarul in cap la o aruncare de la 7 metri, daca
portarul nu s-a miscat.
Comentariu:
Chiar un fault cu un foarte mic impact fizic, poate fi foarte periculos si sa aiba
potential consecinte foarte grave, daca momentul faultului este cand adversarul este lipsit de
aparare sau luat pe nepregatite. Riscul jucatorului atacat trebuie sa conduca spre apropierea de
o decizie de descalificare si nu aprecierea contactului corporal ca minor. Comportarea
nesportiva grosolana a unui jucator sau oficial de echipa, pe sau in afara terenului de joc, va fi
sanctionata cu descalificare. Un jucator vinovat de violenta in timpul de joc va fi eliminat
definitiv. Violenta in afara timpului de joc determina descalificarea. Un oficial vinovat de
violenta va fi descalificat.
Comentariu:
Violenta este, in spiritul acestei reguli, definita ca un atac in forta si deliberat
impotriva corpului unei alte persoane (jucator, arbitru, cronometror / scorer, oficiali de echipa,
delegat, spectator etc.). Cu alte cuvinte, nu este o actiune simpla, reflexa sau un rezultat al
unor procedee neglijente si excesive. Scuiparea unei alte persoane este in mod specific
considerata ca violenta. Incalcarea celor de mai sus determina o aruncare de la 7 metri pentru
adversari, daca incalcarea a produs, direct sau indirect, intreruperea unei sanse clare de gol
pentru adversari. In celelalte cazuri incalcarea determina o aruncare libera pentru adversari.

MARCAREA UNUI GOL

Un gol este marcat cand intreaga circumferinta a mingii a trecut intreaga latime a
liniei de poarta, daca nu s-a produs nici o abatere de catre aruncator sau coechipieri inainte
sau in timpul aruncarii. Arbitrul de poarta confirma cu 2 semnale scurte din fluier si cu
semnalizarea ca golul a fost marcat.

29
 Un gol trebuie acordat chiar daca s-a produs o abatere de la regulament de catre
aparatori, dar totusi mingea intra in poarta. Un gol nu poate fi acordat, daca unul dintre arbitrii
sau cronometrorul a intrerupt jocul inainte ca mingea sa intre in poarta. Un gol trebuie acordat
adversarilor daca un jucator inscrie un gol in proprie poarta, in afara cazului in care un portar
executa aruncarea de la poarta.
Comentariu:
Un gol va fi acordat, daca mingea este impiedicata sa intre in poarta de cineva sau
ceva care nu participa la joc (spectatori etc.), si arbitrii sunt convinsi ca mingea, fara
interventia respectiva, ar fi intrat in poarta. Un gol acordat nu mai poate fi anulat dupa fluierul
pentru executarea aruncarii de incepere, dupa gol. Arbitrii trebuie sa arate clar (fara aruncare
de incepere) ca ei au acordat golul, daca semnalul de sfarsit al unei reprize suna imediat ce
golul a fost inscris si inainte ca aruncarea de incepere sa poata fi executata.
Comentariu:
Un gol trebuie trecut pe tabela de marcaj imediat ce a fost acordat de arbitrii. Echipa
care a marcat mai multe goluri decat adversarul este castigatoare. Un joc este egal daca
amandoua echipele au marcat acelasi numar de goluri sau nu s-au marcat goluri deloc.

Marcarea unui gol

ARUNCAREA DE INCEPERE
La inceputul jocului, aruncarea de incepere a jocului se executa de catre echipa care
a castigat la aruncarea monedei si a ales sa aibe mingea in posesie. Adversarii au atunci
dreptul sa-si aleaga terenul.
Alternativ, daca echipa care a castigat la aruncarea monedei alege terenul, atunci
adversarii executa aruncarea de incepere.
Echipele schimba terenurile in a doua repriza. Aruncarea de incepere in cea de-a
doua repriza va fi executata de catre echipa care nu a executat aceasta aruncare in prima
repriza.
Dupa inscrierea unui gol, jocul se reia cu o aruncare de incepere executata de catre
echipa care a primit golul.
Aruncarea de incepere se executa in orice directie, de la centrul terenului (cu o
toleranta laterala de aproximativ 1,5 metri). Aruncarea este precedata de un semnal sonor dat
prin fluier, si trebuie executata in timp de 3 secunde. Jucatorul care executa aruncarea de
incepere trebuie sa se pozitioneze cu cel putin un picior pe linia de centru, iar celalalt picior
pe linie sau inapoia liniei, si sa ramana in aceasta pozitie pana cand mingea a parasit mana sa.
Coechipierii sai nu au voie sa treaca linia de centru inaintea semnalului fluierului.
Pentru aruncarea de incepere de la inceputul fiecarei reprize (inclusiv al
prelungirilor), toti jucatorii trebuie sa se gaseasca in propria jumatate de teren.

