12/21/2011

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Investete n oameni! Definitiaanalizeicomportamentaleaplicate
i ei trebuie s aib o ans! Program de sprijin pentru integrarea social i profesional
a persoanelor cu tulburri de spectru autist

ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces de aplicare

Analizacomportamentalaaplicatain sistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de a
imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile necesare adaptarii
tulburariledespectruautist la mediu. Analiza comportamentala aplicata este o tehnica prin care se
evaluaza mediul in care traieste o persoana, apoi se fac anumite schimbari
cu scopul de a produce imbunatatiri semnificative in comportamentul
uman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele mediului social.

Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediu

Anca Dumitrescu si comportament.

AlinaBobrnac ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament

pentru a produce modificari dezirabile ale acestuia.
DanielaMartinescu
ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTRU AUTISM!!!

AplicatiiABA DescriereaprincipiilorANALIZEI
COMPORTAMENTALEAPLICATE
In ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficienta ABA in mai
Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de
multe domenii: principiile conditionarii operante care are 3 componente:

copiii si adulti cu anumite tulburari mentale; ANTECEDENT situatia in care a aparut comportamentul respectiv (unde
tulburari de dezvoltare; era copilul,
l l cu cine, ce facea
f copilul
l l sau ce i sa cerut sa faca,
f d
daca a fost
f
interupt din vreo activitate etc);
tulburari din spectrul autist;
comportament ( social, academic, streotipii, agresivitate, limbaj etc.);
COMPORTAMENT actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent;
se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri
sociale: familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.
CONSECINTA ce sa intamplat imediat dupa aparitia comportamentului
problema (ex. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o jucarie iar mama i
a dat jucaria respectiva).

Principiileinvatarii
Pentruaintelegecatmaibineteoriiledinspatelestrategiilorterapiei
comportamentaletrebuiemaiintaisanefamiliarizamcuprincipiiledebazaale
teorieiinvatarii.
INVATARE schimbarile comportamentale rezultate din experienta si practica.
Unul dintre principalele scopuri ale terapiei comportamentale este de a ajuta oamenii
sau copiii cu probleme de comportament sa invete comportamente dezirabile si sa
dispara sau se diminueze comportamentele indezirabile
CONDITIONARE procesul de invatare prin care se dezvolta legatura dintre stimuli
si raspuns.
CONDITIONARE OPERANTA o forma de invatare in care un comportament devine probabil
sa se repete intro situatie daca acel comportament a fost recompensat anterior intro situatie
similara.
Daca X va fi recompensat in repetate randuri atunci cand isi strange jucariile dupa ce sa jucat
foarte probabil ca va incepe sasi stranga singur jucariile.
CONDITIONARE CLASICA o forma de invatare in care un stimul neutru conditionat capata
puterea de a provoca un raspuns reflexiv sau involuntar ca rezultat al asocierii lui repetate cu un
alt stimu neconditionat care in mod natural ar provoca reactia respectiva. Sa luam un exemplu:
X a invatat sa inchida ochii atunci cand vede ca cineva este pe cale de a tranti usa in
urma lui. Zgomotul brusc provocat de usa care se inchide este stimulul neconditionat
care ar provoca reactia de mai sus la majoritatea oamenilor. A vedea o persoana pe cale
de a tranti usa este stimulul conditionat. Prima data cand a vazut pe cineva pe cale de a
tranti usa X nu a clipit, insa persoana respectiva a continuat prin a tranti usa cu zgomot si
atunci a provocat aceasta reactie de a clipi brusc si de a inchide ochii. X a asociat
zgomotul produs cu clipitul din ochii.

1
 12/21/2011

Comportament stimul raspuns ANTECEDENTCOMPORTAMENT CONSECINTA

SunatelefonulRaspund Audovoce
COMPORTAMENT oriceactiuneintreprinsadeopersoana. Sunatelefonul Raspund Nuvorbestenimeni
Atuncicandzambim,plangem,mergemsaunejucammanifestamun
comportament. CopilulvedePlangesitipa Mamaiidabomboana
bomboana
STIMUL unobiect,osituatie,uneveniment,oricefactorinternsau CopilulvedePlangesitipa Nuprimestebomboana
externcareareoinfluentaasuprauneipersone.Unstimulpoatefisoneria Bomboana
delausacareildeterminapeXsaalergelausasavadacineeste.
Conceptuldestimulsereferalacevafunctionalcaredeclanseazaun Suntinmasina Conduccuviteza Primescamenda
comportamentsauraspunslaacelstimul. simagrabesc
RASPUNS unraspunspoatefilafeldesimplucadatuldincappanasau Suntinmasina Conduccuviteza Numaoprestepolitia
lafeldecomplexcamergemspretelefonulcaresuna,ridicamreceptorul simagrabesc
sivorbimlael.Unraspunscomplexesteformatdinraspunsurisimple,dar
termenulderaspunssereferalaunitatifunctionalealecomportamentului
caatuncicandXseducelausasavadacineeste.

ABC RECOMPENSA
RECOMPENSA este consecinta care se ofera copilului dupa un
comportament, si care creste probabilitatea ca acel comportament sa creasca
in viitor.

Principiul
Principiul recompensei serefera
se refera lacresterea
la cresterea frecventei unui raspuns
cand acel raspuns este urmat imediat deoanumita deoanumita
consecinta (Kazdin,1994).

Include recompensa primara (de ex. mancare) care satisface nevoile

Antecedent Behavior Consequence
psihologice de baza si recompensa secundara (lauda) care devine valoroasa
(yelling) (crying) (R+ comfort OR
R- yelling stops) datorita asocierii initiale cu recompensa primara.
Recompensa sau intaritorul poate fi o bucatica de ciocolata sau chiar un
zambet.

Descoperirea recompenselor: de ce descoperire, cand ABA se lucreaza de zeci

Recompensapozitiva
de ani? Recompensapozitiva(Positivereinforcement)=candseoferaceva,chiar
dacaacelcevanuestetotdeaunafoarteplacut.Esteoprocedurapozitiva.
Recompensaesteoconsecintacarecresteprobabilitateacaacel
Pentrucaacesteasuntextremdeindividualizate.
comportamentsaaparainviitor.

Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi il oferim este recompensa, doar
Recompenselevorfioferitedoarincadrulprogramuluidelucru,iarin
atuncii cand
d probabilitatea
b bili ca acell comportament sa apara in
i viitor
ii creste. afaraacestuiadoarpentrucomportamentepozitive.

Recompensa este o consecinta oferita unui comportament, nu unei persoane. Recompenseletrebuiesafieusordeoferiticonsumaterapid.

