Psihoterapia de grup

Autor: Iulia Buzan

Terapia de grup este o forma de

psihoterapie n care 7 8
persoane se intlnesc
saptamnal, sub ndrumarea
unui lider de grup, de obicei un
psiholog cu pregatire n terapia
de grup, pentru a discuta despre
anumite probleme, comune
tuturor participantilor (depresie,
anorexie, divort, alcoolism,
dependenta de droguri, dificultati
interpersonale, abuz fizic si sexual, decesul partenerului, etc.).

De ce ar alege cineva sa participe la o terapie de grup n locul unei

psihoterapii individuale, n care se ntlneste doar el/ea cu un psihoterapeut?
In primul rnd pentru ca e mai ieftin, taxa de participare ntr-un grup fiind n
general pe jumatatea celei percepute pentru o terapie individuala. Apoi, pentru
ca terapia de grup este o modalitate terapeutica de sine statatoare care are
propriile avantaje, unele dintre ele inaccesibile terapiei individuale.

Cum reuseste terapia de grup sa ajute? Care ar fi "factorii

terapeutici" implicati n ameliorarea psihologica?Potrivit lui Irvin
Yalom, autorul celei mai populare carti despre terapia de grup (am numit aici
"Teoria si practica psihoterapiei de grup"), acesti factori sunt n numar de
unsprezece. Iata-i prezentati aici, nu neaparat n ordinea importantei lor.

Inducerea sperantei.
Oamenii aleg sa participe la o terapie de grup pentru ca spera ca viata lor sa
se mbunatateasca. Ei vin de-acasa cu un dram de speranta iar terapia de
grup i ajuta sa tina n viata aceasta flacaruie si, mai mult, sa o faca sa
creasca. Cum? n primul rnd, pentru ca au facut ceva pentru ei nsisi: si-au
luat inima n dinti si s-au inscris ntr-un grup terapeutic. Nu poti sa faci ceva
pentru tine fara ca speranta de mai bine sa nu prinda aripi. n al doilea rnd,
ntr-un grup terapeutic, compus n general din oameni cu probleme similare,
exista indivizi care deja fac fata unei situatii mai bine dect ceilalti, iar
exemplul lor este datator de speranta pentru acestia din urma. "Daca altii au
reusit, poate voi reusi si eu" rasuna n mintea celor care nvata sa spere.

Universalitate.
Multi dintre cei care intra n terapie sunt covinsi ca sunt unici din punct de
vedere al inadecvarii lor, ca numai ei au anumite probleme, gnduri si
sentimente care i tortureaza si le fac viata mizerabila. Dar, vorba unei reclame
inteligente, "nu uita ca esti unic, la fel ca toti ceilalti." Suntem unici si totusi att
de asemanatori. Nu exista sentiment, fie el ct de greu de definit si de pus n
cuvinte, pe care numai un singur om sa-l fi avut. Ceea ce ne aseamana este
mult mai consistent dect ceea ce ne separa si ne diferentiaza. La urma
urmei, suntem toti oameni. Si nicaieri nu se vede mai bine acest adevar dect
ntr-un grup terapeutic. Atunci cnd constatam ca si altii se confrunta cu
aceleasi probleme, ne simtim parca mai usurati si mai capabili sa le facem fata
caci, nu-i asa, "suntem cu totii n aceeasi barca".

Informarea
Informarea inlude instruirea didactiva referitoare la anumite conditii, sfaturi si
sugestii din partea terapeutului sau a celorlalti membri ai grupului. Uneori
procesul educational este implicit, membrii grupului nvatnd direct din
activitatea grupului despre dinamica proceselor interpersonale, despre
semnificatia unor simptome si metode de a le face fata, despre viata psihica n
general. De exemplu, n cadrul unui grup pentru cei care sufera de atacuri de
panica, se pot dispensa informatii despre aspectele fiziologice ale unui atac de
panica, despre ciclul vicios indus de interpretarea catastrofica a simptomelor
corporale, despre natura benigna a conditiei si despre modalitatile de a
ameliora si apoi de a preveni astfel de atacuri de panica.