30
 Totusi, pentru aruncarea de incepere de dupa marcarea unui gol, adversarii celui care
executa aruncarea de incepere pot fi in ambele jumatati de teren. In ambele cazuri, adversarii
trebuie sa fie la cel putin 3 metri de executantul aruncarii.

ARUNCAREA DE LA MARGINE
O aruncare de la margine se acorda cand mingea a trecut in totalitate linia de
margine, sau cand un jucator de camp al echipei in aparare a fost ultimul care a atins mingea
inainte ca aceasta sa iasa in afara terenului peste linia exterioara a propriei porti. Se acorda
deasemenea cand mingea atinge tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc.
Aruncarea de la margine se executa fara semnalul prin fluier dat de arbitrii, de catre
adversarii echipei al carui jucator a atins ultimul mingea, inaintea iesirii acesteia din teren sau
inainte ca mingea sa atinga tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc.
Aruncarea de la margine se executa din locul de unde mingea a traversat linia de
margine sau daca mingea a iesit peste linia exterioara a portii, de la intersectia liniei de
margine cu linia exterioara a portii de aceeasi parte. Pentru aruncare de la margine dupa ce
mingea a atins tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc, aruncarea de la margine
se va executa de la cel mai apropiat punct al liniei de margine fata de punctul unde mingea a
atins tavanul sau un alt obiect aflat deasupra terenului de joc.
Executantul trebuie sa tina piciorul pe linia de margine si sa ramana in pozitie
corecta pana cand mingea i-a parasit mana. Nu este limitata pozitionarea celuilalt picior.
In timpul executarii aruncarii de la margine adversarii nu se pot apropia la mai putin
de 3 metri de executant.
Totusi adversarii au dreptul sa stea imediat in afara liniei propriului spatiu de poarta,
chiar daca distanta dintre ei si executant este mai mica de 3 metri.

ARUNCAREA DE LA POARTA
Aruncarea de la poarta se acorda cand:
(i) un jucator al echipei adverse patrunde in suprafata de poarta;
(ii) portarul are mingea sub control in suprafata de poarta;
(iii) un jucator al echipei adverse atinge mingea care sta sau se rostogoleste pe podea in
suprafata de poarta; sau
(iv) cand mingea trece peste linia exterioara a portii, dupa ce a fost atinsa ultima data
de catre portar sau un jucator advers.
Aceasta inseamna ca in toate situatiile de mai sus mingea este considerata afara din
joc, si jocul se va relua cu o aruncare de la poarta daca apare o neregularitate dupa ce
aruncarea de la poarta a fost acordata si inainte de executia ei.
Aruncarea de la poarta se executa de catre portar, fara fluierul arbitrului, din spatiul
de poarta peste linia spatiului de poarta.
Aruncarea de la poarta se considera executata cand mingea aruncata de catre portar
traverseaza complet linia spatiului de poarta.
Jucatorii celeilalte echipe pot sta imediat in afara liniei spatiului de poarta, dar nu au
voie sa atinga mingea, pana ce aceasta nu trece complet de linia spatiului de poarta.

ARUNCAREA LIBERA
DECIZIA DE ARUNCARE LIBERA
In principiu, arbitrii intrerup jocul si il reiau cu o aruncare libera pentru adversari
cand:
a) echipa in posesia mingii a comis o abatere de la regulament, care conduce la pierderea
posesiei mingii.