Cutoatecafolosireaunorcantitatimaimariderecompenseproducefecte
maiputernice,sepoateevitasaturatiaprinfolosireaunorcantitatimai
micisiprinvarierearecompenselor(alimente,jucarii,reviste,activitati
preferate).

2
 12/21/2011

Recompensanegativa Principiileacordariirecompenselor

Recompensanegativa(Negativereinforcement)=candseinlaturaceva,un
stimul,iaracestfaptconducelacrestereaunuianumitcomportament.De
obiceiseinceteazaosituatiecareesteperceputadecatrecopilafi
frustranta.
RECOMPENSA,pozitivasaunegativa,crestefrecventaunui
comportament.
Orecompensanuramanevesnicrecompensa.
Pentruafieficientiinoferireaderecompenseesterecomandatsa
respectamanumiteprincipii:
acelacaorecompensatrebuieoferitaimediat,
doarinurmaraspunsului corect,
contingent curaspunsul,specificpentrucomportamentulpentru
careafostaleasa,
Deprivarevssatietate introcantitatecaresanuducalasatietate.

. Extinctia
SISTEMDERECOMPENSARE
Continuu:recompensarea unui raspuns,ori decate ori acesta apare.
Extinctia (Extinction)
Intermitent:Recompensarea unui raspuns dupa unnumar fixsau variabil de Aceasta procedura se refera la evitarea oferirii recompensei pentru un
raspunsuri sau dupa unintervalfixsau variabil. raspuns care anterior a fost recompensat.

SCOPULRECOMPENSELOR
sacreascamotivatiacopiluluideainvata;
samentinaefortulcopilului(ratamaimaredeproducerearaspunsurilor);
sadiminuezecomportamenteleinadecvatecareinterfereazacuinvatarea;
safacainvatareasafieplacuta;
Sistemulderecompensaredeterminadacaextinctiavarezultaino
descrestererapidasauunatreptata(continuuvsintermitent)
Rezistentalaextinctieesteconstruitain sistemulintermitentde
recompensare.

Tipurideextinctie Factoriceinfluenteazaextinctia

Ignorcontrolat extinctiacomportamentului 1.
2.
Sistemul derecompensare anteriorextinctiei
Aparitia recompenselor intimpul extinctiei
mentinutdeatentie
Sistemul derecompensare determina daca extinctia va rezulta ino
Cereri
Cereri extinctiacomportamentuluide
extinctia comportamentului de d
descrestere rapida
id sau una graduala.
d l
evitare
Sistem derecompensare continuu vs sistem derecompensare intermitent
Extinctiasenzoriala extinctiastimularii
Rezistenta laextinctie este construita in sistemul intermitent de
produsadirectderaspuns recompensare.

3
 12/21/2011

Pedeapsa .
PEDEAPSA cosecinta neplacuta a unui anumit comportament indezirabil,
prezentarea unui stimul neplacut sau aversiv cu scopul de a reduce un anumit
comportament.
Pedeapsaaparecandunraspunsesteurmatimediatdeoconsecintacare
conduceinviitorlascadereainfrecventaaaceluiraspuns(Azrin&Holtz,
Selectareasidefinireacomportamentului
1966) target
Pedeapsapozitiva
Pedeapsanegativa

FACTORIIcareinfluenteazaeficientapedepsei:
Dacaestesaunuoferitaimediat,
Continuusauintermitent,
Intensitateapedepsei.

Selectareasidefinireacomportamentuluitarget Comportamentesemnificativesocial

Rolul evaluarii inABA Comportamentesemnificativesocial(cusp,comportamentepivot)

Etapele evaluarii Uncomportamentpoateficonsideratcusp atuncicandiideschideindividului
1. Screening accesullanoimedii,noirecompense,noiraspunsuri.
2. Definirea problemei si/sau acriteriilor
a criteriilor derealizare
de realizare Imitarea, cititul, etc
Imitarea,cititul,etc
3. Identificarea comportamentului target
4. Monitorizarea progresului Comportamentelepivotsuntacelecomportamentecareodatainvatate,
producimbunatatirisiinaltecomportamentedaptativeneinvatateanterior
Metode deevaluare (interviu,checklist,teste,observatie directa) Initiereaincomunicare.

Efectele evaluarii (reactivitate,habituare)

Comportamenttarget=comportamentul
specific,selectatpentruafimodificat.
Prioritizareacomportamentelortarget
Uncomportamentdevinecomportamenttargetinterapie:
Candmanifestarealuipoatepuneinpericolindividulsaupeceidinjur.
Candcomportamentulsemanifestafoartemult/des.Sauatuncicand
Cand comportamentul se manifesta foarte mult / des. Sau atunci cand
persoanaarenevoiedesdeacestcomportamentsiincanulainvatat.
Candcomportamentulatrageatentiaintrunsensnegativasupra
persoanei.
Candproblemapersistademulttimp.
Ratamarederecompensare.
Importanta:niveldeabilitati&independenta.
Recompensapentruparinti.
Probabilitateasuccesului.
Cost.
Limbajul
Skinner(1957)explicafaptulcalimbajulesteuncomportamentinvatat,careeste
achizitionat,dezvoltatsimentinutdeaceleasivariabilesiprincipiicasi
comportamentelenonverbale.
Comportamentulverbalesterecompensatinsadoardeactiuneauneialte
persoane.
Mand =esteunoperantverbalincareopersoanacereceeacedoreste.Persoana
spunemarpentrucadorestemar.
Tact =esteunoperantverbalincarepersoananumesteoriidentificaobiecte,
actiuni,etc.Persoanaspunemarpentrucavedeunmar.
Echoic =esteunoperantverbalcareapareatuncicandpersoanarepetaceeacea
auzitlaoaltapersoana.Persoanaspunemarpentrucaaauzitoaltapersoana
spunandmar.
Intraverbal=esteunoperantcareaparecandopersoanaraspundelaintrebarisau
faceafirmatiicarecontincuvintediferitedealeinterlocutorului.Persoanaspune
marpentrucacinevaaintrebatocevreasamanace.