Altruismul.
"Daca vrei sa ajuti un om, lasa-l sa te ajute" a spus cndva un celebru
prizonier american. Prin partile noastre, se spune ca "daruind, vei dobndi".
Cei care intra n terapia de grup se simt adesea demoralizati si simt ca nu au
nimic valoros de daruit celorlalti. Atunci cnd descopera ca pot fi totusi de
ajutor, se simt revigorati si stima lor de sine creste. Oamenii se pot ajuta unii
pe altii ascultndu-se, oferind confort si sfaturi, ncurajndu-se reciproc,
mpartasind cu ceilalti experientele lor similare sau prin simpla lor prezenta
lipsita de criticism si prejudecati.

Recapitularea corectiva a relatiilor din familia de origine.

Cei mai importanti oameni n viata oricarui om sunt membrii familiei n care s-a
nascut. Modul n care interactioneaza cu acestia va ramne "sapat" n mintea
viitorului adult pentru tot restul vieti sale ca un model de interactiune cu toti
ceilalti oameni. Atunci cnd fac parte dintr-un grup, oamenii au tendinta de a
se raporta la ceilalti membri ai grupului ntr-un mod oarecum asemanator cu
modul n care se raportau la parinti si frati. Ceea ce, n sine, nu e nimic
deosebit care sa merite a fi subliniat. Numai ca relatiile unora cu membrii
familiei din care provin nu au fost tocmai n regula si atunci exista posibilitatea,
sau chiar certitudinea, ca aceste relatii sa se repete cu actualul partener de
viata, cu colegii de munca, cu copiii, prieteniii, etc. Ce e de facut? Grupul
terapeutic este ca un mic laborator fotografic n care modul defectuos de a te
raporta la ceilalti se developeaza n fata propriilor ochi. Cnd devii constient de
felul n care i tratezi pe ceilalti, de modul n care te raportezi la ei sau de
modul n care te folosesti de ei, atunci ntelegi de unde provin multe din
necazurile prezente n relatiile cu acestia si, n consecinta, poti schimba ceva.
 mbunatatirea aptitudinilor de socializare.
Un grup terapeutic este, nainte de toate, un grup social, n care mai multi
indivizi interactioneaza respectnd niste norme. Spre deosebire nsa de alte
grupuri sociale de care poate apartine cineva (de exemplu, grupul colegilor de
munca), grupul terapeutic are niste reguli clare stabilite de la nceput, menite a
facilita interactiunea onesta. Cea mai importanta dintre aceste reguli este
oferirea de feedback, adica oferirea unei pareri oneste despre afirmatiile sau
comportamentul celuilalt, ceea ce n alte grupuri se ntmpla arareori. De
exemplu, daca cineva are tendinta de a-i privi de sus pe ceilalti, de a-i trata cu
superioritate, e putin probabil ca vreunul dintre colegii de munca (mai ales
daca i sunt subalterni), sa i spuna "Vezi ca ai tendinta sa ne privesti de sus."
n schimb, ntr-un grup terapeutic, e foarte posibil si chiar de dorit ca un astfel
de feedback sa aiba loc. Astfel, "arogantul" are ocazia sa nvete ceva despre
sine si eventual sa corecteze ceea ce este de corectat pentru a-si mbunatati
aptitudinile de socializare.

Comportamentul imitativ.
Se spune adesea despre copii ca i imita pe adulti. Ceea ce se spune mai rar
este ca si adultii nvata prin imitatie. Observndu-i pe altii cum vorbesc, cum
se comporta, cum si rezolva anumite probleme, noi toti putem nvata de la
ceilalti. nvatam de la cei care au mai mult succes n viata personala sau n
interactiunile cu ceilalti, nvatam de la cei pe care i respectam, fie ei membri ai
grupului sau psihoterapeutul care conduce grupul respectiv. Nu subestimati
niciodata puterea exemplului!