31
 b) echipa adversa comite o abatere care determina pierderea posesiei mingii de catre
echipa in posesia mingii.
Arbitri trebuie sa permita continuarea jocului, abtinandu-se de a intrerupe jocul
prematur pentru o decizie de aruncare libera.
Aceasta inseamna ca arbitri nu trebuie sa decida o aruncare libera daca echipa in
aparare castiga posesia mingii imediat dupa o abatere comisa de echipa in atac.
Similar, arbitri nu trebuie sa intervina pana cand nu este clar ca echipa in atac a
pierdut posesia mingii sau este in imposibilitate de a continua atacul datorita unei abateri
comise de echipa in aparare.
Daca trebuie acordata o sanctiune disciplinara personala datorita abaterii comise,
arbitri pot decide intreruperea imediata a jocului, daca aceasta nu provoaca un dezavantaj
echipei care nu a comis abaterea. In caz contrar sanctiunea disciplinara trebuie amanata pana
cand situatia existenta a trecut.
Daca o abatere care in mod normal se sanctioneaza cu aruncare libera, are loc cand
mingea nu este in joc, jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare cauzei care a dus la
intreruperea sa.
Suplimentar, o aruncare libera se va acorda si pentru reluarea jocului in anumite
situatii cand jocul este intrerupt (exemplu, cand mingea este in joc), chiar daca nu s-a petrecut
nici o abatere de la regulamentul de joc:
a) echipa care a fost in posesia mingii atunci cand s-a produs intreruperea, va ramane in
posesia mingii;
b) daca nici o echipa nu a fost in posesia mingii, atunci echipa care a fost ultima in
posesia mingii va fi in posesia mingii;
Daca se acorda o aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii, jucatorul
care are mingea in momentul in care fluiera arbitrul, trebuie sa lase mingea sa cada sau sa o
puna pe sol, in locul in care se gaseste.

EXECUTAREA ARUNCARILOR LIBERE

Aruncarea libera se executa, in mod normal, fara semnalul sonor al fluierului
arbitrului si, in principiu, din locul in care s-a comis abaterea.
Urmatoarele situatii sunt exceptii de la regula:
- In situatia descrisa la punctele a-b de la alineatul de mai sus, aruncarea libera se
executa, dupa ce arbitrul a fluierat, in principiu, din locul unde s-a gasit mingea in momentul
intreruperii.
Aruncarea libera generata de jocul pasiv se executa din locul in care s-a gasit mingea
in momentul in care jocul a fost intrerupt.
In contradictie cu principiile de baza si procedurile mentionate in paragrafele
anterioare, o aruncare libera nu se poate executa niciodata din interiorul propriului spatiului
de poarta sau din spatiul delimitat de linia spatiului de poarta si linia de aruncare libera a
adversarului.
In orice situatie in care trebuie executata o aruncare libera din locurile mentionate,
locul executarii aruncarii trebuie mutat in cel mai apropiat loc aflat imediat in afara zonei
interzise.
Comentariu:
Daca locul exact din care trebuie executata aruncarea libera, este la linia de aruncare
libera a echipei in aparare, executarea aruncarii trebuie sa se faca exact din locul comiterii
abaterii. Totusi, cu cat locul abaterilor este mai departe de linia de aruncare libera a echipei in
aparare, cu atat toleranta pentru locul din care se executa aruncarea libera este mai mare.

32
Aceasta toleranta creste pana la 3 metri, in cazul aruncarii libere executate de la limita
propriului spatiu de poarta.
Jucatorii echipei care urmeaza sa execute aruncarea nu trebuie sa atinga sau sa
depaseasca linia de aruncare libera a echipei adverse, inainte de executarea aruncarii.
Arbitri trebuie sa corecteze pozitia atacantilor care se gasesc intre linia spatiului de
poarta si linia de aruncare libera inaintea executarii aruncarii libere, daca pozitia incorecta are
influenta asupra jocului.
Aruncarea libera, in acest caz, trebuie executata dupa ce arbitrul fluiera. Aceeasi
procedura se aplica daca jucatorii echipei in atac patrund in suprafata restrictionata in timpul
executiei aruncarii libere (inainte ca mingea sa paraseasca mana aruncatorului), daca executia
aruncarii nu a fost precedata de fluierul arbitrului.
In cazul in care executia aruncarii a fost autorizata cu fluier, daca jucatorii echipei in
atac ating sau depasesc linia de aruncare libera, inainte ca mingea sa paraseasca mana
executantului, se va acorda o aruncare libera echipei in aparare.
In timpul executarii unei aruncari libere, adversarii trebuie sa ramana la o distanta de
cel putin 3 metri de executantul aruncarii. Ei au voie, totusi, sa stea la limita exterioara a liniei
propriului spatiu de poarta daca aruncarea libera se executa de la linia de aruncare libera.