4

Analizacomportamentalaaplicata
intulburariledespectruautist
. Incepand cu sfarsitul anilor 60 interventiile comportamentale pentru
S i
Sesiunea2
2
PrimelerezultateintratareacopiilorcuautismaufostpublicatedeLovaas,
Koegel,SimmonssiLong(1973).
Inacelstudiuauprezentatrezultateleprogramuluiinprogrescucopiicu
autism.
Acestarticolaanuntatprimelerezultatepromitatoarelegatedetratarea
deficitelorprincipalealecopiilorcuautism.
InstudiulluiLovaassiacolegilorluiauparticipat20decopii.
Acesticopiierauinterapiede7ani.
Maimult,dateledegeneralizareerauoferitepentruanaliza.
. proceduradereducereacomportamentelorproblema.
Lovaasafostprimulcareademonstratcaatentiasocialapoatefi
conditionatacasiintaritorprinasociereasacualimentesaualtetipuride
intaritori(Lovaas,Freitag,Kinder,Rubenstein,Schaeffer&Simmons,
1966).
Aobservatcavaloareaatentieisocialecresteadacapersoanacareoferea
atentiefoloseasipedeapsa(Lovaasetal.,1965).
Explicatie:atentiasocialaeracorelatacuterminareasituatieiaversive.
Infinal,Lovaasafostprimulcareasugeratcacelemaimultedintre
comportamentelestereotipepotfirezultatulunorstimulari
senzoriale/perceptualeprodusederaspuns.
12/21/2011
Cercetarileanalizeicomportamentaleaplicatedela
sfarsitulanilor60 panainprezent
persoanele cu autism cresc exponential.
Apare Journal of Applied Behavior Analysis.
Definitia clara a domeniului si a metodelor terapiei stabilite de Baer, Wolf
si Risley in articolul Cateva dimensiuni curente in analiza
comportamentala aplicata a condus la aparitia mai multor metode in
tratarea persoanelor cu autism.
A inceput sa se puna accent pe invatatea unor comportamente mai
complexe.
Lovaasacreatunsistemdeinregistrareadatelor.
Scopulacestuistudiuafostdezvoltarealimbajului.
Aobservatcaceimaimultidintrecopiidemonstraucomportamenteauto
agresive.
Aobservatcaabordareapsihodinamicaincareiiofericopiluluiafectiunesiatentie
neconditionataconducealacrestereafrecventeiacestortipuridecomportamente.
El
Elaafirmatcaacestecomportamentesaudoveditafirationalesiinultima
fi d di fi i l ii l i
instantacomportamentesocialecontrolatedeaceleasilegicasicomportamentele
adecvate.
Lovaasaexplicatdecizialuideafolosiaversivulcaimpulslaobservareaunuicopil
careisiloveasistematiccapuldesuprafetetari.
Alovitolafundsiproblemadecomportamentadisparut;maimultaobservatca
devenisemultmaiafectuasacuelsicuceilaltiadulti.
Aceastaexperientaaconduslamultealtecercelariincareelafolositaversivulca
Diseminareainterventieianaliticecomportamentale
MuncaluiLovaassiacolegilorluidin60panain90aconduslaacceptarea
analizeicomportamentaleaplicatecaprimaoptiuneintratareacopiilorcu
autism.
Muncadin1973discutataanterioramodelatstudiileulterioaredin1987si
1993.
Lovaas,in1993,amentionatlectiileinvatatedinstudiuldin1973:
1.Copiiimicibeneficiazacelmaimultdetratament.
2.Tratamentulinmediulcopiluluiestecelmaieficient.
3.Generalizarearaspunsuluinuaaparutsiafostnevoiedetrainingintensiv.
4.Parintiisuntceimaibuniterapeuti.
5.Tratamentultrebuiesasementinaintreagazisisafiementinutcelputin2
ani.
5

Copiiicuautismauintratintrunstudiupe2ani.
TratamentulsabazatpeprincipiileABAsipemetodeledemonstrate
anteriorafieficiente.
Tratamentulsaaxatpereducereaproblemelordecomportamentsi
dezvoltareaabilitatilordecomunicare,interactiunesociala,abilitatide
joacasiabilitaticognitive.
ProcedurileimplementatesuntdescriseincartealuiLovaas,MeBook,
publicatain1981.
Parintiiaujucatunrolimportantintratamentulcopiilorlor.
Tratamentulaversivsafolositcuuniicopii.
Aproapejumatatedingrupulexperimentalauaratatprogreseremarcabile
indicandofunctionareintelectualasieducationalanormala,intimpce
numai2%dingrupuldecontrolauavutaceleasiprogrese.
In1993,McEachin,SmithsiLovaasauobservatcaefecteletratamentului
aufostmentinutela8din9copiiiconsideratiin1987recuperati.
Mai
Maimult,schimbarileobservateingrupuriledecontrolnuerau
mult schimbarile observate in grupurile de control nu erau
semnificative(eraurezultatulmaturizarii).
Nutoateprogrameledeinterventiecomportamentalatimpurieau
produsacelasiefect.
Reguli:
Tratamentulsasefacainmediulcopilului(acasa,gradinita,etc.).
Parintiisafieimplicatiactiv.
Tratamentulsafieintensivsisaacoperetoateariiledeficitare.
Analistiicomportamentalisafiefoartebinepregatiti.
Supervizareasafieintensivasiechipafoartebineinstruita.
12/21/2011
Copiiaufostimpartitiintreigrupuri;toticopiierausub4ani.
Aexistatungrupexperimentalsidouagrupuridecontrol.
Grupulexperimentalaprimit40deoredetratament,iargrupuldecontrol
maiputinde10oresinusafolositstimuliaversivi.
Celdealdoileagrupdecontrolaprimittot10oredetratamentdar
serviciuleraoferitdeoagentiediferita.
RezultatelelausurprinschiarsipeLovaas.
Replicile studiului lui Lovaas
1. Birnbrauer&Leach,1993.
2. Smith,Eikeseth,Klevstrand,Lovaas,1997.
3. Smith,Groen&Wynn,2000.
4. Eikseth,Smith,Jahr&Eldevik,2002.
5. Howard,Sparkman,Cohen,Green,Stanislaw,2005.
6. Sallows&Graupner,2005.
7. Cohen,AmerineDickens&smith,2006.
8. Eldevik,Eikseth,Jahr&Smith,2006.
9. Eikeseth,smith,Jahr&Eldevik,2007.
10. Remington,Hastings,Kovshoff,DegliEspinosa,Jahr,Alsford,Lemaic&
Ward,2007.
11. Zachor,BenItzchak,Rabinovich,lahat,2007.
Analizacomportamentalaaplicataintulburarile
despectruautist
Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia este
inceputa destul de devreme inainte de varsta de 4 ani, este destul de
intensiva 2030 pana la 40 de ore de terapie pe saptamana si este
continuata pana la doi ani, pana la 50% dintre copii pot fi recuperati.
Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta
abilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de
viata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoajutorare necesare, cum ar fi sa
stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa.
Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ independenti.
6
 12/21/2011

