LT.-COLONEL MIH.

DRAGHICESCU
SEFUL STATULTJI MAJOR AL FLOTILEI

ISTORICUL PRINCIPALELOR PUNCTE

PE DUNARE
DELA GURA TISEI PANA LA MARE

PE COASTELE MAIM
DELA VARNA LA ODESA

Le centre de gravit du monde n'est

ni sur l'Elbe, ni sur l'Adige ; il est,
la-bas, aux frontires de l'Europe, sur
le Danube.
Le prince de Talleyrand

RUCURE*TI
1 943

www.digibuc.ro
 LT.-COLONEL MIR DRAGHICESCU
FUL STATULUI MAYOR AL FLOTILEI

ISTORICUL PRINCIPALELOR PUNCTE

PE DUNARE
DELA GURA TISEI PANA LA MARE
SI

PE COASTELE MARII
DELA VARNA LA ODESA

Le centre de gravit du monde n'est

ni sur l'Elbe, ni sur l'Adige ; il est,
la-bas, aux frontires de l'Europe, sur
le Danube.
Le prince de Talleyrand

BUCURE*TI
1 943

www.digibuc.ro
PROPRIETATEA LITERARA RESERVATA

www.digibuc.ro
 CUVANT INAINTE

Aceasta lucrare, de mare valoare, a Colonelului de marina Mihail Draghicescu, apare

acum, pentru Entaia oara En Entregime.
Prima editie a apeirut En Decemvrie 1885,En patru fascicole sub titlul : Note pentru
a servi la istoricul principalelor puncte de pe Dmare si Marea Neagr.
A urmat peste cativa ani, o alta editie, En cloud volume. Dupa aceea, ptna la slat--
situl vielii lui, a completat lucrarea, adaogand si revizuind-o.
Mai tdrziu, acum vreo 20 ani, cand nu se mai stia nimic de parlile ramase nepubli-
cate, am amintit de aceasta lucrare Comandorului de marina Ferdinand Dreighicescu,
fiul autorului si l-am sfatuit, sa faca cercetari. El, punnd foarte multa maned si
staruinfei, a gait notele aproape a Entregii lucrari, a coordonat-o f i a transcris-o, prega-
tind-o de tiparit.
Adresandu-ne la mai multe institutii f i personalitafi, nu am reusit a o putea tipari.
Singur V ice-amiralul Pais, presedintele Ligii Navale Rometne, a sprijinit publicarea ei
si cu multa steiruinta, a oblinut fondurile necesare tiparirii,
Lucrarea Colonelului Draghicescu, care cuprinde descrierea tuturor regiunilor, loca-
litatilor si punctelor de pe Duneire si coasta Meirii Negre, sprijinita pe un num.& imens
de documente importante, citate de el, pe bagel di este foarte instructiva pentru marinari,
tineret si oameni de culturei, va folosi ca sursa de cercetari viitoare, cercurilor de stiinta.
Aceasta lucrare, va fi de mare lobos, credem noi, cercetatorilor cari se vor incumeta
sa claruiasca tarii, o opera de seama, care sei analizeze Influenta puterii Dunlrii asupra
istoriei neamului romnesc . Ar fi o lucrare dupa parerea noastra,En genul marei opere a
cunoscutului amiral Mahan : o Influenta puterii maritime asupra Istoriei.
In vremurile and Colonelul Draghicescu, Entocmea opera sa, noi nu aveam marina
nationalei, nici la Mare, nici la Dunare iar pavilionul romeinesc, nu exista nici macar
la Dunare. Pe la 1870, tartar ofiter fiind, cetise memoriile lui Talleyrand, care afirma :
Le centre de gravit du monde n'est ni sur l'Elbe, ni sur l'Adige, il est la-bas sur
le Danube . Acest adevar f i dragostea lui mare pentru marina, ta determinat sa faca toata
viala studii si cercetari asupra Dunarii.
Adanc cunoscator al celui mai important fluviu din lume si totodata Inflaceirat ma-
rinar, a staruit din toate puterile si pe Nate caile, ca sa se creeze o marina, attit la Dunare
cat si la mare, sa se institue o straj puternica la gurile Dunrii, care a fost ctsa de nece-
sara En toate vremurile qi mai cu seama En timpurile de azi. El cunostea bine importanta

www.digibuc.ro
intereselor noastre la Dunare si la Mare, unde tot importul ci exportul nostru, se feicea
numai de catre nave, sub pavilion strain, ceici pe vremea aceea, la Duneire, nici meicar
barcile nu purtau pavilion romnesc ; totusi, in acele timpuri, el a avut curajul sec so-
licite infiinfarea unei flote comerciale, care sa facei trafic mondial, sa transporte sare la
Indii, etc. (asa cum ne vorbeste el in prefala lucreirii sale)1).
Ultimii seii ani i-a trait la Sulina, unde a si murit, in anul 1896. A fost ci un ne-
dreptatit al oamenilor ci un neinfeles, ceici opera lui capitala : Lucrarea asupra Dunrii
a ranzas aproape necunoscutei ; abia mai teirziu, dupei moartea lui, caliva oameni de stiintei,
cercetatori, au relevat intreaga valoare a acestei opere.
* *
Am cunoscut pe Colonelul Draghicescu in toamna anului 1885 cnd am intrat in
scoala copiilor de marina dela Galati, prima noastra coed navalei.
Era tried pe vremurile cnd navele cu panzei le intlneam pretutindeni, pe Mare si
Duneire ; porturile Galali i Braila erau pline de corabii. De altfel pawl la finele seco-
lului trecut, navele cu aburi, de comen i de reizboi, incepnd cu cuirasatele, purtau toate
Ii pnze2).
Colonelul Dreighicescu, era directorul scoalei de marina si profesor al cursurilor de :
geografie meirineireasca, cosmografie, astronomie si calcule nautice.
Regimul in scoala era sever i mai cu seamei pe bricul scoala Mircea, unde Sala-
mastra 3) domnea in reginei, de altfel ca In toate marinele de reizboi din lume.
Colonelul Draghicescu, era bun si ingeicluitor cu noi copii, sever inset in tirnpul lec-
Odor, nu ingaduia niciun zgomot sau miscare. Om de o inteligentei remarcabilei, area o
cultara vasta si era un profesor emerit, in toatei acceptia cuvntului.
Avea o claritate in expunere, care ne impresiona i ne fascina, amintesc
i astazi.
In timpul lectillor, noi copiii aveam impresia Ca ne deschide capul, ea ne ()aryl leclia
in cap si la sfeirsit inchide la loc, ca sei nu iasa alarei.
Ceind se termina ora, noi ramneam cu tofii, o lini,cte desaveirsitei, in extaz, ceiteva
minute, ceea ce nu ni se inteimpla niciodatei, cu niciun alt profesor bun.
Ca scolar, am avut norocul sei am pe unii din cei mai buni profesori din fara : civili
ci militari, dar niciunul, absolut niciunul nu egala pe Dreighicescu.
C'eind am paretsit scoala, ne-am ales cu foarte multe cunostinfe, el fiind un orn de o
cultura generalei cu totul superioara.
In timpul lecliilor, ne intrelinea prin tel de fel de mici digresiuni, anecdote, glume,
etc. asa de folositoare oriceirei bune conferinte.
Noi copiii li prinsesem o oarecare sleibiciune pentru anumite chestiuni de cart ne vor-
bea din cnd in cnd in timpul digresiunilor sale.
Dar, slabiciunea lui cea mai mare, era sei ne vorbeascei despre inceputurile lumii ;
ci cnd incepea, nu mai termina peina la sfeirsitul orei.
i) Colonelul Dr5g1iicescu a mai scris luceri de: hidrografie, navigatie i altele tot asupra Dunrii,
cari nu au fost publicate.
A facut parte din comisiunea de trei cu Amiralii Maican i Urseanu, pentru stabilirea nomencla-
turii navale romnevti, care a apArut in prima editie a e Manualului Gabierului din 1881.
3) Devi prima nava cu aburi a urcat pe rul Potomac la 1807 a trebuit totuvi 100 ani ca
se capete incredere in mavinile cu aburi vi mai ales in elice.
3) Salamastra era un fel de biciu impletit in formd de coad.

www.digibuc.ro
 Imi amintesc, cei eram in ultimul an. Ne Meuse ceiteva lectii de astronomie f i calcule
$i acum ne anuntase o interogatie. Dar noi, ,nu prea eram pregtiti. Ce set facem, ca s'il
se4petm de interogatie? Unul din noi emite prerea: ce ar fi dacli l-am ruga set ne
vorbeascei despre inceputurile lumii. Cunosceindu-i sleibiciunea, $tiam cd dacei va incepe
atunci, nu mai terminei panel' la sfuitul orei $i suntem salvati. Dar cine sei-i propunli
lui a$a ceva? Cine indraznea sei o facet?
AM bucuram pe leingei el de o oarecare favoare, $i, lueindu-mi inima in diqi, cnd a
intrat in clasei, m'arn ridicat f i l-am rugat s ne vorbeascei despre inceputurile lumii. El
s'a uitat lung la mine $i mi-a reispuns imediat : Cnd eram in clasa III de liceu, aveam
un foarte bun profesor de $tiinte naturale, Peirintele Zevedeu, care avea insci o mare sleis
biciune pentru pulurile arteziene f i cnd incepea nu mai termina.
Noi, care-i prinsesem sleibiciunea, ori de cte ori nu giant legia, a rugam set ne
vorbeascei de puNrile arteziene. .. gi el incepea imediat f i astfel sceipam de interogqie.
Dar.. . cu toate acestea, a adeiogat el, sii vei vorbesc de inceputurile lumii;
n'a putut rezista $i a inceput $i ne-a vorbit, panel dupd sfeirfitul orei. Parc-1 aud $i
azi : La inceput spiritele pluteau pe deasupra apelor . . . etc.
De multe ori, la curs, ne povestea cum pe nop(ile instelate stiitea toat noaptea, cer-
cetnd cerul cu luneta sa astronomicei, aducndu-ne calculele sale feicute in timpul nopfii
f i povestindu-ne, cu ceildurei, de stelele duble $i de frumoasele kr colori.
*
* *
Nu cunogea deceit drumul de acasei la $coalei. Tot timpul liber il intrebuinta pentru
cercetri de care ne vorbea foarte adeseori. 240 a reufit. sii ne indrgostim de astronomie,
calcule astronomice $i din meseria de marinar fiicea apostolat in toatii acceptia cuveintului.
In fiecare an, toamna, cnd reincepeam cursurile, dupei cltoriile de instructie cu
Bricul Mircea, fcute pe meiri, ne cerea $i ii prezentam calculele nautice, Picute in timpul
verii ; noi copiii, ii povesteam cu mndrie, cum duceam pentru prima oar pavilionul rom-
nesc in toate porturile din jurul Mediteranei gi apoi, cum ajutam corbiile turcefti reitei-
cite pe Marea Neagrd, care ne cereau ajutor ; trimi$i de comandantul bricului, le indicam
drumul deindu-le Idiqi fi alte obiecte. Ii povesteam impresiile noastre asupra celor ce vedeam
la bordul acestor corbii : mare setracie, jale $i negiintet. El ne asculta $i exclama : S6racii
turci cAnd te gnde0i c au navigat pe astfel de coraii, armate peste armate, spre
Rusia 0 Dungre 0 c6 toat'd Europa tremura pe vremuri, de frica lor.
Ii mai areitam cu mirare, constatarea noastrei, cet eram o turd cu totul necunoscutei
in afarei, deoarece prin toate porturile din Mediterana prin care treceam, nimeni, absolut
nimeni, nu $tia nimic de existenta fdrii noastre, nici chiar la Constantinopol, care era afa
de aproape de noi. El ne asculta $i ne reispundea : Veli vedea mai trziu, dragi copii, cd
voi ap: fost cei mai buni propagandivi ai Ora noastre in afar, iar bricul o Mircea cel
mai mare ambasador al nostru peste meiri.
*
* *
J.,5'i acuma, scump profesor $i infleiceirat marinar, de acolo de unde e$ti, privege in urma
ta, tu care ai visat $i propoveiduit, prin grai f i scris, o mare floa nationa16 care et
apere interesele neamului nostru pe aceste meleaguri, la Dundre $i la Mare ; privege la
urma$ii tea, cari, prin muncei fi steiruintei istovitoare, invingnd toate rezistentele gi vitregiile
oamenilor, au injghebat cu trudd o midi flotei de rzboi la Duneire $i alta f i mai micei la
mare, cu oameni luati dela coarnele plugului ; iar cu elementele marinei de rzboi s'a

www.digibuc.ro
creat o marina comercial care, dacii nu e mare, ne face ins mare cinste pe toate mrile
fi nouti marinarilor fi neamului romdnesc.
Dadi nu s'a putut face mai mult ptin acum, nu e din vina marinarilor, ci din vina
altora, adicci a acelora cari conduceau destinele girii. Cele cloud marine unite fi-au dat
contributia mai presus de orice laudd, in trecut ca Fi in rlizboiul actual, dupti cum de re-
petate ori, s'au adus laude ; continudnd in aceast unire, muncind frti preget, se va realiza
un frumos viitor Marinei noastre, care sci ocupe un loc de frunte, oriand, atell la Dunre,
cdt fi la Marea Neagr ; sti ne amintim di Marea Neagr a fost alt dat lac moldovenesc.
In amintirea ta, care lai o opera frumoas cu gdndul de a face o legeiturci de unire
intre trecut fi viitor, invoc din ackincul sufle,tului, atotputernica indurare a Cerului, s
facd, ca aceste aspre fi grele vremuri ce le trim et fie un poruncitor indemn la unirea
tuturor marinarilor in jertfe supreme f i iubire iar gemdul fi propeifirea Marinei sii-i cu-
princlli pe too fi pe urmayi, ca sci facci tot mai bine fi sit le inalle sufletele spre o maned
rodnicii fi frleasc, Adevratul Patriotism.

Vice-Amiral MIHAIL GAVRILESCU

Bucureti, Septentvrie 1942.

www.digibuc.ro
 Ne che poco io vi dia da imputar sono
Che quanto posso dar tuto vi dono
L' 0 RLAND 0 F URI OSO
di Ludovico Ariosto. j
Cine pate li vinovat dacd am
mai mutt sutlet dealt putere T...

In aceast prima carte, voi enumera de multe ori pe scurt, din lipsa datelor
pozitive diferitele evenimente remarcabile, petrecute in apropierea regiunii de jos a
celui mai important fluviu al lumii.
Voi fi dator, pe lnga faptele nobile i. glorioase, A. amintesc evenimente triste,
rezultate naturale ale discordiei, intrigilor, slbiciunii, urei, barbariei sau crudului
despotism.

Fao cu interesul acestei scrieri, de altfel destul de indrazneata in raport cu puterile

mele, sentimentul de fiasca pietate imi impune sfnta datorie de a invoca Dumnezeul
printilor noBtri: a ma lumina pe calea cercetarilor faptelor implinite ; a-mi acorda mo-
destie in povestirea glorioaselor lor operatiuni Bi in fine, principalul, a ma arma cu
curajul necesar umilintei inaintea expunerii greBelelor ce ei au facut.
Consecinte naturale ale circumstantelor timpului, cari, cele de mai multe ori, scap
istoriei de a le aminti, fie ca povestirea omeneStilor kr erori, s nu aiba pentru noi alte
rezultate, deck, de a ne servi de facla conducatoare in titanica lupta, fie contra com-
binatiilor internationale, fie contra intrigior de tot felul din afara Bau dinauntru
ale actualitatii. Fie, ca nobilele Bi variatele lectii, ale trecutului nostru sau al acelui al
consangenilor noBtri lectii de: lumina', unire, ordine, muna $i economie cari, tinute
in de aproape seama, ar fi Malt pe descendentii poporului-rege mai demni de ai kr
strabuni, sa ne Inv* mijloacele de a ne conserva precum Bi acelea de a pune baza
viitoarei noastre fericiri.

Modesta silinta, dar cu ardoare urmarita, aceea de a fi, in limita puterilor, folo-
sitor a kr noBtri, vor imblnzi pe savant'', a caror lumina am cules-o, la judecata unei
atat de interesante scrieri Bi va atrage asupra-ne o binevoitoare critica, chiar asupra
erorilor celor mai mari.
Cat despre urmatori, Ii avem chiar de acum caBtigali cauzei ; ei vor vedea in aceste
pagini ale primei carti, de multe ori strine meseriei noastre, dorinta de a-i invita la
acea ce ei vor trebui dispunnd de timp i. mijloace sa faca mai bine.
Numai cunoscnd trecutul acestei regiuni a Dunarii, a carei sfnta paza este atat
de strans legata de existenta Bi. marimea neamului romnese al acestei Dunari,
7

www.digibuc.ro
cararea naturala i cea mai scurta catre regiunea Orientului unde a fost omul nscut
paradisuli unde astazi se afl centrul productiilor bogate ale lumii; al acestei
Dunari, artera vietii poporului roman ;vom fi in stare, apreciind-o mai Inti noi i apoi
fcnd-o cunoscut 0 strainilor, sa. justificarn sacrificiile de tot felul, ce suntern datori
s ne impunem, spre a o apara chiar cu pre tul existentei ,noastre.
Cine nu vede ca aceasta regiune a fluviului ne este tot att de pretioasa ca Rinul,
Germaniei; ca Neva, Rusiei; ca Bosforul, Sultanilor.... ? Sulina, Galati, Braila, Se-
verinul... aunt perle tot att de pretioase desvoltrii 0 existentei romanilor, ca Suezul,
Malta, Gibraltarul... celui mai vast imperiu al mrilor i al uscatului... Pragul colibei
muncitorului are, pentru el, acela0 pret ca treptele palatului, pentru principe...
Dacd este drept ca Dunarea de Jos sa. fie la dispozitia tuturor pavilioanelor co-
merciale ale lumii, nu mai putin, ea trebuie BA' aib o santinela, la postul sari, In ziva
cnd tratatele se vor de0ra prin starile anormale. Posesiunea marei parti din totalul
trmurilor, indica naturala alegere. Nu ar fi nevoie de o asemenea msur daca dreptul
international ar fi ceea ce trebuie sa fie 0 nu ceea ce este in practica: presiunea sla-
biciunilor secrete interioare ale statelor 0 nesiguranta asupra frlelor adverse sau alian-
telor lor.

0 minutioasa observare a importantelor fapte ce se petrec, la fiecare moment, im-

prejur, ne arata, cantarind cu raceala exigentele necesare unei "bune existente, ca. Insa0
Dunarea are nevoie de -0 santinela...
Hainele de matase sau postav chiar cnd stint taiate dupa cele mai noi mode ...
ca i cele mai perfecte rezultate dobndite In constructia armelor de precizie, pot ex-
prima numai atunci gradul de cultur, cnd cele dintai vor reprezinta frumosul moral
i util iar cele din urrna vor fi Intrebuintate In aprarea cauzelor sfinte... La fiecare
moment, din fatalitate, evenimentele produc asupra societatilor, mai cu seama asupra
celor mici, deceptii de acelea cari, oricat de trecatoare ar fi, le fac sa piarda adeseaori
iluzia ; 0 In momentele de suprem desgust asupra fortei, cred, ea daca nenumaratele
sacrificii, de tot felul, pe care ornenirea le-a fcut, dela inceputul asemnrii sale cu
divinitatea, a fost spre a ajunge la felul intrebuintat astzi de a comenta dreptul, apoi
va fi greu spre a gasi expresii pentru a o complimenta... Trista explicatie a drep-
tului prin sofisme va tine, cel putin, omenirea In loc, daca nu o va Intoarce la starea,
putin doritoare, prin tare a inceput...
Daca poate nu s'ar putea zice astazi, cu dre.pt cuvnt s'a spus acum o sut de ani,
pentru toate epocele: Este o rqine pentru omenire ca cea mai mare parte din temple
(monumente) cu cari pamntul a fost presarat In toate timpurile, nu sunt datorite dect
calamitatilor 0 crimelor 1).
Aceasta idee nu trebuie niciun moment uitata, mai cu seama de micile popoare,
In conducerea intereselor lor...
In practica, drepturile celor mici sau slabi sunt o utopie. Exista numai o exceptie,
cand nu se pot impaca cei tari.
Valoarea Dunarii ni se mai face cunoscuta, prin eforturile, din toate timpuriV,
cnd fiecare oarda, rasa ori popor a desf4urat pentru a pune maim pe dnsa sau pe
1) Formaleoni, pag: 23, op, cit.

www.digibuc.ro
gurile sale, de Indat ce s'au gsit In apropiere,cu toate ca dup legea natural Dunrea
de Jos nu poate fi decat a trmurenilor.
Dac aceast regiune a marelui fluviu ar cdea vreodat exclusiv in mainile vreunei
singure puteri, este de dorit pentru cea mai mare glorie a santinelei ca in acea zi
aceast frumoas Dunilre s6 serpuiasc printre morminto:
Nu rmne nicio indoiald c generozitatea santinelei nu va transige; fiica de nobil
snge, ea va conserve, cel putin fericitul sentiment al fidelittii...

0 patriotica dorint. Fie ca geniul cel bun, al scumpei noastre trtri, sa sopteasc
celui dinti, optimului, principelui, dintre romni:

si din tezaurele ce lumea' Ti va trimite pe undele sale,

zideasc-Ti ai Ti pe malurile Dun'rii palat de aur, mai frumos ca templul pcei, ca
in el, inteo zi s primesti din toate ariile Orizontului trimiii neamului Tau, veniti spre
a Te salute dreapt r4splat a virtutii ce ai desvoltat, spre a-1 face unul, tare
fericit cu numele de Mare v...
Atunci ni se vor intoarce suspinele noastre intru bucurie i ne vor face pe noi
veseli1)... Atunci fiecare roman, in lacrimi de plcere, va putea, fericit Simeon spune:
Acum libereaz pe sclavul tau Doamne, cci vazura ochii mei unirea cea adevrat,
mrirea neamului romnesc

Asa va fi .. cci asa ne-a invtat, altdat, una din actualele sfinte umbre, pro-
tectoare neamului:

Caci Domnul ne protege, ne tine peste secoli

a ales sci f adz' din noi tarie mare 2) . . .

Pentru a ajunge aici, voi indrzni a spune, dup patrusprezece ani de gndire,
tuturor acelor- care iubesc a grai romneste, ca Dunarea de Jos, cu coastele mrii ce-i
invecinea.zei gurile trebuie &A fie stindardul unitatii i mririi romeinilor ; pentru a exista,
pentru a avea curajul i puterea a-1 desfg sure cu mndrie, ne mai trebuie o /Iota' . . .
Uniaita cu brava armat i asezate impreund- In central de gravitate al .lunzii, vor
putea spune omenirii, c romnii inteleg ce sunt si care e rolul pe care Providenta
i-a trimis s indeplineasc, pe lume, pentru onoarea civilizatiei si a fericirii acelor ce-i
vor cunoaste.

Ascult Asculta Doamne, arztoarea rugq a unuia din voluntarii preoti ai_sfintei
cauze. Trimite indurarea Ta s rdspndeasc ca fumul, unIe i intrigile dintre noi, ce
ne consum in bucuria dusmanilor...
Convinge-ne Doamne, cu puterea divinei Tale mriri, pe noi, poporul tau, ea' Unirea,
armata ci flota, vor fi semnul noii Treimi in care vom invinge... Arat-ne acest nou
Labar al romnismului; repet-ne: In hoc signo vinces . . . i fie ca el, tricolorul roman,
purtat cu fal pe undele tuturor mrilor, s arate lumii ea, in gloria drepturilor omului
si a virtutii, un nou popor a Inceput, intrupat, s5. tralascd...
1) Ieremia Cap. XXXI vers 13.
2) Mihaida, Cntul 1.

www.digibuc.ro
 Sursum cordal . . . cum ziceau strabunii i totdeauna uniti, kainte i la lucrul.. .
Invoc patriotica invitare a lui Mureianu:

Acum, ori niciodat, creeazd-li altei soart,

La care sel se 'nchine fi cruzii teii dufmani! . . .

Nu pot termina... mi se pare ca a comite o crima, de nu a spune totul, de

nu a consilia tot I... Mi se pare- ca nu mi-am facut pan la capat datoria... Con-
damnat sau nu de prezenti, generatiile viitoare imi vor ierta caldura excesivului amor
de mrirea tarii mele:
Cnd fiecare copil, In revarsatul zorilor, va rosti, tergandu-se la ochi: Mama! dar
astazi cu cat vom contribui la gloria neamului, pentru flot! . . .
Cand la portile fiecarui templu, fiecarui teatru, fiecarei coli, fiecarei gradini, va
exista ate un disc... cu inscriptia pentru flotli. . .
Mid muncitorul va cere cu 20 bani marirea salariului sau, pentru flot. . .
Mid fiecare comuna, ora sau judet, va inscrie in bugetele kr o zecime pentru
flot. . .
Cnd zilnic fiecare vaduva ii va arunca obolul... pentru flot. . .
Cnd bijuteriile qi costumele inutile i luxoase vor fi reduse...
i aceasta va fi cea mai mare glorie a initiativei particulare
Atunci, anul 1.900... va saluta naterea unui nou Neptun... o noua Fenicie, Car-
tagina, Venetie, Genua sau chiar mndra Albion, la cealalta extremitate a civilizatiei
i cu mult mai aproape de Paradis.
In acest pret, st fericirea erei noi pe care altfel in zadar o cantilm cu tofri...
Ceea ce surprinde pe orice orn de bine i. care este o enigma ce nu este dat, se vede,
a fi patruns de generatia actuala, este:
Cum Romania, care are un buget peste 1.20 milioane, o datorie flotanta mai mare
de 500 milioane, care este de o generozitate excesiva, chiar acolo unde nu se prea simte
necesitatea, nu a gasit 20 milioane spre a-i garnisi cel pugn bteitura cu vase comerciale
romne. .

Para cnd rondele frontierei romne se vor face sub adapostul pavilioanelor straine ?
Para cnd serviciul comunicatiei cu Dobrogea va fi facut prin straini?
Rana and bogatiile noastre se vor scurge afara prin vase straine, in paguba noastra ?
Toat lumea a uitat:
In Congresul dela 1878, batranul diplomat, principele Gorceacoff zicea (Protocol 9,
.din 17/29 Ianuarie) e .. . Ronziinia nu a contribuit cu nimic la ameliorarea navigatiei
pe .Dundre. . . 0 mai la vale ...dar la 1857 aceleai puteri a inapoiat Delta turcilor
facnd astfel Moldovei un serviciu, nefiind in stare s execute lucreirile necesare pentru
o liberal acces al gurei dela Sulina ... Nici att nu ne credea capabili!
Cine tie ce umilinte ne mai ateapta la un nou congres....

Trebuie oare sa villa strainii O. ne spuna ca Dunarea este podul de argint din legen-
dele romnior ?...
Nu multi din vecini ne vor aduce aminte ca se merge pe Dunre 0 pe Mare, dela
Biserica Alba 'Ana la Insula Alb (5erpilor) i Cetatea-Alli.

10

www.digibuc.ro
 Trebuie s villa' strinii A' ne spun c' drumul ce unea Dacia Traiandcu aceea Au-
reliand, oricum 1-ai fi ocolit, trecea tot peste Dunre ?...
Romanul dela Cernuti sau Cluj, pentru a da mana cu un frate dela Monastir,
trebuie sa faa un drum care strbate Dunreal... etc.
Cum atunci Romania nu are o flot ?...
Dup ce le-au desfiintat, vecinii Ii creeag din nou astzi altele ... Ce le vom opune
In ziva cand, dup cererea vreunui staroste, ce se va crede ca lupul insultat de miel,
va veni s ne prefaca .porturile In cenug? Actualele lepuri cu maini ?
Gurile rele spun a simfonia vechiului cantec Der Drang nach Osten, procurand
insomnii fericitilor urma0 ai lui Kaunitz, ei, spre a se distra, numai fi ocup, ca altdat,
timpul cu fabricarea de cutite sau tabacheri cu cari cumprau tri ; acum se ocup
cu modul de a da titluri sau a fabrica luceferi artificiali... cu care se fac conventiile
comerciale ...
Reu0-vor ?...
Negura cuceririlor de popoare prin arme lncepe s se Impektie... vine Oda
luptei economice...
Romania Ma Dundre fi iota va fi o virgin5. Inchis 0 condamnat Inteo spelunc,
a cArei _par-VA, continuu luminat de un apuind crai de lun, este pzit de o Ingrozi-
toare fiara cu dou capete, gata BA o sfaie, In momentul cand se va hasarda a iei...
Aceast pozitie, mi-se pare, este mai putin de invidiat decal moartea...
D'acg, deocamdat, nu ni se poate da mai mult, cateva vase, pentru a transporta
sarea Carpatilor In schimbul bogliilor Indiilor... ne vor fi Inclestulatoare.
Termin, aducand aminte conceatenilor mei, CA suntem poporul cel mai tan'r cu
calittile et:60i din cele mai apropiate de poarta Asiei I...
Sei ne facem datoria, celelalte sunt defertdciuni1).
Fericirea acestei mdndre (dri nu se va dobandi deceit prin preful unui perpetuu de-
votament, din partea fiecdruia, pentru sfeinta cauzd comund I .. .

1) D-rul Rn Lefvre (Laboulaye) in Le Paris en Amrique.

11.

www.digibuc.ro
 Aceasta colectie de note, mai mult militare, asupra Dundrii de Jos fi a coastelor
Mdrii Negre ce-i invecinez gurile, este destinata ofiterilor armatei noastre. Convins
de bunatatea cu care o vor Intampina, Indraznesc sa o prezint bihevoitoarei lor aprecieri
cu sincera dorinta de a le fi folositoare.
Nenumaratele izvoare, straine i. nationale, de cari m'am servit, sunt de fag spre
a-i convinge, atat de importanta faptelor ce expun cat i de autoritatea scriitorilor de
cari m'am ajutat i. carora cred a-mi implini o imperioasa datorie, inainte de a intra in
materie, a arata calduroase multumiri acelor care triesc 1), In special Excelentei Sale
Marealul de Moltke, d-lor Hadeu, Manliu, Al. Odobescu, Tocilescu, Kanitz, Al. Pa-
padopol-Kalimach, cum i a invoca un adanc respect i binecuvantare memoriei acelor
care nu mai sunt, umbrelor sfinte protectoare neamului ca: Laurian, Blcescu, Sincai,
Heliade, Bolintineanu ...

1) Aceste rnduri sunt serise de autor Intre 1885-1890.

12

www.digibuc.ro
 MOTTO :
Peraru a puka ji dictatorul Europei frebule
prin aliang sau prin forta; a comanda Dun&
rea dela izooare # rdna" la guri.
Cuceritorii lumii, strrnofii nostri, sunt singurit
cari au gustat aceasta" glorie.
AUTOKUL

CELE DOUA NUME

DUNAREA $1 MAREA NEAGRA

www.digibuc.ro
 NUMELE DUNARII 1)
Numele de astazi ale Duneirii aunt:
Danube, la Francezi:
Veritable mer en marche vers l'Orient 2)';
Chemin de la Civilisation et de l' Industrie a) ;
Le Roi des fleuves de l'Europe 4) i
1) Observaguni generale asupra numelor
rdurilor Europei
Dela venirea Sarmatior Iasigi, Alanilor si Osse-
tilor, popoare apartinand marei ramuri indo-germa-
nice, numele generic Don, ori simplu, In toata pu-
ritatea sa primitiva, ori compus, infra In compunerea
multor nume ale fluviilor, raurilor si izvoarelor Eu-
ropei, fie occidentale, fie orientale. Acest nume, don,
joaca un rol important atat In geografia antic& cat
f i In cea moderna.
Iata care pare sa fie adevrul:
In limba ossetd *) cuvintul don Inseamna apli sau
Mulct.
Se observa ca Inainte de venirea Sarmatilor Iasigi
In Europa, fluviile aveau cu totul alte numiri; dupa
sosirea lor, ele se numesc: Ister-ul, Danubiu ; Tyras,
Danaster ; Borysthene, Danaper.
Danaper i Danaster, ce se gasesc pentru prima
oar% In Const. Porphiroghenitul, sunt nume luate
dela Sarmatii Iasigi.
Aceste nume sunt ossete. Ele sunt compuse din
Dona apa, care in acest caz devine dan.
Danubiu, la Osseti, inseamna, prin metaford, tarm
2) Peletan.
2) Mry.
4) Napoleon cel Mare.
*) OssetIl, un membru al poporului caucazian (40-50,000
auflete), popor jumdtate barbar, 15.r1 importanti politia,
descendent din o colonie de mezl, adus la sciti, In Sar-
matia la nordul Caucazului.
www.digibuc.ro
Danubio, la Italieni i Levantini ;
Rio divino 5) ;
5) Garcilasso De La Vega (1503-1536), gentilom
dela Curtea lui Carol Quintu, In Oanzone (scrise In
exil, In o insula a Dunarii).
(de apa), curatul Donabil, adica buzei de apd, ca
Rersanul Leb-i-daria, buzd de fluviu.
Rezumand, la Inceput, numele date fluviilor, 41 au
fost mai mult denumiri generice, aplicabile oricarui
curent de apa, decat nume proprii, deduse din cir-
cumstante particulare cursului lor.
Evident, este tot astfel cu numele mai multor
fluvii precum Donul, Duncirea, Duna, Dvina, cad
au purtat si numele de Rudo, Rawl() (I), Raudanus,
Eridanos, unde se gaseste, prin apocopa sau metatesa,
originalul don, i de asemenea este mai mult ca
probabil ca monosilabele tan, ten, tun, etc., ca don
i dan, atat de comune in numele fluviilor din Europa
si Asia, a fost, In una din limbele cele mai vechi,
numele generic de apa sau faulet. Denumirea pri-
mitiva. don este trecuta In toata puritatea sa, prin
transmigratiuni succesive si prin graiu de oameni,
vorbind aceasta veche limba japhetica, Ora in
Scotia, unde gasim numele Don, raulet care curge
la 3 km de Aberdeen.
# Se stie acum cheia acestor nume, simple sau
compuse, cari la atat de mari distante, n'au putut
fi date totdeauna lucrurilor, de aceeasi naturk arbi-
trar sau prin hazard, si este lesne, regasindu-le, de
a recunoaste istoriceste ca, ele vin toate dela acelasi
izvor, caci toate popoarele Europei au suferit mai
mult sau mai putin, direct sau indirect, influenta
lirnbii acestor natiuni asiatice la cari se ataseaza
prin atatea legturi de origine si de filiatiune a *).
*) Larousse P. Dictionnaire Univ. D., vol. VI, p. 1086.
15
 Donau, la Germani ; Dup' Egipteni, Fenicienii, principii mrii
Tuonouw, in vechia lor limb 6). i ai pmntului *, cum fi numeau pro-
Der Sonnentrotzer der Alten 7), 'tut run- fetii evrei 1) au fost intre cei dinti cari
ttorul soarelui, al beitreinilor (in inteles pro- au ocupat aceste fluviu la gurile sale. Ei 11
babil, ca fezistnd puterii de a-1 seca): numir Phison 17) ; aceasta pare s'a" fi fost
Schne blauen Donau, frumoasa Durfre care anul 1000, in epoca zis a bronzului.
albastr ; Cetatea Prenetos 18) era centrul actiunii lor
Repedea Duneire ; in Marea Neagr. Multi comentatori ddurg,
Dunai sau gyaas18), Dunaj, Dunej,Dunawo, adese, acestui fluviu numele de Sacru, fie
Dunaghi, Donau, Duna, Dunez, alba (Bt.nu) din cauza mrimii, fie din cauza respectului
lina (Tuxu) Dunare, in cntece epice i ce aveau pentru el 19).
in doine slave. Le fleuve sacr des Sla- -Cel dinti nume sigur ce gAsim &A a
ves. . . ( !) qui traverse ces pays svres aux purtat Dunilrea este dar Istros.
destines insaisissables ( ?) ). Hesiod, 900 ani inainte de Christ, este
Dona, la Unguri ; primul scriitor care-1 prezint sub nest
Szke Duna 10) balana (blonda) DunAre: nume4 el 11 arat ca cel mai mare ran al
Hunnivar sau apeirarea (inteirirea) Hunilor, Europei din acea vreme, ca fiu al oceanului,
in secolul al V-lea ; dndu-i adesea epitetul de frumosul curent,
Tuna, la Turci: Duneh 11). retul cu undele frumoase 20).
Danube, la Englezi ; etc. etc. Tot sub numele de Istros 11 gsim la to ti
scriitorii vechi, lundu-1 i ei probabil din
Fluviul Dundrea drumul de rond al spusele popoarelor ce locuiau pe Virmurile
Romeiniei12) binefeicatorul fizic al Romemilor Dun6rei de Jos 29.
ci patronul lor moral"), clasicul rege al Acelai nume pare s6 fi avut bunrea i
fluviilor Europei, brul care inconjur, apr in timpul expeditiei regelui Sesostris sau
i sustine Romnia Koglniceanu) a Usortezen III (Ramses al V-lea cel Mare ?)
purtat la diferite popoare, i in diferite un cuceritor mare, cam la anul 3712 (sau
timpuri, diverse nume: al XXXVI secol a Chr. ?) care o trecu,
Cele dinti nume acel ce trebuie s51-1 btu pe Geti i aez: in Ora lor colonii
fi avut la Egipteni, cari cunoscur fluviul egiptene. Herodot, printele istoriei (486
pentru prima oarii, p65." la izvoarele sale, 406 a Chr.) flind in Egipt, fzu, la- preotii
cu ocazia cutreerdrii pmntului de &Are egipteni o carte care descria aceast ex-
Osiris 14) cu mai mult de 10.000 ani a Chr. peditie 22). Sesostris Meuse chiar o hart a
(chiar 20.000) este Istros 15). 1,4rilor pe care le-a cutreerat 23).
Amintirea acestei expeditii se piistra inc6
9 Les Niebelungen, trad. Laveleye XX, XXI si
XXII, pag. 194-209. Paris 1866. pe la 1263 a Chr., pe vremea Argonautilor,
7) Heksch, In Donau-Album. 16) Isala XXIII, 8; Ezechil, XXVI, 15-20.
Maniu B., Disertatie pag. 448. 17) Cesar Bolliak, Topographie de la Roumanie.
9 Adam Mickievicz, Les Slaves, Collge de France Paris 1852,
1849 (ap. A. P. Calimach). 19 Larousse op. cit. XII, pag. 773, col. 2.
10) Donau Album. 101 Pilote de la Mer Noire. Cte d'Europe.
11) Grande Encyclopedie vol. XIII. 908. 20) Hesiod, Theogonia (Nasterea Zeilor) 337-345),
12) Saint Marc de Girardin. pag. 146. Edit. Hanisch. Basileae 1571.
19 G. Missail, Epoca lui Vasile Lupu i Matei 21) Larousse (P.), Dictionnaire Universel du XIX-e
Basarab, pag. 185. sicle. D. pag. 98 co. IV-a.
19 Diodor de Sicilia, 1. 27. 22) Herodot cartea II-a, Cap. 100-108.
15) Apolloniu dela Rhodos IV, 257-266; pag. 29 Geogr. Graeci minores, tom. II, pag. 214,
158-159, edit. Lipsiae 1814. edit. Willer, Paris 1861 (ap. A. P. Calimach),

16

www.digibuc.ro
 inteo inscriptie de pe portile templului Soa-
relui la curtea regelui Colchidei Aetas 24).
Tot pe vremea Argonautilor, Istrul era murile fluviului erau locuite i c6 foarte multi
cunoscut ca un fluviu lat i adnc, izvor
mAnos pentru mare, pe care el o Imbog- 28) Diod. Sicili. Cartea II, Cap. XLIV.
teste cu tributul apelor sale . Atunci, ca qi
pe timpul expedillei Egiptenilor, el se numea
Istrul 25) .
Tot sub numele de Istru, este cunoscut
pe la 648 a Chr. 26).
Pe timpul expeditiel lui Cyrus, in Europa 22)
an 560 a. Chr. Dun6rea purta acelai nume,
26) Valeriu Flacu, Argonauticorum V, 417-420 (id).
") Apolloniu dela Rhodos, Argonautica, 259-265,
pag. 158-159. Lipsca IS, 4 (id.).
22) Pisandru, Caseitoriile Eroilor i ale Zeilor, Frag-
mente. Edit. Dbner, pag. 5, Paris 1840 (id.).
27) Etimologia cuveintului Europa I,
.Rezumat istoric. Eminentul savant Carol Ritter
consacra in lucrarea sa, scris in limba germana si
publicata sub titlul de Europa, un capitol din cele
mai interesante asupra oirginei i ethnologiei cuvan-
tului Europa. Cititorii ne vor permite de a le infatisa
principalele documente reunite asupra acestei che-
stiuni de savantul german. Smith are si el in exce-
lentul su Dictionnary of greek and roman geagraphy,
consacrat acestui subiect, un articol interesant.
Voi intra in oarecari detalii asupra celor scrise
de cei doi autori citati mai sus.
Ritter observa c popoarele antice n'aveau deck
idei extrem de vagi asupra diferitelor regiuni.
Prima notiune admisa a fost, far 1ndoiai, aceea
a reisilritului pi a apusului ; aceste pozitii erau indicate
prin miscarea aparenta a soarelui.
Ulterior s'a precizat directia Nordului pi a Sudului,
adica' cele cloud puncte opuse ce are cineva la stanga
si la dreapta privind raskitul. Astfel, Grecii In-
telegeau sub numele generic si neterminat Anatolicon,
Anatolia, reisdritul, tinuturile care incepeau prin
aceea ce noi numim azi Asia-mica, iar sub acela de
Hesperie sau apusul, pamanturile situate in extre-
mitatea opusa, incepand cu Italia.
Denumirea unei parti a pamantului sub numele
de Europa n'a luat nastere deck inteo epoca mai
recenta. In Hommer nu se face menpune despre
Europa.
Pentru prima data acest nume se gaseste inteun
imn homeric, adresat lui Apollon, In care Europa
se opune Insulelor grece i Peloponezului. Vom vedea
indata consecintele trase din aceasta definitie pentru
2
www.digibuc.ro
de Istru 28). Herodot a vizitat in persoan,
gurile sale. El spune c6, in timpul su tsr-
a explica etimologia Europei. Eschyl vorbeste
de Europa In unele fragmente din scrierile sale, cari
au ajuns pang la noi.
Trecand la originea cuvantului ne vom gasi In
fata unor ipoteze, mai mult sau mai putin inge-
nioase, pe cari le vom trece repede In revista.
Herodot, care nu precizeaza nimic asupra acestui
subiect, reaminteste mythul celebru al Europei,
fata unuia din regii Tyrului, a cArel istorie bogata
este cunoscutd. El observal c trei din continentele
lumei poarta nume de femei: Europa, Libia pi Asia.
Nu putem admite ca o parte din lume sat ia numele
unei femei, dar deslusirea data de Herodot ne per-
mite cel putin de a spune ca acest nume nu este
strain cu istoria i poate foarte bine chiar cu limba
Fenicienilor. Acest lucru a obligat pe multi invatati
sa caute in aceasta limba. o etimologie foarte inge-
nioasa a cuvantului Europa. Bochart, Hyde, Gat-
tener, Voss, sunt de acord si recunosc in acest eu-
vant o vorba semita, oreb sau ereb care In evreeste,
inseamna searcl, apus.
Arabii intrebuinteaza chiar astazi aceasta rklacina,
usor schimbata, cu aceeasi semnificatie, arid ei
indica prin termenul generic de Maghreb, Statele
barbaresti pi mai cu seama tara care am numit-o
dupa ei, Maroc. In opozitie cu Oreb, Fenicienii ar fi
numit continentul ckuia apartine propria lor tara
Asi, adica Centralul. Am avea dar In acestb doua
vocale semite, Oreb i Asi, indoita etimologie a vor-
belor Europa pi Asia. 0 glosa a lui Hsychius, In
Lexiconul su fueling sa dea dreptate acestei ipoteze ;
lexicologul grec explica In adevr Europe prin partea
Intunecata, partea serei.
Agathimerus, In Geografia sa arat ca acest cu-
vant este de origin& greaca si vine de la Eurus, vantul
de Sud-Est. Smith Indira &are opinia propusa de
Herman, care se bazeaza pe pasagiul din imnul catre
Apollon la care am fa'cut aluzie. El banueste c
autorul acestui imn era un grec din Asia Mica si c
acest grec, ca i compatriotii si, arata sub numele
de Europa, continentul, pamantul ferm, prin opozitie,
cu numeroasele insule pe cari era obligat sa le lase
inapoia sa pentru a ajunge la el (continent). Ritter
emite o alta opinie destul de motivata. Dup ce a
stabilit ca numele de Asia si Europa au intre ele
cel putin raporturi de paralelism, daca nu de opozitie,
caut care poate fi indoita original a acestor cuvinte.
El crede c investigatiile trebuesc sa fie cu mult
mai limitate deck fusesera facute pana aci i sa ne
17
oameni le cunoteau 29); era cel mai mare
fluviu din acelea ce se cunoteau atunci 30);
&A se asemana mai In toate prtile cursului
sau ; curgea vara ca i iarna; era cel dintAi
ce se Intlnea In apusul
") Herodot H, 34.
30) Ibid, IV, 48.
ducem la piciorul Caucazului, pe coasta orientald
a Mdrii Negre.
Aceastd regiune, situatd Intre Colchida
poart un nume care aduce aminte pe acel al Asiei.
Acolo, In adevr, locuia poporul Asi-lor cum il nu-
mete Strabon i Ptolomeu. Acest nume s'a conservat
Inca. cu o integritate satisfditoare, In acel al Mdrii
de Azov, Marea Azei sau Asa. Popoarele germane
scandinave acord, In vechile kr traditii nationale,
o importantd considerabild Asilor, rasa de eroi
zei, cari locuiau Asahaimur, tara Asa, situat In
aceste regiuni. Tara care seamnd s fi fost leagnul
rasei europene i centrul unei civilizatii cu mult mai
anterioare civilizaiei grece, are probabil dupa ct
crede Ritter, dat numele sau Asiei In general, adidi
prior situate .dincolo de Caucaz. Ritter explica prin
existenta acestei civilizaii respectul i consideratia
care se ataseazd, la toatd antichitatea numelui Asiei,
care este att de adesea numitd In vechile poeme
scandinave, solul pcimintul sfeint, partea divind
a lumii, partea zeilor.
Acestea stiute, Ritter presupune c numele Europa
a fost format prin opozitie la acela de Asia si aplicat,
la origine, In aceleasi limite, geografice, adica tarilor
situate In raport cu noi, dincoace de Caucaz si de
Don cari au format totdeauna limitd reaM intre
Europa si Asia. Numele de Europa a fost dat acestor
lungi cmpii, cari se Intind la sudul si la estu
Caucazului, cari dupa. Herodot, erau numite de
Sciti, n limba lor, prin vorbele Apia sau Opia.
De altd parte noi stim cd multe din popoarele acestor
tinuturi adorau, sub numele de Apia, Opia sau Ops,
pmintul personificat In o divinitate i suntem auto-
rizati a identifica cole cloud vorbe. Europia, Eurupia,
Europ, ar fi atunci largul pdmeint, vastul pmnt,
cdmpia, In opozitie cu Asia, tar d. ridicata, care
intrd evident in compunerea muntelui Cauc-ase. Forma
Europia este, de altfel, textual data prin Sofocle
Euripide; dupa cum vorba Asia, care primitiv
nu s'ar aplica cleat la o regiune restrns, a fost
putin cte putin, Intinsd continentului Intreg, de
asemenea i vorba Europa a sfarsit prin a desemna
rile pe cari i noi astdzi le nurnim tot astfel. Ritter,
sprijind Incd ipoteza sa pe existenta In Beotia, unui
18
www.digibuc.ro
Din cauza apelor ce se vrsau In el, cursul
sAu dobndea un volum considerabil; numai
ele 11 fceau att de vast.
DunArea era la antici o lume Intreag de
boglie, de IntamplAri, de vitejii, de amor,
cult special a lui Demeter Europa. Dea meter, mama
zeilor, cult originar al acestei fertile Europa, vecina
Pontului si a Caucazului i renumit prin abondenta
cerealelor sale. Un fenomen curios este a solul arabil
extrem de fecund, ce se gaseste la vestul Donului
sau Tanaidei, dispare cu totul la estul acestui fluviu
pentru a face loc sterilittii stepelor.
Numele de Europa se reazima asa dar, la origin e
pe consideratiuni apartinand, In acelasi timp, ordinei
fizice, istorice, etnografice si mythologice.
F cue istorice. Moise numea Europa insula Na-
fiunilor i scriitorii sfinti o numeau laphetia. Numele
de Europa sub a c'dmi origine etimologistii nu .sunt
de loc de acord, ar fi Insemnat In timpurile vechi, o
mic lard care se gdsea la nord de Constantinopole ;
acest nume fu Intins, succesiv, la Greci, la toatd
partea occidentald a vechiului continent; dar nici
Grecii, nici Romanii, nu cunoscurd pdrtile septem-
trionale ale Europei, pe care ei de aceast a. parte, o
limitau, la ceea ce noi astazi, numim Marea Nordului
Marea Baffled.
Incertitudinea care apasd asupra originei vorbei
Europa, acoperd asemenea origina primilor locuitori
ai acestei regiuni, care, urmand autoritdtii, astzi
destul de bine constatatd, a cArtilor sfinte, ar fi
fost populat prin descendentii lui Japhet, veniti
din Asia.
Dar ceea ce este pozitiv este a primii locuitori ai
Europei ne apar, prin traditie, ca adevdrati sdlbateci:
Tracii se tatuau ; GeIii Ii acopereau membrele cu
culoare albastrd; Irlandezii mancau pe parintii lor
cnd deveneau batrni; Germanii i Galii jertfeau
fiinte omenesti ; Bretonii mergeau aproape goi. Scan-
dinavii beau In craniile inamicilor; unele popoare Ii
tatuau fetele obrazului ; alii Ii captuseau caii cu
pielea inamicilor kr Invinsi. Europa, era, dar, afun-
dat in intunecimele barbariei, and numeroase
vaste state Infloreau In Asia. 'raffle cele mai apropiate
de Asia, a trebuit cele dintai resimtd influenta
favorabill; astfel civilizatia se arat mai Inti In
Grecia; aceasta regiune, gratie minunatelor facultdti
ale popoarelor sale, ajunse repede la un mare grad
de putere prin arte, industrii i comert. Dupd exem-
plul Feniciei, ea rdspandi coloniile sale si cu ele ci-
viizaia sa, In Italia meridionald, pe coastele Spaniei
pe acelea ale Galiei.. . etc *).
*) Larousse, Diet Univers: E.
de poezie 31). Apele sale erau ispeifitoare,
spglau racatele 32).
Oracolul dela Delphi o numea: cobortoare
dela Jupiter; IaTpo Atures-438). Marcie Istru;
fluviu despre care cuceritorii, ca i liplo-
maii, au avut visuri fericite, pe care el le
duce, pe rnd, pe valurile sale, la mare 84).
Se mai numete beitranul Istru 85) j Con-
jurato Istro 36).
Poetul grec, Opian, vedea puterea unei
divinitti chiar in desghetul su. Jurmntul
pe valurile Dunrii era ceva infricoat ;
chiar Zeii 1-ar fi pronuntat eu fricA 37).
Acest jurmnt era insotit cu solemni-
tatea de a bea al:a din Dunre 38).
Batei-te Duneirea ! blestem teribil transmis
nou, prin traditie, din cele mai vechi
timpuri.
Romanii latinizar numele grec fcur
Ister, apoi 11 pstrar. att in vorb ct i limes-romanus ; limes-imperii ; intelegand
in scrieri, pentru a intelege prin el Duneirea
de Jos.
Prin progresul comertului i al cuceririi,
ei au gsit i au imprumutat din gura b4ti-
nailor regiunii superioare a Dunrii un
nou nume
Danubius, pe care, la inceput, 1-au intre-
buintat pentru a caracteriza numai regiunea
superioarei a acestui fluviu.
Cesar (100-44 a. Chr.) este primul scriitor
latin ce prezint acest nume 39).
Denis din Halicarnas, contemporanul lui
August 11 nume0e fluvial cu cinci guri 40).
") Alex. Papadopol Calimach, Duniirea in lite-
raturd fi in tradifii, pag. 19.
82) Sofocle, tragedian grec 295 a Ch.
33) Xplatzk 'Arco), AEXT. (ap. A. P. Calimach).
34) Al. P. Calimach, op. cit.
") Dionis. Periegetul, Stih 229, 230.
") Virgil, Georgicele, II, 497.
37) Maxim Thiriu, secolul II.
38) Auphidiu Modestul, secolul al II-lea; ambii
(27 0 28) citati de Alex. Papad. Calimach, In opera
cit., pag. 15 0 17).
33) De hello galico, VI, 24.
") Pilote de la Mer Noire. C6te d'Europe, pag. 47,
notes.
2*
www.digibuc.ro
Se pretinde &A forma corect a acestui
nume ar fi Danuvius, din grecescul Aavol'Aco,
aceast idee este cu atat mai sigur cu
cat o piatr &AA' la Donau-Eschingen evi-
deatiaz c acest ru, chiar pe la anul
Romei 954 (201 d. Chr.) purta numele de
Danuvius 41).
Mai gsim acest nume, putin alterat, sub
urmtoarele forme:
Acicvouca; 42).
Acivvouk ").
Forma Hister 44) este rarg.
Printii bisericii credeau c izvoarele Du-
nrii erau in raiu, ceea ce nu se potrivete
cu ceea ce spune Pliniu 46), c6 la izvoarele
fluviului innota un pete negru care da o
moarte ngpraznic6 celor care-1 mncau.
Ciudat pete s'ar fi mncat in raiu!...
Romanii mai numeau Dui-Ikea de Jos
prin aceasta marginea, hmita domniei lor 46).
DESPRE ORIGINELE PRINCIPALELOR
NUME ALE DUNARII
Originea numelui grec Istros
Istoricul got Jornands (Episcopul Ra-
venei) scriitor In latinete, in al VI-lea secol,
pretinde ca vorba Istros este bessic 47) ; altii
pretind c5 ea ar fi tracic ; afaric i Cuno
41) Mtillendorf (ap. Heksch).
'') A. F. Heksch, Die Donau etc. pag. 4.
41) Stef. Byzant, pag. 221. Ed. Amsterd. 1678._
48) Nichita Honiatul.
44) Lucan, Pharsal, libr. II.
45) Hist. Nat. XXXI, 9.
46) Histoire d'Attila, I, pag. 243,
4) Pronuntandu-se Hister i insemnand apa. Bessii,
era tut popor care locuia candva In Basarabia
care (Hoffman, Dictionario, cit. de *incai, p. 70)
locuise altddat In Pacia; trecnd apoi Dunrea,
se wzase In sudul Basarabiei de astzi. Dela nu-
mele kr pare sd se fi numit i inutul.
Nu se 0ie dad. Bessica, In al II-lea secol d. Chr.,
provincie Tracica, supus romanilor, avea Inca Bessi,
sau numele fi era dat In amintirea existentei kr In
localitate, la N. muntelui Rhodop, pe Ormul stang-
al rului Strymon; Strabon spune ca ei ar fi ocupat.
tot muntele Hoemus.
 Danubius i Ister era numele celor dou
pretind a fi un. mime cu totul slay: caracte-
ristica limbii slave adaug ei, fiind introdu-
regiuni ale fluviului, desprtite prin cata-
cerea lui t Intre s i r. Sunt filologi cari
racte53). Unii intelegeau prin aceast ex-
admit pe stru ca rdcin primitiv (din presie Poarta de fier ; a1ii o identificau cu
zendicul thru a curge) # ; In orice caz, aceast5 expresia colpul 54) din Herodot i Intelegnd
idee este controversat. prin ele, curba Duneirii cuprinsei Intre Cerna
La rigoare, fiecare poate s creadd numele gi Islaz, conchid de aci, c." numele Istros
Istros ca derivnd din unul din urmgoarele era dela gurd pn. la Islaz, la gura Oltului,
sorginte: sau ce/ mult pAri mai la apus, aproape de
1.. Din rdcina sanscrit: sru, srav-ei-mi Vidin, lng6 insula Canapa ori Bogdan, unde
a curge: srav-a-s, srav-ant-i, sr6-t-as, Mu. incepe Intiul cot, la vale de muntii i numai
2. Din grecescul: (51), apu, (Si-co curge ; de acolo in sus, se numea Danubius.
(5e-cog iS6-o-g, 156.3-tac ru. Ptolomeu 55) geograful Alexandrin, pre-
3. Din liteanul strav-j-u, curge ; tinde c numele Istros era dat Dunrii dela
srov-, scursoare de ap; Axiopolis la vale.
4. Din vechea slav: s-t-ru-jo, fluent= ; Vechiul Axiopolis pare a fi Rasova de
o-s-t-rov, insul ; astzi. Bouillet frig 55) crede c acest ora
5. Din vechiul struth, ru ; etc. 49. roman ar fi existat pe locul unde astzi se
Oricum introducerea lui nu ar fi ca- afl Galatii. In cazul cnd aceast afirmare
racteristica limbii slave, deoarece: ar fi sigur, Dunrea se numea Istros dela
1. se gsete deja afar din numele gura Siretului la vale ; cu alte cuvinte, acest
'Icrrpo in Es.pullov i ETP61).7) (In Tracia) nume era acelai lucru cu Poarta Dundrii.
_In Drpcy.6vt.ov (in Macedonia). D'Anville credea c limitele regiunilor celor
2. Limbile germanice au deopotriv str dou nume erau stncile, din patul fluviului,
In: strau-mer, strm, strom, ru 0). dela Islaz, cele dou Tachtalii i Grebenul.
Dela Cesar 0 mai cu seam dela Strabon, Un scriitor din al VI-lea secol dup Chr. 57)
sub Tiberiu, Dunrea In vorbirea i scrierea pretinde c6 Dunrea se numea Istros dela
roman incepu s aibil dou nume: guri pn la Sirmiu In Panonia ; din dreptul
Sub August, Ovidiu, In unul din versurile Traciei (Pliniu zice din dreptul Iliriei) Ins,
sale spune: adaug el, indigenii nu-i mai dau numele
Este o veche urbe, tare prin zid si prin de Istros ci acel de Danubius, care ar In-
pozitie aproape de trmul Istrulu, celui semna aduceitor de nori: din cauza umezelei
4 en dou nume 50) Istrului, pe care el 51) ce produce acest fluviu, cerul deasupra sa,
Il credea mai presus dect gloriosul Nil. fiind intotdeauna inceircat de norii ploud des.
Strabon spune: Cursul superior al flu- 63) Vezi Suidas, tom. 1, pag. 1398, edit. Coloniae
viului pari la cataracte purta numele de 1619.
Danubius i curge En general prin Ora ") De si KoX7ro insemneag golf.
Dacilor ; cursul inferior pn. la Pontul 55) Celebru astronom, tria In Egipt prin secolul
Euxin si pnd in vecineitatea Getilor este al II-lea d. Chr.
66) Dictionnaire d'histoire et de gographie, la vorba
numit Istros 52).
Galatz.
") Gr. Tocilescu, Dacia mnainte de Romani, pag. 252. 67) loan Laurentius (supranumit Lydus, durd patria
") Idem, pag. 253. sa) 511 d. Chr. in cartea sa Despre magistraturile re-
60) Ovid, Ponticele, I, VIII v. 11 (ap. Hasdeu, op. publicei romane, comentind opera lui Samonic (al
cit., pag. 249 ; tot astfel 11 numeste i Papinius Status, II-lea secol) Despre felurite intrebdri (dedicate lui
poet roman 80 d. Chr.: In Silvarum, lib. V, Carmen 1. Diocletian i Galeriu cel b6trAn). Lydus opera. Paris
11) Pontic IV, eleg. 10. 1812 cartea III-a. Cap. XXXII, p 206-209 (cit.
62) Strabon, Geograph III, 3 . 13. de Papadopol-Calimach.

20

www.digibuc.ro
 griginea numelui latin Danubius are di- chiar Niprului sau Danapris 63). Acest din
f erite urm nume se dAdea i. Dunrii 64).
Geograful Etienne, pretinde ch. Scitii nu- Wachter, apropie aceast vorb de celtica
meau acest fluviu Matoas [in limba scitic, Don, ap. El pretinde c acest fluviu fusese
aceast expresie reprezint ider de ino- numit astfel ca i. Donul, fluviu al Scitiei,
fensiv 58)] i'i ddea acest nume pentruc ca it Dwina, fluviu al Livoniei.
ei treceau adesea Dunrea Med. perlcol ; ins Emitnd aceast prere, Wachter, pare
adaug el, odat, ei avnd oarecari pierderi s se apropie de realitate, probat prin
traversndu-1, II numird de atunci Danubis, aceea eh' in sanscrit dhuni, inseamn
adia autorul peicatului, al reiului i din retulet, cu acela0 inteles ca vorba celtic,
aceasta ar deriva vorba latina Danubius. de care vorbete Wachter si cu acelai in-
Unul din cei mai savanti prelati din evul teles ca osseta dun, don, reiulet, apei, deri-
mediu, Isidor, pretinde c numele Danubius vnd din rdcina dhu, dha, a agita, a
i-ar veni din cauza marei cantitti de z- mi.ca ; e probabil eh acestor cuvinte
pad care, topindu-se, mrqte acest fluviu li se datoresc numele Dunrii, Donului
ca i. cum i-ar fi zis Da-nivius 59). ,Dwinei 65).
In scurt: Da-nubes, Det-nubes, Se mai pretinde c nuffiele Danubius ar
Du-nori, Du-ndre. deriva dela fragmentele slave: Dan si huby,
Danubius, mai pare a avea o origin galo- purtellor de inundatii 66).
roman. 60) : aceast vorb, se desface in dou Ct despre expresiile Danube la francezi,
rdcini Dann i us. Dann, Dan sau Tan Danubio la italieni, nu mai rmne nicio
nu poate avea, in intelesul etimologic i. Indoial, c." ele deriv ca i engleza Danube,
pentru idiomele latino-romane ait insem- ca si acelea ale tuturor limbilor neo-latine
nare dect de Mu, apei. din Danubius latin.
Expresia Dan sau Tan, exista in tipul Istoricul armean Moise de Khoren [400
indo-european inainte de a exista slavii, d. Chr.] numWe Dunarea, Taney 67).
d. e. in Danaus (Dan-aus), Danaide (Dan-a- Originea numelui german 68) Donau, se
ide) Tantalus (Tan-talus). crede c' provine:
Tan e silab. inilial la mai multe cuvinte I. Dupa unii din cuvntul Don, cantitate
latino-romane, semnificatoare de reiuri, in de materii peimeintoase reunite, ce aduce
Italia, pe unde in niciun timp n'au ptruns acest fluviu.
slavii s. e. Tanaro (Tana-ro), in Piemont.
Asemenea In mai multe vorbe care inseamn 63) Maniu, op. cit., pag. 44.5.
izvoare: fontana (fon-tana) fontanela (fon- 64) Se poate vedea aceasta In manuscrisele lui
tane-la) 81). Iornandes (Maniu, pag 450).
66) Larousse, op. cit. pag. 98 col. IV, D.; Ibid,,
Us sau is, ius, au analogie cu Issus (urbe pag. 99 col. 1.
In Cilicia). Isu, in limba galo-latin inseamn 66) Dancovsky (ap. Heksch, op. cit., pag.
izvorire, reiu; ca qi is, vis, tp curgii- 47) Probabil prin transformarea fn cuvntul latr
toare 62). a lui d In t si a lui b In p.
Numele Danubius era dat cteodat. i. 66) umele German, pare a veni: dup unii, dela
altor rnri, de exemplu Donului ; alte ori Gomer, fiul lui Japhet, din cari se trag ; dupd
dela Guera sau gera rzboi si man, spad, adicd
") Eustatiu, episcnpul Tesalonicei (H69) traduce reizboinic (Dionis. Photino vol. 1. Trad. Sion pag. 8
aceast vorb prin drept, cuviios, norocos. note). Dup Strabon (cartea VII-a Cap. I acest
69) Larousse. Dictionnaire universel. nume le-ar fi fost dat de romani prin vechiul cuvant
) Dupil academicianul B. Maniu ; op. cit., pag. 448. latin Germani, care ar Insemna frati, ndscuti din
61) Maniu, op. cit., pag. 448. acelasi tat si din aceeasi marn, recunoscnd prin
62) Ibid, op. cit., pag. 447. aceasta c ei ar fi cu totul fraii galdor.

21

www.digibuc.ro
 2. Dupa altii, din thou, lut, natura gene- S'ar mai putea ca numele slay Dunai art
Ta 14 a tarmurilor sale ; sau fie o gre0ta pronuntare a vorbei Dunai,
3. Din Tanne, brad 0 aft apei ; pentruca atribuita de slavi, ca nume Dunarii, &dei
Le crede ca acest fluviu izvorate din pa- neavand nume In limba lor spre a determina
mant de lnga un mare brad sau acest flu*, la venirea lor, Slavii au numit
4. Din Don aw, ap addnce't sau fluviu cu numele poporului ce a gasit c'd 11
5. Din Do app., cloud ape ; Dunarea for- locuia, adica prin Danai (greci), care nume
mndu-se dup cum se credea la inceput, se da cteodata Grecilor, dela Danaos (un
din dou ape (astazi ins se tie ea fluviul domn in Argos, pe la 1511. a. Chr.) originar
,este format din unirea a trei ape 69). din Egipt, acel ce avea cincizeci fete, etc.
6. Din vorbele celtice Do-na, doua ru- In evul mediu toti Slavii numeau acest
late 70) sau fluviu loza 75); nume ce a ramas astzi
7. Dela Abenow sau Abnoba 71), in Suabia, la oameni sau familii, mai cu seama in
loc unde izvoraste Dunarea i ca adaugnd Serbia. De asemenea att numele Dunlirea
articolul femenin german die, fluviul s'a cat i acel de Istru, era adeseaori Intre-
numit Die abnaw i prin contractie Danaw buintate ea nume proprii de familii: .Dunaj,
sau Donaw sau Donau cum in adevar ger- principele Galiiei in 1.280 77) ; Dunlire, vor-
numesc pna in ziva de astazi 72). nicul ; Istros, istoricul, elevul poetului Ca-
Gotii (Gothi) numeau Dunarea de Jos limach, In zilele lui Ptolomeu Everghetas ;
Taurus, dela numele Balcanului, care pe se mai vorbete de un I stros dela Calatia 74).
acel timp purta acest nume (552 d. Chr.) 78). Unii autori germani emit paretea ca Du-
Origina numelui slay Dunaj Apia: narea ar fi un fluviu german. Missail 79)
Un nobil, un soldat bray, bogatir, dela voind sa combata aceasta pretentie de pa-
curtea lui Vladimir eel Mare, anume Dunai, ternitate din partea germanilor asupra Du-
a ucis pe nevasta sa, Nastasia i in disperare, narii, numai pentruca se nate in tam lor, le
s'a sinucis pe corpul ei. Dunai se prefacu aplica proverbul : patria non ubi natus, sed ubi
in un mare fluviu (Dunai, Dunclre) iar educatus: Dunarea ajungand In culmea puterii
nevasta sa in un pru. Acest cntec i a frumusetei sale tocmai cnd trece In ta-
se auzea prin poporul slay in al zecilea rile romneti trebuie numit fluviu romtinesc.
secol 74). Originea numelui romdnesc .Duneire. Eru-
Lina Dunare s'a mai numit la Slavi, dei ditul academician B. P. Hasdeu scrie:
cam prea pe rusete: Drumul Cazacilor spre Samonicus, scriitor roman, cu un secol
Tzarigrad 75). posterior lui Traian 0 care poseda pe atunci
o biblioteca de aproape 60.000 volume, mai
") Cu izvorul ce ese din bazinul de piatra al prin-
cipatului de Fiirstenberg din Donau-Eschingen tot ce se scrisese vreodata pana la dnsul,
zice c in limba traca Danubius inseamna
(Malte-Brun, Geogr. Univers. vol. III, pag. 69, edit.
Parisiis, 1853). purttor de nori
") A. F. lieksch, Die Donau op. cit., pag. 5-7. La albanezi norul se cheama re.
71) Pliniu cel btr.n.
") Larousse, op cit.
In toate limbile indo-europene radicala
73) Iornandes. Trad. Savagner, pag. 193. da inseamna ideea a da, de unde o forma
") Alfred Rambaud, La Russie pique, tude sur participal dan sau dana.
les chansons hCroiques de la Russie, pag. 45, 80, 108,
188. Paris 1876. 73) B. Maniu, op. cit. pag. 448 (citeste pe z ca t).
") Iagic (pronunp Iaghici), Berlin 1876 Anal. ") Karamzin, Istoria Rusiei, (Tom. IV, 9).
philolog slay, vol. I, pag. 301. Notele asupra numelui ") Vossius, cart. IV, c. 12, cit. de Al. Papadopol
slay, sunt Imprumutate dela academicianul Al. Calimach.
Papadopol Calimach. ") Oper. V asile Lupu F i Matei Basarab etc.

22

www.digibuc.ro
 Dana-re, and nori, este dar nu mele Dac mi-ar fi permis s m pronunt: care
tracic din care romnul a fAcut Dunei-re din toate aceste preri seamn cea mai
i pe care Samonicus l-a tradus, cu att nemerit ? ai Inclina &Are aceea a lui Maniu
mai corect prin vscpaocp6pog purttor de pentrucA:
noH 80). 1. Numele Danubius apare In istoria ro-
Tot limba albaneg ne explic de ce Grecii, man cam la vreo dou' secole i jumtate
Romanii i Germanii au terminat numele dup ce Galii locuiser marginile acestui
acestui fluviu prin p, pe care nu-1 au Ro- fluviu.
mnii. 2. Romanii adoptasera acest nume pen-
Albanezul re, nor, admite in unele cazuri trucA, probabil, au ggsit In el o analogie cu
un 9 inainte ()re ; ceea ce probeaz c nu vreun cuvnt luat de Gali din Italia, cu
este cleat o contractiune din zendicul awra, ocazia trecerii lor pe acolo i pstrndu-I
modernul persan abr, curdicul ayreh toate cu ei, la plecarea spre Asia, apoi l-au lsat
aceste Insemnnd de asemenea nor i pro- popoarelor ce au rAmas In locul kr. CAci,
ducnd la vechii persani un nume propriu altfel dupd cele de mai sus, este foarte greu
Appocacicrocg, dat de nori. s se creadti eh' Roma ,singur, ale crei
Norul chemndu-se in albaneza re i vre, urme de marire i cucerire se vAd In lumea
Aocvo lo elin, Danuvius latin i Donau Intreag, Roma singurei zic, s nu fi parti-
al germanilor, dela cari au Imprumutat apoi cipat i ea la onoarea de a fi dat, ca cele-
slavii pe .Dunava, maghiarii pe Duna etc., lalte toate popoare un nume al Ei Dunarii ?
provin dintr'o form colateral Dana-wre. i CA acest nume, In general admis i servind
Romnii frig singuri au retinut pe ca- de model, s nu fi avut nicio relatie etimo-
racteristicul re, In care se cuprinde Insgi logic, dac nu cu limba roman, cel putin,
cheia enigmei 81). prin Gali, cu aceea a vreunui popor al Italiei.

8) In unele limbi ariane, s. e. la Celti, primitivul da, capAtA anume intelesul de a pdstra (Hasdeu).
81) B. P. Hasdeu, ht. Crit. a Romdnilor, ed. II-a, pag. 293 etc.

23

www.digibuc.ro
 NUMELE MARI1 NEGRE.
Astzi, Marea Neagr, se nume0e:
La Mer Noire, la Francezi ;
Black Sea, la Englezi;
Schwartzes Meer, la Austriaci 0 Germani;
Cernoe More, la Ru0;
Kara Deniz 1), la Turci 0 'Mari;
Mare Nero, la Italieni i Levantini;
Pontus Euximis, la Latini;
Mavro Tallassa, la Elini;
Svarta-Ilaf 2), la Scandinavi.
Iudeii, fie din propria lor initiativ6, fie
invtnd dela preotii Egiptului, au fost
primii cari au cutat sA reprezinte pe o su-
prafat plan conturul lumii cunoscute ; cu
aceast ocazie ei au facut 0 pe acel al Mrtrii
Negre. De0 imperfect, ei cuno0eau In destul
Vrmurile sudice ale acestei milri; ct despre
marginile septentrionale ele erau nelimitate.
Regiunea sudic purta numele de Marea
Ascenez 3), aceea nordic6 de Marea Intu-
necatii.
Gradul de civilizatde al omenirii, in timpul
ceind termenul boreal al lumii cunoscute era
coastele sudice ale McIrii Negre, ne arAt in
1) Formaleoni, Histoire philosophique et politique
du Commerce, de la Navigation et des Colonies des
anciens dans la Mer Noire. Traduit de l'italien par
le chevalier d'Henin, officier de Dragons et charge
des affaires de S.M.T.C. prs de la Republique de
Venise. Venise 1789 Tome 1, pag. 211
2) B. P. Hasdeu, op. cit.
3) Fosta vreo relatiune Intre acest nume si acel
(posterior) de Axenos?
24
www.digibuc.ro
destul caracterul de seriozitate al hrtilor
fdcute in acea epoca. Chiar primii geografi
Greci ca: Eratosten, Strabon, Ptolomei, etc.
au dat acestei mri nite conture destul de
bizare in raport cu acelea ale actualitAtii.
Ce grad de incredere li se pot acorda ? Fost-a
ele expresia realittii sau ignoranta, mrit
cu efectul adurilor zonei toride asupra ima-
ginatiei popoarelor, 10 avu 0 ea partea sa
de intluent in traseul conturelor Mbirii
Negre in acea epoc? 4).
4) Vechea Entindere a Mara Negre. Dupa traditio-
nalele cunostinte *) ce ne-au lasat vechii istorici si
geografi Greci si Latini, asupra intinderei Mrii
Negre, ea trebuia s se fi confundat cu Marea de
Azov, Marea Caspica si Marea sau lacul Aral si a
acoperit prin urmare imensele cmpii situate intre
si dincolo de aceste mari, adica Crimeea, Taurida,
Georgia, In fine tinuturile dela nordul Cubanului,
dela estul Caucazului, aproape de Volga si toata
tara ce forma litoralul Marii Caspice si al Marii Aral,
cuprinse intre acestea si pustiurile Manietei si ale
Embei.
Examenul acestor tinuturi justifica aaeasta tra-
ditie istorica si inspectia naturei solului nu lag nicio
Indoiala asupra sederei ce apele au filcut aici.
Dupa aceleasi traditii si probabiitati, muntii cei
inalti ai coastei meridionale ai Crimeei formau atunci
o insula in mijlocul Pontului Euxin si lantul Cau-
cazului cu toata Circazia, o peninsula considerabila.
Asia Mica, cteva parti ale Rumeliei si ale Bul-
gariei, mai cu seama muntele Hoemul, au prezentat
Marii Negre intotdeauna o bariera de netrecut care,
*) In alts. luerare Topografia, se va vorbl mal arnAnuntit
asupra configuratiei Mrii Negre.
 In timpurile cele mai vechi Grecii au Marea de Sud, marea de miazazi la He-
numit-o A xenos, inospitalierei ; inainte de a rodot 6).
fi deschis comertului ea era teribil, fio- II6vrag, in limba cea mai veche elin,
roas i periculoas din cauza repetatelor Inseamn mare complectei.
sale furtuni; ceturi dese o acopereau astfel c Din aceast vorb i 'Euxinus, Romanii
se crdea c tarmurile sale atingeau regiunile fcur Pontus Euxinus, determinatei mare
"intunerecului i posomorita locuintd a noptii8). ospitalierei.
Chiar in urma deschiderii sale Comertului Numele Mrii Negre era dat la multe
purta acest nume, din cauz6 c popoarele mri 7).
ce-i locuiau trmurile, seacrificau pe altarele Diodor de Sicilia, fcnd mentiune de
idolilor lor pe nenorocitii pe cari naufragiile potopul ce eind din Helespont, se ri-
Ii fcea s cad In minile bor. dic6 pn in muntii Samotraciei spune c
Cand mai In urm Grecii se familiariza- acest potop a fost consecinta eruptiei Mrii
seed' cu dnsa, cnd Ii civilizar trmurile, Negre 8).
ei au numit-o Euxinus sau ospitalierei. Spiritualul cltor Tournefort, spune c."
aceast mare n' are negru deceit numele 9).
3) Vezi Strabon cartea I.
Ovid avea o idee putin mgulitoare de
cil toate secolele scurse de atunci nu a trebuit s. aceast mare (Euxini mendax cognomine
sufere deck prea putine schimbri, chiar in urma Pontus) ; in alt parte el o mai nume0e
rupturii Bosforului Tracic si al evacurii apelor ce Atrum mare, cu inteles de neagrei, funeste ;
rezult din aceasta.
Epoca acestui mare potop, care se pierde in poate cea mai funest din toate mrile,
noaptea timpurilor, a fost fr indoial aceea a pentruc niciodat vnturile moderate nu
uneia din acele cataclisme cari sbuciumar Tracia, bAtuser pe ea (Neque jactantur mode-
Grecia i toate trile situate la miazzi de Pontul ratis aequora vends) ; el voia s provoace
Euxin sau Marea Neagr si a crei traditie a trecut
dela fabul In istoria greaca, sub numele de potopul
aceeaqi neincredere chiar pentru locurile
lui Ogygs *) si potopul lui Deucalion **) etc. vecine.
Oricum ins, reduse de un lung numr de secole (Nec minus infida terra timetur aqua).
la o foarte micd intindere, in comparatie, Marea Un vers a lui Ovid (Stygia modo nigrior
Neagr. i Marea de Azov au vdzut Ina aceast unda), a fcut pe Mry 10) s se intrebe:
intindere mai diminundu-se si Virmurile kr schim-
band putin cte putin de aspect si de forme, prin
dac el voia s arate Pontul Euxin? i dacd
aterisrile marilor fluvii cari se vars in ele precum: mania ilustrului exilat avut-a oare atta
Dunma, Nistrul, Niprul, Donul, etc. si prin depo- rsunet pentru a face 8 se adopte pretu-
zitele incetisoare ale nenumratelor mici rulete tindeni supra-numele de neagr dat ospita-
cursuri de ap cari se vars in aceste mri. Forta lierei mri a grecilor ?
valurilor opus& curentului, in aceste fluvii, a ridicat
bare, cari formeaz linzanurile ce se vd la imbucatura 6) Hist. d'Herodote, trad. par. Guiguett, Paris 1886
mai multora din ele. Este dar prea admisibil, c o pag. 223.
mare parte din forme, contururi sau sinuositti, 7) Marea Adriatic inseamn Marea Neagrii. Adria-
date de cei vechi coastelor Pontului Euxin, forme tica nu este altceva deck. Atriatica: Ater la latini
sinuositti att de diferite de acele ce li se cunosc inseamn culoarea neagrel ; de aici Marea Adriaticti
astzi, in kc de a nu fi fost dect produsul ignorantei sau Atriaticti inseamn Marea Neagrei.
si al imaginatiei, sa fi fost reprezentarea fidel ade- 3) Formaleoni, op. cit. pag. 194, Vol. I note. Idem
vratei kr stri, la diferite epoce ***). pag. 201. Pontul, credeau acei din insula Samo-
trachi, fiMd inchis in forma de lac, fu asa de umplut
Potopul lui Orniots, dupa Herodot, a avut loc cAtre
1796 a Chr.; 200 de an! dup restabillrea grecilor In Europa. de apele rurilor ce curgeau intr'insul c el se revrs
**) Potopul lui Deucaleon, a avut loc In Tesalia In 1580 spre a umple Elespontul, a inunda o mare parte a
a. Chr. Pe 15.nga aceste doul, Platon face mentiune de un al Asiei, multe cmpii ale Samotraciei.
treilea, acel a lui Lyegom, care dupa marmorele Arundel a 9) Mry, Constantinople et la Mer Noire.
avut loc un secol Inainte de rArboiul Troei. 70) Wry, op. cit.
**) Corrard, Guide de la Mer Noire, etc., pag. 15-17.

25

www.digibuc.ro
 In antichitate ea s'a mai numit: Mare Notarulanonim al regelui Bela o numete
Scyticet 9, Cimericd, Amasonicd, Sarmaticii, In limba latin Nigrum-Mare.
Ponticd, etc. Cantemir, de asemenea in Tabula Geo-
Grecii bizantini au fost primii cari au graphica Moldaviae (pe la 1710) Mare Nigrum.
numit-o Mare Majord ; acest nume a fost o In sus de gurile Dunrii, pttna in CH-
mai tetrziu adeseaori adoptat( i de latini 12). meea ; in jos de gurile Dunrei Oa la Varna,
In evul mediu, Venetienii ca i Grecii, o trmurile rcnd parte din basinul Carpa-
numeau Mar-Maor sau Marea Maurd 13). tino-Danubian, este propriu zis numele de
In dictionarul turc a lui Hammer, se ci- Neagra-Mare ; pe and dincolo de Meotide
tete: Kara, negru ; supra nume care prezice i dincolo de Bosfor, ea niciodat nu s'a
fericire dela Osman I 11. chemat astfel, pAn la moderna generalizare
Dela aceast epoc5., in adevr Marea a terminologiei geografice 16).
Neagr din punct de vedere turcesc, a se- Niciodat nu s'a vorbit un adevr mai.
condat toate intreprinderile lor cele mari, mare 1
este dar foarte posibil ca Kara (neagrd) s Se mai pretinde ea' numele de Neagrd ar
fi fost botezat de turci in sensul de fericitd. fi fost dat acestei mri, din cauza obscuri-
Wry, care cunotea foarte bine literatura atii ce produc negurile sale, devi aceast
tuna', pretinde e nu a Osit niciun poet obscuritate a existat in toate timpurile,
turc, care s fi vorbit Mu de Marea Neagr. gratie pozitiei ce ocup marea pe fata pa-
Eruditul academician Hasdeu, pretinde c6 mntului, intre frigul i intunericul nordului
negreaa Pontului s'a ivit abia in evul mediu ; i. intre lumina i. cAldura Ecuatorului 17).
numele acesta pentru prima oar se gsete In cele din urm numele de Neagrii, se
la 'Mari, la Slavi, la Scandinavi, Unguri pretinde a fi traducerea 76rbei turceti Kara,
i Turci ; adic la acei cari cutreerau triun- kli cb: Turcii (se gsesc i de aceste preri)
ghiul marin nord-vestic, al cgrui vrf se i-ar fi dat acest supra nume din cauza
afl la gurile Dun'airii. Carilor18), principalul din primele popoare
El mai spune ca origina numelui neagrit ce au locuit trmurile acestei mri.
se poate duce cel mult pan in secolul al In acest caz, turcescul i ttrescul Kara
X-lea i c6 la diverse popoare Marea Neagr .Deniz ar insemna Marea Negrilor, cu toate
s'a mai numit: c5. Bouillet crede ea Ttarii i-au dat acest
Marea Romand, in inteles de greacii ( Roma nume din cauza negrilor pduri ce impodo-
flora) ; Marea Ras& besc malurile sale.
Marea aceasta, adaug el, fu numit neagrei In fine, un scriitor contemporan Frdric
din cauza romnilor. Acest nume trecu la Bchard (1872) o numete trista f i dezolata
Turci i la 'Mari, sub acel de Kara Deguiz ; Marea Neagrd. De ce oare ?
la Slavi Cernoe-more ; la Scandinavi, SParta- 16) Hasdeu, pag. 153.
haf ; iar Grecii il imprumutar dela Osmanlii, 11) Formaleoni, op. cit.
prefcndu-1 in Mrxf3po-OriVoccraat; e posibil 16) Carii, nu erau greci de origina ci barbari cari
ins ea' i. ei BA' fi avut acest nume chiar cu adoptasera limba si obiceiurile argiane. Capitala
mult inainte 16). Carior era Mikt i de aci se numea Mileziani colo-
nisti care esiti din acest oras se r5spandisera pe tAr-
n) Marcus Annaeus Lucanul (64 p. Chr.) Pharsal muffle de apus ale M6rii Negre, unde fundaser
Cartea II-a mai multe orase. Nu se stie Ora la ce punct vorba
19 Hasdeu, Istoria criticd a Ronanilor, vol. I, Mileziani ar putea proveni si din greaca Melos negru.
editia II-a, pag. 157. R5sboiul fiind mai cu deosebire meseria Mile-
18) Idem. zianilor se crede ca vorba latin5. Miles, (din care
19 Mry, op. cit. romnii au facut militar) derivl dela acest nume.
16) Hasdeu, op. cit. (Formaleoni).

26

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL I.

PE DUNARE DELA GURA TISEI LA GURA CERNEI.