ARUNCAREA DE LA 7 METRI
ACORDAREA ARUNCARII DE LA 7 METRI
O aruncare de la 7 metri se acorda cand:
a) se intrerupe neregulamentar o sansa clara de gol, in orice loc pe terenul de joc, de
catre un jucator sau oficial al echipei adverse;
b) se aude un fluierat neautorizat in momentul unei sanse clare de gol;
c) sansa clara de gol a fost intrerupta de catre cineva care nu participa la joc, de ex. un
spectator care intra in teren, sau oprirea jucatorului printr-un fluier. Prin analogie
aceasta regula se aplica si in caz de forta majora, cum ar fi intreruperea curentului
electric, jocul fiind intrerupt exact intr-o situatie clara de a marca .
Daca jucatorul in atac ramane in deplin control al corpului si al mingii, chiar daca s-
a produs o abatere, nu exista nici un motiv sa se acorde o aruncare de la 7 metri, chiar daca
jucatorul nu fructifica sansa clara de gol.
Oridecateori o decizie de aruncare de la 7 metri apare ca posibila, arbitri trebuie sa
se abtina sa intervina pana cand pot aprecia clar, daca aruncarea de la 7 metri este cu adevarat
necesara si justificata. Daca atacantul reuseste sa marcheze un gol, cu toata abaterea savarsita
de catre aparator, este clar ca nu mai este necesar sa se acorde o aruncare de la 7 metri. Daca
insa devine evident ca jucatorul a pierdut cu adevarat controlul mingii sau al corpului, din
cauza abaterii savarsite de catre aparator, si sansa clara de gol nu mai exista, atunci trebuie
acordata aruncarea de la 7 metri.
In momentul acordarii unei aruncari de la 7 metri, arbitri pot acorda time-out, dar
numai daca este o intarziere importanta a jocului, de ex. datorita inlocuirii portarului sau
aruncatorului.

EXECUTAREA ARUNCARII DE LA 7 METRI

Aruncarea de la 7 metri trebuie executata ca o aruncare spre poarta, in timp de 3
secunde dupa semnalul prin fluier al arbitrului. Jucatorul care executa aruncarea de la 7 metri
trebuie sa se pozitioneze in spatele liniei de 7 metri dar nu mai departe de un metru de aceasta.
Dupa fluierul arbitrului, aruncatorul trebuie sa nu atinga sau sa depaseasca linia de 7 metri,
inainte ca mingea sa paraseasca mana sa.

33
 Dupa executarea aruncarii, mingea nu poate fi atinsa din nou de catre executant sau
coechipierii acestuia decat daca a atins adversarii sau barele portii.
In timpul executarii aruncarii de la 7 metri, coechipierii executantului trebuie sa
ramana in afara liniei de aruncare libera, pana cand mingea a parasit mana executantului.
Daca nu procedeaza in acest fel se va acorda o aruncare libera impotriva echipei care trebuia
sa execute aruncarea de la 7 metri.
In timpul executarii aruncarii de la 7 metri, adversarii executantului trebuie sa
ramana in afara liniei de aruncare libera, si la cel putin 3 metri de linia de 7 metri, pana cand
mingea a parasit mana executantului. Daca nu procedeaza in acest fel se va repeta aruncarea
de la 7 metri, daca nu a fost marcat un gol, dar nu se va acorda nici un fel de sanctiune
disciplinara.
Aruncarea de la 7 metri, va fi repetata, daca portarul a depasit linia de limitare de la
4 metri, inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului aruncarii si daca nu s-a marcat un
gol. Deasemeni, nu se va acorda nici un fel de sanctiune disciplinara impotriva portarului.
Nu este permisa schimbarea portarului cand executantul aruncarii de la 7 metri este
pregatit si se afla in pozitie corecta, cu mingea in mana. Orice incercare de efectuare a
schimbarii, in aceasta situatie trebuie sanctionata ca o comportare nesportiva.