Cumvedeuncomportamentalistautismul CumajutaABAcopilulcuautism

Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism,
comportamente obsesive, comportamente stereotipe).
Comportamente DEFICITARE (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca,
abstractizari si autoservire),
autoservire) scopul terapiei fiind acela de a descreste
comportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela
altele noi.
Analiza comportamentala aplicata pune accent pe controlul intaritorilor. Scopul
tratamentului este de a preda un numar mare de comportamente adaptive
(congnitive, lingvistice, sociale, etc.) prin intarirea aproximarilor comportamentelor
tinta si a discriminarilor tot mai complexe intre situatii. Terapia se adreseaza
tuturor ariilor de dezvoltare: cognitiv, motric, social, autosevire si comunicare si
limbaj. De asemenea terapia vizeaza si principalele probleme legate de
comportamentele neadecvate.
crestefrecventaaparitieicomportamentelordezirabileprin
recompensare;
invatacopilulabilitatinoi(prininvataresistematicasirecompensare
predaabiliatideautoservire,comunicare,relationaresociala);
mentineanumitecomportamentenecesareadaptariilamediulsocial;
p p
generalizeazasautransferacomportamenteledintrosituatieinalta
saudelaunanumitmodderaspunslaaltul,maicomplex(scopuleste
deageneralizasitransferatotceeaceinvataincameradelucru la
gradinita,scoala,mediusocial);
reducecomportamenteleinterferante,carepotingreunainvatareasi
relationarea;
modificamediuldeinvatarepentrucaaceastasaserealizezecatmai
eficient,insapetermenlungseurmarestecapersoanasasepoata
descurcainoricesituatie.

Fiecarecopilpoatefaceprogreseinterapie,pentrucaABAesteun SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI

sistemdeinvatare,unprogramdeinvatareprincareisipropunesa
modificecomportamentulcopiluluiinmodsistematicsiintensiv.
Sistemulareobiectiveclarformulate,impartiteinsarcinimici,astfel
incatevolutiacopiluluisapoatafimasuratapermanent.Intarirea
comportamentuluisefaceprinrecompensare,intregsistemul
functionandpebazaacestorintaritori,fiemateriali,fiesociali.
Obiectivelesuntimpartiteinpasimici,pecarefiecarecopilsai
poataatinge,sidacacerintaestepreamare,sedaunpasinapoipana
candcopilulpoatereusiapoitrecemlapasulurmator
Varsta copilului la intrarea in program;
Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si
autostimularile;
Gradul de implicare al familiei;
Profesionalismul echipei si coordonatorului.
Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul vom
putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care
evolueaza copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da
un prognostic.
Multi copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub controlul
specialistului, depinde foarte mult si de implicarea familiei, varsta copilului
la intrarea in program, nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere
a abstractului si autostimularile

DiscreteTrial Discretetrialare4 componente:

1.Stimulul antecedentdevineunstimuldiscriminativ
Unadintrecelemaifrecventeproceduriimplementateintratareacopiilor 2.Prompt
cuautism.
3.Raspuns
4.Consecinta
MetodaafostdezvoltatadeSidBijousiaplicatapentruprimadatadeWolf
cuDicky.
SD
SD R
R C
C
Aproapefiecareprogramintensivdeinvatareincludediscretetrial. Stimul Raspunsul Consecinta
Discriminativ copilului comportamentului
Abilitatileinvatatefolosinddiscretetrialsunt:limbaj,interactiunesociala,
hobby,abilitaticognitive,reducereacomportamentelorinadecvate,
imitatie,etc.(Smith,2001). Uneori intre SDsi Raspuns se interpune Promptul (ajutorul oferit
copilului),apoi Consecinta.
Smith(2001)sugereazacaestesingurametodaeficientadeinvatarea .
noilorabilitatisidenoidiscriminari.

7

De ce se foloseste Discrete Trial?
Clarifica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si pentru
copil.
Ajuta terapeutul sa fie consecvent
Usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor.
Compartmentele potfi manipulatesi schimbate sistematic
Copilului iieste clar ce seva intampla si ce Isecere intrunsitting poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari,
Consistenta inrandul tutorilor este mentinuta
Colectarea datelor este simpla
Evaluarea progreselor poate fi facuta obiectiv
CaracterisitcileunuiRaspuns
raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul
asteptat in 3 5 sec. (in colectarea datelor se noteaza cu +);
raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din
acelasi p
program
g sau din altele dar ggresit, sau cand se angajeaza
g j in alt fel de
comportamente decat cel asteptat in urma SDului (se noteaza cu ) ;
nonraspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un
raspuns corect dar dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in
colectarea datelor (se noteaza cu 0).
promptat copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).
Principiilerecompensarii
Pentru ca recompensarea comportamentelor sa fie eficienta
trebuie sa respecte urmatoarele principii:
IMEDIAT
CONTINGENT
ADECVAT
EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA
12/21/2011
CaracteristicileunuiSD
trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului;
este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, uitate la mine!, fii
atent!);
se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;
sau a unei intrebari;
initial se da la fel de catre toti cei implicati in program.
ConsecintaRaspunsului
Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numai in cazul
unui raspuns corect.
Se ofera imediat dupa raspunsul corect;
Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru
asi mentine valoarea de recompensa.
Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau
raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. Cu
toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte mai puternice,
evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor.
Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie sa fie pur
informationala (atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat raspunsul asteptat)
si se da dupa un raspuns gresit, sau un nonraspuns.
Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea intradevar
valoare de recompensa nu trebuie sai fie copilului la indemana in nici o alta
imprejurare, decat in urma unui raspuns corect.
Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid.
Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata,
alunele, kinderul)
SP STIMULPROMPT(P)
Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD
SD ( prompt)>R>SR
Trebuie sa apara imediat dupa SD.
Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte sa dea SDul.
8
 12/21/2011

Tipurideprompt

Fizicc Indrumareverbala
Iioferiminfrumarefizicapentruaiiaratacumsafacaceva. Trebuiesaasezicubulrosupestecelverde
Imitare Inflectiuneavocii
Inaintedeafolosiacestpromptcopilultrebuiesastiesaimite. PunctandcuvantulimportantdinSDiiputemindicaparteadinSDlacare
Accelerare
trebuiesafieatent,deex.AratacanaMARE.
Marindritmulpromptului,avandunraspunscorectoferimunaltSD,asta
Alteprompturi
inseamna ca avand o recenta experienta de raspunsuri corecte si a fost
inseamnacaavandorecentaexperientaderaspunsuricorectesiafost
recompensatpentruele,copilularesansemaimarisaofereunaltraspuns Aratat,gest,privire
corect Prompturileinvoluntare(trebuieevitate)
Pozitionare
Obiectultintaestepusmaiaproapedecopil
Legaturicucunostinteleanterior
Folosindcevacecopiluldejastiepentruailajutasaachizitionezeunraspuns
corect,deex.SD:Atingerosu copilulatingerosusiesterecompensat,
immediatedupaastaesteintrebatCeeste? (target) rosu
(recompensa).