1. TITUL. dupa 32 zile. Scopul acestei ocupatii era

Acest oras, liana gura Tisei, are o exi- de a-si asigura mai mult linia de operatie
stenta foarte veche. Numele sa.0 este datorat, catre Buda.
probabil memoriei imparatului Titu, fiul lui In secolul al XVI-lea el fu Intrit.
Vespasian, a crei persoana a onorat mult Tratatul dela Carlovitz (al III-lea) arata
umanitatea: deliciul neamului omenesc, cum ca fortificatiile acestui ora trebuiesc distruse.
II supranumisera Romanii. Fra Indoiala ca, La 1688 generalii Heisler si Vallis operand
ideea acestui nume este romaneasca In aim- sub ordinele Electorului de Bavaria cuceresc
piik pastorilor vala7zi, cum se numea oarecand Titul.
aceasta regiune. Era destul de important In La 1694 contele Caprara, asediat de Turci
timpul luptelor lui Carol cel Mare contra Iisili sa se retraga, scapand astfel Petru-
Avarilor. Istoria ungureascal scrie c aici a waradin, Kabila si Titul.
fost capitala principelui bulgar Zalam. Arpad In planul campaniei din 1.695 Austriacii
puse maina pe aceasta regiune In anul 895. cucerindu-1 In luna August, 11 destina sa fie
La 1056 In acest loc se afla o insemnata transformat In camp 1ntarit spre a opri
manastire a calugarilor Augustini. garnizoana Belgradului sa se avante asupra
La 1.138 Bella al II-lea numi pe capelanul Timisoarei. Dar flota turca ataca cu 5000
curtii sale Lorencz, pretor al acestui oral. de oameni si ocupa Titul. Sultanul retra-
Bella al IV-lea, la restabilirea Ungurilor gndu-se la apropierea iernei si lasand- slabe
dup plecarea mongolilor, numi, la 1238 pe garnizoane, Austriacii reocupara Titul.
fidelul sau capelan: Ion, canonic presbite- In anul urmator 1696, In Julie Giafar
rian al Titulului . Pasa urea cu flota cursul fluviului, cautand
Ludovic cel Mare ridica titlul de pretor sa. ocupe Titul, pe care-I si cucereste. Elec-
schimbandu-1 In acela de Locus credibilis. torul de Saxonia insarcineaza pe generalul
Acest oras a fost Intotdeauna un impor- Heiderscheim sa aeupe Titul, ceea ce are loc
tant punct strategic. dupa serioase lupte cu trupele lui Giafar
La 1552 Achmet beglerbegul, cu 160.000 Pap.
Turci, pleaca dela Adrianopole la Dunare, La 1697 Turcii tree Dunarea spre a
pe care o trece la Titul si de aci peste Tisa, ataca Titul. El nu era In stare de aparare
indreptandu-se spre Timisoara, care cade i armata imperiala, inferioar cu % de

27

www.digibuc.ro
aceea a Turcilor, nu putea face nimic pentru c) S se ducA imediat In ajutorul Ti-
apArarea sa. tuluii).
Conte le de Rabutin era ateptat din Tran- Principele in persoang, lud, noaptea urmA-
silvania cu forte considerabile, dar pericolul toare, drumul Titului in capul a sapte esca-
era prezent si ajutorul departe. Mai era te- droane, cari au fost urrqate a doua zi de
mere ca Turcii sd nu lase Titul i sA se In- cincisprezece batalioane i cari trebuiau s
drepte direct spre Transilvania i in drum fie la o zi depArtare de restul armatei.
s distrug corpul contelui de Rabutin. Dar Nehm nu pAstrase postul sAu i dup
Eugeniu de Savoya, cu puterea geniului ce luptase o zi intreagA pentru a-1 apAra,
&du militar, nu fu mult ambarasat. Chiar el se retrAsese la dou leghe de acolo. De
la 11722 August merse inainte-i, spre a se altfel Turcii nu pAstrar Titul aban-
uni cu contele. Armata ajunse la Salic- donar, dup ce-1 arser. Aceast pierdere
Kabara. In timpul mersului sAu, Alteta Sa era simtit deoarece presupunnd ch' Turcii
SerenisirnA vizit Titul, acompaniat de prin- ar fi atacat Petruwaradinul, -pozitia Titului
cipele de Commerci i de contele Guy de le-ar fi inlesnit atacul. Principele Eugeniu
Staremberg. El 15s6 In acest ora pe locote- trimise ordin generalului Nehm s meargA
nentul mareal de cmp de Nehm, cu cteva In trAsuri in acea parte O. de a intra in
regimente, pentru a veghea la siguranta ce- cetate cu cavalaria sa, ceea ce se execut
ttii, far% Ing a se angaja la o apArare la 19/30 August. Mai intrar in cetate ge-
imposibil si inutil. Alte dou. regimente neralul inginer Goulon doi ingineri.
avurA ordinul de a observa micArile infide- Cele cincisprezece batalioane cari urmaser
lilor In lungul Tisei; de a anunta pe D. de pe Principe se intorseserd in lagrul dela
Nehm 0 de a se uni cu el cnd va fi Zenta.
nevoie. Cteva zile In urmA, 11 Septemvrie, a
La 14/25 August armata campa la is-Var avut loc bAtAlia. dela Zenta.
0 la 15/26 in apropiere de Zenta. La 16/27 Acest ora, a fost mult timp renumit
Nehm anunt. c fortele navale ale Turcilor, pentru constructiile sale de vase. Arsenalele
avansaser pAri. In apropiere de Titul i de sale devenir i mai infloritoare prin pre-
Salankemen (Stankamen), c. cu dou ore zenta cAlugArilor aich4ti.
Inainte avangarda lor trecuse Dundrea A fost i un important centru al institutiei
numai era nicio indoialA c5. era urmat de greinicerilor numit Confinele militare 2).
corpul principal.
La 17/28 se confirmA avizul precedent cu Austro-ungurii l'au numit Titel, nume im-
propriti, cad n cartea lui Mont dedicat i scrisa
multe circumstante, intre altele cA o parte sub ochii Principelui Eugeniu de Savoya, acum un
din fregatele i eicele lor urcasenA Dull:Area secol si mai bine cnd erau mai toleranti, Ii spuneau
&Are Petruwaradin, sustinute de un deta- Titul.
pment de trei-patru mii 2) Confinele militare. La inceput aceasta institutie
Ulterior s'a aflat e in seara de 16/27 purta numele de Coloni militari. Ea fu fondata in
timpul domniei Mariei Tereza. Era organizata in
contele de Rabutin ajunsese la Arath. scopul de a acopeii flancul imperiului ca o santinela
Intre timp Principele Eugeniu intrunise gata a-I apara si a carei intretinere sa nu coste multi
consiliul de razboiu. Trei lucruri au fost ho- bani. Fiecare colon poseda cam opt jugre de pa-
tdrite: mnt, cu singura obligatie de a asista la manevrele
a) SA se ordone inaintarea in trAsuri a trimestriale si de a face oarecari corvezi cari in de-
finitiv, treceau in folosul colonilor, caci aveau de scop
corpului Rabutin ; intretinerea soselelor.
b) S se prepare un pod lng6 Mica Ce- Fetele soldatilor, pentru a mosteni micile domenii
nia trebuiau s se mrite indat ce ajungeau varsta de

28

www.digibuc.ro
 Cum insA pericolul ce ameninta frontiera scrierile lui Maximin i Priscu, sA fi fost
din spre aceast6 parte s'a inMturat prin palatul de scnduri i regeasca curte a Hu-
decadenta imperiului otoman, institutia gra- nilor in care, Care anul 449, Attila, biciul
nitei i pierdu toat6 importanta. lui Dumnezeu, Ii isprvi viala in noaptea
In anul 1848/1849 Sarbo-Croatii se intru- nuntdi sale cu Ildico, una din fetele unui
nesc la adApostul acestor regiuni, apoi ies principe pe care el II deposedase 1).
la larg spre a opera. In primAvara anului
1849 Perczel, seful Ungurilor din Bascat 2. THEISSECK.
caut s'n." pura maim pe platoul Titului dar Punct chiar la gura Tisei, pe DunAre, loc
este respins de SArbi. Ielacici trece Dun Area de ambarcare sau de debarcare a pasagerilor
la Salankemen, bate pe unguri la 7 Iunie sau mrfurilor destinate a urca sau cobori
stil nou, dar incercnd s." ia Peterwaradinul Tisa.
este respins, apoi btut.Ing5. canalul Bascat
opreste pe unguri numai prin faptul cA 3. GURA TISSEI.
s'a intArit pe platoul Titului (G. Ianescu, Lucrri considerabile, intreprinse In acesti
Geografia Militar 1894, pag. 129). din urm ani, pentru a regula cursul acestui
Nu departe de Titul, in Dreieck, care este rA.u, au transformat in terenuri arabile o
udat de Tisa si de Durare, se credo, dup mare parte din bltile cari aveau de origina
mritis si In general colonelul le hotra brbatii.
in partea inferioar a cursului su dese
Ofiterii erau sefi militari, administratorii i judeca- inundatii i formau aici focare de boal 2).
torii coloniei; astfel In temerea de a se fonda o feo- Dela 1845 s'a lucrat neincetat la regu-
dalitate care ar fi putut deveni foarte puternick larea cursului acestui rAu; mai este poate
nu li s'a permis de a poseda cu titlul ereditar cea ceva de fAcut. Deja s'a impiedecat inunda-
mai mic parte de teritoriu; ei primeau o solda In tiile de a se Intinde departe i a se Intre-
bani. In caz de razboiu toti colonii trebuiau sa ser-
veasck dar In acest caz ei erau tratati ca i trupele tine mlastinele de pe ses.
de linie. Mal trziu corpul primi o noua organizare Cele dou5. stavilare, construite pe ambele
sub numele de confinele militare. Sub acest nume trmuri In lunguI rului, sunt aproape ter-
se Intelegea o diviziune politica i administrativa a minate, cursul fluviului este scurtat cu 400
imperiului Austriac, formnd una din cele 14 mari
guvern5minte. Capitala sa era Carlsstadt. 1) Acosta' fatala nunta a regelui hun se gaseste
Confinele militare cuprind o lunga zona de teri- descris cu mare talent In Vito lui Attila de Am-
toriu care se Intinde dela Adriatica la extremitatea med6e Thierry.
de est a imperiului, In lungul Dravei si al Dunaiii 2) In vechime acest rau se numea Pathyssus
pe toata frontiera turca. Toti locuitorii erau In Tibiscus; astazi In romaneste Tisa, In ungureste
acelasi timp soldati i cultivatori; magistratii Tisza; In nemteste Theiss; In slavoneste Tiza.
functionarii erau ofiteri de diferite grade si proprie- Tisa este cel mai mare afluent al Dundrii; lungimea
tatile domenii militare ereditare pe cari locuitorii sa este de 1.300 km.
le aveau dela stat, sub diferite conditiuni ale ser- La etiagiu, latimea sa este: la Tocay, 100 metri,
viciului militar. la Seghedin, 130 metri; la Feldioara este de 400 metri
In timp de pace forta militar a frontierelor era si la Titul 250 metri. Adncimea la Tocay 2 metri;
de 45.000, supusi la doi comandanti generali: Co- la Seghedin 6 metri si la Titul 3 metri.
mandantul Croatiei i Slavoniei, a crui autoritate In partea In care curge paralel cu Dunarea patul
se Intindea pe cele 10 cercuri regimentare i Coman- su este mai jos decal al acesteia din urma. Catre
dantul Banatului si al Serbiei, care guverna un teri- gura cursul su devine foarte lent. Este un rat' na-
toriu formnd cinci cercuri regimentare. vigabil i vapoarele mici 11 urca pn5. la Tocay.
Aceste 15 cercuri cuprindeau 150 companii, distri- Trmurile sale sunt putin Inalte de aceea sesul su
buite In attea cantonne. Scopul acestei organizari este supus la vaste i dese inundatii.
care dateaz din 1807, a fost de a stabili o bariera De o parte si de alta in regiunea de jos, patul rului
contra incursiunilor Turcior ti a invaziei ciumei In este acompaniat de Intinse mlastine, alimentate prin
imperiu (Larousse C. Tom. IV, pag. 908, Col. 4). debordarea rului si a afluentilor sai.

29

www.digibuc.ro
km i un teritoriu aproape de 300 mile jurul locului unde se afla ruinele Stanka-
ptrate germane (16.000 km) este dat menului. Prin acest mijloc ea a taiat proviziile
culturii 1). imperialilor .1 desfacu chiar cateva regi-
mente, cari veneau dela Osek pentru a se
4. STANKAMEN. reuni cu armata. Vizirul dirijnd cu abili-
Noul f i Vechiul Stankamen, sunt doua tate mersul nocturn al armatei sale prin
sate, pe tarmul drept al Dunarii renumite focuri i ;cum acest mar fusese Mart cu
prin aceea ca aci Austriacii au catigat la iuteala, armata germanit a fost surprinsa i
19 August 1691 o mare victorie asupra tiata in retragerea sa de podul i proviziile
Turcilor. sale. In aceasta trista situatie i mai cu
Btalia dela Stankemen (aa numit In seama ca lipsea proviziile, Principele de
acel timp ; azi unguyete Zalemkemend ; sk- Baden a fost obligat ad dea o batlie, care
bete Stankamenn) a fost destul de snge- se termina In avantajul sat' ; lupta a fost
roasa pentru cretini. atAt de sngeroas Inat cu drept cuvnt
Consultand generalii sai asupra ideii daca se considera ca una din victoriile lui Piru,
trebuie sa atace pe cretini fail a le rasa caci In nicio batalie a acestui Indelungat
timp sau a atepta atacul lor, Eghinli Mo- razboi, nu pierduse atta lume.
hamet, aga enicerilor, i mai cu seama Lupta s'a dat pe malurile Dunarii.
Khodjia-Khalil, vechi vizir, se pronuntara Turcii, retranqati inteo directiune per-
pentru ultima idee ; la care vizirul raspunse: pendiculara pe cursul Dunarii i cu fata In
Te-am poftit sa ma urmezi, s te arat ca directia acestui curs, aveau la spatele lor
un barbat, iar nu ca o femeie 1 Khalil man- podurile imperialilor, stnga lor rezemata
gaindu-i alba sa barba, replica : N'am pe Dunare iar dreapta pe toata cavaleria
dect putine zile de trait ; putin imi pasa lor comandata de Gimengie-Paa.
daca voiu muri astazi sau mine ; dar nu Aceasta masura obliga pe Ducele de Baden
voiesc 86 ma gsesc acolo unde imperiul nu sa ia i. el A dispozitie analoaga, avand
va culege cleat ruine i nenorocire dreapta rezemata pe Dunare, Ducele se aped
(Histoire de Turquie, pag. 53). In centru, in capul infanteriei, iar la stnga
Marele vizir Ahmet-Paa-Kiuperli, vaznd gramdi cavaleria sub ordinele Marealului
ca principele Ludovic de Baden parasise Tinewold. Astfel ataca infanteria turca In
Semlinul i se retrasese dare castelul ruinat retranamentele sale, compusa numai din
Stankemen, in fata gurei Tisei, pe tarmul eniceri. Aceasta trupa opuse o lung& i vi-
drept al Dunarii, i in locul unde astazi guroasa rezistenta printr'un foc continuu,
se afla cele 2 sate (Noul i Vechiul) cu acest pe cAt timp erau asigurati de cavalerie la
nume, lua hotarirea sa-1 surprind prin- aripa dreapt. Cnd Irma cavaleria imperiala
tr'un mar de noapte, sa-i taie drumul i ataca i ea cavaleria tuna, aceasta la cel
sa-I bata. In acest scop, la adapostul intu- dintai foc se puse pe fuga ; atunci enicerii,
nerecului noptii, armata turceasca urea Sava cari dupa vechiul proverb turc au ochiul
Ora la Mitrovita, unde traversa Sarviciul, bun (spre a observa cavaleria) i picioare
pentru a ctiga dealurile .1 ascuni prin bune (spre a o urma) se amestecara cu &aim
ele, de vederea armatei germane, Turcii i facura ca i ea. Vizirul pierdu viata lovit
venira Bali instaleze lagarul lnga Dunare. de un glont in tmpla i imperialii au ramas
Acest lagar era pe inltimile cari aunt in stapni pe cmpul de bataie, arme i bagaje.
Nu ramne nicio indoiala ea' daca s'ar fi
1) Din cursul de geogratie al lui Cobalcescu dela atacat deodata, de ambele parti, s'ar fi
coala finer de militari. facut o mare economie de sAngele celor
30

www.digibuc.ro
pierduti in luptg i cari au lost foarte guri imbelugata sa viata in fapte mari ;
multi 1). cadavrul au, ulterior, a fost transportat in
In 1695 o flotilg turceasa compusg din interiorul Ungariei.
40 vase, dup ce a fortat trecerea pe la Dupg ce armata germang fu bgtutg la
Ruiava, urea fluviul atre Stankamen, pe 11 Julie 1739, la Grocka (Hissar Egik) ea
cnd un corp de cglgreti inainteazg. cgtre veni la Belgrad ; lgs in acest ora o garni-
Panciova, pe tgrmul stng i In lungul flu- zoang indestulgtoare, apoi trecu Dungrea
viului. (G. Ianescu, 4 Geografia Militar # pe doug poduri, pe cari le construise i pe
1894). cari apoi le desfgcu. Imperialii aezarg cor-
turile lor in fata Belgradului pe care-1 peizeau
5. SEMLINUL. astfel de departe (zice probabil in ironie
Semlinul sau Zemlinul ; Zemun la Srbi ; Daponts 1). Ei mai trimiserg cteva trupe
Zimony la Unguri, vechea MalaOilla; se crede in cmpia Semlinului, situat intre Dunre
a fi pe urmele anticului ora roman Tau- i Sava. Imprejurul ruinelor castelului lui
runum2) i care cu Singidzzmul formau statia Hunyade se fond in 1739 2) noul ora, de
flotelor romane de pe Dungrea de mijloc. cgtre locuitorii retraqi, dup pacea, din Bel-
Acest important ora a jucat 1ncg din grad.
timpul cruciatilor un rol strglucit... Dar ca , La sudul Semlinului, la vreo 4 km in
i Belgradul, vechiul sdu rival, el a pierdut dreptul frumoasei grdini a Topciderului, se
mult din splendoarea sa. In 1096 armata vedeau urmele intgririlor fcute pe tgrmul
cruciata trecu in ordine prin Ungaria ; regele stng al Savei 2) de catre Principele Eugeniu
Coloman o primi intr'un mod foarte amical de Savoya, in scopul apgrgrei Belgradului,
i-i oferi tot concursul. despre care voi vorbi mai departe.
La Semlin lug cruciatii s'au depgrtat dela In timpul confirzelor militare, acest ora a
datoria ospitaliatii. Locuitorii au pus mna avut o mare importantg.
pe arme si prin fort:6 imblnzirg pe rgs- In 1758 luna Octomvrie, Turcii inain-
vrdtitori. taser pe malul stng al Dungrii Ong in
Nu mult dupg aceea o noug armat cru- dreptul Belgradului, ba chiar mai departe,
ciatg, sub conducerea lui Petru de Amiens, amenintnd Ungaria. Generalul Laudon
de 40.000 de oameni, sosi sub zidurile ce- alergg in ajutorul Semlinului, amenintat a
atii i voind s-i rgzbune insulta pAtit de fi luat de Turci 4).
predecesorii lor, cruciatii s'au aruncat asupra Cu toate intgririle sale de brazde qi pro-
oraului, 1-au luat cu asalt i 1-au jefuit. fundele bglti care 11 inconjoar, el nu mai
Impgratul bizantin, Emanoil Comnenul, poate conta intre punctele intgrite. De aici
ocupg in 1152 acest ora, pe cnd regele 1) Daponts, op. cit., pag. 244.
Ungariei Gheiza II-lea, se rgzboia in Rusia, 2) P. Larousse, Diction. Univers., Vol. XIV, pag.
pustiind tot tinutul de peste Dunre. 525, col. 3.
In timpul rzboiaelor turceti, se intelege 3) In franceza Save, In germangi Sau, in latineste
dela sine, ca acest ora suferi inspgimn- Savus ; Carpis, la Herodot, IV, 49. (Guiguet). Din
900 km ai cursului On, aproape 56 km sunt na-
tgtor 3). vigabile.
Ion Corvin de Hunyade zidi aici un frumos Are izvorul in Alpii Carnici in Carniolia. Forma
castel, in care-i terming bolnav de fri- sa este foarte sinuoas. Se vars in Dunare intre
Belgrad si Semlin, la 67, 28 metri deasupra nivelului
1) Dup6 Marsigli, L'Etat militaire de l'empire Adriaticei, si la 43 km la vale dela gura Tisei.
Otoman. Vol. II, pag. 115. 4) Docum. privitoare la istoria romdnilor, Vol. II.
2) Arnmde Thierry, Hist. d'Atila, Vol. I, p. 239. Suplim. I, pag. 6, scrisoarea lui Choiseul atre Afa-
9 Al. F. Heksch, Die Donau, etc., pag. 629. cerile strine.

31

www.digibuc.ro
 Inainte, pozitia sa II cheam s. joace un bari 0. el singur este respins 0. pus pe fug.
rol mai pacific: s fie intrepozitul natural Ulterior urmnd tratative Intre ei, Baian
al comertului Austro-Ungar cu trile pe- sustinea c Romanii nu aveau dreptul s
ninsulei Balcanice. pun piciorul pe -trmul stng al Dunrii,
care ii apartine in totalitate, fiind provincia
6. INSULA RAZBOIULUI1). sa In acest timp Priscu fu reintegrat In
Numele stiu amintete desele rzboaie comanda sa. El primi cu o violent mnie
intre musulmani i cretini. Ea este lung6 aceasta nou pretentie, mai insolent cleat
lath'. A fost de foarte multe ori ocupat de cele anterioare: 0 de and, strig el, cu totul
diferite armate. Aici se reunird armatele lui Infuriat, un fugar 2), primit prin gratie la
Suleiman Magnificul, care de trei ori urcar noi, Indranete s fixeze limitele imperiului
Dunrea cu flote mai mari de 3000 de brci. nostru
CAtre anul 599 d. Chr. pare s fi avut loc Aceste cuvinte supr pe Baian. El se
In aceast insul, unul din evenimentele apropie de Singidunum (Belgradul astzi),
timpului cele mai importante, intalnirea ge- fr a spune nimic ; lu oraqul, Il drm
neralului roman Priscus, care comanda la i evacu pe locuitori In Panonia. Ajuns
Dunre, cu Balan, hanul Avarilor sau impe- prea trziu cu armata sa, Priscu ocup una
riului al .doilea hun. Aceast Intlnire avu din insulele Dunrii, aproape de aceast
loc In urmtoarele imprejurri: nenorocit cetate (care insul nu poate fi
Generalul inspirase momentan Impra- dect insula rdzboiului) i cei doi efi se
tului Mauriciu, gratie intrigilor bizantine, gsir. In prezent, separati numai printr'un
oarecari nemultumiri. brat, al Dunrii.
Pentru aceasta el a fost Inlocuit la co- Ei voir s se vad4; banul veni &Akre
mand printr'un frate al impratului. In descinse pe trm ; Priscu Inaint intr'o
timpul comenzei acestuia din urm, un corp barc Ora la distanta la care se putea
de cavalerie volgar, chemat de Man dup auzi vocea ; intrevederea se petrecu In re-
marginile Volgei, ajunse In cdmpiile pon- criminatii i reprouri mutuale 2), numai f-
tine 2) 0 lu pe trmul stng al Dunrii mnea deat rdzboiul j Priscu se pregtea
drumul ce ducea In Hunia sau Avaria, al cu activitate pe Dunre, cnd auzi c hanul
arui centru se -tie a a fost In peninsula se aft-6 In Dalmatia unde trecea tot prin
Sirrnia cu capitala Sirmiu. foc i snge.
Acest corp merse linitit neatacnd, ne- Furios, se duse i ateapt In Panonia
amenintnd pe Romani, cnd un corp de de sus, armata Avarilor, o bate i pune
cavalerie al acestora din urm, In observatie maim pe toat prada. Hanul ridic la rndul
In localitate, fAcu s plou asupra Volga- su toate oardele 0 In capul lor se arunc
rilor o grindin de sgeti i proiectile. asupra Traciei nelsnd In urma sa dect
Volgarii se oprir, se Intrir, artar in- un fluviu de snge 4).
tentia i atitudinea lor panie precum
7. BELGRADUL.
pacea ce exist Intre Romani 0 Avari; dar
generalul roman, fratele Cesarului, vine dup Acest ora a purtat diferite nume: Singi-
trmul drept cu Intriri, arjeag pe bar- dunum, la Romani ; Singedon la Procopiu ;
1) Theophilact, VII, 10, pag. 177: Theophan, pag.
1) Solul smi se af16 la .76 m deasupra nivelului 233. Anast., pag. 80.
Unii autori o numesc Marea insul6. a raz- 4) Theophilact, ub. sup.
boiului. 4) Theophilact, VII, 10.
4) Prin aceastsd expresie scriitorii inteleg cmpiile 4) L'Histoire d'Attila, II, 37 si 38 par M. Amde
dunkene ale Moldovei 0 ale Munteniei. Thierry.

32

www.digibuc.ro
Alba Graeca la Romanii din Orient (Austro- Marcu Ulpu Traian, lmparat, coman-
romani) ; Biograd, Beograd, Bielgorod sau dant sef. Liciniu Sara 1) secretar intim
Belgrad (Cetatea-Albd) la Slavi; ndor- si prim consilier al Imparatului. Adrian,
Fyr (Fehr) vdr, Uj-Fehrvar, la Unguri ; Locot. al Imparatului. Apolodor din Da-
Cetatea-Albd a Sdrbilor la Romani; Darol masc, superintendant general al construe-
Djihad, Dar-ul-Djihard (Poarta rbboiului tiilor si al lucrarilor de aprare ; inginer
sfnt) la Turci; Griechisch Weissenburg (Ce- arhitect 2).
tatea-Alba greceasca) la Germani ; Aeux
noAK, la grecii bizantini ; iar la grecii vul- Garda imperialei (formata din cohortele
gari: 1VirreALypdc8Lov, Miratypac, BasypOLov, pretoriene):
'ApiteXoypecat, IleAeypo'cau, BaLypatov, Be Comandant, Claudia Livianu, prefectul
AtypaL, 'Acrrrpox6 pa 1). pretoriului.
Lasand la o parte epoca oamenilor primi-
tivi, acii de cavernei, cei dinti locuitori Trupele din ambele Mesii :
cunoscuti, cari par a fi locuit aceasta re-
giune a pamntului, au fost Celt,ii. Obscuri Comandant, Maniu Liberiu Maxima 3)
ei au trait aproape 1000 de ani, guvernatorul uneia din aceste provincii:
locuind aceasta regiune pana cnd cuceririle a) Trupele din Mesia inferioard :
Scitilor ii impinsese spre occident. Legiunea I Italia, comandant Adrian
Mult timp In urma Intarindu-se, ei re- (locot. al imparatului). Aceasta legiune se
venira, batura pe Antariati, pe care ii gasira destinse cu bravura In razboi.
ocupndu-le locul, formara un mare im- Legiunea V Macedonia, comandant Porn-
periu, pe care-1 Intinsera pna la Marea peiu Falco.
Neagra (al VI-lea secol a. Chr.). Trupele din Mesia superioare :
In timpul acestei mari lmparatii, solul Legiunea VII. Claudia Pia Fidelis, di-
mai ales mOurile Dunarii, se acoperi cu stinsa cu bravura In acest rzboiu.
orase. In al III-lea secol, Insa o revolutie Legiunea IV. Flavia Felix.
ale carei cauze i detalii lipsesc cu totul,
desfacu acest colosal imperiu pentru a nu
Trupele din Panonia :
se mai forma cleat natiuni izolate cari au
fost pe rand Invinse de legiunile Romane 2). Comandant Q. Glair,' Atilia Agricola 4),
Roman au zidit o mare cetate pe locul legatul consular al Provinciei.
ocupat astazi de orasul Belgrad. Ei au pus Legiunea II-a Adjutrix : Legiunea XIII
aci sediul legiunii a IV-a, Flavia Felix. geminei Pia Fidelis. Legiunea XIV gemind
In acest punct divinul Traian, trecu In Martia Vitrix.
revista pentru prima oat* dupa concen-
trare, armata Romana ce urma s intre In Cohortele auxiliare :
Dacia. Cohorta I Civiurn Romanorum equitata ;
Cohorta lI Hispanorum ; Cohorta IlL Bri-
tanica.
lat statul major i ordinea de bdtae a
armatei romane la Inceputul primului raz- 1) Dupa raiboi acestei persoane i se conferi onorul
boi contra Dacilor: ornamentelor triumfale, care se decerna numai Im-

Dapontes in Ephemerides Daces, pag. 89. (Note). 2) Procopiu, De aedificiis, Cart. IV, Cap. VI.
9 Les premiers habitants de l'Europe, par H. 5) Dione Cassiu 68, 9.
d'Arbois de Jubainville, Paris 1877. 4) Gruter, 316, 6 i 7.

33

www.digibuc.ro
 C avaleria Numida : pe tronul Constantinopolului, Mauriciu ; Ba-
Comandant, Africanul Lucius Quietus 1). Ian hanul Avarilor cari formaser un al
doilea imperiu hun, compus din: huni, slavi,
Armata Rinului : etc., formand o armat tare, In peninsula
Comandant Adrian Legiunea I Minerva, hotri 86 atace pe Romani. El
Pia Fidelis, Legiunea I Adjutrix , distinsk Incepu prin Belgrad (Singidumul de atunci),
cu bravurk in rzboi.; Comandant T. Iuliu 11 Inconjur In o frumoas zi de varg, timp
Maximu Broechu ; Legiunea IX Claudia Pia In care locuitorii se aflau Imprstiati la
Fidelis. Aceste trei legiuni erau luate din Camp, lucrnd agricultura.
garnizoanele Rinului. Legiunea XII, F ul- Cu toate c orasul era aproape desert si
minanta, venit din Orient. garnizoana luata fr veste, Romanii se
Legiunea X. Gaming, comandat de tri- btur bine si cu ajutorul loeuitorilor rmasi
bunul Q. Priferniu Poedu 2), nu se stie din sau alergati de toate prtile, garnizoana
care armat falcea parte, dup cum Miniciu facu din Avari un mare mtel ; la fine ins6
N atalis , comanda o legiune i pe care anume Avarii rkmaser stpnii cettii pe care o
nu s'a aflat Ora acum. jefuir i drmark 1).
Din legiunile mentionate mai sus, trei nu Iustinian restabili cetatea din ruine.
intrark deloc In lupt (din care dou pro- Slovenii, cari, deja la finele secolului al
babil din armata Rinului). V-lea, incepuser sk treac Dunkrea pentru
In total un efectiv de aproape 80.000 a se stabili la sudul acestui fluviu, fac din
oameni. nou progres. Populatia romank se conto-
paste cu ei sau se retrage In munti 2).
Cktre finele secolului al VII-lea, Eratliu,
La organizarea imperiului, acest teritoriu Impkratul Orientului, pentru a proteja fron-
fcea parte din Mesia superioar sau occi- tierele imperiului, contra prklArii barbarilor,
dental. cheam6 triburile slave care tr4iau pe ver-
In al III-lea secol d. Chr. se semnaleaz santul nord al Carpatilor, &are Vistula.
in aceastk localitate debutul emigratiilor Croatii fur cei dintai care venir: ei ocupar
germanice. Istria, pn'a. spre Spalato. Putin in urrn
In al IV-lea secol invaziunea Vizigotilor (an 640) Srbii Ii urmar ; ei, imprastiindu-se
lui Allaric. Ctre finele acestui secol Ostro- ocuparg, la inceput, Macedonia, apoi Bul-
gotii lui Theodoric, impinsi de Huni, do- garia, in fine Bosnia si Croatia, populnd
bandir permisiunea de a se stabili In aceast trile pe cari invaziunea Avarilor le de-
regiune, dar mai trziu ei au fost goniti de vastase completamente, terminar prin a se
Avari, cari erau arzati pe trmul stng al stabili intre Drina si Timok.
Dungrii i cari Impingeau departe, in im- La inceput, Sarbii au fost vasalii Grecilor,
periu, incursiunile lor, pe tkrmul drept al cari Ii chemaser ; apoi ai Bulgarilor. Cu
Savei si al Dunrii. incetul frig, puterea lor mrindu-se, sefii
In pijlocul secolului al V-lea expeditia lor devenir independenti ; ei aruncark su-
Hunilor lui Attila. veranitatea impkratilor din Orient 0 for-
In al VI-lea secol restabilindu-se autori- mnd o Intins domnie, luar numele de
tatea imperiului roman de Orient, la Bel- regi 3), primind investitura dela Papa. In
grad, iar in anul 582, murind Tiberiu, urm6
1) Hist. d'Attila, pag. 13.
1) Ammian Marcelinul 29, 8; Dione Cassiu 67 I) Rapport de la Mission Suisse etc. sur la guerre
c. 8, 22, 30 i 32. Serho-Bulgare.
') Hentzen, pag. 137. 3) Kral, 1165.

34

www.digibuc.ro
 acest timp, Belgradul, sub dinastia Nimani- greci, impinge cuceririle sale Odd la portile
zilor, trece in minile Srbilor, dupk ce in Constantinopolului dupd ce in 1330, supuse
al X-lea 0 XI-lea secol, fusese dominat, . pe Bulgari. Imperiul ail se intinde dela
pe rand, cnd de Unguri, cnd de Byzantini. Belgrad la Raguza 0 Ianina, istmul de
Astfel: Srbii sunt constrn0, la inceputul Corinth, dela Marea Ionia la Marea Neagrd,
secolului al IX-lea, s6 recunoasa supre- cuprinznd mare parte din Tracia, Macedonia,
matia Bulgarilor. Dela 976-1.014 Samuel Albania, Epir, etc. Acest imperiu reprezint
-tarul Bulgarilor repune pe Srbi sub sceptrul apogeul puterii sarbe0i 0 rmne visul de
du. In 1018 Impratul din Orient, Vasile, aur al aspiratiunilor nationale.
exterminatorul Bulgarilor, face din Serbia In 1356, el merse asupra Constantinopo -
o provincie roman. In 1040, marele ef lului, in fruntea a 80.000 oameni 0 poate
Boghislav Stefan cu armele in mn, d a l'ar fi luat daa nu ar fi murit Mil veste.
libertatea Sarbilor. Dela 1050-1084 fiul s4u Speriat, Imperiul din Orient cheam6, din
Mihail este numit rege cu aprobarea Papei Asia, pe Turci in ajutor.
Greg9rio al VII-lea. Acesta a fost apogeul Serbiei: se poate lesne
Dela 1082-1085 Bosnia se reunete re- intelege starea de prosperitate in care se
gatului Srb. Intaia (1096-1099), a doua afla Belgradul in acest timp.
(1147-1149), apoi a treia (1189-1192) cru- In 1356, Voevodul Vuca0n, omoaa pe
ciat deschid drumul Belgradului 0 a Con- tarul Uro, fiul lui Duan 0 punnd na na
stantinopolului. In 1151, imp6ratul Orien- pe putere, reia titlul de Kral (rege). In 13 66,
tului Emmanuel, reduce din nou la ascultare Bulgarii se supun Turcilor, cari dela 1353
Serbia 0 Bosnia. In 1.183 Sarbii se r6scol intraserd in Europa. In 1377r-Vuca0n e ste
dub ordinele marelui lor ef Stefan Nemanja. hivins 0 omorit de Turci. In 1382, principii
Dela 11.95-1224, fiul sau stefan al II-lea slavi, In urma luArii Sofiei de Turci, se
este primul rege incoronat al Serbiei. unesc in contra lor.
In acela0 timp cu Srbii, Bulgarii se re- Unul din suceesorii lui, Lear, demora-
'volt in intslegere cu Romnii ( amestecatura lizat prin intrigile continue ale seniorilor
locuitorilor prinzitivi cu Romanii, li califia feodali, al aror rezultat impiedec unirea
Lt.-Colonel elvetian H. Hungerbuhler in ra- tuturor eforturilor slave, dup ce distruge
portul su asupra azboiului Srbo-Bulgar, Belgradul spre a nu mai fi mi. element de
dela care imprumutin din datele de mai discordie intre Unguri i Srbi 1) este bAtut
sus). Cu totii fac imperiul Romno-Bulgar, la ampia Mierlei (Kosovo-Polge) in snge-
dela Belgrad la Maritza inferioar 0 Aga- roasa lupt din 13 Octomvrie 1389 (Amsel-
thopolis pe Marea Neagr. feld, aproape de Novibazar) al arui su
Acest imperiu, care cuprinde mai toata venir este Ostrat in legende ca unul ce
Tracia, toat5, Macedonia, Albania, este apo- arat ziva aderii independentei nationale.
geul puterei bulgare ; dela 1275-1320 dom- srbeti.
ne0e regele sarb Um Milutin. El cuprinde Rout prizonier, Kneazul Laar este de-
nordul Macedoniei 0 al Albaniei. Stefan capitat dar 0 Murat al II-lea, Sultanul in-
Duan (1321-1355) supranumit Puternicul, ving6tor, este asasinat de un fanatic, Milo
mai inti rege, ia (1346) titlul de tar al Cobilovici, care se strecurase pti in cor-
Srbilor 0 al Grecilor. El este care zide0e tul au.
pentru prima oar cetatea Belgradului, terito- Srbii au pAstrat ing principii nationali,
riul creia '1 supune in 1355, cu Bosnia, din sub numele de Despoti. Succesorul lui Lazgr)
mAna Ungurilor, intinznd orapil destul de fiul s'Au Stefan cel inalt, face din Belgrad,
departe. Profitnd de sldbiciunea impratilor 1) Din Ist. Belgradului (Ghid).
3*
35

www.digibuc.ro
pentru ctva timp, capitala sa i unul din hotrire in mijlocul vaselor inamice, ca
succesorii si, Gheorghe 1) Brancovici, ce- innec o parte din ele, puse lama pe alta,
deazg Belgradul regelui Sigismund, In iar restul il imprsti in toate prtile. Acest
schhnbul'unor citadele, In Ungaria 2) i mut5 succes deschiandu-i comunicatia cu Bel-
resedinta sa la Semendria. gradul, el arunc in cetate pe redutabilul
Pozitia admirabil si tare a acestei cetti, Ion Corvin de Huniade (Dracul Turcilor
zidit pe coline, excelenta portului su, soli- sau Dracul pentru Turci) i pe Ioan Capi-
ditatea zidurilor sale, a Meut mult timp stran, clugr cordelier, trimis de papa Ale-
din ea bulevardul Ungariei contra Turciei, xandru In Ungaria pentru a predica o cru-
care nu incetase a incerca posesiunea ei. ciad, care ridic moralul soldatilor, mer-
Asa, in 1439, primul print infidel care o gnd, la toate ieirile, in capul luptatorilor,
atac, a lost Amurat al II-lea. El veni, urmat cu crucea (crucifixul) In mn si artndu-le
de toate fortele sale, s asedieze Belgradul coroana de martir suspendat deasupra ca-
si 11 bombard fr preget, timp de mai petelor lor dacii mureau pentru aprarea
multe zile si nopti, cu tunuri a c6ror ghiulele religiei.
erau de 100 livre. 0 parte din fortificatii El se gsea totdeauna in mijlocul peri-
fur rsturnate de proectile i Amurat crezu colelor. Oblignd pe lupttori s moo.*
momentul sosit, de a da asaltul general. cleat s se retragA, trupele intrau totdeauna
Dar locuitorii juraser5. s se ingroape sub victorioase.
ruinele patriei lor si cu toate ea' Turcii, sub Slbaticul curaj al soldatilor lui Mahomet
conducerea lui Ali (un cpitan), se raspan- se sfrm inaintea acestui indoit zid: de-
diser deja in cetate i se credeau stpni, votamentul, geniul unuia si exaltarea reli-
se vazura deodata inconjurati de toate pr- gioas a celorlalti. Cu toate acestea, artileria
tile de asediati, cari facura din ei im spai- turcease practicnd o larg bres, musul-
mnttor carnagiu i-i aruncara In afara manii se arunc In cetate fr s incerce nicio
zidurilor cetatii. Descurajat, de acest sn- rezistent. Dar calmul aparent acoperea o
geros esec pierduse J.7.000 oameni inseltoare iretenie de rizboiu a lui Corvin:
Amurat ridic asediul pentru a intra In sta- deodat, in sunetul trambitilor, crestinii se
tele sale, dupa ce sttuse sapte luni inaintea precipit asupra Turcilor, surprinsi in triumful
cetatii in care se ilustr Colonelul Giovani lor, Ii Inconjur din toate prtile mce-
de Ragusa. lreste teribil. In zadar Mahomet voeste s
Sasesprezece ani mai trziu, in 1456, Mo- opreasc6 fuga soldatilor si ; chiar el singur
hamed al II-lea, teribilul invingator al Con- atins de o crud ran, cci pierduse un ochiu,
stantinopolului, voi s termine cuceririle este antrenat In fuga lor ; dup ce, cei mai
sale prin luarea Belgradului. Il inconjur buni ofiteri au czut In lupt sau au fost
pe uscat, in capul unei infricosate armate, Invinglorul Constantinopolului ri-
pe cnd flota sa 11 bloca pe Dunre. De died cu ruine asediul, dup ce pierduse
partea cealalt a fluviului se afla lagrul inaintea Belgradului mai Intreaga sa armat
lui Ladislau, regele Ungariei cu 9 puternicd si cea mai mare parte din tunuri i bagaje.
armata. Dar orasul plati, desrobirea sa, cu viota
Vzndu-se In imposibilitate de a ajuta eroului care-1 scApase de furia musulman:
Belgradul, daca nu ar fi imprstiat mai intai loan Corvin muri in urma rnilor ( ?) primite
flota turceasc, regele lmbarc6 elita trupelor in cel din urm atac al Turcilor, la 10 Sep-
sale pe vase mari i se arunc cu atta temvrie 1456.
In memoria liberrii Belgradului, Papa
Djuradj.
Histoire de Belgrade (Guide). Calistrat al III-lea institui serbarea anual

36

www.digibuc.ro
a Transfigurilrii Domnului (calendar catolic) Intr'o alt expeditie la 10 Noemvrie 1529
pe care o puse in ziva de 6 August, aniver- Soliman incorona in Belgrad pe Zapolia ca
sarea acelei retrageri a lui Mahomet. In rege al Ungariei, punndu-i pe cap coroana
acest rzboiu a aprut pentru prima oard Sf. stefan.
semiluna pe insemnele armatei Otomane. In 1.551 Meemet, pap. Belgradului, nu
Filip regele Macedoniei inconjurand inteo reuseste s' ocupe Timisoara.
noapte intunecata Bizantiul, luna aprand in La 20 Iunie 1566 Suleiman cel Mare tre-
forma de crai, lumin cmpul si grzile, des- and spre Viena soseste la Belgrad in trsur,
coperind misarile trupelor Macedonene, au unde primeste pe Sigismund Ioan, fiul lui
dat alarma si au surprins pe inamici.,Recu- Zapolia, asigurandu-1 de coroana Ungariei,
nosctori lunei, Bizantinii puser emblema dandu-i si cateva locuri peste Tisa.
craiului pe toate monumentele lor, emblemd Timp de dou secole Poarta rmase st-
adoptat si de Mahomet la luarea Constan- pand pe Belgrad. Electorul de Bavaria,
tinopolujuill-listoire de la Turquie, pag. 22). numit de imparatul Leopold, general al
Aceste umilitoare esecuri ar fi trebuit s armatelor imperiale, a fost insrcinat s cu-
descurajeze pe urmasii lui Mahomet: dar cereasc6 aceast cetate dela Turci. Dup
cu cat cucerirea Belgradului devenea mai ce-i btu, trecnd Sava, el asedie Belgradul
grea pentru sultani, cu a-tat ea excita la 30 lulie 1688. 0 infiortoare canonad,
mai mult ambitia bor. care dull 25 zile fku ca zidurile s se sui pe
In 1493 Ali-Bey incearc s surprind ce- din toate prtile ; comandantul turc refuzg
tatea Belgradului prin trdare. Paul Kinezul EA se predea. La 6 Septemvrie s'a dat un
puse mna pe trdtori si ii omori prin di- asalt general ; de ambele prti au fost atacuri
ferite sisteme ly. grele si. putin a lipsit ca imperialii s piardd
La 1494 Turcii incercand BA asedieze partida. Atunci Electorul in capul trupelor
Belgradul, Kinezul ii puse pe fug. impreun cu printul Eugeniu se aruna la
In 1521 Suleiman al II-lea, dominatorul atac insufletind soldatii. Chiar Electorul este
secolului sdu, intoarse armele sale victo- rnit la cap. Dar in fine Germanii ptrund
rioase contra acestei chei a Ungariei, pe care in Belgrad, pe care 11 inund in sange ; 5000
o bloc mai intai prin vizirul s,u. eniceri Bunt trecuti prin ascutisul sbiei si
El singur, plea apoi la armat spre a-i o mare cantitate de material devine prada
grbi operatiunile de asediu. Geniu lui Corvin invingAtorului. Aceast frumoasd cucerire,
nu mai presida aprarea si o artilerie for- rspandi bucurie in tot imperiul, bucurie
midabil btu zidurile in bres timp de insd de scurta durat
vase sptmni. In acest an nu se mai vorbi pe frontiera
In urma a 22 asalturi furioase, a aror im- crestinilor, cleat de faimosul bandit asiatic,
numit Ieghen Pava, care devenise o trist
petuositate era indoit prin prezenta lui Su-
celebritate in provinciile asiatice prin asa-
leiman, orasul trebui s se resemneze la o ca-
sinatele sale. Impreun cu Rustam-Pasa,
pitulare pe care dup executarea ei, Sultanul
adunar cat mai multe trupe si au incercat
nu o respect si trecu garnizoana prin sabie.
chiar s impiedece pe Electoral de Bavaria
A doua zi se duse la catedral si o trans-
s. treacd Sava ; dar artileria imperia15. le
form in moschee. Locuitorii Unguri au fost
stria intreprinderea si podul ce-1 facuser
trimisi peste Dunre iar Bulgarii la Constan-
tinopole, unde popular mahalaua zis pe Turcii servi chiar imperialilor, cari treand
atunci o Bulgar . Sava, cum vAzurm, asediar si luar. Bel-
gradul 1).
2) Gerolarno Albrizzi, L'Origine del Danubio, pag.
140-141. 2) Marsigli, op. cit., Vol. II, pag. 126..

37

www.digibuc.ro
 In 1.595 pe cnd Sigismund principele
Transilvaniei Inconjurase Timisoara, un corp
din armata sa observa Belgradul. Amenintat
de 21.000 de Turci ce veneau din aceast
parte, el detaseazA dou divizii spre a 1ntri
corpul s.0 de observare. Atac 5. si. arunc6 pe
Turci care Panciova, de unde acestia tree
la Belgrad.
La 25 Decemvrie 1683 Sultanul Amurat
al IV-lea, suprat pe vizirul su Kara-
Mustafa pentruc fusese btut de Sobieschy
la asediul Vienei, puse s-1 sugrume la Bel-
grad iar capul ii fu trimis la Constantinopole
si prezentat pe o tav de argint.
In anul 1690 marele vizir, Mustafa Kiu-
pruly s'a prezentat Inaintea Belgradului, In
capul unei armate mari si. 1-a blocat. De opt
zile artileria sa fulgera cetatea, calla o
bomb6 cznd pe o magazie cu pulbere a
fcut-o s sar. In bucti, cu toate casele
dimprejur si. o parte din ziduri. Turcii pro-
fitnd de dezordinea ce acest accident rs-
pndise printre asediati, se arunc cu impe-
tuozitate la un asalt disperat (8 Oct. 1690);
700-800 oameni comandati de generalul
d'Aspremont si. ducele de Crol, reusir s.
scape, traversnd Dunrea ; dar alti 6.000,
care nu putuserd gsi vreo iesire, au czut
sub fierul musulmanilor, impreun cu cea
mai mare parte din locuitori.
Cum se vede, vizirul n'a pus Juana pe
aceast cetate deca prin o izbitur cereasc,
pentruc bomba incendiase magazia cu
pulbere. RI% aceasta, toate inventiile
artei, nu ar fi putut dispune aceast cetate
s se predea, pentruc armata otoman nu
dispunea de provizii si. la finele lui Octomvrie
sezonul era foarte Inaintat 1).
In 1694 Ducele de Crol, profitnd de de-
plasarea armatei turcesti Incearc din nou
grad. Turcii meditau un asediu, nedeter-
s cucereasc5. Belgradul. Artileria si. minele
au jucat un rol att de mare c. In opt zile minat hied, pentru care scop ei Intruniser
toate uvrajele avansate erau reduse in pul- imprejurul Belgradului toate cele necesare.
bere. El se prepara s dea asalt, cnd marele
1) Marsigli, II, pag. 133.
38
www.digibuc.ro
vizir se arta, cu o puternic6 armat si-1
sili s ridice asediul.
Aceast strlucitoare cucerire era rezer-
vat principelui Eugeniu de Savoia, marele
cpitan, devenit spaima Europei si. a Asiei.
Soarta tuturor fortretelor importante,
situate pe extrema frontier a statelor pu-
ternice si rzboinice, este de a fi expuse pri-
melor lovituri cnd rzboiul izbucneste Intre
suveranii lor, cum era Belgradul, cum va
fi Galati, Belgradul viitorului.
In anul 1690 cnd Turcii reluar Bel-
gradul gsir parapetul reparat si. partea
din afar cu un drum achperit, terminat.
In 1.693 imperialii, revenind la asediu,
gsira tot perfectionat si ameliorat. Numitul
Cornaro, nscut In Candia si care servise In
timpul asediului, in aceast cetate, in ca-
litate de inginer, avusese directia acestor
lucrri. Acest ofiter trecuse In serviciul Im-
pratului In aceeasi calitate si fusese 1ntre-
buintat la Belgrad.
Cnd o bombd puse foc magaziei cu pulbere
&TA care garnizoana lu fuga peste Sava,
el rmase In cetate si r6spandi stirea ca
fusese fcut prizonier de Turci. Servi apoi
contra Impratului german, de unde pn
atunci fusese In serviciul su. Turcii 11 pltir
cu sume mari si el mri fortificatiile cettei,
pe care le construi dup adevratele principii
ale artei. A fost primul care a invtat pe
Turci nu numai modul de a construi aprri
dar inc de a grbi lucfrile si. a cptusi
uvragele.
El a avut sub comanda sa mai multi greci
si. armeni, priceputi. In orice caz, In intre-
buintarea si prepararea minelor, fu unul din
cei mai buni elevi ai cavalerului Verneda,
In Candia 1).
La 6 August 1697 Sultanul sosi la Bel-
1) Marsigli, op. cit.
(L'Etat militaire de rempire ottoman. Amsterdam
1720), II, pag. 150_
Flota kr, dupd. Dundre, era de 16 galere, apreau. Generalul de cavalerie Conte le de
30 fregate si 60 seice. Cea mai mic din Mercy, ldsat la Timisoara de serenisimul
galerele lor purta 1.0 tunuri si 150 oameni. ef (principele Eugeniu), pusese maim. pe
Mai intai ei trecurd Sava, avnd aerul Panciova, Uj-Palanca (vechea Lederata) f1i

Bd_ se indrepte spre Petru Waradin. Dar cu- Meedia, trei mici cetati, deopotrivd necesare
rand intelese cd, inainte de a asedia aceast pentru siguranta Banatului si s inlesneasc
cetate trebuia sd. distrugd Titul, care le drumul altor cuceriri.
putea deranja comunicarea cu Timisoara si Panciova era (1717) o palanccl situatd. pe
servi imperialilor de magazie. Ei au luat-o Timig, la o jurndtate or de locul unde acest
deodatd, spre dreapta, pentru a trece Du- rau intrd in Dundre si la doud ore de Bel-
ndrea 1). grad. Noua (uj) Palanca era o altd palancii,
Dupd. bdtdlia dela Zenta, principele Eu- situat cteva leghe mai la vale, pe &la
geniu trecu Sava in Bosnia, pe care, timp Kanatia, care o Invecineazd si care se varsd
de 18 zile, o distruse si prdd. In ea gdsi si ea in Dunre ; Mehadia a treia palanca,
mari comori, mai cu seamd In orasul Se- care Inainteaz mai mult ca Uj-Palanca spre
rayevo (Bosna-Serai). rsdrit, se gseste in muntii cari despart
La 1.716 imperialii hotarindu-se sd atace Banatul de Romania. Cte trei aceste cetdti
pe Turci si incepand pregatirile lor, Turcii se Inchinard la discrelie si mai fr nicio
se strnserd si ei la Belgrad, in tot cursul rezistentd, ademenite prin dulceata kvin-
lunei Iu lie. La 15/26 si 16/27 Julie, ei trecurd galtorului, care fusese aplicatd garnizoanei
Sava si campard intre Semlin si Banostza. Timisoarei si ale cdrei bune fecte le in-
La 21 Iu lie (1 August) ei inaintard la Salan- cercard si ele.
kemen si la 2 August st. n. la Carlovicz. Contele de Mercy cautd sd ocupe si Orsova,
Putin in urrra ei furd complet bdtuti de cetate pe Dundre nu departe de Meedia i
principele Eugeniu de Savoia, la Petru Wa- compusei din trei fortuni, ceite unul de liecare
radin, in ziva de 5 August 1716. trm (Carol s. si Elisaveta d.) 0 al treilea In
insula Ada-Kaleh. Dar informndu-se c
Trecerea Dundrii. Asediul fi bateilict dela garnizoana era hotdritti sd. se apere la dispe-
Belgrad din ziva de 5116 August 17172). rare, el se retrase: fie pentru motivul Ca
Dupd bdtlia dela Petruwaradin i cuce- nu avea destule for.te, pentru o Intreprindere
rirea Timiparei, totul prea a invita pe atat de mare, fie cd de alt parte, sezonul
Majestatea Sa Imperiald si Catch* a indoi era prea inaintat. Cu toate acestea, el asez
generoasele sale eforturi contra inamicilor cartierele sale pe Dundre, in lungul fluviului:
comuni si perpetui ai numelui crestin si a-i dreapta la Panciova si stnga la Uj-Palanca
promite un succes fericit. Turcii nu mai si pentru a-si asigura mai bine aceste dou
2) I. du Mons, Bataille de Zenta, pag. 2. posturi el le repard 1ntririle.
(Cea dint:Ai din ale lui Eugeniu tie Savoia). Serenisimul print, Eugeniu de Savoia,
2) Acest asediu fiind cel mai important din cele medita de atunci asediul Belgradului si In
ce s'au fcut In aceast localitate, II vom descrie acest scop contele de Mercy primi ordinul
in intregime, att pentru importanta sa cat si pentru
nenumrate principii militare ce se pot invta din de a stabili un depozit de fdinoase si s caute
aceast povestire. El este scris de J. du Mons, un punct avantajos pentru ca armata BA'
consilier si istoriograf al imparatului Carol al VI. treacd Dui-area. El isi Indeplini aceastd da-
Martor dup cat se pare, al btliei, inteo carte torie cat se poate de exact si mai fericit.
dedicat printului Eugen si prin urmare cea mai Depozitul fu format la Panciova, iar tre-
exact& din cte exist in aceast privint, de vreme
ce a fost compus si corectat chiar sub ochii bra- cerea descoperitA ceva mai jos de imbued.-
vului print. tura Timisului, la punctul numit pe vremuri

39

www.digibuc.ro
Homolyen 1). Tarmul era foarte lesne de pentru debarcare. Acolo se oprirA i se pu-
apropiat. Nicio inltime nu-1 domina i era seed In ordine. Dup obiceiul lor grenadierii
dispus aa ca atunci cnd va fi abordat, sti s'au aezat la avant-gard ; cele 25 batalioane
se g'Aseasc6 inaintea sa o balt de 800 pai, urmar iar cele dou vase de rilzboi deschi-
paralel cu DunArea, care nu permitea ina- deau drumul acestei rzboinice flote. In
micului sAi presupuna debarcarea. El inform aceast ordine ajunser la trm, cu drapelele
pe print, care venind apoi, in persoan, desf4urate i cu tobele btnd, soldatii ser-
aprobA ideea. vindu-se de lopeti (de fortificatie ?) pe lagii
Aceasta era la 9/20 Mai. Printul sosi la rame pentru a se mi.5.ca mai iute. Totul arAta
Petruwaradin la 10/21 i nu se opri dect o miraculoas5. bucurie.
timpul strict necesar pentru a da ordinele Inamicul din contra, surprins de indrz-
sale. EI se intoarse la 17/28 i trupele se neala i de buna ordine a acestei treceri, nu
adunar, parte la Panciova unde era corpul se opuse. El abandona posturile sale i
lui Mercy, parte la Futack, unde se afla inainte chiar ca descinderea BA aib* loc, se
chiar printul in persoad. Unirea se efectu vzu ienicerii, cu drapelele lor, land drumul
la 3/14 i a doua zi 4/15 Iunie, trecerea ii Belgradului. Cinci, la ase sute spahii, numai,
incepu executarea. Cu mult Inainte contele se prezentarA pentru a se hrtui dup6
de Mercy avusese grij sd pregteasca la modul lor, dar tinuti in respect de tunurile
Opova, o multime de brci i de eici. Se vaselor .1 in urmA, chiar de acelea ale tru-
ambarcaser in ele 25 batalioane i 25 corn- pelor, ei urmarA curnd exemplul enicerilor
panii de grenadieri ; toate aceste sustinute ci lsarA imperialilor cmpul liber. Acetia
de trei mari vase de rzboi, cari sosiser au petrecut noaptea sub arme, acoperiti de
seara la Panciova. Turcii aezati ici i colo, caii lor de frizei i intori cu fata &are prtile
pe indltimi, in numr de cteva mii oameni, de unde inarnicii puteau veni la ei.
fcurAl toat noaptea focuri mari, pentru a Ei nu pierdurA niciun orn in toga aceasta
inspira groaz imperialilor, frandu-i sAl actiune care se petrecu fArA cea mai mica'
oread5. c erau numeroi i ch" se pregneau confuzie, InteatAt Contele de Mercy dispu-
pentru aprare ; dar strategema lor nu aduse sese toate lucrrile in Inna ornduiala. Cu
nicio schimbare in msurile luate de im- toate acestea, se lucr la un pod de vase,
periali. pentru trecerea armatei i la miezul noptii
In zorii zilei, la rsritul-soarelui, totul se el fu terminat.
puse in micare. Grosul armatei plec pe Imperialii campar la Viznissa (Visnitca)
uscat, cgre locul unde puntea avea sd fie unde rrnaserA dou5. zile. Nimic nu grlea.
construit i detaamentul pe ap, pentru Voiau sA recunoasca tara. Inamicii nu se
a merge unde generalul Mercy avea s-1 adunaser IncA. MAsurile se puteau lua fr
conduc. Dup dou' ore de navigatie, ajun- nicio jenA.
ser la gura Timisului, de unde se vAzu La 8/19 Iunie armata inaint i Belgradul
flota Turcilor, care era ceva mai sus, la fu investit. La acest nume mice om de stat
ancor. Cum aceast flot turceasc6 ar fi sau de rAzboiu, va concepe mai intAi icleea
putut turbura debarcarea i comunicatiile, uneia din actiunile cele mai importante. aci
imperialii lAsar6 aci, pentru a observa, unul care e omul, care s aiba cea mai mickidee
din cele trei vase de rzboiu, pe cnd cu de lume, care sA nu tie cAl (pe aceea vreme)
restul continuar a rama &are locul destinat Belgradul era prima i cea mai considerabilA
1) Homoliez In Atlasul lui I. Hellerrt. cheie a intregii Ungariei i cA ea poate
La mijlocul liniei N. S. cuprinsl Intre Panciova deschide infidelilor portile spre a intra in
ii Grozka. trile cretinilor i acestor din urna, de a
40

www.digibuc.ro
intra in acelea ale infidelilor. Dar se va frontul din spre cmpie cu spatele &Are
vedea mai bine In urma descrierii pe care cetate. Zilele urmtoare au fost intrebuintate
noi trebuie s o facem: Belgradul, altadat la lucrri, la construirea unui pod pe Sava,
capitala Serbiei 0 reedinta vechilor si regi, a perfectiona pe cel de peste Dunre 0 a le
este situat pe un unghiu de pmnt care se intri pe amandou prin dou capete de pod.
formeazA din spre miagzi, prin intrarea Lucrul n'a fost deloc uor, cci s'a dat
Savei in Dunre 0 al crui vrf este indreptat acestor lucrri toat puterea 0 frumusetea
direct la nord. Astfel crawl este mrginit pe care timpul 0 locul le-a permis. Liniile
la west cu Sava ; la est cu Dunrea, iar la de aprare se intindeau dela un fluviu la
nord cu confluenta celor dou ruri. Nu altul 0 capetele de poduri erau inchise in ele.
se poate acosta dect pe la sud. Se mai form un lagar de ateva mii de
Trei insule inguste 0 lungi erau situate oameni la Semlin, sub comanda Locot. Feld-
putin mai sus de mijlocul Dunrii, aa c Mareal Conte de Hauben, pentru a asiglra
puteau Inchide cu inlesnire trecerea brcilor, comunicatia cu Peter-Waradin, de unde mai
cari voiau &A coboare sau s ridice fluviul. trebuia &A soseascd cea mai mare cantitate
Cele data mai mari erau separate, una de de provizie 0 un alt lagr de cinci batalioane
alta, printr'un canal care servea de port 0 cinci sute de cai, dincoace (nord) de Du-
oraplui. Era un mic golfulet care neavnd nre, la capul de pod, sub comanda Colone-
nicio intindere 0 nicio adncime, nu putea lului Conte de Neyberg.
adposti cleat cteva brci uoare. Turcii Patru corbii de rzboi au fost aezate
aveau in insule eicele 0 celelalte bastimente in lungul Dunrii, In pozitii de unde ar fi
de rzboi. Ei mai aveau In ele un fort 0 putut supraveghea operatiunile pe care Turcii
alte retranamente. din Belgrad le-ar fi putut face pe ap. Pri-
De altfel, Belgradul de atunci putea fi mele cloud din amonte St. Carol 0 St.
imprtit In trei prti: castelul, oraul de jos Leopold acelea0 cari serviser la trecerea
0 foburgurile. Oraful ocupa partea cea mai Dunrii au fost lsate intre Belgrad 0 pod,
de jos 0 inaintat a unghiului, gsindu-se sub comanda capitanului Swindeman 0 ce-
astfel scldat de o parte prin Dunre 0 de lelalte dou St. Francisc 0 St. qtelan
cealalt prin Sava. Foburgurile, destul de comandate de cpitanul Storck au ancorat
spatioase erau din spre partea cmpiei iar vis--vis de lagarul dela Semlin.
castelul era in mijloc. Terenul este foarte Vasele n'au rmas mult timp Mil a avea
ridicat 0 panta sa era foarte inclinatil de ocazie de a se semnala. Ele au fost atacate, la
spre partea oraplui de jos. Despre partea 8 Iulie (st. n.) de cinci galere turceti, cu
foburgurilor ea era foarte dulce. Pentru acest mai mult de 40 eici sau alte bastimente 0
motiv in acea parte intririle erau mai tari. lupta dura o or, dar inamicii au fost respini.
Se vedea o curtin flancat de dou sau Turd au pierdut aci mai mult de 200 oameni
trei bastioane : un uvraj inaintat 0 un iar din partea imperialilor n'au fost mai mult
retranament exterior. ca 20 morti 0. rAniti. Li s'a scufundat 0 o
Terenul imprejurimilor Belgradului este galer, iar patru din eice au fost stri-
foarte neegal pentru a nu zice muntos. El cate.
const din o multime de Inltimi amestecate La 2/13 Iulie izbucni o furtuna, care
cu multe rapi, drumuri scobite 0 Val. Cel provoc pretutindeni o desordine teribil.
mai apropiat din foburguri, este cel mai jos, Cele dou poduri de pe Dunre i Sava,
celelalte 11 domin, dar el este spatios i se rupser, cteva din brcile cu care ele
destul de plan. Armata se aez6 pe acesta, erau formate au fost detaate 0 aruncate,
stnga cdtre Sava 0 dreapta ctre Dunre, ici-colea, dup capriciul vntului, ca 0 pe

41

www.digibuc.ro
altele cari erau incArcate cu provizii 0 zontul c5, imperialii se vzur bombardati
munitiuni. de toat artileria otomanA din cetate, din
Turcii vAzAnd comunicalia tiat, intre insule 0 din galere. In acelai timp Turcii
armata principal5. 0 lagArul dela Semlin, au fcut o eire cu 4000 oameni peste Sava ;
crezur CA vor putea profita. Ei traversal% ea fu att de bruscA i grea ca imperialii,
Sava, pe vase 0 au atacat reduta, care de peste ru, prur a nu o putea suporta.
acoperea capul de pod. Ei erau 1000 pe jos Este adevrat, Cci lucrurile trebuesc rela-
0 500 cAlAri iar reduta nu era pAzit cleat tate cum s'au desfAurat, CA neintelegerile
de 64 oameni, trupe de Hessa-Casel, sositi care au avut loc Intre comandanti au con-
cu don zile Inainte. Dar ei se aprard atAt tribuit mult. Generalul Marsigli vAzAnd ve-
de bine i atAt de mult timp, cA principele nind barbarii, voi s'A meargA inaintea kr,
Eugeniu care vedea de dincolo de fluviu pentru a le disputa un pod, pe care ei trebuia
atacul 0 apArarea, avu timp sA le trimit negreit sA-1 treacA ; dar Colonelul Conte de
ajutoare. Turcii au fost astfel goniti 0 obli- Heister voi s-i atepte in tranee de teamA.,
gati sa se reimbarce cu perderi de 50-60 zicea el, dac ar fi eit, focul cetAtii, care
oameni. apitanul de Hessa, care comanda era prea violent BA nu pund trupele in des-
In redut5. dobndi o mare onoare cu aceast5. ordine. E posibil ca amndoi &A fi avut
ocazie. Este de regretat 6." numele lui s'a dreptate, dar era vremea de a lucra nu de a
pierdut. DacA reduta ar fi fost luat, Turcii discuta. Ei trebuiau &A tie CA, aveau de a
ar fi distrus din aceea parte restul podului face cu inamici cu care nu se putea pierde
i ar fi pus maim pe vase. timp. Turcii cAzur cu mare furie peste
Aceast operatie fAcu &A reias6 necesi- lucrAtori, apoi chiar asupra trupelor, cari,
tatea de a se intri laggrul dela Semlin 0. netiind ce trebue s facA, luar fuga. Mar-
de a stApAni bine tArmurile. Infanteria de sigh 0 Heister se aruncarA, fArA nicio crulare
Hessa-Casel, sosit la 1/12 in nurnAr de In mijlocul celui mai mare pericol. Ei strig,
2000 oameni 0 comandat d. de printul Maxi- amenint, dar nu cunt nici mAcar auziti.
milian, fusese deja ataat acestui lagr. Totul era confuz. Inamicul Ii Inconjoar i
Mai trecur la 5/16 Iulie, inc patru regi- cad, la oarecare distantA unul de altul,
mente de cavalerie iar comandant al acelui strApuni de lovituri.
lagAr s'a trimis un general de mare valoare, Din fericire, printul Eugeniu sosete pe,
contele de Martigni, general de cavalerie. teren, in momentul celei mai mari desordini.
Trupele de Bavaria ajunser In aceea0 zi, El venise pentru a vizita posturile i lucrArile
cu un efectiv de 6000 oameni, cele mai fru- noptii ; el nu se atepta s gAseasCA aceast
moase ce vAzuse imprdtia germand. Erau: stare. Dar ce efect nu ipoate avea asupra
un regiment de guarzi CATri, o companie unor trupe disciplinate, prezenta unui ef
de grenadieri Cari, un regiment de dragoni iubit, temut 0 respectat ? La vederea sa,
0 trei regimente de infanterie. ele se opresc, se adura i, sustinuti de 300
Ele petrecur noaptea dincolo de Sava, oameni &Alai ai detaamentului, se reintorc
dar la 18 intrar in marea armat. In schimb, la luptd, gonesc pe aceia care ii respinser
se puse sA treac podul trei batalioane 0 0 la rndul kr arunc confuzie in mijlocul
6 compAnii grenadieri, sub comanda genera- kr. Atunci lucrurile se schimb 0 Turcii,
lului Marsigli, cu ordin de a deschide tranea care cu putin Inainte nu se gndeau cleat
0 de a o impinge inainte In lungul Savei. s5, facA s sboare capete, cu mare greutate
I se dAdu, asemenea, 1200 pioneri 0 300 cai ii scapA pe ale kr. 'Obligati de a se relm-
de sustinere. Lucrul fu destul de fericit In barca in bArcile lor, sub focul continuu al
timpul noptii, dar abia soarele luminase ori- imperialilor, ei pierdur acolo multA lume

42

www.digibuc.ro
si se vazura mai multi care neputand aborda, Bombele fceau un zgomot, cu atat mai
din cauza multimii, tarmul apropiat, se asurzitor cu cat strazile erau inguste i casele
aruncara In ap, pentru a ajunge in inot eau construite. Nimic nu era atat, de Inspi-
barcile departate. Pierderile au fost aproape mantator cleat a vedea in timpul noptii,
egale. Din partea imperialilor 400 soldati flacarile cari le devorau si de a auzi tipetele
au lost omoriti, 20 ofiteri rniti, intre cari de disperare ale nenorocoitei populatii care
generalul Marsigli si Conte le de Heister. nu stia unde s se ascunda sau sa fuga.
Seara garzile, din transee, au fost ridicate In prima si a doua zi garnizoana trase si ea
pentru a nu mai fi expuse la asemenea cu mare putere. Ea trimise imperialilor, mul-
deranjari au fost Intarite pana la noua ba- time cla bombe, de pietre, de ghiulele, dar
talioane si opt companii de grenadieri. S'a efectul lor fu neinsemnat.
mai dat ordin ca trupele st stea toata noaptea Exista o mare diferenta intre a trage
afar din transee, in ordine de Yd.-Lae asupra unor retransamente sau a trage
vegheze neincetat contra atacurilor ne- asupra unui oras. De alta parte, cea mai
asteptate. In sfarsit comunicatia fu asigu- mare parte din piesele cetatii furl curand
rat prin drumuri acoperite, care legau intre demontate, bateriile kr ramase inutile si
ele reduta podului, transeele i lagrul dela apararile ruinate.
Semlin. In acest chip, imperialii ajunsera Dela 19/30 Iulie Belgradul nu mai semna,
in stare sa-si execute planul pe care din spre apa, cleat cu ruinele unui vechi
propuser. In sase zile liniile au fost Impulseoras pe care timpul II distrusese.
dela Sava pang. la Dunare si dela Sava Nu era tot astfel din spre uscat. Fortifi-
urcnd fluviu Odd la Semlin. catiile erau in buna stare si se lucrau la ele
Ridicara redute, stabilira baterii, punand in toate zilele. Dar ceea ce sustinea mai mult
in ele tunuri ,si mortiere. Imperialii stapani curajul asediatilor, era speranta inteun pu-
pe farmuri nu se mai tern de insultele Ma- ternic ajutor, care li se promisese dela
micilor ; din contra, inamicii se tern de a le Adrianopole.
imperialilor. Din varful intaririlor lor, Turcii In adevar, Marele Turc (sultanul) pusese
privesc cu groaza i cu mirare aceste ame- in acel an, pe picior de rtizboi o armat
ninttoare dispozitiuni. Pana in acel timp extraordinara. Contingentele Africei si ale
Belgradul de trei ori luat si de cinci ori Asiei au fost indoite.
atacat, nu fusese niciodata In acest chip. Se scosesera chiar din 'Grecia si Dalmatia
cea mai mare parte din trupe, pe care le
Acei din oras nu se pregatisera pentru apa-
rare decat din spre uscat i incredintati, tineau acolo in alti ani si toate aceste forte,
gresit, ca nu aveau a se teme de nimic reunite, ajunsesera pe frontiera, in scopul,
din spre partea raurilor, transportasera In cum se spunea, de a combate pe imperiali
cetate femeile, copiii si bogatiile, cu un osi de a scapa Belgradul, chiar de ar fi costat
cuvant tot ce aveau mai scump si mai pretios. Marelui Turc jumatatea armatei sale.
La 12/23 Julie t.anonada incepu; ea fu Principele Eugeniu fu anuntat Ca la 12/23
teribila caci imperialii aveau in baterie 26 Julie inamicii se stabiliser% la Palanka lui
tunuri si 15 mortiere. Cat timp era zina, Hassan-Pap; ca. la 14/25 venisera la Se-
tunurile trageau asupra castelului, ale crei mendria, ca la 16/27 un mare detasament,
principale aprri se vedeau bine si din front din trupele lor, intrase In Banatul Timi-
si de pe laturi ; odat cu caderea noptii soarei prin Orsova, pe unde trecuse Dunarea.
focul mortierelor, urmand pe acel al tunu- La 17/28, 18/29 si 19/30 Iulie Turcii in-
rilor mergea sa duc moartea i groaza in cepura sa apar din toate partile i avur
oras. dese hartueli cu aceia pe cari imperialii Ii
43

www.digibuc.ro
trimiseser in contra lor sau cu gArzile la- a se apropia cu corpul ce comanda la
Semlin.
La 20/31 Iu lie, ei Ii fac aparitia si la 21 Detasamentul pe care Turcii Il trimiser
Iu lie (1. August) se asezar in fata imperia- dincolo de Dunre sosi la grosal armatei lor.
lilor cu dreapta pe Dunre i stnga &Are Expeditiile sale se reduceau la reluarea Me-
Sava, dar la o distant considerabil de hadiei, cetate de puldnA important si care
acest rau. In acelasi timp ei incepur s4 se nu costase contelui de Mercy decat cAteva
acopere i lucrar toat noaptea cu mare salve de tunuri. Garnizoana pe care impe-
srguintrt. Terenul, pe care-I ocupau era cu rialii o 16saser acolo, nu era de 1000 de
mult mai ridicat deal al imperialilor i cu oameni. Cu toate acestea, ea se apgr sase
toate ea foarte vast, mai cu seam6 in adn- zile dup deschiderea transeei i obtinu o
cime, se vedea aproape in intregime, in capitulare onorabilrt, dup ce sustinuse trei
amfiteatru. asalturi. Se consolar, cu atat mai mult de
Spectacolul oferit imperialilor, era destul aceast pierdere, cu ct, cu cAteva zile in
de capabil 86 le inspire teroare, c5ci pavi- urm, ea fu compensat cu luarea unui alt
lioanele rosii i verzi ale barbarior, rAspan- fort, a crtrui posesiune, In aceste impre-
dite cu miile pe mnlmi i amestecate pre- jurri era cu mult mai necesarg. El era
tutindeni cu oameni, cai, cdrute i artilerie, situat pe tArmul oriental al Dunririi vis--vis
nu ofereau ochilor kr dect o nenumgrat de confluent, in una din aceste insule care
multirne de inamici. Soldatii crestini erau se formase prin intlnirea Timesului cu Du-
ksa departe de a reflecta sau de a fi speriati. navtul. De acolo Turcii puteau Elsa vaselor
Din contra, ei se distrau artndu-si unii lor libera navigatie pe Dunre, pe cnd din
altora, cele mai frumoase corturi fceau contra, incomodau pe aceea a vaselor im-
Imprteala, mai dinainte, certndu-se in perialilor. Tot de acolo, se putea opera in
glum care va avea cutare sau cutare cort contra celor trei insule din mijloc (care
turcesc. astAzi formeazd Insula Rzboiului) a le apra
In primele zile, Turcii terminard retran- sau a le bate dup interesul ce Turcii l'ar
samentele lor ; asezard baterii i impinser fi avut. Colonelul, Conte de Neyberg, II Ina
inainte transeele. Din parte-le, imperialii in ziva de 31. Iulie (11 August) sub ordinele
luar cteva noi dispoziliuni: se asezar generalului Conte de Mercy, cu sabia In mn
tunuri pe toate partile unde trebuia ; se fr mult rezistentd ; Tureii care II pzeau
inchiser deschiderile liniei, prin grinzi ame- in num5r de 2000, luar la fuga ctre bArci,
stecate de cai de frize, se ming Imprejurimile la sosirea imperialilor. Cu toate acestea,
srigetilor, si cum asediatii, devenind mai Turcii marei armate, inaintaser mult ctre
IndrAzneti dup venirea marelui ajutor care liniile imperiale. Transeele kr, nu erau mai
le sosise, fceau dese esiri pe la spatele im- departe ca de britaia armei. De dimineat
perialilor, fur strnsi prin linii inaintate panA Beard, ei se prezentau pentru a Ur-
prin redute. Le luar chiar o moschee, de ateodat singuri, chteodat in grupe
undd ei incomodau lagrul i li se opuser si indrAzneala enicerilor era att de mare
mai multe ,baterii, contra acelor ridicate de Inca In ciuda impuscriturilor veneau s ia
asediati. Principele Eugeniu mai intAri la- ap dela o fntn care se afla In apropiere
ggrul su principal prin o parte din trupele de trmul santului. Cea mai mare parte arau
care erau dincolo de Sava si pentru a nu omoriti, pe lng lumea ce pierdea con-
lsa descoperite liniile ce aveau peste acel tinuu transeele prin bombele, pietrele
ran, nici podul expus la atacurile inami- grenadele pe care imperialii le aruncau
cilor, Generalul Martigni primi ordinul de aproape neintrerupt.

44

www.digibuc.ro
 Cu toate acestea se vedea ins bine c
acest soi de rzboi, nu era deloc in avan-
tajul armatei i cu ct va dura mai putin,
armata va ctiga. Superioritatea Turcilor
intrecea tot ceea ce se vzuse de un secol.
Ei erau mai bine de 200.000 lupttori. Ei
aveau 140 tunuri sau mortiere in baterie
de-a-lungul trawelor. Artileria cettii era
i ea foarte numeroas 0 cum asediatii o
intorseser toat in contra armatei, impe-
rialii se gseau btuti de ambele parti de
mai mult de 250 piese, cari bteau aproape
in plin, tot interiorul lagrului. Inca' dela
3 August Generalul de artilerie Conte de
Regal, avu un picior rupt de o ghiulea de
tun i dou zile in urmd Conte le de Estrades,
general francez care servea de guvernor
Principelui de Dombes, avu aceea0 nenoro-
cire. Amndoi murir i o multime de ofiteri
cari s'au distins mai putin fr i ei omoriti.
Nu era niciun loc in lagr unde A' fie cineva
in sigurant. Dre4ta mai cu seam i cen-
trul erau foarte expuse. Tunurile inarnicilor
bteau pang la cartierul Principelui Eugeniu,
ceea ce ob1ig6 pe Serenisima Altet s.
asculte rugkiunile ce i se Mceau de a trece
la stnga.
Ceea ce era mai suprdtor, era eh' armata
se topea, pentru a zice astfel, uitndu-se
eineva la ea. La inceputul campaniei se
numrau 83 batalioane, 66 compnii de
grenadieri, 122 escadroane de cavalerie, 73 de
dragoni 0 25 husari. Ea numra mai mult
de 80.000 de oameni. Dar in momentul de
care vorbim, catre mijlocul lunei August
abia se putea numra ca la 60.000 de oameni
in stare de a lupta. Toti ceilalti erau morti
sau bolnavi. De patru sptmni dizinteria
bntuia armata i violenta rului nu se
micpra deloc. Oamenii erau zilnic ingropati
cu sutele 0 nu era un singur batalion care
s nu aib inapoia sa un cimitir tot aa de
mare ca propriul su teren. Tot astfel era i cu
Mortalitatea domnea inteun mod in-
grozitor, nu pentruc animalele erau ostenite
de curse sau de marpri ; afar de grzile
www.digibuc.ro
lagrului i pentru furaj, niciunul p-
rsise conovetele. Dar in fine muriser un
numr de necrezut. Jumtate de cavalerie
era demontat. Mrturisind drept, aceast
situatia era ambarasant j deja incepuse s
se simt prea bine. Fiecare judeca dupg
capul sau, dup pasiunile sale. Unii ateptau
dela intelepciunea i valoarea Serenisimului
Principe ; altii se indoiau i se temeau, iar
altii credeau afacerea fr resurse. Inamicii
principelui, cki care orn mare nu are, vor-
beau de dnsul tocmai cum se vorbea cndva
de Q. Fabiu Maxim, din timpul rzboaielor
sale contra lui Anibal. Ce! ziceau ei, acesta
este eroul, intelept i cu precautiune a cArui
conduitd, totdeauna fondat pe ratiune va
trebui &a' serveasc de model rzboinicilor
in viitor ? In ce strmtoare s'a wzat ? El
voia sa asedieze Belgradul i iat6-1 pe el
singur asediat. Este canonat, este born-
bardat, este turmentat, zi i noapte in mij-
locul lagrului su 0 el se multumete s
trimit canonadd pentru canonad ; care
este planul su ? la ce rezultat poate duce
aceast inactiune ? dacA se f1e0e c va
putea bate pe Turci, eu toat superioritatea
lor, pentru ce el nu-i atac ? i daca, acoperit
de intriri perfecte, el 4i propune s 4a
Belgradul in vederea lor f drd s dea nicio luptd,
pentru ce nu deschide tranfeele ; ageaptd el
trompetele Jerichonului, pentru a face s add
zidurile cetlitd? sau poate crede cd singura
sa prezen(d fi indestuldtoare pentru a face
aceastd minune?
Aceste brfeli, raportate Printului, n'au
zdruncinat nici virtutea nici hotririle sale.
Non ponebat enim Rumores ante Salutem.
El nu venise acolo din intmplare, nici fr
s fi cunoscut pericolul i urmrile. Gloria,
ratiunea i prudenta il adusesera aici. El
trebuia s ia Belgradul i pentru a-1 lua era
indispensabil s se aeze unde era. De altfel
el nu intreprinsese aceasta fr participarea
i ordinele ImpAratului. Majestatea Sa v-
zuse planul i impreund cu printail aranjase
diferitele dispozitiuni. Impratul comunicase
45
chiar minitrilor. Diferite consilii se -tinuse sell i nu puteau tinde, la alteeva, deat
asupra acestei chestiuni In prementa sa i la o actiune general.
msurile necesare pentru a obtine succesul Lucrrile lor contra retranamentelor im-
fuseserd luate cu toat precautiunea irna- perialilor erau foarte apropiate. Ei ocupa-
ginabil. Niciodat o armat nu fusese mai ser o inltime de pe Sava unde puteau arza
complet si nici mai aprovizionat cu toate 20 la 30.000 de oameni, ceea ce nu i-ar fi
cele necesare, fr exceptie i. niciodat ea slbit deloc i ar fi pus armata Impratului
nu fusese mai bine pltit. Pinea, vinul, In cel din urm pericol, In cazul unei re-
carnea i banii nu lipseau niranui. Plumbul trageri fortate. Nu mai era timp de pierdut.
i pulberea se dclea oricui cerea i. erau Principele pdtrunsese planurile kr, trebuia
ordine s se distribue cu liberalitate medi- s le prevind.
camentele, la toti acei care aveau nevoie. Printul intruni consiliul de rzboi, unde
In fine toate dispozitiunile erau luate i expuse situatia ; aceasta fu la 4/1 August
numai rmnea dect s le execute ; Printul orele 3 d. amiaz. Nu se cunoate pozitiv
tia mai bine cum trebuia s lucreze dect ceea ce s'a petrecut In acest consiliu. Se -tie
acei care nu fceau dect s barfeasc. numai c prerile nu fuseser imprtite i
Astfel, Mr a schimba ceva din primele sale este cu att mai lesne de crezut, cu cat nu
planuri, el continua s vegheze zi i. noapte, se poate vedea sub ce ar fi putut adea o
diverselor Ingrijiri cari cdeau In sarcina sa; indoial. Nu se gndiau la retragere i chiar
nu ca Fabiu, de' a nu da btlie ; dar de a o daa s'ar fi gndit la una ca aceasta nu ar
da cnd i. cum ar fi voit. In acest scop ii fi fost tocmai sigur s o poat Intreprinde
servea retranamentele, de cari, el se aco- cu succes.
perise. Cu toate acestea el pusese s se Mijlocul d a trece un fluviu mare In fata
observe cu Ingrijire lagrul Turcilor i. daca unui duman ca turcii, nu trebuia s fie
ar fi recunoscut vreo dispozitie de retragere cineva orn de rzboi pentru a nu-i simti
sau prin spirit de neIntelegere sau prin lips greutatea. Nu era frig iardi bine FA atepte,
de curaj, el ar fi tiut foarte bine s intr'un lagr, atacul pe care Turcii II pre-
profite. gteau. Este o maxim general i de un
Dar cu toate cd Turcii aveau mai mult de adevr recunoscut, a nu trebuie niciodat
150.000 de cai i. amile, ei nu preau lug A' lupti Inapoia unor linii, dect In cazul
ambarasati. Turcii tresc cu putin ca i caii and nu se poate face altfel. i In fine
kr. Ei li pot hrani cu putine grunte i. cu pentrua trebuia s dea o btlie, era mult
paie tocate. 0 sut de mii de cai turceti, mai bine s surprind dumanul i stri-
nu consumau atAta furaj ct 50.000 ai im- cndu-i combinatiile lui, s poat adversarul
perialilor. s ia pe acelea pe care va crede mai bune.
Alteta. Sa Serenisim a vAzut a multimea Aceasta fu i prerea consiliului. Se mai
kr nu-i Impiedeca s reziste ; c armata sa hotrl i dispozitiile luptei i ele au fost
se micora in toate zilele i c' nicio alt puse pe hrtie i Imprtite la toiti coman-
intrire nu mai putea veni de aiurea, el lu dantii, cu scopul, ca fiecare O. fie informat
hotrIrea de a iei din Intririle sale i s de postul ce trebuia s ocupe i de ceea ce
atace pe inamic, In numele aceluiai Dum- urma s faa.
nezeu care, de attea ori, binecuvntase, In Urmnd acestor dispozitii, cea mai mare
minele sale, dreptele arme ale Impratului parte din trupele detarte au fost chemate
i ale Imperiului. In laggr. N'au lsat dincolo de Sava cleat
0 alt confirmare 11 determin la aceasta. 1.000 infanteriti cu 300 de cai, 300 pedetri
Aceasta era G' de dou zile, Turcii se mira- in insula Tiganilor i 100 In reduta trmului,

46

www.digibuc.ro
 apte regimente de cavalerie si opt bata- La gaga, de Generalul de artilerie Conte
lioane, cu patru companii de grenadieri au d'Harach, cu maresalii de Dann, Maffei si
fost destinate pentru paza transeelor contra Bonneval, cu generali de lupt Dalberg si
cettii; cavaleria sub comanda Feld-Mare- Mercy btrnul.
salului Viard, cu generalii de Lentieri si. A doua linie, tare de 1.8 batalioane si 16
Orsti si infanteria sub ordinele Feld-Mare- companii de grenadieri comandat de gene-
salului Conte de Brun, cu generalul Wo- ralul de artilerie Principe de Beveren, cu
beser. Dou batalioane au fost lsate la maresalii: Ducele de Holstein, Wallis 136-
brutrii iar cavaleristii si dragonii desclicati trnul si Pischau, cu generalii de lupt
au primit ordinul de a se aseza in interior Mercy cel tnr, Ottocare de Starenberg si
si in lungul liniilor de aparare. Wallis cel tnr.
Restul trupelor a servit sd formeze liniile Corpul de rezervii a avut ordin s stea
care trebuiau s mearg la dusmani; cava- intre linii si de a se tine gata la orice eveni-
leria la cele dou aripi sub comanda Mare- ment. El era compus din nou batalioane si.
salului Comte de Palfi iar infanteria la din opt cornpanii de grenadieri. El era co-
mijloc sub comanda Maresalului Principe mandat de Maresalul Sechendorf, cu gene-
de Wrtemberg. ralii de lupt contele Diesbach la dreapta
Aripa dreapt compus din 11 regimente si Marulli la stnga.
de cavalerie sau de dragoni era comandatd: Totul impreura se ridica la 60.000 oameni.
in prima linie,. de Generalul conte de Eber- Dar cele dou linii numai, pe care trebuia
gheni cu Maresalii: Contele de Hauben, Lob- a se compta pentru lupt nu facea mai mult
kowiz si. Principele Frideric de Wrtemberg de 40.000. Cu toate acestea in mijlocul unei
cu Generalii de luptd 1) Galbes, Ierger, att de mari inferioritati, toat lumea era
Uffeln si Arroi: multaimit. Soldatii artau o bucurie ex-
In IMia a doua Generalul de cavalerie trem si se felicitau intre ei de ordinea de
Conte de Mercy cu Maresalii Croix si Vehlen lupt, ca de cea mai bun veste ce li s'ar
si generalii de lupt Hamilton, la Marche fi putut anunta. Increderea ce ei o aveau
si Elz. in principe era att de mare c nu credeau
Aripa stng tare de 12 regimente de ca- ca o lupt dat sub ordinele sale sd nu reu-
valerie sau de dragoni era condus: seascd. De alt parte osteniti de o perpetua
Prima linie, de generaluI de cavalerie canonad, contra creia ei nu se putea apra
Contele de Montecuculi, cu Maresalii Wal- si care nu le lsa un moment de repaos, ei
merode si Hautois si Generalii de lupt nu doreau altceva dect lupta. Nu s'a vorbit
Cordoe, Rottenhan, Arrigoni si Windisch- Ina nimic despre ilustrii voluntari, pe tare
graetz. o generoas dorinta, de a vedea si de a in-
A doua linie, de Generalul Conte de Mar- vta, ii atrsese in aceast armat. Nu trebue
tigni, maresali Veterani si Goudrecourt i. cu tqate acestea a-i uita. Ei erau din toate
generalii de lupt Eck, Locatelli si. Zollern. prtile Europei i erau in numr att de
Prima linie a corpului de btae, tare de mare, e dac i-ar fi pus pe toti impreund,
22 batalioane si 23 companii de grenadieri ar fi putut face un corp considerabil. PA-
era condus: rerea fu data Principelui Eugeniu, dar el nu
La dreapta de Generalul de artilerie Con- o gsi practic: si in adevr c. nu era. Unii
tele Max de Staremberg, cu maresalii Wach- erau mari principi, alp simpli oameni de
tendonc si Ducele d'Aremberg, cu generalii calitate si. ceilalti soldati de noroc. Printre
de lupt Langlet si Leimbruck. ei se &eau ofiteri cu servicii indelungate si
1) Un grad al timpului, de general. de mare experient ; de asemenea, tineri cari

47

www.digibuc.ro
nu o aveau de loc. Acei care venisera A repet i alarma se rgspandete in toata
caute vr'un serviciu, se ataar pe cat putur armata kr. Ei pun maim pe arme i inain-
la regimente i servir in ele mai bine cleat
ar fi putut face in alt parte. Cella lti se acetia -continu de a-i lua poziVile lor,
imprtiara pe ici pe colo. Dar cei mai de dar pe dibuite i cum de obicei o greal
cpitenie, mai cu seam6 nobilii, au luat loc
in suita Printului Eugeniu. Printre acetia
se semnalau: principele Elector de Bavaria
i principele Ferdinand, fratele &Au ; prin-
cipele Emanuel de Portugalia, contele de
Charolois, principele de Dombes, principele
ereditar d'Anhalt-Dessau cu principele Leo-
pold Maximilian. Un principe de Saxa, un
duce de Holstein, doi principi de Ligne,
principele de Pons, cavalerul de Lorena,
fratele sti i mai multi alti.
In fine marea, ateptata de toata Europa,
zi in sentimente, att de imprtite, aceast
zi destinat5. de provident a umili orgoliul
Otomanilor, a reinclzi gloria augustului i
catolicului Carol i a face s triumfe, prin
mijlocul su, crucea i evanghelia in locuri
unde numai Alcoranul singur era venerat,
sosi. Este ora unu dup miezul noptii. 0 tcere
prorund domnete in cele cloud lag6re. In-
fidelii prea ocupati cu planurile atacurilor
lor, nici nu se gandesc c6 vor fi atacati i
deja imperialii ies din liniile lor. Noaptea
destul de clar, ar fi putut trkla marul kr,
dar o negur se ridic6 i li acoper ca un nor.
Nu mai este niciun mijloc de a-i vedea. La
adttpostul acestei intunecimi, prima linie
inainteaztt incet, dreapta apAsnd pe BA.-
geata pe care trebuia s se sprijine ; stnga
&Are cmpie, unde trebuia sa aib loc greul
atacului i infanteria la mijloc. Dou ore
au trecut In aceast micare. Ceata continu
i se Ingroa6. Nu se poate distinge nimic,
nici la 20 de pai. Dar atunci favorul cetei
inceteaz, ea devine jenant. Trupele rag-
cese i dreapta kr, in loc A' se sprijine pe
seigeata pe care avea ordin, scap vArful
acestui uvraj i merg s'd dea inteo tranee
a inamicului, pe care nu a putut-o vedea.
Surpriza este deopotriv de ambele parti.
Turcii trag o salv asupra cavaleriei. Ei o
teaz." &Are liniile imperialilor. Din parte-le
aduce alta, dreapta infanteriei avnd ordin
a se ghida dupa cavaleria din dreapta, se
departeaz cu ea i. las6 la mijloc un In-
semnat gol, capabil s'd cuprind mai multe
batalioane.
Cu toate acestea, lupta angajat la dreapta,
nu intrzie de a se comunica iute la stnga.
Nu se vedeau inamicii, dar se auzeau i fie-
care, mergnd mereu inaintea sa, nu lipsea
de a se intAlni i arja. In toate aceste mici
lupte, de obicei, imperialii aveau succese i
cateodat pierderi. ateva mici trupe pe
cari gustul de a se distinge le duceau prea
departe, au fcut experienta. Ele au chut in
grosul trupelor inamice unde fur incon-
jurate.
Cu toate acestea imperialii catigau mereu
teren. Infanteria fcea minuni. Pe m6sur
ce ea arja pe- Turci, ii rAsturna i aceasta
din dou cauze: pe lng6 conduita efilor
i curajul soldatilor, care fcea mai mult din
cauza fricei de a se izbi cu inamicul inainte
de a-1 descoperi, soldatii mergeau cu armele
la Wind, astfel c in momentul in care zria
pe inamic, descarcau imediat armele, pe
salve i fiecare lovitur rAsturna un mu la
pmnt sau cel putin ardeau ochii acelora
cari amaser5. In picioare. Pui, In acest
chip, In dezordine i confuzie, Turcii erau
rsturnati in traneele kr unde erau exter-
minati prin lovituri de sabie i de baionete.
La inceput cavaleria fu mai putin fericit.
PAmntul acoperit cu tranee se gsea in
imposibilitate de a le oferi o manevr con-
venabil. Ea era oprit la fiecare pas, tre-
buiau cAutate treceri deturnate pe care
ceata le ascundea celor mai patrungtoare
vederi i cele mai adeseori erau primite cu
salve prea suprtoare.
Acest inconvenient n'a fost singurul pe care
cavaleria avu s-1 Incerce. Am spus deja c

48

www.digibuc.ro
abaterea trupelor catre dreapta, cauzase In Iat-le In Miscare, cu o mndrie fr egal
centru un gol considerabil; Turcii, neg6sind in analele rzboaielor i in sunetul instru-
pe nimeni In acea parte debusar acolo, mentelor de lupt.
taind astfel comunicarea 1ntre ambele aripi. Infanteria cu arma la mdna i cavaleria
Atunci dela dreapta i stnga incepur focuri cu sabia afar. Grenadierii in capul tuturor,
n flancul inamicului. Ocazia era prea fru- urc cei dinti aceste inltimi, acoperite de
moasg. k)entru a nu profita de ea. eniceri, unde se afla bateria. Ei infrunt
Dar ceata se rspndeste. Un aer senin ii aceste teribile masini cari Incarcate, nu
urmeaz5 i soarele, deja sus, descoper6 In astept cleat, a se apropia pentru a vrsa
ochii principelui dispozitivul terenului i si- asupra-le milioane de instrumente de moarte.
tuatia celor dou' armate. Nenorocire Tur- Ei urc, ajung la vrf i intru din toate prtile
cilor cari au 1naintat prea mult. A doua linie in baterie, chiar prin ambrazuri, pe cnd
inainteazA contra bor. Ei sunt sarjati. Ei fug restul trupelor, deja luptndu-se cu ale Tur-
sunt urmriti Ora la grosul bor. Inter- cilor, acoper cmpul de btaie de corpurile
valul este umplut ; nu mai este gol. acestor necredinciosi. Multi fur omoriti in
Cu toate acestea ambele aripi Intrite, In aceast actiune i ar fi stat pe loc, pe ct
proportie cu necesittile ce aveau, se dispun timp au avut puterea, dar ei iubir mai mult
a face pe inamic s. simt efectul unei vigu- s se retrag, mai departe, In cmpie, acolo
roase actiuni. Soldaii, neradtori, se plng ilnde era grosul armatelor kr.
sunt prea mult retinuti. Sunt invitati Se crezu un moment a. scopul Turcilor
ns sh" Inteleagd c trebue sh" se formeze era de a astepta Ina un atac i ei aveau
ei ascult. destu15. rktare. Se vzur chiar fcnd
Deodatd dreapta se arunc6 asupra bate- miscari pentru a se pune In o bunA ordine
riilor, al cbiror foc il suportase pnd In acel de btae. Acea ce Meu ca i imperialii din
moment. Ea le castig6 i intorc tunurile in parte-le, se preggitir i ei pentru a reincepe.
contra acelora cape fcuser bateriile. Apoi, Ei se asezar pe In1imi, in aceeasi ordine,
rr a se opri, ea 1ntreprinde a forta, retran- care fusese prescris ziva precedent: ca-
samenteIe cari inconjur lagrul Turcilor. valeria pe aripi, infanteria pe centru, liniile
Stnga Incearc si ea acelasi lucru, dar bine unite si strnse fiecare la postul
intampin6 dificu1ti, cki pe land c toate Dar cnd Turcii au vgzut cu ce indrzneal
fortele inamicului Bunt de acea parte, acele imperialii mergeau spre ei, curajul le lipsi
trupe din dreapta, care erau impinse, de- enicerii cei dinti s'au retras, Psnd
bordau asupra stngei i astfel impreun inapoia lor i lagrul i corturile si tot
fac o mare greutate. Cu toate acestea stnga ceea ce aveau.
sustinea cu trie i rezistenta ce incearc, Actiunea ing nu se termin aci: o or5.
contribuia s excite curajul su si a 1ndoi 1n urm6 un corp de cteva mii de spahii
eforturile sale, cari sunt de natura pentru ca 'Mari venir s atace trei regimente de
inamicul ss nu le poat suferi. El se him cavalerie, cari se gaseau in cmpie. Unul din
voaie, se retrage, este aruncat din transee ele fu putin pus in desordine dar celelalte
In transee. Iac6 lug o baterie de 18 piese dou, sustinute de ctiva grenadieri i de
mari ce trebue luata. Aceasta va fi o actiune tunurile din retransamente, se aprar att
serioas. Trebue at&t ordine ct i bravur, de bine c dou regimente de dragoni avur
aci 2000 eniceri d 1nconjur si 10.000 timpul de a veni, dela dreapta, in ajutorul
spahii sunt acolo pentru a-i sustine. Asa dal kr, dup care Turcii p6r6sira lupta si au fugit.
gloria va fi mai mare. In cteva minute Era atunci ora zece dimineat4 i aceast
trupele imperiale i reiau ordinea i avntul. actiune fu cea din urm6 a zilei, cdci respinsi,

4 49

www.digibuc.ro
in attea nenorocite lupte, ei nu se mai luptei. Ea se multumi s priveasc la ceea ce
gndir cleat, s* se deprteze ct mai iute se petrecea i dup bittglie nu mai gndi s
0 cat mai mult de un loc care le fusese apere cetatea. Nu pentrua nu ar fi putut-o
atAt de funest. Lagirul lor s'a gsit deert. face ctva timp, cci ea era numeroas
El semana unui ora mare, plin de provizii indestulgor aprovizionat de toate. Ce-
munitiuni. Toate corturile, atelajele i tatea de altfel era in bun stare din spre
chiar tunurile erau noi. partea uscatului. Toate prtile din afar
Nu se tie sigur la ct se urc6 num6rul erau minate i dac ar fi trebuit s se fac
mortilor rnitilor printre necredineitqi. Nu un asediu in form s'ar fi pierdut Inca
i-a dat nimeni osteneala numere ; dar mult lume.
este sigur c el era mare 0 in unele locuri Dar soldatii garnizoanei, cea mai mare
se vedeau grmezi da cadavre, unele peste parte, fiind oameni insurati, nu voiau cu
altele. niciun chip A' aud despre o aprare care
Cqtigul regal a fost de 1.31 tunuri de tronz, ar -tine femeile i copiii inteun continu pe-
30 mortiere, din care unele aruncau bombe ricol 0 care la urm ar fi fost nefolositor.
de 200 livre ; 20.000 ghiulele de tunuri ; Bombardarea din spre Sava, Ii descurajase
3000 bombe ; 3000 granate ; 600 butoae de cu totul i ei nu mai voiau BA lupte, de aceea
pulbere ; 300 butoae cu plumb ; 52 drapele ; declarar comandantilor, inteun mod a-i
9 cozi de cal (tuiuri), 4 trompete ; o mare face s Inteleag, c ei erau hotrtti
tob6 a enicerilor, una mai mic6 ; o mare procura, prin o repede supunere, libertatea
timbal de aram6 ; una mai mica 0 dou bunurilor i persoanelor lor. Acetia din
perechi timbale mici. parte-le nu incercar a insista de loc. Chiar
Restul a fost cedat soldatilor, dar pentru din aceea zi abandonar insulele Dunrii,
a evita desordinele i risipa Principele ordon4 cu fortul pe care-I aveau aci 0 se mtiltumir
ca jaful s6 se fac6 pe detaamente, pe rnd de a-i scoate efectele i eicele.
0 in ordine. S'a gsit in acest lagdr mari A doua zi la 6/17 August, ei tinur con-
bogtii i nici cA putea fi altfel, c6ci sultanul siliu i dup amiaz, la patru ore, au trimis
fAcuse o cheltuial de necrezut, pentru a doi ofiteri ai garnizoanei la principele Eu-
pune aceasta pa picior de rzboi ; dela genia/ cu ordinul de a-i declara c ei se
asediul Vienei nu se mai vzuse o att de supun cu toti, umilit, la gratia impratului
numeroas6 armat turceasc. 0 c aunt gata 86' predea cetatea, numai s
Feld-Marealul conte de Hauben fu omorit le acorde o eire onorabil, cu o intraag
in aceast bdtlie. Marealul conte de Palfi siguran0 i libertate, pentru familiile
fu rnit ca i Principele Frideric de Wr- bunurile lor.
temberg, generalul de lupt Dalberg, care Principele Ii primi favorabil i lr s
muri de rnile sale, generalul de lupt arate bucuria ce-i cauza o supunere care
Wallis 0 ctiva coloneli. Pierderea putin economisea impratului attia bravi soldati
considerabila in raport cu victoria cktigata, c i se conserva neatinse fortificatiile
se ridic la 1846 morti pe cmpul de btaie, unei cetAti att de importante le acordd
iar num6rul rnitilor se ura la 3282, in cu generozitate, tot ceea ce ei cereau. Astfel
total 5128 oameni, din cari s'au restabilit s'a dat ostateci i s'a dresat actul capitulsrii.
mai mult de 2000. La 7/18 August capitularea fu semnat i
Precautiunea de a fi Msat cteva trupe, indat dup aceea imperialii luar in st-
in tranee contra garnizoanei cettei, avu pnire o poart i lucrArile exterioare.
efectele sale salutare. Garnizoana tinut in La 8/19 August s'a oficiat, cu mare so-
respect nu Indrzni 8 se mite in tot timpul lemnitate, un Te-Deum in cortul marelui

50

www.digibuc.ro
vizir, care era atunci aranjat pentru Prin- Indat ce Principele Eugeniu Ilia cetatea,
cipele Eugeniu 0 s'au tras obinuitele salve o intari, adaugandu-i nite linii, ale caror
de pugca 0 tunuri. urme au existat mult timp In partea sudica a
La 11/22 s'a facut evacuarea. Garnizoana oraplui. Ele incepeau la 11.111 Sava, la o de-
putea In virtutea art. III din capitulare s partare de 2000 pa0 de orapl Belgrad 0
plece In randuri, cu tobele batand 0 drapelelese intindeau in o linie, aproape dreapta, de
desfaurate, dar ea nu se inchieta. Soldatii 6000 pai lunga, apoi rupandu-se inteun
fiind, cum am spus, mai tosi insurati ei se unghiu drept urmareau marginea dealului
gandeau mai mult sa se Ingrijeasca de familii 0 se Indoiau Inapoi la Dunare, In o lungime
0 bunurile lor cleat a e0 In parada. Ei de 3000 pa0 n 1).
e0ra In mare neregula ; oamenii pe uscat, La 15 Iulie 1739 marele vizir sosi In fata
In cam 300 care 0 peste 1000 cai sau camile, Belgradului, cu trupele sale. El lua indata
femeile i copiii pe apa, in opt mari eici o reduta In foburg pe care Germanii II le-
urmate de alte vase mai mici. Oamenii pa- gasera de ora prin un zid. Gratie altor noi
rura In numar de 25-30.000, purtand armele redute, pe cari Turcii le luau mereu noaptea,
sau capabili de a le purta. ei se apropiara de cetate 0 o bombardara
Imperialii se purtara cu ei foarte uman. far5. Intrerupere. Germanii ripostar din ce-
Nu numai c nu le-a facut nicio piedeca sau tate dar Mr a face mult rail asediatorilor.
injurie, dar le permise de a merge i veni In Lucrarile de apropiere ale Turcilor se intind
lagar, cu fel de fel de libertati pentru a vinde dela tarmul drept al Dunarii la tarmul
lucrurile de care nu voiau a se ingreuia i drept al Savei i inaintau mereu dare ce-
pentru a primi carutele i caii de cari aveau tate, in scopul ca mai in urna sa se ada-
trebuinta. posteasca contra tunurilor. Turcii preparara
lath' o specificare exacta a artileriei care 12.000 fascine de catin pentru a umple
Be gasi In cetate, in insula Dunarii (aceea anturile 0 s se urce la asalt ; ei au preparat
numita a Raboiului) si pe eice sau fregate. i scari pentru a escalada zidurile.
In cetate sau in castel 1.75 tunuri de Enicerii au ocupat partea din spre Du-
bronz, 25 de fier 0 50 mortiere. Pe fregate nare iar celelalte trupe in spre Sava 2).
0 pe qeice 102 tunuri bronz, 84 de fier 0 La inceputul lui August, Ali Pw llki-
un mortier. In insula Dunarii 20 tunuri de noglu, vechiu mare vizir, ajunse din Bosnia
bronz 0 6 de fier. Pe eicele acestei insule : cu 30.000 oameni. Acest pa6." trecu Sava,
instala armata sa in cmpia Semlinului 0
27 tunuri de bronz 0 27 de fier ; la vechiul
castel un tun de bronz, unul de fier 0 8 de acolo bombarda Belgradul 3).
mortiere, ceea ce cu artileria cktigata pe Marele vizir a dat ordine severe pentru
camp, face In total 665 tunuri 0 104 mortiere. bombardarea cetatei Belgradului, Ma in-
Urmarile acestei mari victorii au fost trerupere, cu tunuri de calibru mare qi
astfel cum se puteau dori. Turcii abandonara mortiere. Catre inceputul lui August se
imediat Semendria, Rain, Mehadia 0 Orova, deschise un mare numar de breqe, dar, in-
unde se gsi Inca. o Insemnata cantitate de cinta fiind de carmida 0 ciment, zidurile
tunuri. nu se surpara. Tranpele otomane se apro-
Cearta 0 debandada intrar in armata piase de fortareata la bataie de arma. Totul
turceasca : enicerii cerura depunerea ma- era gata de asalt: scari, carlige, saci plini
relui vizir 0 sultanul, un moment, se temu de fan 0 lana, panere mari rotunde captu0te
chiar de soarta sa. 2) Fiillek, Der Frstenthum Serbien_
Rezultatul politic al acestei victorii fu 2) Dapontes, op. cit., pag. 144.
pacea dela Passarovitz. 31 Ibid, op. cit., pag. 165.