nvatarea interpersonala.
E un factor deosebit de complex si de aceea dificil de explicat n cteva
cuvinte. S-a spus ca omul este un animal social. Adica, ceea ce ne
deosebeste esentialmente de animale este capacitatea de a avea relatii
sociale. Mai mult, aceste relatii sociale, care le includ pe cele cu familia din
care provenim, ne formeaza si ne transforma n permanenta. Cazurile de copii
crescuti de animale demonstreaza faptul ca fara o ambianta umana, fara
contact cu alte fiinte umane, un copil nu poate deveni un om n sensul cel mai
larg al cuvntului si dezvoltarea acestuia se opreste la un nivel subuman. Nu
realizam importanta relatiilor cu cei din jurul nostru, si n primul rnd cu
membrii familiei n care ne-am nascut, asa cum nu realizam ct de multa
nevoie avem de oxigenul pe care l respiram. Specialistii spun ca jumatate din
ceea ce suntem se datoreaza zestrei genetice si jumatate modului n care am
fost crescuti. Si acesta componenta educativa se refera nu numai la aspectele
evidente cum ar fi "cei sapte ani de acasa", ci si la acelea mai subtile ale
modului n care cei din jur se raporteaza la noi si noi la ei. De exemplu, orice
copil are nevoie de un sentiment de securitate si obtine acest lucru prin
cultivarea si accentuarea acelor trasaturi sau aspecte ale sinelui care sunt
apreciate de ceilalti si prin negarea sau transformarea acelora care sunt
dezaprobate de ceilalti. n cele din urma, individul si va forma un concept de
sine bazat foarte mult pe aprecierile celorlalti. Acest proces de nvatare
interpersonala este un proces continuu, ale carui baze se pun n copilarie, dar
care continua de-a lungul intregii vieti. n terapia de grup, oamenii descopera
modul n care obisnuiesc sa se raporteze la ceilalti, constientizeaza asteptarile
pe care le au de la ceilalti si nvata sa relationeze ntr-un mod mai realist si
mai echilibrat, n care avantajele si dezavantajele relationale sunt mai echitabil
distribuite.

Coeziunea grupului.
Multi oameni se simt izolati de semenii lor, incapabili sa stabileasca niste relatii
cu adevarat semnificative, care sa treaca dincolo de o interactiune de
suprafata. Asa cum spuneam mai sus, avem nevoie de ceilalti, sa ne simtim
intelesi si apreciati si, n egala masura, sa nvatam de la ei. Dar acest lucru nu
este posibil dect n mica masura n cadrul unor relatii superficiale, cum ar fi
discutiile de cinci minute la o cafea cu colegii de serviciu. Pentru multi, prietenii
sunt cei care reusesc sa suplineasca aceasta nevoie de comunicare ceva mai
profunda. Din pacate nsa, sunt mult prea multi oameni lipsiti de prieteni. Si
mai avem nevoie de ceva, pe lnga aceasta legatura mai adnca: avem
nevoie de sentimentul de apartenenta, care nseamna sentimentul de bine si
de siguranta pe care l avem atunci cnd ne stim parte a unui grup care ne
protejeaza si ne valorizeaza. Aceasta nevoie sta la baza tuturor asociatiilor
profesionale, sindicatelor, cluburilor, cercurilor sportive etc. si chiar la baza
ideii de natiune si de tara. Pentru cei care se simt deprivati de o comunicare
umana cu adevarat semnificativa si pentru cei lipsiti de sentimentul de
apartenenta, grupul terapeutic poate suplini exact ceea ce le lipseste.
Coeziunea grupului nu se refera numai la suportul si incurajarile pe care un
membru al grupului le poate primi din partea celorlalti participanti, ci si la
feedback -ul onest pe care l primeste si, n general, la toate acele aspecte
care contribuie la sentimentul ca "celorlalti le pasa."

Catarsisul.
E bine stiut ca adesea confesarea necazurilor noastre catre prieteni, doctor
sau preot, ne ajuta sa ne simtit mai bine. Acesta este catarsisul si despre asta
este vorba, n principiu, si n terapia de grup. Numai ca aceasta forma de
terapie nu ne ajuta numai sa scapam de "piatra de pe suflet", dndu-ne un
sentiment de eliberare momentana, ci ne mai nvata ceva, un ingredient
crucial pentru un beneficiu de durata: ca a exprima ceea ce simtim ne apropie
de ceilalti, ceea ce duce la cresterea sentimentului de coeziune si la
mbogatirea relatiilor noastre interpersonale. Cu alte cuvinte, a spune ceea ce
avem pe suflet ne face sa ne simtim mai liberi dar si mai apropiati de ceilalti. Si
asta numai ntr-un grup se poate nvata.