INSTRUCTIUNI GENERALE PENTRU EXECUTAREA ARUNCARILOR

(Aruncarea de incepere, Aruncarea de la margine, Aruncarea de la poarta, Aruncarea
libera, si Aruncarea de la 7 metri)

EXECUTANTUL
Inaintea executarii unei aruncari, jucatorul trebuie sa se pozitioneze corect pentru
efectuarea acesteia. Mingea trebuie sa fie in mana jucatorului.
In timpul executiei, cu exceptia aruncarii de la poarta, jucatorul trebuie sa aiba o
parte a piciorului in contact cu solul, pana cand mingea paraseste mana acestuia. Celalalt
picior poate fi ridicat si asezat pe sol in mod repetat.. Jucatorul trebuie sa mentina pozitia
corecta pana cand aruncarea a fost executata.
O aruncare este considerata executata cand mingea paraseste mana jucatorului.
Jucatorul care a executat aruncarea nu are voie sa atinga mingea, daca aceasta nu a
fost atinsa de un alt jucator sau de barele portii.
Un gol poate fi inscris direct din orice fel de aruncare, exceptie facand golul marcat
dintr-o aruncare de la poarta in propria poarta (ex. daca portarul scapa mingea aflata sub
control in propria poarta).

COECHIPIERII EXECUTANTULUI
Coechipierii executantului aruncarii trebuie sa ocupe pozitiile regulamentare pentru
respectiva aruncare. Jucatorii trebuie sa ramana in pozitia corecta pana cand mingea a parasit
mana executantului. Mingea nu trebuie sa fie atinsa de un coechipier sau inmanata unui
coechipier in timpul executiei.

JUCATORII ECHIPEI IN APARARE

Jucatorii echipei din aparare, trebuie sa ocupe, pozitiile corecte si sa le mentina pana
cand mingea paraseste mana executantului.
Pozitia incorecta a aparatorilor, la executarea aruncarii de incepere, de la margine
sau libere, nu trebuie sa fie neaparat corectata de catre arbitri, daca atacantii nu sunt
dezavantajati executand aruncarea imediat. Daca exista un dezavantaj, atunci pozitia trebuie
corectata.

34
SEMNALUL CU FLUIER DE RELUARE A JOCULUI
Arbitrul trebuie sa foloseasca fluierul pentru reluarea jocului:
a) intodeauna in cazul aruncarii de incepere si la aruncarile de la 7m;
b) in cazul aruncarii de la margine, aruncarii de la poarta sau a aruncarii libere:
- pentru reluarea jocului dupa time-out;
- pentru reluarea jocului cu aruncare libera;
- cand se intarzie executarea aruncarii;
- dupa corectarea pozitiei jucatorilor;
- dupa o avertizare verbala sau avertisment.
Arbitrul trebuie sa judece si sa simta jocul, iar pentru o mai buna clarificare, sa
foloseasca fluierul, pentru reluarea jocului, si in alte situatii.
In principiu, arbitri nu vor da semnalul prin fluier de reluare a jocului, pana cand nu
sunt respectate cerintele de pozitionare a jucatorilor. In situatia in care un arbitru da semnalul
prin fluier de reluare a jocului, chiar daca unul sau mai multi jucatori nu sunt corect
pozitionati, atunci acestia au libertatea de a interveni in joc.
Dupa semnalul prin fluier de reluare a jocului, executantul aruncarii, trebuie sa joace
mingea in maximum 3 secunde.