4*
5f.

www.digibuc.ro
cu piei de oi, pentru adapost, spre a inainta merse contra vaselor germane cu toata flota
sa. Acetia vznd c vasele lor rise de a
pang lngg cetate, rostogolindu-le, inaintea
lor, a umple antarile, apoi a le pune in cadea In mainile Turcilor, imperialii dgdur
picioare i a se servi de ele ca de scgri foc vaselor i descinserg cu toti pe uscat.
(tactica timpului). Turcii se aruncarg atunci pe tarmuri 0 au
Iii noaptea dela 1-2 August, Turcii arun- facut prizonieri un mare numgr de mateloti
carg asupra Belgradului o ploaie de bombe precum si un capitan maltez.
si ghiulele cnd joi, In zori, teroarea i spaima Flota otomang ajunse la Belgrad i marele
cuprinsese pe asediati. Cnd s'a Mcut ziug vizir darui amiralului Dunrii o blan
ei ridicarg un drapel pe cetate, pentru a scumpa i doug pungi de bani pentru a se
face sa inceteze bombardarea si a putea da gratificatie matelotilor flotei 1),
trimite un parlamentar, care sa trateze pre- La 20 Iunie 1739 flota germang se afla
darea. In timp de 5 ore tunul tam de ancorata pe Dungre, in fata Belgradului. Ea
ambele parti, ceea ce permise parlamenta- se compunea din 90 seice, alte vase mai
rului, un colonel, s meargg inaintea vizirului mici si cu 6 vase cu 44 tunuri fiecare. Armata
0 a ambasadorului francez, cu scrisori dela imperial se afla In cmpia Semlinului, in
generalul de Val lis. fata Belgradului si numra dela 30-40.000
Acesta scria vizirului, propunndu-i pacea, lupttori.
promitandu-i de a da Belgradul Meg. ca Belgradul nu avea ca garnizoang dect
Poarta s. cearg mai mult. Mare le Vizir 5000-6000 oameni 2).
raspunse, prin scrisoare, ca asediul Belgra- La 21 August 1.739, cam pe la 10 ore
dului era impins cu vigoare i c spera, prin (patru ore ale zilei) Cadiul laggrului (Essad,
gratia lui Dumnezeu, s ia crawl cu asalt. Hammer XIV, 463), Reis-efendi (Mustafa),
Aceasta va ocaziona o mare vrsare de Mec-tupci-efendi (Raghib), contele de Neip-
snge, pe care de Vallis ar putea-o evita, perg, ambasadorul Frantei, marele drago-
prednd cetatea. Dupg capitulare se va man Alexandru Ghica, imbrgcati cu blni
putea tine conferinte In cmpiile Semlinului si caftane, dupg citirea capitulatiunilor,
se va incheia pacea in conditiunile cele schimbard tratatele de pace. Valiul Rume-
mai Intelepte. Colonelul duse acest raspuns liei Ali, fiul lui Abdi numit comandant,
0 se intoarse cu altul, declarnd ca inaccep- intr in oras unde atepta ca germanii,
tabile conditiunile si cernd a se fixa inti parasind fortgreata, sa-i predea cheile. S'a
prelimingrile pcei si apoi Belgradul va ca- dat germanilor 1000 care a) .
pitula. Mare le vizir rgspunse ca singurele Inainte de a termina trebue sa adgogam
prelimingri era acceptarea frontierei care in lauda Generalului Stikow, comandantul
fusese trasg, in timpul lui Hussein Paa, la Belgradului, ca cetatea ar fi putut tine pang
conferinta dela Karlowitz si concedig pe co- la finele lui Septemvrie, dacg nu grgbea c-
lonel cu acest raspuns 1). derea stangacia feld-maresalukti conte de
Trei vase de faboi germane ramaserg Vallis si a succesorului &au, de Neipperg 4).
in amonte de Hissardgik (Grocka) pentru Din scrisorile capichehaelelor domnului
a Impiedeca flota otomang s inainteze sub muntean Constantin Mavrocordat pe lngg
zidurile Belgradului. Mare le vizir trimise armat si cari spun c au cules informatiuni
Amiralului Duneirii un firman, conceput in dela prizonieri germani, cazui in luptele
termeni foarte severi, prin care li ordona
sg incendieze sau s scufunde vasele ger- 1) Daponts, pag. 270-271.
mane sau Ii va taia capul. Amiralul Dungrii I) Daponts, Ephemerides Daces, pag. 130.
-9 Ibid., pag. 284.
Daponts, pag. 267. 4) Ibid., pag. 388.

52

www.digibuc.ro
dela Grocka (Hissardgik), Germanii posedau rzboiului. Moldova, Crimea i tot litoralul
doux vase mari de rgzboi i altele mai mici. Mgrii Negre, care rmnea inchisg flotelor
Cea mai mare din corgbii, numit Il Ca- sale. Azovul fu neutralizat iar toate teri-
vallo, avea 40 tunuri, celelaIte 25-30. Doug. toriile situate pe versantul septentrional al
din ele erau in amont de Belgrad, trei in Caucazului, asupra areia Rusia avea pre-
aval i aproape de aceastg. cetate, cinci din tentiuni, erau declarate independente. Rati-
ele fuseserg. trimise la Grocka, unde avu loc ficgrile au fost schimbate, la Constantinopole,
batglia, cu ordinul ca, dupg ce Turcii vor la 5 Noemvrie i I Decemvrie 1.739 1).
fi 1nvini, sg. descindg a bate si face bres In iarna anului 1.787 &Are 1788, Impg-
in Ada-Kaleh. Pe bordul acestor vase era ratul Germaniei (Iosef al II-lea) incepu 1.52-
tot necesarul pentru a se construi un pod boiul prin o actiune putin moralk chiar in
peste Dungre dac era nevoie. Turcii con- politick actiune care, la timpul sgu a fost
strAnserg. aceste vase spre a se intoarce prea remarcat si pentru a crei memorie
inapoi, cgci aducnd tunuri pe t5rmuri1e nimic nu-1 poate spdla. Red nicio prealabil
Dungrii, le bombardau, fr a putea, este declaratie de rzboiu sau fgr s fi fcut
adevgrat, a le inneca, dar cel putin le silirg. cunoscut c voia sg-1 declare, el incera s
sg se refugieze sub tunul Belgradului 1). surprindg Belgradul.
In 1739, Austriacii bgtuti la Grokca, intre Abia in luna Februarie rzboiul fu de-
Belgrad si Semendria, permit Turcilor clarat. Vizirul cu toate c fusese din timp
asedieze Belgradul, pe care generalul imperial avizat de ministrul Angliei si al Suediei nu
Olivier Vallis 1.1 abandonk fgrg." apgrare, in voi s in seam de imensele preparative si
minile Turcilor i pacea devenind necesar abia trziu lu mgsuri contra acestui inamic.
s'a incheiat In acest ores la 7/1.8 Septemvrie El, Yusuf Pasa, era singurul orn de merit
4.739, in conditiunile urmtoare, recunoscute ce Turcii avea atunci. Strnse armata sa la
in istorie sub titlul de pacea dela Belgrad. Adrianopol, dar asteptd mult miliiile din
Se restabileste pacea intre Austria si Rusia Asia.
de o parte i Turcia de alt. Dupg sosirea acestora, Yuzuf, adun tru-
Prelimingrile s'au subscris in ziva de 1. pele din fortgretele neocupate, dete ordin tru-
Septemvrie intre contele de Neipperg, din pelor din Bosnia 8 se uneasc cu el si lsnd
partea Austriei i marele vizir Elviaz- o important rezervg la Sofia, se indrept5
Mehemet Pasa, prin intervenirea marchi- atre impgrat, drept la Belgrad, pe care
zului de Villeneuve reprezentantul Frantei, ocolindu-1 cu dibcie, se indreptg in grabg_
care conducea negocierile. Impgratul invins ctre Orsova, trecu Dungrea in apropiere
sleit in puterile sale redg. Turciei Belgradul, de acest ores si intr in Banat 2).
In starea In care aceast fortgreat se ggsea La 1188 pap care comanda la Belgrad,
cnd fusese primit la tratatul dela Pas- n'avea dect o autoritate aparentk el era
sarovitz, in 1718 si toate provinciile ce-i re- obligat a trata cu garnizoana, care forma o
veneau dup acel tratat, din Serbia, Bosnia adev'grat democratie, guvernat de niste
si Muntenia. Austria lua ca limite Sava, simpli eniceri cari stiau s uzurpe momentart
Dungrea i muntii Banatului. Tratatul de- un imperiu asupra spiritelor camarazilor lor 2).
finitiv nu Thou dect s confirme prelimi- In Decemvrie 1.788 un tngr sosit la Con-
nrile. stantinopol aduse noutatea eh' Abdi-Pasa,.
Rusia era victorioasg dar amenintat de
o coalitie a Suediei si a Turcilor, evacu Dup La grande Encyclopedic, vol. VI, pag. 22..
toate cuceririle pe cari le Meuse in timpul Supl.Memoriile
2) contelui de Langeron. Doc. Acad.
I, Vol. III, pag. 88-89.
Dapont&s, pag. 242. 3) Doc. Acad. CI1, pag. 59; Supl. I, Vol. II.

53

www.digibuc.ro
guvernatorul Belgradului a trecut Sava Meuse o reputatie de soldat, in armata
a luat mai multe redute imprejurul Sem- austriacil, fu desemnat ca ef al insurgentilor.
linului 1). La 12 Septemvrie 1806 Srbii pun mna
In luna Septemvrie 1789 marealul Lau- pe orapl Belgrad, apoi pe cetate, in eare
don atac Belgradul, pe care 1-ar fi putut, turcii aveau o mica garnizoana, o turn6-
cu inlesnire, cuprinde cu 16 luni inainte, torie de tunuri i o fabrica de alte ustensile
ii-1 lu cu asalt. de razboiu
Belgradul cazu, nefiind ajutat ; marea De astadata, devi cel putin partial, sen-
armata turceasca, care se afla in Moldova, timentul national ce se pstrase panA
cu Marele Vizir i corpul lui Abdi-Paa, nu atunci In fundul pdurilor, In manastiri
era destul de tare pentru a ataca armata in acele bande de haiduci, pe care cruzimile
austriaca 2). enicerilor, unite cu prAd6rile stapnilor
La 1.789 Marealul Laudon, relund ce- contribuiau ale mri i intretine
tatea, infarete liniile Principelui Eugeniu, triumfa.Lupta a fost crud i desperata. Ani
prin redute. Aceste infriri au rmas mult intregi sngele curse iroae ; In fine Turcii
timp i erau binior conservate, aa. au fost alungati.
foarte uor serveau unui corp de ocupatie, Dar daca patriotismul era inflkarat, totui
ea linii de circumvalatie i adapost, contra &Arbil patar, inteun mod nedemn, succesul
atacurilor de insurgenti, dar ele, numai ra- lor. Cnd intrara In Belgrad orice turc
inane indoial, ar deveni inutile inaintea care refuza botezul, murea In cele mai crude
unui atac facut de o armata organizat. torturi , copiii erau taiati in Luc4i, iar
Turcii n'au facut pace dect in dou ca- femeile, se spintecau sau erau duse sclave 2).
zuri: sau cnd au fost constrani prin mari Dumnezeu a Mcut pe omul incult, spre
pierderi, ca la Passarovitz i Cainargi sau a justifica ferocitatea fiarelor salbatice.. J
cnd au oblinut mari avantaje, ca la Bel- La 1807 a doua campanie In contra Tur-
grad 2). cilor, sub comanda lui Kara-Gheorghe.
La 1791 Austriacii redar Belgradul Tur- In Ianuarie, Austriacii creznd &A Bel-
cilor. gradul va cdea In mAinile Srbilor i ca
La 1798 Belgradul cleveni teatrul unei nu prin ei, sa cada i In minile Ruilor,
lupte sngeroase intre Turci i Srbi, care oferira Turcilor s-1 ocupe ei...
luptar pna in fundul mahalalelor, pentru Acesta era numai un pretext, devreme ce
a-i disputa stapanirea. Ruii separati de Srbi, prin o mare armata
La 1801 cetatea Belgradului, cAzu In turceasca, era imposibil, de a pune, cu
mainele Dahijas-ilor sau Dahis-ilor, efi mi- uprinta mna pe el 3).
litari de eniceri, cari se considerau ca in- La 29 Ianuarie (10 Februarie) 1811 Srbii,
dependenti de sultan. Intre cei mai faimoii cu ajutorul RuOlor iau Belgradul.
vom cita pe Aganlia, Kuciuk'Alia, Mula In anul urm'ator, 1.812 insa, Turcii avnd
Iusuf i Forc4-Mahomet-Aga; multi din ei avantaj asupra Ruilor, reiau oraul. Dui:a
au pierit la asediul Ada-Kalei iar restul prin reintrarea Turcilor, excesele nu mai cu-
vexatiunile de tot felul, provocnd revolta noscur nicio margine.
Srbilor. In 1813 are loc a patra campanie, a Sr-
La 1804 Gheorghe Czerny (Cara Gheorghe) bilor contra Turcilor, sub Kara-Gheorghe.
sau Gheorghe cel Negra, un Barb care 1i
1) Istoria Belgradului, In sarbete, edit. Levitzki.
9 Doc. Acad. CVI, pag. 61. I) Les Slaves de la Turguie, par Cyprien Robert,
2) (Langeron, op. cit., sopra, pag. 91). Paris 1844, I pag. 221.
2) Doc. Acad. Supl. I. Vol. II, pag. 58 CI. 2) Docum. Acad., Vol. II, Supl. I, pag. 374 ; DXVII.

54

www.digibuc.ro
 In acest an (1813) Kara-Gheorghe, aban- Alexandra al 1.1-lea fiu (altii zic nepot) a lui
donat de Rusia i de proprii ssai companioni Kara-Gheorghe care fusese asasinat la Se-
de arme, este silit s. fuga Basarabia, unde mendria, este chemat la tron, In etate de
este inchis. Turcii ocup din nou Serbia. 18 ani. Intre altele, el construi o fabric
Reintrnd, ativa ani In urm In Ora creia de arme la Kragujevatz.
el, Kara-Gheorghe, li fusese primul liberator, La 1853 Rusii sustin pe fat propaganda
fu asasinat la Semendria. cglugdrilor slavi contra acestui principe. In
La 1815 Milos Obrenovici excitii din nou acest timp, sunt de Insemnat disputele de
pe Srbi, la Tacova, la o nota r scoald si domnie, ale descendentilor ceri5r dou fa-
ia comanda insurgentilor, cu succes. In acest Obrenovici, pus mai direct sub
timp Turcii acopr foburgurile Belgradului influenta panslavismului acea a lui
cu edificii i restaurar cetatea, care, ctre Kara-Gheorghe (independent de orice in-
1820 deveni formidabil. fluentd strAin).
La 1817 Milos este recunoscut de Poartil La 1856 tratatul de Paris, prin art. 28,
ca print ereditar al Serbiei. Principatul r- declar imunittile i privilegiile acordate
mne vasal Turciei, careia avea a-i plti un Serbiei, puse in viitor sub garantia colectiv
tribut anual. a puterilor si prin art. 29, oprea orice inter-
Energica impulsiune a lui Milos si sprijinul ventie militar strain, fr vreo Intelegere
Rusiei, sustinu 15 ani lupta i negocierile. prealabil intre puterile garante.
Ca rezultat al tratatului din 1829, dintre La 10/22 Decemvrie 1858 Scupcina voeste
Rusia i Turcia, la 3 August 1830, Turcia abdicarea lui Alexandru Kara-Gheorghe ;
recunoscu autonomia complet a Serbiei acesta fuge noaptea In cetatea Belgradului
Milos obtinu dela Poart un firman care-i si se pune sub protectia armatei turcesti.
acord titlul de principe (Kneaz) ereditar, Scupcina ridic6 din nou pe Milos la demni-
pe care adunarea national (Scupcina) II tatea de Principe-suveran i ereditar al Ser-
conferise. biei, care desi era de 78 ani, desi era
La 1839 Printul Milos abdic in favoarea incult si violent, desi nu stia nici scri nici ceti,
fiului sail Milan. Acesta moare, dup ce desi in conversatie intim Sarbii il numeau
domneste trei slptmni. Al doilea fiu a principele Oran, dar corespundea mo-
lui Milo, Mihail urmeaz la domnie. mentan dorintelor
La 1.839 orasul Belgrad devine capitala In anul 1859 .Alexandru fiind declarat
Serbiei, iar citadela rAmne ocupat de o depus de adunarea national, renunt la
garnizoan turceasc, tare de 4000 oameni, tron i calla un refugiu pe teritoriul austriac.
in virtutea Hatiserifului din 1834. Aproape de 80 ani, Principele Milos se urc6
CAtre finele deceniei a III-a, pasalcul din nou pe tron.
Belgradului era dat acestui Yusuf care sub- In 1.860 Milos moare, fr a putea reusi
scrisese rusinoasa capitulare dela Varna, In s-si execute planul s4u, de a da semnalul
rzboiul din 1828-29. Altklat Padisahul unei insurectii generale a tuturor rajalelor
i-ar fi trimis fatalul cordon, dar acum pentru (supusi crestini ai Turciei) contra dominatiei
a plcea invingtorilor, el trebue s pstreze otomane. Fiul gu Mihail pune mna a doua
bundle sale gratii pentru omul care II tr- oar pe putere. El este fondatorul militiei
dasd I 1). srbesti.
Gonit de o insurectiune, la 2/14 Septem- In Iunie 1862 orasul Belgrad este bona-
vrie 1.842, Mihail fuge, la tatl sdu, la Viena. bardat de Turci, din citadelg, din cauza
1) Edouard Thouvenel, La Hongrie et la Valachie, unei certe armate, provocat cu ocazia unei
pag. 100, Paris 1840. discutii intre copiii sarbi i soldatii turci,
55

www.digibuc.ro
care isi disputau dreptul a lua mai intai format sub presedintia generalului Blas-
apa dela o fantan ? Un copil este omorit navatz.
i o lupta sangeroasa se incinge intre Sarbi Adunarea nationala (Scupcina) proclama
i Turci. In ziva de 5, Turcii sunt inconjurati principe pe tanarul Milan (fiul lui Iefren,
in citadela de unde ei bombardeaza orapl. unchiul lui Mihail, colonel In cavaleria ro-
A doua zi 6 Iunie se Incheie un armistitiu. maneasca), sub numele de Milan Obrenovici
Dupa propunerea guvernului francez, o al IV-lea, care nu avea varsta de 14 ani.
conferinta se deschise la Constantinopole, Carma statului fu Incredintata unei regente,
care se ocup cu gasirea mijloacelor de a In capul carei a fost pus Ristici, unul din cei
Impiedeca repetarea unor asemenea fapte. mai remarcabili oameni de stat ai Serbiei.
Turcia primete cu reprezentantii puterilor Preparativele facute pentru executarea unei
care au subscris tratatul din 1856, un corn- campanii, In proTinciile turcesti vecine Bunt
promis prin care evacueaza 2 din 6 fortarete Intrerupte si planurile de insurectie aunt
(2 Sept. st. n.), pe care avea dreptul sa le amanate, in ceea ce priveste pe Sarbi.
ocupe si detine, dar mentine dreptul sa La 1871 Alexandru Kara-Gheorghevici
pastreze in alte patru cetti, garnizoane este condamnat, la Pesta, la 8 ani Inchisoare,
turcesti (8 Septemvrie st. n.). pentru ca a fost complice la asasinarea lui
Astfel, Belgradul fuind din aceste din urma, Mihail.
in 1863, neintelegerile continua Intre Sarbi La 1.872 Milan este declarat major.
si Turci. La 5 Februarie st. n. o comisiune La 1875 insurectie In Herzegovina, susti-
mixta este insarcinata s observe execu- nun.' de voluntari sarbi i muntenegreni sub
tarea deciziilor conferintei care se reunete la comanda sarbului Ljubibratici.
Belgrad. La 1876 insurectie mare In Bosnia si Bul-
Catre finele toamnei 1866, Principele Mi- garia. Sangeroasa represiune a insurectiei
hail ceru Portei un firman prin care acesta bulgare ; mai mult de 100 sate sunt trans-
A' consimtd s ridice garnizoanele for-tare- formate In cenusa ; 25.000 persoane sunt
telor sarbe. Aceasta cerere provoca o lunga executate sau masacrate. Exasperate, Serbia
si vie corespondenta, care avu un fericit si Muntenegru declar, In Iulie, razboiu Tur-
rezultat, caci Ali-Pasa, marele vizir de ciei. Armata sarba este comandata de ge-
atunci, comunica, la 19 Februarie 1867, gu- neralul rus Gernaiew. Muntenegrenii sunt
vernului sarbesc ca Sultanul consimte s adeseaori triumfatori. &Arbil dupa o aparare
cedeze cetatile Principelui Mihail. Actul a fost lunga si Incarnata, abandoneaz turcilor, la
citit, cu mare pompa, pe Kalimegdan la 31 Octomvrie, lagarul Intarit dela Alexi-
6 Aprilie 1867, In fata ambelor armate, turca natz. Rusia intervine In favoarea Sarbilor ;
si Barba.; pap a dat cheile lui Mihail, care Poarta primeste un armistitiu.
intra. In cetate pe un cal druit de sultan, La 1. Martie 1877 se face pace Intre Serbia
In capul armatei sale. i Turcia, cu conditia mentinerei Statului-
In Aprilie nu mai era miciun turc In Bel- quo ante. Insurectiile continua In provinciile
grad. Citadela a existat mult timp Impruna turce vecine.
cu istoricul turn Neboifa (sau al omului cu- In Decemvrie 1877 Serbia intra in cam-
tezator) ; ea, care a fost atat de teribila panie contra Turciei, &Are sfarsitul raz-
altdata, In istoria lumii cretine, a fost lasata boiului Ruso-Turc. Muntenegrul urmeaza
in foarte rea stare, servind mai cu seama de exemplul .sau.
inchisoare. In tratatul dela San.tefano (Martie 1.878)
La 1.868 Mihail este asasinat In parcul Serbia este declarata independent i pri-
dela Topcider. Un consiliu de regenta este mete o sporire de teritoriu.

56

www.digibuc.ro
 In Iu lie, tratatul dela San-tefano se re- ctre Turci, dup care urm tratatul dela
vizuete de congresul dela Berlin, care re- Belgrad, care incheie un rzboi de 3 ani
strange achizitiile teritoriale asigurate Sr- cu totul in defavoarea Austriei.
bilor 0 Muntenegrenilor. In August, Bosnia Relatii asupra bdteiliei dela Hissardgik
0 Herzegovina sunt ocupate 0 administrate deduse: a) din scrisoarea marelui vizir &Are
de Austria. Sangiacul Novibazarului este domnul Munteniei Constantin Mavrocordat
pus sub Turci, dar Austria are dreptul s-1 i. b) din scrisorile Kapi-Kehaelelor, Dom-
ocupe militre0e 0 s fac. drumuri. nului, pe lng6 armata otoman, ctre Mria
La 6 Martie st. n. 1.882 Serbia este de- Sa: dup 5 zile de drum, Turcii, plecnd
clarat regat sub ministerul Piropnatz. din N4, ajunser la Semendria, opt ore
la vale de Belgrad, in ziva de 9 Iulie st. v.
8. PANCIOVA. unde se hotrir si rmn o zi pentru a
(Panczova, Pancsova, vechea Panuka) a0epta sosirea tunurilor mari i. a unei prti
Cetate infrit a Austriei, pe confinele din materialul de rzboi.
militare ale Banatului, capitala districtului Ali-Pap, valiul Rumeliei, care fusese trimis
regimentar, nu departe de Duran, pe trmul la 10 Iulie, inainte, 86 recunoasc6 forta 0
stng al Timeplui 1). pozilia inamicului, incunotiint pe vizir, eh'
In 1443 Vladislav 10 concentreaz5. la Ti- inamicul dup ce se apz in drum 0 in
mipara armata cu care trebuia s." mearg scop de a face parad de fortele sale, venise
coutra Turcilor ; el trece Dunrea la Pan- 0 campase in apropiere de Hissardgik (numele
ciova, intr pe linia Moraviei, cucerete turcesc de atunci al localittii actuale
Nipl 0 Sofia, apoi revine la Timipara Grocka).
pentru iernat. Lng6 aceast cetate a avut Vizirul mai trimise inainte 0 pe Memici-
loc numai dou lupte, de nu prea mare Pap, Valiul Caramaniei cu 5-6000 levent i
important: una la 30 Iulie 1739, c4tigat. (infanterie de marin4). Dou ore dupg apusul
de Austriaci contra unui corp de Turci 2); soarelui plea' 0 vizirul insu0. Pe la jum-
iar alta la 2 Ianuarie 1849 contra Ungu- tatea drumului, cam cu aparitia aurorei zilei
rilor 3). de 1.1. Iulie 1739, inamicul, in numr cam
de 30.000 infanterie 0 cavalerie, czu asupra
9. GROCKA. papi 0 enicerilor.
(Hissardgik sau Grotzka). Venit in scopul de a surprinde noaptea
In acest punct Austriacii, sub comanda lagrul otoman, el atac cu curaj trupele
generalului Wallis, au fost btuti in 1739 de turce0i, pe cari Ali-Pap, ora practic 0 in-
vtat in ale rzboiului, le preparase in linie
1) Tam& sau Temeful, vechiul Tibiscus. Izvoraste de btae 0 lupta se angaj cu furie. De o
din Banat din munlii Carpati; in cursul su care
la Inceput este o vale Ingusta, Ian& Caransebes, parte 0 de alta trupele ajunser pe rnd
primeste Sebeful; mai departe, imparte Lugojul In pe cmpul de btaie. Vizirul sosise chiar in
doua parti ; in judetul ce poarta numele su, parcurge momentul in care lupta era mai infocat
o vasta campie Intretaiata de balti si paduri. Se 0 Turcii aveau mare nevoie de a fi ajutati.
imparte apoi in dou brate, cel din dreapta luand Vznd situatia, marele vizir nu ezit mult
numele de Sitna, reunindu-se la 30 km mai la vale ;
in Banat, curge printre balli insemnate; uda Pan- timp ; el 10 desfpr trupele sale in btaie,
ciova, apoi putin mai jos de acest oras se varsa in hotki locul fiecruia 0 arj pe germani in
Dunare, la 66 m. 50 deasupra nivelului Adriaticei, sunetul muzicii. Din or in ord trimitea in
si 61 km. dela gura Tisei. Cursul sau este de 450 km, lupt mereu trupe proaspete 0 in acest mod
in care formeaza infinite sinuozitli. el o prelungi pnj seara, intrebuintnd suc-
3) Larousse, op. cit. Vol. XII, pag. 109.
3) Ibid.
cesiv trupe proaspete imbrbtate 0 imb-
57

www.digibuc.ro
tate cu speranta actiunii predecesorilol de iar altli declarau cu convingere ea' fusese
a castiga btlia. omorlt. In scurt, aproape 2/3 din armata
Vznd carnagiul ce Turcii rceau din ei, Germana care se zice c.6 se compunea din
Germanii, cari nu fuseser secerati de sabie, 30.000 oameni, a rmas pe ampul de btaie
s'au retras si s'au amestecat cu micul numr sau fusese dus in captivitate. Cnd soarele
de trupe rmase aproape de Hissardgik. La rsri si cand s'a putut aprecia mai bine pier-
cderea noptii trupele ostenite, se repauzar. derile si mArimea dezastrului, valiul Ru-
Germanii profitar de aceasta si care 9 ore meliei se puse in urm6rirea lor cu cateva
seara, ei se retraser in retransamentele lor, trupe. Dintre acei germani pe care ii ajunse,
pn la GemiclikCesmessi unde turcii 1i pe unii 1i omorl, pe altii li fcu prizonieri ;
ajunser din urm. Steagul sfnt al pro- 1nvingtorii punnd mna pe corturile ger-
fetului, fu asezat Intel) pozitie situat la o mane si pe tot ce ei abandonaser in lag6r,
btae de tun de liniile germane si de miercuri li urmrir pn la santurile Belgradului de
dela 7 ore ale noptii (o or dimineat) pAn unde revenir inarcati cu o considerabil
joi seara, adic6 timp de 17 ore, inteo prad. Turcii afirmau c6 ei nu avuseser in
crncend lupt de artilerie si infanterie, aceast lupt mai mult de 300 morti si
inamicii Hurd amara cupei a mor(ii. Turcii cam 400 rniti si acestia mai multi printre
atacar In mai multe rnduri retransamen- albanezi cari au sustinut primul soc al Ger-
tele inamice si btur pe Germani asa de tare manilor. Ei nu pierdurd dect un singur
c' sngele curgea din belsug si cadavrele se ofiter superior, Tahir-Pasa de la Delvino.
aglomerau in grmezi enorme. 136durile ve- Acest succes fu unul din cele mai memo-
cine erau pline de cadavrele Germanilor, rabile pe care le repurtase turcii 1).
ucisi in fug. Lupta avu loc pe un teren Ctva vreme In urm, de Wallis, scrise
cam de o leghe lungime, foarte accidentat lui Mtinich:
(ceea ce a mgrit forta turcilor) si Germanii Am fost btu-ti si am pierdut atatia ge-
n'au putut intrebuinta cavaleria si lancea, nerali pentrua ne-am btut descoperiti.
unde ar fi putut executa o sarj impetuoas Pazeste-te bine de a face ca noi, de a lupta
si siiti la urria sa reintre in retransamentele fAr retransamente 2).
lor, ei s'au gAsit inapoia palisadelor, pe coastaNatural, cnd se poate, inaintea unei b-
unor coline plantate cu vie. tni, acest principiu trebuie practicat cu
Turcii erau desprtiti de Germani printr'o mare silint.
-vale, care prin obstacolul ce punea actiunii In orice caz, aceast important pierdere
armatei otomane, prelungi a-tat de mult avu pentru imperiali cele mai triste conse-
lupta. La toate nefericirile Germanior se mai cinte si se poate crede cu sigurant, astzi, c
adaug si lipsa de ap, cci albanezul Deli Feld-Maresalul Conte de Wallis a fost au-
Hussein-Pasa care linuse pe iarn garnizoana \torul principal al pierderii, nu numai ca
la Jagodina, Ilia pozitie in spre Durfre neprevztor la lupta dela Grocka dar si ca
t6indu-le drumul fluviului. Cldurile excesive neascultAtor la ordinele Impratului 8).
ce au avut loc in acea zi terminar a slai cu In aceast lupt Turcii, zice de Tat')
totul armata Germara. probar c atunci cnd ei se decid s atace
Mai mult de 1.2.000 ofiteri si soldati au czut
pe cmpul de btaie si cam 8.000 fura fgu-ti 1) Daponts, op. cit., pag. 237-238.
prizonieri. Acesti din urnf6 asigurard c 2) Ibid, pag. 278.
2) Vezi o scrisoare adresat in sumar de Imp5rat,
patru din cei mai ilustri generali germani curtilor Europei, In Daponts, pag. 386.
pieriser, altii sustineau chiar ca orgoliosul 4) Memoires du Baron de Tott. Maestricht 1785,
generallef german, de Wallis, fusese rnit, Vol. I, pag. 10.

58

www.digibuc.ro
Inti aunt totdeauna periculoi i este foarte se plnse i amenint cu rAzboi. Spre a-I
greu pentru inamic a li se opune ; s'a v5zut Imbuna, Romanii Ii trimiser doi consuli
aci, e5. pentru a pune mna pe o redut5 pentru a se explica. Intre acestea, anul 434
sub focul inamicului, ei au umplut mai sau 435 dup Christ, Rua muri lsnd tronul
Inta qanturile cu cadavrele mortilor lor la doi din nepotii sn: Attila 0 Bleda.
i apoi au trecut la asalt. Acetia au primit ambasada romank Con-
ferinta avu loc pe o cmpie In dreapta Du-
10. SEMENDRIA. rarii, la gura Moravei aproape de acest
(Vechiul Aureus) 2)
oral roman (Margus astzi Semendria).
Semendria (Smdrvo, Smendrovo sau Hunii sosir5. clri qi cum ei n'au voit s5.
Skintul Andrei), la Unguri Szendrd, vechia descalice, Romanii au fost si1ii, sub pedeaps4
fort5reat (ast5zi Orgsit) pe vremuri ca- de a atinge demnitatea lor, s stea i ei
pitala Serbiei, comandnd intrarea fru- clri.
moasei v6i a Moravei, dela gura cdreia se Hunii avur un aer impurator : s se rup
ghete mai la deal cu vreo 10 km departe, imediat alianta cu triburile de paste Durare
la gura Iessavei, este ridicat pe ruinele (nord) ; s.' se inapoeze toti Hunii, mari
unei vechi cetti romane, Margus, marele mici, cari fugisard peste Dunre, la Romani
trg al acestor regiuni 2). cari purtau, In aliant i sprijinul Roma-
Acest punct 3) este Insemnat prin pacea nilor armele In contra natiei kr ; s' se restitue
ce s'a incheiat aci Intre Romani 0 Huni toti prizonierii Romani, cari fuseser5. la Huni
In urm5toarele imprejur6ri: cari fugiser nerescumprati sau s se
Rua, un ef capabil i decis, care reu0se plteasc 8 piese de aur pentru fiecare din
s5. strAnga In jurul su cea mai mare parte ei ; Romanii s ia angajamentul formal, BA
din oardele hune, parvenise s5. fac sA i se nu ajute niciun popor In lupt cu Hunii ;
p1ateasc5. de Byzantini o sum5. de 350 livre In fine narirea tributului dela 350 la 700
de aur, ea tribut, Intelegea barbarul, ca soldei, livre de aur. Aceste au fost clauzele tratatului
se fAlea la0tatea bizantin6 cci Rua primise cerut, sau mai bine impus, de Attila.
un brevet de general roman. Acest suveran La obiectiunile trimiOlor, la cea mai mic
li atribuia puterea asupra Intregei regiuni cerere de explicatie, regale bun nu avea
a DunArii: aa c4 atunci cnd Romanii dect un aspuns: RAzboiul; 0 cum amba-
(Bizantini) fbicuser tratate de aliant cu sadorii tiau c stApanul kr (Theodosiu II)
oarecari popoare dela Nordul Dunrii, Rua era dispus s" fac5. totul, afar de razboiu,
1) I. Hellert, edit. II-a. Atlas al Imp. Otoman.
au primit.
8) Am. Thierry, His. d'Attila, I, pag. 239. Se jura de ambele parti, fiecare In religia
8) In vechime un drum (sosea romand) pleca sa, cA tratatul se va Implini apoi s'au separat.
dela (Margus) Semendria si lungea lrmul drept al Acesta fu faimosul tratat dela Margus, pe
fluviului Ora la (Ratiaria) Amer Palanca. Acest care Attila Il invoc ori de cte ori voia s
drum trecea Dunrea: 1. Dela Ram (ad Novas) atace imperiul prin politick cnd nu-1 Mr-
la Uj-Palanca (Lederata), de unde, spre N.-E. mergea
la Tibiscus. tuia prin arme 1).
2. Dela Ogova, prin valea Cernei, la nord, tot Nu erau Inc6 urme de noi Intariri, cnd
la Tibiscus. In acest loc, Turcii au bAtut, In 1412, pe Si-
3. Dela Cladova (Thierna) (?) la Severin; aci se gismund i 11 constrnser la retragere.
bifurca In dou; unul merge prin pasul Vulcanului La 1428 Sarbii. cedau Belgradul lui Si-
N. N. E i altul, spre rIsdrit; se unea perpendicular
cu drumul din dreapta Oltului, trecnd la nord gismund al Ungariei. Acesta poseda 0 Se-
de unirea Jiului, Gilortului i Motrului *). 1) Ammede Thierry, Histoire d'Attila et de ses
*) (Harta Asbach). successeurs I, pag. 47-48.

59

www.digibuc.ro
mendria. El voevte sa completeze siguranta
frontierei prin ocuparea Columbaciului pe
care Sarbii 1-au vandut de curand Turcilor,
care-1 cumparasera spre a-1 intrebuinta la
intrarea in Temivana. Atacat de Turci, Si-
gismund se retrase.
Sub Matei Corvin, Paul Chinezu trece
Dunarea la Cram (Palanca) pe care dupa ce
o intarevte, bate pe pava din Semendria, apoi
pe acel din Columbaria i pustievte tarmul
drept al Dui-161'H timp de 12 zile.
Aceast cetate fu zidita de George Bran-
covici, despotul Serbiei, pe la 1432 vi numit6
Semendria dupa numele Sf. Andrei. El o
apar6 intr'un mod stralucit contra sulta-
nului Amurat, dar mai in urma fu silit sa
capituleze (1435).
La Semendria, se spune, a trecut Dunarea
grosul armatei confederate care plecase din
Pesta in ziva de 22 Julie 1443 vi care termina
dup6 niai multe batalii prin pacea care
preced batalia de la Varna.
In Martie 1.511 aceasta cetate, impreun6
cu Vidinul, avu ca guvernator pe Selim, fiul
lui Baiazid al II-lea, care nu primi acest
post vi revoltandu-se contra parintelui sau,
a fost batut in Rumelia i fugi in Crimeea.
La 1690 Turcii cuceresc din nou Semendria
din mainele imperialilor cari o ocupaser6,
dupa care apoi inconjurara Belgradul. Vechia
capital6 a tarii vi a regilor sarbi, in cam-
paniile din 1689, 1717, 1739 vi 1789, a fost
pe rand dominata, cand de Turci, and de
imperiali.
Dupa pacea de la 1718 (Passarovitz) pana
la 1738, acest orav, impreun6 cu Gradisca,
Sabatz, Belgrad i Orvova, apartinea Au-
striei, care cu acest mijloc, nu mai avea
niciun obstacol pentru a patrunde in inte-
riorul provinciilor turce 1).
In Octomvrie 1738 Semendria a fost dis-
trusa.
Oravul are o mica' biserica, dedicat6 Sf.
Fecioare i a carei fundatie s'a pus, dup6
o inscriptie, la anul 1010. Este remarcabila
1) Memoriile Gener. Langeron, op. cit., pag. 83.
60
www.digibuc.ro
prin aceea ca ofera un specimen de arhi-
tectura sail* foarte rar astazi, arhitectura
care difera foarte mult de cea bizantin6 1).
In 1805 Samba luar6 cu asalt atat oravul
cat i citadela i r6zbunara printr'un oribil
macel, asasinatul Voevodului Kulivevici. In
1867 trupele turcevti o parasira in urma unei
conventii. In urm intaririle au fost aban-
donate celei mai culpabile neglijente.
In Martie 1907 &Arbil pareau s6 fi ales
centrul actiunii lor la Semendria. Ei faceau
mari preparative pentru a trece Dunarea,
Intre Orvova i Vidin, spre a da mama cu
Ruvii i Romanii. Indata dup6 sosirea a
trei ofi-teri ruvi vi a unui boier roman, care
aduser6 lui Kara (Cerni)-Gheorghe opt mii
galbeni, Sarbii masacrara la Belgrad, pe
pava, cu 600 oameni. Cinci fugari cari sea-
pasera din masacru, ajunsera la Cladova, de
unde Kursangli-Ali, guvernatorul cettii in-
vtiinf pe acel din Vidin. Sarbii ajunsera
pe malul Dunrii vi se pregateau s6 o
treac nand au fost respinvi.
Guvernatorul Vidinului trimise trupe
arme, atat pentru a impiedeca pe Sarbi sa
treaca Dunarea cat vi a tine deschis cu
Europa, comunicatia, prin Orvova 2).
Forma generala a perimetrului ruinelor
acestei cetati este acea a unui triunghiu
scalen. Pe fiecare din fetele sale se ridic
dintr'un zid crenelat, mai multe turnuri
inalte: pe latura din spre Dunare, cinci ; pe
aceea din spre rauletul Iassova, patru iar
pe aceea din spre orav, unsprezece.
Fiecare din aceste turnuri are o inaltime
de aproape 16 m (opt grade) ; cu o 16time
de 1.6 pavi ; distanta dela un turn la altul
este de 50 (stanjeni) ; Inaltimea zidului este
de patru brate, iar grosimea sa este dela
patru la vase picioare.
Despre orav, cetatea era inconjurata de
un canal dus din Iassova la Dunare i avea
o poarta de patru grade, inaintea careia era
-un pod de lemn. Catre Iassova de asemenea
1) Daponts, pag. 142, note.
2) Docum. Academice, Supl. I, Vol. II, pag. 485.
o poart ducea la un pod de lemn, sub
care trecea canalul ce pleca din Iassova
mergea la Dungre. Aceasta ca i poarta din
spre ap. avea odinioar. ate dou'd. rnduri
de canaturi.
Fortul ca i orwl, de la S. W. de fort, sunt
dominate cu totul dg o 1nltime, incercuit
cu intriri de prnnt, dela cari descind
care cetate sau cdtre Dungre cu cari le
unesc, dou trawe 1).
11. GURA MORAVEI.
La gura Moravei 2) i pe trmul sAu stng
se observa ruinele unui mic castel roman
de frontier.
12. DUBRAVITZA.
Statiunea pe Dun.re a or5elu1ui Pas-
sarovitz3). timpuri, cnd natura solului era cu mult
mai putin capabil de a fi p6truns.
1) Ftillek, Das Frstenthum Serbien. Trei drumuri duceau, din Moesia peste
2) Morava, latineste Margus, rau In Serbia, format
din doua ramuri, Morava Occidental i Morava Dunre catre capitala Sarmisegetuza,
Oriental, cari Ii au origina: cea dintai in muntele
Cemerm i a doua din muntele Ceardag. El curge
catre N. E. si se varsa in Dunare, dupa reunirea
ambelor sale ramuri, mai jos de Semendria dupa un
curs de aproape 300 km *).
2) Aproape de Morava si departe de Dunre. In
1718 Austria si Turcia subscrisesera un tratat In
virtutea caruia Timisoara i Belgradul au fost cedate
de Poarta. Este cunoscut sub numele de: PACEA
DELA PASSAROVITZ (POZAREVA i fu sub-
Kris Intre Austria, republica Venetiei i Turcia la
21 lulie 1718. De un an republica Venetiei i Turcia
erau In razboi; and Austria dupa sfatul Principelui
Eugenia de Savoia, se decise a lua parte la razboi
unindu-se cu cea dintia putere.
Succesele lui Eugeniu fortara imediat Turcia sa
deschida negociatiuni pacifice, prin mijlocirea Angliei
Olandei i un congres se deschise la Passarovitz,
orasel In Serbia, In Mai 1718. Conferintele au fost lungi
prea animate, caci Austria debutase prin pretentii
exorbitante cari amenintau sil rupa negocierile. In
fine reusiril sa se pima de acord grape eforturilor di-
plornatilor mediatori si se oprira la conditiile ur-
matoare: Moldova i Valahia vor pastra vechile
lor hotare. Partea Valahiei aflata dincoace (ca vor-
bind din Passarovitz) de rul Oltul, cu fortareata
Timisoarei, vor ramne In mainile Imparatului,
dupa baza admisa pentru pace, Uti possidetis ; astfel
) Pag. 648, col. II, Vol. if, Larousse).
13. VIMINATIUL.
La gura i pe trmul stng al Mlavei 1).
La Inceputul primului rAzboi dacic, Traian
face din aceast cetate tare 0 din castelele
(turnurile) de priveghere, apzerte pe mar-
ginele fluviului -din sus 0. din josul
baza sa de operatiuni.
Incepe apoi prin a aduna, din Panonia
0 din Mesia, pe drumul tiat In stncile
trmului drept al Dunrei, toate proviziile
necesare armatei sale 2).
Traian pleca din Roma la inceputul anului
101. dup ca. la 25 Martie, s'a fbicut (actele
fratilor Arvali) jertfe zeilor pentru fericitul
rezultat al expeditiei.
Rzboiul nu se facea dect pe ea de co-
municatie hotdrite, mai cu seamd In acele
Dacia :
1.. Dela Viminatiu la Lederada, vis--vis
In Dacia 0 de aci prin Tapae care Sarrni-
segetuza.
1) Rau mic In Serbia ; curge de la S. la N.
2) A. Xenopol I. pag. 134. (Frhner tab. 26-31),
cil. tarrnut occidental al acestui ran va apartine Ira-
paratului romanilor iar tarmul oriental celui al oto-
manilor.
Se indica apoi o noua delimitare a frontierei.
Forturie situate pe ambele tarmuri ale Savei,
dela Drina pana la Unna vor ramne in puterea Impa-
ratului romanilor (numele ImpAratului Austriei In
diplomatie pe acea vreme, ulterior tradus cu apostolic)
precum i cele doua tarmuri ale Savei. Tratatul era
Incheiat pentru 24 ani lunari, la expirarea carora
sau chiar mai devreme erau libere cele doua parti
contractante sa-1 prelungeasca.
Hanul Crimeei era tinut sa observe acest tratat
daca ar fi fost calcat sa fie pedepsit cu severi-
tate. Acest tratat este unul din cele mai glorioase
ale Austriei. Venetienii pierdeau Morea, ocupata de
Turci Inainte de incheierea tratatului.
Un tratat de comert fu Incheiat intre Imparat
Poarta j subscris In aceeasi luna, 27 Iulie ur-
mator *).
*) Larousse, pag. 358, Vol. XII, col. IL

61

www.digibuc.ro
 2. Prin Taliatis i statia Thierna, ducea coboar Dunrea pn in locul unde o
in valea (Admedia) Mehadiei. trecuse in anul precedent. Impratul, dnd
3. Prin Egeta-Drubetis. exemplul muncii 0. al activittii, ia singur
Viminatiu fu ales ca bag de operatiuni vasla in mini i despica cu ea undele Du-
pentru motivele: nrii, adeverind astfel vorbele lui Plinius,
1. Egal deprtat de Moesia i Panonia, de din Panegeric, eh' : atunci cnd Titian se
unde putea concentra armatele i. proviziile. afl pe ap, nu se ipultumete numai s
2. Cetate intrit. priveasc4 semnalele i micrile, ci se aeaz
3. Cel mai aproape punct de Italia pentru singur la crm i asemenea celor mai zdra-
a trece in Dacia. veni tovar60, el taie valurile, stpnete
4. Pe drumul comercial ce lega capitalele vnturile revoltate i urc cu puterea vslei
celor dou. Vdri. cele mai repezi ivoae 1).
Traian intinse, in fata acestui ora un pod El ajunge in locul unde oprise campania
pe pontoane, pentru a crui constructie se I-a, gsind neatinse toate posturile 2).
folosi de o insul ce se afla in mijlocul Campania, reincepe odata cu inaintarea
fluviului 1), care poate s fie ostrovul de care capital; cu cat inainteazh cu att
astzi ( ?). piedecele naturale i mestrite se inmulteau
Dup ce consult vointa zeilor 0 a Mcut impotrivirea Dacilor devenia mai cerbi-
jertfele, trece podul in fruntea otirii sale cioas, cu ata lupta lua un caracter mai
0 este primul care pune piciorul pe pmntul inverunat, att din partea atacului cAt
Daciei. Geniul Dundrii care sprijin acest din partea aprrii . Pduri neumblate in
pod intins peste fluviu, dup altii, ceva cari legiunile romane sunt nevoite a-0 de-
mai la vale, Ad Novas (Ram) este cea mai schide un drum cu toporul: torente i anturi
frumoas figur de pe columna traian. aclnci, pe cari Bunt silii s le umple (Frh-
Indat ce armata trecu pe pmntul Da- ner, 89-91) ; intriri ridicate mai la fiecare
ciei, el adun imprejurul su cpeteniile pas 0 apArate, cu o struint nemai pome-
armatei i dupt ce restabilete comanda- nit, ingreuiau inaintarea Romanilor.
mentele (vezi statul major al armatei in Atacurile Dacilor asupra pozitiilor roma-
intiul rzboiu dac, descris la titlul 4 Bel- nilor, devin tot mai dese ; angele curge
grad , hotrte modul inaintrii, dupa na- iroaie 0 mai fiecare pas inainte, al Roma-
tura pozitiilor. nilor, este insemnat prin moartea unui le-
Nu Mcea un pas fr. 86 se intreascd in gionar. Din partea Dacilor, clrnicia de viat
urm. Lucrrile aveau un caracter trainic era att de benevol, c nu se poate explica
(piatra nu era numai cioplit, uneori era dect printeun adnc respect 0. credinta te
chiar ornamentat. aveau de existenta vietii viitoare ? 3).
In asemenea conditiuni era natural ca La Tape are loc prima lupt, apoi urmeaz6
rzboiul s inainteze incet. La inceputul altele. Traian ajunse inaintea capitalei. De-
iernei ei abia ajunscra pe la jumtatea viliei cebal vine, cu mai marii lui, dup sine,
Bistrei. Un atac disperat al Dacilor, cu s- avnd tot poporul 0. se prostern la picioa-
geti i berbeci, asupra Romanilor (fortificati) rele Impratului, care acordnd pacea, con-
nu reuete. Traian oprete aci campania ; form intereselor romane, se intoarce la
aez6 garnizoane solide in toate lagrele i Roma, triumfd i ia numele de Dacic.
intririle 0 el merge inteun ora din Pa-
nonia spre a petrece iarna. In primdvara 1) Frhner tab. 58 i 59; Panegyr, LXXXI din
Pliniu.
anului 102, imbarcnduli armata pe eici, 2) Xenopol I, p. 141-142.
1) Frhner tab. 31-33. 3) A. Xenopol I, pag. 42-43.

62

www.digibuc.ro
 Mai trziu Viminatiul este scaunul le- Ruinele cetatii erau pe tarmul drept al
giunii VII Claudia i devenind cetate de Dunrii, la nordul satului Costolqi.
primul ordin, este legat de Constantinopole, Lang4 acest oras (Crusolati) Ion Corvin
printeo frumoas cale romara, care trecea sfrm o armat turceasc, tare de 30.000
pe la Naissos (Nis) 1). oameni, dup care ocup Vidinul.
Catre finele secolului al VI-lea, Avarii
sub hanul lor Baian, 1-a luat cu asalt 2). 14. RAM (RAMA).
Bean, pentru a lispndi teroarea, drrna Punct favorabil de trecere al unei armate.
sau incendia, ca un adevrat barbar, tot Ruine importante ; pe o stncoas limb
ceea cgdea sub mn. ce InainteazA in mlastine. Austriacii, cred
In anul 600 al erei crestine, generalul c aci ar fi fost ad Novas ; este remar-
roman Priscus ocup Viminatiul i insula cabil i prin aceea c alii cred c aci Traian
Dunrii din fat, cu armata, destinat a trecu cu adeyeirat Dunrea, pentru prima
opera, in primvar, contra Avarilor. El oar, contra Dacilor, pe un pod de vase,
simul o debarcare pe malul stng ; in capul armatei sale.
hanul avarilor, trimise patru din fiji si,
apere trecerea, pe cand el, cu o parte din 15. NOUA (MT) PALANCA.
--trupele sale, merse s cad in spatele Ro-
manilor ; dar fiii hanului au fost bAtuti, Veche cetate de frontier, asezat intre
trecerea fluviului efectuat iar hanul fu rurile Karasu1) i Nera 8) cari se vars in
silit s. reving, la nord, pentru aprarea pro- Dunre. Austriacii cred c e vechia Lederata.
priului su teritoriu. Dupd btlia dela Zenta, 11 Septemvrie
Cinci bagii teribile, se ddur. una dup 1697, Contele de Rabutin lua aceast cetate
alta in cari Balan lupt cu disperare dar cu asalt.
in cari Priscus formnd infanteria sa in Aceast palancei avea trei rnduri de pa-
careuri impenetrabile i variind la timp lisade si alte lucrri de intrire. Era pzit
manevrele sale, desfsur toate resursele de 500 eniceri si 500 diferiti soldati. Cetatea
tacticei cele mai savante. Cei patru Iii ai lui fu luata in trei ore. Toti Turcii dinuntru
Man pierith inteo mlastin, aruncati fur omoriti. Nu s'a fdcut dect 60 prizonieri,
inecati cu corpurile Mr de armat 3). afar de femei i copii cari se gseau in
Hanul lnsui, abia a avut timp BA treacg numr de 82 8).
Tisa, spr6 a nu fi omorit sau prins 4). La 6 Octomvrie 1738 flota turc urea
In fine Romanii trecusera Tisa, oprit Dunrea si se duse pra in apropiere de
acvilelor lor de mai mult de dou secole, Belgrad si cum Intlni, sub zidurile acestei
nu departe de punctul unde se aflase lo- cetti, patru galioane germane, ancorate in
cuinta lui Attila si atunci a lui Baian. Acesta aceeasi linie, ceea ce impiedic flota s
fugi i revenind cu ultimele sfrmluri ale inainteze mai departe, ea cohort pnd la
arrnatei sale, crdu Romanilor con din urm Palanca Nona% Aci din ordinul Seraschie-
lupt, pe care el o pierdu. rului, au debarcat din ea tunurile si tot
Romanii se retraserd iar de Balan, desi nu 1) Karasul (din vorba turca Kara neagrd i Su
muri in aceast lupt, nu se mai auzi nimic8). apd).
9 Nera sau Neagra 1i formeaza izvorul din mai
1) A. Xenopol, pag. 431-1. multe ramuri, ce se Intrunese In muntele Obria
) Hist. d'Attila II, pag. 13. Zdnoghilor (1450).
*) Theophylact, VIII, 3, op. cit. *) I. Du Mont, Batailles gagnes par le Sernissime
4) Theophylact, VIII, 3, op. cit. prince Eugene de Savoie sur les ennemis de la fois,
6) Hist. d'Attila, II, pag. 40-41. pag. 8. A. la Haye 1725.

63

www.digibuc.ro
materialul de razboi, dupa care ii puse foc
i o prefacu n cenua 1).
16. BAZIA.
Aixis (1), in timpul Romanilor 2) ; ora
mare in Banat, pe tarmul stng al Dunarii,
la 85 km E. de Belgrad ; ultima statie de
drum de flan Incantatoare poziii in veci-
natate. Navigatia activa, comert de tranzits).
Important ca loc de clebarcare i imbarcare.
Nu departe, Banat-W eisskirchen (Biserica
Alba).
In anul 274 Gotdi luara in posesie aceasta
regiune i in anul 370 a inceput aci sa se
desvolte creOinismul.
Gotii au fost izgoniti de Huni, condu0
de Rua.
Nu departe de aci, pe malurile Nerei, a
avut loc o batalie mare, in care au cazut
3.0.000 Huni, intre care i Ellak, fiul lui
Attila.
In urma aceste regiuni au fost locuite de trei ore din noapte (masura de timp tur-
&Are Gepizi, pra la invingerea regelui ge- ceased), la Petka Ischelessi (numele turc,
pizilor Kunimund de catre regele Longo- al satului Kisilyevo, la S. E. de Palanka
barzilor, Alboin, aliat cu Hunul-Chan Baian, Noug., mic sat srb situat intre Ram i
la anul 567. Alboin lu ca nevasta pe gra-
tioasa Rozamunda, fiica lui Kunimuhd ;
aceasta lug, din razbunare, c a fost silita
sa bea din tivga tatalui ei, a lasat s fie
ucis barbatul ei.
Sub clomnia Avarilor-Huni se gsesc deja
in aceste regiuni urme de Srbi i. Bulgari.
Acqti din urma se stabilira chiar definitiv
in anul 666, ocupnd sub domnitorii lor,
pe la anul 815, anibele tarmuri ale Tisei.
In aceste regiuni, au avut loc mai multe
lupte, din care cea mai importanta a fost
aceea, din anul 1.152 a Palatinului Bela
contra imparatului grec Emanuel.
Invazia Tatarilor a lasat i aci urme de
devastari i pradaciuni.
In 1241 intrnd in Ungaria, ocupara.
partea regatului Oa. la Dunare, dupg. ce
1) Dapontes, op. cit. 142.
2) Heksch, pag. 654.
3) Vol. II, pag. 304, Larousse.
gonira pe Bela al IV-lea. Ei devastara tara
inteun mod infiorator. Gregoriu al IX-lea,
ierta pacatele tuturor acelor cari mergeau
contra Turcilor, cari comandati de Gingis
Chan (Regale Regilor), au plecat sa cuprinda.
lumea Intreaga.
La anul 1.289 cumanul Ladislav a tinut
aci dieta, la Fnye i regele Serbiei Milutin
lua de sotie pe fiica cea mai tnara a lui
tefan V, calugarita Elisaveta.
Carol Robert petrecea adeseaori aci ; locui
chiar in Timipara, in anii 1316-1317, unde
a i pierdut pe a doua sotie Maria, fiica
ducelui Casimir de Teschen.
La anul 1.338 lacustele devastara aceste
regiuni 1).
17. PETKA ISCHELESSI.
(In dreptul comunei Palanca Nola pe Ormn1 drept).
In Mai 1739 cteva vase de corsari, turci,
inaintnd pe Dunarea.de sus, intalnira care
Gradite) trei geame (un fel de corabii) ger-
mane, cari descinsesera dela Belgrad, in
recunoateri si armate cu aptezeci srbi i.
unguri. Vasele corsare cari erau mn numar
de 20, au dat semnalul luptei, care incepu,
de ambele parti. Victoria ramase corsarilor,
care alungase pe Germani lundu-le dou
geame, pe cari le-a condus la Seraschier, cu
20 capete i 6 prizonieri 2).
18. GRAD4STEA.
(Cetdtue).
Acest ora se afla la gura raului Peck 3),
in acelai punct unde Romanii avusesera
1) Dupd A. Heksch (pag. 654-6,55).
2) Daponts, op. cit., pag. 207.
6) Rdulet care 1i ia origina In sudul Krainei, la
apusul satului Rudnaglara, la aceeasi regiune cu
ruletul Prechea. Curge, intr'o direcie destul de
sinuoas, paralel cu Mlava, cdtre N. W. Se varsd
In Duran la rdsdrit de Gradistea.

64

www.digibuc.ro
Lt.-Cnlonel Deighireseu. Note asupra Dun6rii i MArii Negre. PI. a.

Szttk,Itla

Alp1.

7ti

8, .7',T

eto

Thin ien te

t ST.Antrittung
.\7.\

o in o ki o

www.digibuc.ro
oarecand o fortdreatd, ale cdror ruine se cobor ndrea impreund, dela Ram la Severin, trasau
pAnd la Dundre i in cari locuri chiar pnd ameninttoarele frontiere ale imperiului lui
astdzi, se gsesc cdrdmizi cu inscriptia: Traian.
# VII Legio-Claudia . Dupd invaziunea barbarilor, cAlugdrii au
Unii spun &A aceste urme ar fi ale caste- fdcut din fortdreatd o mndstire, pe care
lului roman Punicum; altii cred cd sunt Turcii nu indrdznird, la rndul Mr, sd o
acele ale lui Picnus. jefuiascd vi sd o distrugd 1).
Marealul Laudon, unul din cei mai abili Doud bastioane vi cteva colturi (pane)
generali ai Austriei i unul din eroii rz- de ziduri, aratd destul de bine intinderea
boiului de apte ani, inconjurd aceast cetate i planul vechilor constructii 2).
in 1.789, pe care o lud la 9 Iunie. La 1.391 Turcii luard pentru prima oard
castelul, dar fu reluat inapoi de Petru Pe-
19. MOLDOVA VECHE (comunii). rnyi. Aceasta este consideratd ca prima
Aceastd comun la captul de sus al Ostr. incercare a Turcilor in valea Ungariei, sub
Moldova 1), pe pdmnt ferm, pe tdrmul stng, Baiazet.
era pnd la pacea dela Belgrad o insemnatd Dupd pierderea dela Nicopoli, 1.396, Turcii
fortdreat ; zidit la inceputul secolului pre- incercnd din nou sd rdzbatd in valea Un-
cedent de cdtre guvernatorul de Mercy 2), gariei, Sigismund le opuse redutele dela
ea trebui sd fie iardvi distrusd dupd con- Laszlovar, a cdror comandd fusese incredin-
ventia acestui tratat. tat lui stefan Rozgonji.
La Moldova-Noud, ceva mai in interior, Devi reluat de mai multe ori, acest castel
pe vremea Romanilor, erau mine de aramd. rdmase aproape 260 ani In minile Turcilor.
Traditia pdstr numele a doi procuratori Cea din urmd restaurare a fost sub impd-
romani: T. Agricola i Axius Aelianul. rdteasa Maria Tereza, pe ruinele vechilor
intdriri.
20. COLUMBARIA. In fata acestui castel, pe tdrmul stng, se
afla urmele unei intdriri, care cu Colum-
Calumbaria, la Romani; Galambocz, la baria, inchidea Dundrea i care se numea
Austriaci i Unguri ; altddatd Taubenberg,
Laszlovar, de care vorbirdm. Ambele castele
Monte di Colombi ; Golubac, la Srbi ; Gn-
au fost ddrmate in epoca de continue rz-
gerdzsinlik, poate Gogeacilik, la Turci; in boaie cu Turcii.
aproape toate limbile inseamnd: cotef de Aldturi de Laszlovar, un sat, .Koronini,
porumbei. colonie fondatd in 1858, a fost numit dui:4
Se mai spune vi Golubatz sau Castelul numele comandantului Timioarei, de atunci.
Diavolului.
Ruine sinistre, rdmdite de vechi turnuri,
21. PEsSTERA COLUMBARIA.
astdzi surpate, in mijlocul unei naturi pi-
toreti. In sus, pe stncoasele vrfuri cari domin
In evul mediu forma cheia Dundrii, din sinistrele ruine ale castelului Columbaria, se
aceastd regiune, cauz pentru care aceast and o peter din care in fiecare primvard
intdrire fu in nenumdrate ori disputatd. iese un fel de tdun sau muscd veninoasd
Castelul era unul din impozantele puncte (Oestrus Columbacensis sau Simulia Colum-
ale acestei linii de fortificatii care, cu Du- bacensis, numele tiintific In Hasdeu, Ist.

1) Moldova. Ostrov. La 62 m. 12 d'asupra Adria- Thouvenel, Voyage en Hongrie et Valachte,

ticei i la 169 km. dela gura Tisei, la vale. pag. 136.
9 H'eksch, pag. 656. 9 Ibid, pag. 137.

5 65

www.digibuc.ro
Rom.) 0 care vara ca 0 toamna, fritinzan- retrece Dunrea. Mustrarea con0iintei le
du-se in stoluri, la mare distant (aproape prezint, In momentul trecerei fluviului, pe
18 mile austriace, a 7586 m.), in jurul acestei sora lor in gura unui mare balaur ; mintea
peteri, prin muatura sa, fcea un mare li se turburh; in loc sa calce din piatr In
eau vitelor (boi, vaci, cai, porci, capre), ba piatr, la un moment dat, una din ele ia
unele din ele (cteodat In turme Intregi) un val drept o piatr, d -km tipt i dispare
chiar mor. Oameni sufr de efectul kr. in abis ; cea de a doua, intoarce capul, in
De indat ce lumea prinde de veste de momentul tiptului, pierde echilibrul 0
aparitia acestei mute, adapostete vitele, dispare la randul ei.
le afum 0, cu alte leacuri, caut g le Tocmai in acel timp; fratele sosea 0 abia
apere de contactul 0 mucarea acestor insecte avu timpul s vad, din marginea raului,
veninoase. Este lesne de inteles perturbarea teribila nenorocire ; el observase mersul kr
ce produce aparitia acestor mute, care e i intelese c'd a treia fath trebuia g fie peste
cu atat mai curioag, cu cat in Europa nu fluviu 0 condus, cu calul 0 china gi, In
se vede un asemenea miraculos i inexpli- fermectoarea natura a regiunii, ajunge la
cabil flagel 1). un mic kc, din care vede eind un balaur,
Guvernul respectiv, interesndu-se despre de o mare mgrime ; observnd apa, o vede
distrugerea acestui peicat, a fdcut fel de fel cald ; ii vine ideia g se scalde in ea 0 lucru
de studii, a intrebuintat fel de fel de mij- curios, la ieire, el, se simte mai forte ; repeta
loace, a mers chiar pana a zidi intrarea Mile 0 in cteva zile ajunge de o fort
peterei; totul a fost inutil ; dupa zidirea herculiana.
peterei, stnca (aceea ce e mai neexplicabil) Intr'o zi monotonia lui este intrerupt
a crapat din nou, in alte prti 0 musca de un disperat striga de ajutor, o voce de
a reaprut mai cu furie. femeie ; IncalecA 0 pleaca in directia zgomo-
Legenda care se pstreag asupra acestui tului ; acolo pe o stanch', lang4 satul de
flagel, este urmtoarea: astzi Topletiu, la ativa pai In sus de
In rzboaiele cu barbarii, un impArat pod, intre Rusiava i Mehadia, enormul
roman aduce la cartierul general al armatei balaur tinea incolkit o fat tnr. La
familia sa compug dinteun copil 0 trei fete. vederea sa, arpele Mg' prada 0 se duse
Copilul mergea la vntoare iar fetele Inaintea eroului. El descalie 0 astzi se
pierzndu-se de suitele lor, tree Dunrea, vede urma sa 0 a cinilor shi ; lupta e
secat, grind peste stncile Portei de fier, teribil; fiecare izbitur de palo roman,
urc rul Cerna 0 ajung la un punct unde scurteag lungimea monstrului; cnd corpul
apa este att de limpede i linitit c5. putea mai gmase un mic trunchiu, arpele se
servi de oglind. Copilul intorcandu-se 0 coboara, fuge pe Cerna la vale i intr In
neputndu-le gsi, unde le lsase, nebun de Dunare, pe care o urch" 'Jana la Columbaria,
durere, pleach in chutarea kr. de unde suind in deal, intr In petere. Din
In apa Cernei fetele vzur a cea mai capul, cu corpul gu, ce-i mai rmsese,
mich.' e cu mult mai frumoas dect celelalte intrat in putrefactie, ese musca veninoag,
dou4, mai mari. Gelozia nate In ele ura ; care se perpetu, aprnd In fiecare pri-
ele se hotrsc g o abandoneze, in somn 0 mvag.
asftel g o piard; apoi furindu-se, plec a Copilul recunoate pe sot% 0 se inapoiag
cu ea acag 1).
2) Se crede (Hasdeu, op. cit., pag. 199) cd acest
Min a existat din cele mai vechi timpuri. Se gdsgte 1) Mai vezi i Iovart Iorgovan, Brat de Buzdugan,
vorbind de el (zice Schuller) chiar In Herodot, dar in baladele lui Dr. A. M. Marienescu, bropra a doua,
printele istoriei o numea albirtd. Viena 1867.

66

www.digibuc.ro
 Unii Romani, din Timioara, cred CO ar- torturei, capui iubitului ei pretins, pe care
pele fusese taiat de Sf. Gheorghe 1). Aratu- el 11 desfcuse de cadavrul sau. Adusa
rarea arpelui In legenda originei acestor Inapoi, insetatul de razbunare barbat, o
mute, este, se crede, mai mult o forma abandona, singura, pe aceasta stnca, unei
mistica, ca sa explice ea o mucatura att morti mizerabile; cel din urma cuvnt ce-i
de otravitoare nu poate avea drept origine adresa, departandu-se, .Babacay (fatal destin 1)
cleat veninul din cap de arpe. in turceste), ramase stancei, de aci Inainte,
ca nume. Capul adus Irish nu era al seduca-
22. STANCA BABEI, BABACAY. torului, cad el din Intamplare lipsea 0
enicerul omorise, in oarba sa mnie, pe
La capatul de jos, pe bratul cel stang, din unul din oamenii ungurului, al carui cap II
cele doua care o formeaza, al marei insule adusese ca proba. Cnd Intorcndu-se, un-
Moldova, ridicandu-se din apa, la o RIM-time gurul afla cele petrecute, ii scoase oamenii,
de vreo 6 m. 50 cm, In forma de coloana, urm pe nesimtite pe Tura 0 fu atat de
se afla faimoasa stanch' Babacay despre care fericit ca mai liberal odata pe iubita sa.
se povestete atat de multe 0 variate istorii. In ziva urrnatoare, barbatul, trimitand sa
Dupa multi, irnpresia ce aceasta stnca ucida pe infidela, nu gasi decal, frnghia, cu
produce la vederea sa, este Intocmai ca care o legase strns. Cum enicerul fusese
aceea a unei santinele, care pare s anunte pacalit, el nu numai ca nu Indrazni sa spuie
vapoarele c acum incepe, la vale, serioasa efului sari aceasta dureroasa veste de sea-
regiune pentru navigatie, a fluviului. Scur- parea femeii, dar 10 imaginal urmatoarelei
tndu-i numele, stnca Babei, ramane Printr'un efort supra omenesc, prizoniera
Babei din care strainii arr fcut Babakay ; s'a desfacut de unde era legata 0 printr'un
altii spun ea cuvntul ar trebui sal se explice violent atac de disPerare s'a aruncat in
prin (loc de penitentd) 4 regret o 0 de care Dunare.
se povestete urmatoarele: Putin In urma, declarandu-se razboiul 0
Un agal turc, care comanda pe granita, avnd loc batalia dela Carlovitz, aga a fost
Intorcandu-se odata acasa, fra veste 0 rnit de moarte In aceasta batalie 0 prin un
aflnd c una din ferneile sale, cele mai fru- joc al soartei, cazand ca prizonier, a lost
moase ar fi luat zboral, cu un nobil ungur, adus in cortul rivalului sau unde adevaratul
turbat de mnie, cherna pe cel mai credin- sfarit al istoriei aflat, aci, ii cauz atata
cios dintre enicerii sai 0 ii prornite zece durere ea i se grbi sfklitu12).
pungi cu aur, daca ar aduce inapoi pe in-
fidela 0 capul rapitorului ei. Acesta pleca 23. MUNTELE DINTRE BABACAY
urmAnd drumul fugarilor cari, spre a fi In iS.1 GURA YAM.
siguranta, se retrsesera Inteun fort cretin. Geologicete, muntii 3), dupa ambele tar-
Enicerul se schimba de haine, ia i un
muri, In aceasta regiune, formau odinioara
companion; travestiti ca tarani srbi, ei un singur dig de separa0e.
legal% caii 0 se aezar la poarta castelului, Rupt fr indoial, prin vreun cataclism
spre a putea asculta ce se vorbete asupra geologic, el fu mai trziu patruns prin
furtului turcoaicei. Deschizandu-li-se, izbete
pe amant, II. omoara 0 fura pe frumoasa 1) Ed. Thouvenel, traduce pociie0e-te i
vinovata care cazuse In lein. Scapa' cu ea 1) Heksch, op. cit., pag. 658.
pe calul sau, legand, pentru a maxi oroarea 1) Despre Portile de Fier vorn trata cand vorn
ajunge la marea Poarta de fier sau Romdneasal.
Atunci TOM face, pentru toate, istoricul 0 cite o
1) Chiar Touvenel a auzit aceasta pe la 1836 mica descriere fizict pentru fiecare.
(op. cit., pag. 137).