Cand sefoloseste? Sugestii

Cand sarcina este noua copilului,raspunsul este ghidat demai multe ori,
aceasta este cunoscut camassprompt Intotdeaunafolositicelmaiputinintrusivprompt.
Ingeneralpromptul trebuie oferit catmai aproape deSDori inacelasi Oierarhieapromptuluitrebuiestabilita.
timp Eliminatipromptulcatmairepede.
Cand unraspuns afost ghidat demai multe ori si copilul incepe sa isi
dea seama dece trebuie sa faca,promptul este retras treptat Intotdeaunapromptdupadouaraspunsuriincorecte
Cand prompt
promptulul este retras,raspunsul
retras, raspunsul poate fi ghidat doar lajumatate
la jumatate Intotdeaunadupa
Intotdeauna dupa NUNU_NU_prompt
NU prompt TEST.
TEST.
deoarece copilul este capabil sa faca independentceva Recompensatiraspunsurilecupromptdiferentiat.
Daca oactiune seconsidera masterata,deci suntem siguri caelstie ce
aredefacut,atunci promptul este oferit dupa doua raspunsiri Testatimaitarziuceeaceafostinconsistentintrunsitting.
incorecte.Acesta este cunoscut casi nunuprompt
Copilul nutrebuie sa ofere mai mult de2raspunsi incorecte fara aprimi
prompt
Dupa nunuprompt urmeaza untestincarecopilul nueste ghidat,
pentru atesta daca poate sa faca sarcina singur.

Criteriiledemasterare Motivatia

Vorbireaspontana(ex.,vocal,semn,imagine)estecomportamentulvocal
controlatdestimulisiconditiilenaturalemotivationale conditiicarenuau
Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit. antecedenteverbale.nscopuldeapredaspontaneitatea,antecedentele
relevantetrebuiesfiepredate(antecedenteleverbalenusuntintotdeauna
Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri relevante;uneorisuntcontraproductive).
gresite.
Stabilirea Cererii
StabilireaCererii
Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care Ocerere(mand)este"unoperantverbalncarerspunsulestentritdeo
poate fi diminuat treptat. consecincaracteristicieste,prinurmare,subcontrolulfuncionalal
condiiilorrelevantedeprivaresaustimulareaversiva"(Skinner,1957,pp..35
Imediat ce sa introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea 36).
Cum diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in
oferirea raspunsului?
MOComportamentverbalConsecinta
CopilulvreasaSpuneciteste Isecitestepovestea
iseciteasca
(deprivareadepovesti)

9
 12/21/2011

REGULIDEINVATARE
Modelare
O procedur n care este ntrit prin aproximri succesive un comportament int.
MT Trialmasiv; Este folosit pentru a nva comportamente care nu sunt n repertoriul copilului
sau care sunt greu de promptat .
DT Trialdediscriminare; Stabilii comportamentul int .
Identificai un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu
comportamentul int .
RR Rotatiealeatoare;
Recompensai copilul pentru aceast aproximare , promptnd dac este nevoie .
INTRETINERE Odat
Od t ce copilul
il l se angajeaz
j consitent
it t n
aceast
t aproximare,
i mrii
ii criteriul
it i l de
d
rspuns la un comportament care este mai apropiat de comportamentul int.
Recompensai numai aceast aproximare apropiat
INVATAREINCIDENTALA Continuai s recompensai fiecare aproximare i s ridicai criteriul dvs . pn
cnd vei obine comportamentul int .
Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit. Avantaje :
Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri gresite.
Permite recompensarea imediat .
Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi
diminuat treptat. Conduce copilul spre rspuns corect .
Imediat ce sa introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea Cum Reduce frustrarea copilului .
diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea
raspunsului? Dezavantaje :
Poate necesita timp .

Inlantuire
Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor
simple masterate ntro secven de comportamente numit lan .
Pai :
Stabilii comportamentul int .
Efectuai o analiz a sarcinii.mprii comportamentul int n pai
distinci mici . Determinai care dintre aceti pai sunt deja dobndii de
copil i care au nevoie s fie nvai .
Stabilii SDul i controlul SR pentru fiecare pas n parte .
Legai paii rnd pe rnd unul de altul ntro secven nainte sau napoi .
Diminuai SDurile individuale i SR ul pn la existena unui singur SD la
nceputul lanului iar recompensa apare numai la finalul nlnuirii .
Tipuri :
nlnuirea nainte ncepei cu primul pas din lanul comportamentelor i
adugai fiecare pas ntro secven ce nainteaz pn la ultimul pas
(ncepei prin al nva pe copil si pun pantalonii peste picioare i s
sfreasc prin al nva s i trag pn n talie).
nlnuirea napoi ncepei cu ultimul pas din lanul comportamentelor i
adugai fiecare pas ntro secven napoi , pn se ajunge la primul pas
(ncepei prin aall nva pe copil ssi
i trag panatalonii pn la talie i
ncheiai prin al nva s ii pun peste picioare).
Not :
n timpul nlnuirii putei prompta copilul dea lungul ntregii secvene a
pailor i s diminuai prompturile ntro manier de avansare sau de
napoiere .Putei de asemenea s adugai fiecare pas pe msur ce se
mastereaz cel anterior , oferind un prompt dac este necesar pentru
includerea pasului adugat n rspunsul copilului .

Taskanalysis

Spalatul pe maini Metodedecolectareadatelor

Da drumul la apa Exercitiupractic
Pune sapun pe maini
Freaca mainile
Pune mainile sub apa Sesiunea3
Opreste apa
Ia prosopul
Se sterge pe maini

Fiecare element din inlantuire funtioneaza ca recompensa pentru cel

anterior si ca SD pentru urmatorul.