SANCTIUNI
Abaterile de la regulament, comise de catre executant sau de catre coechipierii
acestuia, inainte de executarea aruncarii, determina corectarea situatiei (de ex. a pozitionarii
sau a atingerii mingiei de catre coechipieri). Consecintele nerespectarii de catre executant sau
coechipieri a prevederilor regulamentare, in timpul executarii unei aruncari, depind in
principal daca executarea aruncarii a fost precedata de fluierul arbitrului pentru reluarea
jocului.
In principiu, orice incalcare a regulilor in timpul executarii aruncarii, care n-a fost
precedata de fluierul de reluare, presupune corectarea si executarea aruncarii dupa fluier.
Totusi, conceptul de avantaj, se va aplica si in aceste situatii. Daca echipa executantului
aruncarii pierde imediat posesia mingii, dupa o executie in conditii neregulamentare,
aruncarea se considera efectuata si jocul continua.
In principiu, orice nerespectare a regulamentului in timpul executarii unei aruncari
dupa fluier, trebuie sanctionata. Aceasta se aplica, de exemplu, daca executantul efectueaza
aruncarea din saritura, tine mingea mai mult de 3 secunde, sau isi modifica pozitia inainte ca
mingea sa paraseasca mana sa. Se aplica si daca coechipierii executantului se deplaseaza in
pozitii neregulamentare dupa fluier, dar inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului.
In asemenea cazuri, aruncarea initiala se anuleaza si adversarii vor beneficia de o aruncare
libera din locul in care a avut loc abaterea. Avantajul trebuie aplicat, de ex. si in cazul in care
echipa executantului aruncarii, pierde imediat mingea inainte ca arbitri sa aiba ocazia de a
interveni iar jocul poate continua.
In principiu, orice incalcare a regulamentului, legata de executarea aruncarii si
urmand imediat acesteia trebuie sanctionata. Acest lucru se refera la situatia in care
executantul aruncarii atinge mingea a doua oara, inainte ca aceasta sa atinga un alt jucator sau
barele portii. Este situatia care ia forma driblingului, a reprinderii mingiei aflate in aer, sau
ridicarea ei de pe sol, dupa ce a fost pusa sau scapata pe sol. Aceasta situatie se va sanctiona
cu aruncare libera pentru adversari.
Aparatorii care intervin la executarea unei aruncari de catre adversari, spre exemplu
nu ocupa pozitii regulamentare sau ulterior se muta in pozitii neregulamentare, vor fi
sanctionati. Aceasta se aplica indiferent daca abaterea de la regulament se petrece inainte sau
in timpul executarii aruncarii (inainte ca mingea sa fi parasit mana executantului). Se aplica

35
fie daca aruncarea a fost precedata de fluierul de reluare a jocului sau nu. O aruncare ce a fost
influentata negativ de catre aparatori, in principiu va fi repetata.

SANCTIUNILE DISCIPLINARE
AVERTISMENTUL
Un avertisment poate fi acordat pentru:
a) faulturi si abateri similare impotriva unui adversar, care nu intra sub incidenta
sanctionarii progresive;
Un avertisment trebuie acordat pentru:
a) faulturi care trebuie sanctionate progresiv;
b) comportare nesportiva a unui jucator sau oficial de echipa.
Comentariu:
Un jucator nu poate primi decat un avertisment, iar o echipa nu trebuie sa primeasca
mai mult de 3 avertismente; ulterior, sanctiunea trebuie sa fie cel putin eliminare de 2 minute;
Un jucator care a fost deja sanctionat cu eliminare de 2 minute nu poate primi apoi
un avertisment. Oficialii unei echipe nu pot primi mai mult de un avertisment. Arbitrul va
indica avertismentul jucatorului sau oficialului sanctionat si cronometrorului / scorerului prin
ridicarea cartonasului galben.