S.
67

www.digibuc.ro
actiunea apelor. .Acest munte este orientat
dela N.N.E. la S.S.W., prezentnd o singur
creast, dei un moment intrerupt prin
cursul fluviului, dar de o mare unitate.
Acest munte nu are nicio similitudine de
formatiune nici cu Alpii Transilvani nici
cu Balcanii. Unii geologi il consider fr
drept, pe stnga, ca o ramua a Alpilor
Transilvani ; pe dreapta ca un apendice al
Balcanilor.
In apropiere de fluviu prezint, cateodat
inltimi pan. la 600 metri.
Curentii, in aceast regiune, ofera vitezele
cele mai variate, rezultate naturale ale
strii patului.
In locurile unde cursul este sugrumat de
trmuri, prezentnd lungi i inguste cr-
pturi i de pat, care rezistnd puterei ro-
zgoare a apei, prezint un fund mic,masa
apei este impins cu o mare iuteal in
alte locuri valea se lrgevte deodat ; rapi-
delor urmez vaste basine, ce par adevrate
lacuri ; in aceste regiuni, natural, curentii
sunt mai slabi, fundul fiind ros de actiunea
apei, cursul prezint o sectiune mai mare
pentru scurgerea apelor, ceea ce prezint o
vites mai slab, provenit din lipsa de
aglomerare.
De vase ori muntele, prezentnd o natur
pietroas. inatacabild apei, bareaza cursul.
Pe unele din aceste bariere, cu apele medii,
adncimea nu e mai mare de 0,50 m.
In aceste puncte privirea este gratioas.
Muntele de o parte i de alta, se prezint
sub form de prpastii, aproape verticale,
adeseaori prezentnd curat aspectul de pe-
reti, cari par a se pierde in ceruri i ale cAror
crpturi, de pe vrfuri, servesc de cuiburi
grozavilor vulturi.
In prtile unde fluviul este foarte ingust
(pn la 1.12 metri) i in cari fundul cedeaz6
roaderei apelor, sonda arat nite adncimi,
adevrate prpstii, pn la 60 de metri,
astfel c patul fluviului se gasete Oa. la
15-20 m. mai jos de nivelul mrii. Barierele
nu prezint forme regulate ele sunt con-
68
www.digibuc.ro
tinu, mai mult sau mai putin roase de ap,
dup natura pietrelor i forta curentilor,
astfel di fundurile prezint aspecte de grupe
de stnci, cu totul neregulate in forme, di-
mensiuni, pozitiuni relative, in fluviu, cari
mai cu seam cnd apele sunt mari, din
cauza curentului care se izbete in ele, dau
natere la formidabile anafoare, fcnd
astfel navigatia foarte dificil.
# and apele sunt mici, stncile ies la su-
prafat: curentii slbesc, fr a micora
pericolele .
In acest caz navigatia devine grea sau
se intercepteaz6 cu totul. Malurile devin
inalte i repezi1). Aceste regiuni ale fluviului
prezint mari pericole, din punctul de vedere
al navigatiei. Dac s'ar fi scris nenorocirile
ce au avut loc pe aceste obstacole ele ar fi
fost cu mult mai numeroase, dect acelea
ce au avut loc, pe adevrata, marea Poartd
de tier, la vale de Vrciorova.
Pentru a fi sigur de navigatie in aceast
regiune, trebuie: un vas de mrime propor-
tionat cu starea apelor, o putere me-
canic6 suficient, pentru a invinge curentii
i cunoaterea exacta* a localittii, adicg a
avea un indemnatic pilot.
Ca msurg de prudent inainte de a angaja
vasul, mergnd la deal, in curenti mari,
trebuie s se cureta din vreme focurile, pe
nesimtite i a sosi in aceste puncte cu toat
puterea 2).
Cele dou maluri, zice Thouvenel, sunt
larg tiate, dar coasta Serbiei are ceva mai
sever, dect acea a Banatului. Rocele, de
cari sunt pregrate, sunt de o indltime atAt
de egal, ea', in unele prti s'ar putea lua
drept sectoare de netrecut. Aspectul acestor
roce este foarte pitoresc ; unele sunt dan-
telate sau tiate in forna de turnuri mari ;
altele, minate de ap, inainteaz6 deasupra
undelor bolte imense, Ja adgpostul cdrora
pescarii leg brcile lor. Alte stnci au forme
1) Dupd Niox i Marga, geograf i militari.
2) Observatii proprii.
mai bizare ; sunt doua din ele cari, surmon-
tate de mai multe varfuri, seamn de de-
parte unor catalrale majestoase; ele par a
se atinge i. a inchide trecerea Dunrii, care
curge ap de linitit ca un lac, dar apro-
piindu-ne, masele de granit se separ i
descoperim o nou privelite, mrginit prin-
tr'un amfiteatru de munti. Cteodat5. patul
fluviului se lrgete, malurile se scobor O.
ochiul uimit de frumusetele ce a fzut, se
arunca cu plAcere pe vr'un... caun, aezat
la picioarele vreunei colMe, pe care iroae
de ap cristalin prpuesc in toate prtile.
Astfel era odata Milanovt in care bisericile
ridicau turnurile lor alturi cu minare-
tele 1).
24. DRENCOVA.
Drencova era alfdat un ceardac izolat
pe frontier i care chiar actualmente nu
posed cleat cateva case i un restaurant.
Dacs nivelul apelor pe cataracte era aa
de defavorabil c vasele plecate dela Moldova
nu mai puteau Inainta, atunci ele acostau
din nou aici i pasagerii dati jos, erau trans-
portati, mai departe, cu omnibuse, pn
la Orpva.
Drencova este asemenea i statia unde se
Imbarc4 crbunii pentru uzinele din veci-
ntate. Muntii Drencovei sunt acoperiti cu
superbe pduri; lemnul de alun turc, este
o specialitate ; are un diametru extraordinar,
ODA la 40 Oh i se intrebuinteazd la strung
i lucrri artistice.
La vale, de acest punct, este de remarcat
un platou de stnci care se 1ntinde la mare
distant in patul fluviului.
25. DOL. (jos) MILANOVAT.
La Milanovt, pe Vrmul drept se observa
ruinele unei biserici, distruse in timpul raz-
boiului de independenta, in 1813. In veci-
natatea acestei comune, se vad ruinele unui
castel de frontier romang.
9 Touvenel, op. cit., pag. 146.
www.digibuc.ro
26. TRI-KULE.
(Trei castele)
Cam la un sfert de ora mai la vale de de-
fileul dela Greben, se afl comuna Svinicza,
situatd pe o vale Ingust Inchis. Putin mai
la vale, pe vArful unei stanci, ce descinde
in Dunre, sub numele de Tri-Kule, se gsesc
cunoscutele ruine, urmele unei fortrete care
aci apAra trecerea pe fluviu.
27. COLOMBINA SAU GOLUBINJE1).
Pe trmul drept, renumit pentru ruine
romane. Austriacii pun aci vechiul Taliatis.
28. TISSOVICZA.
Pe stnga, renumit pentru mine de car-
buni.
29. PEfTERA VETERANI.
Pe drumul (oseaua) lui Szchennyi, In
muntele Ciuka Mare, se gse0e celebra i
intinsa pqter Veterani 2), a crei gur se
deschide In malul stng, ce se inalta ca un
perete i care domin cursul Dunrii. In-
trarea In peter are loc pe o excesiv de
1ngust edrare, ridicat cam la 20 metri
dela piciorul ii.
Contele Frid. Veterani, se nscu la 1650
in Principatul Urbino.
La 1683 intr cu gradul de colonel de
cavalerie, in armata Impratului. La asediul
Vienei precum ii la celelalte acte rzboinice
ale timpului, el se distinse in bravur i fu
nunait comandant la N4. La 20 Octomvrie
1686 batu pe marele vizir, care venea sa
aprovizioneze Seghedinul, victorie care de-
cise capitularea cettii 3). La 1694 fu numit
1) La vale de Ititz.
2) Aceasta pester& are urinkoarele dimensiuni:
lungirnea 31,50 m.
latimea 22,10 m.
ingltimea 19, m.
Primeste lumina prin Intrare si prin o mic deschi-
dere, de deasupra.
3) A flisat memorii asupra rzhoiului Ungariei
dela 1683-1694. Lipsca 1771.
69
 Feld-Mareal. In anul urmtor fu pus in Cauzele cari au provocat constructia ace-
capul armatei ce avea s lupte contra Tur- stui drum, opera soldatilor ihn i romni
cilor. Inchis la Lugoj (altii zic inteo intlnire din regimentele confinelor militare 1), au fost
cu insurgentii lui Tklly) el a avut in 1695 acestea:
o moarte de erou. Adeseaori, &Are finele verei, apele, putin
La 1.692 (cu trei ani inaintea mortii sale) adnci impiedecau navigatia 0 cum lucrArile
insrcin6 pe cspitanul d'Arnau, cu 3-400 cari ar fi necesitat un canal nu s'ar fi putut
oameni, s se baricadeze in aceast6 peter face fr participarea Turciei, compania du-
0 de acolo s* inchid trecerea, in aceast ngrean6, pentru a nuli intrerupe serviciul,
regiune a Durarii, pe uscat i ap6. incepu cu ajutorul guvernului, un drum dela
Cu toat bombardarea dup trmul opus, Drencova la Orova. Lucrrile cele mai di-
cu toate Oretlicurile ce Turcii intrebuintar6 ficile au fost terminate in 1.837 sub directia
cu toat lipsa cea mare de ap, aceast Contelui Szchnyi .
brav4 garnizoan6 tinu pn la finitul mu- Acest drum care poate rivaliza cu crea-
tiile romane, in mare parte au fost spate
In unele cgrti se g6sete c' Veterani ar fi in stanch'.
comandat In persoang, c lupta tinuse 35 Spectacolul ce ofer Dudrea, in aceast
zile i c a capitulat prin foamete 1). parte, are in adevgr un caracter sublim.
In anul 1787, o alt garnizoan4 sub co- Majestatea amintirilor, mrimea naturei,
manda maiorului Stein 2), sustinu o impre- operele oamenilor, totul seam6n6 a contribui
surare mai lung. Dup o aprare de dou pentru a vorbi deodata inimii, ochilor
luni, maiorul, s'a predat cu toate onoru- spiritului 2).
rile fzboiului.
Pentru ca cititorul s se orienteze mai bine, 31. 0 GRADINA.
in Osirea peterei, este necesar s" cunoasc Pe Ormul stag al Dun6rii, drumul sau
c6 ea se afl pe Ormul stng, in fata celui oseaua roman, incepe in dreptul Colum-
mai inalt vrf .5'tirbul, de pe trmul drept, din binei (Saliates), atingea aci, trecea prin
peninsula Kraina, pe care Dun6rea o for- Orova i mergea Odd' la Podul lui Traian 8).
meag singur, in aceast regiune, prin
prpuiturile ei. 32. DRUMUL ANTIC DE PE TARMUL DREPT
PIATRA LUI TRAIAN.
30. DRUMUL DE PE TARMUL STING.
Inc6 inainte de inceperea primului raz-
In defileu, aproape In tot lungul su, dacic i chiar inaintea plecgrei lui
trmul stng este acompaniat de un drum, Traian din Roma, se ordora tAierea in piatr,
osea petruitd, foarte frumos. Acest drum in tot lungul trmului drept, in malul abrupt
este de o constructie nou, bun de mers, cu al muntilor, a acestui drum.
trsurile i datorit contelui Szchnyi. Este El pleca dela marea Poart de fier
o frumoas6 lucrare de art, construit cu mergea Oda' aproape de castelul Colum-
mare greutate. Adeseaori este tdiata In piatr baria. Acest drum nu era in toate partile
0 de multe ori relieful muntelui Ii d aerul lui prea lat, ci adesea ori era un gen de
de a fi aezat pe adevrate cornize, ce e c6rare, un fel de strict necesar pentru trasul
drept, naturale. la edec al vaselor, ce nu puteau urea drumul
Fllek, Das Frst. Serbien. I) Thouvenel, op. cit., pag. 141.
2) Fllek, op. cit. zice Sturi, In 1788; Stn rhboiul 2) Thouvenel, La Hongrie et la Valachie, pag. 142.
austro-ruso-turc. 3) Ansbach, op. cit. Charta.

70

www.digibuc.ro
la deal in curenti cari pun astAzi in respect,
adeseaori, chiar vasele cu vapori.
Cum se vede, scopul tierii acestui drum
era de a permite edecul vaselor destinate a
transporta din Moesia a proviziilor necesare
armatei romane, care fcuse din Cetatea
baza sa de operatie, in primul
rblzboi contra Dacilor.
AstAzi drumul se af16 in ruine, surpat din
distantA in distant:6. In multe locuri este
tiat in piatr; in alte locuri el a fost sustinut
la 1,50 m-2 m. dela fata celor mai mari pannonica, al cror principal scop era paza
ape, prin lucr6ri de sarpant i anume prin
travee de lemn, ale dror golmi, sdpate
in piatr, pentru sprijinul lor, in aceast
regiune se vd Ind. Este distrus de un transport. Pe columna lui Traian se vd
timp immemorial.
Acest drum numai cu cteva picioare
deasupra nivelului apelor, fu facut cam dtre
anul 1.01. 0 tabl de piatr (numit tabla
lui Traian), este s'pat, la sfrsitul acestui
drum, pe trmul drept, pe o stnd ieit
mai afar. De o parte si de alta, are delfini
sculptati; in mijloc, un vultur roman, Cu
aripele intinse. Piatra a fost destul de Dacia pe cari le abandonased.
atacat de vremuri i desi ars de focul
ciobanilor, totusi i se poate citi Ind in-
scriptia.
Ea aduce aminte vizitatorului c drumul
a fost fcut prin maim. marelui Traian.
Spat chiar in masivul muntelui, este
numai in parte citibil:
IMP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F.
NERVA TRAIANUS AUG. GERM.
PONTIF. MAXIMYS TRIB. POT. IIII
PATER PATRIAE COS. IIII.
MONTIS. L. -- II AN BVS
SUP. --- AT. E.
Traducerea sa este:
Impliratul Cesar Nerva Traian, fiul dt-
vinului Nerua, Augustul, Invingiltorul Ger-
manilor, Ponteficele cel mai mare, Investit
cu puterea tribunitiei a .1V oarii, Printele
Patriei, Consul a IV-a oarti, a deschis acest
drum, in anul... (101 dup. Chr.) splirgeind
sanca ci construind o punte.
www.digibuc.ro
Este de observat c4, ceea ce face a se
crede c drumul era tgiat inainte sau in
timpul primului rzboiu dacic, este c in
titlurile lui Traian, se vede supranumele de
Germanicus i lipseste acel de Dacicus, titlu
care il lud dup primul rzboi cu Dacii.
De altfel, drumul a fost fcut in preve-
derea primului rzboi.
Dup5. transformarea Moesiei i Panoniei
in provincii romane, Romanii au fcut pe
Dun6re dou flotile: classis moesica i classis
frontierei.
Frd indoial c6, alaturi de aceste flotile
de rzboi, trebuia s." fi fost si flotile de
desenate seici, care aduceau la locul unde
Romanii voiau sg. tread. Dundrea: grne,
butoaie cu vin, cu ulei, etc. 1).
33. DUCEPIIATUL.
Dup ce legiunile romane pilsir Dacia,
colonisti asezati in Moesia, au fondat Doi ce-
tti, drora li s'a dat numele celor vechi, din
Astfel in dreptul Ouovei vechi, pe Ormul
opus, se crede c s'ar fi fundat 2) al doilea
Duceprat 8), cu toate c unii zic c' el era,
cu Agnone, lng6 Zeugma pe care Meletus
o pune In locul unde este Zimnicea, in fata
istovului. De ar fi astfel, apoi acela a fost
primul Duceprat 4).
Cea din urm credint este ca, pe vremea
Romanilor in acest punct era Saliatis.
In ultimele timpuri se ridica aci satul
turc Tekje.
Acest sat este, unul din ale peninsulei
Balcanice, cel mai aproape de Europa. In
aceast peninsul se intlni, pentru prima
1) Frhner tab. 29-30. (ap, Xenopol, op. cit.).
$) A. T. Laurian, Mag. Ist., Vol. II, pag. 114.
3) Primul, se spune, fusese spre garlic Dunarii.
Unii autori Il pun chiar la gura Prutului; e posibil
s fi fost pe coltn1 terasei ce produce Intalnirea
malurior stngi, a vilor Prutului i Dunrii (Ca-
rantina Renilor?).
4) Ion Ghica, Dacia Veche. Revist. Roman p. 418.
71
 oara, Asia cu Europa. 4 Sub frumosul cer, Marii Negre, mai cu seama al acelor din
dulcele climat 0 fertilitatea naturala a so- Colchida sou Iberia (Mingrelia mai tarziu)
lului sail s'a intlnit, ceea ce Asia arunca, antrepozitul Care care se grmadeau toate
ceea ce ii prisosea ca populatie, sub forma marfurile Asiei 1).
de bande salbatice, nuclee colonizatoare sau Inteo epoca ln care drumurile pe uscat
armate cuceritoare. Mu It timp influenta asia- nu erau de loc infloritoare, se intelege c
tica a preponderat. Ea se retrage astazi la navigatia ramnea importantul mijloc de
zgomotul deSteptarii micilor nationalitati, comunicatie.
att de mult subjugate. Dela capul Matapan Orrva, situata la capul oriental al acestei
la gurile Dunarii, urmele cuceririlor musul- cai naturale 0 comode ce strabate muntii,
mane a ramas profunde, fie asupra tarii, fie regiunea Dunarii intre ostrovul Moldova i
asupra locuitorilor. Nu este Inca Asia, dar T.-Severin, numai ramne nicio indoiala ca
se simte a numai este Europa 1). pe dinaintea ei trebue sa fi trecut in aceasta
regiune, cel mai mare drum comercial al
34. ORSOVA VECHE (RUSIAVA 2)). antichitatii.
Alt-Orsova la Germani Bi. Austriaci; Astfel s'a crezut mult timp, pe dinaintea
O'Orsova la Unguri; acestei pozitii, chiar Argonautii ar fi urcat
Old-Orsova la Englezi ; etc. Dunarea cu tezaurile adunate in Colchida.
Pe pozitia ocupata astazi de Orrva Aci trebuie sa. fi lost un centru comercial
('eche 8) sau in vecinatate, trebuie sa se fi cu atat mai mare cu cat Mile dela Mehadia
aflat, in toate timpurile 0 la toate popoarele sau Cerneti atrageau nobletea ,romana sau
stabile, un important punct de locuit. bizantina.
Inca inainte de descoperirea drumului spre Drumul lui Traian pe uscat, in lungul
Indii pe la sudul Africei, Dunarea servea malului drept, ram4itele canalelor sale peste
de a impraBtia Occidentului, comertul co- Poarta de fier, sunt urmele cele mai sigure
loniilor grece de pe coastele apusene ale ale unei glorioase stri comerciale. Fall In-
doiala, alaturi cu evenimentele petrecute
1) Vol. V, pag. 2, Geographie Militaire. dela al XV-lea secol inainte de Cristos Oda
2) Nume celtic sau galic (Tocilescu, Dacia mnainte
de Rcmmi). in timpurile cele mai recente, navigatia Du-
3) Din cauza importantei strategice vom aduga narii ca 0 oraple din apropierea acestui flu-
cAteva note relativ la pozitiile fizice ale ctorva viu, trebuie sa fi Indurat peripetiile epocelor.
orase, din aceast regiune. Pompei, dupa, ce curati Marea Neagra
Esind din defileul dela Kazan, primul oras ce de pirati, devenind prin victoriile sale asupra
Intlnim, pe stanga, este Rufiava Veche. lui Mithridate, stapanul acestei mari, cauta
Este situat la extremitatea de sus a vii Cernei
cea mai frumoas din acele ale Alpilor Bana- sa creeze prin mijlocul unui canal, legaturi
tului -- si la W. Intlnirii sale cu acea a Dunrii, directe cu Marea Caspica. Traian, fara a
urmari realizarea unui att de mare proiect,
Wei) spatioasd cotiturd a vii acestui din urm fluviu.
Nu ofer nimic important, afar de Incnttoarele se multumi sa asigure libertatea comunica-
sale Irnprejurimi, din cari cele mai atrgdtoare sunt tiilor pe Dunare, ale carei guH le cucerise
tablourile ce prezintd muntele Alion.
Inltimea acestui oras, deasupra nivelului Mdrii de curnd 0 in scopul apararii cgrora el fu
Negre este de 42 m. 58 (iar deasupra acelui al Adria- (s'a crezut) acela care ridica pe ambele
ticei 43 m. 40). tarmuri inferioare ale fluviului intAririle ale
Ltimea Dunrii la Orsova este de 424 m; media cdror urme se vad 0 astazi 2).
curentului pe secund, mai sus de acest oras, este
de 1 m 05. Din dreptul su pn. la Poarta de fier, 1) Ed. Enghelhart, Etudes sur les embouchures du
2,10 m. Danube, Galatz 1862.
Distanta dela Orsova la Sulina este de 956 km. 2) Ibid.

72

www.digibuc.ro
 Cam Care aceasta epoca i probabil in ceputul intaiului sau ra'zboi cu Dacii i
acest scop, el funda 0 cetatea Tierna, ale inainte de a face pe acel de piatra dela
carei urme se vad 0 astazi. Severin 1).
it Ruinele acestei ceati romane sunt in In timpul Romanilor era aici un punct de
unghiul de catre N. W. format de Dunare vama ; se percepea 2,50%, din valoarea de-
0 de raul Cerna ... Fundamentul castelului clarata a mgrfei.
formeaza un patrat, a ca'rui linie paralel. Intririle din Basarabia 0 Dobrogea, atri-
cu Duna'rea, m'asoar5. 120, cealala paralela buite lui Traian, precum 0 acelea pe cari
cu Cerna, 100 de pa0. Dar cetatea trebuie Probu i Iustinian le ridicar mai tarziu in
&a se fi intins cu mult mai departe, prin partea superioara a Dunrii (unul pe la
aceast vale. Urme de zid, afara din funda- Cubin), nu putura impiedeca oardele scite,
mentele castelului, se mai vad in diferite germane 0 slave de a ocupa tot parcursul
locuri. Caramizile 0 cimentul nu lasa nicio fluviului 0 de a patrunde in inima imperiului
indoiala asupra romanittii acestor ruine. Roman.
Faimoas a fost in vechime aceast cetate Caderea acestui formidabil imperiu, in-
ca o colonie fundata ,
chiar de imparatul denma barbarii 2) Asiei la jefuirea boga-
Traian n1) tdilor lumii, adunate de secole in diferite
Atepva 2); Riussiaya 9); T ierna 4); T zierna 9), centre ale imperiului Roman. Ei navalira
Zerna 6), Zernes 7) Zpv.% 9) ; Urscia 9) ; Or- pe rand : incep Ostrogotii ; apoi Gepizii 0
ova i. dela fundarea Ada- Kalehului, spre Erulii cop1e0ra Dacia.
a nu se confunda, Orova veche 10). Victorioasa dar sngeroasa ktalie ce Im-
In fata Orovei vechi, s'a crezut, Traian Oratul Claudiu Aureliu repurt contra lor
construise un al doilea pod de vase, la in- la 269 d. Chr., la Naisus, in Serbia, rdcori
aceasta provincie pentru catva timp de pre-
1) A. T. Laurian, Istriana, Mag. Ist. vol. II, zenta lor. Cu toate invaziunile, Romanii
pag. 119-121. pastreaza aceastd bogata regiune, prin punc-
2) Ptolomei ; 3) Idem In Noricum ; *) 4) Tabla tele intrite ce au avut pe malul stang al
Peutinger ; **) 5). Intr'o inscriptiune dela Mehadia. Dunrii pan6 &are al IV-lea secol.
(Hasdeu) ; 6) Ulpian.
La Thierna ca 0 la Drobete, s. e., se aflau
7) Localitate In apropiere ; Trans-Dierna In Notitia
Dignitatum (fata cu ruletul Cerna). ca garnizoane permanente, detaamente din
5) Procopiu. a XIII-a legiune 3).
') In evul mediu. Emigratiunile popoarelor incepurd mai
1) Vezi explicatia cuvntului Cerna In Xenopol. I, serios cu venirea Hunilor, condu0 de Attila,
68 sqq. flagelul lui Dunznezeu ; acestia invingand pe
Goti, le-a luat Dacia ; dela impratul Theo-
s) Tocilescu, op. cit., pag. 164. dosiu supusera Moesia, Thracia, o mare
'I) Conradt Peutinger (1466-1547) este cunoscut prin
harta Imperiului Roman, care poartl numele au, una din parte din Panonia 0 astfel devenird domnii
literare cele mai pretioase ale antichitatil. acestor Vari.
Aceas contine toate drumurile Imperiului. Ea fu
executatl, sI\ jede, la Constanhinopole, In anul 393 d. Chr. Dupa moartea lui Attila, iscndu-se ceart.
sub Theodos ( Seel Mare ; de acolo se numeste cateodatii si intre fiii sai, pentru imprtirea Orilor, po-
Charta Theo siand.
Alti autori Ain() el ea este facutA In anul 222 sau chiar poarele se folosira, de aceasta binevenita
In 161.
A fost descoperitl Inteo foarte veche biblioted. la Spire
ocaziune, spre a se emancipa: ele luara
(in Bavaria) de cAtre Conradt Celtes, care a lisat-o mostenire
lui Peutinger. Acecta era aproape s'o publice and moartea 9 Mag. Ist. Timigoarei, Vol. V, pag. 185.
11 surprinse. Ea se publicA In Venetia la 1598. 2) Cuvntul barbar este sirian si Inseamn strin
Originalul se aflA In biblioteca din Viena. Editia cea mat sau inamic.
Ingrijiti este it lui Ernest Desjardins ; Paris 1869, (Bouillet,
op. cit.). ") Tocilescu, op. cit., pag. 89.

73

www.digibuc.ro
 armele i stinserA puterea Hunilor ; din
aceast luptA Gepizii rAmAn st6pAnii Daciei.
Care 553 d. Chr. Avarii se unesc cu
Longobarzii cari domniau sub Albion in
Panonia i n'AvAlesc asupra Gepizior, cari
sunt siliti printr'un tratat s5. p5rAseascA
Dacia i s5. o lase sub st6pAnirea Avarilor.
Mai tArziu acetia alung pe aliatii lor Lon-
gobarzii i rAmn mai dou secole, aproape
singuri, stApAnii acestor j'Ari.
Care anul 790 nimiciti de Carol magnu,
las la rndul lor locul Pecenegilor i Mor-
varilor 1). -
Marele imp5rat incerc6 mai intAi unirea
Mrii Negre cu Atlanticul, prin Duddre i
Rhin ; dar ploile (792) i. lipsa de maini 11
ImpiedecA sA termine aceastA importantA
lucrare.
La 889 Claudiu (Glaudiu, Glad sau Gaad 2)
se duce la Vidin. iese din acest ora i ajutat
de Cumani 3) i Romnii din Dacia austral,
cuprinde tinutul dintre Mure i cetatea
Urscia (Orvyva).
Cam in acelai timp, &Are finele secolului
al IX-lea, apar Ungurii 4).
1) Dr. Popovici, Baile lui Hercule.
2) Probabil fondatorul Cladovei.
3) Comanii sau Cumanii, era un popor de rasa
slav, originari dela rul Kuma, care se vars in
Marea Caspicl; de aci aruncati In al XIII-lea secol,
de Tdtari, trecur In Ungaria si. formar Cumania
(Kun-Zag pe ungureste).
4) Cele dou cuvinte foarte vechi, cu cari se nu-
mesc persoanele, din acest popor, sunt: Maghiar
i Ungur.
Maghiar. In evul mediu, aceast vorb se credea
ea' deriva dela Magog, fiul lui Iafet sau dela Magor,
fiul lui Nemrod. Forma intrebuintat de cronicari
era Mogher.
Arabul Ibn-Dasta, In 4 Cartea tezaurului o scria
Madschgar 1) ; Maoudi 2), Bedjgar. Acest nume este
dar un termen foarte vechi si prezentat sub formele
cele mai variate. Stiint modernA ii atribuie diverse
origini: se pretinde 3) ca numele ar fi dat Intregului
popor dela tribul Megerilor, asertiune respins de
1) Roesler, pag. 362.
a) Maoudi (trad. de Barbier de Meinard oi Pavet de Cour-
teille) Paris 1863, Vol. II, pag. 58.
1) Amede Thlerry, Attila et ses succaeurs, II, pag. 205.
74
www.digibuc.ro
Ei au venit din Caucaz prin Ticraina i
Polonia de azi.
Trec muntii ocupnd tinutul dintre Durare,
Carpati i Tisa. Inainte de a cuprinde Pa-
nonia ei trimit armatA contra lui Claudiu,
savantii nationali unguri. Se mai crede 1) derivat
dela numele Bagcirilor sau al Baghirdilor. Desi
adoptat de ctiva filologi, aceast operatiune filo-
logia este carn trasit de peir i trebuie considerat
ca una din erorile autorului ei, cu tot spiritul Au cel
mare. In fine, parerea dominana, se deduce cuvntul
Maghiar din Makeir, omul pmntului, indigen, ori
copilul pmdmului 2). In ungureste gyer, gyermek,
inseamn5. copil. In cea mai mare parte din limbile
finese Ma- Inseamn pcimilnt, nume ce probabil a
existat In vechia limb maghiara.
In orke caz, imposibil a se exprima o judecat
formal asupra acestei chettiuni att de contro-
versa-M.
Ungur. Aceasta vorb pare a avea o origin
mai pozitivil. In evul mediu erau raspndite trei
versiuni asupra originei sale: una, o credea derivat
din germana ungeborene (neindigen) ; anti, din latina
angaria (crutd) in fine, a treia, dela castelul Hungu,
din Carpati. ate treile astzi sunt respinse.
Origina cert a numelui ungur este dela Ora
Ugrilor semnalat In al XVI-lea secol de ambasa-
dorul Herberstein 2), care a existat ca si muntele
Ugrian, ruletul lugra si chiar poporul lugra 4) ;
acelasi nume cu grecescul Ugroi din care francezul
a fcut hongrois. Astfel origina primitiva a numelui
ungur ca si a poporului, pare a fi dela regiunea de
pe flancurile Uralului septemtrional si care se In-
tindea poate, chiar On& pe coastele Oceanului
Inghetat (dup5. Edouard Sayous, Histoire gnrale
des Hongrois, vol. I, pag. 3-5).
Drimmler 4), prezint explicatia popular% in Ger-
mania, a vorbei ungur, derivnd-o din vorba Hungrig,
flamnd ; nume ce poate a contribuit la formarea
legendei Ogrilor (Cdpctiuni).
Iornands 4), scrie Hunugarii 7) ; i s'a crezut di
acest cuvnt trebuie tradus prin dou vorbe: Hun
ugrian, adevratul Inteles al diferitelor nume mo-
derne prin care se Inteleg Ungurii.
(Ibid, op. cit., pag. 4).
1) Klaproth, Tableaux historiques de l'Asie. 1826, in 4 pag.
275, Paris.
1) P. Hunfalvy.
I) Rerum Moss. comment. Basil, 1571 in folio pag. 85.
4) Semnalat de Nestor fn al XI-lea secol.
I) Geschichte des ostfroenhischen Reichs. Berlin 1865, al
II-lea vol., pag. 449.
4) De rebus Geticis, Cap. V.
1) Closs citete Hunugurt (mai Unguri 'rare cum fi).
care acum domnea peste tinutul cuprins insemnat formnd o putere respectabil ce
intre Mures 0 cetatea Horon 1). Trei duci se intindea dela Cris pn5. In Transilvania
Unguri, Zuard, Cadusa i Bona cu oardele iar pe Dunre pnd la Severin i Vidin 1).
lor, tree Tisa la Renesna ; descind rul Starea infloritoare a acestei domnii, mOri
Sestrug, supun locuitorii din prtile Becului trufia lui Optum care acum se bizuia pe
si ajung la Timis unde Claudiu le ese inainte puterea i virtutea sa.
cu mare oaste de Romni, Cumani si Bulgari. Multimea militarilor si a nobililor si 11
La inceput ambele armate despArtite prin fku nu numai s nu respecte, dar chiar BO
rail, nu lndrznesc s treacd una contra dispretaliasc6 pe regele stefan, a c'rei domnie
celeilalte ; dar in urm6, Cadusa, fratele lui acum se mrginea la Mures. Optum 10 asez
Zuard trece 11111 putin mai la vale 0 incepe resedinta lng acest ru, In cetatea Mare-
Ihta. Ungurii Cumanii pierd doi dud fianei ; puse veghetori i vamesi la treatorile
si Bulgarii trei Cnezi. Claudiu scapa cu fuga acestui ru i supuse toate lucrurile la
0 se Inchide In castelul Chiave 2). Ungurii, taxe 2). stefan este adevrat, nu indrznea
ajungnd pun castrele lng5 11111 Pano.cia s-1 atace, dar aceast stare devenea nesu-
(Panciova de astdzi) si a treia zi atac5 Chiave. ferit. Ocazia se prezint i el nu o las 85.
Claudiu le trimite daruri, le cere pace 0 seape ; un militar bun a lui Optum, un Cinad
le abandon castelul fr lupt, de bun (Sunad) cum il numesc altii 3) fu acuzat de
voie. De aci Ungurii merg la Urscia (Orsova o crim mare si era aproape pierdut. El
vecbe), care fiind foarte tare le rezist fuge la regele stefan ; acesta dndu-i co-
aproape o lun6 ; in cele din urrn ei iau manda trupelor sale 11 trimite contra lui
castelul i rman in acest oras, trimitnd Optum. Rmnnd Invins, se retrase. Se
lui Arpad o a treia parte din armat cu fiii zice c in noaptea ce urrn6 pierderii, el Vzu
locuitorilor drept ostatici. o form divin care JI sf6tui sa se scoale 86
Astfel au supus Ungurii pentru prima adune ostirea ce-i mai rmsese i s atace
oar% Temisana dela Romni i Bulgari. Nici pe neasteptate lagrul lui Optum. Acesta
nu au populat-o i nici nu au guvernat-o cu ai si bazati pe victorie, dormeau fr
prin unguri. Ei o lasar sub guvernul tri- grij ; atacat, el fu prins ; armata sa speriat
butar al urmasilor lui Claudiu Odd' in timpul se imprstie. Cinad puse taie capuI 0-1
lui ..stefan fiul lui Cezia, unul din conduc5- trimise regelui. Acesta drept recompens Ii
torii Ungurilor. stefan cu tatl s'Ou, trece ddu titlu de comite, tara o numeste Cina-
la crestinism, apoi se incoroneaz rege peste din 11 onor cu avutiile si sotia lui Optum.
frile cucerite, pe care le domni dela anul Dinastia lui Claudiu stins, incepu aceea
1000 formnd regatul Ungariei. a lui Cinad tot romn 0 el. In limba popo-
In al XI-lea secol, un descendent al lui rului, titlul de comite se schimbh in acel
Claudiu, Othun (Optum) Achtum, trece Du- 1) Acta St. Gerhardi, Episcopi Chanadiensis, Ca-
narea, clup ce se botezase la Vidin dup rolinae 1790 (cit. Mag. 1st. V, pag. 223). Textul
ritul grec i cucereste orasul strabunilor sdi 3). latin in Petru Maior Vol. I, Ed. Soc. Petru Maior
In curnd acest principe reuni sub dnsul pag. 153 sqq. Opera Ignatii, Comites de Battyan,
Episcopi Transilvaniae.
toate acele parcele de teritoriu i devine 2) Idem.
3) Anonimul lui Bella (Cap. XI) Il d. ca nepot
1) Haram sau Chram, lang6 Dunare, vechia Li- al regelui Stefan si de fiu al Dobuciei, (una din
derata sau Literata lui Iustinian. Palanca nouii (Uj- rudele sale de aproape). Acest anonim dui:4 Enghel,
Palanka) de astAzi. Vezi Mag. 1st., Vol. V. este Paul, episcopul papistasilor unguri din Ardeal,
Keyee, yechea Constaniola, astzi Cubin (Lau- sub Bella al III-lea. Iosef Kereszturi crede a fi fost
rian). sub Bella I si a scris mult in urma morlii regelui
a) Heksch, Die Donau, etc., pag. 666. 1063).

75

www.digibuc.ro
de Ban vi tara lu numele de Comitatul
sau Banatul Temisian.
Aceasta este istoria cderii Banatului
Temivan cu aceasta vi a Orvovei) in
(vi
minile Ungurilor.
Devi supusa, am pstr 5. frig un fel de
independent6 1) vi se considera mult timp
ca o provincie specia15. a regatului 2).
Zece ani in urma incoronilrii sale, iFtelan
(supranumit cel slant) ocupase Panonia,
Transilvania vi mare parte din Serbia.
Sub regele Andrei al II-lea (dupg Unguri)
se pare a se fi consolidat ( ?) pe teritoriul
dintre Cerna vi Olt, o nou provincie care
se numi Banatul Severinului i. In care se
cuprindea i ambele Orvove.
Dela 1.241-1242 sub regele Bella al
IV-lea, aceast regiune despuiatil i domi-
nat pe rnd cnd de romni cnd de
unguri, ajunse cAtva timp prada Ttarilor
Mongolilor ; dup6 plecarea lor, regele Int6ri
mai multe puncte de pe margine, Intre cari
Mehadia, Orvova etc. 8).
Ori de cate ori Romnii stApnir Orvova,
ei au avut-o impreunti cu regiunea teritoriala
ce o inconjur. Inceputul acestor periodice
domnii, se urcs inainte de 1433 ; ele au fost:
intre 1233 si 1.249, 1279 vi 1291., 1293
1) Romnii au pdstrat cel putin o jumtate in-
dependent. Ei au mentinut strbuna organizare mi-
litar; chiar din timpurile cele mai vechi, LAn in
adncul evului mediu, ei au avut dou feluri de capi:
Voevozi (Voja... Voda, conducdtori de rzboi, si-
nonirn cu cdpitan) i Knezi. Voevozii se gsesc In
mare numr i corespund vechilor functiuni de duci ;
Knejii sunt subalterni ai Voevozilor, cu cari cte
odat par amestecati ; Knejii par a form a. o clas
intre nobili si trani. Ei erau intrebuintati in ser-
viciuL granitelor i excelnd prin izbnzi militare
erau Inobilai. Knezii din Banat, erau special in-
srcinati cu paza vadurilor Dunrii ; ei aveau printre
atributiuni i judecata pe frontiera a micilor pricini
dintre locuitori. Drepturile Knezilor erau ereditare, ba
puteau fi chiar instrinate cu consimtmntul regilor.
Voevozii cu nobilii i Knezii formau la romnii
din Banat o noblet organizat. Originea titlurilor
era bulgreasa (Xenopol, op. cit.).
9 A. T. Laurian, Mag. Istoric, Vol. V, p. 223, 224.
3) Dr. Popovici, op. cit.
76
www.digibuc.ro
1324, 1.355 vi 1.387 vi intre 1401 i 1435,
sub diversele domnii ale glorioasei familii
a Basarabilor, cu ocazia Intinderii domi-
natiei acestora asupra prtii r4s6ritene a
Temivanei 1).
In 1396 Orvova era ocupat de Turci.
Sigismund, regele Ungariei in marvul su
In contra lui Baiazet o lu dup o rezistent
de trei zile avez4 o garnizoana de 200
crevtini in loud turcilor, care se retraeser,
goniti de Romnii din interior 2).
Dup htlia dela Nicopole, din care n8-
fericitul rege abia scap cu fuga, Turcii au
ocupat Serbia cu fortificatiile Columbariei,
Semendriei vi a Belgradului.
Cu toate c mai -Wm, Ion Corvin invinse
pe Turci i le relu iari pentru ctva timp
trile acestea, totuvi, in urma pierderilor
dela Varna i Mohaci, ele au czut din nou
in minile Turcilor, cari in timp de aproape
300 de ani, clcar Ungaria i atacar Au-
stria. Banatul cu Orvova, vecine cu Turcia
suferir mult in diferitele invazii i btlii 8).
La 1443 Ladislav travers fluviul in fata
Orvovei in capul a 20.000 de oameni cu care
mergea s bat pe Amurat. Se vtie fatalul
rezultat al acestei campanii; btut cu totul,
lng. Varna, nenorocitul principe pierdu
viata, victim6 a tineretei, inexperientei
mai cu seam6 a grevelii de a fi ascultat
Ingnfatul s5.0 anturaj.
Pe la aceast epocti Orvova trebuie 86 fi
fost o cetate tare, cAci cu ocazia deschiderii
Landtagului, la Presburg, la 1.3 Iunie 1457,
vkluva lui Ion Corvin (Ion Sihineanu) de
Hunyad (Cayalerul cel Alb al Roma-
nesti, cum II numeau contimporanii s6i) 4),
promise de a reda mai multe intariri regale
(printre cari Orvova), cari pn" atunci fuse-
seed in stpnirea sa 5).
1) B. P. Hasdeu, op. cit., pag. 30.
2) Hammer 102, Schiltberger (cit. de Bolintineanu)
In Mircea, pag. 84.
3) Dr. Popovici, op. cit.
Comines, T. III, ch. XIII (cit. de BAlcescu
3) A. F. Heksch, op. cit., pag. 667.
 La 1.522 Orova fu asediat i 1uat6 de La 1694, generalul Heissler primi ordinul
vizirul lui Suleiman al II-lea, Balibeg. de a pune apest ora in stare de apdrare 1)
La 1599 Orova, Mil indoialg, fusese r:51- qi in 1695 in luna Iunie, flotila imperial,
pith' Turcilor, prin neincetate victorii ale ce se afla inaintea Belgradului ocup inteo
celui mai bray principe ce avusese Tara noapte acest ora, spre a stapni Dunrea
Romneasd. din acest punct.
La 25 Octomvrie, in acel an, dupa ce Principele Eugeniu de Savoia, unul din
Mihai prklase tinuturile Nicopolei i Vidi- cei mai mari generali ai secolului al XVII-lea,
nului, veni cu armata sa, BA' treac6 Dudrea bdtu infricoat pe Turci in 1698, in faimoasa
la Orova. Trecuse deja jumtate din armat, bdt6lie dela Zenta, in care acetia full m6-
dud un viscol mare incepnd pe fluviu, celriti fdr mild. Rezultatul acestei lupte
fcu ca cealalt jumtate a armatei s fu pacea dela Carlovitz (1699), in care se
atepte pe trmul drept 10 zile, sfaritul stipula csg. Turcii s6 pstreze Timipara i.
furtunei, aa d restul, abia la 5 Noemvrie Ungaria de dincoace de Sava, Transilvania
a trecut Dun6rea 1). i Slavonia. Ruilor li s'a dat Azovul etc.
La 1664 s'a incheiat armistitiul dela Timi- iar Orova veche ramase sub Austria.
oara intre Sub lima Poart gi Austria. Turcii Intr'un nou rdzboiu in 1714, fericitul print
pgstread mai multe cetAti si mentin pe Eugeniu sfrm din nou la Petru Varadin
Appafi, protejatul lor, in posesiunea Tran- armata Turcilor ce se urea la 150.000 sol-
silvaniei (Bouillet). Doubeci de ani mai dati, sub comanda marelui vizir Ali. In
trziu (1684), impratul Austriei, tarul Ru- acelai an dzu qi Timipara i prin invin-
siei, regele Poloniei i guvernul Venetiei fac gerea dela Belgrad (1717), imperialii puser
o lig6 contra Turcilor. din nou mna qi pe alte fortificatii, intre cari
La 1688 imperialii luar Orova. La 1689, Mehadia i Orova.
Tkli, ajutat de flotila turceasd, coman- Tratatul dela Pasarovitz, la 1718, asigur
dat de Boneag-Ali-Paa Ciipitanul de Du- imp6ratului Carol al VI-lea urmtoarele pro-
?dire, cum il numeau Turcii, atad acest vincii : Banatul cu Orova i Serbia pang." la
ora. Heissler, generalul austriac care se afla Timoc ; se mai regul cu aceasta ocazie i.
la Braov, auzind di Turcii merg spre Ru- frontierele vecine. Poarta ia Morea ; Vene-
iava, plead. i. el cu toate Wile de care tienii pgstread insula Cerigo i cteva locuri
dispunea in contra lor. # Mergnd Paa, cu maritime pe continent intre Corfu i Sf.
i avnd multe tunuri in vase i Maura.
eicile
desdrcandu-le pe toate asupra nemtilor, Conform stipulatiunilor aceluiai tratat,
i-au deprtat dela margine qi eqind Turcii zidurile Orowei fur rase ; aceasta nu im-
afarrt, la uscat, au gonit pe nemti cu saiile ; pieded s se dea acestor provincii o orga-
iar Heissler s'a intors la Bragov 2). nizare militar.
Cetatea luat, Tkli, ajutat de o parte Din cauz" c regiunea fusese cu totul
din armata lui Brncoveanu, ii drmd in- despopulat de Turci, s'a adus coloniti din
tririle. Italia, Franta, Germania, Serbia i Romnia ;
Putin dup aceea &are toamn, Turcii se deschise drum progresului agriculturii i.
fur siliti s se retrag in fata marei armate se ineepu exploatarea din nou a minelor,
germane ce inainta, comandat de Margravul Mai Urziu s'au intrit din nou cu ziduri
de Baden. Mehadia (Mehedia), Rusiava Nola (Ada-
Kaleh), Panciova etc.
1) Istoria Tarsi Ronanesti. Mag. Isl. Vol. IV,
pag. 291.
2) Istoria BltIceneasca cit. *incai, Vol. III, p. 150. 1) Heksch, op. cit., pag. 667.

77

www.digibuc.ro
 Primul guvernator general In Banat a fost B.elgradul. In acelasi an are loc tratatul
Maresalul-Conte Mercy 1) care muri mai dela Belgrad (1739) care redete Turcilor toate
tarziu in batalie sub zidurile Parmei in 1734. posesiunile impratesti de peste Dunare :
Succesorul sau fu generalul Conte Hamilton, Belgradul, Serbia, Orsova si Romania Mica ;
in 1736. Acesta caltorind In provincia in- Rusii iau Azovul si Oceacovul. Devi Orsova
credintata administratiei sale, facu multe cu Banatul Temisan au ramas sub Austria,
imbunatatiri. totusi se impuse conditiunea de a distruge
La 1737 izbucni un nou razboi intre Turcia toate fortificatiile acestei regiuni, ceea ce
si Austria care sustinea pe Rusi. La inceput s'a si infaptuit.
la Orsova se facu loc de tabar pentru armata In anii 1.772 si 1774 un nou rzboi ce avu
Austriac, dar in urma devenind teatrul unor loc complecta devastarea si ruina teritorului.
batalii pierdute, fu lasata jafului Turcilor La 1.778 sub imparatia lui Iosef al II-lea,
cari luar cetatea in Noemvrie acelasi an ; se incepu iarsi razboiul intre Austria si
mai in urm Ina' fura siliti si ei sa. o Ora- Turcia. Turcii ocupar Orsova cu regiunea
seasca. Imperialii ramasera cu Nisul. dimprejur (cetatea purta de astadata numele
La 27 Aprilie 1738 Khalil-Bey, fiul se- de Adai-Kpir), pra la stralucita lupta dela
raschierului, impreuna cu alti doi pasi si cu Mehadia, la 17 August 1789, cnd au fost
armata de 10.000, au venit la Orsova. Aci goniti din valea Cernei 1).
au gasit un general german cu 1000 soldati, In acelasi an, 15 Septemvrie, generalul
dintre care 400 cuirasieri calri si 600 in- Laudon Inconjura. cetatea Belgradului si o
fanterie. lus dela Turci. Cu aceasta. ocazie, Austriacii
Turcii incepura lupta si-i batur. Niciun ocupar Serbia, Orsova-Nou (Ada-Kaleh)
cuirasier nu scapa si din 600 infanterie 200 si Tara Romneasca.
au fost omoriti in lupta, 200 au fost fcuti La 1788 marele vizir trecu Dunarea in
prizonieri si 200 scapar cu fuga. apropiere de Orsova si intra in Banat.
Generalii In lupt s'au b.-gut In parte : Generalul Wartensleben 11 observa aproape
germanul trsese in pasa si-i Meuse o rana. de Mehadia. Corpul sau, cu toate ea putin
usoara ; Murtaza-Pasa, insa 11 strapunse cu numeros, era cu toate acestea, indestulator
o lovitura de lance. Printre prizonieri, turcii pentru a se opune, cu eficacitate, intreprin-
au gasit trei capitani. Ei ocupara apoi ora- derilor intregei armate turcesti, inteo Ora
selul 2). dispusa pentru aparare si avnd defileuri, pe
La 30 Aprilie 1738 seraschierul trimise front, Dui-area iar pe stnga, muntii ce o
din Rusiava o armata de 4000 oameni cu despart de Oltenia si cari se credeau im-
alte trupe, in gtul Mehadiei in care se afla un practicabili. Turcii ins patrunsera prin
regiment german (1000 oameni) cu tunuri 3). acesti munti, ocolira pe Wartensleben, i 1
La 28 Mai 1738 Turcii au luat Mehadia gonira din pozitia sa, 1-a obligat la retragere,
dupa ce au da t cinci asalturi 4), batnd pe 1-a respins pang la Slatina si au pus Juana
Francisc de Lotaringia, iar la 15 August, pe depozitele sale.
Rusiava 9. La auzul acestor nenorociri, imparatul se
La 1739 Turcii bat pe Austriaci la Groka, hotari a esi din eterna sa locuinta din Semlin.
intre Belgrad si Semendria, apoi asediaza Maresalul Lascy Ii propuse atunci sil
mearga repede spre Panciova si Biserica
1) Dr. Popovici, op. cit. Alba, in lungul Dunarii si sal taie armata.
2) Dapontes, op. cit., pag. 93. turca de acest fluviu, care la auzul acestui
2) Ibid., pag. 90-91.
4) Henri Dilthey, geogr. rus contimp. (1771). mar trebuia sau sa. treaca Dunrea sau sa
2) *incai, Cronica .Romdnilor, Vol. III, pag. 280-1. 1) Dr. Popovici, op. cit.

78

www.digibuc.ro
se ggseascg. In o pozitie dificilg. Dar impg- defileul din Fenich ar fi putut preveni aici
ratul, neadoptnd acest plan, singurul care pe Turci sit i-ar fi slit la retragere ; dar ii
era de urmat mergAnd prin interiorul Ba- lag sg se aseze, fgrg sg caute mgcar s-i
natului, esi la spatele lui Wartensleben, care scoat de acolo.
se afla la Slatina 0 lug pozitia la nova. Cu toate acestea Turcii, fcur o miscare
La 1.0 Septemvrie, marele vizir, campnd gresitg, care a permis sg-i atace cu succes.
In fata lui, li oferi lupta. Impgratul refuzg, se Aceast posibilitate nu scgpg mareplului
intgri 0 atunci incepu unul din acele rgzboaie Lascy. El decise pe Impgrat sg dea bgtlia
de pozitie, care a. fost cu totul In avantajul generalg ; lug toate dispozitiile; dar In mo-
Turcilor si costg pe nemti destulg armat. mentul in care el preparg cele din uring
La 14, marele vizir intoarse cu dibgcie, ordine, impgratul trimise un adjutant sg
dreapta Impg.mtului 0 Inaintg spre a-1 ataca. comunice maresalului de Lascy cg-i schim-
Impgratul fu surprins. Armata intreagg fu base prerea.
apucat de o teribilg fric, una din cele mai S'a pretins dar aceasta a avut nevoie
groaznice de care istoria rgzboaielor face de confirmare ed. generalul Wartensleben
mentiune. La un moment totul se desface fu acela care fgcu pe Suveran sg nu mai dea
si fuge. Ofiterii nu mai sunt ascultati, ge- lupta de teamg. cg, Inaintnd, sg nu se
neralii nu mai au nicio putere. Toti soldatii, descopere greseleIe pe care el le Meuse, pe
valetii, etc., se ggsesc imediat intr'o confuzie cnd Turcii fortase pozitia sa In luna Aprilie.
foarte mare, In o desordine despre care cu Impgratul s'a retras si Turcii, scgpati de
greu se poate face o idee, cand cineva nu pericol, mndri de retragerea inamicilor lor,
a fost martor. ii urmgrirg si atacarg corpul lui Wartens-
Maresalul de Lascy, care se silea In zadar leben. Ei avurg avantaje asupra infanteriei
sg restabileascg ordinea, fu adesea luat pe si luarg cteva tunuri, dar generalul Mack,
sus 0 dus inapoi de multimea fugarilor. atunci Locot-Colonel si. adjutant al Mare-
Tngrul Arhiduce Francisc arat fermitate, salului Lascy, le relu cu cavaleria si respinse
dar Impgratul nu o argtg. ; era un filosof. pe Turci. Camparg zece zile, In vederea si
Dacg Turcii ar fi tiut de aceastg conf uzie att de aproape de Turci, c focul carabi-
ar fi mcelgrit Intreaga armatg, pang la cel nelor omora, In fiecare zi lume, in laggrul
din urm om, dar ei nu o stiurg si Impgratu austriac. Generalul Papilla fu una din vic-
s'a retras sau mai bine a plecat la Caran- time. Dupg 1.0 zile, impgratul s'a retras la
sebe, unde intrebuint mai multe zile pentru Caransebe si In fine de acolo la Lugoj.
a-si aduna regimentele sale. In timpul acestor operatii, Maresalul de
Vizirul fgcu atunci o mare gresalg ; el nu Lascy lsase la Panciova si la Biserica Albg
profit de aceast retragere a inarnicilor sgi, dou corpuri, comandate de Generalii Liben
nu-i urmgri 0 nici chiar opri operatiile lor. si Brechainville, pentru a observa Dungrea
Se zice cg nu avea de ale mncgrii si cg se si flancul Turcilor. Impgratul le retrase frd
iscase o revolt in armata sa. a spune Maresalului si In fine necrezndu-se
Fgr indoialg c6 un orn care adusese ina- niciodat destul de departe de Turci, puse
micului foarte mari pierdeti, trebuie sg fi vrf greselilor sale revenind, el insusi, la
avut motive puternice pentru a nu-1 fi sfg- Semlin, unde aduse armata sa, considerabil
rarnat. Vizirul rgmase pe pozitia sa ; gene- diminuat, prin focul Turcilor 0 al boalelor.
ralul Wartensleben pgstrg pe cea dela Sla- Banatul fiind absolut abahdonat, prin re-
tina, ceea ce ii fgcu mult onoare si unde fu tragerea Impgratului, Turcii 11 devastarg cu
ajuns dupg cteva zile de cgtre impgrat. o barbarie Infricosatoare. Oameni, femei,
Dacg ar fi vrut sg inainteze o leghe care copii, vite, tot fu sugrumat sau dui si
79

www.digibuc.ro
 vanduti in Turcia, satele fur reduse In Acest tinut si bile lui Ercule au apartinut
cenus i pentru mult timp tara ruinat i regimentului de frontier Roman-Banat ; la
despopu1at6 1). reincorporarea confinelor militare, orasul se
Vizirul Iusuf-Pasa czuse in disgratie, lipi Comitatului Severinului 1).
pentruc nu sfrsise cu ruina Impratului i In timpul rzboaielor Austriei cu Repu-
inlocuit cu Kara-Mustafa, care era departe bEca, Consulatul si Imperiul francez, di-
de a poseda ealittile militare ale predece- strictul Orsovei a dat aproape 100.000 mi-
sorului su. In loc de a face in Banat, o litari grniceri 2).
diversiune, care ar fi avut oarecare rezultate Cam de pe acel timp, Orsova cu tinutul
fericite pentru rzboi, el se expuse in Stepeledimprejur, se bucur mult timp, de o pace
Moldaviei si Basarabiei, totdeauna fatale neintrerupt, ceea ce ajut mult la prospe-
Turcilor. ritatea orasului.
Cu toate acestea un corp turc voind, in In 1.849 faimosul general honved Bem,
1.789, s reinoiasc6 scenele de teroare de mai lu cetatea, fr s. dea niciun foc, dup ce,
inainte, a dat peste un nou general, contele in luna Mai, btuse si respinse, asupra
de Clairfait, care nu mai era ca Wartensleben. Orsovei, un corp de Austriaci, care voia
El btu pe Turci in dou5. rnduri, Ii ptrund. in Transilvania, prin Mehadia
respinse, dar nu-i um-n.66 si rdmase pe trmul si Caransebes 3). Ceva mai trziu, el si soldatii
drept al Dunrii 2). strmtorati, au trecut Dunrea, in fata
Cu pacea dela istov (4 August 1791) ei acestui oras, pe teritoriul turcesc unde de-
au fost sili s. prseasc4 toate aceste pro- punnd armele, au fost internati provizoriu,
vincii ; se intrir confinele militare 3), ter- la Vidin apoi la Sumla 4).
minfindu-se organizarea inceput sub Im- Cu toate cererile Rusiei si a Austriei de
prteasa Maria Tereza. a le preda pe insurgenti, Turcia refuz, ar-
1) Generalul Conte de Langeron in Documentele
tnd o mrire de suflet care Ii face mare
Academiei, Supl. I, Vol. III, fasc. 10, pag. 89-91. onoare ; Ali Pasa, ministrul afacerilor strine,
1) Ibid. pag. 91. art o mare fermitate, refuznd s predea
3) Completam indicatiunile Confinelor militare, niste creaturi cari cutaser azil pe teritoriul
expuse In alta parte, prin urmatoarele noi date: otoman. Este acelasi Ali, care mai tArziu
Confinele militare era o institutie creata In al regul6 soarta trilor noastre, in conferinta
16-lea secol i reorganizata de principele Eugeniu de
Savoia in 1704. Aveau de scop a supraveghea fron. international din 1864. S ne aducem aminte
tiera 0 a Impiedeca o incursinne a Turcilor. cu respect si recunostint de asemeni oa-
Cuprindeau o banda de teren, In lungul Savei meni, oricare ar fi poporul din care fac parte.
Dunarii, dela Adriatica Ora In Transilvania. Lo- Actualul oras nu poate fi decAt continuarea
cuitorii erau toti soldati i proveneau din o repopu- primei cetti traiane retras, putin cte
lare a tarii devastata In mai multe razboaie. Dau
statului o saptmana din trei, In care timp patrula
putin, mai spre apus, inteo cotitur a ma-
pe frontierd. Aceast organizare a fost copiata In lului fluviului, la adApostul niimilor i
Romania sub numele, mai intai, de graniceri rmas mult timp un antrepozit al comertului
apoi de dorobanti (de margine). In razboi formau o austriac cu principatele, de pe ambele maluri
armata aproape de 100.000 luptatori, a caror Intre- ale Dunrii.
inere costa foarte putin pe Stat. Au fost licentiate,
intre 1869 0 1873, pentru motivul ca devenisera
inutile. Organizarea se desprti In doua parti cari 1) A. Marga, Geogr. Milit. 2-a Part. Tom. II. 30
au trecut: o parte, autoritatilor militare, cealalta, Edit. 1884.
autoritatilor civile *). 2) A. T. Laurian, Mag. 1st. Vol. II. /st. Temi.yanei.
8) Dr. Popovici, op. cit.
*) Geographic militaire par le Commandant A. Marga. a) Gabryel, Le Danube, le Nil et la Jourdain,
Deuxieme partie. Tom. II, III-eme edition, 1884. Heksch spune la Kutaja, in Asia Mica.

80

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL II.

DELA GURA CERNEI LA GURA OLTULUI.

1. CAPELA COROAIVEI. Impreun cu insernnele regale fuseser. Ingro-

Kron-Kapelle la Germani;
Chapelle de la couronne hongroise la Fran-
cezi;
Korona-Kfipol nhoz la Unguri;
Crown-Chapel la Englezi.
In urma evenimentelor ce au avut loc In
Austria, in 1848, coroana i Insemnele rega-
tului ungur disprur. La vale de Orpva.
pe trmul stng al Dunrii i la poalele ce limiteazd basinul In dreapta, sunt cu mult mai
inalti dect acei ce-1 limiteaz la stnga.
muntelui Alion, mai jos de podul de pe Are o lungime cam de una sut km. Cerna it raul
Cerna 1), se afl Cape la Coroanei, pe care
Impratul Frantz Iosef o ridia In memoria
gsirii aci a coroanei Sf. Stefan. Coroana
I) Numele rOului Cerna vine dela orasul Tierna
fundat de Traian. El a format marginea occidental
a Daciei Australe, a Istrianiei (curn o numea Laonic
Chalchocondila), adic a Munteniei de astzi.
Izvorul acestui rau se afl in insemnatul nod oro-
grafic Sarka (2.580 m) in apropiere de izvoarele
Jiului, Motrului *), etc. Curge la inceput spre S. S. W. ,
apoi ceva mai jos de Mehadia primeste rul Alb
(Bela-Reca) al crui izvor se aflA in Teregova,
de unde incepe a curg dela N. la S.
Se varsA In Dunre mai jos de Orsova. In parte
acest rau forma frontiera romAnA, pe care o pArA-
seste in apropiere de Dun5xe. Linia ferat5 urmeaz
pAn la un punct valea Cernei, apoi trece pe acea a
Temesului, care curge in sens invers. Pe acest drum,
) Marga, oP. cit., Pag. 130, partea II, vol. 2.
6
pate, In acest loc, de &Are amicii lui Kout,
In urma supremei desfaceri. La 8 (unii spun
marea linie a Europei occidentale comunia cu
Bucuresti si Varna.
Valea acestui rOu este una din cele mai pitoresti
si trece pe la renumitele bi minerale ale lui Hercule
sau Mehadia (Ad-Media) romOnti.
VAile basinului acestui rOu sunt foarte inguste si
in mare parte locuite, dela Mehadia la vale. Muntii
Alb (Cerna si Bela-Reca), curg Inainte de a se uni,
alturi ca dou surori, cale lung& si fr a se impreuna
una cu alta. Cerna este limpede iar rAul Alb, tulbure
alburiu.
Drumul dela Orsova la Mehadia trece pe mar-
ginea sa.
Valea Cernei e larga, la, inceput, dar inaintnd,
se strAmteaz asa fel incAt in unele prti se reduce
dela 300-400 psi.
Cerna curge cu mare repeziciune, murmurnd,
peste stncile de piatr si formnd un mare nurnr
de cascade mid. Curgerea sa este inabusit Intre dou.
mari siruri de munti, dintre cari, spre sud, se ridicl
si Domogletul cu ramurile sale.
In multe locuri, pe valea Cernei, se inthlnesc stnci
de piatr ce se ridic drept in sus, ea niste piramide,
pana la o mie de picioare, NA nicio vegetatie, numai
pe marginea lor, cAnd si cnd se zreste cAte un
copac.
Contrastul muntilor, acoperiti cu cea mai vie ver-
deata, cu vrfurile de tot plesuve ale acestor colosale
81

www.digibuc.ro
18) Septemvrie 1853, la ora 9 dimineata, anul 1000, dandu-i titlul de rege aposiolie,
luelitorul grnicer roman Ioan Morosing, alhturand pe lngh coroanh o cruce indoith
desgroph duph o munch de 15 luni caseta * emblema apostolatului, insemn ce face
ce le continea, in prezen ta Chpitanului Titus
Karger si a Maiorului Martin Imbresevici.
Frumosul monument ridicat dup aceea, in
acel loc, se poate vedea foarte bine de pe
bordul bastimentelor ce trec pe Duniire 1) in
dreptul shu.
Aceasth coroanh 2), este aceea pe care papa
Sylvestru al II-lea o trimise Sf. tefan, la
1) Al. F. Heksch, op. cit., pag. 671.
2) Frdric Bchard, De Paris a Constantinople,
pag. 98.
stanci, fac in valea Cernei, cea mai admirabila pa-
noram.
RAuletul sau torentele, cari concur la mrirea
acestui rau, sunt: Luncavita, Bela-Reca, Craiova
Glab *).
Numele acestui ru deriv, far indoialti, din Tierna.
Mehadia, Meedia, vechea Ad Media, este renumit
prin sederea Romanilor in aceast regiune. S'au gsit
in aceast localitate, medalii i fragmente de lucrri
lucruri romane.
Era un timp cnd acest oras fcea parte din Tara
Romneasc si dela numele su s'a numit judetul
Meheding. Aci s'au gsit caramizi cu semnele IV
si V, ceea ce inseamn c legiunile ce purtau aceste
numere au stationat in localitate. Bile se afl. la 198
picioare deasupra nivelului mrii si la trei mile dela
Rusiava, iar dela orasul Mehadia la o mil (7.580 m)
in una din cele mai splendide pozitiuni, in slbatica
si romantica vale a Cernei.
Pe valea Cernei, urmnd trmul stng pn la
Mehadia, unde o trece si de aci la Timisoara (vechiul
Tibiscum) se afl o sosea sau drum vechi roman.
La Orsova aceast cale, se intlnea cu aceea ce
lungea trmul stng al Dunrii, din dreptul Colum-
bariei i pnd la pod.
Pe tarmul drept al Dunrii, calea roman lungea
fluviul, IncepAnd dela Semendria si se termina la
Arcer, dup ce trecea prin Vidin si se departa in
dreptul Timocului de tarm pn la Blaska, pe care
unii autori Il cred Dorticum.
Se pretinde ca oarecnd s'ar fi aflat in mnstirea
Tismana un plan, pe care se vedea c acest ru,
En lungul su a format hotarul Tarii Romanesti, asa
cum servise, de bun intelegere, la pacea dela *istov
(1791); dar acest plan a disparut.
) Cobaleeseu, Curs de Geografie, la eeoala finer de militarl,
rag. 48.
82
www.digibuc.ro
parte din tezaurul coroanei Ungariei. Ea este
impodobith cu pietre pretioase si de doua
agrafe, fasonate, zice legenda, de ingineri.
Globul ale chrui culori sunt cam inegrite, este
en armele casei d'Anjou; sceptrul, are forma
unei mAciuci. 0 manta regalh, brodath in aur
acoperith cu chipuri de apostoli si de martiri
si a chrei formh aminteste pe aceia a unei
haine episcopale, completeazh tezaurul.
Un fel de cult superstitios, se ataseai
in Ungaria acestor relieve. Iosef II, care le
transportase la Viena, trebui inaintea mortii
sale sh le restituie orasului Presburg. In 1791
Statele deciscr5. eh ele sh fie conservate la
Buda, sub garda a doi nobili unguri alesi
de dieth. Dela acestia, insurgentii au pus
maim pe (Musa in 1848-49 .
Frh ele, incoronarea, lipsith de orice
efect moral asupra poporului, devenea im-
posibilh. Multi ani, in millocul nelinistei uni-
ver9ale, coroana Sf. stefan a fost obiectul
unei active dar zadarmce cautari. Numai
duph ghsirea lor, impratul Francisc Iosef
putu, consensu populi, sh se incoroneze ca
rege al Ungariei 1).
o parte din insemnele coroanei, provine
din coroana trimish, in 1076, de imphratul
byzantin Ducas, regelui Geiza I. In total
coroana cntreste 9 marci si 6 uneii. Se
compune, intre altele (aurul cel mai pur) din
53 safire, 50 rubine, 338 mrgritare de tot
felul.
Pentru a fi rege al Ungariei trebuia
atingh coroana cu fruntea, iar pentru a fi
regin trebuia atinsh cu urnhrul drept. Se
inchidea apoi intr'o ladh de fier, sigilata CII
cinci peceti: a regelni, a palatinului arhiduce,
a mitropolitului primat si a doi cei mai nobili,
alesi din noblete. Se phzea de o garda de 64
oameni de elit. In anticamera unde SP phzea,
ferestrele emu zidite iar doi ofiteri de gard
se preumblau. Duph incoronare se zidea din
1) Bchard, op. cit., pag. 99.
nou Ong la o festivitate asemntoare. Cu-
Mrul se vedea prin trei geamuri, spate In
piatr. Era dusk' i adush deb Pressburg, de
o garda. particular% cu onorari deosebite.
Se afla depus in castelul regal din Banat.
In amintirea gsirii ei, o inscriptie a fost
asezat in acest loc:
Franciscus Iosephus I. Austriae Impe-
rator locum, in quo corona cum caeteris Fortareata dup regulile artei, a fost zidit
insIgnibus Snti Stephani inter seditiunes
de Austriaci, sub Impdratul Leopold I si
turbas rapta per IV annos obseondita die numit Orova-Nowl 2). Carol al IV-lea (al
natali Stae Mariae Patronae Hungariae, 1853 VI-lea al Germaniei) Ii mri lucrrile, intre
detecta fuerat, sacrum esse volens sacellum anii 1722-1729. Intre altele Impratul puse
hoc extruxit et Stae Mariae dedicavit 1855 >>.
Muntele Ation, la picioarele cdruia se afl Ca-
pela Coroanei i pe care se vedeau inc6 urmele
rzboiului din 1789, este important prin aceea
de a fi avut pe vrful F u pavilionul faimo-
sului general austriac Laudon pavilion locuit
oarecand si de Iosef al II-lea i pe lngh care
se disting cu deosebire urmele bateriilor de
artilerie 1).
2. ADA-KALER I) (ORSOVA SAU
RUgAVA-NOUA).
(44 42' 11" N. 200 05' 05" E.)
Ada-Kaleh, fortreata insulei, Densir-Cap,
Poarta de fer, a fost numele acestei intriri
dat de Turci dela inceputul domniei Mr,
1) Vezi Die Donau.
2) Este un ostrov aproape In mijlocul Dunarii, intre
Orsova i Varciorova. Subsolul sgu este mare parte
In granit.
Lungimea sa este cam 1800 pasi ; atimea cam
400 pasi.
In acest ostrov se afla o cetate. Ea are clout&
bastioane foarte tari, casematate, unite prin o ca-
zarmg, amenajata In forma de uvraj defensiv
jucand rol de curling, Intre cele doua bastioane.
Aceastdi cazarma este dominatd de un frumos turn
(cunoscut in fortificatie sub numele de Illaximilian)
cu patru etaje, cu ambrazure, la cari se urcg printr'o
scara interioard.
Aceasta cetate are o importanta capitald. In aceastg
regiune a fluviului. Ea domina drumurile ambelor
6.
nume ce trecu apoi asupra insulei propriu zise.
Romnii o numeau simplu Ostrov 1).
Noua-Onova la Nemti. Uj-Onova la Un-
gurL
Cea dinti 1ntrire din aceast insula se
atribue geniului militar a lui Ion Corvin de
Hunyade 2). Fr Indoial c timpul si eve-
nimentele au F,A,ers orice urm a primei zidiri.
s i se Me o linie boltit (cazemat ?) In jurul
Dionisie Eclisiarhul, Tezaur de monurnente isto-
rice, pag. 233, vol. II.
2) Reyista de Istorie, Arheologie Si Filologie, dirijata
de Gr. Tocilescu. Vol. P. Fasci, I, pag. 162.
3) (Le Colonel Baron de Moltke) Lettres sur l'Orient
(traducere din limbo. germana In franceza).
tarmuri cari din cauza inaltimilor, sunt siite sa treaca
sub focul sau.
Este cheia trecatoarei dintr'un basin In altul al
Dunarii. Bine organizatd, devenea de o tgrie extra-
ordinal* imprenabild, un fel de Gibraltar, In aceastg
regiune.
Principalul este de a fi garantata in contra unei
surprinderi, de altfel destul de posibila In timpul
iemei, pe gheata sau In timpul verei In bani.
Surprinderea pe gheata are putine sanse de a se
realiza: din cauza marelui curent al apei, trebue a
compta pe un frig extraordinar pentru a vedea fluviul
prins ; s'ar putea insa ajunge la acest rezultat comp-
tnd, in un timp ordinar friguros, pe oprirea sloilor
pe cataracte ; dar atunci trebuie ca apele sa fie prea
mici, altfel gheata plutind cu inlesnire, izbita de
stanci, se va sfarama i oprirea nu va fi usor posibild.
In orice caz, o surprindere pe gheata trebue calculata
foarte serios, cdci cea mai mica eroare va aduce o.
pierdere sigurd.
Cat despre o surprindere In brci, aceasta ar fi o
operatie foarte deficila i greu de reusit, dar posibila.
Ofiterii de geniu aveau un respect nemarginit
pentru aceasta cetate si era un timp cand artileria
nefiind asa de perfectionata, prin bataie (distanta)
patrundere, cetatea era considerata ca una din
cele mai tari din lumea Intreagg.
Ada-Kaleh a fost sentinela Austriei pe fluviu la
rdsaritul imperiului.
In inundatia din Mai 1888 solul sgu a fost complet
acoperit de ape.
83

www.digibuc.ro
insulei, pentru adiipostul santinelelor contra
intemperiilor 1) .
Abia terminat, ea azu fr nicio rezi-
stent dupa luarea Belgradului, in mainile
Turcilor, cari se multumir s adauge tern-
plului crestin,.3e fusese oarecncl o biseria a
alugrilor fAnciscani2) un minaret de lemn
15sand totul cum se afla2). Era un timp and
aceast cetate avea Ora la 3000 locuitori 4).
In 1716 din ordinul marelui vizir Ali,
Nicolae (Mavrocordat) Domnul Munteniei tri-
mise sub comanda lui Enache Roseti cum-
natul su si a Obedeanului, 3000 oameni cari
intrind garnizoana dela Rasiava i Deinir-
Kap (Ada-Kaleh), s impiedece pe Austriaci
a jefui tara in aceast parte. Dup moartea
vizirului Ali, la Petru Varadin, Turcii, de
fria, trecur la Cladova, iar mantenii se La inceputul lui Iunie, dou raiale sapnd
inapoiar in tar 9.
La 6 Aprilie 1738 seraschierul, care por-
nise s. aseze pe Rakoczi in Transilvania,
hotAri s trimit la Ostrov (Ada-Kalessi) pe
Martaza pap, Toz pap si pe fiul su, cu o
armat de 5000 oarneni, 20 vase din flota
pe comandantul acestei note 6).
La 18 Mai 1.738 seraschierul, terminnd
toate preparativele sale, adia ridiand re-
transamente, instalnd tunuri, mortiere
piese mari de asediu in total ca la 1.00 guri
de foc, pentru a bate Ada-Kaleh in bres,
trecu in retransamentele din fat (peste Du-
rare) intr'o redut asezat in vrful muntelui.
Atunci incepu atacul, aruncnd in cetate
peste 800 ghiulele si bombe. atre Inceputul
Toz pap cobori la Dunre cu 2000
infanteristi, incera un asalt i puse mna
(18 Mai) pe fortul (Elisabetha) situat in ve-
cintate si pe dreapta citadelei. Era ocupat
de 80 germani, cari urandu-se in brci
fugir in fo rVreat.
4) Dilthey, op. cit.
2) Bolintineanu, Suoenire de calcitorie pe Dunre.
3) Moltke, op. cit.
4, Bouillet, Dictionnaire d'Histoire et de Gographie.
I j Istoria Blticeneascd, cit. de *incai (vol. III,
pag. 247).
41 Daponts, Ephemerides Daces, pag. 87.
84
www.digibuc.ro
Lund fortul Elisabetba, Toz indrept
de aci focuri in contra cettii, a arei blocad
se ridia la 23 Iunie (st. vechiu), dup c-
derea Mehadiei.
Reasediat de marele vizir, ea azu in
August 1) dup cum vom vedea, cci pirtin
timp dup aceea, cetatea se and din nou
atacat. Vizirul Mehmet inconjur5 aceast
fortreat care este cheia Transilvaniei,
Ungariei i cetAtilor Belgrad i Timipara,
o btu mai toat vara dar nu o putu supune.
e Cinci baterii trgeau continu asupra ace-
stei cetti. LucrArile au fost grlite cu mare
intensitate 2).
In aceast imprejurare au azut multi Turci ;
apele Dunrii ducea cadavrele lor la vale
pe cari oamenii prinzndu-le, le desbrcau 2).
innot din Ada-Kaleh, au mers la seraschier
declar a in fortilreat erau 1000 srbi
germani. Srbii voiau s capituleze ; dar
germanii nu. Vizirul ordon constructia a
dou mari plute pe care s se poatil ambarca
circa 5000 oameni, cu cari 86 dea asalt ce-
ttii 4). Turcii asaltau cetatea, dar Austriacii
din interior Ii respingeau si-i aruncau in Du-
nre. Multe mii s'au inecat. Spre toamn hag,
vznd a nu le mai sosesc ajutoare, pe Ing
c hrana se sfrsia si c toti Turcii se aflau
in jurul cetii, i a se hotgriser s dea
asalt, in ziva de Joi 27 a lunei Rebiu el Khio
(14 August) pentru care preglise plutele
bastimentele necesare i 800 din cei mai bravi,
se oferiser pentru a da asaltul, se hot-
rra s deschid portile. In numar de 1500
ei esir din cetate. Aceasta caug Turcilor o
plcere nespui si vizirul beat de bucurie,
a dat ordin s imbrace pe generalul austriac
cu caftan, zicndu-i: Aferim I slug4 bun
credincioas mcar de s'ar fi aflat un orn
Daponts, op. cit., pag. 98.
1) Laugier, Hist. de la paix de Belgrad, tom. I,
pag. 260-261.
4) Ibid., pag. 104.
a) Asupra relu6rei Orsovei de Turci, vedeli
Hammer XIV, pag. 420-421.
drept i harnic ca tine 0 in imparatia noastra ;
cu atat de putina oaste ai stat i te-ai batut
a-Ma vreme cu atata putere . Apoi 11 libera
cu toata armata. El se indrepta catre lagrul
cel mare german, unde i se Mcu i mai mari
onoruri. Unii lug cred ca aceasta bravura a
Turcilor a fost cumparata cu bani, ba chiar
cu tiinta Imparatului german. Catre toamna
armatele din ambele parti au fost trimise la
iernatic 1).
Garnizoanei se permise nurnai luarea ba-
gajelor iar domnii romani primira ordine sa
sarbatoreasc aceasta victorie trei zile 2).
Turcii au luat-o astfel din nou, cu ba.-
natul Craiovei, care trecu in mainile kr cu
totul, cad Duce le de Lorena, ginerile impa-
ratului german care comanda armatele sale,
fu ranit, in razboi, in 1738 0 silit sa se re-
traga la Viena.
La 1.1 Octomvrie 1.738 Khalil aga, aduce
principelui Munteniei un ordin de a prepara
i expedia la Ada-Kaleh, diferite lemne de
constructie pentru serviciul a 80 tunuri
mortiere 3).
In Noemvrie 1738 Toz paa fu numit gu-
vernator la Ada-Kaleh dar armata sa ramase
afara din cetate 6).
In August 1739 Khaznadarul imparatesc
parasi lagarul dela Belgrad, cu ordinul de a
pleca la Ada-Kaleh, pentru a examina for-
tareala i a-i face descrierea 6). El merse in
caic pe Dunare.
In memoriul Mcut de Neypperg, reprezen-
tantul Curtii de Vienna, in lagrul vizirului,
la 21 August 1739, se specifica:
1. De a ceda Portii toata V alachia au-
striaccl impreuna cu partile muntoase, distru-
9 Ion Neculcea, .Letopis. Mold. (ed. M. CogAlni-
ceanu) vol. II, pag. 403. Acest asediu durase 83 zile;
Dilthey (geograf rus contemporan) spune cA baronul
Cornberg, comandantul cetAtii, a fost acuzat in urmA
ca a abandonat-o fr nevoie.
') Doc. Acad. Scrisoarea vizirului din 15 Aug.
1738.
Daponts, pag. 140.
4) Ibid., pag. 158.
9 Ibid., op. cit., pag. 283.
www.digibuc.ro
gandu-se cu totul, drumurile Mcute dupa
pacea dela Pasarovitz, fara ca ele s poata
fi refacute.
2. De a se lsa Portii Otomane insula
Orova i fortul Elisaveta in Intregirne etc.1).
In Decemvrie 1.739 guvernatorul Ada-
Kaleh primete dela Sultan 2), un firman in
care i se ordona sa inceteze cu ocuparea celor
25 sate ale Banatului Craiovei, pe cari le de-
tine nelegal 0 in cari a numit i capitani 2).
Turcii au pstrat aceasta cetate, dup
pecca de la 1739, irriprcbra cu cele dona forturi
dupa tarmuri.
Dupa luarea Belgradului (Septenavrie 1789)
Marealul Laudon detaa un Corp care facu
blocada Orovei-Noi (Ada-Kaleh), sub ordi-
nele Colonelului Conte Carol Auschferg.
Conte le Auschferg repartiza cateva trupe
pe inaltimi pentru a impiedeca pe uscat con-
voiurile i secondat de o flotiM, care o bloca
pe apa, o forth' &a se predea pe iarna 6).
In ultimele zile a lui Noemvrie 1789, lo-
cuitorii peninsulei Kraina revoltandu-se, co-
municatia pe apa, cat i pe uscat a fost
interceptat atat la Ada-Kaleh cat i la
Orova L).
Catre finele lui Februarie 1807 un num'r
de 120 cavaleriti, plecati dela Orova au
urmat coastele muntilor 0 au impins o re-
cunoatere Oa la Olt, de unde au gonit
30 Rui Greci 6).
1) Docum. Academ. Supl. I, vol. I, pag. 542.
DCCLX XXVIII.
2) Este un titlu de nagtere, rezervat principilor
otomani, nscuti pe trcn. Are poate ca originA eti-
mologicA vorba Sudan, care in Egipt se substitue
adesea cuvntului rege. In Turcia cuvntul Sultan
nu antreneaz nicio idee de autoritate suveranA.
Se tie c cuvntul .ah la Persani (Kan sau Han
la T Atari) InseamnA rege, de unde cuvntul, la Turci,
Padi-Sah, Mare rege *).
Daponts, op. cit., pag. 426.
Langeron, op. cit., pag. 91.
Docum. Academic, CX XVII, vol. II. Supl. I,
pag. 72.
) Docum. Acad., Supl. I, vol. II, pag. 398.
*) De Tott, 1, pag. 52.
85
 Unuia din guvernatorii acestei cetti Regeb-
paa se datorete gratierea lui Vladimirescu,
condamnat la moarte, sub Vod Ipsilant,
pentru omor i destinuirea unui amor dintre
Caimacamul Craiovei i o mare doamn din
localitate 1).
La 4 Aprilie (st. n.) 1808 aceast cetate nu
avea dect 300 oameni ca garnizoan5, sub
comanda unui Rigab-Ada, corn devotat cu
totul intereselor austriace. Fortificatiile sale
erau in ruine dar reparate prin o incint de
inalte palisade 2).
Comandantul acestei cetti primi la 6/18
Martie 1808, din partea sultanului un firman
al crui continut era urmtorul:
Curtea din Viena i Sub lima Poart, con-
venind Intr'un mod formal c' Orova Nou,
fortreat a Ungariei, n'a apartinut niciodat
Munteniei, dar din toate timpurile a apartinut
Serbiei i cum importante schimbtiri sunt pe
punctul de a avea loc in Turcia european,
se recomand Paei s predea aceast for-
treat5. in mainile generalului Duka, coman-
dant austriac in Banat, In momentul ter-
minrii armistitiului Incheiat cu Srbii .
Paa Presceb-Aga 3), pentru a arta devo-
tamentul su Curtii imperiale austriace, a
trimis conform obiceiurilor natiun sale, ge-
neralului Duka, un dar compus dinteo c6-
ma6 de mtase i alte piese de imbrc-
minte.
In acest moment cetatea avea o garnizoan
de 200 de oameni 4).
La 2 Iu lie 1.808 aceast cetate era in ruine,
dar pozitia sa era foarte important. Se fa"-
cuse cteva luceri de aprare, anturi
palisade. Avea o garnizoan de 300 de
oameni 6).
La 1810 ruii au incercat prin toate chi-
purile s ia aceast cetate, dar cu toate pro-
1) C. D. Aricescu, op. cit.
Docum. Acad., Supl. I, vol. II, pag. 505.
3) Rigab, Recep, Presceb-Aga, cred cd sunt aceeasi
persoank Regeb-pasa.
4) Docum. Acad. Supl. I, vol. II, pag. 507.
6) Ibid., pag. 515.
86
www.digibuc.ro
misiunile ce Melia lui Regeb paa, s o
predea, nu-1 induplecar 1).
In Ianuarie 1.815 garnizoana turcA din
aceast cetate, sub pretextul c. nu i se d
i ei ea celei a Vidinului, provizii, ei .1 ocup
judetele Mehedinti i Gorj, schimband auto-
rittile, punnd prefecti i subprefecti, adu-
nnd provizii i ducndu-le in cetate. Aveau
intentiunea s mearg s prade chiar Craiova.
Domnul Trii-Romnesti, Ion Caragea, scrise
Pailor dela Jiu i Rahova cari trimiserii
trupe contra lor. Mai in toti anii Oltenia ca
i cei dp pe ambele maluri ale Duniirii su-
fereau mult din cauza acestei nedisciplinate
garnizoane pe care nici armata tdrii nici
Turcia nu o putea Infrna 2).
In ajunul revolutiei din 1821, G. Olimpie,
patriot grec, promitea lui Ipsilante eful eteriei,
luarea cu inlesnire a acestei cetti 3). Dar im-
prejurrile probar c' aceast cetate era prea
tare, spre a nu zice de neinvins, chiar dac
Grecii ar fi dispus de puteri insemnate spre
a o ataca.
La 1846 murdria in care se Oa inspira
desgust. Zidurile de jos ale fortretei !nee-
puser inc6 de pe atunci s cadit prin roa-
derea apei 4).
Mai trziu intririle sale au fost cu totul p-
rsite i ruina kr era evident 5).
Zidul crenelat era jos ; el este cu totul
dominat de ambele tarmuri i nu poatn tine
contra artikriei deckt prin mijlocul cazema-
telor, cari rezista bombelor i de cari era
dotat. Dona' turnuri masive i elegantul
minaret al moscheei, Inconjurat de un buchet
de pruni, o surmonta 6).
La 1848 aceast insul a servit timp de trei
zile ca inchisoare celor 17 romni, elita pa-
triotilor cari facuser revolulia in Muntenia
1) Dion. Fotino, vol. II, pag. 249.
3) Dionisie Eclisiarhul, op. cit., pag. 233.
3) C. D. Aricescu, Istoria .Recrol. din 1821, pag. 87.
4) A. Tr. Laurian, Mag. Ist.
6) Fllek, Das Frstenthum Serbien, pag. 46.
6) Emil Isambert (Itinraire de L'Orient, pag.
512-513.
 pe cari guvernul turc, contra dreptului de
le-a dat nicio atentiune, dar apoi silit sg se
parlamentare, punand maim In laggrul dela declare, le rgspunse ea nu poate dispune de
Cotroceni, li trimisese, prin Giurgiu pe nite drepturi apartinand guvernului impe-
Dunare cu un vas de rgzboiu cu panze, spre riului otoman.
a fi internati la Belgrad, dar carora este
adevrat li s'a Inlesnit mai trziu fuga pe Suspendarea navigatiei pe Dundre
teritoriul austriac 1). in rzboiul 1877-1878
La inceputul rgzboiului 1877-78 aceasta Dungrea, ca urmare a regimului sgu parti-
cetate blocata de beligeranti, abandonata de cular, a pozitiei sale geografice, cari -fac din
neutri, a fost, cu umanitate, aprovizionata cu ea, In acelai timp, o cale de comunicatie
de ale mancarii de guvernul roman 2). prea frecventata de marina comerciala i o
La 8/20 Mai 1877 locuitorii din Severin, linie de frontierg, naturalmente expusg, In
temandu-se de incursiunile turcilor din Ada- timp de rzboi, vicisitudinelor atacului
Kaleh, intervenira care Domnitor, care le apargrei, trebuia ca i istmul de Suez, din
trimise o companie din Regimentul 8 Doro- alt punct de vedere, s dea loc la dificultti
banti, bateria 5 din Regimentul al II-lea de diplomatice. In adevgr suspendarea fgra veste
artilerie i jumatate escadron din Regimentul a navigatiei pe acest fluviu, din cauza opera-
4 Cillgra0 8). tiunilor militare, provoc vii protestari din
La 28 Iunie (10 Iu lie) 1876 ministrul afa- partea Germaniei i Austriei, natiuni riverane,
cerior strgine al Romaniei fu Intiintat de al cror comert fu deodata atins in unul din
reprezentantul sau dela Constantinopole, ca cele mai mari debueuri ale sale. Cum che-
*guvernul otoman se invoise la neutralitatea stiunea de neutralitate a Dui-aril ridica o
Dunrii, dela gura Timocului pang la Vat.- interesanta problema de drept international,
ciorova. Pentru a Inlesni aceasta guvernul credem folositor a pune sub ochii cititorului
roman primi Inca Insarcinarea de a indestula importantele piese ale acestei chestiuni:
cu de ale hranei populatia din insula Ada- Libera navigatie a Dunarii sanctionata
Kaleh precum i garnizoana ei, care nu se prin tratatele dela 1856 0 1871, fusese intre-
mai putea retrage, dar care s fie obligata ruptg, la 27 Aprilie, din ordinul Marelui Duce
&A nu mai ia parte la razboi. Nicolae pentru a evita comerfului orice pre-
Ultimul aliniat al art. 3 din tratatul dela udiciu posibil. De alta parte Comandantul-
San.tefano, prescria ca aceasta cetate sg fie ef al armatei turceti pe Dunare, primise dela
evacuata de Turcia i daramata dar trupele Poarta, ordinul de a lua msuri exceptionale
austriace au ocupat-o, in Mai 1878, pe mo- relativ la proprietatea neutrilor, pe acest
tivul, spun unii, de a nu fi ocupata de trupele fluviu, In timpul rzboiului. I se delega
ruseti. dreptul de a opri navigatia, de a retine
In Februarie 1883 administratia acestei rechizitiona vasele neutrilor, cu drept de in-
insule se facea, In numele sultanului, de un demnitate. El putea sg le oblige sa parseasca
muftiu. Populatia se urca la 500 suflete. oarecari porturi sau s rgrnan pe loc,
Amploiatii austriaci, ramai In insulg, pro- sub pedeapsa de confiscare a navei i Incar-
puser muftiului sa permita stabilirea aci a caturei i chiar de va fi necesar sa le supuna
unei statiuni militare austriace, care fgra In- regulamentului relativ la spionaj. El avea,
doiala, ar fi consacrat, de fapt, posesiunea In fine dreptul de a lua toate mgsurile impuse
acestei insule de Austro-Ungaria. Muftiul nu prin necesitatile militare. Numai navele re-
tinute in fluviu inaintea promulgarii firma-
9 Bolintineanu, Suveniri de caltorie pe Dundre etc. nului nu erau susceptibile de a fi luate, fie
9 T. C. VAd.rescu, pag. 10 Luptele Romcinilor.
L.M.M.O., (lucrarea mai multor of iferi), pag. 97. ele neutre sau inamice.

87

www.digibuc.ro
 In niciun caz, Guvernul nu se recunoqtea
responsabil vis--vis de proprietari qi. arma-
tori de pierderile i daunele rezultand din
aceste msuri sau din pericolele la cari navele
erau expuse, nesupunandu-se. Contrabanda de
rzboi i nava care o purta, puteau fi luate,
dac'd faptul ar fi fost probat inaintea
Reclamatiile contra deciziilor acestei din urm
trebuiau adresate Curtii de Casatie din Con-
stantinopole.
Aceast stare de lucruri provoc6 o inter-
pelare in parlamentul ungar. In rspunsul
ail, Tisza, ministrul president, declar'd c nu
era exact c4 Dunrea ar fi fost vreodafg. Rusiei in Romania. Dar dup struintele
In stare neutra dupg. cum s'a pretins. In contelui Zichy, Poarta terming.' prin a ceda,
adevr congresul dela Viena aplicase acestui
fluviu principiile generale ale dreptului gin-
tilor proclamanci libertatea navigatiei. Dar
aceste declaratii nu aveau in vedere cleat
pacea i nu era admisibil c in caz de rzboi
declarat, ele (declaratiile) ar fi putut antrena
interdigia oricrei operatii militare. Astfel
ministrul ungar avea tot dreptul s spun
oricand dou puteri aduc rsboiul pe
murile acestui fluviu, niciun stat neutru nu
trebuie s se amestece in dispozitiunile luate
de beligeranti, atat timp cat aceste dispo-
ziii fi conforme dreptului public european.
In cazul de faVd, zice Tisza, actiunea gu-
vernului este fortamente restrns i trebuie
s se mrgineascti s impiedice ca obsta-
colele suferite de navigatie s se intind Varciorova, contele Zichy adres guvernului
dincolo de limitele cari le sunt trase, in pre-
zent, prin necesittile rzboiului. El consi-
del% ca fiind de datoria sa de a dobandi
ferma asigurare c6 indat dup incetarea
toate obstacolele ce navigatia
intalnqte pe Dunre, vor fi ridicate fr
intarziere ; el recunoa0e, intre altele, ca
apartine atributiunilor sale esentiale de a
veghea la aceea ca nimic s nu se produca
din ceea ce ar putea prejudicia pentru viitor
libera naivgatie pe acest fluviu sau chiar
ceea ce ar putea, dup incetarea conflictului
s restrang libertatea navigatiei contrar re-
gulei sau uzului .
Inainte ca interpelarea sii fi fost fctit,
Austria se adresase la Petersburg i la Con-
stantinopole pentru a cere explicatii. Rusia
rAspunse a ea aderi vederilor guvernului
austriac, in ceea ce privete necesitatea de a
nu intrerupe naviggia pe Dungre cleat pe
timpul cat operatiile militare ar cere-o in-
tr'un mod absolut. Rspunsul Turciei n'a fost
prima data favorabil ; el specifica : ba-
zandu-se pe experiente fcute, Poarta era
afar din stare de a putea face navigatia
liberi, dela i. in sus,. de Harova mai in-
vocand cii un bastiment austriac fusese vandut
Edu Austriei asigurAri tot atat de limurite
ca i Rusia. Iat conditiunile la cari, totui fu
subordonat ridicarea interdictiei navigatiei:
1.. Toate bastimentele sosind la Ada-Kaleh
vor trebui s se supun unei vizite.
2. Ele nu vor depi gura Timocului.
3. Navigatia este oprit bastimentelor pur-
Vaud pavilionul rus sau pavilionul roman.
4. In cazul In care s'ar produce abuzuri
sau dac razboiul s'ar intinde in sus de gura
Timocului, prezenta autorizatie ar inceta de
drept 1).
La 1877 in cursul ostiitior, comandantul
cettii Ada-Kaleh punand embargo pe un
bastiment austriac care transporta 50.000
chintale roti de cale ferat cu destinatia
turc un protest contra acestei msuri. Dup
o lunga anchet, Poart decise cii ra(ite de
cale feratd gata a fi puse, trebuesc considerate
drept contraband de rkboiu i astfel s fie
retinute pan la finele operatiunilor militare.
Poarta fusese informat, in adevr, cii rotilo
in chestiune erau destinate la construe-0.a
drumului de fier militar dela Bender la
Galati 2).
In virtutea unui articol al tratatului dela
Berlin, care o cedase Austriei, cu conditia
Dup5. L'anne maritimme, 1878.
2) Principii de drept international maritim, trad.
de Mill. Drghicescu, pag. 75, Galati 1882.

