Cunoasterea lui Dumnezeu

Cunoasterea lui Dumnezeu este o problema fundamental care framanta omenirea,insa

cunoasterea lui Dumnezeu este tinta finala a omului, i aceasta este viaa venic: S Te
cunoasc pe Tine, singurul Dumnezeu adevrat, i pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis.(Ioan
17,3)

Dumnezeu este cognoscibil dar si necognoscibil,are multe nume insa si fara de

nume, chiar si in sf scriptura gasim : Faa Mea ns nu vei putea s-o vezi, c nu poate vedea
omul faa Mea i s triasc,(iesirea 33,20) sau Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vzut
vreodat(Ioan 1,18) dar gasim si Cel ce M-a vzut pe Mine a vzut pe Tatl.(Ioan 14,9)

Sfanta scriptura confirma invatatura antinomica a sfintlor parinti cum ca dumnezeu

este cognoscibil dar si necognoscibil si ca acesta poate fi cunoscut doar prin iisus Hristos.

Cunoasterea lui Dumnezeu este facuta prin revelatie, adica prin faptu ca dumnezeu
vrea sa se descopere pe sine oamenilor.

Cunoastere naturala a lui dumnezeu este aceea ca ezista un creator atotputernic si

atotintelept al lumii,privind lumea,creatia lui dumnezeu, Cerurile spun slava lui Dumnezeu i
facerea minilor Lui o vestete tria.(Psamili 18,1), Cele nevzute ale Lui se vd de la
facerea lumii, nelegndu-se din fpturi, adic venica Lui putere i dumnezeire, aa ca ei
s fie fr cuvnt de aprare,(Romani 1,20).

Cunoasterea supranaturala a lui Dumnezeu o completeaza pe cea naturala si daca

cea naturala pleaca de la om spre dumnezeu,cea supranaturala pleaca de la dumnezeu spre
om prin aceea ca dumnezeu se descopera omului prin prooroci la inceput si apoi prin insusi
fiul sau.

Dumnezeu est cognoscibil dupa lucrarile sau dupa energiile cu care a creat si
proniaza lumea si este incognoscibil dupa fiinta sa.

Teologia catafatica sau cea afirmativa se refera la lucrarile lui dumnezeu cum ar fi:
dumnezeu este existenta,viata,bunatate iar cea apofatica sau negativa se refera la fiinta lui
dumnezeu.

Cunoasterea apofatica este superioara cele catafatice intrucat omul trece de la

cunoasterea lui dumnezeu ca si creator la ceva tainic. La ascensiunea sa in viata
duhovniceasca. Ajunge la contemplarea lui dumnezeu.

Prin urmare daca pentru cunoasterea catafatica se foloseste in mod exclusiv

ratiunea, in cea aofatica este necesara,pe langa ratiune, trairea,in acest caz cea apofatica nu
este o cunoastere irationala sau negativ intelectuala ci suprarationala.