ELIMINAREA
O eliminare (2 minute) trebuie acordata pentru:
a) o schimbare gresita, daca un jucator suplimentar intra in teren sau daca un jucator
intervine neregulamentar in joc din spatiul de schimb;
b) faulturi repetate din categoria celor care trebuie sanctionate progresiv;
c) comportari nesportive repetate ale unui jucator pe sau in afara terenului de joc;
d) comportare nesportiva a oricarui oficial al unei echipe, dupa ce oricare oficial al
aceleiasi echipe a primit un avertisment;
e) comportare nesportiva de asa maniera incat se acorda eliminare de 2 minute la fiecare
ocazie;
f) ca o consecinta a descalificarii unui jucator sau oficial de echipa;
g) comportare nesportiva a unui jucator, inainte ca jocul sa fie reluat, dupa ce tocmai a
fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute.
Comentariu:
Este indicat in punctele b), c) si d), ca eliminarea in aceste cazuri sa fie acordata, in
general, pentru faulturi repetate sau comportari nesportive. Totusi, arbitri au dreptul sa
stabileasca daca o anumita abatere necesita o eliminare imediata, chiar daca anterior jucatorul
respectiv nu a fost avertizat, iar echipa nu primise inca 3 avertismente.
In mod similar, un oficial de echipa poate primi o eliminare chiar daca nici un oficial
al echipei respective nu primise un avertisment. Nu este posibil ca oficialii unei echipe sa
primeasca mai mult de o eliminare de 2 minute in total .
Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar eliminarea jucatorului sau
oficialului vinovat si cronometrorului / scorerului prin semnalizarea cu mana ridicata si cu
doua degete intinse.
O eliminare se acorda totdeauna pentru 2 minute de joc; a treia eliminare pentru
acelasi jucator conduce totdeauna la
descalificare.
Jucatorul eliminat nu are dreptul sa participe la joc in timpul eliminarii sale iar
echipa nu are dreptul sa-l inlocuiasca pe teren. Timpul de eliminare incepe cu semnalul prin
fluier de reluare a jocului.

36
 Daca o eliminare de 2 minute nu se efectueaza complet in prima repriza, diferenta de
timp ramasa neefectuata se va efectua in repriza a doua. Aceeasi regula se aplica si in cazul
timpului regulamentar de joc si al prelungirilor.

DESCALIFICAREA
O descalificare trebuie acordata pentru:
a) comportare nesportiva a unui oficial de echipa dupa ce in prealabil au fost sanctionati
cu avertisment si o eliminare de 2 minute;
b) faulturi care pun in pericol sanatatea adversarilor;
c) comportari nesportive grosolane ale unui jucator sau oficial de echipa pe sau in afara
terenului de joc, si in cazuri de comportare nesportiva semnificativa sau repetata, in
timpul aruncarilor de departajare de la 7 metri;
d) o violenta a unui jucator inainte de joc sau in timpul procedurii de tie-break (al
aruncarilor de departajare de la 7 metri;
e) o violenta a unui oficial de echipa;
f) a treia eliminare a aceluiasi jucator.
Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar descalificarea jucatorului sau
oficialului vinovat si cronometrorului / scorerului prin ridicarea cartonasului rosu.
O descalificare a unui jucator sau oficial de echipa se face intotdeauna pentru timpul
de joc ramas de jucat. Jucatorul sau oficialul trebuie sa paraseasca imediat terenul si spatiul de
schimb. Dupa plecare jucatorul sau oficialul nu are voie sa aibe nici un fel de contact cu
echipa. Descalificarea unui jucator sau a unui oficial de echipa, pe sau in afara terenului, in
timpul de joc, atrage totdeauna o eliminare de 2 minute pentru echipa sa. Aceasta inseamna ca
numarul jucatorilor de pe teren se va reduce cu unul. O descalificare reduce numarul
jucatorilor sau oficialilor, care sunt disponibili la echipa. Echipa are totusi dreptul sa creasca
numarul de jucatori pe teren dupa expirarea timpului de eliminare de 2 minute.
O descalificare se acorda, in principiu, numai pentru timpul ramas de jucat in jocul
in care este acordata. Este privita ca o decizie a arbitrilor bazata pe observarea de catre ei a
faptelor. Nu va exista nici o consecinta ulterioara jocului a descalificarii, cu exceptia cazului
unei descalificari generata de o violenta, sau a unei comportari nesportive grosolana a unui
jucator sau oficial de echipa.