88

www.digibuc.ro
de a fi distrus5.1), c1auz6 care probabil nu du0 la Belgrad (800 oameni) desarmati, p."-
va fi nicioclat6 executed', aceast5. cetate fu ziti i inMntuiti. Cea mai mare parte au murit
ocupar provizoriu de austriaci. de foame iar cei tineri, pentru a se salva,
Ungurii o a1ipir. comitatului Krasso-Szoe- au fost siliti s'd imbrtieze mahometanismul.
rny. In 1691 husarii luar insula Orova, dar
In fine, in Oct. 1883, aceasta insul era o pierdur iar60.
ocupat 5. definitiv de trupele austriace. Dup cklerea Timiparei, la 1716, armata
Turcii avuser6 aceastA cetate izolat, dela imperial a venit s ocupe acest loc, cum
pacea dela *itov (4 August 1791), pta la ocupase Panciova Ujpalanca dar energica
tratatul dela Berlin (1/13 Julie 1878), ca o rezistent' a Turcilor i lipsa artileriei o Mcur
santinel6 Inaintat a imperiului 0 care dup s amne atacurile.
retragerea trupelor otomane din Serbia, ra- o alth plan5. (alturat lng6 aceea0 Carte
m4sese ca o oaz musulman in mijlocul a lui Ureche), cam din aceasta epoc5, In
acestor teritorii civilizate. limba italian6 arat cetatea compusil din
trei p4i, ba pune chiar un pod intre insul
In ultima fascicol a publicatiei Ureche 2) fortul Elisabetha.
(Iunie 1892) Osesc un plan al cetAtii Orpva, La 1.690 flot a turceasc dup Dunre, apru
din care extrag urnfRoarele: mai numeroas6 ca anul precedent 0 mai in
Pe la 1688 cetatea Orovei se compunea ordine.
din trei p4rti: una pe 1,5rmul stng al Du- Se Mcu un consiliu de rzboiu.
alta pe trmul drept 0 in fine o a treia, Contele Marsigli propuse, pentru a se opune
in o insul, in mijlocul Dunrtrii, numit Ca- inainfrii sale, a se lua pozitie la cataractele
rolina. Aceasta inseamn4 c cetatea Ada- Durarii, in mica insul (numit la urm
Ka leh, s'a numit 0 Carolina. Ada-Kaleh) pe care imperialii dup acest con-
Ceea ce m intereseaz mult, este expresia siliu, puser de o fortificar j pe care ei o
urmgoare, ce Osesc In aceasta hartii veche numir Carolina in onoarea arhiducelui Carol
germand: Orova este o cetate lng6 Du- (in urm impratul Carol IV). Turcii ar fi
nre, situat in josul Belgradului, la frontiera atacat-o, dar Belgradul predndu-se in urma
ungar, romn i transilvana, ceea ce in- milli accident (explozia pulbefriei), insula fu
seamns ea' Transilvania se intindea ptind la prsit dup ce inchisese mult timp trecerea
Orfova i era deosebit de Ungaria. Dungrii, in timpul asediului Belgradului
Pe la 1688 inaintea invingerii Belgradului La 1.691. flota turc4 apru 0 mai tare 0
de oastea cre0in6, Ratii ( Romnii, oblig pe imperiali crea i ei o
intrau In Orova i deteriorau tot ce &eau. In anii urmtori flota se intri din ce in ce
Oastea imperial prgssind acest loc, in anul mai mult prin vase (cu rame).
viitor (1689) Teleky 11 lu in primire. Armata Vasele erau imp'rtite in trei categorii:
imperia,16, nu mult in urm6 il ocup din nou Cele dinti erau la fel cu demi-galerele ;
iar atacurile seraschierilor au rmas infruc- aveau 18-20 de bnci pentru a pune 2 sau
tuoase. 3 oameni pe fiecare.
atre finele anului 1690 acest loc a fost La 1694 turcii aveau 8 vase de aceast
din nou luat de Turci i cu toat promisiunea form, cnd au plecat la asediul Micului Va-
Mcut comandantului regimentului Sausich radin.
trupei sale, &A vor fi liberi a pleca, ei au fost Al doilea tel (berghend) cu 14-16 rame,
mai upare, cu doi oameni pe fiecare bane.
1) Geographie militaire, vol. V, pag. 38.
2) 1st. Romemilor, Cursul Universitar. Marsigli, op. cit., vol. II, pag. 117.

89

www.digibuc.ro
 Al treilea fel consta in vase dela 8 la 10 Orsova veche si-1 va cuprinde (apuca), f5r4
rame de fiecare parte si cari nu aveau nevoie a intelege teritoriul su, devenind continuarea
dect de atti oameni (ate rame). Turcii limbei de pgmnt, mai sus aratat, va fi
au avut o infinitate de aceste vase la asediul va apartine Portii Otomane, Mx% ca cu toate
mentionat mai sus. acestea Turcii sa poat5. vreodat 8'6 fortifice
Aceste bastimente erau foarte usoare, aceasta localitate. Se acord Portii Otomane,
pentru miscare, proprii pentru a face o de- pentru a deturna rAul Cerna termenul de un
barcare, pentruc velele i parmele erau an, dup care ea va perde asupra Orsovei
mnuite de oameni de meserie, experimentati. orice drept si va rmne impkatului 1).
Ajutati de curent ei coborau fluviul cu mare Tratatul dela istov, mentine dispoziiile
iirteal; cnd inamicul nu-i impiedeca, ei urc tratatului dela Belgrad si declar prin o con-
fluviul cu oameni care-1 trag la edek. Vase le ventie special, adugata la tratat, de neutr
cele mai mari aveau in f at ( ?) dou tunuri aceeasi lung6 cmpie ce se afl in marginea
de calibru de 6-8 livre ; altele numai de Dunkii de care vorbigm.
livre 1). Erau servite de toate
angafati. la Constantinopole ; iarna 4. FORTUL ELISABETA *2).
se inapoiau pentru a se reangaja in prim5var. Acest fort a fost zidit in 1736 din ordinul
Cum se vede ele erau servite de oameni generalului austriac Hamilton i numit, in
foarte indemanatici din Bosfor, Marea Neagr onoarea imp5r6tesei (de atunci), fortul Eli-
si Archipelag. sabeta 3).
3. CAMPIA ORySOVEI.
Unii, probabil mai str'ini de istoria loca-
cred c acest fort fusese numit astfel
Art. 5 din preliminkile pkei din Septem- dela o regna a Ungariei care, prins in raz-.
vrie 1739 (Belgrad) prescrie: boi fusese detinut5 aci ca prizonier 4).
Insula i fortkeata Orsovei si fortul Sf. In August 1738 acest fort a fost luat, de
Elisaveta vor rmne in intregime imperiului Turci, foarte usor 6). DArmat de SArbi, in
Otoman. Banatul Timisoarei va ramne de urma unui tratat (1768) 6), astki nu se mai
asemenea in intregul sail Maj. Sale Imper.
1) .Docum. Acad., vol. I, S. I, pag. 543.
Catol. Ong la frontiera Valachiei Austriace (1) 5) Ada-Kaleh. Fortul Elisabeta impreunA cu pe-
(Olteniei) cu excep(ia micei cdmpii sau limbi rechea sa, de pe tArmul stang si ale arui urme nici
de p5mnt, care este vis--vis de insula nu mai exist, St. Carol, formau cele trei sale ce
Orsova si care se g5seste inchis6 de 11111 Cerna inchideau Dun6rea n aceast localitate.
care vine dela Mehadia, de Dunke, de un Topografia fortului Elisabeta era cam urmtoarea,
dup cat se vedea In timpurile din urna, dupa ruinele
rattle; care serv de granit6 Valachiei i in sale: cdtre sud era addpostit de stancile ce 11 in-
fine prin cele dinti ingltimi ale muntilor vecinau iar catre nord era scIldat de undele DunArii.
zisului Banat, care sunt vis--vis, de insul, Apropierea sa- nu era posibila dect in directia
trgnd o linie dela un rau la altul si tot- E. W. adica numai din doua pri. Drumurile ce
deauna la o aceeasi distantd, ca acea care duceau la fort erau foarte strmte i inchise intro
Dunm i stnci, altfel spus, numai in lungul Dunarii.
este intre piciorul spuselor inltimi i Dunke, Ele erau foarte bine batute de focurile fortului.
vis--vis de zisa insul, care cmpie si limbrt De ambele prti fortul avea bastioane, despArtite,
de pmnt va frnne imperiului Otoman 9 ; deasupra lor un turn pentru santinele i trei porti,
totusi rmnnd convenit ca dac6 Turcii vor dou in laturi i una spre fluviu.
putea parveni s abat intregul ru Cerna, 5) Heinrich Fiillek von Wittinghausen k. k. Major,
Das Frstenthum Serbien, Wien, 1869, pag. 46.
astfel, ca s poat trece pe dup orasul A) Gabriel, Danube, Nil et Jourdain,
1) Marsigli, op. cit., vol. II, pag. 172. 5) Enghel, cit. de Sincai, vol. III, pag. 280.
5) Un teritoriu propriu al insulei Ada-Kaleh. 5) A. F. Heksch, op. cit., pag. 667.

90

www.digibuc.ro
vede pe locul ce odinioara 11 ocupa cleat o 6. V ARCIOROVA.
gramada de pietre. Vdrciorova statie de cale ferat si altadata
Perechea acestui fort pe Ormul stng se oficiu vamal spre Austria. Este de remarcat
numea, zice un geograf contimporan (Dilthey In apropiere ruinele unei mndstiri din secolul
1771), St. Carol. Aceste trei intariri, Carol, XIV iar In vecinatate, de Ormurile Bahnei,
Ada-Kaleh, Elisabeta erau asezate spre a morminte vechi si mine de arbuni 1).
alara Orsova si a inchide in acest punct
trecerea din Dunarea de jos in basinul Un- 7. CETATEA OREAVA.
gariei.
In tratatul de pace dela Belgrad, 5/17 Oct. Trei km la vale de Varciorova, cam In
1739 acest fort era denumit fortul 8-tei Eli- dreptul punctului unde incep Portile de Fer,
sabeta i cedat Turciei. se deschide, de Yana lnaltul farm stng al
E posibil ca fortul Elisabeta sa fi fost Dunarii, valea Sltinicului mare. Partea
restaurat, cad Marga (Geogr. Milit.) 11 arata dreapt a acestei v'ai este formata de un
ca evacuat in 1862. munte, In forma aproape piramidala, in vrful
In primele mele voiaje In localitate, catre caruia se afla un platou de o suprafata cam
1869, ruinele se vedeau foarte bine iar zidaria de 2000 stnjeni.
avea aerul sa arate c distrugerea se Meuse Pe acest loc, brzdat in mai multe sensuri
de curand. de santuri si urme de zidarii in piatra, se
Atat Ada-Kaleh cat si fortul Elisabeta, au vede s fi fost odinioara un castel. In locali-
fost dela 1736 la 4789, teatrul mai multor tate, printre locuitori, are diferite nume: unii
lupte Intre Turci i Austriaci 1). Astfel pa- II spun cetatea Oreava; alii, cei mai btrani,
trunzand In fort (18 Mai 1738) Toz pava cetatea lui Chorbat ; in fine al%ii, cetatea lui
ridica uvrage de rdzboi i cu 20 tunuri, loan Corvin. Din cauza anevointei strabaterii,
pe care le instald, atac si batu In bresa In aceasta localitate, ea este foarte putin cu-
i de aci (de cinci p'arti) cetatea Ada- noscuta, chiar In vecinatate. Muntele din
Kaleh 2). punctul unde se 016 ruinele castelului, do-
mina' in sus si in jos valea Dundrii, la o de-
5. FRONTIERA ROMANA. (Cea veche). prtare mai mare de zece km; el mai do-
mina si valea Slatinicului. Zidirea acestui
La 25 Noemvrie 1.887 s'a sanctionat con- castel este atribuita lui loan Corvin 2) in
ventia de delimitare intre Ungaria si Romania, acelasi timp cu primele Infariri din Ada-Kaleh.
prin care se stabilea c frontiera incepea la In apropiere, in aceeasi vale a Slatinicului
unirea liniilor de cale ferat romane si ungare, i pe stnga, se deschide o padina cu o pozitie
la 132 m. dela N. W. de podul roman de pe destul de hating i buna pentru stabilirea
13ahna 8) drept la Dunare, punct insemnat unui lag6r. Aceasta pozitie s'a numit Ta-
printr'un stlp 4). berile i servea de lag6r, pe vremea cnd
castelul se afla in floare 8).
2) Fllek, op. cit., pag. 46.
2) Dapontes, op. cit., pag. 98. 1) Geogr. Mehed. de V. Dim. Sev.
3LPAraul Bahna, in judelul Mehedinti, izyorste 2) Ioan Corvin de Hunyade era fiul lui Voicu
din muntele mosiei Gornesti. Primeste afluent pe Botea, boier din familia Ddnestilor (I. Heliade, Dacia
prul Cerova si forma altdat, hotarul trii din gi Romania, pag. 14).
spre Temisana. Se vars in Dunre, lngd Vrciorova, 3) V. Dirnitrescu Severeanu, Note asupra monu-
poste care se afl un mic pod. mentelor, ruinelor i locurilor insemnate istorice din
Afluentii si sunt de prea mic importanta spre a-i judeful Mehedinfi. (Revista de Istorie, Arheologie
mai enumera. Filologie, intocmit de Gr. Tocilescu, vol I. fasc. I,
2} Monitorul Oficial din 1887. pag. 165).

91

www.digibuc.ro
 8. PORTILE DE FIER1).
Port& de Fer, Cataracte la Romani.
Eiserne-Thor la Germani.
Porte (barrire) de fer la Francezi.
Don-Gate la Englezi.
Demir-Rapu la Turci.
Taskap-floz la Unguri.
Gherdapuri la Sarbi, etc. etc.
In timpurile primitive regiunea Portilor de
fer era locuita' de asa numitii Hiperborei,
cari adorau soarele si luna si cari trimiteau
anual templului dela Delos (Marea Egee) pri-
1) Scurtd descriere fizicit a Porlilor de Fier.
Suinca..Primul obstacol ce intAlnim, intrnd
la Columbaria, in partea superioarA (Gornia-Klissura)
a defileului Portilor de Fier, la vale cam la 20 km.
mai jos de oraul Moldova Veche (189 km. dela gura
Tisei) este o stncl de granit, in cursul fluviului,
dela care qi localitatea s'a numit la Stnca.
Ea se OA la 1,26 m. sub suprafata celor mai
mici ape.
Lungimea (k axa noilor lucrAri proiectate) este
de 1.094 m. ; cota deasupra MArii Adriatice, in capul
de sus fikd de 59 213 m. aceea a capului de jos fiind
de 58,822 m. cAderea sa (panta) pe distanta de
1094 m. este 0,391 m. adicA 0,000035 pe metru.
Vitesa curentului pe acest rapid, nu este relativ
mare, cam 1,85 m. pe secundA. Ceea ce este curios
este a prin mdrirea apelor, vitesa se micoreaz&
din cauza inghesuelei, apa neavAnd kc sA treacA. Ea
trecea peste 43 vArfuri situate in sfertul stng superior.
Va necesita escavatiunea a .... metri cubi pentru
a avea pe aceia0 lungime de 60 m., o adAncime con-
stant& la cele mai mici ape, cel putin de 2 metri.
Pentru a putea trece pe drumul cunoscut, peste
aceastA stncd, trebue ca scara Pegel dela OIsova
sA arate cel putin trei picioare, peste 0.
*
Ceva mai la vale de stncl este apa Sirenei sau
gura stdncilor Sirene. Sunt douA stnci de mai mult
de 800 m. lungime in curmeziul fluviului. Pe dreapta
kr este Berniza (cu urmele unui castel roman).
* de sus ale acestor vrfuri.
Un al treilea obstacol al navigatiei, la vale de
Drencova i mai sus de Islaz este grupul bivolilor
numit astfel pentrua stncile seamanA unor bivoli
cari Mot In apA si cari ridic capul kr in aer ; ele
sunt considerate ca i cele ce urmeazI, ca f Acnd
parte din grupul Tachtaliei ; apoi yin:
Koala si Doika. La 201 km. la vale de gura
Tisei i la 14,8 km, dela Stnca, un banc de stnci
92
www.digibuc.ro
mele roade ale pgmntului. Oracolul acestui
templu proorocea numai vara 1).
Pe timpul Romanilor Portile de Fer se
numiau Pons Augusti (Puntea lui August).
1) Erodot, IV, 33.
constitue cataracta Kozla si ingusteaza, prin aceasta
o mare parte a patului fluviului iar ceva mai la
vale, bancul de stnci dela Doika, formeazA un nou
rapid.
Lungimea in a.xa- lucrrilor, peste ambele rapide,
cari se gAsese unul dup6 altul este de 2841 m. Cota
deasupra Adriaticei, in capul de sus fiind de 57,217 m.
aceea din capul de jos fiind de 54,800 m. ; panta sa
(cAdere) pe distanta de 2841 metri este de 2,417 m.
adicA 0,000082 m. pe metru.
Dupl terminarea luerArei, solul (fundul) cana-
lului va fi de (prof. I) 55 m. deasupra nivelului
Adriaticei. LAtimea rAmne aceeai, 60 m.
Bancul dela Doika este format de un fel de quartz
(Guarziger Glimmer Schieffer) mar la cea de a doua
(Doika) din un fel de calc (bergangs Kalk); vAr-
furile stAncilor lor se gAsese in linia de navigatie
(acelor mai mari, in acelasi moment, ape din loca-
litate) i sub linia celor mai jos nivele la 1,26 m.
iar la Doika Oa. la 0,60 m. i chiar 0,30 m. sub apA.
Vitesa curentului nu este uniformA la cele doll&
tArmuri:
Accidental la tArmul stng, vitesa cursului este
mediu 2,10 m. pe secundA; la tArmul drept, din
cauza grmdirei apei, el este mai tare, apa dobAn-
dind prin gramAdire o pantd mai mare.
Pentru a trece cu vasele trebuia ca la Doika sA
fie 7 picioare de al:4, adicA scara Pegel sA arAte, la
Ogova 6 picioare, cel putin.
Ca date la aceste douA rapide, mai avem de in-
registrat :
Din masivul bancului Kosla apar mai multe vArfuri:
1 pe tannul drept, 3 la mijloc i trei la tArmul drept
(propria Kozla).
Din masivul bancului Doika, 8 vrfuri principale
la malul stng, 90 vArfuri secundare In curmezi.
La mijlocul rapidului lAtimea 550 m.; la deal, se
ingusteazA ; la vale, se larggte.
Observaliile de mai sus privesc punctele cele mai
Izlaz, Tachtalia mare, mica si Greben. Dupl
marea Poctra de Fier, aceea romneascA, aceste trei
rapide, sunt cele mai importante din aceastA regiune:
Izlaz, este cam la 9 km. la vale dela Doika si cam
214 dela gura Tisei; el se inlrquqte aproape imediat
cu acel al Tachtaliei mari.
Acest rapid este constituit din 4 vArfuri, care stint
gezate pe un bane transversal ; in dreptul sAu pe
 Marealul Moltke, care vizitase aceste locuri
altdat, crede c6 Romanii se ocupaser deja
cu regularea navigatiei Dunrii In aceast
parte, constatnd pn la evident c odi-
nioar un canal, ce se afla pe trmul sarbesc,
numai In ruine, urma fluviul In tot lungul
rapidului; acest canal era separat de Dunre
prin o limba de pmnt strmt, acoperit
de bAlrii i arbori, care este conservat pe o
lungime de 5 la 600 pa0. Rdcinile acestei

dreapta, ln lungul trmului, este de remarcat o
insul de nisip. Cota apelor mici deasupra Adriei
pe vArfurile rapidului Izlaz este de 54 m. iar ltimea
fluviului este de 600 m.
La vale de Izlaz, este rapidul Tachtalia mare ; este
format din 16 mici bancuri, pietroase cu 113 vArfuri,
din cari 6 principale.
Cota medie a apei sale este de 52 m. deasupra
Adriaticei iar ltimea medie a fluviului este de
1950 m.
Tachtalia mic, numit in ungureste i Vlasch,
este constituitA din 5 bancuri cu 65 vArfuri, din
cari 2-3 mai mari.
Inltimea ei medie deasupra Adriaticei este de
50,880 m., iar ltimea medie a Dularei in localitate
este cam 900 metri.
Grebenul (vorla slava, InsemnAnd peptene) , este
cataractul cel mai impozant. Arhipelagul Vrany, care
este pe tarmul stng, in dreptul i ceva mai la vale,
inchide patul fluviului. El este format din 4 bancuri
cu 86 vArfuri, din cari 2-3 principale.
Peptenele (seamnd cu coltml unui peptene de os)
este o masA a prmului drept care inainteazA in spre
pat si 11 ingusteaz cu Vrany pe stnga si Ursa minor
la mijloc, inteun mod uimitor.
Ltimea fluviului este mica, dar cu saderea apelor,
Vrany se quasi uneste cu trmul stng i trecdtoarea
se reduce foarte mult.
Cota la Vrany este de 68 m. Lungimea lucrarii
a se efectua, In lungul Varmului drept, pe cte trei
rapide, este de 3600 m. la vale, pAn aproape de
coltul Greben.
La coltul Greben, 68 m. deasupra mrii, in fata
muntelui Kukuvaia 768 m. deasupra mrii, Dui-area,
din cauza stncilor, se ingusteaza la 425 m. iar
cAnd apele ins sunt prea mici, stncile ies afard
treciltoarea se reduce la 210 m.
AtAt la Izlaz ct si la Tachtalia vArfurile stncilor
se gsesc la 1 m. NIA la 0,60 m. sub nivelul celor
mai mici ape. Numai la Greben einan afar Jana
la 1,20 m. deasupra aceluias nivel al apelor.
La vale de Greben pe o lungime de 5-6 km.
fundul este tare si ridicat; cu apele cele mai mici
abia se gAseste 0,70 m. ap.
Panta, pe tot acest rapid, variaz dela 0,0013 la
0,0009 m. pe metru. Curentul este variabil; in sus
de Greben este linistit, din cauza sriturei apelor
printre stnci; o mic4 perturbatie, putin deranja-
ment produce stncile Tachtaliei. La Greben cu-
rentul este mai mare (1-1,15 m. pe secund), dar
la vale se micsoreaz.
Pentru a se ridica apa la vale de Greben, s'a indi-
guit fluviul, fcndu-se un parapet lung, de 5600 m.
fluviul care natural are 1500-2000 m., latime,
se va reduce la 400 m. latimea canalului navi-
gabil cuprins intre trmul stng si parapetul ar-
tificial.
Cataractul dela Iutzi. Cam la 233 km. dela gura
Tisei si cam la 3 km. la vale de Greben este cata-
ractul dela Iutzi, cauzat printr'un bane de stAnci
de un fel de piatra verde (Floetzgruenstein), din
vrfurile areia unele stau numai la un metru, ba
chiar 60 cm. mai jos de nivelul linistit a celor mai
de jos ape:
Lungimea noii lucrri este de 650 m; cota la capul
de sus (I), este 47,584 m. deasupra Adriaticei; la
(pr. 8), 46,026. Pentru sugrumarea apei, la vale de
lucrare j cu trmul stng, s'a facut un parapet
lung de 4 km, partea navigabil rmnnd spre
trmul stng.
Cota apei la captul de jos al parapetului (E)
este 44,662 in. deasupra Adriaticei.
Cu apele mici iuteala este 2,80 m.-3,50 m. pe
secundd, iuteal care la apele mari se reduce la
1,25 m.-1,60 m.
Explicatia micsordfii vitesei cu apele mari st
In: vitesa ce se petrece cu esirea, pe o poart, dintr'un
circ sau teatru a unui public putin numeros (apele
mici) si a unui public numeros (apele mari).
Cum parapetele sunt legate cu malurile prin ra-
corduri curbe, se crede cA se va dobndi numeroase
terenuri in trmul vechi al fluviului.
La Iutzi incepe partea de jos a defileului (numit
sArbeste Dolnia Klissura).
Cazanele numitei fi Mica Poo-nil de Fier.
In trectoarea Kazan si mai sus de aceast tre-
ctoare apa se afl in mare mask adnck un fel de
colosal Kazan (anafor) in patul fluviului cu cel mai
grandios spectacol. Panta fiind mare, chiar i cu
apele medii se observ bine cascadele ce face curentul
in aceast pant a fluviului.
Unii spun c gtul Kazanului are o ltime de
350 pasi iar adncimea de 152 picioare de Viena;
o geografie militar 1i dd 165 m. iar adncimea 4 m.
(probabil pe stand). Intre Plavisevita i Dunrea,
altii li dau o ltime de 140 stnjeni pe o lungime de

93

www.digibuc.ro
vegetatii au intrat att de mult In dig, ch. Acest canal este, probabil, o operi a lui
Dungrea nu le-a putut rupe decat in doua Traian, ca orice lucrare mare gi sublimA in
locuri. aceste regiuni.

3300 stnjeni si de remarcat In un colosal vrtej, putin cultivati i cari marginesc valea prin abrup-
cu o adncime de 60 m. tiuni stncoase. La picioarele celor de pe stdnga
In aceastd regiune a fluviului, cea mai pitoreascd fluviului, Intre Vrciorova i Gura VAIL abia rdmane
a defileului, trmurile sunt ca doi pereti, de calcar, rand in tarm, o zond de pdmnt strict necesard
stancosi i foarte inalfi. Uitndu-ne de jos in sus, pentru trecerea unei sosele i cdii ferate.
spre vdrfurile lor, ni se par cd nu se mai termind. Cursul fluviului, pe Poarta de Fier, este repede
In mijlocul curentului dupd anafor, se gaseste cAteodatd, cu apele mari, chiar vertiginos. Albia*
stdnca Iiikriff, ascutitd, peste care numai atunci sa este and un abis, gaud un sorb, cnd o cingtoare
trec vasele mari and la Ogova (scara Pegel) se de stnci ascutite, cari li &spilt trecerea in toatd
arld cinci picioare deasupra lui O. lAtimea lui. Repeziciunea curentului izbindu-se de
Pe o lungime de 500 stdnjeni, cascada are o In- stnci este asa de mare, cd la apele mari, auzul vocei
clinare de 7% picioare iar curentul o vitesk de H ordinare este impiedecat, la mare distantd, de zgo-
picioare pe secunde.*). motul a 23 anafoare, din care unul cel mai mare este
Cel mai ingust foe este in dreptul Dubovei, pe Inteadevdr superb.
tdrmul stng. Aci se pot vedea: pe dreapta, ruinele In general sirurile de stnci sunt bine vizibile
soselei romane: pe stnga; drumul lui Szechenji. ,numai and apele sunt mici, ele afundndu-se and
Marea Poartet de Fier sau acea Romneasa nu este deasupra, and dedesubtul, and In nivelul ordinar
alteeva decAt unul, cel din urmd i poate cel mai al apelor, dupd starea bor. Aruncate de naturd In
important, cel mai grandios, din diferitele defileuri curmezisul fluviului, las in el o trecere destul de
de stAnci, rapide, care brAzdeazd Dunrea In patul sinuoasti i singurd accesibild pe o ldtime numai
ce geologiceste gi-a format singurd, In drumul dela de vreo 50 pasi, desi lAtimea acoperitd de apd e
castelul Columbaria, pdnd la schelcs Cladovei, tra- de 260 pasi. In apropiere de tdrmul stng patul
versAnd lantul de gresie a muntelui carpato-balcanic. fluviului este plin, sub apd, de stnci i anafoare.
.Acest nume, traditia spune, ar fi venit dela obi- Drumul vaselor, care cu apele mici era intercep-
ceiul ce aveau Turcii a inchide Dundrea printr'un gros tat, cu apele medii i mari, greu i periculos, era
lant de figr, asezat pe lemne ce pluteau (un fel de practicat cu sigurant numai cu apele mai mari de
estacadd), sau dela o Poara de fer, care acum numai media.
existd si care Inchidea pe uscat cArarea din dreapta In orice caz, dificultatea ce se Smeared., trecnd
stdncilor, sub muchia dealului din stnga; sau poate cataractele cu vapoare, s'a exagerat mult.
acest mime este un figurativ, aluzie la inchiderea Aci e Bosforul Dundrii: o Were in care numai
patului fluviului de stnci i pe tarmuri de prd- zgomotul surd al valurilor fluviului dd viatd deser-
pastille muntilor Balcani pe dreapta si ale Carpa- tului celei mai delicioase naturi. PAduri dese de
tiler pe stnga fluviului. frasini i stejar, gigantice, unele peste altele, sub
Acest prag de unire, intre zidurile sfrmate cari verdeata frunzelor, pline de crpturi dArdingituri
formau altddat digul basinului unguresc, incepe lun& formele cele mai capricioase, ruinele luerd-
putin mai la vale de Vdrciorova. Se prezint pe o rilor, de add, strAbune, noua cale ferat tdiatd In
distantd cam.de 2.400 m. In albia Dundrii, sub forma plated* la trmul stAng, vArfuri de stnci, colturate,
unor stnci plate, cu o adncime medie de un metru iesind din talazurile apei, vAjAitul inspdimnttoa-
sub nivelul apelor mici. refer cataracte, sunt attea scene, sdlbatice i mag-
Dula aceastd distanta Incepe adevrata Poartd nifice, cari produc o impresie In sufletul cdlatorului,
de Fier, Intre satele Slostica, pe tArmul stng cu greu de exprimat.
pe trmul drept, adied pe o lungime de aproape Ceva mai departe, de acest teatru, atAt de variat
1800 m. strAlucitor, al naturei sAlbatice, zace In sAnul
Latimea Dundrii, In aceast localitate este va- maiestosilor munti asociatia confuzd a atator na-
riabil; In general de 600-700 m.; iar valea atinge turale tezaure... *) *
cAteodatd maximum 1300 m. Nu departe de tarmuri, Cu Incepere dela Virciorova, pand In dreptul
malurile se prezint, de ambele piirti, sub forma unor captului de jos a cataractului, tdrmul stng prezintd
munti de inAltimi prodigioase (dela 500-600 m), o serie de stnci calcare i sisturi cretacee iar de aci
de o frumusete inantAtoare, pdurosi, impracticabili,
) M. Draghteeanu Ingtner, Studit asupm boottlittor mine-
*) Heksch, op. cit. rale ate judetului Mehedinti. Analele Societitti Geografice.

94

www.digibuc.ro
 Pe acest canal Romanii facea s treac viului, Ora In timpurile din urma,
vasele lor peste Poarta de Fer, apoi le remorca
In lungul Ormului drept al Dungrii i In
acest scop ei construiser tin drum de edec,
ale c5rui urme s'a conservat, In lungul flu-
la Gura Vii stncile sunt formate din gneis i mi-
cavist.
Tot la vale de Varciorova, ca vi la deal la Gura
aceste terenuri, de cari vorbiram sunt panavate,
pe mici suprafete, cu roci eruptive, metalifere, con-
Valid minereuri de fier, manganez, ararna, bismuth,
etc.
In urma nivelmentului facut, de oameni compe-
tenti, iata care ar fi panta nivelului apelor naturale
pe. Poarta de Fier: cu fncepere dela capatul su de
sus (9 km dela Orvova pe o distant de una suta
stanjeni panta este de 3 elio picioare pe o aceeavi
distanta la vale, ea este numai de 2/10 din un picior.
In fine pe o intindere de 900 stnjeni vi mai la vale
se afl enorma panta de 14 picioare.
Panta nivelului dar este foarte mare vi neegala,
aceasta singur explica pentru ce mai cu seam
timpul apelor scazute navigatia devine aci foarte
periculoas sau chiar dupa caz, cu totul imposibila.
Oricum ar fi, cand navigatia este posibila pe aceast
zona, .ea nu se poate face dect sub directia unui
pilot din localitate i trebue observat ca vasul sa
aib o putere suficienta pentru a Invinge curentul
vi a avea mai cu seama hi momentul fri care trebuie
sa se angajeze, In trecere, fn contra curentului, focu-
rile curtate, putnd produce maximum de putere
mecanica.
Ceea ce este mai curios in acest celebru defileu,
este ca la vale de dansul, fn punctul unde apa izbevte,
dupa ce a trecut cascada, fundul are o adncime de
50-60 m. adica 20-30 m, dedesubtul nivelului
Marii Negre, fundul fluviului, aproape fn aceeavi
linie cu fundul Marii Negre, intre Sulina vi Insula
*erpilor cad in mediu, aceste bancuri se aflu la
35,60 m. deasupra nivelului
Inainte de 1855 un observator da yitesa Curen-
tului fn aceast localitate liana la 8 km. pe ora In
sus de stand, adica pe platoul pietros, de sub al:4,
ce le preceda. La vale de Poarta de Fier, curentul
variaza, dup timp cu o medie de 1,65 m. pe
secunda.
Este de remarcat cd pe Poarta de Fier curentul
mediu, zice Reclus, fntrece pe al tuturor rurilor
reunite ale Europei occidentale, dela Rhn la Rhin
(6-8 km. pe ora).
Cele mai importante stand in lantul Portei de
Fier sunt: P1oa, Breaza i Prigrada ; aceasta din
urma este cea raai mare, cea mai periculoas i avAnd
www.digibuc.ro
de0
ulterior era pe alocurea Intrerupt.
In evul mediu Porte Vaczile (Poarta Va-
cilor). Unii autori 3) pretind c numele de fer
1) Larousse, p. 1456, Tom. XII, P.
o lungime de aproape 500 stnjeni vi la 35,88 m.
deasupra nivelului Mash Negre.
Din punct de vedere militar Portile de Fier sunt
un obstacol de mare consideratie.
lat acum Inca cdteva detalii asupra Poriii de Fier
care ne-ar putea mule interesa :
Cam la 263 km. dela gura Tisei i la 39 dela Iutzi,
directia generall a axului fluyiului face cu Enia
N. S. un unghiu de 39 grade spre west, adica este
N. 38 grade W. Lungimea trecand prin collul Petrei
(Cifutski Kamen) din Prigrada, cuprinsa Intre doul
perpendiculare axului, una sus trecnd prin stnca
.Floarea mare si alta jos, trecnd prin cel mai dela
vale varf al -Archipelagului micei Porg de Fier,
putin la deal de coada primei insule dela vale de
satul ipul, pe trmul drept este de 3125 metri.
Latimea fluviului este variabil:
1. Prin Floarea mare, perpend. axului 950 m.
2. Prin varful de sus al marei insule
Prigrada 1085 m.
3. Prin varful de jos al marei insule
Prigrada '750 m.
4. Prin capul de jos al digului din afar& 575 m.
5. Prin marele insule ale micei Porti de Fer 790 m.
Insula Prigrada, simtitor dirijata dela N. la S.
face dou trecatori: una la nord, WA de 75 m. fn
dreptul Stanca Petrei; alta la sud, lata de 25 m.
cu 0,25 m. adncime fn apa, nepracticabilit
Intre perpendiculare pe maluri numaram pe stanga
vase deschideri de torente (care se pot lua ca puncte
de reper), iar pe dreapta trei (neinsemnate).
Enumararea stncilor arhipelagului marei Porti
de Fer, dupa important:
1. Prigrada numita de Romani Prigradina, Piro-
gradina lungime 1000 metri. Maxima latime, pe
perpend. axei trecand prin Stnca Petrei 295 m;
35,88 m. deasupra Adriaticei. La deal mult mai
accidentata (0,60 m-2,60 m. peste apele mici).
mai fnalt ca la vale. Cu apele mari, parte se
acopera i raman doul insule (colturi) una la mijloc
directia N. 20 W. lung. 530 m. ltime 310 m.
alta o insul mai mica langa tarmul drept (160 m.
vi 60 m.) vi care va fi taiata de lucrare, In parte.
2. 0 insull mare care determina un golf la vale
de Stamm Petrei.
3. 0 alt insulk care fnchide golful Craioyitzei.
95
le-ar veni de acolo ca Turcii interceptau, In
acest punct trecerea printr'un Ian; de fer, de
aci i numele de Porgle de Fer.
4. Reschivatul 10. Piatra (cu arhipelagul)
5. Rzboinicul neagra.
6. Piatra cu miere 11. Floarea mare
7. Piatra Calugarul 12. Floarea mica
8. Golubasca mica 13. Carabaldak
9. Golubasca mare 14. Crivanachi.
Zona stancilor mici nu se depaReaza de trmul
stang mai mult de 200-250 metri i un numar in-
finit de varfuri imprstiate.
Insula Prigrada se termin prin o intinsura, la
partea superioara, care se arunca departe (ca la
650 m. lungime i laTime 280 m.) In forma de bane
conturat de varfuri sub apa, dar peste care, la apele
mari, exceptandu-se varfurile, se poate trece cu
vase e.
In dreptul Stetnca Petrei, o peninsula numita 41a
Rece i, Inainteaza In fluviu cu 130 in. n cursul apei
si J1 sugruma cu Prigrada pana la 75 m. lime cu
apele mici i 50 m. adancime.
Pe tarmul drept dela satul *ipul In sus se observa
ramsitele lucrarilor antice, astazi dilitruse i aco-
perite cu ierburi, de cari am vorbit.
Archipelagul Micei Porsi de Fer este ca despartit
de Marea Poartd de Fer, fiind cu mult mai la vale,
In dreptul canalului ce desparte dou insule pe trmul
drept.
Drumurile sunt variabile dupa. timp, ele se vad
trase pe orke harta a Porei, dar nu trebuie sa se
incredinteze carma cleat unui pilot local si de band
credinlet, Encercat, mai ales In timp de rzboi (sa
fie roman).
Lucrarea. Pentru a se putea trece Poarta de Fer
pe orice timp, s'a cdutat mecaniceste a mari apa,
adunand-o din fluviu printr'o indiguire In forma de
palnie i apoi dirijand-o Intre cloud diguri paralele.
Lungimea lucrarii este cam de 2800 m.; incepe la
vale de Sararie (Kerhana?) In dreptul unui mare
torent pe dreapta (Imi pare gura Sltidicului pe
tarmul stang) si se termina la capul de sus al *ipului,
dupa ce se taie coada insulei Prigrada. Lungeste
malul sarbese (din consideratiuni strategice). La-
timea intre diguri 80 m.
Lungimea zonei studiate este 3096 .m. O.
Cota apelor mici ale Dunarii, deasupra Adriaticei:
la capul de sus (prof. 1), 41,566 m.;
La capul de jos (prof. 40) 35,928 m. (distanta
2745 m.).
Adancirnea apei (la prof. 40) 25-30 metri.
Panta fundul canalului 0,002888 pe metru.
Adancimea canalului la apele cele mai mid 2 m.
96
www.digibuc.ro
PArerea mea este ca numele este figurativ,
insernnnd prin poarta de fer, un obstacol
de netrecut, de neinvins, pentru ambarcatiunile
Inltimea parapetului sus 4,426 m., la profilul 2,
peste nivelul 41,451 (deasupra Adriei).
Inaltimea parapetului jos 6,40 m.) peste 35, 882 m.
deasupra Adriaticei).
Inclinrile taluzelor. 1: 2 In dug; 2: 3 Inauntru.
Grosimea parapetului, sus variaza 4-6 m. 0.
Vitesa curentului Intre Prigrada i tarmul stang
In trecaloarea actuala, la apele cele mai mici este
de 440 m.-4,7 m.; la apele medii 2,85 m.-3,15 m.
si la cele mai mari ape 3,50 m. pe secundd.
Ramane dar stabilit, ca pe Poarta de Fer romdneascd,
cel mai mare curent este cu apele mici i cel mai
mic cu apele
Dela satul sarb *ip la satul roman Gura Veiii
este o distal-45. de 2,200 km., iar de aci la satul sarb
Kladosnitza 6,6 km. Dela Kladosnitza la Kladova
700 m.
La vale de Poarta de Fer, pe o lungime de 6 km.
pe tarmul drept, se afl o nenumarata multime de
insule stancoase, bancuri, etc. unele paduroase, altele
sterpe, earl nu Intrec mijlocul Dunarii catre tarmul
stang.
o observatie asupra noilor lucritri la Porfile de Fer.
Am vazut ca atat Tisa cat i Timesul, sunt renumite
prin baltile i curbele ce fac, mai cu seama la gurile
lor si am vorbit de lucrarile Intreprinse pentru a
seca pe cele dintai cat si a scurta pe cele din urmd.
Tisa mai cu seam, se poate considera ca tipul de
ru ratacit i sinuos, serpuitor. Astazi apele sale au
fost Indiguite, dar, contrar asteptarii tuturor, nu
s'a putut opri, prin lucrari, inundatiile campiilor,
catre gull; poate chiar prin marirea pantei, s'a
marit strangerea apelor In partea inferioar a ba-
sinului peste aceea ce era inainte de lucrari. Indigui-
rile nu au asigurat culturile Incercate In campii,
la adapostul lor. Apele se strecor prin pamant, prin
canaluri subterane i inund pamanturile la mari
distante. Numai forma patului Dunarii este cauza
principald a acestor submersiuni; In adevar, defi-
leurile Inguste i sugrumate ale stancilor Portilor
de Fer, pe care Dunarea trebuie sa le treac iesind
din campia ungara, nu las sa se scurga cu o vitesd
multumitoare cresterile provenite din topirea zape-
zilor si a ploilor: apele se urc In campiile superioare
toate smrcurile de langa tarmuri sunt schimbate
in lacuri, ceea ce constitue reaparitia vechei mari
unguresti. In timpul inundatiilor, joasele campii ale
Panciovei sunt acoperite de 2 m. de apa, pe o su-
prafaVi aproape de 51.000 hectare; paturile,
Timesului si a Tisei se schimb in golfuri i primesc
prisosurile apelor Dunrii. Curentii duc patul destul
cu rame sau pnze iar and apele sunt mici, de Fer. Navigatia era taiat in dou: ea nu
chiar pentru unele vase cu miscare mecanic6. avea oarecare activitate cleat in portiunea
Portile de fer se mai numesc Cataracte la meridional a Durarii ; dar nimeni nu se
elini; Haoci calpol la bizantini, dela care se gndea sa trag un profit convenabil din cel
crede c le-ar fi venit prima oar numele. mai mare fluviu al Europei. Cezar, Carol cel
S'a tradus acest din urinh" nume In toate Mare si Napoleon concepuser, fr a putea
limbele: de exemplu Slavii )1(eirbaxa BpaTa, executa, vastul proiect de a uni Rhinul cu
la Turci Demir-kapi sau Demir-kapu, etc. Dun6rea, Oceanul cu Marea Neagr. Cezar
Srbii le numesc Ghier-dap 1). voia s' deschid un canal dela Constanta la
Suidas 2), d dup un autor grec necu- Ulm. Carol cel Mare avu ideea de a efectua
noscut o admirabila si poetic descriere a unirea celor dou mari fluvii prin Main.
cataractelor Dundrii. El crede c6 Dun6rea Napoleon incepu lucrrile unui canal care
In aceast regiune nu se deosebeste mult de dela Anvers ar fi esit la Colonia si dela Co-
strAmtoarea Siciliei. Ionia la Neuburg, pe Dunre. Evenimentele
din 1814 impiedecar realizarea unei att de
Notila asupra navigagei la Porlile de Fer8) mari idei.
inainte de 1840. Mai multi francezi, intre cari trebue citat
generalul Pajol, au voit s' intoarc'd ctre indu-
Dun6rea, acest fluviu magnific... sem6na
protejat prin monstri fabulosi, cu cari vechii
strie, activitatea pe care nu o mai puteau
desfsura care rbboi ; dar guvernul austriac
poeti impodobiser imaginatia. Cteva brci,
un fel de butuci de arbori scobiti, se hazardau,
prin neincrederea sa adaug noi obstacole
acelora cari, proscrisi, Intlneau deja destule
singurele, a-i lungi trmurile, dar toate se
opreau la aceasta linie de stnci att de pi- pe pmntul exilului si ei trebuir sa renunte
toresc aratatA, In Ord, sub numele de Poarta
la speranta de a le invinge.
Onoarea succesului era rezervat unui .
1) Vezi A. P. Calimach In Dar:Area, etc., pag. 3. ungur Contele Istvan Szchnyi ; liberal in-
2) Tom. I, pag. 1398. Ed. Coloniae 1619. focat, dar luminat. Cu totul convins, dup
') La Hongrie et la Valachie. Ed. Thouvenel, ce vizit Franta si Anglia de influenta civi-
pag. 30.
lizatoare a comertului, contele chem din
de departe, gratie slabei pante a acestor cursuri de nou atentia Ungariei, care pe o Intindere
apa, cand cresterea Dunrii precede pe a raurilor. de 170 leghe, dela Est la West i. de 130 dela
S'a vazut cursul Tisei reurcand raul pana la 150 km,
adica pn mai sus de Seghedin. Singurul mijloc
Nord la Sud, posednd cele mai frumoase
de a garanta campia joasa de aceste inundatii, cari cmpii ale Europei (vechea refedin(ei a pasto-
constrang pe cultivatori sa fuga la cea mai mica rilor Romani), era grac6 in mijlocul avu-
ploaie, ar fi de a rectifica Dunarea, In acest scop la tiei sale. Proprietarii se mrgineau a-si vinde
Portile de Fer ; defileurile trebuesc largite, basinurile la Viena recoltele acestor cmpii, pe cari o
prea largi, restranse si mai cu seama a tia pragurile,
pentru a permite lacurilor temporare, cari se for- bun cultur le fkea att de productive,
meaza Inaintea defileului de a se scurge cu repezi- ba inc trebuiau s achite drepturi de varn,
ciune si la timp. foarte grele, asupra vinului, tutunurilor, gr-
In acest scop s'a propus sa se sape la piciorul nelor si vitelor. Daca li s'ar fi vorbit despre
muntilor Transilvaniei, un canal care ar urma vechiul Durare ca de artera cea mai vie a tgrii Mr,
curs al Tisei si care dupa ce va strange toate rauletele
dela est: Somesul, Krspul, Muresul, ar merge ei obiectau vorbele urmtoare, fr replic:
sa Se verse In Dunam prin Karasul, Intre dunele Dar Poarta de Fer ? # Szchnyi se ins6r-
dela Deljblat si Intre defileul Baziasului ; dar aceasta cin6 de a le rdspunde. El construi pe cheiul
a doua lucrare ar fi prea costisitoare *). dela Pesta, o barc usoar anuntnd compa-
*) La panda Encyclopedia, Vol. XIII, pag. 911-912. triotilor si c'' el voia cu aceast barc6 FA
7
97

www.digibuc.ro
treac cataractele. Plec. Putin timp in urm, Pasagerii cari ar dori s stea la Galati
Ungaria intreag6 aplauda la triumful sau. vor fi supni la caranting.
Fu atunci o schimbare complet in spirite. Aceeaqi companie pentru a completa si-
Noutatea trecerii Capului de Buna Sperant stemul su de navigatie mai stabilise i pache-
nu produsese poate atata impresie in Europa, boturile urmtoare:
cat produse in Ungaria aceea a sosirei con- No. volajelor
telui de Szchnyi dincolo de cataracte. In Nu me Fort Destinatie
pa lima (clus
qi Intors)
mandra lor betie, ungurii vAzur deja ca-
pitala lor devenind port de mare. 0 gravur Ferdinand, 100 cai, dela Galati la
(prohibit de cenzura austriac) reprezinta Constantinopol 2
pe Szchnyi planand deasupra unui mare Libano, vas cu vele, dela Galati la
nor, scpat din courile vapoarelor engleze, Odesa (Carant). 1.

ruse i franceze, etc. wzate in btaie inaintea Meternich, 140 cai, dela Cospole la
cheiului Pestei. Trebizonda 2
Stambul, 160 cai, dela Cospole la
A urma lucrrile lui Szchnyi, dela
aceast epoch', a povesti obstacolele ce el a Smirna 4
trebuit s inving4, a atribui, cu drept, fiecruia Maria Dorothea, 70 cai, in corespon-
partea sa de glorie ar fi s intrec limitele dega cu precedentul, din
ce mi-am propus scriind aceste randuri. Voi Dardanele la Salonic 4
adAuga numai ea' impratul Francisc, convins, In toate lunile, zilele de plecare ale dife-
in fine, de avantajele pe care regatele le va ritelor statiuni erau fixate la Viena Cat
putea dobandi, din navigatia danubiang con- ddspre numele 4 la Bella dat brcei care facea
cesion lui Andrews un privilegiu exclusiv pen- drumul dela Drenkova la Orova era o rea
tru stabilirea unui serviciu de vase cu vapori. epigram (pe atunci 1834).
Dup ce organizase acest serviciu, cu o La 1837 vasele Dunrii, erau frumoase,
inteligent i o activitate demn de laud, dar in amenajarea lor, confortabilul pasage-
Andrews, in 1834, abandon drepturile sale rilor era sacrificat locului de marf. Puntea
companiei ce lua lucrrile asupra sa. era ancombrat i baloturile invadan adesea
apte vase se incruciau in fiecare lung, primul loc.
dela Linz la Galati. lath' tabloul: S'ar fi putut pune mai mult activitate in
No. voiajelor
pa luna (due
serviciu i reduce la zece, cele 13 zile dela
Nume Forta Destinatie i intors) Viena la Constantinopole. Intreprinderea in-
Mariana, 76 cai, dela Linz la Viena 5 totdeauna supraveghiat de Szchnyi, mer-
Nador, 60 cai, dela Viena la Pesta 9 gea bine i succesul su nu mai era 1ndoios.
Arpad, 80 cai, dela Viena la Pesta 10 Comertul Ungariei era in plin progres i
Franz, 60 cai, dela Pesta la aceasta era seopul ce se voia a atinge
Drenkova 4 a Europa intreag6 scria, in 1840 Thouvenel,
Zrinyi, 80 cai, id em 5 (ea i cum ar fi actualitate) se interesa de
Obs. Traseul dela Drenkova marile lucrri al cror scop era de a aplana
la schela Cladovei se rcea dificulttile cari impiedec navigatia Dunrii.
in brci sau trsuri. Proiectul unui canal de reunirea Dunrii cu
Panonia, 36 cai, dela Schela Cladovei Rhinul a dobandit o importanta mai mare
la Galati ca niciodat Oameni civilzai ai occidentului,
(in lungul trmului stang) 2 noi trebuim s rspundem la apelul acelora
Argo, 50 cai, dela Cladova la Galati pe cari Francezii se obinuiser a-i considera
(in lungul trmului turcesc). 2 ea barbari. In 1825 regele Bavariei, hotri

98

www.digibuc.ro
executarea cugetului lui Carol cel Mare, de Antrepriza cuprinde:
a opera unirea Dungrii cu Rhinul, prin Main. 1. Retezarea vtirfurilor stancilor Stnca,
Luerrile, incepute cu putin energie, aunt Cozla, Doika, Izlaz, celor dou6 Tachtalii 0
astAzi (1840) impulse cu activitatea funest Iutzi.
pentru Franta. Prea absorbiti prin luptele 2. Strtimptorarea fluviului pria un dig de
noastre politice... 1). 7 km lungime (in scop de a ridica nivelul apei),
Iata starea actual a lucreirilor necesare dela Greben la Milanovatz (malul sarbesc).
pentru a asigura trecerea vaselor, pe orke 3. Crearea unui canal de 2200 metri lun-
timp, prin cataracte, in a c6ror detalii nu gime, pe 80 metri llirne, gpat chiar in
putem intra, aci ne-ar antrena departe: sAnul Portei celei mari de Fer 0 prevkut
(.1 Proiectate de mai mult de un secol, ele cu dou porsi de diguri de piatr.
au fost succesiv studiate: Cheltuelile toate vor fi de aproape 20 mil.
La 1778 de cpitanul austriac Lauterer. franci, din care jumaate pentru punctul 3.
Pe la 1830 de inginerii unguri Beszds si Aceast sum6 ar putea fi cu mult intrecut,
Vasdrhely, sub patronajul contelui stefan fr vreo mare jignire pentru antreprenori,
Szchnyi. caci in realitate guvernul execut lucrArile In
La 1847 de compania de navigatie cu va- regie ; contractele nu mentioneaz deal, pre-
poare pe Dunblre (D. D. S. G.). turile pe unitti de lucru 0 borderourile de
La 1854 de ingineri austriaci Mensburger cantitAi sunt controlate de functionarii sta-
0 Wex. tului, sub ordinele unui consilier ministerial.
La 1871. de hidrograful american Mac Lucerile s'au inceput in mai multe puncte
Alpin pentru mai sus numit6 companie. deodat, in deosebi la Iutzi, la Greben 0 la
La 1856 Congresul dela Paris a decretat Orova ; se lucreag servindu-se de explosive.
libertatea absoluta a Dunrii. Totu0, in Masini franceze 0 americane fac sub ap
1871 tratatul din Londra a admis o restrictie in stnci gauri de mine 0 cartuple de dina-
autoriztind statele Vrmurene s stabi1easc6 mit isprvesc lucrarea.
taxe pentru a acopeH cheltuelile de regularea Un vas prevkut cu o ma0n special
navigatiei. (bateau dragueur) de o putere 0 de dimen-
La 1.874 s'a intocmit un deviz in comun siuni colosale, construit in Scotia, este destinat
acord intre Austro-Ungaria 0. Turcia 0 in a curti fundul fluviului de fragmentele arun-
fine la 1878 Ungaria a primit misiunea de a cate de explozie.
executa lucrarea, cu dreptul de a scoate chel- La Greben, se arunca in fluviu imense can-
tuelile ce se vor face prin mijlocul unei taxe titti de pietre pentru construirea digului.
percepute asupra navigatiei. La Orsova sau mai bine la ip (pe malul
Mai multi ani au trecut hag intrebuintati sArbesc mai in jos de Orova), lucrArile sunt
in studii preparatorii si in 1889 ministerul mai inaintate, canalul se deseneaz4 deja in
din Budapesta s'a decis ssg. Inceap lucrul. mod perfect. Antreprenorii au avut fericita
S'a incheiat un tratat cu un inginer ungur idee de a-1 inchide, in susul apei, printr'un
Hajdu, care era sprijinit de antreprenori 0 de zid provizoriu 0 de a aseza acolo o turbina
capitaliti germani (Hugo Lutter, din Brun- puternicg, pentru manevrarea pompelor de
swich, 0 Comptuarul de Scompt din BPrlin) secare, cu scopul de a executa pe uscatp in
si lucedrile s'au inceput in luna Septemvrie. sec, distrugerea stncilor in albia canalului,
Conform conventiei ele trebuia s'a" fie sil- care, cnd apele vor fi joase, vor prezenta o
vArsite la finele anuhii 1.S95. alncime de minimum 2 metri.
1) Vezi cartea Les intrts materiels en France Cu felul cum merg lucrurile 0 afar
Michel Chevalier, pag. 154 seqq. numai de accidente neprevraute, lucerile
7* 99

www.digibuc.ro
Portei celei mai mari de Fer vor fi terminate - 9. SATUL
in termenii stipulati poate chiar mai curnd ; In fata ostrovului Banului, Marsigli desco-
este insa de temut c lucrarile nu vor merge peri la satul ipul, un mare numar de ruine ro-
tot astfel la Greben i la primele cataracte. mane pe cari le-a crezut a fi fost in legatura
Doua. greutati neasteptate s'au ivit: cu acele din ostrov i cari formam in timpul
1. Masinile de gaurit se rup asupra quart- Romanilor, o parte din ceea ce ei numeau
zului si a serpentinei care se afla sub stncile Portile de Fer 1).
de distrus ; 2. Pietrele care se arunc in apa Se crede ca pe localitatea ocupata de satul
pentru construirea digului de 7 km, la locu- Sipul, legiunile romane dupa parasirea Daciei,
rile foarte adnci, se risipesc, in loc de a sub Aurelian, ar fi fundat o cetate pe care
descinde vertical, astfel ca va fi nevoie sa.* au numit-o, dup alt cetate din Dacia, pe
se arunce o cantitate mai mare dect aceea care o parasisera, Caput-Bovis 2).
ce se credea, cu toate cA deja se numra
600.000 metri cubi de piatra, aruncati. 10. BABELEI CRUCEASFINTULUI PETRU.
In aceste puncte adncimea apei intrece
50 metri. Putin mai sus de ostrovul Banului, aproape
Cu toate aceste greutati, antreprenorii au de cataracte, in marginea Dui-161'H se inalta
incredere mare ; toate problemele technice din muntele de aici un spic de stnca, pe care
eari s'au ivit, sunt rezolvate si 30 de ingineri privindu-1 cineva din departare, i se pare ca
lucreaza cu 3.000 la 4.000 de lucrtori. Fon- vede doubi chipuri de cm, ca niste statui de
durile nu vor lipsi, deoarece capitalurile sunt piatra, infipte in stanca: unul este mai mio
furnizate, cum am spus, de Comptuarul de altul mai mare. Numai privit de aproape
Scompt din Berlin, se poate cineva convinge ca aceasta nu este
Zgomote pesimiste au circulat, in deosebi produsul unei mini omenesti, ci un joc al
din cauza nereusitei unui sub antreprenor care intamplarii, al naturii. Aceasta stanca se
intreprinsese cu ridicata o parte din lucrari, numeste Babele i baba Dochia.
pe cari a fost silit s le lase ; sunt insa convins In apropiere se and alt spic rie munte,
cA lucrarea completa va avea un bun sfrsit, unde se deschide o mica. cmpie ; aci se afla
far% mare int Arziere. o cruce de piatra, inalta de aproape doi
O alta chestiune, este de a se sti daca regu- metri, care se nurnea Crucea S fntului Petru.
larea cataractelor va da rezultatul asteptat. Ambele aceste locuri au traditiile si le-
Parerile sunt diferite: gendele lor 3).
Persoane foarte cornpetinte asigur, de pilda,
11. OSTROVUL BANULUI.
cA odata ce canalul va fi terminat, el va da
curentului o scurgere asa de repede incat La vale de satul cam la 2 km. mai
niciun vas nu-1 va putea urea. Va fi nevoie jos de cataracte, se OA pe Dunare, un ostrov
BA se stabileasca un sistem de edec cu lanturi, plin de ruine. IAA cum descrie Marsigli,
care va fi foarte costisitor si va necesita un acest ostrov:
drept de taxe foarte ridicat. Nu departe mai sus de podul lui Traian,
Viitorul ne va arata ce se va putea justifica aproape de cataractele Dunarii, intre alte
din aceste aprecieri. ostroave mici, se afla unul i cel mai mare,
Am rezumat pe cat de scurt am putut, numit ostrovul Banului, care se poate numi
antecedentele i starea actuala a chestiunii 1). celebru prin lucrarile de arta, retransarnentele
1) Raportul I. Duckerts, consul general al Belgiei 1) V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit.
la Pesta, ctre guvernul I) A. T. Laurian, Mag. Istoric, vol. IL pag. 114.
Din jurnalul Timpul 25 Decemvrie 1891. S) Revista Tocilescu, pag. 164, vol. I.

100

www.digibuc.ro
cum si. ruinele de care este plin peste tot.
Ridicturi de pmnt foarte Mahe, santuri
adnci, cari comunic6 intre dnsele, taie si
incing partea superioar si cea mai larg a
acestui ostrov inat par a fi fost aci patru
cartiere cari luate impreun au un perimetru
de 30 stnjeni lungime 0 tot atat ltime.
In partea de nord se afl cinci unghiuri, cari
sunt apilrate de cinci feluri de redute. In
partea opus de sud, peste tot terenul cu-
prins Intre santari, este un retransament,
care corespunde cu centrul si are 36 stnjeni
(austriaci) ltime. Cdtre marginea ostrovului
tot spre sud se afl un retransament foarte
ridicat in jurul unui turn cu multe resturi
de zidrii 1).
Acest ostrov se numeste si Golul. Se crede
sd fi fost oarecand locul de distractie al Ba-
nului Severinului ; cu toate c se admite, c
si. la Ada-Kaleh ar fi avut aceast onoare 2).
Se mai numea 0 Insula Cladovei, in aceleasi
conditiuni. C' a fost loeuit nu mai rmne
nicio Indoial: 40 familii, ce mai avea pe la
1.834, o prsir cu ocazia punerii In aplicare
a faimosului Regulament organic. Mai trziu
era cultivat de locuitorii din Gura Viiii,
care plteau statului arenda cuvenit.
12. SCHELA CLADOVEI.
In fata Cladovei, pe malul stng, se afl
satul romnesc Schela Cladovei. Vadul Cla-
dovei (in un hrisov a lui Radu Vod 1667).
El este important prin luptele ce pandurii
romni (corp militar organizat la Inceputul
acestui secol, de domnul Grigorie Ghica) au
priveau cum Turcii se inecau si cealmalele ce,
avut cu Turcii in rzboaiele din 1809 si detasndu-se de pe capetele celor ce se afun-
1828.
Printre luptele acestea cea mai principal
a fost in 1828:
Pandurii erau ca la 1500 cu trei cpitani: ce dispreau. In acest moment o ceata de
Mihai Ciupagea, Nicolae Verbiceanu si Ioan clri Turci, numiti Delii, tree in fug spre
Solomon. Rusii aveau si ei cloud compnii. Ada-Kaleh, fr a se msura cu Invin-
Ele se aflau in lagr, in locul unde astzi se
1) Dupa V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit.
1) Cezar Bolliac.
afl Turnul-Severin si care pe atunci era o
frumoas cmpie, ptat, ici colea, cu eke
o mic6 lunc6 de mrcini.
Aceast lupt a fost povestit de printele
doctorului Dumitrescu-Severeanu, care a luat
parte la actiune:
Se stia c6 Turcii aveau s treac din Cladova
si &A va avea loc o lupt. Intr'o miercuri, de
dimineat, in zori de ziu5., pandurii s'au gsit
cu toti si coborir sub dealurile dela Schela
Cladovei, din care Turcii esisera, spre cmpia
de jos a satului. Cnd soarele era ca de o
11161-time de orn, tunurile incepur a bubui ;
Turcii dau din Cladova si Rusii de pe dealurile
de deasupra satului. Putin in urm incepu
si. pocnetele pustilor. Turcii strigau Alah!
Alah!, Rusii, nazat! nazat!. Romnii, cari
nu stiau ruseste, creznd e le strig s
mearg la sat, se reped si dau nvald in oastea
turceasa, care era spre satul Schela Cladovei,
unde Rornnii Piccindu-se Duniire (infuriin-
du-se), incepur o lupt crncend. Turcii Incep
a fugi spre fluviu, iar Romnii rmaser a
buldu.Fi In btaie pe cei czuti. Ajungnd la
Dunre, Turcii incep a se imbulzi, dnd na-
val, 8'6 intre in luntrele si seicele cu cari
trecusera fluviul. Spaima fu asa de mare, cA
ei se luptar Intre dnsii, spre a scpa. Cei ce
nu aveau loc in vase se agbitau de brci 0
seici, iar cei dinuntru ii impingeau in ap,
ca s nu se cufunde cu totii ; ba la unii, cari
tineau mnile inclestate se zice c le tia
degetele, cu iataganele si. asa multime s'a
innecat. Ambele trmuri ale fluviului prezinta
un aspect curios: pe trmul stng, oltenii
dau, pluteau pe Dunre, in scursul apei ; pe
frmul drept, la Cladova, femeile si. copiii
lipau smulgndu-si prul si plngnd pe acei
gtorii.
apitanul Ciupagea avu in aceast lupta
calul ornorlt sub el. Pierderile Romnilor au

101

www.digibuc.ro
fost: 20 morti si un mare numr de filniti Acest oras nu acoper deat o parte din
iar acelea ale Turcilor, ca la 100 oameni 1). locul pe care se afla fortgreata romanil care
In 1851 se stamut de aci la Turnu Se- proteja faimosul 'pod a lui Traian (1). Fort-
verin agentia vapoarelor. reata romana primi, se zice, In cursul evului
mediu numele de Svetislav, astfel a Turcii
13. CLADOVA9.
la venire, i-a dat un nume care se apropie de
cel vechiu, Feth Islam. (tezaurul credintei),
Ansbach crede a aci a fost Egeta. nume care astfel poata fi considerat va avnd
Cu toate a se pretinde 3) c aceast cetate _o etimologie popular 1).
ar fi fost fundat de impratul roman Claudiu, In 1502 romnul Iosef de Som, comitele
se poate prea bine Ina a fi fost de Glaudiu Temipnei, Impreuna cu San George, domnul
sau Glad, ducele Romnilor si al Bulgarilor, Transilvaniei, iau orapl si forareata ; prind
care a stalucit mai mult In aceast regiune 4), si ucid garnizoana turceasa dinguntrul au ;
de uncle or fi fost numit la Inceput Gladova pe locuitorii turci, ii vnd, iar pe crestini
si apoi In urm Cladova. li tree Dun'Area si li stabilesc in Temisana.
Mai amintim a vorba slav Kladovaia In- Mai tArziu, reaznd in mainile Turcilor, Mi-
seamng intrepozit, ceea ce a si fost Intot- hai o ia dela ei, dup stalucita campanie
deauna, aci, imi pare, de sare. din 1595.
Fgr Indoialk a neincetnd de a avea un Pe cnd domnea In Muntenia erban,
scop oarecare, la gura de jos a difileului aceast cetate fu atacatk luat cu asalt, apoi
Portilor de Fer, importanta acestei pozitii nu dArdmata de faimosul general austriac Ve-
a fost nicioda-a mai mare ea aceea a unui terani.
punct strategic de al 2-lea ordin. Urme de Pe timpul and se afla in mAinile turcilor ea
ziduri romane se &eau aci, dar putine. Un purta numele de Feth-Islam, Victoria (azilul,
scriitor german, marcheaa aci Egeta, ceea ce sprijinul, protectoarea) Credinfei.
este imposibil de crezut. Un alt scriitor, al In 1689 Constantin Brncoveanu, domnul
II-lea Zanes arat a putinele ruine stint ale Munteniei, aflnclu-se cu armata sa la Cerneti,
unui mic post militar, ce Romanii asezaser in in 'ajutorul Turcilor (comandali de sera-
acest punct, spre a proteja lucarile de mai schierul Husein Pap, care era acompaniat de
sus, de pe cataracte, In contra barbarilor. contele imgur Tkly, competitor la tronul
Era un timp and un detapment, din a Transilvaniei) primi ordin s" incea-p dregerea
XIII-a legiune romank ddea garda acestui cettilor Cladova 0 Rusiava. Nu se apucase
mic castru. Trecutul au Inaintea secolului de lucru and sosirea unei armate germane,
al XVI-lea sau este acoperit cu valul uiarii, comandata deIlarele Duce de Baden, oblignd
sau c6 nimic important n'a avut loc in6untrul pe seraschier a se retrag dinaintea sa,
zidurilor sau In Imprejurimele sale. Brancoveanul plea si el la Cerneti si se
9 V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit.
indrept cu armata spre Craiova.
4) Cetatea Cladovei, Clevona (la Hellert 2) se afla Marele Duce de Baden, Inaintnd, lu
pe o inAltime ce se Willa treptat dela Dun 6re. Nipl, Cladova 0 Vidinul ; apoi treand in
Era hit 6rit dupa sistemul vechi, cu turnuri Romnia, unde petrecu iarna s'a retras spre
(lnalte cam de 6 stnjeni) si curtine de zid (Ina lte Brapv. Era insotit de generalii Veterani si
3 stnjeni), cu santuri 4 m. lrgime, cu contra escarpe
Heissler. Murind Sultanul Achmet, succe-
zidite si comunicand cu exteriorul prin poduri ;
constructia generala In stilul Semendriei, dar cu di- sorul au Mustafa, pregni o mare expeditie
mensiuni mai mari. contra Germanilor, cari erau sapni pe Bel-
4) Scriitorut anonim al Istoriei Teirei Romrtefti,
Mag. 1st., vol. V, pag. 138.
4) Veil istoricul Orsovei. 1) Daponts, Ephent., Daces, pag. 90.

102

www.digibuc.ro
grad ; Brncoveanului, care venise in ajutor
la Cerneti, i se notificA din nou (Martie 1695)
zideasca cetatea Cladova.
Cu toate greutatile sezonului ci. cu toate
protestarile sale pe lnga Poarta (cari nu
fuser6 luate in seam6) el trebui in fine sa se
resemneze ci s inceapa Iucrul. Veni in per-
soma BA supravegheze constructia intririlor,
cari se Mceau de piatra. i indata a poruncit
domnul de s'a facut rnduiata. in Ora s
aduc5 bolovani ; cari aducndu-se, s'a inceput
a se lucra la cetate, prin dou rnduri de
bolovani unul inalt i altul scurt iar intre Martie 1802 ci trecnd inteo noapte Dunrea,
bolovani punea pmnt pe care-1 scotea din
cant Brncoveanul hind silit a pleca, spre
a apara, in contra neratiIor ci ungurilor, tre-
catoarele muntilor, unde se comiteau bri-
gandaje teribile, lasA la Cerneti cAtiva boieri,
cu oti1e necesare i cu cele trebuincioase cu
cari sa continue zidirea cetAtii. Aceti boieri
din cari vom cita doi, cei mai de frunte, Radu
Stolnicul Isvoranu, fiul lui Tudor etrarul
din Grecia i Radul Clucerul, fiul vistierului
Crizea din Popeti, cgrora prefectura Cerne-
tilor le da toate cele necesare, terminarA ceta-
tea. Nu mult frig dupa aceea, Neratii
cu armat mare ci Turcii cari o ocupau, nepu-
tnd-o apAra, i-a dat ei singuri foc, o arsera
apoi se retraserA.
La 1718 dupa pacea dela Passarovitz,
Orcova (Adai-Kepir in turcete in acel timp)
ramase Nemtilor, impreund cu Belgradul,
Timicoara, cele cinci judete ale Olteniei
Cladova (Fetislamul).
Vizirul pentru a apAra Serbia 0 Bulgaria
din spre Nemt,i, puse a se intri Niul, Vidinul,
Nicopoli ci Sofia 2).
La 28 Aprilie 1738 seraschierul, impreunA
cu Memi Paca, ajunse la Cladova, In capul
unei armate cam de 30.000 oameni ci puse
mna pe aceasta cetate, care era in puterea
Germanilor.
Cronica anonina a domniei lui C-tin Bretnco-
veanu. Mag. 1st., vol. V, pag. 139.
2) A. Comnen Jpsilant (Calimah. 46(i).
www.digibuc.ro
La' 22 Iunie 1738 marele vizir parasi Niul
merse la Cladova, unde stabili un pod peste
Dunare 1).
Care finele secolului al XVIII-lea aceasta
cetate rezidit de Turci, in aceasta lunga" pe-
rioada de pace cade in mAinile marecalului
austriac Laudon la 20 Noemvrie. 1787, apoi
in acele ale lui Paswan-Oglu. Sultanul trimite
pe Valiul Belgradului, Chiosea Mustafa spre
a o lua. Moruz, domnul Munteniei, trimite
pe Caminarul Sava, cu 500 arnAuti. Acectia
unindu-se la Cerneti, cu oastea Valiului in
Me veste, atacd Feth Islamul (Cladova) ci il
ocuparA. Tot Caminarul Sava, puse mai
trziu maim i pe Negotin 2).
In Ianuarie 1807 Capegi-Paca, Kara-Fiizi-
Aga aian (guvernator) in capul a 4000 oameni
este numit comandantul Feth-Islamului (Cla-
dovei) sub ascultarea Mutehafizului Vidinului,
cu ordinul de a inchide o parte a Serbiei,
de a trece la trebuint Dunarea, de a
respinge pe Rui, dac' s'ar prezenta pe
drumul Cernetilor 0. de a le taia drumul
Serbiei
In Martie 1807 Cladova are o garnizoan
de 800 oameni, sub ordinele lui Kurstangli-
Ali, a carei misiune principala era de a pastra
comunicatia cu Orcova 5).
La inceputul rAzboiului din 1809, tarul
Alexandru at Rusiei propuse SArbilor a-1 alege
suveran, ca pret al protectiei sale. Kara-
Gheorghe, indignat faspunse : Ne-am de-
barasat de jugul turcesc, fArA ajutorul tarului,
vom ti sa ne apram ci Ma el . La acest
patriotic rspuns, Rusia depunnd mndria,
Srbii schimbara limbajul, acceptara propu-
nerile impratului i Ruii, in numar de 3000
trec Dunarea 5).
1) Daponts, op. cit., pag. 107.
s) C. D. Aricescu, 1st. Revol. din 1821, pag. 65.
") Docum. Acad. Supl. I, vol. II, pag. 380. DXXV.
4) Mriage care Valleyrand. Doc. Acad., vol. II,
S. 1, pag. 408.
a) Les Slaves de la Turquie, par Cyprien Robert,
Paris, 1844 vol. I, pag. 230.
1.03
 La 1809 izbucnind rgzboiul Intre Rusia vi La 1810 August, Cladova era punctul cel
Turcia, generalul Issaiew efectug trecerea Du- mai important din peninsula Kraina, unde
ngrii In apropiere de aceastg cetate. pare eg momentan se transportase toiul fo-
In acest timp ea avea o importantg capi- cului. Dupg luarea Dudului (vezi acest pullet),
talg. Pozitia sa asigura Ruvi lor o comunicatie contele Tzukato blocg Cladova, prin Petru
cu Sarbii cu mult mai bung decal acea prin Dobrinitz, cu 3.000 Sarbi.
Insula (Ostrovul) Mare. Pentru a-i asigura reuvita, el singur lug
Ea avea In acest timp patru bastioane pali- pozitie la Negotin. Bolnav, Tzukato, a fost
sadate, un castel zidit In piatrg, In interiorul silit sii trimit pe maiorul Yharry Inaintea
sgu vi un vant bun. Ea nu putea rezista la Cladovei, cu ordinul de a-i activa asediul.
un asediu In regul, dar era foarte greu de La Cladova, comanda un Ibrahim Aga,
luat cu asalt vi cu toate acestea Ruvii Incercarg. unchiul lui Rgib-Aga, comandantul dela
La 2/14 Iu lie Issaew trecu Dunrea cu Ada-Kaleh ; el era sub ordinele nepotului
toate fortele sale, pe cari le putu aduna, fgr sgu.
a expune celelalte pgrti ale Olteniei. El avea Yharry trebui sa trag profit din interesul
vase batalioane, 300 panduri vi cativa cazaci. ce Regib purta unchiului sgu, Ibrahim. I se
La 4/16 el blocg Cladova vi se uni cu 1000 permitea acestui din uring s meargg unde
Sarbi, cari pentru a observa aceastg cetate, va voi, el vi garnizoana, cu arme vi bagaje,
se avezaserg Inteun camp intgrit,pe o 1111-time, destul numai ca Rgib s retragg garnizoana
la doug verste de orav. La 5/17 el construi dela Tekje, din fata Orvovei, BA concedieze
trei baterii din cari una, de patru piese, bgtea pe euvntul de onoare al Ruvilor &A Ii va
fortgreata de pe tgrmul stng al Dungrii. ierta pe toti pandurii cari se refugiaserg la
Prezenta principelui Vasile Trubetzkoi, ad- el vi. cari dezolau partea de apus a Olteniei.
jutant al Impgratului, decise pe Issaiew sg Rgib trebuia sg se mai angajeze BA nu mai
dea asalt Cladovei. aibg de-aface cu ei vi de a da ostatici, ca
La 9/21 Iu lie asaltul avu loc ; el nu reuvi. garantie a promisiunilor sale. Prin acest mijloc
Issaiew formase cinci coloane ; a cincea acea ruvii deveneau stgpani pe Tekje vi pe Cla-
de pe tiirmul stang al Dungrei, avezatg In dova. Dupg 8 zile, prin mijlocul tunurilor vi.
bateria din acea parte, o abandong noaptea vi al negociatiunilor, lucrurile au fost conduse
atacnd fortgreata in lungul fluviului, fu sin- aproape de punctul dofit. Pentru a termina
gurg cari intr putin in orav vi ajunse la castel. trebuia s se garanteze garnizoanei cg predarea
Pandurii cari erau Romani, erau comandati nu se face de cgtre arbi, in cari Turcii nu
de un anume Kurtu (d sigur Scurtu), tgran aveau nicio incredere, aci cei 27 tunari ruvi
roman dela Focvani, care ajunsese, In armata ce se aflau Inteo baterie nu i-ar fi putut
rusg, pang la gradul de colonel. apgra de implacabilii lor inamici.
Issaiew fu obligat sg se retragg cu o pierdere Dupil moartea lui Tzukato vi Issaiew, unul
de 7 ofiteri vi 350 soldati morti vi de 20 ofiteri la Gogovi, la 25 August (6 Septemvrie) vi
vi 600 soldati rgniti. Garnizoana cetgtii se altul a doua zi, la Izvoare, Colonelul Tzvil-
urcg dela 6-700 Turci ; mai multi decht niew, care luase comanda, ca cel mai vechi,
trebuiau pentru a o apgra. Aceastg pierdere veni Inaintea Cladovei cu un batalion.
era enormg pentru generalul rus, care avea Fortgreata s'a predat la 1/13 Septemvrie.
atat de puling armatg. El trecu Dundrea Ruvii ggsirg: 21 tunuri, 6 drapele vi multe
lgsand pe SArbi, cari nu participaserg la provizii.
asalt, in aintea cetgtii '). Srbii o ocuparg. imediat 1).
2) Doc. Acad. Supl. I. Vol. III, fasc. I, pag. 164,
jurnalul generalului rus conte de Langeron. 1) Doc. Acad. Supl. I, vol. III, pag. 311 si 312.

104

www.digibuc.ro
 In analele razboiaelor dintre Turci i Sarbi,
Cladova era o cetate de foarte mare im-
portantA.
La inceputul revolutiei din 1.821 1), Emi-
sarul Eteriei a), Papa. Aristide, prins de &Are
Turci, ca sa scape de torture, se arunca in
Dunare, dupa o stanca a acestei cetati.
Prin articolul 29 al tratatului dela Paris,
Turcia pastra dreptul de a avea garnizoana
aci, dupa cum era stabilit i mai inainte.
Aceasta stare fu modificata In 1.867, prin
renuntarea voluntara. a Sublimei Porti la
dreptul ce ea avea, sa in garnizoana in
cetatea Belgradului i in un oarecare numar
de forturi, imprastiate pe teritoriu sarbesc
Intre cari era 0 Cladova. Firmanul era de
1) C. D. Aricescu, op. cit., pag. 153.
2) Eteria. In prima epodi a congresului dela
Viena principele Ipsilante se gasea In aceasta ca-
pitald; el se lega aci cu Archiepiscopul Ignatiu, care
trecea drept agent secret al cabinetului din St.
Petersburg. In mijlocul unei conversatii, acesta ex-
prima regrete asupra soartei ain acel timp a Greciei
i oarecari idei asupra posibilitatii de a i se da in-
dependenta sa. e Acest proiect, zicea el, conceput
de marea Ecaterina i existand chiar de o epoca
destul de veche In cabinetul din St. Petersburg, nu
ar fi, far% Indoiala, desaprobat de Imparat (Alexandru
I) &La i-ar fi prezentat
and Archiepiscopul Ignatiu vorbea astfel, el era
deja cu totul asigurat de dispozitiile Imparatului In
aceastd privint. Curand societatea Philomuselor
natere i Archiepiscopul Ignatiu fu Insarcinat de
Imparatul Alexandru s conduca lucrrile acestei
societati In unire cu contele Capo-d'Istria.
Societatea Philomuselor propusese ca principal
scop crearea unui fond pentru Intretinerea, In cele
mai bune universitati ale Europei pe tinerii profesori
cari se destinasera s meargd sa caute tiinIa, pentru
a o propaga apoi la dnii, prin mijlocul Invataman-
tului public, In coli, pe cari, de mai mult de o ju-
matate secol, o suprimare de surveghiere geloasa, a
guvernului turc, le lasase sa se formeze. Astfel, rolul,
yederile i planurile societatei Philomuselor se mar-
ginea In eforturi pentru rspandirea instructiei aban-
donand restul mersului fecund al timpului i fortei
lucrurilor, care nu putea lipsi de a schimba, mai
curand sau mai tarziu, destinele natiunii greceti.
0 a doua societate sub nume de Eteria fost
constituita, ceva mai tarziu, la umbra celei dintai
i tot sub influenta persoanelor pe cari Ie numiram.
www.digibuc.ro
acord cu puterile garante. Acestei concesii,
urma obligatia ca, alaturi cu drapelul sat.-
besc sa fluture pe zidurile cetatii, in acela0
timp, i acel otoman.
Aceasta formalitate incet cu Inceputul
penultimului razboiu. Cu toate marile sale
calitati o nelmblanzita mandrie, o mare
iubire de patrie 0 de glorie, un avant care
nu deprteaz rabdarea 1) aceasta brava
natiune [pe ai carei locuitori un autor turc
Ii nume0e arabii Europei, acest nobil popor
1) Cyprien Robert, op. cit., pag. 220.
Scopul &au cu totul politic, era de a libera Grecia
de sub jugul tiranilor si i de a-i da legi. Animata
de spiritul proselitismului, prin natura institutiei
sale, ea se recruta, In ace1a0 timp, din toate clasele
Grecilor i oriunde s'ar fi gsit oamenii acestei ka-
tiuni, fie la Viena, la Triest, la Livorno sau aiurea.
Ea supunea membrii sal la o retributiune proportio-
nald cu mijloacele lor. Emisari sub numele de apostoli,
erau Insarcinati cu aceste initiative; ea avea dra-
pelul sau, statutele, jurdmintele, inelele, hyeroglyfele,
forme exterioare analoage cu ale atator alte societati
secrete.
Exista dar o diferenta Intre cele doua asociatii:
filantropia din cea dintai, se gasea Inlocuita In cea
de a doua prin esenta patriotismului eteriei.
Iata care este juramantul initiatilor In eterie:
Jur In numele tau, patrie nenorocita, jur In
numele lungilor tale suferinte ; jur In numele lacri-
milor amare pe cari fiii tag le vars de atatea secole;
jur In numele viitoarei libertati a compatriotilor mei:
c ma devotez cu totul tie ; cd de acum Inainte
tu vei fi principiul i sfarOtul cugetarilor mele;
c numele tau va fi regula actiunilor mele i ca
fericirea ta sd fie demna rasplata a lucrdrilor
mele
Eter4tii instituira un fel de guvernamant invizibil
erijasera un simulacru de tron, pe care ei pusera
pe Alexandru Ipsilante cu titlul de comisar general
al guvernului. Acesta, atwt serviciului Rusiei, pdrea
cel putin pe atat organul acestei puteri, pe cat re-
prezentantul natiunii grece.
El fixase reedinta sa In Basarabia i din fundul
misterioasei sale retrageri, el trimitea de catva timp
ordinele emisarilor cari trebuiau sa prepare revolutia
i sa asigure omagile Greciei, In favoarea puterii
liberatoare... *).
*) Alph. Robbe, Histoire & Alexandre I-er. Tom. it, pag.
289-292.
105
(mi smo svi blagorodni, to ti suntem nobili, Turciei, un mare numar de Bulgari intrasera
cum raspund ei) cu toate eforturile ce ea, In acest principat pentru a lua parte la lupta.
cea mai democratia natiune din peninsula Aproape la 2000 din ei, veniti din Rusia ei
balcania, a desfaurat] este batuta 0 silita Romania sau provinciile turceti, se reunira
a implora, prin intermediul Rusiei, armistitiu. la Zaicar sau la Cladova, avand printre ei
Primete ca gratie, concursul acelora prin in- pe patriotii deja cunoscuti ca Panaiot Hitov,
demnul arora intrase In foc, dupe.' ce ne- Markov Ilie, Flip Totiu etc. Intentiunea lor
voind a se retrage la timp ajunge la doua a fost de a rscula populatiile. Guvernul sar-
degete de prapastie. Turcia in memorandul besc, neadmitand vederile Bulgarilor, cor-
sail din 8 Septemvrie 1876, exprima dorinta purile de voluntari a trebuit sa fie inglobate
de a reocupa fortaretele, ce parsise, In pu- in formatiunile armatei arbe 1).
terea firmanelor din 1867; puterile insa nu
tolerara aceasta. 14. CAMPUL DIN SUS DE SEVERIN.
In virtutea unuia din articolele tratatului (CASTRAMENTIIL).
dela Berlin, se atepta sa se vad daraman-
du-se ei aceastd cetate, ca toate cele aflate mai La jumatate mild (austriaa) mai sus de
jos de Poarta de Fer, and, in Ianuarie 1887, podul lui Traian, la marginea Dunarii, se
se raspandi vestea a Sarbii o fortifia, afla un mare patrat, incins de un retrana-
spre a nu cadea in mainile Romanilor... ment, ale arui laturi avea fiecare ate 173
(na I). stnjeni.
Aci ar fi locul sa. vorbim putin de peninsula Latura din spre Dunare avea dou porti:
Kraina. Vorba Kraina, Inseamn In limba celelalte nu aveau deat una pe la mij-
arba, frontierd. Teritoriul este foarte fertil. loc 2).
Era administrat de un om al sultanului, care Intre alte urme, In aceasta localitate, s'a
lua numele de Principe de Kraina ; veniturile gasit, la o adancime de un metru, o bola
erau destinate fetelor sultanului. Principele de piatrii ziditii, al ariui pla fon era aproape
de Kraina facea singur politia i-i luase orizontal. Inaltimea aceste bolte era ea de
prerogative ca domnii tarilor romne. -Niciun un stanjen dela vatra, care avea un strat
turc nu putea edea pe acest teritoriu, al aternut cu prund de Dunare. Acest loc unde
carui numar de locuitori era destul de In- strabun nqtri aveau. o santinel in contra
semnat i. cultura excelenta. barbarior dela nord, merit a nu fi dat
Aceasta tinu pana and Passwan Oglu, In uitarii, mai cu seama a pe aci, in 1827,
timpul revoltei, puse mane pe loc ei gonind a avut loc o batalie Intre pandurii notri 0
agentii sultanelor i ai Principelui de Kraina, Turci o 8).
lua veniturile pe seama sa. In zadar Poarta
incera sa reia veniturile acestei OH, ele 2) Lon Lamouche, Capitaine de 011ie, La Bul-
ramase continuu apanajul pgei din Vidin. garie dans le pass et le prsent, pag. 355.
In August 1807 culture acestui tinut se pier- 2) Contele Marsigli, In cartea sa intitulat Studii
duse mai cu totul i exprincipele de Kraina, asupra Duneirii, fAcut din punctul de vedere stra-
Migo, se afla in lagarul lui Melenco inaintea tegic pe la 1689, cu ocazia trecerii armatei marelui
Duce de Baden. Vezi descrierea acestui loc, sub nu-
Negotinului 1). mele de Castramentatio. El este reprezentat prin
La inceputul razboiului din 1876, pe care figara XXX. (Dup Revista de Istorie, Arheologie gi
Serbia il angajase atat de curajos contra Filologie, dirijath de Tocilescu. Vol. I, fasc. X, pag.
171. Articolul lui V. Dimitrescu Severeanu: Note
asupra monumentelor, ruinelor gi locurilor Insernnate
1) Doc. Acad. S. I, vol. II, pag. 454 Mriage atre istorice din judeful Mehedinfi).
Talleyrand, DCIII. a) Din acel* articol al lui Severeanu.