10

Metodedemasurareacomportamentului
Dimensiunilecomportamentului
repetabilitate sereferalaaparitiarepetataaunuicomportament
(aparitiilepotfinumarate)
temporalextent fiecareaparitieacomportamentuluiintroanumita
perioadadetimp(duratapoatefimasurata)
temporallocus araritiacomportamentuluiseraporteazalaalte
evenimente(sepoatespecificaintimp,candanumeaavutloc
comportamentul).Latenta.
Analiza functionala
Descrieresiexercitiipractice
Uncomportament neadecvat poate avea una dintre urmatoarele
functii:
Copilul obtine CEVAinurma acelui comportament recompensa
materiala sau atentie.
Copilul SCAPAdeosarcina/cerinta.
Copilul EVITAosarcina.
Efectul obtinut este deautostimulare.
12/21/2011
Metodedecolectareadatelor
Metodedecolectareadatelorpebazadimensiunilorcomportamentului:
o trials tocriterion:numaruldetrialsdecarearenevoieopersoanapentru
aatingecriteriuldeperformantaanteriorstabilit.Ex.Decateincercariare
nevoieuncopilpentruainvatasasilegesireturileindependent.
o eventrecording:detectareasiinregistrareafiecareiaparitiiaunui
comportament(cuunclicker,saupursisimplucucreionulpehartie),
o timesampling(wholeinterval;partialinterval;momentaryinterval),
recomandari
colectaridedate(exercitiupractic)
Incazulcopiluluicuautismcomportamenteleproblemapotprezenta
formelecelemaivariatesiciudate,chiardacaexistauneletipicesi
repetitive.
Potficomportamenteproblemaextreme:tipatul,aruncatulsauspartul
obiectelor,muscatulmainilor,lovituri,trasuldeparsauformemaiciudate
precumhiperventilatiasaucrizeledeapnee(tinutulrespiratiei).
Incadrulcomportamentelorproblemasuntinclusesiautostimularile,
stereotipiile,comportamenteleobsesivecaredesinusuntpericuloase
creeazasubiectuluiunobstacolindezvoltare,invataresisocializare.Copiii
cuautismriscasafieabsorbitidejocuriautostimulantecareiiimpiedicasa
reactionezelaceeaceseintamplainjurullorsilacererilecelorlalti,sause
potangajaintroactivitateobsesivadincaredacasuntintreruptipot
declansacrizedefurie.
Incategoriacomportamentelorproblemapotfiinclusesiecolalia
(imediatasauintarziata)sirespiratiagresita;acesteadouafiindlarandul
lordestuldedificildecontrolat.
Trebuiesatinemcontdeunlucrufoarteimportant osinguramanifestarea
comportamentuluiproblemanunepoatespunetotuldespreel.
Esteabsolutnecesarsaseadunedatedespresituatiileincareaparesi
consecintelecareauurmatpentruadeterminacauzelesifunctiile
comportamentuluirespectiv,sipentruaputeaimplementaoprocedurade
modificarecomportamentalaeficienta.
difi l fi i
11

Tehnicidemodelareacomportamentului
Sesiunea4
Tehnicideutilizarearecompensei
Recompensadiferentiataaaltorcomportamente/DifferentialReinforcement
ofOtherBehaviors(DRO) Recompensaesteoferitaatuncicandpeparcursul
unuianumitintervaldetimpnuaintervenitcomportamentulproblema.
Exemple: comportamentul tinta de modificat este agresivitatea asupra
Exemple:comportamentultintademodificatesteagresivitateaasupra
copiilor,trasuldepar.Dacaintrunanumitintervaldetimpdatcopilulnu
tragedeparuncopilelvafirecompensat,chiardacainacelintervalela
trantitobiectesauatipat.
NonexclusionTimeout persoananuestescoasatotaldinmediul
anterior,darisipierdeaccesullarecompensa.
Exclusiontimeout persoanaestescoasatotaldinmediulanteriorpentru
operioadadetimp
Ignorareaesteeficientadoaratuncicandtimeinesterecompensatoare
pentrucopilsiputemfisiguricaameliminattoatesurselederecompense
pozitive.
12/21/2011
Tehnicidemodelareacomportamentului
Tehnicideutilizarearecompensei
Recompensadiferentiata:Aproximarilecatmaiapropiatederaspunsurile
asteptateartrebuirecompensatemaiputernic.Raspunsurilecarenusunt
apropiatedeceltintavorfirecompensatemaiputin.
Recompensapozitiva(Positivereinforcement)=candseoferaceva (esteo
procedurapozitiva)carecrestefrecventa acelui comportamentinviitor.
Recompensanegativa(Negativereinforcement)=candseinlaturaceva,un
stimul,iaracestfaptconducelacrestereaunuianumitcomportament.De
obiceiseinceteazaosituatiecareesteperceputadecatrecopilafi
frustranta
Tehnicideutilizareapedepsei
Timeoutestedefinitcaretragereaposibilitatiideacastigaorecompensa
pentruoperioadaspecificadetimp,contingentcuaparitiaunuianumit
comportament.
Durataunuitimeoutartrebuisafiescurta,intre2si10minute.Deregula
operioadamaimarede15min.esteaproapetotdeaunaineficienta.
timeinsituatierecompensatoare comportament timeoutsituatie
recompensatoare.
Overcorrection
Overcorrectionesteotacticadereducereacomportamentelorincare,
contingentcuaparitiaunuicomportamentproblema,copiluluiIseceresa
efectuezeuncomportamentcarenecesitaunefortsuplimentar,darcare
estedirectsaulogicinlegaturacucomportamentulproblema.(Foxxand
Azrin1972,1973).
12
 12/21/2011

Overcorrection
Restitutionalovercorrection:candcopiluluiIseceresareparecea
stricatdatoritacomportamentuluiproblema,aducandmediullaformasa
originala,siapoiIseceresaaducaimbunatatirimediuluiastfelincatsa
aratemultmaibinedectainaintedeproducereacomportamentului
problema.
bl
Positivepracticeovercorrection:atuncicand,contingentcuaparitiaunui
comportamentproblema,copiluluiIseceresarepeterealizareacorectaa
comportamentuluipentruoanumitaperioadadetimpsaudeunanumit
numardeori.
.
Extinctie;
Aceasta procedura se refera la evitarea oferirii recompensei pentru un
raspuns care anterior a fost recompensat.
Sistemulderecompensaredeterminadacaextinctiavarezultaino
descrestererapidasauunatreptata(continuuvsintermitent)
Rezistentalaextinctieesteconstruitain sistemulintermitentde
recompensare.
Interventiipeantecedent.