Factorii existentiali.
Se refera la acceptarea de catre membrii grupului a unor adevaruri nu
intotdeauna evidente, cum ar fi faptul ca durerea si moartea sunt inevitabile,
ca indiferent ct de mult as ncerca sa ma apropii de ceilalti sunt practic
singur, ca viata nu are un sens daca nu i dau eu un sens, ca am libertatea sa
dau vietii mele orice sens doresc, ca eu si numai eu sunt responsabil pentru
viata mea indiferent ct de mult ajutor cer si primesc de la ceilalti, etc. Acesti
factori existentiali joaca un rol important n terapia de grup, ca si n cea
individuala, ntruct reusesc, sau cel putin ajuta n acest sens, sa mpace omul
cu datele inexorabile ale existentei sale.
Nu toti avem nevoie de toti acesti factori pentru a ne bucura de beneficiile
terapiei de grup. Pentru unii cele mai importante aspecte sunt nvatarea
interpersonala, catarsisul si factorii existentiali, iar pentru altii altruismul,
universalitatea si cultivarea sperantei. Probabil acesti factori curativi
actioneaza n functie de nevoile fiecaruia. Un lucru este nsa cert: ca terapia
de grup, indiferent de factorii terapeutici pe care i pune n joc, este benefica
tuturor celor care considera ca mai au nca ceva de nvatat de la viata si de la
oamenii din jurul lor.

Psihoterapia de GrupOfera un cadru neutru de lucru in care fiecare

persoana sa poata lucra cu sine insasi in sensul de surprindere ad-hoc a
reactiilor, starilor, trairilor generate prin si in interactiunea cu ceilalti membri ai
grupului.

Obiective:
Imbunatatirea modalitatilor de relationare interpersonala
imbunatatirea comunicarii interpersonale
experimentarea unor atitudini si roluri noi
experimentarea unor comportamente noi interpersonale
dobandirea capacitatii de exprimare directa, onesta si autentica a propriilor
sentimente in relatie ci sine si in relatie cu ceilalti
cresterea increderii in propria persoana precum si cresterea increderii in
ceilalti
intelegerea propriilor ganduri, trairi si atitudini interioare prin investigarea cu
onestitate a tiparelor relationale evidentiate atat in cadrul relatiilor cu ceilalti
membri ai grupului cat si din exteriorul grupului de lucru
intelegerea trairilor si atitudinilor interioare ale celorlalte persoane prin
dezvoltarea capacitatii empatice si intuitive
imbunatirea imaginii de sine
parcurgerea unei schimbari personale in interiorul grupului care se observa,
manifesta si intelege intai in cadrul grupului pentru ca ulterior, schimbarile sa
isi faca aparitia si sa poata fi aplicate si in viata de zi cu zi
accesarea spontaneitatii si creativitatii

Psihoterapia de grup pentru adulti se adreseaza:

Persoanelor cu dificultati de relationare si inter-relationare in plan socio-
profesional si personal
Persoanelor cu tendinta spre izolare
Persoanelor cu stari de anxietate generalizata
Persoanelor cu tendinte spre stari de tristete si deprimare
 Persoanelor cu stari de sensibilizare emotionala excesiva in contexte publice
Persoanelor ce se confrunta cu timiditate manifestata accentuat
Persoanelor ce trec prin perioade existentiale dificile
Persoanelor ce vor sa inteleaga modul in care functioneaza dinamic in
interactiunea cu ceilalti
Persoanelor ce vor sa imbunatateasca si / sau sa descopere noi modalitati
de relationare cu sine si cu ceilalti

Psihoterapia de grup pentru copii si adolescenti - obiective principale:

dezvoltarea creativitatii
activarea si dezvoltarea spontaneitatii
cresterea capacitatii de relationare si inter-relationare
dobandirea unor conduite afective spontan - adecvate in relatiile familiale si
social-scolare
dezvoltarea capacitatii empatice si de exprimare afectiva