106

www.digibuc.ro
 15. TURATUL SEVERINULUI1).
In antichitate acest ora se numea Drup-
hegis 2), Pontes 2), Drubetis 4), A kmonia 5).
In locul i Imprejmuirile actualului ora
al Turnului-Severin, s'au Osit urmele unei
epoce pre-romane, precum: pietre rotunde
pentru prt ; fragmente de custure de silex ; Romanilor ; este posibil chiar 6'6 fi fost ocupat
1) Turnul Severinului este unul din cele mai fru-
moase orae ale Romniei, fie prin pozitie, fie prin
curgtenia sa.
Se aflg pe malul stng al Dungrii. Incgperile ce
se vgd, de pe fluviu, pe panta dealului, sunt acelea
numite ale Carantinei; cele dint:Ai ziduri ale noului
ora, au fost transformate in cazgrmi.
Grdina publicg, una din cele mai frumoase ale
grii, hi mijlocul cgreia se inalt vestitele ruine ale
Turnului lui Sever, este cuprins tntre Dunre 0
oseaua Bulevardului. Ea se afl jurngtate pe deal,
jumtate pe vale. Ambele pg.*, unite prin pitore0i
psele, constituesc prin plcutul aspect al btrnior mai jos, satul sarbese Kostol.
sgi arbori, un adevgrat codru, unul din acele ro-
mantice colturi, unde natura incnt fgptura 0 in-
deamn sufletele la adevgrata poezie.
De pe platou sau din turnul ce se inalt4 in mijlocul
ruinelor, acoperite de mai mult de cincisprezece
secole cu protectoarea mantie a trnei, se putea con-
templa, mai cu seamg cu apele mici, pitore0ile
vestigii ale picioarelor podului roman.
Linia feratg ce une0e Bucure0ii cu occidentul,
trece tn localitate la marginea grgdinii.
Aerul sgu este sever 0 plcut: iarna la adgpostul
muntior, vara este ImbAlsgmat de o rdcoroas
atmosferg curata; pitore0ile costume nationale ale
locuitorilor ; naturala lor mandrie 0 alte multe
calitti, fac din orqul Severinului o plticut g. mi-
niaturg a unui paradis de Apenini.
* Iuteala, mdsurat pe finil apei a fost de 1,567 m;
Prima imperialg i regala, austro-ungarg, socie-
tate de vapoare pe Dungre 0-a construit un mic
dar frumos arsenal pentru reparatiile bastimentelor
sale. El era aezat hi partea superioarg a portului
0 intretinea un considerabil numar de lucrgtori.
Terenul necesar acestui antier la care se lipesc cl-
dirile agentiei, inspectoratului, etc. constituia dupg
9 Ptolomei, geogr. alexandrin.
') Dione Cassiu.
4) Tabla Peutinger.
5) Dionisie Fotino, vol. I, pag. 50, trad. G. Sion.
Tot acest autor pretinde cg la Vidin s'ar fi gsit,
in timpul Om, la o biserick o piatr de marmorg in
care se mentioneazA cuvintele IMSER (Im. per.
Se ve I.?)
www.digibuc.ro
topoare de piatr; harburi, monete de ale
regilor Traciei i o mare cantitate de ale
ceatilor pontine i orarlor din Asia Mic6 1).
Din acestea, nu mai putin i din pozitia
topografic6 a localiatii, reese c acest punct
a avut oarecare importanta Inaintea venirei
1) Escurs. Arheologice, cit. de Gr. Tocilescu in
Dacia inainte de Romani, pag. 537.
grading, partea cea mai frumoas1 a portului care
este unul din cele mai sigure ; chiar in contra inghe-
tului, fluviul oferg destulg sigurantg.
Ca punct comercial acest ora, pe lnga care tree
principalele artere, este unul din cele mai importante
ale tgrii.
Dealul, care incepe sg se ridice dela tgrm 0 pe care
este apzat orapl, doming nu numai fluviul, dar
chiar malul opus pe care se aflg, la un nivel mult
Geo1ogice0e, orgul este apzat pe o teras for-
math din un teren diluvian, ce ocupg o portiune a
suprafetei pmntului, ln forma de craiu, intoarsg
spre N. W.
Terenul prezintg un punct favorabil de trecere a
Dungrii, pentru o armatg.
*
Lgtimea Dungrii in dreptul marginei de sus a
agentiei vapoarelor austriace este de 818,95 m. la
apele cele mari 0 de 670,88 m. la apele cele mici;
lIn dreptul cazrmei dorobantilor, aceste lgtimi se
reduc respectiv la 788,94 0 602,61.
Adncimile maxime 0 minime, pe profilele indicate
mai sus, sunt respectiv de 13,65 0 6,15 pentru eel
dint:Ai 0 de 13,50 0 6,00 m, pentru cel de al doilea.
Etiajul, la Turnu-Severin, este socotit de 33,107 m.
iuteala medie, dat prin formula lui Prony 1,3077 m.
0 prin urmare iuteal pe fund este de 1,0484 m.
Mediile suprafetelor sectiunilor transversale, In
dreptul celor doug puncte indicate mai sus sunt
respectiv de 7883 mp. pentru apele mari i 2587 mp.
pentru apele mici; prin urmare sectiunea medie ar
fi 5233 mp.
Volumul de apd ce Dungrea debiteazd la Turnu-
Severin se deduce foarte lesne din cele spuse aci i
se gse0e cg, la apele cele mai mici, debitul total
nu este decat 3388 m. c, iar la apele cele mai mari
10.307 metri cubi pe secund *).
Aceste clfre au fost comunicate serviclulul central hl-
draulic de mult regretatul Al. Basilescu, inglnerul dirlginte
al lucrarilor dIn porturIle Judetulul Mehedintl. Buletinta
Societdiii Geogralice, Anul III, 1882, pag. 79.
1.07
 de Gali dup predarea Macedoniei si a Gre- chel 1) cumpar dela Daei o pace umilitoare,
ciei i Inainte de plecarea lor 1n spre Asia platindu-le el Insusi tribut, ceea ce nu-1
iar prin prezenta monetelor Asiei, parte din Impiedec de a ordona s i se confere titlul
ei, poate, chiar se Intoarseril pe aci. de Dacicus si de a intra triumMtor In Roma,
Relativ la popoarele autohtone, scrierile luat, bineInteles, In ras de toti oamenii cu
bizantine afirm c Inert din timpurile cele minte, cari numeau triumful su seirheitoarea
mai vechi, locuitorii ce au vie(uit prin aceste celor morii 2).
locuri au fost Gqii. Teritoriul lor se Intindea Marcu Ulpiu Traian, ngscut la 1.8
la vest pan6 la Tisa ; la est pn. la malurile Septemvrie 53 (an. Romei 806), In al XII-lea
MArii Negre. Mai trziu acest popor se Imprti an al domniei lui Claudiu, ajuns in etate
In doua ramuri principale: Daci sau Dapi 46 ani la demnitatea imperial (cel dinti
Traci. Dacii posedau pmntul pe unde se de origine provincial5), pe care o tine dela
016 astzi Transilvania, Muntenia, Moldova 98-11.7 d. dir. prin adoptiunea lui Nerva 8),
teritoriul din Carpati i Tisa. Tracii pe predecesorul su (ca cel mai mare, cel mai
acel aflat pe marginea Occidental6 a Pontului iubit i cel mai fericit cgpitan roman In timpul
Euxin, pnil &Are Bizant. su) deschide perioada istoriei romane, pe
Dacii, filcura cunostinta Romanilor, 168 ani cari Hageviscb, nu se sfieste a o numi epoca
Inainte de Chr., cu ocazia ajutorului ce 1-au cea mai fericitei a geniului omenesc btnd
dat lui Perseu, regele Macedoniei In contra lor ; prima data pe Diurpaneu Decebal 4), omul
cum Perseu rAmase invins, s'au retras i ei. cel mai curagios i eel mai experimentat In
Primul general roman ce se btu contra arta rzboiului, dintre Daci i Ii impune
Dacilor fu Didie ; mai trziu, Drusu Ii opreste conditiuni grele. Nemultumit, Decebal 6),
s treacA Dun6rea ; Curio se opri s mearga 1) Juvenal (IV, 37).
contra lor. Luculus Ing (64 In. de Chr.) mi 2) Tocilescu, Istoria Romanilor, pag. 20.
btu i merse pn la Don 1). a) Nerva, zice Montesquieu (Considrations etc.
Tracii lnvinsi, se contopird In elementul Cap. XV), adopt pe Traian, principele cel mai
roman ; Dacii rAmaser de sine stattori. Ei complet de care pomene0e istoria. Era o fericire de
fceau dese nvliri in Moesia i bteau de a fi ngscut sub domnia sa ; nicio domnie n'a fost
aa de fericit, nici aqa de glorioas, pentru poporul
multe ori legiunile romane. roman, ca a sa. Mare orn de stat, mare apitan,
Romanii pare s fi ocupat sesul Severinului, avnd o inimA bung care II ducea la bine, un spirit
cu mult Inainte de ocuparea Daciei de Traian, luminat, care li arna mai bunul, un suflet mare,
spre ali constitui, 1x1 lata acestui vad, un nobil i frumos ; dotat cu toate virtutile, nefiind
cap de pod asa precum fceau ei de obicei In niciuna In extrem ; In fine, omul cel mai demn a
onora natura uman 0 a reprezenta pe aceea
pe unde Dungrea le servea de frontier (tot 4) Se pretinde de unii c regii Dacilor s'ar fi numit
asa cum Turcii Mcurii mai titrziu cu Turnul, Decebali. Duras, predecesorul lui Decebal, fiind prea
Giurgiul, Brila. Hotinul, Benderul etc.). Dela tnr i nesimtindu-se destul de tare de a comanda
August la Traian putini din Imprati au me- armata In ni0e vremuri aa de grele, se cobori de
bunA voie de pe tron i dete coroana lui Diurpaneu *).
ritat gloria de a domni peste lumea romanti.
9 Ager a intelege ale razboiului, ager a le executa,
Viata publicd i privata, a celor mai multi inteligent In alegerea momentului, a navali asupra
dintre ei, este o probg, care dispenseaz6 de inamicului, oportun In retragere, me0er la curse,
altele, pentru a arta decadenta de necrezut, viteaz in lupte, 0iind sA profite cu dibAcie de o
In care se zvrcoleau domnii lumii cunoscute victorie 0 a scApa bine din o invingere, fu mult
pe atunci. timp pentru Romani un adversar redutabil **).
Unul din acesti impgrati, vestitul ucigiltor pan*)earl
Avuta acest nume vreo legaturl cu zicerea sarmatic
Inseamn. domn, Diurpaneu (diort patru, pan domn,
de mufte, Dominitian (90 d. Chr.) Neron rel al patrulea domn7)
**) Dione Cassiu, Cartea LXVII 6, edit. Acad. trad.
') Florian Aaron, op. cit. A Demetrescu, pag. 97.

1.08

www.digibuc.ro
a luat din nou armele contra Romanilor.
Traian rAspunse preg5.tinduli fortele pentru
a extermina pe Daci i a transforma tam lor
In provincie romana.
DeclaFatia Senatului se fAcu In anul 104;
expeditia nu putu incepe Inainte de anul 105.
Spre a putea comunica mai cu Inlesnire, a Romei 857 (104 d. Chr.), sub al cincilea con-
transporta, dela inceput, cu mai mult6 sign- sulat al marelui ImpArat.
rant6 armata i proviziile pe teritoriul inamic,
marele Imp 'drat se decise s construiasc un
pod de piatr peste Dun Are.
Calculele Meute chiar Inainte de incepere
li arAtar imensa sum de bani ce avea sA
cheltuiascA ;dar ca bun general, el prevA-
zuse curgerea sloiurilor pe timp de iarnA,
un inghet necomplet, etc., ar putea lipsi picioare sau aproape 20 metri. Forma lor era
ajutorul necesar Romanilor, de pe malul 1) Pe nedrept, Sultzer pune acest pod la Celei ;
stng, atacati fr veste de barbari ; Keen, la Cerneti (loan Ghica, op. cit. mai sus 168).
nirea comunicatiilor i cAtigul timpului, in
tot timpul rzboiului, ideea de a fi stpan pe
o poart a Daciei i a dispune la necesitate
de dansa ; toate aceste II lilt:dried mai mult
In determinarea sa, oricare ar fi fost suma
ce ar fi necesitat .o asemenea lucrare co-
losal.
Incerarile lui Decebal de a arde cele dou
poduri 1) de lemn ce Traian construise la
prima trecere a Romanilor in Dacia, a fost
ele un motiv destul de puternic spre a-1 de-
termina sii fac un pod de piatrA 2). Ideile
sale, asupra ceea ce providenta II chemase
s execute, erau aa de precise, cA juramntul
sAu cel mai mare era: S n'am parte de a
vedea Dacia redusei in provincie romanii ci de
a trece pe poduri Duneirea i Eufratul 3).
Decizndu-se, executarea podului fu Mere-
dintat5. faimosului (din acel timp) architect
Apolodor din Damasc. Loon! ii fu desem-
1) In prima expeditiune contra Dacilor, Traian
Meuse pentru trecerea armatei si a necesarelor sale,
doua poduri de lemn: unul la Carasu Inga Biserica
Alba (unde Ardaric omori, mai In urma, lui Attila
30.000 ostasi) i altul la gura Cernei.
2) Ioan Ghica, in Revista Romdnit art. Dacia
veche, pag. 397, vol. I.
Ammian Marcelinul lib. XXIV, 3 (cit. de A.
Odobescu In Istoria Arheologiei, pag. 356).
nat din jos de cataracte, Intre Tierna
Egeta 1).
Pentru con structi e, Trai an utilizase timpul ce
a separat ambele sale expeditii contra Dacilor.
Apolodor 2) Incepu constructia acestui pod,
a opta minune a lumii, in anul dela fundarea
Podul a fost construit pe 20 3) de stlpi de
piatri necioplit si limitati de toate pArtile
prin pereti de dirmid5 ars.
Dup cele mai exacte studii 4), distanta
intro douA axe consecutive a doi stAlpi, era
de 170 picioare; iar intre peretii laterali de
108 picioare, ceea ce hisa Intre stAlpi 60 de
2) Epoca nasterii acestui important personaj nu
e bine precizata. Afara de podul lui Traian el
mai construi: Forul, Gimnaziul lui Traian, Basilica
Odeonul etc. El fu disgratiat, apoi omorlt,
la 130 d. Chr., din ordinul lui Adrian pe care-1 in-
sultase Inteo zi In fata lui Traian, caci Ii permisese
a se amestece In niste lucruri pe cari le critica,
Ma a avea cea mai mica idee de ele. Chiar oamenii
mari au imaginat sau inventat crime, pe bazele
carora perdeau pe acei cari le Intunecau gloria...
prin stralucirea Mr. Stirmanul destin.
3) Dione Cassiu, op. cit.
4) Resturile actuale ale Podului lui Traian. Di-
rectia axului podului lui Traian se confunda simtitor
cu linia N. S. adevarata, Inclinnd vreo 3 spre E.
De o parte si de alta, la coasta, terenul era Mat spre
ajunge la nivelul podului pe doua vaduri: acel de pe
tarmul stng corespundea la dreapta stalpului intaiu,
iar cel de pe tarmul drept iesea la stanga stalpului.
Drumul de urcus, de pe tarmul stng avea forma
unui unghiu drept adnc cam de vreo 6 stnjeni;
a era de 55 stanjeni spre nord; b de vreo 45 stnjeni
spre vest, unde se i pierde...
Numarul stalpilor ce se distingeau, la 15 Ianuarie
1858, cu acei de pe maluri, era de 18.
Un bane departat dela piciorul de pe tarmul
stng de 166 st. de Viena si de acel drept de 300 st.
avnd o Itime de 119 st.... cu varful in susul
podului la aproape 330 m., acoperia resturile (Nr.
7 si 8 st.) celorlalti (2) stalpi.
In timpul celei mai mari scaderi, apele s'au retras
dela piciorul de pe trmul stang 20 st. si dela acel
de pe dreapta de 68 st. vienezi.

109

www.digibuc.ro
 exagonala iar unghiunle ascutite, erau diri- Intrebuintati la constructie erau i trei co-
jate In lungtil apei 1). horte auxiliare din a XIII-a Legiune Gemenii1).
Constructia stalpilor a fost Intreprins6 cu Aceasta descoperire a fost Matt la 15 lanuarie
ajutorul unor mari cutii de flpoae '), lute- 1858, cu ocazia celui mai jos nivel al apelor la pod
penite pe dina untru cu barne incruciate In (4" mai jos de nivelul 0 al scarei Pegel dela Rusiava),
cari s'a turnat bolovani de piatra i ciment dupl semnele ce purtau caramizele cari captuseau
nedestructibil, pe cari Romanii singuri tiau stlpii si din cari cArAmizi (M. Odobescu) s'au dus
si la muzeul national din Bucuresti.
aa de bine si-1 plmildeasc 3).
Aceste cutii (dup6 a1ii luntrii) au fost ae- spre nord, un alt cant de o adancime ca la 6 stanjeni,
perzandu-se i acesta pe la 50 stanjeni.
zate In apa i se Incepu lucrarea. Printre oameni
Ca la 80 stnjeni, mai sus dela acesta din urma,
1) Geograful rus Dilthey (1771) erede ca lungirnea incepea o vale, care avea mare asemanare cu acea
podului trebue s fi fost 443 stnjeni ; a avea 23 dela rAsdrit, din care incepea pupa eetafii. Aceast
stalpi, de 18 % stnjeni, op. cit. vale cuprinde o multime de izvoare, cari dau multa
3) Odobescu, op. cit., pag. 365. apa i cari se scurg in Dunare.
Aceste cunostinte sunt indirect luate chiar dela Intre aceste doul vai, acea dela rgarit, din care
Apolodor. Fabretti le-a luat din cronicarul bizantin incepea ganful cettifii i aceasta din urma se vad urmele
Tzetzes (in opera Chiliadele) ; acesta le-a luat dela unui ora i multe ziduri acoperite cu pAmnt. La 1865
patriciul Theofil, vestit mecanic si constructor hy- doi arheologi francezi, Boisier si Baudry, descoperira
draulic, grec, din al XII-lea secol; el le luase din fundatiile unei biserici, In piatra cioplita precum i ur-
chiar descrierea facut de Apolodor din Damasc, nele unei alte biserici unde se crede s fi fost episcopia,
descriere despre care aminteste i Procopius din care mai in urma s'a strmutat la Ramnicul-Valcea.
Cezarea, istoricul Imparatului Justinian, In opera Ca la 280 stanjeni mai de piciorul podului inluntrul
de Aedificii. (Al. Odobescu, op. cit.). gradinei publice se aila ruinele unui eastel, !neon-
jurat de un gant adano de vreo 6 stanjeni si tot
Latimea totala a fluviului, cuprinse i picioarele asemenea de lat.
extreme, este 596 st. Laturile sale (santului) ceIe mai scurte, paralele cu
Forma stalpilor era exagonala, cu un dreptunghiu Dungrea, sunt ca de 30 stanjeni. Din cele perpendicu-
lung de 60- picioare i doua unghiuri, fiecare cu o lare pe acest curs, cea mai lunga este ca de 90 stanjeni.
inaltime de 30 picioare. Zidul despre Dunre este gros ea de 3/4 de stanjen. Te-
Ruina piciorului de pe 1,armul stng se preienta, melia este pe taraci de stejar din cari multi se mai vd
in marginea apei, pe o temelie lata si groasa care astazi. Se pare O. fi avut spre Dunare niste ambra-
continea multa piatra cioplit. In partea despre deal, zure. Printre ruinele sale se vede un turn Walt de vreo
piciorul se ridica In forma unui prete de o grosime 6 stanjeni, lung pan& la 5 si gros ca de 3/4 de stanjen.
cam de % stnjen, cu o lungime cam de 4 stanjeni, Dupa ferestrele ce se vad, pare s5. fi avut trei etaje.
iar Inaltimea de 212 stnjeni. Este zidit din piatra necioplit si pare a nu fi din
Rascolirea suprafetei pamntului la ambele extre- timpul Romanior. El se macina din an In an. El este
mitati ale podului arat Inca, la prima vedere, c care a dat numele orasului Turnul i cum se pretinde
mai multe castele au lost ridicate, Impreuna sau pe fi fost zidit de Severin, s'a adaogat i Severinului.
rand, In localitate. Nu se cunoaste cari s5. fi fost numirile primitive
In culmea dealului, sapandu-se la 1864 un sant ale castelelor din fiecare pozitie, In un spatiu atat
de lmprejmuire pentru un poligon tir, s'a gasit o de restrAns.
piatra, cu o inscrippe, In care vorbeste de Traian. Dela podul lui Traian, pe trmul stang, pleca un
La 110 stnjeni la vale de piciorul podului, incepea drum roman, In o directie N. E. si dupa o lungime de
din marginea Dunarei o vale adnca, cam de 14 st. circa 8 km. la Topolnita, se despartea in doul alte
mergea in linie dreapta la miazanoapte, pierzandu-se sosele: una apuca triteo directie aproape spre est,
Incetul cu Incetul, In distanta pan la HO stanjeni ; putin Inclinata spre nord si se unea cu drumu ce
de aci Incepea un sant, cari s'a numit in vechime lungea Oltul i pleca dela Celeiu cu care apoi continua
chiar mai trziu ganful eeedfii, pe marginea cruia Ora la T.-Rosu. A doua continua spre N. E. pana
se vedea sa fi fost zid, ridicat ca de un stanjen ; intra In valea Jiului, o lungea o mica distantl, se
acesta mergea spre miaz6noapte In distanta ca la departa de ea spre a trece muntii hi pasul dela Vulcan
450 stnjeni si se pierdea. apoi se Indrepta spre N. V. catre Sarmisegetuza.
Ca la 200 stnjeni, spre apus, mai sus de piciorul Era drumul urmat de un al doilea general al lui
podului, Incepea din malul Dunarii, indreptndu-se Traian, In timpul ultimului razboiu dacic.

1.10

www.digibuc.ro
 Deasupra spatiului ce despArtea stAlpii s'au
desvoltat bolti (fornices) construite de grinzi
dispuse in intreite arcuri teite. Dovada
acestui fapt se gAsete nu numai in posibili-
tatea ra(ionala a unei asemenea constructii;
nu numai In desemnul foarte l'Amurit al has-
. reliefului de pe columna lui Traian; dar Inc6
pe o medalie a lui Traian, ce se vAzuse oare-
cnd In colectia reginei Christiana a Sue-
diei 0 care medalie se gAsea 0 in muzeul
nostru').
PArerile sunt imprtite dac fluviul, in
total sau In parte, a fost abtut:
Unii spun cA s'a lucrat de-a-dreptul, fArri
a-I mai abate ; In o scrisoare Ins a lui Pliniu
cel Pinar 9, &Are poetul Caniniu, li aduce
aminte, aprobAndu-1 In proiectul su de a
scri azboaiele dace c va vorbi despre rAuri
streimutate de curAnd prin tarine fl i despre
poduri aruncate peste ruri 2).
Traian plecA, in anul 104, a doua oar
contra Dacilor. Anul intAiu al campaniei hied
11 petrece In Moesia, priveghind sfArirea
constructiei podului, care nu se putea incepe
inainte de a se ocupa mai IntAi cu armata
rApa nordia a fluviului, aci altf el Daci s'ar
fi opus la alipirea lui de malul tArii lor. El
se coborl din Panonia cu vase, pe DunAre,
ptua la Egeta, unde ajungnd, toatA popu-
latia acestui ora roman ii ese inainte 0 Il
primete cu dragoste 2).
Pe eicele cari aduseser6 armata roman
pAn aci, el trece o parte din ea la Drubetis,
1) In frumoasa colectie de 255 buati aur, argint
i bronz, cumparata la 1870 dela Cesar Bolliak (Odo-
bescu, op. cit.).
9 Pliniu, Epistole, VIII, 4.
9 Doll& laitati contribuira la marirea furiei din urm rege al Daciei. Capul siiu, tiat de
armatei romane: atentatul, prin nite fugafi, asupra un legionar, a fost trimis spre a fi prezentat
vietii Cezarului si infama cursii, Intinsa amicului Senatului, la Roma 0 purtat in vArful unei
lui Traian, Generalul Cassiu Longin. Se vede ca la
daci, cnd era vorba de patrie, rnijloacele nu inobilau
scopul... Ca bun strateg Decebal bate mai intai
pe lasygi, aliatii credinciosi ai Romanilor, apoi se
prepar s primeasa pe Traian. (Dione Cassiu,
LXVII, 10).
9 Frner, tab. 108-112.
www.digibuc.ro
pentru a ocupa acest ora duman 0 a in-
depArta otile dace 1).
In fine podul fu terminat la 105. Traian,
cel mai bun suveran al Romei, In capul le-
giunilor I-a Minerva numitA i. Pia Fidelis
a V-a Macedonica 0 a XIII-a Gemedi,
cari precedau armata romana,trecu In Dacia.
Drumul ce ducea cAtre capitat, dup ce
trecea pe la Drubetis, apuca sau pe la Vulcan
sau spre Turnul Rop de astAzi.
AceastA a doua cale a fost urmat5 de Traian:
a) Tia linia de retragere a Dacilor cAtre
interiorul 1 nii ;
b) Ateptndu-se fgrii indoial, a fi loviti
tot prin partea de mai Inainte, Dacii, grmA-
diser inteacolo toate intAririle lor. Pentru
acest din urmA cuvnt, mai cu seamA, Traian
era sigur Ca' va gsi drumul pe la Turnu Rou
cu totul liber atre Capital. RAzboiul nu
putea fi dect pe viatA 0 pe moarte, desn-
dAjduit, disperat.
Dup mai multe lupte (date dup ce se
mntuiser legionarii inconjurati de daci, in
lagArele fcute in timpul primului rAzboiu),
Decebal, invins, se retrase in capitala sa
Sarmisegetuza unde asaltat din toate
pArtile de Romani, preferi (dup6 ce dAdu
singur foc oraplui) la sfAritul unui ospAt, in
fundul unei peteri, EA se otrAveascA, primind
cupa fatal din mAinile frumoasei sale fiice
Andrada 9, sau cum spun altii 2), strApun-
gAndu-i pieptul cu fierul, prefernd o moarte
liber decat BA cad, viu, In mAinile Roma-
nilor.
Astfel pieri odatti ca libertatea sa 0 a popo-
rului seiu, dup 26 ani de o glorioas6 domnie,
Decebal, cea mai mare figurA, eel mai extra-
ordinar geniu militar al acestei regiuni; cel
Inci, pe pietele acelea, ale urbei eterne, pe
I) Frner, tab. 117-118.
9 Crede Carmen Sylva. L'Ind. Roum., 27 Sep-
temvrie 1887.
8) Heliade.
111
cari, 155 ani mai tArziu, un descedent al sgu,
va purta purpura imperialg.
Traian prefku tam In provincie romana,
lgsnd in fruntea ei un legat1). (Legatus Au-
pad pro proetore trium Daciarum), mai trziu
consul, ti dete nurnele de Romania 2) i se
Intoarse la Roma 3) In 107 d. Chr.
Intrci In acest orq In triumf 4); lug numele
de Dacicus i urbea eternei, deja, destul de
bogat In monumente de tot felul, vgzu
Ingltndu-se, Inteo zi, pe una din piqele
sale, Forum 5), faimoasa column a lui Traian,
Primul administr. al Daciei, fu M. Scaurianul
numit de Traian (Aaron Florian, Man. de Ist. Princ.
Ronuiniei. Bucuresti 1837, pag. 1'7).
2) Filip Henri Dilthey, Geografia (In ruseste) pentru
clasele primare. Moscova 1771. Tip. Univ. Imperiala.
Trad. de Jacov Livescu i pub1icat n urnalul
Vocea Covurluiului No. 2491, 2492, 2492 si 2494
(arml 1884) de Mihailescu profesor la Galati.
2,) Acesta era Celtul (cci militase, militarizase in
Galia), suitor de munti, mergnd spre .pucerirea
Orientului, pe care Sybila SI profetizase cu 1981 ani
Mainte de Christos.
4) A fost unul din cele mai frumoase spectacole
din cele ce vzuse Roma. Nici etatea, nici sexul,
nici saratatea nu fu, pentru nimeni, piedeca de
satura ochii cu asemenea priveliste. Copiii cei mici
voiau sa te cunoasca, tinerii se grneau pronunta
numele, iar batrnii te admirau...* scrie Pliniu cel
tan& (61-115 d. Chr.) lui Traian catava vreme dupa
triumf, spre a-i descrie In cteva cuvinte, bucuria
Romei...
5) Oare and Forul fusese centrul politice;
In el partidele Ii dadeau disputau di-
rectia guvernamntului. Imperiul venit, tribuna pu-
blic suprimata, forul nu Inceta de a fi frequentat;
mirarea afacerior, cari se desfsurara In el, Inca din
timpul republicei, deveni mai Intins $1 trndavii,
al caror numr se mrea la Roma zilnic Ii dadura
loc de intalnire. Inghesuiala a fost att de mare
att Iuliu Cezar cat si August crezur folositor
sa construiasca noi pide, cari Mara numele lor:
Dominitian, mai trziu deschise un Forum, cari nu
Intarzia s fie insuficient; and Traian, la rndul
sail, a creat Forul seiu, se supuse necesittii, mai
niult cleat dorintei, de a infrumuseta orasul.
In valea care separa Palatinul de Eschilin
Quirinal, se ridica un mare numar de edificii publice.
In cmpul lui Marte, despre care Strabon ne-a lsat
o stralucita descriere, se admira teatrele, circul
Flaminius, Odeomil, Stadiul. Porticul lui Octaviu,
112
www.digibuc.ro
mommient neperitor i nepretuit pentru istoria
gloria romang ').
blle lui Agrippa. A lega aceste doua grupe de mo-
nurnente, acesta a fost maretul plan conceput de
Traian i executat de arhitectul su Apolodor. Bar-
barii i timpul Mug s dispara aceasta minune...
0 aruncatura de ochi asupra acestui impunator
ansamblu:
Esind din forul lui August se trecea sub un arc
de triumf, care lasa intrarea in o piata spatioasa de
forma cadrangulara, de colonade deschise four)
ornata, in mijlocul sail, de statuia ecuestra a lui
Traian *). Pe laturile acestei pield s'a sapat la vest
Capitolinul, la est Quirinalul, astfel ca sa formeze
dou hemicicle, cari adposteau prvlii si din cari
fiecare, precedata de un portic rectiliniu, se gasea
desprtita de piatti. Aceasta constituia Atrium sau
Forum propriu zis. Latur opusa arcului de triumf
prezenta o magnifica scara de giallo antico (marmord
galben scoasa din Numidia), pe care se urca Ia
Basilica Ulpiana. Acest monument, care Inchidea
cu totul piata, o deborda prin doua rotonde, puse la
extremitatile sale si cari ca cele doua hemicicle ale
Forului, fusesera luate In masa celor doll& colMe.
In spatele basilicei, una greacti, cealalta romana,
erau separate prin un spatiu pe cari se ridica Coloana
Traiand. De acolo, In fine se vedea templul pe care
Traian nu-I termina si care, terminat de Adrian,
succesorul sAu Ii fu Inchinat. Acest anSamblu smulse
un strigt de admiratie grecului Pauzania, un cu-
noscator greu de satisfacut.
Romanii erau foarte mndri de Forul bor. Ammian
zice ca era o opera unica pa lume (singularem sub
coelo structuram), iar Cassiodoror spunea c. este o
minune totdeauna nou (Traiani forum vel sub
assiduitate videre miraculum est) **).
2) Columna lui Traian.Acest monument triumfal
fu ridicat, Sn stil cleric, imitatie, se crede, a coloanei
Panium, din Mexandria, In anul Romei 865 (112
d. Chr.), In onoarea lui Traian, prin senat i popor,
pe locul ocupat de un munte, Malt de 144 picioare
si care, munte, fu ras cu totul i redus la nivelul
ordinar al painntului, Era asezat la extremitatea
Forului, cari purta numele Impardului.
Coloana era de marmora alba, de Carara sau de
Faros ; formata din 34 bucati, asezate una paste alta
*) Impratul Constantin, gsi aceasta statue atat de fru-
moasa ca se gandi sa 0 reproduca In aceeasi atitudlne la Con-
stantinopole. Fie, li zise persanul Hormidas, dar va trebui
sa Nei calului un grajd similar si ti art Forul. Constantin
renunta la proiectul situ, sa lack o asemenea opera, din
cauza ca lipsea Apolodor. Mai pupil scrupulos, unul din
succesorii sit, scoase statuia din Roma, o duse la Constan-
tinopole, o qua Ing Miliarul de aur, de uncle disparu, la
o elm& necunoseuta (Pellisson, op. cit., pag. 270).
**) Pellisson, Rome SOUS Trajan, pag. 262.
 Un ora, la marginile Dull:aril, altii zie
la picioarele Baleanilor, In fata Oltului,
pe care se transportase proviziile In munV,
legate in bronz ; in aceste bucati, adevarate colosale
trunchiuri cilindrice, era sapata scara interioara
si fusul. Era Malta de 42,40 m; diametrul cel mic
interior era de 3,21 m, iar cel exterior 3,41 m.
Ea era surmontata de statuia lui Traian, Malta de
3,54 m, in bronz sau (cum zic altii) de aram poleita
cu aur. Coloana era in forma cilindrica, asezata pe
o baza, in patru colturi, compusa din opt bucati,
sub care mai tarziu se wed urna de aur, care con-
tinea cenuot lui Traian. Coloana purta In spirala,
despartite prin un bill', cari fcea 23 invartituri
si cari devenea cu atat mai lat cu cat se ridica mai
sus, in scopul ca, vazute mai jos figurile sa pal%
de aceeasi mrime, pe suprafat, un baso relief,
care reprezenta toate fazele razboiului contra Da-
cilor, cu 2500 figuri inane, fiecare de doua picioare
(65 cm.) opera mai multor artisti.
Acest monument era pe timpul ski, cel mai Malt
din ate poseda Roma. Mai In urnia intrecea cu 048 m.
pe acela a lui Marcu Aureliu. Varful sau era la ni-
velul Quirinalului.
Scara era sapata in aceeasi marmora, in spirala,
cu 185 trepte, lungi de 70 cm, cu 43 deschideri ducea
la un balcon, garnisit cu balustrade de fier, de pe
care se vedea intreaga Roma si muntii vecini.
Ca aspect exterior, coloana a dela baza la varful
monumentului se gaseste, pentru a zice astfel, im-
primata de geniul politic si administrativ al Ro-
manilor *.
Coloana este asezata pe un soclu patrat, ale cani
cele patru fete sunt acoperite cu reliefuri plate,
reprezentand gramezi de arme, cucerite dela popoa-
rele invinse. In acest soclu se deschide o poarta,
avAnd deasupra o inscriptie, suportata de doua
victorii inaripate; ea conduce la scara...
In unghiurile soclului, pe cornize, patru vulturi
%in in ghiarele Mr, coroane de lauri. 0 larga coroana
inconjura coloana la baza sa.
Fata exterioar a ciindrului era acoperit de o
colosall panglia care se urea Ora aproape de varf.
Catre mijloc se afla o victorie care scria pe o pal/AA
explorarile cuceritorului. De aci in jos sunt figurate
luptele primului rzboi dacic, pe 124 table in
sus, acelea ale razboiului al doilea.
Profilul capitelului se apropie de doric i este
impodobit de ove (ornament arhitectural tiat in
forma de oua). Un piedestal coroneaza tot. Pe el
se OA statuia imparatului de bronz aurita; el este
figurat, in picioare, in haina militara, rezemndu-si
bratul stang pe un gen de lance ; mana dreapta,
8
www.digibuc.ro
fu cldit i lu numele de .Nicopolis (Nico-
polis orapil victoriei).
intinsa inainte, tinea dupa toate probabilitatile, o
victoria asezat pe un glob.
A stat mult timp aruncata, in buati in piata
muntelui Citorio sau al judeatii. Barbarii au res-
pectat-o (Brictie, Cronic. Univers. cit. de $incai) caci
n'a fost atacata ca celelalte raritati ale Romei, fie
din cauza iscusintei cu care era lucrat, fie pentru
respectul ce chiar ei II aveau de amintirea virtutilor
marelui Traian.
In evul mediu statuia a fost dramata; se crede
a fusese scoasa din Roma, Impreuna cu alte statui
de bronz, de atre imparatul Constante al II-lea,
pe la anul 663; sau a la 24 August 410, Vizigotii
lacomi de tezaure, violand camera mortuara, de sub
coloan, in care se afla urna de aur cu cenusa im-
paratului, au daramat coloana si statuia cazand,
ea ar fi putut s fie instrainata cu usurinta.
Camera unde fusese urna, s'a zidit cu precautiune
spre a consolida coloana, la baza, contra cutre-
murelor.
Intre 1534-1549 sub Papa Paul al III-lea Far-
nese s'au desgropat sframaturile basei coloanei
traiane.
La 1588 Sixtu-Quintu, Papa Romei, o repar
prin Domenico Fontana, mare inginer al timpului
si statuia lui Traian, care nu se mai gsise fusese
inlocuita cu aceea a Sf. Petru, confectionat din
arama. poleita.
Muzeul din Louvres poseda un splendid facsimil
in gips.
La 1812 cu ocazia ocuparii Italiei de Francezi,
din ordinul lui Napoleon, desgroparile au fost atat
de adanc practicate c apclru (s'a dat la lumina)
pavagiul antic.
Un lucru este de regretat la aceasta column:
ea nu artd, nu sapa decat victoriile invingato-
rului, caci de ar vorbi si de faptele Dacilor, fr
indoiala, figura lui Decebal ni s'ar arata mult mai
mare si geniul sau militar mult mai extraordinar.
Aceasta coloana a servit de model coloanei Ven-
(Mine, din Paris, ridicata in onoarea bataliilor casti-
gate de Napoleon I (Bouillet) ; asemenea, coloanei
Alexandrine, la Petersburg, coloanei congresului la
Bruxelles ; coloanei Juillet, pe piata Bastiliei, la
Paris, etc. etc.
Ca si podul, columna a fost ridicata tot de Apo-
lodor, architectul favorit al Cesarului si al armatei,
al Senatului si al Poporului. Din nenorocire ea fusese
lucrata in timpul and Traian lipsea din Roma,
in Orient; moartea il Impiedea O. vada aceast
mare opera de arta.
113
 Traian a scos din Dacia 1):
5.000.000 litri de aur si 1.0.000.000 litri
de argint 2).
AfarA de acestea mari bogtii si ustensile
de mare pret, multe arme si cirezi, pe Ing
500.000 brbati foarte rzboinici.
# Rzboaiele dacice 3) ni se inftiaz4 pline
de mretie. Din partea Dacilor admirgm des-
ndjduirea vitejeasc care inmulteste pie-
decele inaintea dusmanilor si apr . pas cu
pas fiecare sat, fiecare pdure, fiecare ru.
Pentru a-i invinge a trebuit o stiint militar
perfectionata neincetat timp de opt veacuri.
Prin activitate, prin dilacie, prin impotri-
virea cea mai indrtnicd, prin frica ce insufla,
Decebal se pune tare dusmanii cei mai vestiti
ai Romei, alturi cu Mitridate si Anibal .
Putin timp in urm Dacia deveni cea mai
infloritoare provincie a imperiului ; mari i
mici cetti legate cu frumoase clrumuri, ater-
nute cu piatr: i( legiuni, cohorte si trupe de
cavalerie, lagre intrite si castele, fortrete,
statiuni de flotile i valuri uriase, asigurau
traiul linistit al locuitorilor si impuneau
respectul barbarilor .
Patru autori: Mariu Maxim, Fabiu Mar-
celin, Aureliu Veru si Statiu Valinte, au scris
pe larg viata si faptele impratului Traian 4).
Aceste scrieri s'au pierdut cu totul ; ei descriau
fdr indoial, cu amilnunte, o expeditie att
de mare, att de imbucurtoare pentru Roma,
apeisatei de Daci fi tributarcl Dacilor. Romanii
nuli &eau loc de bucurie, srbtorind bi-
ruinta lui Traian ; in curs de 123 zile s'au
jertfit, in lupte de gladiatori, 11.000 de sclavi
1) Criton, scriitor grec, contemporan lui Traian
care 11 urmase In toate rAzboaiele sale, citat de Lydus
(511 d. Chr.) si acesta de Hasdeu, Columna lui
Traian. Vol. VI, pag. 178, note.
2) In fata unei asemenea bogtii, un distins scriitor
contimporan nu se poate opri s5. nu adauge:
4 Iata o adevdrat expeditie de Argonauti In
Colchida .
3) loan Nddejde In Contimporanul, jurnal literar,
In Iasi.
4) Citati de Eliu Spartianu si Eliu Lampridiu,
istorici latini, din secolul al IV-lea (vezi Columna
lui Traian, anul al IV-lea, 1873, Nr. 6, pag. 91.
114
www.digibuc.ro
i s'au fcut vntori, in cari au czut 11.000
de fiare slbatece 1).
Dui:4 terminarea rzboiului, Traian public
un Edictum in care da seam de operatiile 2)
sale i expunea cheltuelile ; se pretinde chiar
c ar fi Kris o carte, Dacica, care din neno-
rocire s'a pierdut iar tare se popul cu
coloni adusi din tot imperiul i mai cu seeing
din Italia.
Aprarea acestui pod necesita, la extremi-
ttile sale, stabilirea de posturi intilrite, nu-
mite capete de poduri. Ele au fost executate,
eel dintiu primi numele de Pordes 3)
de prima garnizoan a Daciei, compus inc6
din anul 110. din legiunea XIII Gemen cu
zece cohorte auxiliare de infanterie i de dou
aripi de cavalerie.
Punctul unde fusese asezat podul isi cpilt
o important deosebit. fie prin commucatia
Romanilor cu Dacia, -- fie aflndu-se la gura
trecgtoarei din basinul de jos al Dunrii, In
eel din mijloc, fie mai trziu, ca punct central
al domniei Severinului, fie, in fine, in diverse
epoce, ca punct apropiat de diferitele fron-
tiere ce se incrucisar in vecintate.
Podul ing n'a durat mult timp in bund
stare. Eliu Adrian 4), fiul Cezarului, prin
1) Impratul batu multi ani dearndul bani, cari
prin chipurile pe dnsii spate, aminteau tuturor
din imperiul sail, chiar celor ce nu stiau s citeascg,
strlucitele sale expeditii.
3) Si acest Edictum s'a pierdut.
3) Sincai zice: Theodora (dup urme, cu peri-
metru ptrat) fu pe stnga si Pontes (form lunga-
reap, ovoid, dup reparatia justinianA) pe dreapta;
el se bazeazti pe Dione Cassiu. Tot asemenea zice si
Procopiu. Si unul si altul par a se Insela: Numele
Theodora, nu era In uz pe vremea lui Traian (acest
nume fu dat, precum vom vedea, de Iustinian ora-
sului rezidit) niciun autor nu pomeneste a Pontes
ar fi fost pe malul drept, afar de cei dintaiu doi.
Ptolomei, geogr. Alexandrin, 11 tine tot pe stnga
si 11 traduce cu Zed)yvcc, care Inseamna tot pod
(Pontes din Pons).
Dup Laurian, Pontes i Zernes ar fi fost fondate
de colonistii lui Aurelian.
4) Fiul lui Adrian Afer, vrul primar a lui Traian
(dup I. J. Bumbac, profesor la liceul c. r. In Cer-
nauti, Aurora Romcinii anul III, Nr. 1 si 2.
adoptiune (ndscut 24 Ian. 76), urmndu-i in
imperiu, chiar in anul mortii lui Traian (11
August 117) i nainte de a ajunge la Roma,
ordond s i se ridice boltile i podeaua de
lemn o lsnd in largul fluviului 1) numai
stlpii de ziddrie expusi la vnturi, la valuri
si la ploi, condamnati sd se surpe, cu timpul,
din indltimea lor 2).
Este foarte greu sd se explice aeest fapt:
Eliu Adrian, prineipe In adevr moderat 8)
in toate (afard de superstitie), acel ce ajutase
personal pe Traian in aceastd luerare, trebue
s fi avut un motiv destul de puternic pentru
a putea face o asemenea faptd. Istoricii 1-au
explicat in mai multe feluri:
Unii au spus cd, podul putnd inlesm bar-
barilur trecerea fluviului, sprP a devasta pro-
vincirle romane vecine, ar fi fost cel mai mare
motiv. Barbariipretind a fi zis Adrian
surprinznd pdzitorii podului, omorndu-i si
fcndu-se stdpdnitori pe trecere, o vor utiliza
spre a trece in Mesia i devasta imperiul, prin
aceleasi mijloaee cu cari noi ne-am servit In
contra lor .
Alti scriitori si cea mai mare parte au
spus, c aceastd parere era un pretext, cu
mdestrie azcuns Iii realitate, rnsura era
dictatd de o ordinal% gelozie.
Este oare posibil ca pasiunea sd orbeascd
pand in att, un imptirat af:a de bun, un ge-
neral atat, de distins ? Credea el oare c va
suplini serviciul podului cu acel al cdldrimii
sale cari ajunsese la perfectiunea de a trece
fluviul innot si a opri, pe tdrmul opus,
infesteirile inamicului ? Ne indoim.
Toate aceste afirmdri pot fi numai presu-
puse. E posibil ca timpul i imprejurrile sd'i
fi ccmandat aceasta. Chiar August prevzuse
recomandase aceasta 4). Nu Adrian, dar
oricare Imprat In locul sdu ar fi trebuit sd se
1) Dilthey spune c Adrian a dardmat chiar
stlpii pnd la apd.
') S. Al. Odobescu, Istoria Archeologiei, p. 368.
Forrnaleoni, op. cit., Vol. II, pag. 59.
4) Vezi testamentul lui August In Marmurele de
Ancyre.
8*
www.digibuc.ro
supund circumstantelor. Se poate cd iubirea
de patrie, cea mai mare virtute la Romani,
cum credem sri fie si la strnepotii lor, sa-i
fi comandat s comit o eroare voluntard sau
chiar o crim, pentru a salva un imperiu.
Istoricii nu ar fi lipsit s. Ned cunoscut lumii
aceste motive, dac Cesarul, ca bun diplomat,
nu ar fi cdutat s ascundd planurile sale.
Adrian, cunoscnd arta de a domni, a trebuit
sd se prefacd asa de mult, cd in excesul sdu,
a luat, in mormnt, cu el ideile cari Pau
decis sd strice podul. Formaleoni cdut a
le ghici Popoare intregi luate Italiei au
fost, in mod imprudent, transportate, de
invingtor, pentru a popula aceste provincii
abandonate. Moldova, Muntenia si udate
de Nistru, 1Vipru i Bug 1) au fost repopulate
cu, colonii romane... Dar care a fost fructul
acestor victorii, att de Insemnate ? 0 mdrire
in numrul legiunilor si o micsorare de forte.
Garnizoane imense, Imprstiate in vasta in-
tindere a attor noi posesiuni, au devenit one-
roase pentru stat. Tezaurul public mrit,
putin lucru sau nimic, cu toate aceste ctks,ti-
guri, incepu de atunci a se deranja ; din toate
cuceririle lui Traian, Romanii n'au cules alt
fruct dect cunostinta de tdri i natiuni,
despre eari mainte auzise numai vorbindu-se...
Aelin Adrian, observnd goliciunea acestei
niriri aparente, se grAbi sd restrngd din
nou marginile domniei romane. Planul su
era de a abandona tot ceea ce Traian cucerise.
In Asia, el ced Persilor, tot ceea ce ei pier-
duserd, teritoriul de dincolo de Eufrat ;
medita sd facd, in Europa, din Dundre, limita
de nord a imperiului. Deranjarea tezaurului
era att de mare cd el nu ar fi ezitat s
sacrifice numeroasele colonii fundate de pre-
decesorul su, dincolo de acest fluviu, pentru
a se usura de greutatea armatei ce trebuia
s intretind pentru apdrarea lor ; i le-ar r
abandonat, fdrd mild, la discretia inamicilor
inplacabili, cari le inconjura, dacd amicii ski
1) Cartea lui Formaleoni, din care extragem aceste
linii, a fost dedicat ImprAtesei Ecaterina cea Mare
a Rusiei i fArd Indoiald acceptatd..., cu ideile sale!
115
nu l'ar fi 'lib:vs dela o asemenea hotar'ire, Spre a compensa ormul, Adrian i-a dat
care le prea irnprudcnt i periculoasd. . . numele de Municipiu.
Nesturata Roma, nu putea s. aplaude o Sub Adrian, Dacia se administra de M.
asemenea politic6 i pe cnd Adrian, pe Trubo '). Sub Antoninu Piu, ctre 140, ce-
care Tertulian II numete Curiositaturn omnium tatea era In floare i atunci Dacii, cari eqisera
explorator, gsea imperiul prea mare, Roma din tara, reintrarA cu Incetul i conspirar
gsi pe imprat prea mic ; acesta Ins 1), fiird a rest abili vecbiul regat ; dar au fost biltuti
sei se Ingrijeascei de discursurile unui popor, Imprtiati de Prefectul legiunilor din Dacia,
umilit sub iugul monarchilor std., termina re- Caiu Clodiu (150-156 d. Chr.).
ducerea stabilit abandonnd provinciile inn-
tile i costisitoare 9. 1) Florian, op. cit. 20, pag. 18.
Astfel, neabandonnd Dacia, Adrian se
multumi s strice poduI ce o unea cu imperiul,
mai bine, titlul onorific de Optimus Princeps (cel
lsnd ea legtura s se fad' cu luntrea sau mai bun dintre principi): Toate aceste onoruri i-au
alte vase. Daca acestea au fost motivele, fr fost decernate In scurta domnie de 19 ani. Impratii
indoiala oh' Adrian a fcut ceea ce trebuia s care 11 urmara, erau salutati, In scumpa lui memorie,
fac orice roman cu bun simt. cu fraza: Scl fii mai fericit dealt August i mai bun
o Cnd gloria principilor se va msura dup dealt Traian In fine, pentru marile lui fapte, i s'a
dat ultima onoare i singurului imparat al ttomei,
fericirea ce au dat popoarelor lor, Adrian va permitndu-se ingroparea in incinta Romei, in Forum ;
fi primul dintre Impratii Romei . Aceste cenuva sa inchisa in un vas de aur, a fost avezata
cuvinte sunt Indestulatoare pentru ca fapta sub Coloana Sd. A fost singurul imparat caruia i se
lui Adrian s fie uitat. Un secol i jumtate purta triumf chiar dup moartea sa (Cronica Sincai
mai trziu, Aurelian, pornit poate de acela0 117) ; Sf. Grigorie Dialogul pretinde c, devi pagan,
el ar fi primit Sf. Cumunicatura.
cuvnt, fcu ceea ce nu Meuse Adrian. Cand se vorbea de un orn bun, se zicea: e bun ca
Timpul nu este o piedec la Indeplinirea de- imparatul Traian.
cretelor providentei. Dante (Cantul al XX) pune pe Traian in al vase1ea
Urmele podului huh' ca i meirirea celui mai cer al paradisului salt i dupa o legenda, in biserica
mare imprat al Romei, marele Traian, nu catolica, Traian este singurul necrevtin (pagan) in
Paradis pus de Dumnezeu, dupa rugaciunile unui
se vor sterge decat odat cu lumea 3). papa (Sf. Grigore cel Mare, al VI-lea secol). Cat
pentru noi descendentii oamenilor cari au servit pe
1) Dupa obiceiul Suveranilor mari... rnarele imprat, numele su se irnortaliza Intrebuin-
2) Formaleoni, op, cit., Vol. II, pag. 55-59. tndu-se a arata tot ce este mare vi grandios in
natura ; e Troianu , muntele de zapada, ridicat de
3) Traian, zice Tocilescu, era Malt de statura,
oachev la fata, cu ochii mari, buzele strnse i barba viforul iernei; Troianu valul de pamant ce In-
deas vi de timpuriu caruntit. Privirea lui, tot- trerupe monotonia vesului, Calea Traiand, pe cer,
deauna blnd i hotarIta, impunea respect orivicui. braul de stele infipt pe bolta cereasca, acea pasta
Dormea putin, mnca mai cumpatat dect bea, nemrginita a carei fiecare molecula lurninoasa este
umbla mult pe jos, li placea vanatoarea, dar mai ales un infinit sistem solar; Calea Traiand, pe pmant,
rzboiul care nu-1 obosea nictodata. Devi WA In- urmele voselelor fcute, de El, In Transilvania
vatatura, dar avea mintea ager i judecata sn- Muntenia; Pratul lui Traian, o cmpie In Transil-
toas. Era bun, bland vi lnzestrat cu toate virtutile vania, etc. etc.
de orn si de Imprat. Slavii au lost atat de uimiti de gloria i faptele
In adevr, Traian a fost cel mai mare din Impratii minunate ale acestui imparat, cA socoteau timpul
Romei. A fost ales de gase ori consul; primi de doua- dela epoca lui Traian*).
Nu mai e nimic mare in Univers, in al carui nume
sprezece ori titlul de Imparat, a ocupat de douzeci
de ori puterea tribunitiei; sub Nerva a prirnit cali- sa. nu fie arnestecat acel al marelui (D)-zeu al Ro-
ficativul de Germanicus ; In anul 103, acel de Dacicus ; manilor.
In anul 110, acel de Particus ; In 104, primi primul,
dela Senat i Popor, i pe cari nimeni nu 1-a meritat *) Karamzin L pag. 19.

1.16

www.digibuc.ro
 Cel dintai Municipiu, dar, in apropierea Sub dansul venir Goii, cari au fost batuti.
podului, a fost Drobeta, caruia Ii urma Co- La 235 Imparatul Maxim, Tracul, batand pe
Ionia Drobe( al). Sarmati i pe Daci, lua un nume ndoit. Un
Sub Marcu Aureliu Filosoful, 166 d. Chr., monument descoperit In vecinatatea Seve-
Dacia se administra de Caiu Rutiliu Codes ; rinului, atesta ea, intre anii 238--244, in
acesta apara tara contra barbarilor eu atata timpul imparatului Gordian, Goticul (caci
glorie, cii i se decerna cununa mura1 i un batuse pe Goti), aci se afla prima cohorta
monuinent in Ulpia Traiana. militaril de sagetasi, numita Cordiana.
Putin In urma, In iarna anului 171 spre Calm 255 Dacia s'a pierdut, scriu istoricii
172, Marcu Claudiu Fronto, guvernatorul Da- timpului; un popor barbar, Marcomanii o
ciei 0. al Moesiei, dupa mai multe vietorii, cople0Qe .
moare inteo crunt5 batalie contra Marcoma- Sunt autori cari cred ca. In timpul impa-
nilor i Iasygiloi. 0 piatra comemorativa, in ratului Aurelian, Vandalii i Sarmatii venind
Sarmisegetuza i o statue de bronz, in forul cu forte foarte mari, el se vazu silit sa Ora-
lui Traian, in Roma cu inscriptia pentru c. seasca Dacia romana i sti. se retraga cu le-
a murit luptandu-se cu curaj pentru patrie , giurile i o particica de coloni pe malul drept
este recompensa acestui sublim deVotament. al Dunarii.
Corneliu Clemens, succesorul sail, nu ramane Se zice ea' el a fost acela care ordona stri-
mai pe jos 0 arata aceeasi bravura in apararea carea podului lui Traian. Goii, Gepizii, Van-
patriei. dalii, Sarmalii, etc., devastara oraple, mo-
Ahl ce ar fi devenit Ina de atunci imperiul numentele artei i culturei romane, nerespec-
daca sanatoasa organizare romana, nu ar fi tad foarte adeseaori, nici chiar mormintele.
facut din Dacia, un hotar impenetrabil intre Mai aunt autori cari pretind c acesta ar fi
barbarii, cari se gramadiau din toate partile podul lui Constantin 0 c Traian ar fi facut
In aceste regiuni ale Europei. Pozitia sa in- pe acel dela Celeiu ; In aceasta eroare pare a
arita, de oameni i natura, valurile i an- aluneca i un distins istoric national in o
turile dela frontiera, cetatile Inconjurate cu opera.' a sa, scrisa in limba franceza.
antairi i ziduri inalte, castelele i turnurile Nu este astfel:
sale, opri caderea acelui colos, abatut de Studiile Coloneluhii de geniu austriac, con-
ciuma, foamete, seceta i fth niciun ban In tele italian de Marsieli insarcinat, in 1689,
visterie. Dacia scapa imperiul lumii, a carui cu facerea unui pod pentru trecerea, de pe
sublim i de imitat cap, ajunsese s scoata malul drept pe acel stang aproape de Cerneti,
la licitatie tezaurele pretioase ale palatului a armatei germane, comandata de Marele
pentru salvarea patriei... Duce de Baden, spre a opera in Romania,
Sub Albin 0 Niger, generali lui Comod, sunt destul de serioase spre a mai Vasa o in-
180 d. Chr., barbarii, navalind spre a cu- doiala. El a fost primul care a facut chiar in
prinde Dacia, au fost batuti. Pe la 192 admi- localitate, cercetarile cele mai minutioase.
nistrator al Daciei era, inainte de a se face La 1.858 profesorul din Viena, Aschbach,
imparat, Elviu Pertinace ; administratia sa public o monografie foarte interesant, In
uman, 'mina i blanda, o pastra acestei limba germana, asupra podului, pe temeiul
provincii i dupa ce se facu imparat. Sub observatiilor unui inginer militar dirf Orova
Sever, 193, provincia a fost in pace. Caracala, 0 al unui conductor de cladiri, observatii
la 201, venind in Daeia, funda Caracalul, Mute, la 15 Ianuarie 1858, and apele fiind
numit Antina, prescurtarea din Antonina. foarte mici, au lasat sa se vada urmele (cram-
peele) a optsprezece stalpi ; doi lipseau,
1) Gr. Tocilescu, op. cit. caci erau probabil, innisipati In o insuld ce

117

www.digibuc.ro
Romanii ar fi fcut, cu ocazia facerei podului Worms, acompaniat, i ea, de strlucita sa
0 care probabil pare a fi acea vgzuta la 1.858. mute, de vitejii cei mai renumrti i de cele
Dup cum am spus, felul constructiei acestor mai frumoase femei ale Burgundiei 1).
stalpi, 0 sub ap, se constat, cu aceast Duji invazia de la 538, barbarii, retegan-
ocazie c'd era ca acelor de pe maluri: pietroaie du-se, din imperiul roman, ditre trile lot,
cu ciment roman In interior 0 cptuOte, in Incareati de przi i ducnd cu dfIn0i 120.000
exterior, cu crmid, ptrate mari1). prizonieri romani, dezasperar pe Iusti-
Astfel, cteva secole In urrn, dou c- nian.
pAtie, pe maluri opuse, alte 18 crmpee, de El relu atunci marea lucrare de aprare,
multr surpate- in adnc i ascunse sub unde, la care cooperase sub domnia unchiului su
au rmas nerturii netnleiturate ai mririi lui pe care alte necesitti o fcuser s se
Traian i chezi4ii legmntului etern ce leag suspende. Relu, zic, aceast lucrare cu o
prnntul Daciei cu colonitii Romei 2). activitate pe care nimic nu o mai micor.
Ct despre turnul ce se afl in ruine, In Aceasta a fost o oper prodigioas, care
gr4lina public, autorii li dau diferite origini: imbrti6 nu numai trmul drept al Dunrii
Unii spun c, In anul 340, pe timpul imp- interiorul provinciilor Scitiei, Mesiei, Dar-
ratului Filip (Arabul), Severin, guvernatorul daniei i Traciei, dar dincolo de fluviu, toate
Moesiei (ginerele Cesarului) 'zidi la intrarea punctele importante ale trmului stng, cari
podului, turnul ce poart numele su i pe fuseser abandonate de dou seeole. Singi-
care barbarii Il d'grmar mai In urrn. dunul, Viminatiu, Bononia, Raliaria, Novele,
Altii spun c in timpul lui Alexandru Sever, in un cuvnt, toate marile cetti ale Mesielor,
dup intoarcerea sa din Asia, se fund aci o de sus 0 de jos au e0t din ruine ; toate au fost
cetate, care se numi Severinopolis 3). Noile reparate, multe au fost marite: din simple ca-
castre Severiane (pe urmele celor stricate de stele, au devenit orae ; turnurile se transfor-
Goti, pe la 200 ?): din care nume rmase mail In citadele, dup necesittile situatiei.
apoi, oraplui, acel de Severin. Pe trmul stng, forturile lui Constantin 0 ale
Un roman, ducele Severinului, lu parte, cu lui Maxentiu au fost reocupate i Turnul care
700 cavaleri, la nunta lui Attila. La aceast altdat servea de cap de pod puntei lui
solemnitate el purta titlul de Ramunc Duce Traian, despre partea barbarilor, ridicat sub
de Vlachenland Roman duce din Tara Vla- numele de Turnul Theodora, nu dup al
hilor, unii autori Il dau de Duce al Seve- surorei sale, ci dup numele sotiei sale,
rinului. Impreun cu voinicii si, frumo0 fiind prefectul Moesiei Mundus, domin din
impodobiti, au mers, pe cai mndri i iuti, nou trecdtoarele fluviului. Mica Scitie, drumul
ca pskile In zbor... s fac6 parte din mul- ordinar al incursiunilor nomade, primi nu-
timea de domni, slviti i viteji, vorbind di- meroase uvraje Intrite, att de partea flu-
ferite limbi i reprezentnd diferite neamuri, viului ct i despre acea a mrii. Pe aci se
cretini i pggni, cari veniser In escorta gseau vechi castele drmate, din cari Slavii
regelui Hunnor, s srbtoreasa la Tulna, Ii fcuser cuihurile lor ; se gonir aceLi
pe marginile Dunrii unde pn mai du- tlhari pentru a repune garnizoane romane.
nzi Archiducii austriaci aveau obiceiul a e0 In fine in interiorul tarii, intre Durare
intru intmpinarea logodnicelor lor nunta Hmul, puse s se fortifice tot ce a fost suscep-
regelui Attila (Etzel), marele i slbaticul cu- tibil de a fi. Pe ici pe colo, el construi mari
ceritor, cu Kriemhilt, frumoasa viiduv dela
1) Les Niebelungen, trad. Laveleye, XX, XXI,
1) Comentat dup AI. Odobescu, op. cit. XXII, pag. 194-209 Paris 1866, cit. de Al. Papadopol
2) Ibid. Calimachi, In Dundrea En literaturd gi tradilii, pag.
2) Heliade, Istoria Romdnilor sau Dacia gi Romdnia. 60/368 public. Academiei.

118

www.digibuc.ro
incinte crenelate, proprii a primi, In caz de
invazie, pe rani, cu familiile lor 1).
Iustinian I, InfiinteazA in anul 547, In
Severin, prima episcopie, originea celei dela
Rmnicul-Vlcea 2).
Se mai spune dup alti scriitori, ch. aci a
fost o mnsstire zidit sub patronajul Sf.
Severin, apostolul .Duneirii, care in -Vremurile
vechi, ar fi propovkluit crestinismul prin munteneVi pe atunci) si dela Olt (Severin)
aceste locuri ).
La anul 800 d. Chr., castelul Severinului
era In bun6 stare si era capitala Banatului
Olteniei 4).
Al IX-lea secol, al erei crestine, vdzu
ngscndu-se in ph.rtile Severinului, cei doi
frati Metodiu si Constantin (Chiril), inventa-
tor alfabetului chirilic, din litere latine
grece 9.
Pretentia unora din autorii unguri c'6, din
latino-manie, Romnii ar fi fcut din vorba
ungureasc6 Zrni numele de Severin, este
imi pare, prea trasa de par.
In evul mediu Romnii au intgrit acest loc
cu zid i sustinur6 aci multe lupte cu bar-
bar, mai ales cu Ungurii. Banatul Severi-
nului cuprindea in sine Oltenia, Hategul
partea oriental6 a Temisanei. Intre 1160-1170
&Are Severin se al'aturd ducatul transilvan al
Fgrasului i apoi ambele se naresc treptat
prin tot malul nordic al Dungrii Odd la intoarse cu rusine in Timisoara, travestit
Ctre 1240 Mongolii, cari r6spndiser6
groaza pn In inima Bulgariei, se intlnesc
in Oltenia cu un Basarab-ban, care rmnnd
invins, se retrage In munti. Catre 1272, un
Litean Vod, cu fratii si, cuprind Banatul
Severinului si se declar neatrnati de orice
legAtur. Se bate bate, in mai multe
rnduri, pe Srbi ; apoi cu Ungurii, coman-
dati de magistrul Gheorghe. Litean (Latin)
1) Hist. d'Attila, I, pag. 326-327.
9 Andrei aguna mitropolitul, Ist. Bisericeascit.
') Aaron Florian, Manualul de Istoria Principa-
tului Romdniei, pag. 35.
4) Hasdeu, op. cit.
') Mrescu, Ist. Romnilor.
www.digibuc.ro
moare pe cmpul de btaie i fratele s'au,
Brbat, prins, este dat pe mna regelui ungur,
un copil, care Ii da viata, in schimbul unor
mari sume, Ii primeste jurmntul si-1 tri-
mite s' domneasc in conditiunile fratelui ssau
la Targoviste.
In al XIII-lea secol, zice cronica lui Hu-
rul ( ?) Romnii din Galicea (denumirea Tarii
puser dup imitarea organiz5rii Moldo-
vei un cap mai mare, peste toate scaunele
si-1 numir Ban, ca in vechirne, capul le-
giunii de Severin.
La 1260 Bulgar prad cu foc i sabie Ba-
natul Severinului, de unde Magistrul Lau-
rentiu Ii respinge, lundu-le praile i Man-
du-le multi prizonieri.
La 1315 ( ?) Carol Robert, regele Ungariei,
din dinastia Angevinelor, de origira francez6
si civilizatie italian Ii alese Timisoara ca
resedint, imbundatind i fortificatiile Li-
p ovei .
La 1330 luna Septemvrie, el cari mai venise
si in 1323, trecu in Tara-Romneasc', In capul
unei armate puternice inconjurat de cei
mai mari demnitari ai si, clerici i mireni
contra Jai Alexandru Basarab, ca s se ilz-
boiascA cu el ; cu aceast ocazie, el lu Se-
verinu11) Kira via 2) ; dar fnd btut se
prost, de unde plec la Vissegrad 8).
Care 1365 Ludovic (cel Mare) regele Un-
gariei incepand luptele contra lui Stra-
timir i Bulgariei cuprinde i restaureaz6
castelul Severinului fkut, cum se credea
atunci, de Septimiu Sever 4).
La 1370 se mai adaug6 la Severin ducatul
Amlasului i astfel, Incetul cu Incetul, din
cuibul primitiv aruncat de Romani in Severin,
1) Turoczius (cit. de Sincai, I, 307, op. cit.).
9 Constantin Cpitanul, Istoria Pirei Rottulnegi
(Mag. Ist. I, 9).
Turoczius, Hungaria suis cum Regibus, Tyrna-
viae 1768, pag. 368. (Cit. Baron de Hurmuzaki,
vol. I, pag. 233).
4) Bonfinius, Lib. I, Dec. 1 ; Lib. X, Dec. II,
An. 1726. Vol. 6, pag. 396, etc.
11.9
ia natere Tara-Romneascg, care ajunge la sustinuti, penttu domniatrii, de Than Corvin
suprema expresie de vitalitate, cuprinznd de Hunyaae (ca unul ce era din aceeai fa-
cate o bucat din Moldova, alta din Transil- milie, avnd aproape, acelai blazon: un
vania, alta din Timisana, etc. 1). vultur negru cu crucea In gur) ridicA armele
In timpul domniei Marelui Mircea, avu loc asupra Cdlrilor Teutoni, cari ocupaserii Se-
la Severin, intlnirea sa cu Sigismund, regele verinul, ce li se druise, pe la 1247, de Bella
Ungariei, spre a conferi impreun contra IV-lea, i dup5.' ce-i goni, intr in Transil-
Turcilor 2). vania 1). Dorinta de a nu lsa pe aceti
In toamna anului 1394 teribilul Baiazid I Caldri de lerusalim de a se imbuiba la Se-
trece Dun4rea, la Severin 1 nvglete in verin, a fost, zice printele literaturii romne
Oltenia. Mircea se vede in alternativ5: sau (nemuritorul Hehade), o cauz cari grbi
s lupte i s cad cu glorie sau s5. se supun6 unirea Olteniei cu Romnia mare 2).
cu ruine. La 1479 Turcii, sub Mahomet II, coman-
B5t5lia se d la Rovine, lng6 Craiova, la dati de Vizirul Alibeg, Wand o expeditie
18 Octomvrie, in niste locuri Mltoase. Ce contra Ungurilor, au luat Severinul i i-a d-
carnagiu trebuie s fi fost In lupt, deoarece rmat zidurile. Capitala Banatului se mut,
ploaia sgetilor intuneca lumina soarelui ? Inai la Strehaia, apoi la Craiova.
Baiazid se sperie, fuge peste Dudre i un La 1493 Baiazid al II-lea inconjur Se-
tratat de pace, termin campania 2). verinul. Comitele Timioarei, care comanda
In 1430 Vlad III, supranumit Draconele cetatea (ceea ce probeaz c5. Ungurii, profi-
sau Dracul (dup o decoratie, avnd aceast tnd de incurctura Romnilor cu Turcii,
figur, ce-i plcea s'o poarte), spre a-i asigura ocupaser Severinul i. Il reintrise), prinse
domnia contra pretentiei boierilor Dneti, 1) Marescu, Ist. Rom., pag. 199.
I) Hasdeu, Istoria Critia a Romanilor, vol. I 1) Chestiunea stabilirii calarilor Teutoni, Ordinului
ed. II. Teutonic, In Dunarea de jos, a fost de mai multe
2) Heliade, Dacia i Romdnia, op. cit., pag. 98. ori pusa pe tapet, WI, din fericire s se poat realiza.
Catre 1355 sub domnia lui Alexandru Basarab, La 1247 (*incai I, 269 si 270) Bella IV regale
In urma unui sobor compus din sfetnicii clerului Ungariei d prin o diploma, tinutul Severinului ca-
roman si alpi, straini, ca patriarhul Constantinopolei, valerilor Ionip, pentruca Il ajutase s goleasca Wile
mitropolitul Tarnovei, mitropolitul Vidinului, al Do- de Ttari.
brodiciei, Severinului, al Albei Iuliei, al Prislavei-, La 1358 cand Principatul Moldovei nu se urzise
al Belgradului si multi alp arhierei i cuviosi arhi- pe deplin, Lituanii, pagani, dar cari voiau sa treaca
mandrip ai Wei se hotrl sa se ridice titlul de la crestinism au cerut Imparatului german pamantul
Mitropolie a Riturilor, pe care II purta pan atunci Moldovei.
Episcopia Severinului i s se dea episcopiei Argesuhii, La 1391 se propuse a li se da Serbia.
careia i s'a mai dat i jurisdictia asupra Ungariei iar La 1427 Imparatul Sigismund ceru ca ordimd
Episcopului de Arges dreptul de a se numi Mitropolit Teutonic sa fundeze la Dunare o colonie care sa
al Ungro-Valachiei. lupte contra Turcilor.
Episcopia Severinului, din cauza deselor invaziuni La 1437 acelasi Imparat, strui la Papa si la Con-
ale barbarilor de apus, dupa staruinta Mitropolitului siliul dela Basel, sa se ia Intregul ordin, din Prusia
Anthimios (altii spun Atanasie) se muta la Rarnnicul sa se aseze la frontiera Turciei.
Valcei, sub numele de Archi-Episcopia noului Severin. La 1458 1463 si 1464 Casimir al IV-lea, regele
La 1497 Radu al V-lea, cel Mare,dup Indemnul Poloniei oferi acestor clari Intreaga Polonie.
fericitului Niphon, mitropolitul Wei i fost patriarh La 1494 In Conferinta dela Leutschau (In comitetul
al Constantinopolului, ti ridica arbitrar titlul de Archi, Zips, In Ungaria) regele Albert, al Poloniei, concepu,
recunoscandu-i-se Insa dreptul de precdere sau In- tainic, cu fratii sai, Vladislav, regele Ungariei
taietate, la vacanta de Mitropolit sau In mice ob- Idexandru ducele Lituaniei, perfidul plan sa goneasca
teasca adunare *). sau sa piarda pe stefan cel Mare i sa dea Mol-
Tocilescu, Ist. Rom., pag. 62. dova ordinului Cldrilor Teutoni *).
'9 Veit jurn. Voinla National4 din 30 ai 31 Ianuarie 1885. Revista lui Tocilescu. An. II, vol. IV, pag. 482

120

www.digibuc.ro
multi Turci, pe cari puse -i ucida cu o perite cu tufi a celor dintai zidiri, acele
nespusa tiranie: pe unii i-au legat de pietre ale carantinei (pe culmea dealului din stnga
de moara, pe altii i-au cusut in saci i aa gradinii privita de pe Durare), cam pe la 1.825.
i-a aruncat in apa, pe altii i-au dat porcilor Progresul merge, se vede, incet caci sub
mai flamnzi de i-au mncat, etc. 1). Kisellef, Severinul era o mahala, Banovita,
In anul 1500 regele Ladislav al II-lea, cu 17-18 case. Acest general decreta, la 22
ordona sa se intareasca cetatea Severinului, Aprilie 1833, cumpararea moiei Severinului,
BA se adune provizii iar banului s se trimita cu banii Statului, din enalul Dunarii, pentru
caraui, taietori de pietre, zidari, etc. 2). aezarea pe dnsa a locuitorilor din Cerneti.
La 1667 dela Schelea Cladovei la gura To- Mai la urm le trimise chiar bani.
polnitei, campul forma o moie, cu numele Dupa Kissellef, domnii Alexandru Ghica
de cmpul Severinului i apartinea familiei i Barbu firbei au intervenit i au ridicat
Buzetilor, descendentii lui Preda (Ora la acest nou i frumos ora.
anul 1843). La 1841 s'au stramutat aci autoritatile ju-
Pe la 1689 dupa cum reese din cartea Con- detene, cari erau pana atunci la Cerneti.
telui de Marsigli, acest camp era pustiu i nu La 1851 s'a stramutat in Severin i. agentia
se afla pe el dect ruine. Societatii vapoarelor pe Dunre, luand te-
La 1726 Impratul Carol VI da baronului renul pe 40 de ani 1).
Undler ordine relativ la administratia Olteniei. Oraul ia din zi in zi o desvoltare mai mare
La pacea dela Belgrad (la 1.8 Septemvrie gratie comunicatiilor lesnicioase, prin mij-
1739) Austria inapoi ambele Orove precum locul aburului, atat pe apa cat i pe uscat.
i. Banatul Craiovei, Turcilor. Gaud apele scad, de pe platoul gradinei
La 1739 Imparatul Carol al VI-lea da lui publice, una din cele mai frumoase din Ro-
Lobkovitz instructiuni relative la evacuarea mania, se vad largile picioare ale singurului
Olteniei. pod principal ce a fost vreodata construit in
La primirea Olteniei (1739) dela Nemti, cursul inferior al Dunrii. (exceptie cel dela
Turcii voesc sa desparta Muntenia de cele cinci Cernavoda-Feteti). Ele au fost examinate,
judge ale Olteniei i s faca sub dragomanul cu scaderea apei din 1858, de Academia Ro-
Portei, Alexandru Ghica, carp se oferea s ma.* in aceleai circumstante, in 1882, ga-
plateasca 219 pungi de bani un exarhat ; sindu-se in aceeai stare ca 24 ani inainte i
dar Const. Mavrocordat nu se supune, pro- de care am vorbit. Romnii veneau in pele-
testeaza i izbutete sa ia inapoi cele cinci iinaj, pentru a vizita aceste pretioase urine
judete, pe cari le alipete la tail 8) ; nu scapa ale glorioaselor opere ale strabunilor lor.
insa fail a plati banii. Ceva mai la vale de piciorul podului, se afla
Dupa un timp indelungat de uitare, Prin- o vale in care se pretinde ca Romanii au
cipele Alexandru Ghica restabilete din nou aruncat multe inscriptii i pietre, spre a nu
Severinul, incepnd cladirea, pentru a patra fi luate de Turci i duse la Cladova sau Vidin.
oara, pe ruinele unui vechiu, intins si in- Ceea ce este surprinzator, zice un scriitor,
semnat ora movile de ruine i pietre acol este de a vedea cum aceasta, atat de folosi-
toare i atat de importanta comunicatie
1) Engel, Hist. Valachie, vol. I, pag. 183. Ce con-
trast In acele fapte si acele petrecute cu ocaziunea (podul), disparuta de 17 secole, nu a fost,
darului sabiei, de studentii unguri lui Abdul-Keriml in tot acest timp, ridicata, reparata sau
De bunl seam, Dumnezeu a inventat lumea ea sa inlocuita.
distreze cerurile... Dui:A' ruine, Turnul, un fel de coloana
2) Idem. (11. m. inalt, 9 m. lungime, 21/2 m. gros),
3) A. Comnen Ipsilanti, pag. 345 (trad. Calimachi,
edit. Academiei, pag. 471. Engel (incai, III, 294). 1) Frunzescu, op. cit.

121

www.digibuc.ro
se vede a fi zidit din piatr necioplit i nu csrui scut era locul i izvoarele minerale din
pare a fi din timpul facerei podului ; el se vecinUate 1).
macina din an in an. Alexandru Sever, cum se tie, fundase, in
Se vorbea despre Osirea unui amfiteatru, anul 220 d. Chr., pe ruinele Pontelui Severi-
In grdina Maioresei. nean o cetate. In timpul imperiului Romno-
Pietrria, spune traditia, a fost imputinat Bulgar, aceast cetate a fost numit de Slavi
prin intrebuintarea, aceleia ce s'a putut, cu Cernigrad (Cetatea Cernei, chiar orapd negru) ;
inlesnire scoate, la refacerea i repararea, de drmndu-se, numele s'u trecu acestui nou
Turci a cettilor Cladova i. Vidin, pe vremea ora (Cerneti), fundat, dup devastarea Se-
lui Constantin Brncoveanu. verinului, de soldatii lui Mahomed al II-lea,
Persoane pioase, iubitoare de conservarea pe la 1479, in trecerea vizirului Ali-Bey Pap,
putinelor i importantelor monumente ce ne la fzboi contra Ungurilor 2).
mai iimn dela strauni, au ingrijit de intre- Din Cerni-grad Romnii au Mcut Cerneri. (cu
tinerea lor. Vom cita urmbltoarele fapte, cari toate c6" se pretinde c51 acest nume ar deriva
vorbesc dela sine: pe la anul 1836, fposatul din romanul Cernetius, ce se crede c6 a fi
Grigorie Plepianu 1), fiind profesor la coalapurtat oraul primei colonii 8), nume ce-i
din Cerneti, i-a Mcut dou proptele de zid, rmase pan' astai.
i pe la anul 1869, Dimitrie Caluda, din Se- In toamna anului 1689 Margravul de
verin, asemenea 1-a mai intrit, fcnd lng6 Baden trecu Durfrea, de pe malul drept
dnsul i un balcon de stejar 2). pe cel stng, la Cerneti, in capul armatelor
Acest zid s'a numit i. se numete Turnul imperiale, dup ce luase Niul, Cladova, Vi-
lui Sever, dela care s'a addugat la numele dinul, etc. El anuntA prin Colonelul conte
oraului, expresiunea Turnul. de Schlik pe Domnul Constantin Brnco-
Ct despre pod, din toat splendoarea lui, veanu, cd va ierna in Romnia, invitndu-1
nu mai rAmn deck, urmele capetelor i s4 fac6 armatei provizii in valoare de 700
picioarelor sale, pe cari oricine le putea con- pungi de bani 4).
templa de pe inltimile dimprejur, cu ocazia Cu aceast ocazie Colonelul de geniu au-
apelor mici 3). striae, contele italian de Marsigli 5) a fcut
In ziva de 22 Noemvrie 1869 se vzu cea mai nite studii foarte importante asupra Du-
splendida parad ce a avut loc pn in acel n6rii, din aceast regiune, pe care le public6
timp la Turnul-Severin. Principele Carol pre- (in latinete) sub titlul de care vorbir6m
zint populatiei severinene pe consoarta sa, (in note).
Principesa Elisabeta de Wied, viitoarea, prim6 El a fost care a sMtuit facerea podului la
i scump regina a Romniei. JidoVita, invocnd, poate pentru a salva
16. CERNETII.
1) Dr. Popovici, op. cit.
Ansbach crede eh' aci era Trans Dierna. 2) Frunzescu, Dictionar Topografic, p. 431, col. I.
La Cerneti, lnga Topolnita, era in ve- 3) Se vorbeste, in unii autori, chiar de un Jupiter
chime scaunul legiunii a V-a roman6, sub al Cernensium.
4) Sincai, op. cit., vol. III, pag. 150.
1) Frunzescu, Dictionar Topografic, p. 434. 5) Marsigli (L. Ferdinand, conte de) geograf si
2) Credem c5. facem bine c amintim de un primar, naturalist ; ndscut In Bolonia la 1658, mort la 1730.
care In inocenta iubirii de conservarea resturilor Militar austriac, prizonier la turci, liberat. In 1703
de ziduri, rAmase dela strauni, cu ocazia trecerii lAsand sl se ia cetatea Brisach, de ducele de Bur-
Suveranului pe acolo, a atruit Turnul lui Sever gundia, fu condamnat la degradare.
(istoric). Scrise, intre altele, Descriptia geograficcl f i istoricii
3) Cu nivelul corespunzator 6' 6" Pegel (scara la a Duntirii in latineste hi 1726. In frantuzeste Starea
Orsova) navigatia este sigur pretutindeni. militarti a imperiului otoman, In 1732.

1.22

www.digibuc.ro
ruinele podului lui Traian, ea' acea loca- A gratiat viala celorlalti sapte, batandu-i
litate nu se mai preteaza la facerea unui mns foarte cumplit ').
pod. La inceputul miscarii nationale, in Fe-
In 1695 Sultanul Mustafa al II-lea, dupa bruarie 1820, Domnul Tudor puse mana pe
ce batuse i risipise armata generalului au- acest oras.
striae Veterani, trecu spre a se intoarce in Intre Cerneti i Dunare, se AA un platou,
capitala sa pe la Poarta de Fer, la Cerneli, imprejurul caruia a avut loc mai multe MUHL
Cusmir (27 Septemvrie), Maglavit, Rast, Pe acest platou se vad mai multe urme de
Maces, Bechet si se indreapta spre Turnu. fortificatii, al caror nume, cum se stie, in
La Or lea, imbraca pe Brancoveanu i pe vechea limba romana, era Metereze 2) qi
12 boieri, cari Il insoteau, cu caftane noi ; care si ramase localittii. Acest platou, care
apoi ajungnd la Turnu, se imbarca in caic domina, de o parte cmpia Severinului, de
trecu, CL toata curtea sa, la Nicopoli. alta Dunrea, pare s fi avut pe dansul
Acesta fu unul din rarii sultani care a trecut intariri Ina din timpurile cele mai vechi.
ca amic pe teritoriul romanesc. Brancoveanu Ele se prezint, astzi, ca resturi de lucrari ori
dupa ce mai ramase pe mal vreo trei zile, redute, inconjurate de mai multe santuri
spre a regula cu visteria imparateasca oare- adnci. Acele ale caror urme se disting mai
cari chestiuni, se duse apoi la resedinta sa 1). bine sunt fcute de Rusi bine inteles cu
In Octomvrie 1800 trupele lui Passwan- ajutorul locuitorior dimprejur, in timpul
Oglu au trecut Dunrea la Cerneti. Boierii rzboiului din 1807 si 1828.
din Craiova fug mai told ; au ramas, numai In acest punct a avut loc lupta contra
Locotenentul domnesc i Naztrul dela Brailai oardelor nedisciplinate ale lui Passwan-Oglu,
care era trimis pentru a comanda Turcii ce de care vorbiram mai sus.
se aflau in Craiova 2). Ocuparea acestui platou era recomandata
La 7 Decemvrie 1.800 are loc la Cerneti o de generalul Langeron spre a tine in respect.
mare batalie, intre Romani i Turcii lui for-W*1e Cladova i Orsova 3).
Passwan-Oglu, cari au fost respinsi 2), pentru In luna August 1809 Turcii, in numar de
moment, cad in urm6 Romanii sunt invinsi 6-700, au trecut Dunarea, intre Cladova
de acestia, Turcii primind ajutoare. Kara- Orsova si au ocupat Cernelii. Colonelul Iel-
Mustafa, generalul lui Passwan, cuprinde tukin, care comanda acest post important,
Craiova 4). dar care nu avea nici curaj, nici hotarire,
La Cerneti a locuit mult timp Tudor Vla- nici cunostinte militare, indata ce zri pe
dimirescu, inaintea revolutiei sale. El ii avea Turci, abandona intr'un mod las, postul sau
aci proprietatile in cari petrecea, oricand alte fugi spre Craiova.
imprejurri nu-1 impiedecau (cu fuga peste Pierderea Cernetiului punea in mare greu-
frontiera sau functia de vataf al plaiului tate apararea Olteniei de Rusi. Generalul, din
Closani). Oltenia, Issaiew, intelese aceasta: el trimise
La 1809 el a taiat, aci cu propria sa meta, pe bravul Lt-Colonel Acht, din regimentul
sapte din 1.4 srbi pe cari i prinsese spionand Malo-Rusia, cu batalionul au de 100 (1)
pe Rusi ; era decis sa-i taie pe toti, daca nu oameni. I s'a mai dat un batalion de rezerv,
s'ar fi rugat de el un boier, anume Colun- acel din Siberia, tot de 100 oameni, un
beanu.
1) C. D. Aricescu, Istoria revoluliei romdne din
1) Radu Greceanu (Mag. Ist.), Cap. 37. 1821, pag. 29.
3) Aaron Florian, op. cit. 2) Meteriz, turcqte, inseamn6: paralele, din for-
3) Frunzescu, Dicrionar Topografic, p. 106, col. II. tificatia permanent:a.
4) A. Florian, op. cit. 3) Docum. Acad. Supl. I, vol. III, lase. La, p. 67.

123

www.digibuc.ro
batalion de panduri, dou companii de cazaci se urear pe dealul Cernetilor 0 imianului
de Ural i regimentul de Penza ; Issaiew puse 0 acolo s'au fortificat.
pe Ieltukin sub ordinele lui Acht. Intr'o dimineat pe un timp intunecat, ei
La 19/31 August Acht inconjurg. 0 ataca au fost atacati de Turci 0 dup o lupt de
Cernetii ; Turcii se intdriser in o casa minat ; mai mult de trei ore, Ruii au dat sem-
a fost nevoie s se dea asalt casei, precum 0 nalul de retragere. Ei se infundar, cu
retranamentelor, in adevr, ridicate in grabg. totii, in tufanurile dela Orgutova 0 Pietrele
0 putin perfectionate. Roii.
Acht le bombard mai inti 0 Turcii, In aceast lupt au murit vreo 30 rui 0
imitnd exemplul lui Ieltukin, au fugit, cu vreo 5-6 panduri.
toate c vedeau un ajutor ce le venea din In timpul taptamanii ce urna, pandurii 0
Cladova 0 la care ei se reunir. Acht ar fi Ruii aeandu-se la Bistrita, Turcii au dat
putut impiedeca aceast reunire 0 a luat foc Cernetailui, care arse mai tot. Aceast
tot ce se afla in cas, dar nici el nu se atepta ardere s'a intmplat in ziva de 6 August ;
la o fug4 aa de urgent a inamicului. ea a fost cea din urm 0 de aci comuna nu
Turcii au fost urnariti ; li s'a omorit vreo s'a mai ridicat. Dula ce Ruilor le veni
60 de oameni. Cernetii fu reluat 0 forti- ajutoare, ei' s'au ldsat la vale 0 s'au infrit
ficat 1). la *ftianul ; apoi parte din ei au plecat contra
In Decemvrie 1.812 o band de vreo suta lagrului turcesc, ce se afla pe cmpul Se-
de Srbi, cu un ef nuriiit Khayta Velik, verinului.
trecu Dui-area la Cerneti, unde omori cteva Lupta incepu din nou, Ruii se prefeicurd
persoane si jefui cteva case 2). c fug 0 s'au oprit la imianul ; Turcii ii urm-
rir pan6 la Topolnita, apoi s'au inapoiat
La 1828 tot in acest punct s'a V4zut ciocniri
intre Rui 0 Turci ; Ruii aveau in ajutor iar50 in lagrul dela Severin. Cnd Romnii
cetele de panduri mehedinteni. Iat. cum 'i Ruii, s'au intArit acolo, ca vreo trei zile
printele doctorului Dimitrescu-Severeanu in urm6, Turcii, cea mai mare parte cavalerie,
povestea aceste lupte: Deliiieir ca din pmnt 0 i-a atacat
Dup btglia dela Schela Cladovei, Ruii mai intaiu in cmp iar in urm (Ruii re-
0 Romnii se retraser spre Cerneti, care se trgndu-se) inapoia fortificatiilor. Lupta a
afla pustiu. Pandurii, dup vechiul obiceiu fost inegal: Turcii trAgeau din cmp 0 Ruii
romnesc, petreceau zilele in jocuri 0 can- de dinapoia intriturilor. In aceast lupt,
tece, and primir ordinul A' fie gata de lupt. Turcii neavnd niciun succes, s'au retras ; dar,
Ei se adunard pe cmpul Severinului, unde peste o saptamnk apar din nou. De astdat
au fost lsati de gard iar Ruii incepur a s'au luptat mai mult. In cele din urmg, Turcii
lucra fortificatiile dela i.mianul. Romnii se s'au retras la Cladova 0 Ada-Kaleh. Biruinta
aflau in ambele tabere inamice: unii urnd a fost a Ruilor o cki aa ziceau ei, cnd
barbaria turceasc6, se aflau in lagrul rusesc ; biruiau, iar cnd erau luati pe goan,
altii dispretuind jafurile 0 cnutul musalesc, spuneau ea' aceasta li se intmpla din cauza
merser in ordia musulman, sub numele de pandurilor cci sunt progi (1)1) adaog6 mar-
panduri. Solomon 0 ctiva cazaci 0 doi pan- torul ocular. 0 parte din Turci s'au int6rit in
duri au trecut in insula imianului 0 au pus satul Cire, din plaiul Cloani, unde le veniau
foc fermei unui turc bogat ; acesta, spre a-i ajutoare dela Ada-Kaleh 2).
rdzbuna, trimise vorb eh' va veni cu puteri
mari i va arde Cernetii. Romnii 0 Ruii 1) Nu vorbi tot asa dup5. Plevna.
2) Dui:4 V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit. Revista
1) Docum. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I-a, p. 196. Lit. Archeologie f i Fdologie de Gr. Tocilescu, pag.
9 Docum. Acad. Supl. I, vol. II, pag. 701. 175-177.

124

www.digibuc.ro
 Cernetii a fost mult timp reedinta jude- cari, invingndu-i, au spulberat cetatea. Le-
-tului. In epoca de marire a Romnilor, sub genda mai spune cum cavaleria ungureasca,
Mihail cel Bray, la Cerneti se afla cea mai ca s scape, avuse grij s potcoveasc6 caii
insemnata capitenie a Banatului Craiovei: invers.
Ceipitenia cea mare a Cernetului de margine. Tot pe valea TopoInitei, mai jos ca doi
Rmita acestei capitenii a tinut pan la kilometri, intre Baloteti i Scanteeti, se
18301). In vechea organizare a armatei noastre gasesc in pmnt arm de zideirii vechi
aceste capitenii erau intrebuintate, in timp mai multe morminte, de ambele parti ale
de pace pe Ing garnizonarea oraelor i a raului. Localitatea se numete, de locuitori,
trgurilor s' pgzeasca, pe rand i frontiera Martalogi ; la rdsarit de Scnteeti se aflau
care In vechime se fcea cu mare severitate. o multime de morminte romane numite de
Dela mutarea capitalei districtului la Se- locuitori ale uriaelor sau ale jidovilor (in
verin, aceasta comun a pierdut neincetat din acea localitate prin expresia: jidovegi se
valoarea sa ; a zidire important mai ramnea intelege uriai).
In picioare, din antica sa splendoare: biserica In 1869 Bolliak descoperi urmele unui
Sf. Treime, zidit de loan Ghica, pe la 1690. templu roman iar traditia spune c aci era
biserica i un targ, precum i un pustnic,
17. VALEA TOPOLNITEL care dup ce sttuse vreo 20 ani, a disparut,
dup ce-i stricase singur coliba. Printre mor-
Aceast vale ca i localittile dimprejur, minte, se gsesc i multe unguresti 1).
este destul de interesant, prin nenumgratele
resturi. de zidiri romane: Intre Topolnita i 18. sS'IMIANUL.
comuna Balotesti, pe marginea drumului ce
suie muntele Godeanul, aproape de poalele imianul este renumit pentruca aci s'au
lui i la o inltime dela nivelul mrii, cam gusit cociuge de piatra i pietre romane cu
la 100 m, se vedeau urmele unei fortificatii de fara inscriptii.
piatr, al carui perimetru pare s fi fost
in forma de elipilt. In multe parti zidul este 19. BATOTI.
In flint:6: in unele locuri, chiar acum are o Ca la doi kilometri mai jos, de comuna Ba-
inaltime de doi stnjeni. Spatiul ce ea cu- toti, pe malul Dunarii, se af1 un loc ina1tat,
prinde i pozitia locului dimprejur, spun in pe care era pus un pichet de granit, numit
destul c' aceasta fortreatA a servit numai In Ceteitua. In partea din spre apus, are un
timp de fzboi sau poate i in timp de pace, ant foarte adanc, lat de vreo 10 metri,
dar, in acest din urm caz, numai ca punct numit Hunia, care coboard spre fluviu. Aci
militar de paza. Vechimea sa nu s'a putut s'au gasit cramizi romane, cioburi de vase
preciza pn acum, nefiind cercetata de si chiar monete antice.
oameni specialiti. Regretatul Bolliac (Mon.
Oficial Nr. 223 din 1869) a vizitat-o i ar fi 20. OSTROVUL CORBULUI.
aflat dela locuitori c6 se numea Didina Da-
Ostrovul Corbului sau Corbova (cum o nu-
chilor. D. Severeanu (V) ar fi auzit in loca-
mesc slavii) Ouprinde inteinsa, in pmnt,
Mate numai Didina i Cetatea romanei. Mun-
tele se numete Godeanul iar locul unde sunt
multe urme de zidrii, felurite cioburi de
vase vechi precum i o multime de nrmizi
ruinele, Greidetul. Locuitorii o mai numesc
romane 2).
Cetatea lui Mateia. Romnii uniti cu Ungurii,
ar fi sustinut aci o lupt contra Ttarilor 1) V. Dimitrescu-Severeanu, In interesanta descriere
citata mai sus.
1) N. Balcescu, Arta militard la Romai. 2) V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit.