Evaluareaabilitatilor
Evaluareaabilitatilor "TheCarolinaCurriculum
Ziua2,sesiunea1 forInfantsandToddlerswithSpecialNeeds"

ALCATUIREAPLANULUIDEINTERVENTIE

Exempledeprogramepeetapededezvoltare
Evaluareaperiodica urmarireaprogresului
Analizareaprogramelorterapeuticeinfunctiedeabilitati. utilizandscalelededezvoltare
ili d l l d d l

13
 12/21/2011

Managementuluneioredelucru1 1 ORGANIZAREAUNEISESIUNIDETERAPIE

INAINTEDESESIUNE
Sitting; Analizareafiselor,dosareloranteriorcompletatedecatrecolegi,
Pauza; Stabilireaprioritatilor/obiectivelorzileirespective,
Notarea; Alegereasipregatirearecompenselorspecificepentrucomportamentele
Evaluarea situatiei de invatare;
Evaluareasituatieideinvatare; cevorfimodificate,
Vizionareasesiunidelucru1 1. Pregatireastimulilorsimaterialelornecesaredesfasurariisesiuniidelucru.

DESFASURAREASESIUNIIDELUCRU
Notareacorectalatimpulsimodulpotrivitsicatdeprecissepoate.
Urmarireacomportamentelorinterferante.Oferireadesolutiiincorectia
Alegereacorectaasittingurilorcetrebuiescefectuate.Organizareacorecta comportamentala.
asittingurilor.
Stimulareacomunicariiverbaleadecvatecopiluluicufrecventaridicata.
Parcurgereaunuinumarde8 10programeintrosesiune,alteledecat Cerereacomunicariicucopilulpermanentsubdiferiteformecreative.
celedejafacuteinsesiuneaanterioara.
Stimulareapermanentaaimitatieisijocului,
Ritmuldelucrupotrivitcopilului,cepastreazaunnivelridicatde
Incurajareaindependenteisiefectuareaprogramelordeautosrvirecand
j p p g
concentrare,insittingsiintresittinguri.
t i itti i i t itti i
estecazul,
Tinereacopiluluiocupatcudiferiteactivitatiintresittinguri.
Oferireauneiocupatiibunesicreativeintimpulliber.
Organizareamaterialelorcandcopilulesteocupatcuoactivitateadecvata
(faraautostimulare).
Chemareasieliberareadelalucrulatimpulpotrivit.

DUPASESIUNEADELUCRU EvaluareaSituatieideInvatare

Notareatuturorobservatiilornecesare,conformcuceeacesastabilitin Situaia
echipa, Suntmaterialelepentrunvarepregtite?
Informareaparintilorinmodobiectivdespreevolutiacopilului. Aufostndeprtateelementelecedistragatenia?
Ascultareasiimplicarealasedinte. Estearanjamentulfizic(mediul)optim?
Comunicarea/informareasupervizoruluicuprivirelaproblemelesi
/ p p p
succeselecopilului. Sarcina
Participareacuechipa,oferireadeideipentruimbunatatirea Estesarcinaclar?
tratamentului. Estesarcinapotrivitniveluluidefuncionareacopilului?
Receptareafeedbackuluidelacolegisisupervizor,siaplicarealuiin Estesarcinampritnpricomponente?
tratament.
Estespecificatcriteriulsarcinii?
Anuntareaschimbarilordeprogramdintimp,pentruaseputeagasi
solutii.

14

Instruciuni
Suntinstruciunileconcise?
Suntinstruciunileexplicite?
Reflecteleniveluldefuncionarealcopilului?
Auacesteinstruciuniunnceputiunfinaldistinct?
Suntinstruciunilepotrivitesarcinii?
Suntinstruciunileconsecvente?.
Sunt instruciunile consecvente ?
Suntacesteinstruciuniprezentatelamomentuloptim?
Esteintervaluldintretrialurioptim?
Consecinele
Suntconsecineleeficiente(suntrecompenselentritoareinuurile
informaleefective)?
Suntconsecineleimediate?
Existvreuncontrastntrerecompenseinuurileinformale?
Aspectealemonitorizariiactivitatiiterapeutului
prezentareaformularuluidefeedback
prezentarea formularului de feedback
SR=Stimulntritor Consecinaceurmeazrspunsulcopiluluicare
schimbprobabilitateacucarecomportamentulvafireprodus.
Oferirearecompenseinurmaunuirspunscorect.
Folosireadenuinformal(i.e.,absenarecompensei)atuncicnd
copiluldemonstreazunrspunsgreitsaunonrspunsdupceisa
prezentatSDul.
Existenauneiconsecineimediat dupunrspuns.
PUNCTETARI
PUNCTECENECESITAIMBUNATATIRI
12/21/2011
Suntnsoiteconsecineleprimaredeoconsecinsecundar?
Estecorectfrecvenarecompensei?
Sadatconsecinaadecvat?
Suntcontingeneleoricreiconsecinebinespecificate?
DistinciaTrialurilor
Estefiecareinstruciuneurmatdeoconsecin?
Estefiecaretrialindependent?
Prompturi
Promptulobinecomportametuldorit?
nsoetepromptulinstruciunea(i.e.,aparesimultansauimediatdup
SD)?
Suntprompturilediminuateprogresivisistematic?
Existrecompensdifereniatpentrutrialuripromptate?
LucruconformDiscreteTrial
SD=Stimul=Cerinta
Includeprezentareaunuiobiect,auneiinstruciunisauauneintrebri.
SDultrebuiesfieclar,simpluipotrivitniveluluicopilului.
Prezentareamaterialelentrunmodconsistent.
NurepetaiSDul(e.g.,Privetem,privetem,privetem.)frcarspunsulsaunon
rspunsulcopiluluisfieurmatdeoconsecin(i.e.,ncheiaitoatetrialurile).
SDuriletrebuiesafiefermedarpeuntonnormal.
R=Rspuns
p Comportamentulncareseangajeazcopilul
p
Existtreitipuriderspunsuri:
g j p .
1.RspunsCorect copilulseangajeazncomportamentuldoritn3secundedup
prezentareaSDului.
2.RspunsGreit copilulseangajeazntruncomportamentalternantdupceSDula
fostprezentat.
3.NonRspuns copilulnurspunden3secundedupprezentareaSDului.ncolectarea
datelor,unnonrspunsseconsiderrspunsgreit.
Asiguraivdelipsacomportamentelorstrine(e.g.,comportamentautostimulativsau
rspunsurimultiple).
LimitaitimpuldintreSDirspunslaaproximativ3secunde.nunelesituaiiocantitatede
timpmaimaresaumaimicntreSDiRpoatefiadecvat imediatsaupnla5secunde
Creativitatesiinitiativa
Folosireaderecompensebunesicreativeintimpulliber.
Comunicareacucopilulsubdiverseformecreative.
Investireadeenergieinautocorestiacomportamentala.
Observarea copilului si reactionarea corecta la comportamentele
Observareacopiluluisireactionareacorectalacomportamentele
nepotrivite
PUNCTETARI
PUNCTECENECESITAIMBUNATATIRI
15
 12/21/2011