ELIMINAREA DEFINITIVA
O eliminare definitiva trebuie acordata cand un jucator este vinovat de o violenta in
timpul jocului, pe, sau in afara terenului de joc. Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica
clar eliminarea definitiva jucatorului vinovat si cronometrorului / scorerului prin incrucisarea
bratelor deasupra capului.
O eliminare definitiva se dicteaza intotdeauna pentru tot timpul ramas de jucat si
echipa trebuie sa continue sa joace cu un jucator mai putin pe teren. Daca un jucator care a
fost eliminat definitiv, a fost eliminat pentru 2 minute (sau abia a primit eliminarea) sau a
produs o reducere cu 2 min. a echipei, atunci o astfel de eliminare sau reducere se va cumula
in eliminarea definitiva. Aceasta inseamna ca singura reducere numerica a echipei va fi data
doar de eliminarea definitiva. Jucatorul eliminat definitiv nu trebuie inlocuit si trebuie imediat
sa paraseasca terenul si zona de schimb. Dupa plecare, jucatorul nu are voie sa aibe nici un
contact cu echipa.

MAI MULTE ABATERI IN ACEEASI SITUATIE

Daca un jucator sau un oficial al unei echipe se face vinovat de mai multe abateri
comise simultan sau imediat consecutive, inainte ca jocul sa fie reluat, si aceste abateri

37
necesita sanctiuni diferite, atunci, in principiu, se va dicta numai sanctiunea cea mai severa.
Acesta este intotdeauna cazul in care una dintre abateri este violenta.
Sunt, totusi, urmatoarele exceptii specifice, cand in toate cazurile, echipa trebuie sa-
si reduca efectivul de pe teren pentru 4 minute:

ELIMINARE:
a) daca un jucator care a fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute se face
vinovat de o comportare nesportiva inainte ca jocul sa fie reluat, atunci jucatorul este
sanctionat cu o eliminare suplimentara de 2 minute; Daca eliminarea aditionala
(suplimentara) este a treia pentru jucatorul respectiv, atunci acesta va fi descalificat;
b) daca un jucator care tocmai a fost descalificat (direct sau pentru a treia
eliminare temporara) se face vinovat de o comportare nesportiva, inainte de reluarea jocului,
atunci echipa este sanctionata cu o pedeapsa suplimentara, astfel ca reducerea efectivului va fi
pentru 4 minute;
c) daca un jucator care tocmai a fost sanctionat cu eliminare pe timp de 2 minute
se face vinovat de o comportare nesportiva grosolana, inainte de reluarea jocului, acesta va fi
descalificat; aceste sanctiuni combinate conduc la o reducere a efectivului pe timp de 4
minute;
d) daca un jucator care tocmai a fost descalificat (direct sau datorita celei de-a
treia eliminari temporare) se face vinovat de o comportare nesportiva grosolana, inainte de
reluarea jocului, echipa sa va primi o noua sanctiune, astfel incat reducerea va fi pentru 4
minute.
Situatiile descrise se refera, in general la abateri savarsite in timpul de joc. In spiritul
acestor reguli timpul de joc include si prelungirile si time-out, toate pauzele si
intreruperile si, de asemenea, orice modalitati de tie-break (cum ar fi departajarea prin
aruncari de la 7m). In timpul acestor proceduri de tie-break, arbitrii pot decide, ca
sanctiunile legate de timp sunt lipsite de importanta, iar orice caz de comportare nesportiva
semnificativa sau repetata trebuie sa conduca la descalificarea de la participarea la astfel de
proceduri.
SEMNALIZRILE STANDARD ALE ARBITRILOR
1) Depirea spaiului de poart
2) Dublu dribling
3) Pai sau inerea mingii mai mult de 3 secunde
4) mbriare, inere sau mpingere
5) Lovirea braului de aruncare
6) Fault n atac
7) Aruncare de la margine direcia
8) Aruncare de la poart
9) Aruncare liber direcia
10) Nerespectarea distanei de 3 metri
11) Joc pasiv
12) Gol
13) Minge de arbitru
14) Avertisment (galben); descalificare (rou)
15) Eliminare temporar (2 minute)
16) Eliminare definitiv
17) ntreruperea timpului de joc (time-out)
18) Autorizarea ptrunderii n teren dup ntreruperea timpului de joc
19) Atenionarea jocului pasiv.

38