125

www.digibuc.ro
 21. BRZA-PALANCA. si cari dominau pe cel de al treilea. Se putea
Brza-Palanca, se afla pe locul ocupat prea bine lua acel de la Dunre dar nu se
oarecand de cetatea roman Aegeta (mai putea tine in el fr a avea pe celelalte
in urrn Vetislau 1). Ea a servit de lagr douil 1). Predarea acestui punct inlesni unirea
legiunii a XIII-a romank in timpul sederii Rusilor cu Srbii.
sale in Moesia superioarg. In apropiere de
acest oras se vd si urmele fortretei romane2). 22. ISVO.RUL FRUMOS.
Ruine se mai gsesc la satul Corbova, in In hotarul numit Izvorul Frumos, in mar-
dreptul mahalalei, din Batoti, Cetei(uia. Ele ginea Dunrii, se gsesc in pmnt urme de
sunt descrise in studiul contelui de Marsigli 3) zidrii romane ; traditia spune c' aci ar fi
sub numele Corvingrad (Orasul lui Corvin) si fost o mare schele.
prezintate in figura XXXIII 4). Un drum roman, pleca din hcest punct
Ruinele dela Brza-Palanca au fost descrise si apuca prin hotarul comunei Burila, peste
de Marsigli, sub titlul de Peileincuta 5). La Devesl, la Batoti ; continua peste hotarul
vale de Brza-Palanca, intre Aquas i Dorticum, comunei Rogova, peste locul numit Cetatea
pare s fi fost 6) Novoburgum, insemnat prin Latinilor, din hotarul Orevitei, etc. Acest
aceea ea' aci se afla, oarecnd, sediul legiunii drum avea pe marginea sa, din distant in
a XIII-a 7). distantk cte o mgur artificial de pmnt.
In luna August 1809 &Arbil, indat dup6 Una din ele se numeste Ruja sau Mgura
luarea Deligradului de Turci, evacuark fr lui Rujan. Din acest drum se desprtea,
a distruge, Brza-Palanca, cu toate ea' trans- spre satele Bucura i Vtirful mare, un altul
portul de arme si munitiuni ce le era destinat numit 4 Drumul lui Rujan , care trecea prin
de Rusi, ajunsese pe marginea Dunrii 8). comuna Corldtelu 2).
La 19 Iunie (1 Iulie) 1810 Rush inaintar
23. DUDUL.
&Are Brza-Palanca cu un batalion din regi-
mentul Noa Ingrie, comandat de Maiorul Dudul era pe trmul drept al Dunriil in
Iukov, 4 piese de 12 si ativa Srbi. dreptul mijlocului Ostrovului Mare o foarte
La 23 Iunie (5 Julie) Brza-Palanca capi- tare redut turceasck asezat pe un platou
turd. S'a gsit in interior: 4 tunuri, 3 drapele foarte greu de apropiat.
si multe provizii de tot felul. Garnizoana La 4/16 Martie 1810 Issaiew trecuse Du-
s'a retras la Vidin. nrea, mai sus de vrful de sus al Ostrovului
Aceast. fortreat, Brza-Palanca, era un Mare (Olmar), cu sapte batalioane. Principele
cmp retransat format din trei forturi sau Bagration ordon ca aceast insuld sd fie
redute, ale diror zidiri erau enorme palissade ocupat cu orice pret, chiar dela inceputul
sau, altfel spus, garduri de grinzi plantate campaniei, ceea ce era foarte cuminte. Se
drept. stia c ea fusese pierdut in 1809. Issaiew
Unul din aceste forturi era in lungul Du- o lu si Coloneful Tzvilniew puse mna fie
nrii, celelalte pc cloud inltimi mai mari mica fortreat sau mai bine zis reduta
Dudu. Ea se apr ru. Rusii luar un tun.
2) D'Anville, pag. 438 i 457.
2) Maria Zaharescu, Tezii pentru liceng En litere, etc. Ceva mai jos de aci era un cmp intrit pe
pag. 169. care Turcii II abandonar. Acei din insulk
2) Marsigli, Descrierea Duncirei, In latine0e. vzndu-se tiati dela uscat, au capitulat dup
6) V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit. ce au schimbat cteva lovituri de tun, cari
II) Ibid.
au omorit doi apitani si ctiva soldati.
6) Procopius, De aedificii, IV, 6.
2) Maria Zaharescu, op. cit., pag. 169. 1) Doc. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 306.
2) Doc. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 196. 2) V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit.

126

www.digibuc.ro
 Dup6 luarea Olmarului, Issaiew se indrept6 au pierdut putinA lume, dar in ea se gAsea
cAtre Praova, dar fu chemat inapoi de Ka- Lt.-Colonel Baron Gugelberg si Locot. de
mensky ; el se hatoarse in Oltenia, dup ce artilerie Davidow 1).
distruse Dudul1). .
In Mai 1810 Turcii aveau in aceast re- 24. OSTROVUL MARE.
flicutei redutA Zimma-Dudu 150 oameni,
Prin acest Joe, putin renumit, toate irup-
300 la Brza-Palanca si 800 la Cladova.
tiunile nordului au trecut fluviul, pentru a
La 4/16 Iunie Srbii, in numAr ca la 6000,
pAtrunde in Dalmatia si Italia sau s se aseze
au apArut pe tArmul drept al fluviului, in
pe valea Savei 2).
dreptul vArfului de sus al Ostrovului Mare.
Acest ostrov era recomandat de generalul
Turcii au fost surprinsi de aceast miscare:
Langeron ca neapArat sAl fie ocupat si intArit
Recluta Dudu a fault multe semnale. Conte le
chiar dela inceputul unui rdzboiu al Rusilor
Tzukato, cari comand pe Rusi, merse cu
cu Turcii. Era de cea mai mare importantA:
trupele sale, in dreptul captului Ostrovului
inapoia cAruia se aflau vasele flotilei sale.
tinea in esec trupele turce dela Nis si din
Bosnia ; impiedeca trecerea DunArii, foarte
Profitnd de Intunecimea noptii, la 5/17 Iunie,
lesnicioas in aceast regiune ; in fine avea
trecu Dun Area.
cea mai mare importan0 pentru cazul dacAl
Rusii s'au unit cu SArbii, s'a cntat glorie
ar fi fost necesar unirea cu SArbii 9.
celui etern, se sfintir drapelele ... Entu-
Din Ostroyul (sau Insula) Mare Rusii au
ziasmul era la culme.
Mcut Olmar, prin scurtare si intelegeau prin
La 6/18 se recunoscu Zimma-Dudu, de
aceast expresie acea din insulele cele mari
unde ,in ajun plecase 700 cavaleri, pentru
ale Dui-141.E, care Incepe ceva mai jos de
lagArul IntArit dela Praova.
Brza-Palanca.
Contele Tzukato, desi voia s inceap6 cam-
La Inceputul veacului, aceasta insuld a avut
pania prin o actiune strAlucit, nu indrAzni, de
o importanfd capitald In rzboaiele din Du-
friCA. sa nu piard6 trup mult asaltnd Dudul,
narea de Jos, mai cu seam4 pentru Rusii, cari
dar deschise transeea la 8 20 Iunie.
au luptat cu mare ardoare, spre a putea s
La 11/23 Colonelul Tzvilniew, cu dou'
o ocupe, pentru dou'd motive: IntAiul, trecerea
batalioane si 500 cazaci, ocupd o mare 11161-
time Intre Dudu si Praova. Dunkii In dreptuI eau era prea lesnicioas
si al doilea, In acest punct se putea lega fortele
In noaptea de 14/26 si 15/27 garnizoana
Dudului IncercA o iesire,
ruse cu cele srbesti si Intinde teatru de
combinat, prin
operatiuni.
semnale, cu acea a Raovei, dar a fost resping,
In luna Aprilie 1807 aceastd insuld a fost
lsAnd pe teren cAtiva morti si rAniti.
ocupat de 400 SArbi sub conducerea imuia
In aceeasi zi garnizoana din Praova ataca
din sefii lor, Melenes ; dar nu mult ba urra,
pe Tzukato. Lupta a fost vie si a tinut pn
2000 Turci, sub comanda lui Hidris Pasa,
la 5 seara. Turcii au fost respinsi cu pierderi.
din Vidin, au venit s-i alunge. Turcii au
La stnga, Issaiew Indur mari pericole ; la
fAcut mai multi prizonieri, printre cari un
dreapta, Skapsky, cu 2 batalioane, tinu foarte
bine. In fine Turcii au fost respinsi ; ei au austriac si un grec 4). Pe Melenes (co) 11
alungar In munti si 1-au inchis In Stubik.
pierdut un drapel si 150 oameni.
Rezultatul acestei hipte a lost c garni- 9 Docum. Acad. Supl. I. vol. III. Fascic. I.
zoana turc4 a Dudului s'a predat. Ea numai Pag. 305.
numara dect 150 oameni. Restul au fost 9 Docum. Acad. vol. II, pag. 590 Baron de Me-
riage.
omoriti, in iesiri, asediu sau dezertare. Rusii a) Ibid., vol. II, pag. 67.
1) Dorton. Acad. Supl. I, vol, III, fasc. I, p. 303. ') Ibid., vol. II, pag. 417.

127

www.digibuc.ro
 In acelasi an coloana rusa, ee ocupase Hidris Pap trimise 2000 oameni in partea
Romania micg, se Indrepta spre Dunre. Ea inferioar a ostrovului si o avantgard5. de 2
era tare de 3500 oameni si 6 tunuri. Efectivul salupe canoniere pentru a-i sustine. Ostrovul
ei era jumtate rus, jumaate roman (pan- are trei leghe lungime si un sfert de leghe
duri). Comandantul rus era insotit de doi lAtime.
boieri romani, Cernica si Ardeleanu. Ajungand La 10 Iunie sosesc, Turcilor, Ina. 1500
aci ea incearc4, de cloud ori s treac4 fluviul oameni si mai astepta 4000, sub fiul lui
si s' pun nana pe insul. Dar nu reusi: Ismail Bey. Toate aceste trupe n'au fost In
bateriile asezate in localitate si canonierele, msur5 s-1 ajute si. Intreasc, spre a putea
trimise din Vidin, au Impiedecat reusita acestei goni pe rusi din ostrov 1).
intreprinderi. CApitanul adjutant Bigot, tri- Am artat c ostirea ce venise s ia Olmarul
mis de generalul Marmont, prin Bosnia, pentru era jumtate compus de Romani, panduri.
a indrepta pe Turci, desvolt o mare activi- Iatil acurn prerea generalului Langeron
tate si second5 toate rrasurile luate pentru a asupra pandurilor :
impiedeca unirea Rusilor cu Sarbii si a men- Pandurii era o armat care putea foarte
tine comunicatia Europei cu Turcia prin bine fi Intrebuirgat In redute sau retransa-
Orsova 1). mente inchise. Siguranta ce aveau, c Turcii
La 15/27 Mai Rusii au atacat satul Izvoa- nu le va face nicio gratie, ii obliga s se apere
rele, unde se aflau 600 arnirti. Inaintea unor cu IncAptnare. In campie trig ei aveau
forte atat de superioare, arraign, distrusi, mai nevoie de a fi sustinuti si supraveghiati de
cu seam4 de focul tunurilor, au pierdut 200 din trupe regulate. Aceast militie avea ofiterii
ai lor pe campul de lupt si s'au retras la si particulari, nscuti In tara, desi dela in-
Calafat. Hidris se multumi apoi s instaleze ceput erau comandati de un ofiter rus, c-
gami pe Ormul fluviului si nu se mai misca pitanul Curt (ran roman nAscut Iang
dela Stubik. El ceru Pasei din Vidin ajutor Focsani). Dar acesta flind inlturat, s'a dat
de 6000 oameni si Infrirea Orsovei turcesti. comanda pandurilor Maiorului Bogasew, din
Putin In urna rusii au ocupat ostrovul2). regimentul Olonetz, ofiter foarte brav, care
La 5/17 lunie o coloand rus a czut, fr se distinsese de mai multe ori.
veste peste Ostrovul Mare si-1 suprinse. In el Pandurii aveau o neinvins incptanare
nu se aflau cleat vreo 50 de Turci, ceilalti de a servi afard din tam lor: chiar In Ro-
plecaser cu pasa, dupd retragerea primei mania Mare. Pentru a servi de leg4tur unui
coloane rusesti. Rusii fcur un lagar la corp de Bulgari, generalul Langeron primi
extremitatea de sus a ostrovului In dreptul ordinul sa formeze un batalion de panduri, pe
Palancei. Ei erau comandati de un ofiter su- trmul drept al Oltului. A fost imposibil de
perior sau un generral care se numea Izartz. a-i face sa treac pe trmul stang al Oltului.
Acesta era insolit de un boier, Samurcas, Cu mare greutate putini panduri, au trecut
Caimacanul lui Ipsilante. In acest timp Cla- Durarea In Bulgaria si Serbia 2).
dova si Orsova au riscat mult s'a fie luate. In noaptea care preced 1. Iulie 1807 (st. n.)
Din dreptul Praovei para la munti, erau Rusii iesir din Ostrov, In numr de 3000,
numeroase detasamente de observatie pentru Impreun cu 15.000 Sarbi, comandati de Cerni-
a acoperi miscrile corpului ce urma s se Gheorghe si au atacat lagrul pasei din
uneaschi cu &Arlan. Vidin, aproape de Stubik. Lupta Incepu cu
iuteald. Hidris Pasa nu avea atunci, in aceasta
1) .Docum. Acad. Supl. I, vol. III, fase. I, pag. 50. pozitie decat 2000 oameni ; 500 voluntari au
XXXVII, Scrisoarea Adj. Mriage catre Minist.
Afacerior striline al Frantei. 1) .Docum. Acad. Rom. Supl. I, vol. II, pag. 434.
s) Ibid., vol. II, pag. 324. 2) Ibid. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 194-195.

128

www.digibuc.ro
trecut la inamic. Aceastg defectiune fu sem- pentru preggtirea mijloacelor de rezistenta ;
nabil fugei Albanezilor i. a altor soldati Turcii erau stpani pe teritoriu pang la Timoc
strgini; laggrul a Lost luat de inamic. Hidris, ci afarg de regiunea Ostrovului Mare, aveau
neavand pe langa el cleat trei sau patru posturi palisadate pang la Orova. Vidinul
oameni, s'a retras la Negotin, unde adung era bine apgrat pentru a fi atacat, desi agentii
pe fugari. Ruii i Sarbii 1i dirijarg atunci rui colportau fel de fel de intrigi, discordii i
toate fortele lor contra celui de-al doilea rgsvfatiri 1).
laggr a lui Kurstangli Ali, format din 2000 In urma armistiiului, generalul Issaiew
oameni, trupe din Vidin. Acesta insa rezistg. abandong Ostrovul Mare la 31 August (1.2 Sep-
i respinse trei atacuri consecutive, ale Ma- temvrie) 1808, pe care trupele lui Hidris s'au
micului. Atunci Ruii s'au decis sg-1 blocheze grgbit sg-1 ocupe 2).
sperAnd a-1 reduce prin foamete. Kurstangli La 24 Martie (5 Aprilie) 1809 Issaiew adung
Ali ggsi mijlocul de a trimite Paei un bilet doug batalioane, cinci tunuri i cativa cazaci,
a cgrui cuprins era: Sunt In laggrul meu, la Gogoi in fata Ostrovului Mare, langg Du-
inamicii m'au atacat ; ei au gasit moartea. rare. La 25/6 el trecu in Ostrov. Nu era decat
and Ira va sosi acest bilet, trageti 5 tunuri cativa Turci, cari pgzeau retranamentele
rugati-vg pentru mine . Trupele de sub aparau satul din mijlocul Ostrovului. Ei n'au
ordinele lui Delli Cadri i Iusuf Aga n'au luat voit BA se predea. Issaiew Ii 1nconjurg i Ii
parte la aceastg operatie ; ele sosiau in acea bombardg. Focul artileriei sale departa vasele,
zi, In Vidin, din o expeditie in Oltenia, uncle cari aduceau ajutoare. La 26/7 Turcii s'au
au pus pe fugal pe Cazaci. Hidris Paa le predat.
reuni la Negotin, apoi in noaptea de 4-5 Issaiew ocupg ostrovul, mri retranamen-
Iulie st. n., a plecat asupra inamicutui, 11 .Im- tele i preveni pe Sarbi, de acest succes, sg
pinse indargt, pe cAnd Kurstangli-Aga, eea se apropie i s deschidd cu el o comunicatie
din laggrul sgu, facandu-i drum, cu sabia In sigur i lesnicioasg.
mAng.. Reuind unirea lor au luat pozitie Posesiunea acestui ostrov era indispensa-
la Negotin. Cu tot numgrul lor, cel mare, bilg pentru a asigura comunicatia intre am-
Ruii i Sarb au suferit atat de mult ea nu bele maluri. Acest ostrov era un post exce-
au indrgznit sa uringreascg avantaje. Ei au lent i intgrinclu-1 cum trebue sg fie, el nu
avut mai mult de 1000 morti i putea fi uor luat 3).
Turcii au manifestat o mare bravura in La 1809, ca i astgzi, bratul ce separa
felul lor de a lupta. Ei au avut 600 morti i Ostrovul Mare de Oltenia era foarte Ingust, ba
rgniti iar 10 din garda paei, au murit laugh' chiar trecearea era posibila pe vaduri, cand
el. 0 parte din rui s'au retras In ostrov, cu apele erau mici.
Ei ateptar intgririle, cari le erau In mijlocul Ostrovului, pe coasta de vest,
anuntate dela Craiova. Doug convoiuri, pe era un sat mare, atunci ruinat i o veche
cari Turcii nu le putuserg duce, din cauza IntArire turceasca ; catre sud o mare pgdure,
drumurilor rele, au cazut in mainile Ruilor. destul de deasg. Un maior, Troeff, din statul
afarg de 15.000 ai lui Cerni-Gheorghe, major, prezentase In 1809, un proiect de
aveau de aceasta parte toate fortele lor, cgci aparare a acestui ostrov prin un sistem de
populatia creting era rasculata pang aproape 13 forturi. Executarea acestui plan ar fi cerut
de Oreava. Hidris-Paa, a plecat la 6 Iulie
(st. n.) la Vidin (lgsand comandamentul lui 1) Doc. Acad. Ist. Supl. I, vol. IL pag. 439 si
440, DXCII.
Kurstangli-Aga, care se afla cu 5000 la Ne- 9 Ibid., pag. 462.
gotin In fata tuturor fortelor reunite ale ina4 9 Docum. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag.
micului) pang la sosirea trupelor otomane, 162. Jurnalul generabilui rus conte de Langeron.

129

www.digibuc.ro
trupe mai numeroase dect acelea pe cari mult de 3000 oameni ; tot attia erau pe
aveau Rusii In Oltenia. Langeron, vizitnci trmul drept. Prin pierderea acestui ostrov,
ostrovul, ordon incetarea lucrrilor i comise comunicatia cu Serbia flind intrerupt, acest
eroarea a lsa pe cele deja executate in fiint, popor rmase, absolut
abandonat propriei
ceea ce contribui la pierderea ostrovului 1). sale soarte
La 19/31 August 1809 Turcii au trecut Du-
nrea mai jos de ostrov si au venit s atace 25. PRAOVA SAU PRAHOVA.
reduta, ocupat de un slab detasament, din La inceputul acestui secol, pe malul drept
al 6-lea de vantori, comandat de maiorul al Dui-1614i, ceva mai sus de capul de jos al
Glbov. Atacul lor se prelungi toat ziva Ostrovului sau Insulei Mari, se afla o fort-
dar fr succes. Seara, 20 August (1. Sep- reat. turceasca i Ufl lagr intrit, pe Inltimi,
temvrie) Glbov primind ajutoare, l atac cari dominau Dunrea.
el singur si Ii respinse din ostrov. Ei au fugit Aceast fortreat purta numele slay de
atat de repede Inct isi prsir . mortii, pe Praova sau Prahova.
cari de obiceiu Ii lua cu ei 0 au retrecut Du- Lagiirul intrit dela Praova, consta din cinci
nrea 2). redute tari, peste malurile cari mrginesc
La 23 August (4 Septemvrie) 1809 noaptea, Dunrea, vis-k-vis de capul de jos al Insulei
Turcii debarcarli In Ostrov. Maiorul Kirilow (Ostrovul) mari ; el imbrtisa o mare intin-
care ocupa retransamentele dela capul de sud dere de teren.
al Ostrovului, observ aceasta operatiune si Din lips de mijloace, Ruii n'au putut s."
trimise succesiv detasamente pentru a-i goni ; faca altfel dect s trimit pe generalul
dar e se intrir si au fcut o nou debarcare, Issaiew, cu patru batalioane si 100 Sarbi
mai sus, aproape de sat. Lt.-Colonelul Rib- s se retranseze pe flancul drept al inamicului.
nikow care comanda in ostrov, veni singur La 1/13 August 1.810 Issaiew inaint, noap-
sa-i recunoasc. si vzu c5. erau prea multi tea, dire Praova i Incepu lucrrile sale. Ele
pentru a-i goni. au fost Intrerupte de o iesire a Turcilor, cari
Daca n'ar fi fost in ostrov dect una sau atacar viu pe Issaiew. Turcii au fost respini
dou. redute, cel mult, trupele ar fi putut s cu mari pierderi 0 au fugit In desordine in
le apere. Dar imprstiate prin pduri si voind retranamentele lor. Ibrahim Pala a fost
s ajute pretutindeni, ele au fost impinse peste omorit. Momentul era frumos, dar Issaiew,
tot. Lt.-Colonelul Ribnikow a fost omorit i o aa de Indrznet in alte ocazii, a rost de ast-
pies de tun a batalionului su ai crei toti dat prea prudent. Contele Ururk, venit din
caii si artileritii fuseser omorIti a fost luat lagrul dela Rusciuk, cu Regimentul de La-
de Turci. Rusii respinsi din toate prtile se doga, 5 escadroane de ulani de Wolhymnia
retrasera In desordine catre reduta ostrovului, cu 300 alreti Srbi, au infrit corpul
construit in spre partea Olteniei si unde lui Issaiew.
Lt.-Colonelul Andreowsky, din regimentul La 11/23 August Ururk, fcu o recunoa-
Orel, care o ocupase cu batalionul su, ii adun tere a Praovei. Turcii au iesit contra kr, res-
0-i tinu In loc. Turcii nu indrznir s-i atace. pinser pe Srbi si Cazaci si n'au fost opriti
Rusii au pierdut trei ofiteri si 200 oameni, dect de artileria de Don ; Turcii s'au luptat
morli ca disperati 0 au pierdut mult trup ; Rush
Dup primirea acestei triste noutti, Issaiew au pierdut i ei, intre ai4i pe eful 866,
veni la Balta Verde. Rusii prsind reduta Cearapatki. Trei zile In urm, contele Tzu-
din ostrov, Turcii o ocupar imediat, cu mai kato, comandantul-sef rus, al acelei regiuni,
1) Doc. Acad. ht. pag. 194.
2) Ibid., pag. 197. 1) Docutn. Acad. pag. 201.

130

www.digibuc.ro
trirnise contelui Ururk un ajutor de Srbi Este posibil ca altklat Timocul s se fi
si veni In persoan6 In fata Praovei. Vrsat In Dunre In apropiere de acest ca-
Garnizoana Praovei a mai racut cteva ie-
siri, dar descurajat prin moartea lui Ibrahim
Pap 0 nefiind ajutat de Molla, pasa din
Vidin, care sta In inactiune cu cei 800 oameni
ai s'ai si tot atati locuitori armati, abandon
laggral intkit la 6/18 Septemvrie. Nici Tzu-
cato, nici Issaiew nu mai erau. Locot.-General
Zass, care ii inlocuia, distruse laggrul intsrit
dela Praova, curn Meuse si din Brza si din
Dudu. Rusii n'au fost destul de tari pentru
a p6stra toate aceste intriri 1).
26. NEGOTINUL.
Indat ce Praova fu abandonat, Colonelul
Icapsky rnerse asupra Negotinului, mic6 for-
tareap.., care era la opt verste mai departe,
si o ocup. Dup cAteva focuri de tun, Turcii
o abandonar, lsnd In ea artileria 0 muni-
tiunile. Tot astfel abandonar si Bakil, tot
In cursul fluviului, mai aproape de Vidin 2).
In Mai 1.807 comunicatiile Turciei cu Eu-
ropa, prin 0/rya, erau deschise si sigure,
gratie unei armate de 4000 oameni stabilit
la Negotin, sub comanda papi din Vidin,
ale carei avantposturi se aflau in fata pozi-
tiilor sarbesti, intrite, sub comanda lui Me-
lenco, aprate cu 6000 oameni 3).
27. RACOVITA ( BAIU I ).
Pe capul de pmnt, care domin6 Dun6rea
si Timocul, in locul unde d'Anville pune
Dorticum, restaurat de Justinian, se afl
urmele unui castrum roman. Acest castrum
pare ss fi fost de o prea mare important,
pentrudi el nartsura 168 metri in lungime
pe 35 metri in latime ; unghiurile sale frig
n'au p6strat deckt urmele imperceptibile ale
turnurilor rotunde, de cari trebue s'd fi fost
acompaniat.
9 .Doc. Ist. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, p.
306-307.
2) Ibid.
3) Ibid., Supl. I, vol. II, pag. 418.
9*
www.digibuc.ro
strum ; In zilele noastre, Ins, el ia o directie
mai septentrional formnd, Intre Racovita
si gura sa o delta' de o lungime considerabil.
Azis-Pasa, unul din cei din urm guverna-
tori turci ai Vidinului, recunoscnd impor-
tanta strategica a acestui punct, a fcut din
el un solid avant-post contra Serbiei: o ca-
zarm6 mare, ce adApostea Oa. la 100 soldati.
Aceast cazarm6, in form de blokhaus, avea
o indoit misiune: de a tine in respect raialele
si s observe trecerea Timocului 1).
28. BREGOVA.
La 1810 Bregova ca si Cladova avea un
castel destul de tare si orasul inconjurat de
int6riri. Turcii aveau aci ca la 1000 oameni.
La 23 Septemvrie (5 Octomvrie) Zass ordon6
Lt.-Colonelului Glebow A' atace retransamen-
tele ; el se stabili In ele, Mr osteneal sau
pierderi. Turcii s'au retras In castel, unde
Zass ii blocd.
La 2618 noaptea, Turcii au trecut Timocul
si scpark abandonnd fortAreata. Ei nu
stiau cA aveau s4 dea peste Colonelul Turtsa-
ninow, cu regimentul gu, care noaptea se
apropia si in zori se depArta de cetate. Ei
au fost primiti cu gloante si. mitralii ; multi
perira si mai multi au scApat cu fuga. Zass
ocup orasul.
Turcii abandonnd si Florentinul, Zass puse
s' distrug6 ambele cetti 2).
29. ViIRF.
In vecingatea acestui sat, chiar pe mar-
ginea Dun.drii, se &eau ruinele unui vast
uvraj defensiv; acestea Bunt 0 ele resturi
din cele nenumArate citadele ce formau in-
triturile liniei romano-byzantine.
Gea mai mare parte din pietre au fost Intre-
buintate la constructia satului, ai crui locui-
tori cultiv interiorul ramparturior antice 3).
1) F. Kanitz, La Bulgarie Danubienne.
9 Doc. let. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 312.
3) Kanitz, La Bulgarie Danubienne.
131
 30. NOVOSELO (NOVIGRAD1). Gar la Mare, unde se afla infanteria i arti-
In Iu lie 1689 Novigradul era un castel leria. Cavaleria a fost repartizat la Pristol 1),
cu un relief de putin important, in apropiere Intre Gk. la-Mare i Gruia. Cand operatiunile
de Vidin, cu garnizoang (pressidiato) de s'au apropiat de Vidin, vntorii au fost adui
Rasciani (un fel de trupe) nu trig destul de dela Severin, la Gruia ; efectivele au fost
uor spre a fi ajutat. Dacg ceda, comunicatia mrite cu oameni adui din rezerva, mai
cretinilor pe Dunre ar fi fost foarte grea. concentrndu-se un al 3-lea escadron de ea"-
Tkli persista atace 1). lrai (Olt i Romanati). Astfel corpul de
observatie cuprindea : 4 batalioane de infan-
31. GRUJA. terie, 3 escadroane de cbTdrai i o baterie de
artilerie. Total 3750 oameni, 503 cai i 6
La 9 Julie 1877 s'a trimis din personalul tunuri de camp.
bateriilor dela Calafat, Maiorul Demetrescu, Acest corp de observatie a impiedecat tre-
Upitanul Urseanu, Sublocot. Irimescu i cerea peste Dungre a mai multor sute de
Mavrodi cu 50 oameni i 10 civili, mecanici voluntari i a unui mare nun& de ItIzi cu
i pi1oi, pentru a lua in primire: 2 vapoare, arme i munitiuni ; a recules aproape 15.000
6 lepuri i o alup cu aburi, destinat pentru de refugiati, cArora le dkluse locuinte In
o eventual trecere a trupelor In aceasta satele mrginae i in oraul Turnu-Severin.
regiune. Din cauza pierderilor ruseti din In Octomvrie, operatiunile armatelor beli-
Bulgaria, armata romng mergnd in ajutorul gerante deprtndu-se de Vidin, guvernul
ei i trecerea urmnd a se face la Corabia, desconcentr alraii i dorobantii, libera
bastimentele au fost lnapoiate proprietarilorrezervele, retrase regimentul, lband numai
cari le inchiriaser. dou com-panii din al 4-lea de linie i dou
tunuri la Grla Mare.
32. GARLA MARE.
Cu toat atitudinea corect a autoriatilor
Cu ocazia rdzboiului sarbo-ture din 1876, romne, Turcia nu incet de a-i educe, pe
guvernul romn, spre a asigura comertul pe calea diplomatic, cele mai mari acuzatii de
Dunre i a face s" se respecte frontiera, nerespectul neutralittii, ba chiar In o not
trimise un corp de observatie pe Dunre, In din 8/20 Septemvrie o amenint cd va tri-
Oltenia, care avea s." observe mai cu searnal mite dou canoniere de rzboiu In acea
zona Dunrii cupring intre Gruia i Calafat. regiune 2).
La inceput, acest corp se compunea numai La 9/21 Sept. 1877 Romnii au talcut o recu-
din Reg. 4 de Linie, care avea garnizoana noatere pe malul drept al Dunilrii ; aceasta
la Craiova, cu done: escadroane, din I-inl provoca focul infanteriei turceti din Floren-
Regiment de Clrai (Do lj i Mehedinti) i tin. Trupele romne au rgspuns i ele omorind
o baterie de 8 cm. din I-iul de artilerie. Pie- ctiva Turci, rspndindu-i In toate prtiles).
cate la 21 Iunie (3 Iu lie) au ajuns la Gruia
la 25 Iunie (7 Iu lie). Batalionul al 4-lea de 33. FWRElYTINUL, FlORENTINUL
Vntori a fost trimis cu calea ferat la SAU FLEURTINUL.
Severin. Se mai ordon4 concentrarea doro- Numele acestei localitti urmele incon-
bantilor din Do lj. testabile ale unei entice colonii militare, arat
In 25 lunie Comandantul acestui corp, c acest. punct este acel ocupat altdat de
Colonelul Cerchez, sosi la Gruia. Trei zile in
urinf, el strAmut cartierul sau general la 1) LangA acest sat se afl urmele unui pod vechi.
2) Lucrarea mai multor of iteri (L. M. M. Of.),
1) Vol. V, partea 2, pag. 172. Doc. Acad. relativ vol. I.
la Istoria Romnilor, CCLXV. 3) Idem, pag. 150, I.

132

www.digibuc.ro
Lt.-Colonel DrAghicescu. Note asupra Dunrii i MArii Negre. Pl. b.

.1:
10 o ao Horn .

www.digibuc.ro
Florentiniana romand, cdreia pozitia sa, la uni cu Srbii. Ruvii, din parte-le, vdzuserd cu
marginile imperiului i pe marele drum al neodihnd aceastd pozitie in mainile Turcilor.
Ratiariei, la Imbucdtura Timocului, ti dddea Ei, hotdrindu-se sii o atace i lua, ocu-
oarecare important. pard satele Mottei, Iedul, Dobrul, Chlce-
Mai trziu, in evul mediu, un castel bizantin marul, Muzii, Bdilevti i Cetate.
inlocui castrul roman, pe capul ce terasa Fiecare din aceste sate, au fost prevzute
Bulgariei septentrionale inainteazd n acest cu ate cloud batalioane de infanterie, cu
loc cdtre Dungre. cavaleria i artileria necesard.
Fundamentele s'au observat mult timp, Turcii din Calafat, se emotionard de aceastd
dar materialele pdrtilor superioare au dis- mivcare Inconjurdtoare a Ruvilor 0 se deciserd
parut cu totul. sd-i atace lnainte de a o termina. In acest scop,
Locuitorii bdtrni turci, ii amintesc sii fi ei trimit, sub comanda lui capul
vdzut vechile materiale transportate, la Vidin,statului major al armatei din localitate, trei
pentru constructia forturilor Kumbair coloane formate fiecare din ate trei arme:
Ghazibair. prima coloand, comandatd de Ismail In per-
Aceast comund pare sd fi avut, altddatd, soand, era compuid din cinci batalioane de
o intindere mai mare ca a Vidinului 1). infanterie, cloud companii de carabineri, 11
La 23 August (4 Septemvrie) 1811. Contele tunuri i un regiment de cavalerie ; a doua
Ururk se apropie de Florentin, pe care 11 gdsi coloand, comandatd de Mustafa-Tfik-Pava,
abandonat. Fratele su, Colonelul regimen- nepotul lui Omer-Pava, era compus din:
tului Contelui, gdsi aproape de satul Hrvova, acelavi numdr de batalioane de infanterie,
1000 fugari Turci, pe cari li imprdstid cu 3 companii de carabineri, 11 timuri i un re-
uvurint 2). giment de cavalerie ; a treia coloand sub co-
manda lui Osman-Pava, era compusd din:
34. SATUL CETATEA. trei batalioane de infanterie, vase tunuri mici,
In apropiere de acest sat se vedeau urme de un regiment de cavalerie i 300 huzari.
ziduri romane, de oarecare important:6 ; este Intia coloand trebuia sd atace satele Do-
insemnat prin lupta ce a avut loc aci, cu- brul i Iedul ; a doua, satul Muzii ; In fine, a
noscutd sub numele de: Bdteilia dela Cetate. treia, satul Cetatea. In ziva de 5 Ianuarie
La 1853 Calafatul fusese, precum vom 1854 seara ovtile otomane ajunser la Ma-
vedea, ocupat de Turci i fortificat In scopul glavit.
de a tia Ruvilor orice posibilitate de a se Stirile ce primird, dupd aceea, despre mivcd-
rile Ruvilor, fdcurd pe cei trei comandanti sii
1) F. Kanitz, op. cit. schimbe planul ce proiectaserd ; ei se deter-
.Doc. Ist. Acad. Supl. I, vol. III, lase. I, pag. 362.
IatA principalele forturi turcesti Intre Barra Pa- minard sii atace, cu toate trupele, satul
lanca i Vidin, In 1809. Cetatea.
Brgova; A doua zi de dimineatd, 6 Ianuarie, Turcii,
Negotin ; dupd ce au lsat In satele Maglavit i Ovnia
Baku (nu se stie In ce anume punct era acest fort;
posibil a este .Racovild sau Varf);
un batalion de infanterie, (loud tunuri, un
Florentinul. escadron de cavalerie i cdtiva huzari,
Mai la vale de Vidin, erau: au plecat spre Cetate, unde au ajuns a doua
Orum (unde era de temut o trecere pe Virmul zi, 7 Ianuarie, dimineata.
stng, favorizat de prezenta unui ostrov, Iii cursul Ismail Pava lud vase batalioane de infan-
fluviului; nu se Ole In ce anume punct era acest fort, terie, cteva compdnii de carabineri, cloud
Intre Vidin
Cibru; regimente de cavalerie, 280 huzari, 12 tunuri
Oreava. inaintd.

133

www.digibuc.ro
 Cella lti comandanti, cu restul armatei, for- ce s'ar fi tras din ocuparea pozitiilor ; el se
mau rezerva ; ei au rmas mai departe de sat, multumi s le bombardeze timp de vase ore.
in scop de a opri ostirile turcesti ce ar veni Un carnaj oribil tinu in sat trei ore si. se
in ajutorul garnizoanei din Cetate care era pretinde cbl, in timpul luptei multi ofiteri
mai mare dect in celelalte sate si care rusi s'au aruncat in baionetele turce pentru a
dup raportul lui Achmet Pasa, se urca la: nu cdea prizonieri ( ?).
patru batalioane de infanterie, o companie Zgomotul luptei se auzise in satele ve-
de cavalerie, dou escadroane de huzari 0 cine.
dou de cazaci clri. Rusii dela agilesti, Mottei si. alte sate,
Turcii ajungnd pe drumul Ovniei au au venit in ajutorul celor dela Cetate. Ctre
atacat satul. amiaz, aceste trupe se aflau in apropierea
DiMineata era frumoas si cerul senin ; toat punctului ocupat de rezerva otomad. Pu-
lunca Dunrii era luminat si linistit. Ar- terea Rusilor se ured la nou batalioane
mata ce incepu lupta, format in dou co- infanterie, un regiment de ulani, unul de
loane, atac din dou prti: intia coloan huzari 1Paskevici), cu 16 tunuri ; patru ba-
avea vase tunuri ; a doua patru ; dar aceasta talioane veneau in linie de btaie ; trei altele,
din uring prea mai nurneroas in oameni. urmau in coloane pe cele dinti ; in fine, dou
Rusii din parte-le au asezat vase tunuri pe erau in rezervil ; cavaleria cu artileria se
calea satului si o parte din infanterie In aflau distribuite pe lturi.
locuri favorabile. Turcii formndu-se in co- Aceste trupe erau comandate de generalul
kane de asalt 0 indreptnd tunurile, trimi- maior Bellegarde.
seri inainte pe carabineri, cari au atacat repede A.chmet Pasa, cu cinci batalioane, se ho-
pe Rusi ; acestia ii primesc cu o ploaie de tri sh sprijine ap6rarea. Trupele otomane
gloante. Dar cu toat groaza sa, acest foc s'au imprstiat 'in lungul unui sant, ; trei ba-
nu opri pe Ismail Pasa, ce urma cu bata- talioane in linie de Mtaie si don in rezerv ;
lioanele 0 tunurile sale. Un detasament din a patru din tunuri au fost asezate la dreapta
doua coloan turc, ajunge petai la umbra liniei de btaie ; sase, la stnga ; cavaleria a
Rusilor. Acestia, luptndu-se neincetat, se fost insrcinat. s apere artileria.
retrag. Pmntul se stropeste de sngele Rusii inaintar ; artileria kr incepe focul ;
bravilor ambelor armate. Garnizoana rusa acea turceasc6 ii respinse.
comandat de colonelul, dupa aceea generalul Infanteria ruseascA, cu toate a suferea
Baumgarten, se indreapt spre piata bisericii, teribil de kcul artileriei turce,ti, inaint, cu
ducand cu ea artileria ce fusese asezata pe mare curaj, scotnd niste strigle inspimn-
calea satului. Piata bisericii, catre care acum ttoare ; ea sustine cu brbtie focul timp
se repliau rusii, era s devie teatrul de lupt, de cteva ore, dup care capul coloanei ter-
cnd acestia retrgandu-se de dou prti min prin a se replia definitiv.
despre nord si. despre west, de sat in- Un istoriograf francez, crede ins ea' fortele
trar in niste transee fcute mai dinainte si. in ruse, in loc A' se interpun intre Calafat si
cari se aprar brbteste. La iesirea din sat, Cetate si a tia retragerea Turcilor, acestia
cavaleria otomang, sarjndu-i, le-a cauzat au preferat s se retrag.
mare ru. Dup buletinul turcesc pierderile au fost
Se rspandise vorba c Ismail Pap murise, Insemnate: ale Rusilor se urc. la 1500 morti
cu toate c' era numai rnit ; altul ii lu locul. si 2000 rniti, evacuati spre Craiova ; acele
Incurajati de succes, Turc voiesc s ia in- ale Turcilor, 338 morti 0 700 rniti 1).
tririle cu asalt, dar noul comandant gsi ea' 1) Guerin, L'Histoire de la Campagne d'Orient,
paguba ce ar incerca, n'ar compensa folosul vol. L

134

www.digibuc.ro
 Ruii, cari ocupau intririle, le-a p6rgsit lt6dat, In al XII-lea 0 al XII/-lea secol,
peste noapte i cu totii satul 1). acest ora era centrul unei mari activitti
Dup6 luptg, Turcii s'au retras In Calafat, comerciale.
de unde ieiser. Colonelul austriac Ftillek Numele de Calafat Orea a-i fi gmas dela
pretinde c6 Turcii ar fi fost btui 2) j s'au acela al materiei intrebuintate, in toate tim-
retras in dezordine spre Calafat ; el (16 ca purile, de navigatori pentru a face impene-
perderi: la Rusi 2025 oameni, la Turci 2973 ; trabile, la actiunea apei, unirile bordajetor
Dar 3), Turcii au mai avut ca trofee: 500 de lenm ale corbiilor.
puti, 500 cai, trei furgoane One cu muni- In timpul cnd Genovezii se aflau pe Du-
tiuni bagaje, 60 s6bii de ofiteri 0 mai multe nare, Calafatul era punctul unde aceti co-
Crud Sf. Gheorghe. loni0i ti ceildfdtuiau si smoleau vasele lor.
In campania din 1877 Turcii au executat Terenul acestui port mult timp s'a pretat
mai multe ad6posturi, peste Dun6re, in acestor operatiuni primitive.
dreptul acestui or4e1 precum 0 la Florentin. Cu retragerea Genovezilor, dui:A Dunke,
Dar toat6 forta Turcilor abia se urea la o siiti de progresul crescnd al puterii oto-
companie. mane precum i de convulsiunie de tot felul,
O bombardare, la 12 Mai, asupra Floren- in mijlocul carora se producea acest progres,
tinului, de pe inltimea dela Vrata, r6spn- Calafatul a inceput s-i piard6 din valoarea sa;
deste aceast6 companie cu Inlesnire. In noap- abia in timpurile noastre, dup6 multe secole
tea de 12 la 13 Mai o incercare din partea de uitare, oraul a inceput s6 dea semne de
Turcilor, de recunoatere, cu o barc6, a Or-
mului stng, rmne de natur6 glumeat6, C6tre 1355 Stefan Duan, regele Srbilor,
dup ce pierde omul dela crm. Trupele ce trece Dunrea i ocup6 Oltenia cu Craiova.
ocupau in acest timp regiunea dintre Salcia Alexandru, domnul Trii Romne0i, l'alung6
Pristol erau: Baal. I de Vntori, Bateria pra la Dunre; dar, pentruc6 interesul am-
4-a din Regimentul I de Artilerie i Esca- belor popoare cerea unire, au incheiat pace
dronul Buz6u. prin o incuscrire: Fiul lui Duan, Uro, bu
In c6s6torie pe fata lui Alexandru, acest
35. CALAFAT. Christian al IX-lea al Romniei, Ileana,
dndu-i drept zestre Craiova cu intreaga
In 1239 zice Cronica Contemporan6 (a Oltenia, dela DunAre la muntii Banatului.
acelui timp) a abatelui Alberic, Cumanii, Srbii n'au stpnit mult Oltenia, pentruc6
dup6 ce infiinteaz6 aci un oral, c6ruia i-a dat Uro, refuznd pe Ileana, a pierdut dreptul
numele lor (Curnanii), tree Dunrea spre a ce avea asupra Banatului Olteniei.
da ajutor unei armate franceze care venise La 1462 Calafatul era unul din punctele
s6 sustin6 pe Baudouin de Courtenay, tm- ce servea de baz6 aprovizion6rii lui Mahomed
p6rat latin al Constantinopolei, atacat de al II-lea, in rblzboiul ce intreprinse in contra
Grecii din Asia, sub impratul Batace, din lui Vlad Tepq.
Nicea 4). La inceputul secolului al XVI-lea deja
oraul nu mai avea nicio important:6, cblei
1) BoIintineanu, Milord pe Duniire Si in Bulgaria,
prin un decret, din 12 Mai 1529, Moise Vod6
Bucuresti 1839, pag. 43-47.
3) Fllek v. Witinghausen, Das Ffirstenthum Ru- tut:61.We ca venitul vmilor sale, cu acele
miinien, pag. 65. Idem, Das Knigreich Rumiinien. ale unora din blti, s6serveasc6 la intretinerea
3) Guerin, op. cit. mnitstirii Tismana 1).
3) A. Xenopol, Ist. Romdnilor, vol. I, p. 521 si
524. Prin aceasta se confirm prerea multor istorici
c acest oras exista cu mult Inainte de descalicatoare. 1) Arhiva istoria a Romniei. A.nul I, pag. 30.

135

www.digibuc.ro
 Pe la 1593 Mihai, Banul Craiovei, fugind
de urgia lui Alexandru al III-lea, Bogdan,
a fost prins lngd Calafat 0 dus la Bucureti,
unde condamnat la moarte, scdp prin frica
ce inspird cldului sdu.
La 1695 luna Iulie, o oardd ttreascd, sub
conducerea Hanului Selim-Gherei, trecu Du-
ndrea, de la Calafat la Vidin in ajutorul
Turcilor spre a merge contra Nemtilor. In
luna August, acela0 an, ii urrnd Hanul
aipaz-Gherei, cu o noud oardd.
In toamna anului 1789 D. de Clairfait,
secundul Principelui de Coburg, primi ordinul
sd inainteze cdtre Vidin. In momentul insd
de a trece Dundrea 0 a asedia cetatea primi
ordinul de a se opri, pe malul stng al Du-
ndrii. Turcii incurajati de inactiunea impe-
rialilor, au trecut fluviul. Clairfait ii las sd se
aeze la Calafat, li atacd 0 distruse complec-
tamente Wirea lor 1). Alte detalii:
La 15 Ianuarie 1790 Nicolae Mavrogbeni,
domnul Munteniei, silit de Ru0 0 Austriaci,
dupa btdlia dela Rmnic, sd pdrdseascd Ora,
readund sfdriimaturile qtirei sale, in fata
Calafatului 0 le completd cu Turci. Pe un
mare ger, Romnii 0 Turcii trec Dundrea
0 ocup Calafatul, unde se intdresc. Luati in
zeflemea de bucure0ence, Nemtii pornesc
contra lui Mavrogheni 2).
La 20 Iunie 1790 Generalul-feld-maresal
locotenent Baron de Enteberg, cu locotenenta
domneascil compusd din : Filaret al Rmni-
cului, Banul Dimitrie, Manolache Grdditeanu,
Dimitrie Logofritul 0 Marchelie (probabil
secretar sau translator), dau o proclamare
anuntnd poporului victoria Nemtilor, co-
mandati de generalul conte de Clairfait
(in realitate, de unul mai mic, Brugglach),
asupra Turcilor la Calafat:
Turcii erau 8000; Nemtii aveau 9 batal.
infanterie, 5 divizioane cavalerie ; lupta a
avut Mc in ziva de 15/26 Iunie (Selim, omul
1) Doc. Acad. Ist. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 99,
din memoriile generalului Conte de Langeron.
2) Isl. Romdnilor (Cursul Universitar) de V. A.
Ureche, Tomul I (1786-1792), pag. 293-294.
136
www.digibuc.ro
de incredere a lui Mavrogheni, care a scris
un memoriu, zice 1) la 14 August). A inceput
dimineata cu artileria, apoi a avansat infan-
teria, care a asaltat anturile (intririle) Tur-
cilor. Turcii s'au luptat cu mare bravurd dar
apoi au fost bdtuti 0 aruncati in Dundre.
S'au pierdut ca la 1500 Turci (800 morti, 700
prizonieri), lundu-li-se i frumoase eici,
cteva tunuri 0 cteva steaguri. Nerntii au
pierdut un ofiter ; 1 major i 8 ofiteri au fost
rdniti 0 vreo 80 soldati mold 0 rdniti. Turcii
cdutnd a veni, de peste Dundre, in ajutorul
celor din Calafat, Nemtii cu un viu foc de
artilerie, i-au silit sd se inapoieze 2).
La 1775 sub Alex. Ipsilante, un firman
imperial hotdr4te ca prin Calafat i cu Me-
hemet, Pw. Vidinului, s se trimitd toate
proviziile celor 5 judete de peste Olt, care
Sublima Poartd.
La 1797 Sultanul Selim trimise o formida-
bila armatd pe uscat i o numeroasd flotild
contra lui Paswan-Oglu, care se inchisese in
Vidin. Flotila de pe Dundre era numeroasd.
alupele canoniere, conduse de bdrbati exer-
citati in luptele navale, avnd intre ei born-
bardieri i ingineri europeni, erau puse sub
comanda Vice-Amiralului Intern-Bey. Asediul
acesta 3) a fost mernorabil. Paswan hid pre-
cautiunile cele mai minutioase, astfel cd,
lumea fiind aezatd in casematele Zidurilor,
stradele fiind acoperite cu ldzi de apd, fiecare
bombh ce cddea era imediat sting cu piei
ude. Abia o casd 0 o geamie arse. Inconjurd-
torii au aezat baterii chiar in Ostrovul din
fatd i pe inatimele din Calafat tablou
asemenea celui din 1877-1878. Dupd cinci
luni asediatorii cedard ; paza a fost mai slabd
0 astfel Passwan, atacndu-i cu mare vigoare
li puse pe fugd. Protejatul lui Selim, coman-
dantul-cap, Hussein-Cuciuk, Cdpitan-Paa,
care comanda impresurarea, abia scdpd cu
1) Istoria Ronulnilor de V. A. Ureche.
3) V. A. Ureche, Tom. 1, pag. 304 Ist. Romdnilor
(Curs Universitar).
a) De care vorbete Fotino, trad, Sion, vol. II,
pag. 186.
fuga la Rahova, de unde mijloci la Sultan, In Aprilie 1809 armata rush' din Oltenia
gratierea (1) lui Pasvan, precum vom vedea. se urea la cinci batalioane infanterie rush',
La 1.798 Ussein-Paa observa in Calafat dou regimente Cazaci, 500 Croati, 300 Al-
acoperea Muntenia contra lui Passwan- banezi si cam la 2000 panduri sau militie
Og lu, In urma esecului suferit de seraschier romdneascli. In Martie, a sosit dela Bucuresti
In fata Vidinului, dupa a carei retragere, pasa zece tunuri de campanie de cel mai mare
nu jefui judetele romnesti, cum se credea calibru. La Craiova s'au fAcut mari depozite
la Bucuresti, ci numai le ceru s aprovizioneze venise ordinul s se transforme tot grul
cetatea prin contributii. in Ming.
apitan-Pasa adunand ctiva fugari, pe Generalul Issaiew, care comanda aceast
cari i-a reunit la un alt corp, comandat de un regiune, hotrl s inceap asediul Vidinului,
alt pava, trecu Dunrea i Inaint ctre Vidin. s-I ia i s asigure comunicatia cu Serbia,
Cu aceast. ocazie pasii Aibaniei, Belgra- Wand in urrn6 pe Srbi, singuri, s lucreze,
dului i Bosniei s'au retras dela lupt. de vreme ce In acel timp planul Rusilor era
expeditia lui apitan-Pasa asupra Vidinului de a lua cetatile de jos si apoi s treac fri
a fost considerat ea o curs ce-i Intinser Bulgaria unde vor incepe osti1itji1e 1).
inamicii francezilor. La 1811 Calafatul nu exista. Se pstrase
La 7 Ianuarie 1799 Cpitan-Pap intrd In ideea de existent, In acest punct, a unui su-
Bucuresti, unde se intelese cu domnul asupra perb si imens oras, lngs care, In 1790, contele
mijloaclor de a impiedeca pe Passwan 86 de Clairfait, comandantul unui corp austriac,
mai intre In trile romne. btu o armata turceasca, cum am vzut.
Molla-Aga, guvernatorul Vidinului, care Cnd la 19/31 Iulie Ismail-Bey (de Srs)
urm, lui Passwan-Oglu, comanda, In Martie trecu Dunrea, Ia Calafat gsi numai un
1807, un corp de 20.000 cu care intr in batalion rus, din al 17-lea vntori.
Oltenia si combin6 misciirile sale cu ale lui Generalul Sbiesky, care se afla pe larmul
Mustafa-Bairactar, care inainta, dela Giurgiu stng cu un excelent regiment, in dreptul
spre Bucuresti, In capul a 40-60.000 oa- orasului Lom-Palanca, se deplas. Indat ce
meni 1). auzi de trecerea lui Ismail si lu pozitie in
Rusli armaserg, Intre alti, care finele lui fata bltilor cari brazdez trmul stng, la
Martie 1807 si 2000 de Romni sub titlu de vale de Calafat, In fata Vidinului.
pandari. Acest mic corp fu trimis cgtre Du- Generalul Zass adura si el toate fortele sale
nre unde a fost Imprstiat de care Turcii la Craiova, punct central de plecare, la di-
lui Kurstangli-Ali, guvernatorul Cladovei 2). stante egale, in orice directie, dela Dunre.
La 5/17 Iunie 1809 niste cazaci rusi se La 22 Iulie (3 August) Turcii traversar
arAtar la Calafat, dar au fost imediat goniti bltile prin trei mici drumuri practicabile
de Turci 3). atacar pe Zbiesky cari sosea. Acest ge-
In 1808 Noemvrie, se organiz In Oltenia neral si regimentul s.0 s'au acoperit de glorie,
un regiment regulat de Panduri 4). In aceast imprejurare. El opri pe Turci,
La inceput scopul era de a arma 5000 rezistndu-le mult timp cu toate eh' acestia
oameni, dar mai In urm6 rdmaser cam la erau de vase ori mai numerosi.
2000, divizati In patru batalioane 3). La urm Ins *ar fi fost zdrobit dac Zass
nu ar fi venit, cu generalul Repninsky, cu
1) Doc. Acad. Ist. Supl. I, vol. II, pag. 395, DXLIV. regimenteIe 43-lea, 27-lea (de varatoci) i cu
9 Ibid., vol. II, pag. 414. cavaleria. Ajungnd la satul Ciuperceni, pe
5) Ibid., DLXXXV, pag. 432.
9 Ibid., pag. 527. 2) Anal. 1st. Acad. Supl. I, vol. III, lase, I, pag.
6) Ibid., pag. 530. 52, 53 qi 54.

137

www.digibuc.ro
dreapta Turcilor, el recunoscu pozitia kr, Stat-Major, s construiasa don redute tari
hid dispozitiile ce le crezu de cuviinta i atac5 s4 repare altele trei vechi, ridicate in lungul
mai intai pe acei cari ieiser deja din brilti mlatinilor. Aceste redute au fost construite
cari se &eau pe un punet ridieat, pozitie prea repede 0 exact puse in eichier. S'a
care le-ar fi dat mari avantaje, dac ar fi fost instalat in ele panduri. Ei erau foarte buni
lsati aeolo. El li goni. Cavaleria rus5. nu la retranamente, did tiau bine c' Turcii nu
putu s'd luereze mult. Turcii debuar5 din le fceau nicio gratie. Li se al6turar cteva
toate prtile ; un eseadron de dragoni, se trupe regulate.
servi contra lor de arme de foc i fort una Prima linie a acestor redute era departe de
din coloane s5 se retrag6. Lupta a fost lung5. intririle turceti, la jumtatea btii tunu-
indarjit5. Turcii au fost obligati s. treac5. rilor, prin urmare, cu retranamentele tur-
bltile i. s'A reintre in retranamentele pe cari ceti, s'au bombardat reciproc. Focul Ruilor
deja le construise, pe malurile fluviului dominnd, pe acel al Turcilor, le cauz6 mai
astfel proiectul lui Ismail-Bey se g6si con- mult rsdu cleat ei ar fi putut face Ruilor.
ti ariat, dela inceput, prin bravura lui Zbiesky A doua luptd la Calafat. La 3/15 August
i prin activitatea i inteleptele dispozitiuni Ismail-Bey execut un atac indrznet 0 bine
ale generalului Zass. dirijat care dreapta generalului Zass, pe care
Acest general nu avea sub arme cleat 3500 voia a-1 intoarce. Cum el nu se putea stabili
oameni, dar Ismail-Bey, crezndu-1 cu mult in marele ostrov din fata Vidinului, pentruc6
mai tare, pierdu un timp pretios sti. se int6- Molla Paa nu i-o ceda, furi5. trupele sale,
reascri. Inactiunea sa a dat timp lui Zass s5. In lungul Dunrii, spre Calafat, pe care Zass
cheme din Serbia pe Contele Ururk cu dourt nu-I putea ocupa de team' s nu se intindri
batalioane i cu ulanii si, cari sosir In prea mult i czu cu putere pe dreapta
maruri fortate. Mai primi dela Giurgiii un Ruilor. Vntorii regimentului 43 s'au luptat
regiment 0 cinci escadroane de ulani, sub toat ziva in tiraliori; dragonii i cazacii au
colonelii Reren i I3enkendorff, amndoi ofi- fost i ei angajati. Luptele au costat mult
teri excelenti. triip de ambele prti. Atunci contele Wo-
Contele Worontzow, printeun mar fortat, rontzow nu sosise inc6 ; redutele nu erau inch'
veni s se uneasc cu ei, cu trei batalioane cu totul terminate 0 dac6 Turcii ar fi reuit
ceea ce era 0 mai folositor,. flotila stationat s." le atace i s resping6 pe Zass, care nu
la gura Jiului i o parte din aceea care era putea avea multe rezerve, acest general ar fi
inaintea Turnului, au venit s' asigure flancul fost obligat s se retrag6 la Cioroiu.
stng a lui Zass i s6 impiedece ca Turcii ad' Krassowsky, un excelent i curajos ofiter,
nu poat, coborind fluviul, efectua, mai jos, termin aceast lupt printr'o indrzneat
noi debarc6ri, cari ar fi devenit sup6rAtoare. manevr strglucit i care-i face onoare.
Atunci Turcii au fost blocati In propriile lor Observnd c nu se poate ajunge la retran-
retranamente. Dar greutate exist tot att amentele Turcior dect pe o c6rare lesne
de mare, pentru ei spre a ei din retrana- de mascat, dar c biile uscate la dreapta
mente, cu speranta de succes, cAt pentru permitea s' se furieze 0 a lua pe Turci pe la
Zass de a-i ataca In locul unde ei se aflau. spate, fr6sa indura acelai risc pentru ai
Retranamentele kr erau tari; nu se putea el lu cu sine 70 oameni determinati din re-
ajunge la ele cleat cu mare greutate i se gimentul de Mingrelia i c5zu in flancul
tia ea' Turcii le apsra bine. spatele Turcilor. Acetia, la moment, aban-
Pentru a-i prinde mai bine, a asigura po-
donar atacul kr 0 se aruntar asupra lui
zilda sa. 0 a nu obosi trupele, generalul Zass
Krassowsky, care se apAr In blti 0 se
pune pe Colonelul Michau, din corpul de mentinu in ele pra in momentul In care
138

www.digibuc.ro
Turcii reintrara In retranamentele lor. Pentru succes. Proiectul sail era sa mearga spre
aceasta fapta fu inaintat Locot.-colonel 1). Craiova dupa ce ar fi respins pe Zass, dac
Flotila nu a putut tine mult timp pozitia acesta s'ar fi retras spre Olt ; i drept la Olt,
sa, din cauza bombelor i. s'a retras vis-a-vis spre flancul drept al pozitiei Ruilor dela
de Lom, la adapostul Ostrovului. Slobozia, daca Zass s'ar fi retras la Craiova.
In ziva de 28 August (9 Sptemvrie) Vi- Acest plan, frumos alcatuit, face c noare lui
zirul trecea In Romania, la Slobozia ; trei zile Ismail, dar succesul nu-I ajuta: patru slabe
In uring. Ibraim primi ordin de a iei, cu orice regimente de infanterie compunea atunci tot
chip, din inactiunea In care-1 tinea Zass i. corpul lui Zass. El merse spre dreapta, de
sa inainteze spre Craiova. 1ndat ce observa micarea inamicului i cand
Molla-Paa, Inspaimntat de trecerea feri- vazu ca toate vechile lui Intriri erau aban-
cita a marelui vizir i. temndu-se ca nu cumva donate. Aceste patru regimente s'au luptat
sa. aiba succese al caror rezultate sa-1 conduca cu un curaj eroic, mai cu seama acel de Min-
la pierderea capului, incepu a oscila, a ter- grelia. Dota chesoane explodara In mijlocul
giversa i. a se apropia de compatriutii sal. careului acestui regiment, comandat atunci
El predg, In fine lui Ismail-Bey marea insulg de Locot.-Colonel Kolotnitzky. Cu tot acest
fortificatg. i-i mai (Mu i. 4000 din oamenii accident, care ocaziona o mare pierdere de
trupelor sale. Dar, credincios principiior sale lume i. cu toate atacurile furioase ale Tur-
negustoreti, ii vandu aceast favoare cu cilor, cari se precipitara atunci asupra acestui
4000 galbeni, pe cari ii primi foarte exact. bray regiment, el nu-i pierdu nici locul, nici
Zass era departe s se gndeasca la o ase- desordona rndurile. Noaptea puse starit
menea negustorie. Asigurandu-i pozitia prin luptei. Trupele au cantonat unele In fata altora.
redute i. crezand ca nu avea nimic de temut Situatia generaluIui era din cele mai pe-
de Ismail-Bey, care ramasese mai mult de o nibile i din cele mai critice. Inamicii erau
lung in inactiune, trimise lui Kutuzoff cinci de 6 ori mai multi ca Ruii. Ei aveau
escadroane de dragoni i. 3 batalioane, pe avantajul pozildei. Trebui multa fermitate i
cari eful sau comise eroarea de a i le cere, decizie pentru a se mentine i. acest general
caci in adevgr ca nu avea trebuinta i avu cu ata mai mult merit cu cat avea In
pe cari Zass comise greeala de a i le da. mang ordinul lui Kutuzoff de a se retrage,
Mai facu Inca' una i. aceste dou sunt singu- cnd va crede de cuviint4. Kutuzoff, in primul
rele greeli ce i se pot imputa in aceasta moment al surprizei sale de trecerea Turcilor,
campanie att de furtunoasa unde conduita la Slobozia, ii trimisese acest neinteles ordin,
sa a fost un model de curaj, de fermitate i pe care tot anturajul au nu-1 cunoscu. Nici
de activitate ; el a trimis pe Contele Ururk, Kutuzoff nu-1 comunica la nimeni ; nici Zass,
cu detaanlentul sau in Serbia. El il desting. corpului sail. El nu fu cunoscut cleat trei
sii Meg' o diversiune care ar fi fost foarte luni in urmg. Aceast determinare face cea
bine vazuta daca i el singur ar fi fost destul mai mare onoare lui Zass. Fara indoiala, el
de tare in fata Vidinului. risca mari pericole ramanand i avea scuza
A treia luptii la Calafat. La 7/1.9 Sep- In mana (ordinul de reiragere) ; dar retra-
temvrie 1811 Ismail-Bey se hotart sa dea o gndu-se el pierde tara i armata. El nu ovai.
lovitura decisivg In Oltenia. Dupa ce adu- Putini generali sunt capabili de o asemenea
nase 15.000 oameni, ocupa marele Ostrov i fermitate i aceasta fermitate scapa Oltenia
debua aproape de Calafat, la patru verste, de Turci i poate chiar armata ruseasca dela
la dreapta lui Zass. El se credea sigur de Slobozia.
9 .Docum. Acad. Ise. Supl. I, vol. III, fasc. I, .A. fost nevoit insa s faca o schimbare de
pag. 358-360. pozitie In urm. El n'abandon redutele sale,

139

www.digibuc.ro
din contra sprijini stanga sa pe ele. Chema curaj de neclintit. Dar Ururk fgcu sa inainteze
pe Ururk, 1n maruri fortate i din fericire careul Regimentului de Ohotzk i tiraliorii
Ismail-Bey Ii lag destul timp s soseascg. ai acelui de Mingrelia. Inamicii au fost taiati
Forta trupelor ruse, dupg unirea generalilor, i obligati sa se zetrag cu mari pierderi. Cele
era atunci 5-6000 oameni. li era destul lui dougzeci de tunuri, cari erau puse in diferite
Zass, In pozitia in care se afla, mai eu seam redute, au tras neincetat i le-a distrus multd
cu generalii de cari era secondat. Dar nu- o
mrul se micpra zilnic de boale ordinare, In RuOi pierdurg pe Locot-Colonel Melentiew,
lunile Iu lie i August, pe marginile Dunrii. ofiter foarte bray o dar mai incorect cleat era
Multi ofiteri buni, ca generalul Zbiewsky, permis a fi, chiar unui cazac , zice generalul
Colonelul Zass etc., au cazut bolnavi i au lost rus Langeron.
transportati la Craiova. Ismail-Bey, vazand imposibilitatea trium-
La 8/20 Septemvrie Zass se ateapta ca fului su, trecu cavaleria sa la Vidin iar
Turcii s reinceapg atacul din ajun sau ca retranamentele le tinu numai cu infanteria 1).
sg trimita detaamentele de cavalerie In in- In fine nemai putnd tine i temandu-se
teriorul tarii ; dar se vede ea' ei erau sau prea ca Ii vor fi tgiate comunicatiile, trecu Dungrea
osteniti sau prea inspgimantati de rezistenta In noaptea de 13/25 Noemvrie, mai intai
Incarnata ce intempinaser In ajun, egei ei In Insula Mare i apoi, s'a retras cu totul,
n'au facut niciuna, nici alta. Ei se intrirg pe solul ferm 2).
la Calafat, pe o parte din ingltimile cari II La inceputul campaniei din 1828, Generalul
doming. baron Geismar, In capul a doug divizii (a 4-a
Zass Ii inconjurg din nou in pozitiile lor, de dragoni i a 17-a de infanterie) tari de
prin trei mici laggre intgrite i prin o linie 10.000 oameni, ramgsese pe malul stang al
de &Ili de lup, cari au fost construite prea Dungrii. El avea greaua misiune de a mentine,
iute, astfel c Inca dela 13/25 Turcii au vgzut cu putine forte, o provincie de o mare intin-
cal nu sacrificaser atata lume decal ca dere, facnd s profite de toate resursele tgrii
s schimbe de inchisoare, mai cu seamg numai armata rug, mai trebuia insg, ca el
ca fcuserg greala, la 10122, de a fi abandonat sa observe frontiera turca, pe o intindere de
vechile lor retransamente, mai jos de Vidin, 226 km. dela Rusciuk pang la Vidin precum
pe cari Zass puse s le ocupe imediat, ceea ce garnizoanele cetgtilor Nicopoli i Rahova,
scurt cu patru verste unja ce avea sa cari se ggseau pe aceastg linie. Mai cu seamg
In toate zilele Turcii hgrtuiau ; dar erau prin capetele de pod Giurgiu i Calafat, fostele
strani din ce in ce prin noi redute i erau garnizoane ale Rusciukului i ale Vidinului
Impiedecati sg sarjeze. puteau sg se arunce in orice moment pe o
A patra luptei la Calafat. La 17/29 Sep- ar farg aparare i s o pustiasc.
temvrie Ismail-l3ey voind sa incerce Inca' Pap, dela Vidin, avea sub ordinele sale
odatg s indeplineasca ordinele marelui vizir, trupe numeroase: ele nu erau, este adevgrA,
facu un nou atac general de tiraliori. El a o armata ; dar, pentru a face o invaziune
pierdut farg succes 3-400 din cei mai buni- pentru a jefui i a pustii o taxi, el dispunea
oameni ai sai. de 10 la 15.000 oameni, din cari cateva ba-
La 30 Septemvrie (12 Octomvrie) Ismail- talioane regulate.
Bey tiind ca lui Zass avea soseasca noi Generalul Geismar, avansase pang la Go-
trupe, voi sg Incerce un nou efort. El fgcu lentz, aproape de Calafat, spre a supraveghia
un atac prea viu dirijat mai ales pe dreapta
1) .Docum. 1st. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I,
Ruilor, unde se afla generalul Conte Ururk. pag. 358-364.
Turcii au atacat una din redutele sale, cu un 2) Ibid., pag. 365.

140

www.digibuc.ro
de acolo intreprinderile inamicului. La 18 La 26 Octomvrie 1828 Turcii, lira a fi ata-
Aprilie, el a fost atacat de forte superioare cati, au evacuat campul Intarit dela Calafat.
care il silir sa se retraga In campul sau
intarit dela Cioroiu, situat la jurnatatea dru- s'a pomenit deodata ca-1 ia pasa dela Dii, cu vestitul
mului dela Craiova. Atacat din nou, In aceasta
pozitie, generalul rus, se rnentinu Inapoia
redutelor sale, --dar n'a putut opri inamicul
de a pustii Romania mica. Aprovizionari de
tot, felul, stranse cu mare greutate de Rui,
In lagroul dela Golentz, au cazut In puterea
Turcilor, care dusera astfel la Vidin o mare
cantitate de vite i jafuri, luate dela nenoro-
citii locuitori. La 27 ale aceleai luni, pava
reapru i respingand pe generalul Geismar
Oat la Craiova, intinse expeditiile sale pe
toata partea nordica a micei-Romnii. Turcii
dusera cu ei sau distrusera, toate proviziile
cazute In mainile lor, fat% ca Rusii s pue
vr'un obstacol la aceasta. In fine generalul
Geismar, dupa ce concentra toate trupele
sale, trecu Jiul, In doua locuri i forla pe
Turci sal se retrag, cu jafurile lor, In campul
Intarit al Calafatului, unde ei se repauzasera
timp de 4 saptilmani. Cu toate acestea, la 24
Septemvrie, seraschierul dela Vidin, numit
mai 1nainte pas,a micei Romanii, prasi la-
garul Eau, cu 26.000 cavaleri i 30 piese de
artilerie ci se duse asupra satului Bailesti
situat pe flancul drept al lagarului rus
dela Cioroiu ocupat atunci numai de 4506
oameni ki 14 piese...
Inferioritatea nurnarului ridica bravura ci
elanul ; Turcii au fost complectamente
batuti, fugira spre Calafat, unde omorha
cbiar din ofiterii lor cari 1ncercau sa-i Impie-
dece sa treaca Dunarea 1).
1) La aceste lupte a luat parte si corpul de panduri-
Olteni sub comanda lui Maghieru si Solomon. Iata
cum unul din acesti panduri, martor ocular al eve-
nimentelor, povestea, aproape o jumatate secol mai
trziu, aceste lupte:
a Ne-am batut cu Turcii patrusprezece luni mereu,
ziva i noaptea, sub comanda lui Geismar si Roth ;
vedeam In toate zilele moartea cu ochii, c ne gonea
muscalii tot inainte, la aoantposturi. Geismar indat,
cum a trecut Oltul, a trimis pe generalul Roth s
cuprinda Calafatul si el s'a instalat la Cioroiu. Cand
www.digibuc.ro
Ciapan Oglu, pe la spate cu 15.000 Suvarii i cu 30
de tunuri, care dupa, ce Muse pe Roth langti Ma-
glavit, se aruncase asupra lui Geismar, Si taiase
drumul si spre Cioroiu si spre Calafat, Ii luase toate
vitele c -toate proviziile din magaziile dela Galicia
si le trecuse la Vidin. Muscalii speriati, cnd ii razbise
Turcii la Bailesti, fugeau In toate partile, strignd
cat puteau: Nazat Nazatl Turephi duhl Cnd Ca-
pitanul Ciupagea, care nu stia ca pe muscaleste
nazat insemna Enapoi, Endrt, alerga printre Ora-
gurile noastre strignd: Auziti baieti, generalul po-
runceste sa mergem /a sat. Alt sat nu era cleat
Bailestii, de unde Turcii bateau cu tunurile In muscali
de-i prpadia; noi am dat navala in sat, ne-am re-
pezit la deal si am pus mna pe tunurile turcesti ;
atunci Ciapan-Oglu, crezand ea' suntem numerosi si
ca fuga muscalilor era numai o stratagena, s'a speriat
si a luat-o la fuga. spre Calafat, lsnd toate pro-
viziile si munitiunile. Le-am luat in ziva aceea 24
care cu pulbere si 400 care cu provizii. Roth, vazand
ca Turcii fug din fata noastra, a prins curaj, s'a
Mors c s'a pus si ei pe goana Turcilor. Astfel s'a
clstigat cea mai vestita batalie din toat campania.
Lupta a tinut trei zile si trei nopti; am alergat dupa
Turci pana i-am bagat in Dunre; basibuzucii omora
pe agalele care voiau sa-i retie sa nu treaca Dunarea
s-i intoarc la btlie spre Calafat.
Pagnii de Turci pe unde treceau era foc si parjol.
Cnd te uitai dui:4 o movila te lua jalea. Vedeai
numai focuri In toate prtile; ardeau cpitele de
fn, clile si sirile de grau, ca era tocmai la stransul
bucatelor. Dup ce am ispravit cu Turcii In Islaz,
la Calafat, la Cioroiu si la Bailesti, ne-a trimis ge-
neralul Gavrilenco de am maturat cati Turci mai
ramaseserd la Cires si la Cerneti de n'am lsat picior
de Turc in Mehedinti si In Dolj. La Cires, a doua zi
dupa batalie, am craut de ciuma; In armata rusa
se incinsese boala c mureau Cate dou trei sute de
soldati pe zi. Arn zcut 40 de zile... Mid am esit
din lazaret se Meuse pacea. Muscalii ne-a mai luat
o bucata de pamnt la gurile Dunrei; lui Solomon
si lui Maghieru le venise dela Imparatul Nicolae
S-ta Ana; la unu de gt si celuilalt sabia cu cruce.
Iar noua ne-a dat drumu pe *).
Se potriveste grozav cu vorbele printului Gor-
ceakoff, in congresul dela Berlin (Protoc. al IX) cnd
Alteta sa zicea ea: i voeste, pe lane( aceasta, sa rea-
minteasca c In realitate, toate drepturile sit privilegiile
Romniei, i-au fost asigurate cu pretul sngelui rus*.
*) Din scrisorile tut /on Ghica cdtre Vasile Alecsancirt.
1,41
Ruii 11 luar Indat In primire, inchizAndu-1 Cetatea, coloanele aripei drepte ruseti, cari
prin uvraje stabilite In partea din spre Vidin 1). erau comandate de generalul-major Bellegarde
La 1853 Rusia declarnd rzboiu Turciei, 0 de colonelul Baumgarten 1).
strnse 150.000 oameni pe Prut, sub ordinele Am vAzut rezultatul acestei lupte.
principelui Gorciacoff ; Turcia le opuse1.35.000, Principele Gorciakoff Intari posturile Ce-
dar, din acetia, abia 60.000 erau in stare sA tatea, Maglavit i Poiana i d comanda
intre in campanie. In Julie Ru0i au ocupat trupelor de Inconjurare generalului Liprandi.
principatele ; Turcii garnisesc trmul Dunrii Dela 23-29 Ianuarie, lnga Calafat, au avut
adun rezerve la Sofia, .5um1a 0 Varna. loc mai multe lupte mici ; atacul adevrat al
La Inceputul rzboiului, la 27 Octomvrie acestui punct a fost amnat din partea Ru-
1.853 Turcii, spre a Impiedeca unirea Ru01orOlor 0 cum se 0ie nici n'a avut loc.
cu SArbii au trecut Dunrea, dela Vidin La 27 Martie Achmet-Pap ie0 din Ca-
au ocupat Calafatul. Acest punct era foarte lafat cu corpul sAu i cutA s treacA prin
apt pentru un cap de pod. Ei se Infresc in cercul Inconjurtor, Ins nu reu0. Din contra,
grab i armara fortificatiile lor cu tunuri Rti0i Inaintar, luar o redut, dup ce o
mari. distruserg, se retraser 2) inapoia Oltului, sub
In Ianuarie 1854 intrirea acestui punct, motivul cA sezonul cel rAu ii Impiedeed s
prin un lant de redute Inaintate, era termi- opereze.
nat. Aceste redute ce se flancau una pe alta, In timpul concentrrilor din 1866 Cpi-
au fost armate cu 48 tunuri mari 0 57 de tanul Stroe Leurdeanu, fiind comandant de
amp. Ele erau legate prin anturi pasagere grniceri la Calafat, se face autorul 0 con-
prin obstacole artificiale, spre a Impiedeca ducAtorul unei revolte ; dupA aceea a dezertat
apropierea. Centrul acestor infriri era punctul In Turcia, delapidnd suma de lei 19.092
Calafat, Inconjurat 0 el de antari. El era parale 37.
aprat la deal de baterii mari, ce plecau dela Consiliul de rzboiu il condamn la seche-
Ormul Dunrii iar la vale prin intritura strarea averei 0 la impucare. Domnul, In
capului de pod, care era apzat imediat Malta sa element Ii reduce pedeapsa de
Inaintea intrrii podului de vase 0 al crui Impucare i ordon A* fie Inchis pe viat la
cellalt cap era In Vidin. O insul era astfel, Mrgineni (Sentinta din 12 Octomvrie 1866).
legata cu ambele trmuri prin acest pod de In timpul penultimului rzboi SArbo-Turc,
pontoane. guvernul romAn trimise la Dunre un corp
Satele Dessa, Poiana, Comana, Golentul, de observare, de 4000 oameni, pentru a pzi
Purcrea, Fntna 0 mai ales Cetatea, cari frontiera dela Severin la Calafat. Dar cum,
Inaintau Inteun cerc mare, erau nite posturi dup pace acest corp nu fu Iicentiat, din cauza
exterioare can. Ingreuiau mult apropierea ina- complicatiilor politice i sub pretextul c4
micului. timpul marilor manevre de toamn, anuale,
La 1 Ianuarie 1854 al IV-lea corp rusesc, se apropia, guvernul concentr 111(4 o parte
Inaint pentru a Inconjura Calafatul ; Achmet din armat cu cartierul general la Calafat.
Pala ( ?) Ins iqind la 5 Ianuarie, de Ing" Importanta strategie a Calafatului fiind
capul podului, cu 11.000 oameni i 20 tunuri, nediscutabil, cAei fAzboaiele anterioare au
bivuac peste noapte Mug satul Maglavit demonstrat-o suficient, fortificarea sa era de
atacA la 6 Ianuarie, Mug 0 in satul o necesitate imperioas, In fata evenimentelor
cari aveau loc In prinavara anului 1877.
Analizat dupa Colonelul Baron de Moltke,
Campagnes des Russes dans la Turquie d'Europe 1) Fllek, op. cit., pag. 63. Nu se potriveste cu
en 1828-1829. Traduction Demmler, Paris 1854. reIalia dat6 de Bolintineanu, mai sus.
P. I, pag. 229-237. 2) Ibid., pag. 65. Aceiasi nepotrivire.

142

www.digibuc.ro
Ofiterii trimisi la timp, au luat toate precau- dela etiagiul Dunarii si la 800 m. dela Orm.
-tiunile pentru a pune pozitia la inltimea Frontul acestei baterii era opus unui alt front,
evenimentelor. al unei baterii, construite in 1854, de Turci,
Iatei principalele lucreiri executate la Calafat care incheia linia de incint. Flancurile ei se
in reizboiul 1877-78 : unesc aproape cu acela al uvrajului vechi,
formand astfel o piat patrata. In interior
Bateria Nr. 1 Carol situata la 45 m. mai sus
de etiaj, pe extrema dreaptil a fetei despre avea un blokhaus, in forma de cruce. Era
fluviu, pe promontoriul dela nord, din fata unita cu Mircea prin o transee. A avut pe
debarcaderului obisnuit, cu vederea deschisa Don Carlos, pretendentul la tronul Spaniei la
asupra bateriilor dela nord ale cetatii Vidi- unul din bombardamentele de noapte. Co-
nului, pe cari avea s6 le contrabat. La inceput mandant, intre altii, Locot. Caman. Dup
a fost armata cu 6 tunuri de 8,7, apoi ( ?) cu plecarea artileriei armatei, avea tunuri fran-
patru de bronz de 1.5. Servita de artileria de ceze de 12, servite de pompieri.
uscat. A schimbat mai multi comandanti. Bateria Nr. 5 Mihai Bravul. Armata cu
Bateria Nr. 2 Elisaveta. Ridicata lang5 15 tunuri de camp. Ar fi ararat pozitia in
grAdina publica, sub malul pe care se afla cazul unui atac dela sud, din spre Ciu-
bateria Carol si la sud de aceast baterie. perceni.
Era armata cu 4 tunuri de 15. Ea putea bate Reduta Nr. 6 ridicat pe extrema stang
cetatea. Pozitia ei insa era favorabild pentru putand adgposti un batalion de infanterie,
a bate razant Dularea in fata Vidinului cu 4 tunuri, era destinat s acopere aprarea
s5 impiedece o trecere din cetate in insula zonei din spre sud. Aceasta redut5., cu pi-
turceasch' din fata Vidinului, unde asezand chetul Nr. 9 si bateriile 3 si 4 erau unite cu
posturi de infanterie, putea din cauza apro- santuri de addpost pentru infanterie.
pierii tarmului stting, produce pierderi mari Bateria Nr. 6 Renagere,a. Era pe marginea
trupelor de ap6rare din Calafat. A avut mai Dunrii, in linia solului natural, lunca ne-
multi comandanti intre cari pe Cpitanul permitand saparea, in fata insulei Indepen-
Stati i in bombardarea finala pe Capitanul denta la 20 m. departe de Vrm. Pe parte din
Dr5ghicescu. ea se afla pichetul Nr. 31. Era armat cu 13
Bateria Nr. 3 Mircea. La sud i inapoia mortiere de 15 cm. destinate s opreasc5. tre-
celei precedente, la vestul orasului. Lang& cerea Turcilor in Ostrov i debarcarea pe tar-
aceasta baterie era telegraful care se unea cu mul roman. Comandant: Cgpitan V. Urseanu.
toate bateriile i postul de observare. Se afla Din ea n'a mai r6mas decat partea stang6 ;
pe o ridicatura de teren, in punctul pe care se 4 ambrazuri, 3 traverse, un parados, precum
&eau ruinele unei fabrici de bere. Era armat si mai multe ad6posturi pentru munitiuni.
cu 5 tunuri de asediu de bronz de 15 cm. Baterie Nr. 7 Independenta. La stanga celei
zise rusesti. Era cea mai apropiata de Vidin, precedente, departe de 50 m. dela tarm. Era
de aceea a si suferit cea mai mult. A fost co- impartita in dou : Independenta cu tunuri i.
mandat mai tot timpul dela inceput, de Independenta cu mortiere (6 de 15 cm). LANA
Ciipitanul de marina Mih. Drghicescu. soseaua Calafat-Ciuperceni. C6pitanii Ore-
Alaturi de aceast baterie, peste ulit, se zeanu i Perticari.
construise Luneta Nr. 5 numita Cuza. Post Mai era o ultima baterie, pe cea mai inalta
de infanterie, de observatie. Era amenajat5, pozitie a Calafatului, numita Mclgura Evreilor,
la urrra s primeasca un tun, spre a bate destinata sa contrabat Dui-area spre Ciu-
Durarea. perceni i bateriile din Vidin.
Bateria Nr. 4 .tefan cel _Mare. In afara Depozitele cu munitiuni erau amenajate
orasului care sud, pe o iraltime ca la 60 m. chiar in parapetele bateriilor.