Responsabilitatesidevotamentinterapie Rezolvareaunorsarcinispecifice

Interesulintratamentsievolutiacopilului.Bunjucatorinechipainparalel Capacitateadeafacesittingulcumsastabilitsinotatinsedinta.
cubunullucrucucopilul. Intelegereaobiectivelor.
Ascultareasiimplicarealasedinta.Raportlasedintaalproblemelorsi Urmarireacomportamentelorinteferanta.Stimulareacomunicariiverbale
succesului. adecvatecopilului,cufrecventaridicata.
Oferireadeideipentruimbunatatireatratamentului.Receptarea
fedbackuluisiaplicarealuiintratament.
PUNCTETARI
PUNCTETARI

PUNCTECENECESITAIMBUNATATIRI
PUNCTECENECESITAIMBUNATATIRI

Organizaresimanagement Generalizaresimentinere
Alegereacorectaasittingurilorcetrebuieefectuate.Organizareacorectaa Generalizarea se refera la schimbare n comportamentul copilului n mod
sittingurilor.Ritmuldelucrupotrivitcopilului.Pastrareaunuinivelridicat specific drept rezultat a ceea ce a fost nvat. Este aproximativ analog cu
deconcentrare,insittingsiintresittinguri.Tinereacopiluluiocupatcu transfer .
diferiteactivitatiintresittinguri.Organizareacandcopilulesteocupatcuo Scopul final al terapiei este independenta de aceea generalizarea este un
activitateadecvata(faraautostimulare).Notareacorectalatimpulpotrivit
ti it t d t (f t ti l ) N t t l ti l t i it aspectt important
i t t care trebuie
t b i avutt in
i vedere
d i
inca d la
de l inceputul
i t l terapiei.
t i i
sicatdeprcissepoate.Chemareasieliberareadelalucrulatimpul
potrivit. Generalizarea SDului;
Generalizarea stimulilor;
PUNCTETARI Generalizarea mediului;
Generalizarea persoanelor.

PUNCTECENECESITAIMBUNATATIRI

Generalizarea Stimulului Msura n care un comportament nvat intro situaie este Generalizarea Rspunsului Msura n care, prin nvarea \unui comportament,
dup aceea efectuat ntro alt situaie. observai schimbri n alte comportamente dei aceste comportamente nu au f
ostnvate explicit ( e.g., nvai copilul s i strng jucriile la SDul strnge
cu alte persoane abilitatea copilului de a rspunde unor persoane diferite de cele jucriile iar copilul ncepe n acelai timp s arunce gunoiul la coul de gunoi i
implicate n nvarea original . si pun crile pe raft).
n alte medii abilitatea copilului de a rspunde n locuri diferite de scaun i R1
mas ( e.g., pe canapea , pe podea ,la coal). R2
alte SDuri abilitatea copilului de a rspunde la SD uri diferite ( aeazte aici S1 R3
, stai
i jos
j , ia
i loc
l ).
R4
ali stimuli abilitatea copilului de a rspunde la exemple diferite de stimuli fa
de cei folosii la lecii . Meninere Msura n care comportamente care sunt meninute ntimp (un
comportament este nvat la momentul 1 iar copilul menine comportamentul la
momentele 2, 3,i 4 ).
S1 R R R R
S2 R IIII
S3 T1 T2 T3 T4
S4

16
 12/21/2011

Tehnici generale de promovare a generalizarii:
1. Variai condiiile de stimulare n timp.
Avei mai muli profesori/terapeui i mai multe stiluri .
Variai stimulii . nvai mai multe exemple de stimuli (mai multe
fotografii a diferite pisici ).
Variai cuvintele instruciunilor i ale ntrebrilor (stai jos , ia loc ,
ezi aici ).
Variai mediul n care are loc nvarea . Odat ce sa ajuns la controlarea
SDului n camera original de nvare , dai drumul la radio , lucrai n
camere diferite sau n curte, sau cerei membrilor familiei s i
desfoare activitile normale n timpul sesiunilor .
2. La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale (SDurile sunt limitate la
cele mai importante cuvinte , se folosesc recompense tip hran , etc. ) Totui ,
n timp , trecei la condiii ct se poate de naturale :
Transformai antecedentele (SDuri) n antecedente naturale aa cum vor
aprea n afara situaiei de nvare ( Poi s ari triunghiul versus
atinge triunghi) .
Trecei la recompense laude naturale, mulumesc , abibilduri, stelue ,
bani ,etc .
Transformai trialurile n mai puin distincte i mai asemntoare cu
interaciunile tipice (folosii un limbaj mai natural i diminuai
recompensarea evident ) .
Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic (n locul stimulilor plasai
pe carduri , folosii imagini din cri , obiecte din camer , etc . ).
Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alte
ore ale zilei (orele mesei , n timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli i
prezentai Sduri aa cum apar n mod natural .

3 . Modificai recompensele .
Folosii recompense secundare .
Subiai programul de recompense pentru recompensele primare i recompensele
ce consum timp. La nceput recompensai fiecare rspuns corect , apoi reducei
rata sau folosii un program aleatoriu (la fiecare al 3 lea sau al 4lea rspuns). Invatareincidentala
4.Implementai reinerea informaiei n procedurile dvs de nvare .
Extindei durata timpului dintre practicarea sarcinilor (trecei de la practicarea
sarcinii n fiecare zi la 3 ori pe sptmn, la 1 pe sptmn , la 2 ori pe lun , etc Dezvoltareacomunicariispontane/
D lt i ii t /
.) Aceste programri sunt incorporate ntrun orar de meninere.
Folosii orare intermitente de recompensare astfel nct comportamentele s fie
functionale
mai rezistente extinciei.
Facei uz n nvarea copilului de procedura Trialuri Extinse.

5 . nvai copilul comportamente funcionale astfel nct acestea

s fie indicate i ntrite n viaa de zi cu zi, cum ar fi joaca
adecvat, comunicarea i sporirea flexibilitii i a toleranei.

Integrareacopiilorcutulburaridespectruautist
ingradinitesiscolinormale.

Cunostintenecesare"umbrei"invedereaintegrariicopiluluicutulburare
despectruautistingradinita/scoala;
Atributiileeducatoarei
Atributiile educatoarei cetrebuiesafacaeducatoareaatuncicandarein
ce trebuie sa faca educatoarea atunci cand are in
clasauncopilcutulburaredespectruautist?
Obiectivelegeneraledeatinsinscoli/gradinitesimodalitatideinterventie
pentruatingerealor;

17