143

www.digibuc.ro
 Pirotechnia se stabili in lagr, in afara
btii tunurilor ordinare ale inamicului. Aci
era locul unde se inarcau obuzele i unde se
executau toate operatiunile pirotechnice. Im-
preun cu depozitele de munitiuni i cu tu-
nurile de bronz de 1.5 cm. ruseti, ea forma
Parcul de asediu 1).
Deosebit de lucrrile de mai sus, din spre
nord, s'au mai Mcut cloud linii de apetrare ale
lageirului inteirit al Calafatului : prima linie
era aceea cu redutele: Transilvania, Bucovina,
Constantin, Belgia, Libertatea i bateria 26
Aprilie.
A doua linie se formi prin destuparea pentru prima oara asupra lucrrilor. Generalul
vechilor mntriri, Mcute in 1.854.
Aceste din urm lucrri au fost incredintate
generalului Gheorghiu (Zamfir).
Toate bateriile erau legate intre ele i cu
cartierul general, prin fire telegrafice.
La inceput erau numai piese de camp :
Krupp, cercuite ; mai in urm, dup 1. Mai
1.877 s'au adus i tunuri ruseti de 15 cm.
culat de bronz i de acelea franceze de 12 cm.
In insula Calafatului, punct inaintat al
pozitiei, se Mcuser adposturi pentru in-
fanterie.
Lucrrile bateriilor aveau la inceput ca-
racterul pasager. Ele au fost executate de
regim. 1 dorobanti, batalionul IV vntori
i un batalion din al IV-lea regim. de linie.
Ele s'au terminat atre Ianuarie 1877. Mai
trziu s'au ridicat baterle din spre Ciuper-
ceni : Renagerea, Independenta, precum i pe
vale o incint continu, intre Mircea i sStefan.
Constructia primitiv a acestor baterii a fost
incredintat distinsului ofiter superior de
artilerie Mihai Popescu. Ctre fine, comple-
tarea acestor lucrri a fost opera armatei in-
tregi, artileria dirija lucrrile, dorobantii le
executau iar marinarii le armar in parte si aceast imprejurare domnitorul era insotit
le completar detaliile. pe lngA somittile militare ale trii, de
9 Un ofiter rus, bravul Cpitan Iv. Iudovici
Ivanov, de un caracter distins i foarte instruit Imi
pare, a murit mai tArziu la asediul Rusciukului a
Insolit materialul de artilerie i a pus pe oamenii
din flotil la curent cu mAnuirea lui.
144
www.digibuc.ro
In rzboaiele precedente, Turcii totdeauna
au ocupat oraul Calafat i prin aceasta
inchietau serios flancul adversarilor i le ame-
nintau retragerea. Nu se poate pricepe pentru
ce comandantullef turc n'a ocupat Cala-
fatul, cnd guvernul romn retrgnd armata
sa, la 1.2 Aprilie, din aceast pozilde, Meuse
cunoscut aceast dispozitie Turcilor.
Este tiut a la revenire, 16 Aprilie, armata
gsi Calafatul cum II lsase la plecare.
Ziva de 26 Aprilie. In acea zi, pe and
oamenii lucrau pe la diferite baterii, pe la
2 h. 30 m. d. a. Turcii din Vidin, traser
Lupu, telegrafie imediat la Bucureti i primi
ordinul s rspund acestei provocatiuni.
Primul tun a fost tras dup al 7-lea foc
turcesc, spre a se constata clar c6 Turcii pro-
vocaser, de bateria ,Pefan cel Mare.
0 schimbare de proiectile a avut loc intro
bateriile, ambelor trmuri. Obuzele turceti,
de 9 si 15 cm. n'au fcut din fericire ru
nimnui.
Numele zilei 26 Aprilie s'a dat unei baterii
ce se construia atunci.
La 15127 Mai 1877. Pentru a constata
lucrrile de aprare executate in Calafat,
Suveranul veni in ziva de 15 Mai, care 41/2
ore seara. Trecu bateriile In inspectie. In
Mircea a pus marinarii s fac exereitii cu
tunurile de asediu, inspect5. tabra din afara
oraplui i reintorandu-se in ora ctre 71/2,
a dat semnalul bombardrii Vidinului.
Canonada a tinut o or ; in bateria Carol,
unde se afla statul major al armatei, au azut
cinci obuze, din cari trei au explodat. Con-
siliul de Minitri rug pe Suveran s primeasa
i s poarte medalia militara pentru pericolele
ce a indurat in acest bombarclament 1). In
bravul Colonel francez Gaillard, de Colonelul
Rus Dokhturoff i de o multime de cores-
pondenti de jurnale, cari veniser spre a se
9 L. M. M. O., vol. I, pag. 144-145.
convinge e pe marginile Dunrii, un mic
popor reinvia virtutile antice.
In aceastd. luptd, cea dintai in care mari-
narii primir botezul focului, una din bate-
riile armate de ei, Mircea, cea mai inaintat
in fata Vidinului, comandat de mine, suferi
cea mai mult, cdci Turcii concentraserd focu-
rile asupra acestei baterii. In o or, terenul
pdrea a fi lucrat cu plugul din cauza rico-
purilor 0 ale exploziilor.
22 Mai (3 Iunie) 1877. Incepndu-se
construirea bateriei Independenta, Turcii, cdtre
6 ore dimineala au tras asupra lucrdrilor.
Bateriile romne au rdspuns. Focul tinu o
ord..; 5 obuze inamice au lovit bateriile, cele-
lalte au trecut peste ora. Din contrd, Ro-
mn au filcut In Vidin, mari strickiuni, au
vdtdmat bateria de sub Castelul bulgar, a
atins mai multe corbii din port 0 a pus foc
In mai multe puncte ale orawlui.
Dela 15 Mai populatia Calafatului pdrdsise
orawl 1).
9/21. Iunie, ora 1. p. m. Turcii lucrau la
fortul de nord (Kerembek);-bateriile romne
Carol i Elisaveta au deschis focul asupra
lucrdrilor ;, a omorit multi din ei, iar pe
ji impr4tie. Bateriile Vidinului rdspunznd,
canonada se intinse pe toat 1Mia. Carol lud
ca obiectiv moara cu abur, qtefan, oraul ; iar
Independena, portul. Bombardarea incet la
6 ore seara. Rdul fu mare de ambele pdrti :
oraele au fost ciuruite, bateriile rdu ruinate.
Repararea lor a dat natere la noi bombardri,
In ziva de 11/22 Iunie i urmdtoarele
focurile n'au incetat iar reparatiile se fceau
numai noaptea.
Bateriile romne, de reguld, sufereau-putin
pentrucd erau construite aa fel ea' fara lor
se perdea n vedere, astfel c Turcii nu puteau
ochi deceit in directie.
12/24 Iunie. Romnii au fdcut spre nord
de Vidin o recunoatere pe teritoriul turcesc
0 4n acea regiune n'au gdsit de loc trupe.
Recunoa0erea se repet a doua zi cu trupe
mai numeroase cari distruse pichetele din
1) L. M. M. O., pag. 147.
10
www.digibuc.ro
acea parte, dar fiind intAmpinate de cteva
posturi ie0te din Vidin, s'au retras, dupd
schimbarea unui numr de focuri cu ina-
micul 1).
Pentru acoperirea trecerii Dundrii de ru0,
se ordond un bombardament general, pe toatd.
IMia fluviului, asupra pozitiilor turceti. In
ziva de 14/26 Iunie bateriile din Calafat
deschid focul asupra edificiilor celor mai in-
semnate din Vidin, asupra portului, vaselor
din el 0 asupra fortului de nord al ce-
ttei :
Incepu bateria Renasterea, apoi urrnd In-
dependenta i au continuat toate celelalte.
In ziva de 14/26 Iunie focul a tinut pnd la
51/2 ore seara ; a doua zi pnd la 71/2 ore.
In aceastd zi (15/27) s'a tras mai cu seamd
asupra unor care ce iepau din Vidin i cari
pdreau c insoteau armata ce pdrdsia cetatea.
Coloana inamicd este pusd in desordine. Turcii
rdspund cu violentd i Romnii au avut In
acea zi cativa tunari rdniti 9.
La 1.9 Iunie (1 Iulie) 1.877 infanteria ro-
mnd ocupd ostrovul din fata pichetului Nr. 9,
cu doud companii din regimentul 4 de linie
o companie din regiinentul 2 dorobanti
precum i ostrovul din fata pichetului Nr. 10,
Chichinetul. La 21 0 23 1unie (3 0 5 Iulie)
bombardarea dintre Calafat i Vidin a fost
din cele mai vii 0 la 26 Iunie (8 Julie) ora 12,
ea reincepu. In aceasta din urmd zi a fost
rnit greu, cdpitanul de geniu Ioan Botez
(Diculescu) la picior, un sergent omort iar
un soldat contusionat 3).
Bombarddrile au avut loc dupd aceea,
numai in zilele in cari trebuia s se execute
vreo micare important 4).
1) L. M. M. O., pag. 150, 1.
2) Ibid. pag. 171, I.
3) Ibid., pag. 210-211, I.
4) In timpul liber dintre aceste lupte, flotila nu
rilmnea in simplul rol al armrii bateriilor de coast
din contra se ocupii i cu altele operatiuni impor-
tante :
Trei tunuri de 15 trimise la Canapa pentru a ataca
un monitor, ce se afla ascuns in dosul ostrovului
Chiftelele ; dup 20 zile, se Intoarsera la Calafat,
145
 In luna Septemvrie 1877 canonada, care numai pompierii i flotila. In urm5 s'a format
In ultimele zile se Jnicorase mult, intre Ca- aci un mic corp de rezerv i sustinere al
lafat i Vidin, incepu din nou cu mare inten- bateriilor de coast. Turcii pgrsiseril i ei
sitate. Romnii instalar baterii chiar In Vidinul Indreptndu-se spre a Int4H Plevna,
insula din fata Calafatului; atinse de mai contra Ruilor, unde Osman Pap, 1i bluse
multe ori, din vasele de rzboiu din port, dar de trei ori pe rnd.
nu Innec6 cleat bastimente particulare. Focul de artilerie continug, de mai multe
Armata Romara chemat In ajutor, Je ori, Intre ambele cetAti.
cea ruseasc sub zidurile Plevnei, pArgsi la- Dup luarea Plevnei, armata romn pleca
g4rul ce ea il ocupase la rgsarit de ora; s." asedieze Vidinul i cnd cetatea a fost
locul sAu a fost ocupat de un regiment numit Inconjurat cu desvrire, dup btglia dela
mixt, pn la strngerea rezervelor de prin- Smardan, s'a lnceput bombardarea general,
prejur. .A,rtileria de linie plecat, a r6mas care a tinut aproape apte zile continu. In
efectul lor gsindu-se neeficace contra cuirasei, din sfrmate de un obuz ; a fost abandonat de echi-
cauza distantei. pajul sau i apoi incendiat i distrus de cerchezii
Corpul flotilei furnizd detqamentele pentru ave- din Rahova.
zarea podului i formd echipajele plupelor: Rdn- Bucur. Bucur plecase din Severin, in acela0
dunica, reluatd dela RIO, Sligeata, cumparatd scop pentru a forta trecerea dela Timoc la Rahova
oferit de Gr. Cantacuzino i Bucur. inchiriatd din i sd meargd la Mgurele, unde se afla podul roman.
comert. Era o alupd, purtnd pavilion roman, comandatd
La 9 Iunie 1877 din personalul bateriilor de de un sublocotenent din Flotild i armat cu oameni
coastd, se trimise dela Calafat: 1 ofiter superior, din ace1a0 corp. Aceastd alupd ajunsd la Timoc,
3 ofiteri inferiori i 50 oameni pentru a primi 2 va- a fost primitd i conch's& de un foc de arme pAnd la
poare, 6 0epuri i o Flupd cu aburi, destinatd tre- Calafat. Micul echipaj indur tot timpul acestui
cerei trupelor. Ele au fost ofganizate i instalate In drum, o adevratd ploaie de gloante. Ajuns la
acest scop. Din cauza Insd a marelor pierderi ale Calafat, dupd putin repaus, plec din nou spre a
armatei ruse, la Plevna, plantil operatiilor a fost continua drumul. Dela gura canalului de Ingd
schimbat ; trecerea urind sd se efectueze la Islaz, Co- Schelea veche, mica alup fu luat sub foc i condusd
rabia i in urm la Mg-ureic ; expeditia de mai sus, mutt timp, de bombardamentul unei baterii de camp
al cdrui centru se afl la Gruia devenind astfel inutild, ce o acoperise, literalmente, cu obuze i 0apne1e.
vasele au fost desarmate. In fine, ea scdpd, trecu la Bogdan, dar In dreptul
Adeseaori bombardarea era provocatd pentru a, Canapei, un numdr de bdrci plMe cu Tdtari, anuntati
asigura trecerile unor vase militare, al cdror scop prin telegraf din Vidin, Ii Ward drumul. Pericolul
era de a forta blocarea: astfel au fost Ada, Bucur, a fost mare, nu mai era chip de a0 continua calea.
etc. Atunci ofiterul puse alupa pe uscat, la un cap de
Ada. Ada era un bastiment destinat s forteze insula i Impreund cu oamenii sdi au pdrdsit-o tre-
trecerea dela Timoc pand la Zimnicea, In scopul cnd Mot pe trmul roman. Grzile, puse In curent
urmdrit atAt de mult de diplomatia ruseasca de a de cele ce se Intamplase o aprard de pe trm cu fo-
demonstra Europei neeficacitatea blocusului anuntat curile lor Incrhciate, contra Turcilor. Turcii Wand
cu atAta pompa de Imperiul Otoman, prin flot la fel la apropierea Romnilor, plupa era pdzitd de
cetdtile sale. El trecu la Calafat in seara de 12 Iunie ambele parti. Deosebirea era cd malul drept fiind
1877. In ajun ajunsese aneorase in sus de acest foarte Malt, Turcii trgeau ca In groapd. In fine, un
port, In afard de btaia tunurilor turce0i, In dreptul ofiter, cdpitan Drghicescu, trimis de la Calafat cu cele
unei insule. Afard de personalul rus, se mai afla necesare, o scoase pe uscat, cu toatd Inltimea ma-
pe bord: pilotul lui Stefan cel Mare si alti 3-4 ma- hilui i jena Turcilor, cari trgeau ploi de gloante
teloti romni, de diferite grade. Turcii au inteles cd la cel mai mic sgomot, de aceea se lucra numai
el trebue s coboare, de aceea i-a preparat o primire cand bdtea vantul dela Turci, o demontd in corp
cu salveIe tuturor bateriilor din Vidin; Romanii ma0nd, iar piesele care ziva erau acoperite cu
spre a distra pe Turci, au inceput focul In momentul frunze, peste noapte, erau puse In care i trimise la
cand vasul ajunse In fata Vidinului. La 11 ore i Corabia pe uscat.
jumdtate Ada era departe. Din nenorocire, el este Un alt vas, Ciotilda, pavilion rus, a plecat i s'a
obligat sa se pun& pe un banc, din cauza unei roti pierdut In Jiu, avnd soarta Adei.

146

www.digibuc.ro
acest bombardament, bateriile din Calafat au
adus foloase reale. Armistitiu sosi In ajunul
pregtirii asaltului general.
Dupa catva timp, complicatii politice au
impus trecerea armatei de la Vidin la Calafat:
ea s'a executat 1ntre aceste dou6 puncte de
vasele corpului flotilei.
In timpul cnd ruperea relatiunilor cu
Rusia era aproape s" devina un fapt, Ca la-
fatul era ocupat de f1otil5, care 10 strAmutase
cu totul resedinta aci.
Dup desconcentrarea armatei locuitorii
s'au 1napoiat iar bateriile au fost distruse.
Calafatul, gratie pozitiei sale si-a reluat iarsi
vechea sa cale spre prosperitate.
36. VIDINUL.
Vidinul a purtat diferite nume:
Bononia 1), Vendemis 2) la Romani ; Bi-
dyttum 8), Bdyn 4) pe timpul tarului Asan
(1186); Vadin 5), intr'un document al ace-
luiai ; Bodon la unguri ; Budim la
sarbi i bulgari ; Dliii sau Dii la romni
turci 4). Acestia din urna ii ziceau adesea
Bodun.
Sunt autori cari sustin c tot aci ar fi
fost Viminatiul roman (Viminiacum) 7) Vi-
miniatium 8).
1) A. T. Laurian, Dacia veche. Harta. Ace4 nume
indica o creatiune gala. A. Thierry, Histoire d' Attila,
I, pag. 239.
2) Bouillet, op. cit.
3) Theofilactos de la Ochrida, 1071.
4) F. Kanitz, op. cit.
6) Tocilescu, op. cit.
4) B. P. Hasdeu, op. cit.
Bouillet, op. cit.
Niegher, cit. de Bruzen in Dictionario Geogra-
fico, citati i sustinuti de incai, Vol. I pag. 108,
editia moldava, Iai 1852. Aceasta parere ar putea
fi admisa in oarecari conditiuni.
Topografia Vidinului se apropie de acea a lo-
cului ln care cea mai mare parte din autori pun
Viminatium roman: Smarcurile in mijlocul carora
se ail.). Vidinul, nu pot fi cleat resturile unui trait
al fluviului din aceasta parte, ce apuca ye sub dea-
luri, dar care astazi este astupat i reprezentat
abia prin cateva rigole, cari chiar de n'ar exista, con-
10*
www.digibuc.ro
Iustinian 11 intri si-i dadu o garnizoana
romand.
Autorii greci din evul mediu I-au numit:
Bev8o3vt
Bepvmxm
06Y+maxtou (prin confundare cu Vimi-
natiul din Serbia).
Vidinul urm orasului roman Bononia.
Bizantinii il mai numia:
BuSvoc
Baba
BuStvv si &Hy's] 1) .
piesa pe care Phil a consacrat-o ex-
ploatkilor lui Michail Glabas 2), se citesc
uringtoarele dou versuri:
Kai no'chw ocrriv ?at/Um. Il peaMccv
Acocinv Tl/v TCepevtiv xocL Buawriv 3).
Iar a luat Inapoi Prislava.
Lovcea, Impreung, Cernavoda i Vidinul 4).
0 legenda" bulgarA, atribuie fundarea a
trei orase, destul de importante, pe DunAre,
de &are trei fete ale unui principe bulgar:
Vidinul a fost de Vida ; Vidbolul i o cetate,
pe locul c6reia mai In urm6 a fost Corvin-
gradul, de alte cloud printese, surorile sale 5).
Tot Vida ar fi zidit, la Vidin i o biserica
Inchinat sfintei Petca, ale csrei urme nu
se desper de a se auzi c s'au gasit.
Orasul a fost zidit, pe trmul drept al
Dunrii In mijlocul unui teren Mhos, pe
un platou (artificial, poate) pe care se mai
afl chiar astzi, dupd attea secole, antica
zidire ce poart numele de Castelul Bulgar
1) Ephimerides Daces, pag. 14. Vol. II, francez.
2) Manuelis Phil e, Carmina, ed. Miler, II, p. 251.
3) Dapontes, pag. 14 In note.
4) Trad. de Panaghi.
6) F. Kanitz, Donau-Bulgarien, Vol. L
figuratia terenului admite, tAPA comentarii, o stare
de acest fel Principalul ora roman, cu acest nume,
a fost pe locul ocupat astazi de satul srb Costo-
latz, cam la 20 kilometri mai sus de Bazia, pe
tarmul drept al fluviului, la gura rauletului Mlava..
Este posibil sA fi fost doua orae cu acelai nume:
acel dela Vidin fiind poate cel mic (minor). Nu cu
multa greutate s'ar deduce expresia Vidin din
Viminatium.
147
 i care cu un mic perimetru de zid, ce-1
inconjoar, a purtat de secole numele de
citadelei.
E posibil ea pretentiei de mai sus s i se
dea numai importanta unei legende bulgare
caci Castelul are fundatii romane ; cu
drept cuvnt, se spune c: Intregul su for-
meaz o -constructie creia din timpul Ro-
manilor cari i-a pus fundafid toate
popoarele, ce le-a urmat in domnia terito-
riului, au contribuit la terminarea, adeiugirea
qi infrumuse(area edificiului.
Oraul apare in istorie cu mult inainte
de venirea Bulgarilor.
In anul 586 d. Chr. Kha-Kan-ul sau
Kanul Avarilor pune maina pe cetate i o
stria pn in temelie.
Aceast drmare a avut loc in urmtoa-
rele imprejurri: barbarul se prefcea amicul
Romanilor pentru a putea fr. veste, prin
trdare, s. cad asupra Romanilor de rsrit.
Un fugar dela curtea Kaganului, denunf
impratului Mauriciu toate planurile bar-
barului, cari vzndu-se trdat, transform
toat valea Dunrii, prin incendiu, in ruine
i lacuri de snge, fcnd s se cread c'd greceasca 2).
la Vidin, ca la Ratiaria, Durostorul, Marcia-
nopole, etc. trecuser toate flagelele naturei.
Am vzut cum, in anul 389 Ducele Clau-
diu, eind din Vidin, merge i cucerete
teritoriul dela Cerna.
In anul 978 Samuel, al patrulea fiu al
tarului isman, pune mna pe tronul Bul-
gariei occidentale. Dup ce-i asigur tronul
prin fel de fel de crime, deschide o vie cam-
panie in contra Bizantiului: oraele, intre
cari Vidinul, cad uriul dupd altul in drumul
su. Armatele sale triumftoare merg dela
Belgrad la Tessalonica. Ia titlul de Imprat
al tuturor Slavilor iar Prispa i Ochrida,
reedintele sale, se impodobesc cu splendide
constructii 1).
In anul 1001 Impratul Constantinopolei,
Vasile, supranumit Bulgaroctonul (extermi-
1) F. Kanitz, Bulgarie-Danubiene.
148
www.digibuc.ro
natorul Bulgarilor), dup ce reia pas cu
pas terenul pierdut, inconjur Vidinul i
batndu-1 opt luni, Il ia cu forta, apoi
pune s-1 infreasc din nou.
Intorcndu-se spre Congtantinopole a baut
i supus, In dimm, toate cettile 1).
La 1014 Samuel moare de innie i oroarea
ce-i cauz6 spectacolul a ctorva mii de pri-
zonieri bulgari, pe cari Vasile Ii trimisese cu
ochii scoi. In zadar fiul i succesorul su
a cerut incetarea luptei. Vasile rspunse cu
noi succese i nenorocitul principe este
omorit, la vntoare, de propriul su vr,
cruia altdat Ii scpase viata. La 1019
autoritatea bizantin era recunoscut pn
la Sava i energicul principe grec zdrobi
confederatia bulgar de pe dreapta Dunrii.
Provinciile au fost guvernate de Strategi;
autonomia trii disp6ru cu totul ; nici chiar
autocefalitatea bisericei bulgare n'a fost,res-
pectat; patriarchatul desfiintat, biserica a
fost pus sub mitropolitul grec dela Ochrida.
Toate incercrile de a se scutura jugul Bi-
zantiului n'au reuit i mai mult de un secol
jumtate Bulgaria a fost o provincie
La 1114 Cumanii au trecut Dunrea spre
Bidena (Vidin) dar auzind de venirea,
asupra lor, in grab, a impratului Alexiu
Comnen, retrec fluviul; impratul pune i-i
urmrease i dup trei zile trei nopti,
acetia au trecut un rau (probabil Jiu) in
nite brci ce le purtau cu ei, chiar sub
ochii acelora ce-i urmreau i cari astfel,
se intoarser fr niciun folos 3).
Vechiul monument al oraplui, Castelul
bulgar, situat in vechea citadel, ou nu-
meroasele sale turnuri patrate i poligonale,
a servit mult timp de reedint 5imanizilor
dinastiei lui Siman i tarului Stra-
timir ; el reprezint astzi pe o suprafat
') Kedren, ad. an. 26 Impe. Basil. II. Bulger,
citat de incai I, 190.
2) F. Kanitz, op. cit.
2) Du-Kange, Anna Komnena; cit. de *Meal. I.
pag. 213.
mic6 un adevrat model de fortificatie din tinu cAtdva vreme; apoi 11 trimite
evul mediu 1). din nou la Vidin, spre a cArmui -Ora in
La 1235 Bela al IV-lea, regele Ungariei, numele Majesttei Sale. In aceast noua
conferi magistrului Theodosie mosia To- pozitie, Stratimir purta titlul de Ban,
policanii din Ungaria ea recompens5 pentru demnitate de vice-rege, ce monarhii unguri
serviciile sale In luptele ce au avut loc cu ddeau acelora ce-i Inlocuiau si care demni-
Bulgarii la Vidin 2). tate de ban al Vidinului, a purtat-o (spune
Intre 1258-1.277 Ungurii au pus mAna un hrisov) i Dionisie voevodul Ardealului,
pe Vidin si au Inaintat pAn la portile in anul 1366 1). Acest Stratimir era romAn 2).
TArnovei. In acelasi an, 1366, s'a intlnit la Vidin,
Sub domnia lui Alexandru Basarab Ludovic I cel Mare, regale Ungariei, cu
(1342-1365) Jacint, mitropolitul Vidinului, Ioan Paleologul, impAratul Constantinopolei.
a fost numit In 1.359, cu ingduirea Patriar- Dup aceast intrevedere, Papa Urban al
chiei din Constantinopole 3), mitropolit al V-lea a permis regelui maghiar nu numai s
Munteniei. atace pe Turci al:4'4nd astfel pe Grecii
Imprejurrile si mai cu seam slbiciunea strAmtorati i greinzeiditi de ei dar chiar
bAtrnetea prelatului n'au permis s. sa- s provoace o cruciad in contra acestor
tisfac sarcinele sale de Arhipstor. Biseri- infideli 3).
caste, tam era imprtit in dou: hi una In aceasta Imprejurare Ludovic incearca
rmase Jacint iar In cealalt era instalat un a uni pe Romni i Bulgari cu biserica ro-
Antim (Daniel Kristopulo) hirotonisit Arhi- man, pentru care Papa Urban al V-lea
episcop de Melitini 4). li aduse cele mai mari laude.
La 1.364 Turcii au ptruns pentru prima Stratimir nu putea vedea cu ochi buni
oar pnti. la Vidin i s'au Mcut stdpAni pe strAjile unguresti din jurul su. La 1369
el, dar fiind siliti a-1 prsi, s'au retras cumnatul sau, Ladislav al II-lea Basarab,
inaintea armatei ungare, comandat de Lu- domnul Munteniei, unchiul marelui Mircea,
dovic I, pe care istoricii unguri, 11 numesc trecu Dunarea, debaraseaz6 Vidinul de sol-
cel Mare. datii unguri ai lui Ludovic i restabileste
Dela 1365 Incep pentru Vidin, oarecari sub scutul su domnia lui Stratimir. Toti
frmntri foarte importante in istorie. In cari au fost prinsi propovaduind catolicismul
acest an Ludovie d'Anjou, regele Ungariei, au lost dati imediat pe mnile calugrilor
profitnd de desbinarea Bulgarior, reusi s spre a-i judeca i omori.
pun mAna, In primvarg, pe Vidin i pe Ladislau cuprinde, cu aceast ocazie, mai
Stratimir, stpAnul orasului si al teritoriului toat partea occidental a Bulgariei si se
dimprejur. sill sa puna mAna i pe partea oriental,
In aceast intreprindere el a lost ajut at In care strlucea efemerul imperiu al Thr-
si de Ladislau al Munteniei 5). novei 4). Timpul i imprejurrile ins 1-au
Acest Stratimir se intitula Imprat. Lu- impiedicat.
dovic 11 trimise In Ungaria unde sub paili Restabilirea lui Stratimir era pentru re-
gale ungur un legitim motiv de rzboi. Ne-
9 Kanitz, op cit. put And suferi mult timp aceast rusine, el
9 Nr. 106, pag. 113. Doc. Hurmuz., Vol. I a trimis un corp de armata care cuprinse
(1199-1345).
3) Eudoxia, Baron de Hurmuzaki, Fragmente din *incai, op. cit., Vol. I, 332-634.
Istoria Romdnilor, Vol. I, pag. 255. 2) Heliad, op. cit.
4) Idem, pag. 256. 3) Hurmuza' i, op. cit., pag. 249-250.
6) Ibid. Vol. I, pag. 235. 4) Hasdeu, op. cit., pag. 30.

149

www.digibuc.ro
din nou, in 1370, Vidinul ; apoi intoarce
armele sale in contra lui Vladislav Basarab.
In acest scop combina un atac indoit.
Pe cand el va ataca la Durfare, Nicolae,
Voevodul Transilvaniei, cu Secui, va ataca
la munte. Vldislav, ocupa malul Dunarii
la Calafat, zice Tocilescu spre a impie-
dica trecerea lui Ludovic ; cu toate acestea,
armata ungureasca sub ploaia sagetilor mun-
i condusa de priceputul In ale
teneti 1)
rdzboiului, Nicola Gara, trece Dunarea
rezemeindu-se pe fanturi, cu plan f i clzib-
zuint fcute pe brci sau plute 2) ; respin-
gaud corabiile romneti, ocupa apoi 0 in-
trete indata Severinul 3), punndu-i o
garnizoana corespunzatoare 0 inzestrnd-o
cu prftii, cari ajungeau departe 4). In partea
muntelui, Locotenentul lui Ladislav, Dra-
gomir Castelanul (bugrabul sau burgraml)
de Dmbovita 2), intrete potecile, lnga
izvoarele acelui ru, prin fanturi fi intdri-
turi de taraci. Armata ungara frig batu 0
puse pe fug% oastea lui Dragomir, dar Inain-
tan d fara precautiune, a nemerit intre paduri,
rapi 0. surprinsa pe neateptate, a fost in-
conjurata 0 btuta complect. Nicolae 1'4-
mase pe cmpul de lupta 0 abia cu mare
greutate i s'a luat cadavrul i dus In Ardeal.
Multe sub-capetenii au ramas morti 0 multe
altele abia scapara cu fuga.
Aceasta pierdere, taia curajul lui Ludovic
0. 11 opri de a inainta 0 continua lupta cu
Vlad 8).
La 1396 Vidinul se gsea ocupat de Turci.
El se preda lesne armatei cre0ine, coman-
1) Turoczius.
2) E. baron de Hurmuzaki, op. cit., Vol. 0, p. 335.
5) Idem, pag. 236.
9 Idem, pag. 237.
5) Tocilescu tntelege (Ist. Rom., pag. 52) prin
pAralabul cetAtii Dmbovita pe comandantul
Bucurestilor.
9 Hurmuzaki I, pag. 236. Acest Vlad se ImpAcA
apoi cu Ludovic si lin un hrisov din 15 Iulie
1372 dat la Arges El se intituleag, pe Ing4
altele si Voevod al Ardealului, Ban de Severin si
duce al coloniei FAgArasului (Dux plantationis
terrae Fogaras) ; ibid. pag. 237.
150
www.digibuc.ro
data de Sigismund, regele Ungariei ; acesta ii
instala o garnizoana cretina de 300 oameni1).
Dupa batalia dela Nicopoli, turcii 11 re-
ocup ara.
La 1.398 ei prefacur in pustiuri provincii
intregi 0 au ars pretutindeni mnastirile
0 bisericile. Locuitori dela esuri au fugit
in munti unde au infiintat noi orae. Mult
popor, ins cu boierii 0. cu cler, au emigrat
In Muntenia i Serbia. Foarte multi din
bulgari, mai ales bogomilii, au primit Isla-
mismul 2).
La 1443 Turcii 1-a atacat fr a-1 putea
lua ca 0 in 1565 3). La 9 Noemvrie 1444
armata aliata, ce mergea contra lui Amurat,
ajunse la Vidin.
La 1453 dupa luarea Constarftinopolului,
Mahomed cuceri Serbia, veni la Vidin, facu
50.000 prizonieri, pe cari ii intzbuinta la
colonizarea tarmurilor Bosforului, in ve-
cintatea Constantinopolului i a anticei OH
a Bithynienile4).
La 1.454 Ioan Corvin, dup ce distruse o
armata de 30.000 de Turci la Crusolati (Kru-
sovatz) ocupa Vidinul 9.
La 1492 in ajunul Sf. Silvestru, Vlad,
Domnul Munteniei anunta, prin o scrisoare,
trimisa prin Sibieni, pe stefan Batori, ca
Sultanul a dat voevodatul Vidinului unui
oarecare Malcoci 0 ca se facea pregatiri
A' cad cu toate fortele asupra Transilvaniei.
La 1502 Iosef comitele Timioarei, ocupa.
fortareata Vidinului, dar in mod trecator, eaci
sosind trupe numeroase inamice, se retrase.
Care sfar0tul campaniei romne de iarna
din 1595, o trista intmplare arunca vlul
doliului peste attea stralucite biruinte, cu
2) Hammer, pag. 103 Schiltberger ; cit. de Bo-
lintineanu In Mircea, pag. 84.
5) Const. Ios. Jirecek, 1st. Bulgariei, edit. ru-
seascti. Odesa 1878, pag. 461.
3) Pierre Larousse, op. cit.
9 Mry, Constantinople et la Mer Noire, pag. 144.
9 Kiss a compus asupra acestei campanii si
asupra acelei ce urmA (tot a lui Corvin) o lucrare
special, insotit de hdrti, intitulata Hunyade Ianos
utalso hadjarata. Pesi, 1857.
atat_ mai frumoase cu cat ele au fost efec-
tuate In ;in timp asa de- scurt: Albert Kiraly,
arsese Nicopoli; Farcas comanda In Oltenia
un corp de 3.000 Romani si Unguri; la Vidin
se aflau 30.000 Turci. Doi custozi, cumparati
de Turci, cu 300 aspri, Instiinteaz pe Farcas
ca vreo suta de turci prad locuitorii din jurul
Vidinului i c acei locuitori Il roaga sa vin
in ajutorul lor. Farcas se Increde si merge
in ajutorul crestinilor ; el cade astfel in mij-
locul acelui Insemnat numr de inamici.
Inconjurati din toate partile, Romanii In
disperare, se lupta ca niste lei si mor cea
mai mare parte ; Farcas cu doliul In inima,
Inconjurat de putini din ai si, cei mai
rmsese, abia a putut scpa. Dar luarea
Brallei, Ip acelasi timp, de banul Mihalcea,
unit cu gloria attor alte biruinte, com-
pensar cu mult rezultatul unei asernenea
negre trdri
In Martie 1595 Mihai dupa ce a darmat
Silistra si a pradat alte tinuturi din dreapta
Dunarii plec4 dela Nicopoli i aruncandu-se
asupra Vidinului, prsit de oamenii lui
Assan, Il ocupa. Spaima Turcilor creste ; la
Constantinopole, unde acest razboi aducea
foamete, se iau masuri pentru o nou cam-
panie dar enicerii destinati la aceasta, lute-
legand conditiunile nefavorabile ale raz-
boiului, pretind a li se arnana plecarea 2).
In toamna aceluiasi an, dupa batalia dela
Calugareni, Mihai hotrit s termine Intr'un
mod glorios cea mai stralucit campanie ce
armata roman a facut vreodata i spre a
asigura linistea trei, din aceasta regiune,
se decise sa ocupe Nicopolul i Vidinul.
In acest scop, el a trimis din nou asupra
Vidinului pe Popa Stoica Farcas, nefericitul
general de care vorbiram; orasul care se afla
Inca' sub impresia victoriei dela Calugreni,
Ii deschise portile. Mihai, care arsese i luase
Nicopolul, sosi si el. Bulgarii 1-au prima ca
pe un trimis al cerului, i se Inchinara, Il
2) N. Balcescu, Istoria Romdnilor sub Mihai
Braoul. Edit. Odobescu, pag. 76.
2) Public. Exarcu, Docum. Venet., Nr. 245 si 246.
www.digibuc.ro
recunoscura de cap al lor si de mntuitor al
crestinattii
La Inceputul lui 1597 Vidinul se afla iarsi
in manile Turcilor ; de aceea In luna Iulie,
Farcas trecu Dunarea, la Sdegla 2) si in-
cercand s atace aceasta cetate, este respins
cu mari pierderi 8).
La 1599 Mihai brecu Dunrea, in sus de
Nicopoli i batu pe Hadam, pasa Vidinului; in
aceasta Imprejurare Turcii au pierdut multi
oameni, tunuri i bagaje. Continuandu-si
drumul spre Vidin, el mai bate, pe cmpul
acestei cetati o nou armata, pe care san-
giacul a trimisese contra lui; parte din ea
s'a Imprstiat jar parte s'a adpostit sub
zidurile cetatii. Mihai inconjura apoi ce-
tatea, o btu timp de zece zile dar n'a
putut-o lua ; pustii si arse tot tinutul de
prinprejur, apoi se dirija c6tre Ruiava 4),
unde a trecut Dunrea, dupa cum am vazut.
A trecut aproape un secol pana ca Vidinul
fa mai vada o garnizoana crestin.
In campania din 1687-4689 Margravul
de Baden, la 14 Octomvrie 1689, forta ce-
tatea sa capituleze 9 in urma unei lupte
sangeroase in care au perit multi turci ).
Acestia insa n'au Intarziat sa reia cetatea,
In 1690, la apropierea cgrora Wile germane
s'au retras imediat.
La 1689 dup batlia dela Nis, armata ger-
mana se Imparti In dou' parti, una intra in
Albania si alta se Indrepta &Are Vidin.
Aceasta din urm comandata de Ludovic de
Bavaria, lua lungul Dunarii i merse sa
asedieze Vidinul. In jurul acestei cetti se
afla o armat comandata de un seraschier
Vistierul Stavrinos ; Const. Cdpitanul ; ambii
cit. de Billcescu, In Campania din 1595 (Mag. Istor).
9 La 10 km. la vale de Calafat, lng pichetul
}Mosul.
Cronica Istoriei Teirei Romdnevi (Mag. Istoric),
Vol. IV, pag. 283.
6) Al. Odobescu In Molii i Curcanii crede cI prin
aceastk Rusiava s'ar tutelage Rahova iar nu
Orsova.
Gebhudi. Hist. Hungariae, cit. de $:nca*.
6) Radn Greceanul Cap. 6.
151
 particular. Acest general, vazand sosirea im- Munteniei a fost invitat s. trimita acolo
perialilor, iei In desordine din lagar i veni patru sute care 0 800 oameni. De alta parte
Inaintea lor. Dela prima izbire, cavaleria, domnul Moldovei a fost solicitat sa trimita
respinsa prin Maya salve de tunuri, fugi i el dota sute care 0 patru Bute oameni.
spre ora, unde se ralia, pentru a ataca Toti oeila1i comandanti de cetati de pe
un corp de germani, pe care-1 vzusera la Dunare ca : Silistra, Nicopoli, etc. trebuiau
coada lagarului pentru a-1 prada. furnizeze i ei ajutor in aceea0 proportie,
Principe le Ludovic i generalul Veterani astfel c pentru terminarea cetatii a fost
sosira intre acestea i ajutara pe imperiali nevoie de 8000 oameni 1).
cari, fara ei, ar fi fost taiati in bucati N41.11 capituland inaintea imperialilor, la
cavaleria turceasca se retrase pentru a doua 10 Iulie 1737, acetia, sub conducera gine-
oara in spre Nicopole lasand: arme, bagaje, relui Imparatului, au venit s. asedieze Vi-
artilerie, corturi i chiar orawl In mainile dinul. Ei au trimis un parlamentar lui
imperialilor. Cei o mie oameni, garnizoana Mehmet-Paa, comandantul fortaretei, pro-
citadelei s'au predat a doua zi 1). punandu-i ea' dac va preda cetatea, Ii va
La 1689 flota Turcilor a fost batuta de permite s. place cu arme bagaje. Daca va
imperiali in apropiere de Vidin. Ea era corn- refuza se va ei, caci va fi prea tarziu. and
pusa din trei demigalere, ase mici brigan- a cunoscut pretentiile germanilor i gandind
tine 0 Maya alte bastimente mai mici, la slabiciunea i mandria lor, paa, nu numai
comandata de Ali-Pma, capitanul-cornan- c. n'a tinut nicio socoteala de amenintarea
dant al Dunarii. Aceasta flota n'a fault lor dar, dui:a ce a batut pe parlamentar, 1-a
mari progrese caci s'a oprit i s'a inspai- gonit cu ru0ne, satul de insulte i inteo
mantat de dezastrul armatei turce 2). stare de min'. 2).
In August 1.690 Turcii apropiiindu-se de In anul 1.730 Topal Osman, paa Diiului
Vidin aveau o flotila de 40 bard mari era atat de influent ca a indemnat Poarta sa
(barconi) i patru mici galere comandate de instaleze domn in Muntenia pe Alexandru,
Mezzomorte 3). fiul lui Nicolae Mavrocordat 3).
In iarna anului 1.690 contele ungur T- La 12/23 Noemvrie 1737 se pretinde
kly 4) (dupa ce cu ajutorul lui Brancoveanu, pap. Vidinului, Ayvasea, propune sa Ina-
batuse pe imperiali, se Meuse domn al inteze pana la Semendria i s o asedieze
Transilvaniei i fusese nevoit, dinaintea iar pe de alta parte Murtaza-Paa s. pu-
armatei ducelui de Baden sa. paraseasca stiiasca Valachia Imperiald (Oltenia) cu un
aceasta tara), se afla la Vidin ; resturile corp de Tatari ce trebuia sa. fie comandati
armatei sale cari ramasesera in Romania s'au de Sultanul Islam-Gueray 4).
dedat la hotii. i jafuri. Spre a scapa de La 9 August se raspandi vestea e Ger-
aceasta napaste, Brancoveanu a fost silit manii cari asediau Vidinul au fost ba-
s trimita slujitori, cari oriunde le Intalnea tu i 5).
le omora ; numai cu acest mijloc liniti tam. Mehmet-Paa seraschier de Vidin, trimise
In Martie 1729 Sultanul a dat ordin ca in Decemvrie (9) 1737 din Vidin la Craiova,
cetatea Vidin, care se lucra atunci, sa fie
terminata In acel an. In acest scop domnul 1) Docum. Acad. Supl. I, Vol. I (Odobescu
Tocilescu), pag. 468, DCLXXXIX.
1) Marsigh, op. cit., II, pag. 129. 2) Ephemerides Daces, Vol. II, pag. 14.
2) Ibid, Vol. II, pag. 171. 9 Athanasie Comnen Ipsilante, op. cit.
3) Docum 1st. Romanilor. Vol. V, partea II, 205. 4) Docum. Acad., Vol. I, Supl. I, pag. 512.
4) Care ajunse, la urma urmelor, crciumar tn DCCXLVIII.
Constantinopole. 5) Dapontes, Ephemeriades Daces, pag. 28.

152

www.digibuc.ro
 pe Toz-Paa pentru a goni pe Germani Vizirul lui Suleiman al II-lea, Intari Vi-
Catane 1). dinul astfel, ca' el a rezistat foarte bine and
In Aprilie 1738 Or lic, vechiul secretar a niai tarziu (1737) Austriacii, comandati de
lui Mazeppa a fost chemat, prin firman, la generalul Veterani 1-a Inconjurat. Acesta
Vidin, dela Hotin, pentru a avea o intre- avnd oaste putina i neputndu-1 lua, tri-
vedere cu Rakoczi in scopul de a provoca mise ordin generalului Vradni dela Braov
o rasculare 2). sa. vina. 0 el cu armata sa. Vizirul care se
Insemnatatea militara a cettii Vidinului afla la Cartal, pe Dunare, auzind aceasta,
asupra operatiilor turceti contra Olteniei trimise 0 el pe Menis-Paa, cu 20.000 oameni
era determinata prin titlul de Paga al cu ce va mai strange din garnizoanele ce-
Olteniei ce se da de Turci, pa0lor din Vidin. tatilor dupa marginea Dunarii. Acestea ajun-
La 25 Mai 1738 cele 12 companii, cari mai gnd, au silit pe Austriaci la retragere 1).
raimaseia din 40, destinate de Turci sa apere La 1770 Tara Munteneasca nu avea domn;
Muntenia plecara din Bucure0i 0 au intrat Grigore Ghica, surprins in noaptea de 17
la Vidin 8). Noemvrie 1769, aiii zic, ca s'a lasat sa
La 16 Martie 1.739 a fost numit pava la fie surprins de Ru0 sau mai bine o ceat
Vidin Husein, ginerele Vizirului 6). de cazaci, marita cu mai multi voluntari
La 22 Martie Toz Meemet Pala a fost romni i arnautii Spatarului Parvu Can-
numit seraschier al Vidinului 5) unde a tacuzino, ce au fost trimi0 contra kr, in
primit ordin sa plece la 29 Martie spre pivnita unei pravalii, unde intrase scapnd
Ru0ava i s5. a0epte acolo noi dispozitii 6). pe o fereastra a palatului; a fost prins2), zic,
La 2 Aprilie 1739 domnul Munteniei a la Bucureti i expediat in Rusia. In lipsa
trimis pe Ionnakis, vataf de aprozi, in cali- sa, o seama de boieri nu de acei cari fug
tate de Kapu Kehaia pe lnga seraschierul in timp de dureri pe lnga cautarea p5.-
din Vidin 7). mntului, ingrijiau 0 de afacerile publice.-
In Decemvrie 1739 Hussein Pap., guver- Dela o margine la alta a -Wei, poporul era
natorul Vidinului, prime0e din partea sul- jefuit de cazac sau de catand. Oltenia me-
tanului un firman in care Ii face cunoscut, dicul rei, cnd e bolnava 8) : leagn de
c in urma anexarei banatului Craiovei la bravi i Paladiul virtutilor strabune
Valachia, acest principat trebuie sa p15.- scoase la iveala, in fata imprejurarilor, un
teasca. anual 150.000 piW,ri mai mult ca orn. La inceput, postelnic ; caimacan, in
In trecut ; ca tot acest tinut estepus sub zilele lui Grigore Ghica, Manole Geani 4),
autoritatea domnului Munteniei care va ajunsese la demnitatea de Ban i ca atare,
strange toate impozitele i veniturile. Prin guverna cele cinci judge ale Olteniei.
acest firman se mai poruncqte papi s Cand Turcii au fost oameni 0 au lost
scoata din tara pe musselimul Mustafa, care de mai multe ori cleat unii din vecini au
guverna pe nedrept, jefuete i pustiete trait bine cu romnii; cnd $i-au arcitat
bunurile saracilor raiale, ceea ce cauza arama, pe scara miC, romanii i-au despre-
mare prejudiciu tezaurului 8). suit ; pe scara mare, i-au razboit.
Emacii Vidinului erau nelipsiti dela
9D , pag. 57. curtea Craiovei: la fiecare pas nobletea si
2) Ibid., pag. 88.
3 lb e. ,
. .
demnitatea olteneasca le era manifestata
4) Dapontes, op. cit., pag. 192.
5) Ibid., pag. 193. 9 Ion Niculcea, Letop. Moldovei, pag. 365-369.
8) Ibid., pag. 19 '. 2) Aron Florian, op. cit., pag. 156.
2) Ibid., pag. V.5. 2) Zice, oareunde Hasdeu.
8) Ibid., pag. 2 . 4) Dup familia mamei sale li spunea i Rosetti.

153

www.digibuc.ro
prin mii de concesii. Nu voi zice, ca Enache 136 viziteze Bucurestii. De indat ce curtea
Coglniceanul, de fericit memorie, a se este Instiintat, Pala pleaa la Rusciuk;
temea de dnsii, pentru un motiv simplu, apoi domnul la Craiova si astfel, ambii
pe care-1 cunoastem cu totii: olteanul nu au dispgrut. La 25 Noemvrie Rusii comandati
cunoaste frica. Generozitatea romng. si de generalul Hudovici au intrat in Bucu-
In special cea olteara n'a avut niciodat resti 1). Desi mai departe, dar drumul fiind
nevoie de resort. .
mai btut spre Craiova, Rusii se iau dupal
Geani trecea printre turci drept un orn mare domn, spre a-1 prinde. Bietul vodd, btut
si ca o credincioas slug a impgrAtiei. La de Rusi mai trziu la Ramnicul-Vlcei, 1.
orientali sluga credincioasei pare a fi sinonim Septemvrie 1771. abia scp cu sufletul
cu omul arnabil neimpus, sau poate chiar, In Transilvania.
cu ceea ce popoarele civilizate ar numi bine De acolo intr in corespondent cu Pap.
crescut. Guvernatorul Vidinului, 11 privea Vidinului, Mosun-Olu, care diindu-i voie, s.
cu ochi buni ; el primea mai tot ce dorea. vin6 In Tara Turceasa, el se asei. la Nico-
La andul sdu turcul este si el destul de rrari- pole, asteptnd saracii competitorii de
nimos. Porniti de vreun inovator sau din tron ca exilat, In 'mahalale turcesti, eve-
propriu instinct, mrginasii petitionez ridi- nimentele (Ora la 30 Decemvrie 1.773).
carea lui Geani pe tron. Ca In multe timpuri Mai tarziu intrnd In tar, dup pacea
ale existentei Romnilor si pe acea vrerne se dela Kuciuk-Kainargi, boierii 1-a propus
uitase proverbul schimbeirii domnilor (bucuria impreun6 cu stefan Prscoveanul, lui Ro-
nebunilor). Turcul fiind multumit, lucrul mantzoff, drept candidat la tron. Acesta
merse lesne: 11 aduc la ordie, 11 imbrac cu Indrept deputatia la sultan, care fr a
caftan 0... iat pe Manole Geani dup mai tine socoteal de dorintele tarii numi
moda sau apuaturile timpului domn al pe Alexandru Ipsilante (24 Septernvrie 1774).
Prei-Muntenesti, in laggrul turcesc, ca multi La 1797 Paswan-Oglu se declar, in ce-
altii In alte vremi. Vechiul valiu al Rurneliei, tatea Vidinului, aproape independent. Acest
Meemet-Pasa, primeste insrcinarea ca, cu pas6 a domnit numai peste oras, 0116 la
Qaste turceascA, 86-1 dua la Bucuresti s5.-1 moartea sa, ca 0 un suveran 2-).
instaleze pe tron si ceva mai mult, 86-1 si Istoria sa ofera ceva miraculos. Abia se
pzeasa. Muscalii, pe atunci, se vede &A nu poate pricepe cum toate fortele unui im-
erau puternici, peirtrua in Aprilie, p6r6siser6 periu, care Meuse oareand sa tremure cresti-
Bucurestii, Meemet primise tot ce trebuia ngtatea, au rmas rr efect contra acestui
pentru instalarea noului domn: tuiuri, san- rebel ; cu toate acestea, mirarea Inceteag
giac si cua, ba chiar si de cheltuial. Mid and cantarim circumstantele in care el s'a
arozii fac ate ceva, uit esentialul... Mil pregatit contra suveranului sAu. Guvern-
de care n'ar trebui s inceap; ei uitaser a mntul lui Paswan nu era prea mare ; dar
nu sunt puternici. Au intrat in Bucuresti cum Vidinul capitala sa, avea fortificatii, pe cari
intru toti domnii, intAmpinat de popor si el le inmulti. Se gitsi vecinul Ungurilor, Ger-
boieri (ce mai fmdseser6); in curtile dorn- manilor, Polonilor, Rusilor, etc. toate popoare
nesti, li se citesc firmanul, prin care se de obicei in rzboi cu musulmanii. Imperiul
ordon, cu strafnicie, s6-1 recunoasa de prea slbit, prin defectiunile mai multor
domn domnia impus6 de strAin, de na
tur treatoare supunndu-se cu tot.' de- 9 Aron Florian, op. cit., pag. 157.
ciziilikr imprtesti. Dar vorba strmosilor, 9 Dm aci cfiteva notite asupra acestui mu
dup I. R. Durdent, scriitor francez, contimporan
sic transit gloria mundi. Rusii aptnd pu- cu evenimentele. Beautes de l'histoire de la Turquie,
tere conform politicei traditionale vin pag. 354-360.

154

www.digibuc.ro
pasi, avu sa lupte deodat cu Paswan-Oglu,
incerca o surprindere asupra cet5t Belgra-
cu Sarbi, cu Rusi si cu Francezi debarcali In
dului, pe care Turcii il reluasera de curand,
Egipt. Dezertorii din toate natiunile au dela Sarbi. Reusi in adev5.r ssa ia orasul ;
mgrit adesea fortele pasei rebel si a avut dar fortreata ii rezista si a fost cu totul
partizani Ora In armatele destinate a-I zdrobit sub zidurile sale.
combate, pan5. In Constantinopole si chiar Acest esec a avut loc la finele lui De-
Oa. la Divan. Paswan-Oglu era deja de o cemvrie. Paswan-Oglu deschise campania
oarecare etate, &And se hot5ri sa se faca urm5toare, nu mai putin stralucita. Arma-
independent. Inceputurile revoltei sale se tele sale au supus Romania mica 1), apoi
suprapun cu epoca cand Sarbii au incercat A Silistra, istovul, Varna si Sofia au fost
scuture jugul turcesc. Mai politic si mai constranse sa-i deschida portile ; Sarikioi ii
tolerat cleat surit, de obicei, Turcii, Paswan- rezist5 ; el o prefacu In cent*.
Og lu nu v5zu in aceste popoare si In alti Teroarea era in Constantinopole. Mai multi
crestini, decat aliatii sai folositori. Nu s'a pasi au reunit fortele lor contra lui si au
legat prin nichm tratat formal cu ei dar a venit In capul a mai mult de sase zeci mii
stiut &a profite de circumstante cu dibacie1). oameni a-1 bate. Paswan-Oglu a facut tot
Se intelege ca ar fi imposibil sa urmeze pas ce a putut pentru a recruta trupele sale,
cu pas un razboinic, care a avut timp de pe cari abia le ridica la a treia parte a for-
15-16 ani armele in man. Ne vom multumi telor adverse ; aceasta nu-1 impiedica sa
dar de a expune numai cateva din cele mai mearga contra inamicilor sai. 0 lupt a avut
importante circumstante ale rebeliunei sale. loc langa Nis ; ea a fost cea mai sangeroasa
Mid a Inceput s ridice stindardul re- si cea mai glorioasa din ate Meuse vreodata:
voltei, Poarta ii trimise ordine amenint5.- a tinut trei zile consecutiv si s'a terminat,
toare. Paswan-Oglu nu era din acei pasi In fine, cu totul in avantajul rebelului.
cari tind usor gtul sub fatalul cutit, and
il trimite stpanul lor ; el puse din contra 1) In Octomvrie 1800 trupele lui Paswan-Oglu
s5 sugrume pe acei cari ii fura trimisi ; au trecut Dunarea la Cerneti. Boierii, cum am vazut,
rase chiar si de fetvele muftiului care-1 de- au fugit mai toti ; au ramas aci numai locotenentul
clarau trid5tor si de ordinele sultanului. eomnului si nazlrul dela Braila, cire comanda Turcit
ce se aflau aci. La 7 Decemvrie, Fornanii, uniti cu
Dela inceput, pgru patruns de aceasta cu- T urcii, bat pe Paswantliii dar In urma ei sunt
getare, ades repetat de Cromwel: Invinsi de catre acestia, cad capatasera ajutoare.
<4 aind cineva a tras sabia contra dornnului Kara Mustafa, generalul lui Paswan-Oglu cuprinde
sau trebuie sei arunce teaca. Craiova. Mai In acelasi timp 31 Decemvrie
Mai multe armate, trimise contra lui, au alte cete oc,ipa Giurgiul. Moruzi domnul Munteniei,
auzind de pustiirile si jafurile ce Paswantliiii fac
fost b5tute ; nemai crezand convenabil sa In Oltenia, strange trupele de cari dispunea si
se mrgineasca' la defensiv, cand iesi din porneste spre Craiova. Pe drum se uneste cu Aidin
Vidin, la finele lui 1798, fortele sale nu erau pasa Nicopolei, ce-i veni cu trupe In ajutor. Cernand
prea marl ; acestea nu se compuneau dect pe Pastvantkiii la Craiova, dupa o lupta teribila
cam din 8.000 oameni si circa 50 bastimente 5 Ianuarie 1801 reuseste a-i bate, a-i scoate
din oras si a-i arunca peste Dunare dar si orasul
mici, pe Dun5re. Dup ce a ars Nicopoli, a fost, In mare parte, consumat de flcari. In Fe-
bruarie 1802, Hassan-Pasa soseste la Bucuresti cu o
1) Hangiarlau, domnul Munteniei, acuzat a se noua armata. Cu ajutorul sosit dela Belgrad, cu
afla In relatiuni cu Paswan-Oglu, fu decapitat, la acel al Caminarului Sava, etc. aceste trupe atac
Bucuresti, de un trimis expres al Portii iar capul si iau Cladova. Domnul Munteniei, Alexandru
a lost trimis la Constantinopole. Moruzi, cu trupele sale, marite cu cateva alte din
Abia se poate crede existenta unei asemenea Moldova, bate pe generalii lui Paswan-Oglu la
slabiciuni. Segarcia si la Cioroiu, cari stramtorati din toate

155

www.digibuc.ro
 Fortificat, prin o parte chiar din trupele
care-1 combatuse, Paswan-Oglu se indrepta
cgtre inima imperiului otoman. Trebui ca
trufia imperiala sa cedeze necesitatii. Sul-
tanul ii oferi pacea, o intreaga amnistie 0
chiar o existenta aproape independenta. Re-
dutabilul pa0 raspunse ea nu va trata decal
chiar pe ruinele Constantinopolului 0 atat
a fost de mare frica ce inspira incat sultanul
a facut s se desfrare stindardul lui Mo-
pdrtile, prsesc solul Olteniei. Cu aceast ocazie,
mai multi olteni, bdnuiti cd sunt in relatiuni cu
trupele rebelului, sunt decapitati din ordinul lui
Hassan-Pasa. In Mai 1802, se rdspandete din nou
vestea cd Paswantldii au trecut Dundrea. Groaza
se impr4tie in toatd tara. Boierii. i comerciantii
din Craiova trec 141 Transilvania. Sultanul odd ordin
pasilor dela Dunre sd treacd In Muntenia, cu
trupele lor sd o apere contra devastrilor lui
Paswan. Dar boierii, intelegnd cd trupele sulta-
nului nu se vor bate contra acelora ale rebelului,
fug In Transilvania. Aproape la 5800 dintre ei,
consulii austriac i rusesc, asteptau la Brapv si
In satele dinprejur, ce turnurd vor lua evenimen-
tele. In acest timp a avut loc, in Bucureti, faimoasa
Comedie a Crailor dela Curtea veche. Hassan Pap
i Hussein-Aga, venind cu trupe otomane, ocup
Bucuretii si introduc linitea, pedepsind cum me-
ritau, pe aceti eroi in jafuri si carnaje. Admini-
stratia Transilvaniei, creznd cd ostile lui Paswan-
Oglu vor intra i acolo, poftird pe pribegii munteni
55. intre mai Induntru trei. Rebelii Ins& dupd ce
arserd, prddard i jefuird Oltenia, au luat dela
ocne ca la 2000 care cu sare si s'au retras la Vidin.
Alexandru *utu, din Moldova numit domn peste
ambele principate, pdru a asigura linistea Wei,
pldtind bani lui Paswan-Oglu; aceasta Ina n'a
tinut mult timp cad a fost retrimes In domnia
Moldovei. Cdtre 1803 Manaf-Ibraim, generalul lui
Paswan, ameninta din nou Romnia cu invazie.
Boierii qi poporul incep sd tremure de fricd.
Constantin (Ipsilante) domnul Munteniei Incepu
pe de o parte negociatiunile cu daruri O. bani iar
pe de alta incepu ali pregAti armata.
Aceste msuri inteligente au liniOit din nou tam.
In Septemvrie 1800, Muntenia aflndu-se frd
domn, Paswan-Oglu trimese din Vidin o ceatd de
turci, cari au jefuit iardsi Craiova, au luat prizonier
pe marele logofat Bibescu, prddd cele cinci districte
ale Banatului, stoarserd vreo cloud mii de pungi de
bani i apoi trecu Dundrea. (Analizatd dupd Aron
Florian, op. cit., pag. 169-18).
1.56
www.digibuc.ro
hamet, ceremonie ce nu are loc niciodat
decat in momentele de pericol extrem pentru
imperiu.
Paswan-Oglu merse asupra Adrianopo-
lului, in capul armatei sale victorioase, in
care se ggsea 0 un mare nunaar de polonezi.
El anunta, sus, Grecilor Ca venea pentru a-i
libera 0 mri astfel numgrul partizanilor
sai. Norocul imperiului Otoman permise ca
certuri sa se ridice printre trupele rebelului ;
mai multi pa0, a cgror fidelitate era bgnuita,
planuira in contra lui o urg. 0 gelozie cari
au fost prea folositoare suverariului lor ;
abia astfel Hussein, pava Rumeliei, avu
gloria sa.-1 bata complect.
Paswan-Oglu avea la Vidin o retragere
asigurata. S'a refugiat din nou in cetate, unde
fiind inconjurat, termin prin a incheia 'Lin
fel de amnistie prin care dicta aproape, su-
veranului, conditiunile sale.
Putin timp in urma, Paswan-Oglu, pre-
tinse c mini0rii otomani au voit sa se
desfaca de dansul, in secret ; aceast aser-
tiune, care de altfel nu era lipsita de temei,
ii servi de pretext pentru a se revolta din
nou. Numai atunci s'a vazut starea de sla-
biciune inspaimntatoare, in care cazuse
Turcia. Ali, pw. dela Ianina, care sub ra-
portul bravurei i al indraznelei, nu ar fi
fost mai prejos decat pap dela Vidin, trimise
sa-i spuie &a: daca va intra in guvernamantul
sail il va bate cu toate fortele sale. Paswan-
Oglu raspunse 0 el cu un ton tot atat de
mandru ; au avut loc chiar incaerari, dar,
in fine, cei doi antagoni0i au incetat sa
se mai lupte. Ali 0 Paswan-Oglu au tratat
impreuna ca doi suverani independenti 0
Poarta a fost obligata sa inchida ochii
asupra intregei iregularitati a acestor pro-
cedee atat de insultatoare pentru ea. Daca
Divanul ar fi luat un alt partid, Ali Ma
indoiala s'ar fi declarat independent.
Circumstantele au devenit in urma putin
mai favorabile suveranului otoman ; Paswan-
Oglu era crud atat prin caracter cat 0 prin
sistem. Dezertorii 1-a facut sa piarda o parte
din trupele sale si el se vzu pentru a cincea La 1805 toti locuitorii din Copceni, sat
sau a sasea oar, Inchis Intre zidurile Vi- la 6 ore de Bucuresti, au abandonat tot si
dinului. El brava aci din nou fortele suve- au fugit s se stabileasc6 In Vidin 1).
ranului su care In fine se crezu fericit s La inceputul anului 1807 Napoleon cel
le acorde o noua amnistie. Mare era pe punct s trimit Care Vidin
Paswan-Oglu nu tratase dect cu armele pe Marmont, care comanda In Iliria, cu
in mn. Avu mult. grij a nu le depune. 250.000 de francezi spre a sustine o armat
Paru foarte supus sultanului dar de fapt turceasc de 60.000 oameni si a sili astfel
el rdmase independent. Cu toate acestea, Rusia s lase, pe Dunre, in Principate nu
dup ce turburase att de mult imperiul Si numai 30.000 oameni, dar s." trimit o fort
&Ouse periculosul exemplu al revoltei, trecu indoit, diversiune care, formnd aripa
In o liniste aproape complect cele din urmd dreapt in sistemul marei armate, ar fi
momente ale existentei sale si moartea sa favorizat In destul operatiunile marelui Im-
scuti guvernul turc de lungile terori ce-i prat 2).
cauzase. In Ianuarie 1807 la Vidin pe lng6 10.000
La 1.798 o tartan expediat. de apitan- oameni, sub ordinele muhtehafizului acelei
pap 14 Constantinopole, aduse noutatea cd cetti se ordona ridicarea In vecintate incA
acest amiral luase cu asalt satul Intrit din a 10.000 oameni. El avea ordin s vegheze
apropierea Vidinului (probabil Kerembek) si asupra bunei paze a castelului, a frontierei
care comunica cu el si c a luat prizonier si a tdrilor vecine, de a trece trupele sale la
pe Emindjik-Aga, comandantul acestui post Craiova, pentru a rezista inamicului, pentru
si unul din generalii cei mai renumiti ai lui a impiedica orice comunicatie intre Rusi si
Paswan-Oglu. Srbi si de a se grai s taie toate trecerile
Aceast fapt speriase In att pe locuitorii si cumunicatiile 3).
din Vidin, c6 ei inchisera portul, ceea ce In Februarie 1807 Paswan muri la Vidin
nu facusera niciodata pn atunci si. cd de o durere de piept 4). Nu se poate descrie
femeile si copiii lor se suiser pe ziduri multumirea ce cuprinse toat lumea. For-
cernd gratie. treata a Minas prada partidelor. Locuitorii
Cpitan-pasa somndu-i s se predea si turci erau disperati de apropierea armatei
nedobandind niciun rspuns, el avea de gnd srbesti, care a primit ordin s se raspn-
s inceap asediul cettii in regul 1). deasc6 In sangiacul Vidinului si s someze
La 1.802 un general german, urmat de fortreala s se predea. Putinele trupe din
un ofiter de geniu, se prezentase In ostrovul serviciul lui Paswan, mai cu searn delii,
din fata Vidinului, pentru a trece, spre s'au desprtit si au luat serviciu la Mustafa-
Brkla, dar In loc s se indrepte acolo, el Bairactar dela Rusciuk. Locuitorii au fost
trecu la Vidin, unde examin toate uvrajele putini dispusi s sustin cu vigoare aprarea
de fortificatie, schimb6 mai multe din ele
si art modul de a apAra pe celelalte 2). 9 Docum nt. Academ. Supl. I, Vol. II, 318,
Acest fapt evidentiaz n, /And la un CDXXXV. RI.
oarecare punct, Paswan-Oglu era sustinut 9 Din o scrisoare a lui Napoleon care Marmont,
cite% in Histoire des Cabinets d'Europe pendant
si de Austria, pe lng ajutoarele si incu- le Consulat et l'Empire par Armand Lefevre, Paris,
rajrile primite dela Rusi. Pagnrre 1847, Vol. III, pag. 60.
9 Docum. Acad. Supl. I, Vol. II, pag. 380 DXXV.
1) Docum. Acad., CCLXIV. Supl. I, Vol. II, 4) Adj. Comand. Mriage secretar de ambasada
pag. 189. (R). aflat la Vidin, zice in Supl. I, Vol. II, DXXXVI,
2) Docum. Aacad. Supl. I, Vol. II, CCCXI, p. 389 c6 a murit de o rara ce o avea la manI de
pag. 221. xnult timp.

157

.-

www.digibuc.ro
iortaretei, ceea ce va lnlesni operatiile Sar- In aceeasi lun. Molla, urmasul luiPaswan,
bilor. Dup moartea pasei, comanda cettei Inca nu primise confirmarea sa ca -guver-
trecu la mamele lui Rusten-Aga, amic al nator al Vidinului. El oferea In schimbul
rebelului i vechi locuitor al cetalei 1). numirei sale sd plateasd. Sublimei Porti un
Moartea lui Paswan-Oglu n'a lost urmat milion, de a pune 6000 oameni, trupe bune,
de nicio turburare sangeroasa. pe picior de a merge unde li se va ordona,
o miscare era pe punctul sa izbucneasca s achite tributurile i sa serveasd ci per-
la 4 Martie (st. n.) 1807. Memis-Aga, seful ar- soana sa.
nutilor, a dorit s pun maim pe comand El mai dispunea de 180 companii de ieni-
pe vlduva lui Paswan dar Molla-Aga, secon- ceri, dar din acestia numai 12.000, cel mult,
dat de ieniceri, sili pe Memis sa fuga El s'a puteau purta armele. Mai avea 1500 arnauti
dus cu VITO 50 cavaleri s. prade Oltenia 2). sau straini da toate ostenelele s colt
La 7 Martie (st. n.) un capegibasa sosi tinue fortificarea si armarea Vidinului, a
din partea Portei pentru a lua cunostinta drei artilerie era numeroas, dar ale carei
de succesiunea lui Paswan-Oglu. Mo Ila drept zidiri erau foarte stricate 1).
condescendent5. &Are Poarta, trimise main- Care finele lui Martie, Cerni-Gheorghe,
tea lui 1.200 de cavaleri i o trasur cu patru se Indrepta cu 25.000 soldati asupra Vidi-
cai ; dar i capegiul nu fcu, ca caima- nului, pentru ca Impreuna cu Ruii, s-1
canul decat de a aparea. Ca si pap de asedieze 3).
Rusciuk, In o asemenea Imprejurare, relativ In Martie 1807 F,lase sute calreti convinsi
la moartea predecesorului &au, Molla arata ca pasa din Rusciuk este vandut Rusilor, fug
cele mai bune intentiuni, numai sa fie numit din Rusciuk i merg la Vidin 3) condusi de
comandant al Vidinului. El dispunea de Labsali-Munis-Aga, un vechi ofiter al lui
20.000 oameni, cari se credeau cei mai buni Paswan.
soldati ai Turciei, banditi cari jefuisera cu La Iunie 1807 atat aceasta cetate cat si
Paswan, armati cu iatagane, pistoale i pusti insula din fat se armar: se mai construiau
lungi. In acest timp Napoleon promise, dad aci mai multe salupe canoniere 4).
va cere, sultanului Selim trilniterea unui La 1.807 Napoleon cugeta sa trimit din
corp de 25.000 francezi la Vidin. SultanulDalmatia pe Dunare 25.000 soldati, dac
frig, tot aratnd c ar fi incantat, de a s'ar putea asigura de subsistente si dad In
vedea aceasta armata mergand spre Nistru, aceasta localitate s'ar gsi o bun armata
urmand opiniei publice, arat ea nu ar turceasca ; dar aceasta operatie nu s'ar fi
putea-o singur cere. El promite france'zilor, putut face decat dupa cererea Portii i dupa
in caz de ar intra, destule provizii, dar nu ce s'ar fi Incheiat un tratat formal 6).
ar putea s le dea munitiuni de cari i el Sertemvrie 1807. 0 recompensd rnilitarci
singur este cu totul lipsit 3). turceascei. Kurstangli-Ali ei a cunoscut pentru
In Martie 1807 vase mii oameni lucrau la lunga aparare a Belgradului i in acest din
repararea fortificatiilor Vidinului cari erau urma tirnp (Sept. 1807), prin rezistenta ce
foarte ruinate 4). opusese Ruiloi uniti cu Sarbii. Pentru a-1
2) Adj. Comaud. Waage secretar de ambasad5.
aflat la Vidin, zice in Supl. I, Vol. II, p. 383 DXXVI, 9 R., pag. 403, DLIII. Scrisoarea lui Mriage
c5, a murit de o ran ce o avea la ri-an5. de mutt timp. c5tre Talleyrand, din Vidin, dela 3/15 Martie 1807.
2) R., pag. 397, DXLVII. Scrisoarea din Vidin 2) R., pag. 409.
(9 Martie 1807) a lui Mriage care Talleyrand. 31 R., pag. 419.
3) R., pag. 399. 4) S. (Supl. I, Vol. III. Fasc. I) XXXVI, pag. 50.
4) R. 402. Mriage catre Talleyrand. 3/15 Martie 6) Docum. Acad. Supl. I, Vol. II, pag. 382.
1807. D XXVI.

158

www.digibuc.ro
recompensa de serviciile sale Hidris-Pava Issaiew hotri s o atace cu 7-8000
(Molla) 11 cheam la Vidin ; 11 numevte loco- oameni la cari ar mai adduga i un mare
tenentul &Au (Kehaia-Bey) ; Ii fcu o primire numr de Sarbi 2).
splendid ; i-a dat de nevast pe movteni- In Aprilie 1809 &Arbil se preparau vi se
toarea celei mai frumoase averi din locali- exercitau pentru cazul and razboiul s'ar
tate ; srbtoarea a tinut vase zile: exercitii reinoi. Insurgentii au mrit posturile kr
militare, duF sistemul arabior, lupte de despre partea Vidinului. El ocup districtul
valupe canoniere pe Dunre vi curse de cai. Kraina (frontiersa), in munti, paralel cu Du-
Invingatorii primeau ca recompens fete nrea, foarte aproape, intre Orvova vi Vidin.
tinere sclave sau alte daruri ale pavei. Ei erau comandati de doi vefi: unul numit
Acelavi lucru s'a fcut FO. pentru alti ofiteri, Petrovici, era opus Nivului; altul se numea
a cror recompense erau proportionale cu Melenco, era opus Vidinului. Acesta din
serviciile pe cari le fceau 1). urm era insrcinat s tin legtura cu
In Aprilie 1808 (st. n.) pava care comanda corpul rus din Muntenia. Ruvii nu fceau
cetatea Vidinului i in acelavi timp teritoriul mare caz de Kara-Gheolghe.
dela Orvova Oda' la vale de Lom, nu dis- Din contra, acest din urrn vef nu era
punea, pe toat aceast intindere, cleat de bine vgzut de ei.
3.000 oameni. Atacat, el ar fi trebuit s se Insurectiunea era in Serbia astfel organi-
mrgineasa la paza imprejurimilor cettii zat: Serbia era imprtit In zece coman-
indure tierea comunicatiei cu Orvova 2). damente principale. Fiecare ef de district,
La 1809 Vidinul era renumit prin tria pe 16'110 bandele particulare, dispimea de
lui ; el n'a fost atacat de generalul Issaiew, ridicrile in mas a tuturor oamenilor in stare
cu Arbil lui Kara-Gheorghe, ci numai ase- s lupte, a cror metod, obiceiuri, manier
diat. Turcii 1ncercand s impedice investirea, de a lupta, era intocmai ca ale Turcilor ;
au eit vi dat o mare btlie, dar, fiind neputand insd A. le reziste in camp, ei
respinvi, reintrar in cetate. Ruvii au des- apucard sistemul de partizani in munti. Ei
brAcat cu aceast ocazie mortii vi i-a se &eau s asedieze Vidinul i Ruii tre-
aruncat in Dunre cyser deja in lagrul lui Melenko 14 tunuri
In aceasta lupt a luat parte vi multi de asediu, cu munitiunile kr, in luna lui
panduri imbrcati czcevte i instruiti ca ei. Decernvrie 1808. Poarta, domoal sub alte
Acevtia erau ornduiti la Tatargik, ca s pretentii, tinea mult pentru a ierta pe sarbi;
impiedice pe karjalii lui Mola-Aga spre a ea avea o garnizoan turceasc in Belgrad 2).
nu ei din Vidin, in timpul inpresurgrii 4). In Aprilie 1.809 pava din Vidin a fost
Ziva erau atacati de arabi vi noaptea de numit guvernator general al Bulgariei ; pe
manafi. ordinul lui Miloradovici era de a Lang acesta se alturar toti partizanii lui
nu ceda cu niciun chip terenul. Bairactar. Acest pav avea la dispozitia sa
La 1809 Vidinul era cea mai tare cetate 5000 oameni; Achmet Effendi Ii opunea tot
a turcilor. Populatia sa era mare vi avea atati. Bekir-Aga, guvernatorul 5umlei, era
totdeauna o garnizoara numeroasil. Ea avea 0 el din partidul pavei de Vidin.
18-20.000 aprtori. Cetatea Vidinului se afla in foarte rea
1) Docum. Acad. Supl. I, Vol. II, pag. 462.
stare cu toate lucrrile ce i se Meuse de
D XXVI.
2) Ibid., pag. 505. 1) I. Ghica, Scrisori tare Vasile Alecsandri.
3) Din Cronograful lui Dionisie Eclisiarhul (vezi Vol. III, Fasc. I, pag. 162.
Tesaur de monumente istorice al regretgului AI. 3) Documente privitoare la Ist. Romnilor,
P. Ilarian, 1863, Tom. 2, pag. 221 . urmare la colectia Hurmuzache. Supl. I, Vol. III.
4) I. Ghica, Scrisori cdtre Vasile Alecsandri. Faso. I, pag. 51, 52, 53, 54.

159

www.digibuc.ro
curand ; dar ca si celelalte cetsti era foarte fi pus maim. Dar and se pregalea s6 Inceap
bine aprovizionat 1). acest manej Ismail-Bey, pasa cu trei tuiuri,
In anul 1.811. Vidinul era intrepozitul co- seraschier si pasa de Seres, ajunse cu 1.5-20
mertului Bulgariei, Serbiei, Munteniei si mii oameni In fata Vidinului. Acesta era
Ungariei. Era un oras mare, foarte populat, unul din personajele cele mai remarcabile
cu mare trafic, foarte bine fortificat, chiar ale imperiului. Desi b'atran el era de un
din spre Dun 6re. caracter viu si intreprinzgor. El comandase
Dou ostroave, din, cari unul destul de hi. 1.810 contra Sarbilor.
mare, se aflau 1naintea orasului. Cel mai Mulha-Pasa nu permise nici lui, nici tru-
mare era vis-a-vis ; al doilea putin mai la pelor sale, intrarea in Vidin. Numai cativa
vale. In primul, Molla pusese sa se constru- dezarmati au venit s'a cumpere de ale man-
iasc redute, cari aparau apropierea din ca'rei, pe care acei din Vidin le vindeau In.
partea frmului stang al fluviului, de care greutatea aurului.
ostrov era despa'rtit prin un canal foarte El nu putea permite lui Ismail sa se aseze
Ingust si care adesea seca, cum se intampl In cel mai mare ostrov, care ap6r5. orasul,
chiar In 1.811 2). dar nu Indrzni s-i refuze flotila si i-o
La 19/31. Julie si 20 Julie (1 August) 1.81.1 linprumuta cu conditia de a o Inapoia la
Ismail-Bey trecu cu trupele sale compuse finele razboiului, conditiune care nu se stie
din Albanezi si Anatolieni in micul ostrov. de dac ar fi fost Indeplinita, dac' ar fi Ilispus
vis-a-vis de Vidin. Execut Intgriri si redute, de vreun loc bun unde s'a pung aceasta
apoi trecand pe vad micul brat ce-1 despa'rtea flotit ; dar ei o deprtase de Vidin, fr a
de tarmul stang se stabili pe acest farm 3). risca sit o vad czand in mainele rusilor.
La 1.811 la Vidin giverna sau mai bine La 6/18 Noemvrie 1812 Molla era tot
zis domnea, Mola (Mulha)-Pasa, succesorul Inchis la Vidin. Padisahul nu-i cerea mai
lui Paswan-Oglu pe care Poarta neputandu-1 putin cleat capul 1).
supune a fost silit sa-1 recunoasca." ca pas6 In Aprilie 1813, Hafi-Ali-Pasa, seraschier
al Vidinului. Portul era in acel timp sin- contra Vidinului, ceru domnului Munteniei
gurul punct pe unde Turcii puteau trece ou 4000 Romani .i- tot felul de munitiuni. El
Inlesnire, dac li s'ar fi imprumutat flotila avea pretentia s pun6 mine, pentru a putea
lui Molla. Ea era format din 18-20 basti- deschide o trecere in cetate. Hidris (Molla-
mente armate cu tunuri si o mare cantitate Pap) rezista Inca', desi Poarta si domnul
de bgrci de transport (150-200). Incerc6rile Munteniei anuntase Europei ca Vidinui ca-
generalului rus Zass, care comanda in Ol- pitulase. Domnul Trii-Romanesti refuza s'a
tenia, n'au reusit, cu toate ca Rusii Mcusera dea ajutorul cerut 2).
propuneri lui Mulha de a-i da 20.000 galbeni In timpul primulai razboi de independentd
si mai mult. Avid si interesat, cum sunt al Sarbilor, Vidinul si Nisul (Naissus) erau
toti briganzii, el s'ar fi pretat foarte bine, principalele sprijine ale trupelor marelui sul-
s6 puna mana pe aceasta surn. Se angajase tan, cari trebuiau A reprime revolta raialelor.
s urce fluviul succesiv si sub diferite pre- Pentru pacificarea revolutiei din 1821
texte cu cateva bastimente, pe cari generalul turcii invadara Muntenia. A treia armata
rus Zass, ca din intampfrile rzboiului, ar pleca din Vidin, trecu Dunrea prin Ada-
Kaleh, Lom i Rahova. Avantgarda acestei
1) Documente privitoare la Ist. Romnilor, ur-
mare la colectia Hurmuzache. Supl. I, Vol. III. 1) Documente privitoare la Ist. Romnilor, ur-
Fasc. I, pag. 51, 52, 53 0 54. mare la colectia Hurmuzache. Supl. I, Vol. II.
2) Ibid., pag. 358. pag. 699.
2) Ibid., pag. 359. 2) Ibid., pag. 746.

160

www.digibuc.ro
armate, In numr de 200 trecu pe brci. la cea mai mare din cele 32 moscbee
Gsind la Calafat opt panduri, de gard, li
macelari pe toti. Turcii aveau In lagrul lor palatului Portii si locuintei private a agalei kr,
pe I. Samurca i conductor pe un boier atraser6 cu dAnsii corpul armurierilor (dgerbegiilor)
ptimntean I. Poroineartu ; ei au continuat s6
treac si s se 1ntind peste cele cinci judete
de peste Olt, ocupand si Craiova, capitala
Banatului 1).
La 24 Septemvrie 1828 un corp de Turci,
de 26.000 oameni, reusete s tread Dunlirea,
dela Vidin i 86 ocupe Calafatul.
In acelasi an desi Rusii au pus mna pe
Calafat, n'au reuit Irish' s intre In Vidin.
Hussein Pasa exterminatorul eniceri-
lor 2), muri aci (In 1853) si a fost Ingropat
2) Cronica lui Ilie Photino.
2) Enirerii a fost o institutie fundat, In 1350,
de Sultanul Orkhan.
it OdinioarA principala fella a armatei otomane,
ei deveniserA un izvor de nemultumiri. BAtuti pre-
tutindeni, oriune dddeau ochii cu inamicii din earl,
ei se arAtau in interior provocatori infantigabili de
miscAri periodice, ale aror fiecare din represiuni
devenea pentru ei ocazie sa pretind dela guvernul
lor noi sacrificii.
e Sultanul Selim ctiutase sl opunA acestei militii
desordonate, trupa regulat5. (nizam-dgdid), dar
aceast incercare a provocat o revoltA teribilA. Eni-
cerii luaser cu asalt cazArmile noilor trupe, le masa-
erase sau le imprAstiase apoi au sugrumat chiar pe
sultan. Acest precedent nu era de naturAsii incurajeze
pe succesorul lui Slim. Cu toate acestea sultanul
Mahmud reluA planul unchiului sAu cu o prudent
si perseverent de o astfel de naturA, cA o termin.
bine. Sub felurite pretexte si sub diverse denumiri,
el adun, in imensele cazrmi trupe antrenate si
imbrAcate europeneste si cari primeau regulat o
soldA foarte mare. Aga enicerilor a fost numit pas&
si primi comanda trupei lui Mohamed (askeri Mu-
hamdgi) ; el era seful ales al enicerior cu toate
acestea devotat sultanului el era nu mai putin
ea euveranul sAu, hotArit a sfArsi cu tirania min-
franata a acestei militii nesusceptibilA s primeascA
o disciplinA.
i Ocazia se prezint indatd; dupA cAteva turburAri
partiale, o formidabilA si general revoltA izbucni,
in noaptea de 13 spre 14 Iunie 1826 printre eniceri.
IndArjirea kr a fost IndreptatA mai IntAI contra
agalei lor, ale cArei dispozitiii erau bnuite ; dar
Hussein se refugiase lAngA sultan, la adApostul
Inaltelor ziduri ale Seraiului. Insurgentii au pus foc
11
www.digibuc.ro
si adunAndu-se pe Etmeidan, locul obisnuit al re-
uniunei kr, bivuacarA (aci) rAsturnAnd cazanele,
dupd obiceiul kr, ca semn de revoltd.
Intre timp sultanul convocase in serai ulemalele
erau cu totul devotati.
si seik-ul-islam, cari ii
Trupele asiatice, campate aproape de Scutari si
comandate de Mohomed-Pasa, au fat transportate
in grabA la Constantinopole si reunite corpului de
observatie, cari sub ordinele lui Hussein, stationau
pe tromul european. Dar trupele pe cari sultanul
compta mai mult, erau tunarii (topcii) i bombar-
dieri (kumbracii) in numAr de 8000 oameni avAnd
si tunuri ; ei erau reuniti la Top-han si la Hass-
Kioi si ar fi fost primele victime ale enicerilor
dacA acestia ar fi rAmas victoriosi.
o Aceast forth' armat4 mai era sustinut de
puterea moralA datA sultanului de fetva (seik-ul-
islamului) care blestema si revoca institutia eni-
cerilor.
DesfsurAnd stindardul profetului, marele turc
se puse In capul trupelor sale si declarA, sus si tare,
cA vointa sa nestrAmutat era de a distruge enicerii
pAna la cel din urma. Locuitorii capitalei, cArora
ca ingrijire, li se ImpArtise arme cu scopul de a-si
putea proteja viata si bunurile kr contra acestor
tirani militari, se adunarA In masl in jurul suvera-
nului kr si astfel revoltatii se gAsir izolati In
mijlocul unei populatii credincioase.
a Sultanul inaint cu trupele sale contra Etmei-
dan-ului, puse tunurile sale In haterie si arse ca-
zarma enicerilor. Acei din revoltati cari n'au profitat
de mijloacele de retragere cari li se menajaserti si
au tinut rezistent, au fost mitraliati fArA milA
sau executati dupA luptl.
a Sefii corporatiilor cari luaserA partea enicerilor
au plAtit cu viata indrAzneala kr ; corporatii intregi
ca hamralii i tulumbaga (pompierii) In fine mai mult
de 16.000 indivizi au fost exilati In Asia. S'a desf-
surat aceeasi severitate la Adrianopole, la Smyrna,
la Brussa si in principalele orase.
a Nenumrate si teribile Incendii atestarA setea de
rzbunare a enicerilor invinsi din cari Inch' un mare
numar au mai rmtis rAspAnditi In capitalA si
in restul imperiului.
Cu toate acestea ei 'feu mai indrAznit sA ridice
capul; corpul era sfrsit si orice rezistenta sfl-
rAmat.
6 Astfel, o singurA loviturA de autoritate distruse
militia care, timp de secole, a sustinut reputatia
militara a Turcilor... (B-on de Moltke, Campagnes
de 1828-29. yol. I, pag. 2-5).
161
 ale orasului numit giamia lui Achmet- tunuri austriace, din timpul lui Carol VI 9.
Pasa 1). Arsenalul mai poseda o bogat colectie de
In rAzboiul dela 1853 si 1.854 cu toate efor- arme, costume si alte obiecte militare pit"-
turile lcute de Rusli, aceast cetate n'a mdite fr nicio ordine cronologia. hale-
putut fi luat, scopul Mr era s'd dea mna, barde, buzdugane, archebuze germane, sail,
in acest punct, cu Srbii, dispusi la rzboi steaguri austriace si slave, chivere ruse si
sau revolt cki pe la sfrsitul anului ungare, tot felul de uniforme pra c-
1853 Omer-Pasa nu lipsise, pe cnd in ciulele celor din urm insurgenti ; In fine
persoara atrgea atentiunea lui Gorceacoff un bogat material de studii, pentru cunoa-
la Oltenita, s treac6 Dunrea din Vidin sterea armelor din trecutele vremuri 2).
la Calafat la 27 Octomvrie, la o parte din Printre aceste arme se mai semnalau
fortele sale, 10.000 oameni sub comanda altklat 4 tunuri romnesti avnd marca
lui trei pe ele. Aceste tunuri fuseser rechizi-
Aceast operatie a fost fatala Rusilor, cari tionate la Bucuiesti de &Are Ipsilante, la
numai in ziva btliei dela Cetate au pierdut 1821, si in urma batliei ce a pierdut-o la
aproape 3500 oameni, cum am v6zut. Dr6g6sani, contra Turcilor, ele au fost luate,
Din cele de mai sus se vede, c6 acest ores, de ctre acestia din urmA, dela Batalionul
mai in toate timpurile, a fost centrul ope- grec ce se numea cel Sfdnt (1) i duse
ratiilor armatelor turcesti in aceast regiune la Vidin.
a imperiului ; de aci plecau, mai cu seam' Se pretinde eh' acest bogat arsenal a fost
in timpul rAzboaielor cu Rusii acele in- ridicat de Turci la evacuarea cettii ; el ins6
cursiuni atat de fatale operatiunilor armatei dup toate probabilittile, fusese sechestrat
inamice, prin Ingrijirea ce arunca asupra de autorittile ce au venit, dup fzboi, in
flancului br drept. localitate.
Scopul militar al bonstructiei cetii Vi- Vidinul a fost mult timp locul de exil al
dinului era s" opreasa orice nvAlire ce s'ar principalilor sefi cari se revoltaser contra
face in aceast localitate, pe drumul Vidin- Vom cita printre acestia pe Ischender-
Sofia, care permitea, mergnd spre Con- Bey curdul, principele de Aslom, pe care
stantinopole, s ocolease mijlocul Balca- englezii, francezii i turcii, in urma revoltei
nilor, o mare mobilitate trupelor i aprovi- sale, II trimiseser ad In exil si care (lucru
zion6rilor, etc. posibil numai la turci) in timp se bucura
Sub dominatia musulman, acest celebru de titlul onorific de presedinte al tribuna-
oras, era capitala a 6 districte, cari formau lului criminal.
pasalaul Vidinului. De notat au fost sefii Drussi, cari se re-
Sami-Pasa, succesorul lui Hussein-Pap, voltaser contra Portii i cari la pgrsirea
in guvernmntul Vidinului, fundase un Belgradului, unde erau internati, fiind
arsenal-museu in citadela acestui eras. In el transportati la Vidin ocupar palatul lui
se vedeau, pe afete puternice, frumoase Paswan-Oglu renumit oarecnd pentru
1) F. Kanitz, La Bulgarie Danubienne. Aceast fntre eforturile, atat de diferite ale acestor doi
giarnie a fost distrus, odat cu mormntul, de born- oameni.
bele romne In cel din unn raboi, era renurnit prin Chiar astzi fesul i turbanul sunt simbolele
nenumdratii ei lustri decorati i cu ou . de strut ; caracteristice ale luptei fntre vechii turci i parti-
mormantul pasei, fnconjurat oarecnd de o splen- zanii reformei (ibid.).
did verdeat, semna cu acel a lui Paswan-Oglu,
dar era mai bogat si mai bine conservat. Fesul ) Idem, op. cit.
ref orniei, cu care era Incoronat, spunea fn limbajul 2) Gr. Tocilescu, Raport &lire Ministerul Cultelor
concis al plasticei musulmane, opozipe ce a existat asupra unei exploratii In Bulgaria, 1878.

162

www.digibuc.ro
vastele lui grdini. Aerul umed al forthetei sale, o intri cu uvraje inaintate si respinse
danubiene, frigul iernelor, regretul solului corpul setrb al Timocului, care fAcea in-
natal 0 al familiilor, au contribuit s trimit cursiuni repetate, pn in apropierea forth' -
unul cte unul, &are o viat mai fericit 1). retii. Uvrajele de piatr exterioare terminate
La Vidin emigratii unguri, avnd in fruntea de Hussein, in 1839, construite cu materiale
lor pe Kossuth, dup 1848, au locuit inainte din castrele romane si bizantine ale Floren-
de a pleca spre .Sumla, care li se desemnase, tinului, Kulei, Lomului si Arcerului au fost
deocamdat, ca loc al internrei lor 2). din nou, cu ocazia pregtirii rzboiului
Cei mai distinsi emigrati unguri erau : din 1877 apiovizionate, reparate 0 ar-
Civili: Kossuth, Contele Casimir Batthyani, mate.
Balog cu lid su, Gabriel Egressy, etc. etc. Pacea incheiatd cu &Arbil, Osman strnse
Militari : generalii Mszaros, Perczel, Bem, imprejurul acestei cetti o armat formi-
Dembinsky, Guyon, Kmetty, Stein, Visocky dabila ; o antren, disciplin 0 atept eve-
f3i Bulharm ; 3 coloneli, 8 lt-coloneli, 14 nimentele, in fata Romnilor, cari se con-
maiori, 67 cpitani, 49 locot., 128 sublo- centrau 0 se preparau 0. ei la Calafat.
cotenenti, total 270 ofiteri 0 de stat major. Daca in ultimul rzboi, Osman-Paa ar
Grade inferioare: 56 sergenti majori, 121. fi profitat de scurtul timp ct armata ro-
caporali si 2894 soldati. Mai adugm 114 mn prsise Calafatul, retrgndu-se din
femei si copii ; total 3606 emigranti. cauza politicei, l'ar fi ocupat si s'ar fi in-
Legiunea polonezei avea 1200 iar aceea stalat in aceste don puncte, este probabil
italianei 700 oameni 3). ca dispozitiunile Romnilor ar fi fost cu totul
Pe vremea Turcilor patru alupe cum-. altele ca si, fr indoiald, rezultatele rAz-
niere stationau inaintea Vidinului. Navele boiului.
cu pescaj mare, venind din Marea Neagr Dar inactiunei din 1877, i se atribuie cauza
puteau urca fluviul Ora la acest punct convingerei Turcilor, c" Romemil nu vor lua
dar numai in timpul apelor mari. niciodatcl armele aleituri cu Rusii, idee care
In timp de pace Turcii tineau o garni- ar fi putut avea cuvintele sale in alte cir-
zoan de 3000 oameni. cumstante, dar care atunci devenea ridicul,
La 1867 strAlucea aci Mitropolitul Antim in urma scrisorei viziriale si a modului pri-
al Prislavei 0 Vidinului, care deveni primul mirei propunerilor trimisului Romaniei la
exarch al autocefalei biserici bulgare 4). Sublima Poart si inaintea conferintei din
Dei principalele fortificatii ale acestei Constantinopole.
cetti grau zidite Inca din al XVIII-lea La 1877 prin progresul crescnd al armelor
secol 0 desi celebrul mare vizir Hussein-Pala de calibru mare, Vidinul deveni dominat de-
ajutorul lui Mahrnud al II-lea in refor- pe toate inltimile care-1 inconjur, dei la
mele sale, destructorul enicerilor degene- mare distant de pe ambele trmuri ale
rail numit in urm, guvernator al Vidi- fluviului.
nului, li complet infririle (impingnd ener- In acel an, la inceputul rgzboiuhii, acest
gia pn a inchide trgul, spre a scoate po- ores care jucase un rol destul de insemnat in
porul la lucrul fortificatiior) totui, in 1876, campania Serbiei, despre uscat, avea dou
Osman-Pasa, viitorul erou dela Plevna, luand incinte de fortificatie, simtitor concen-
aceast cetate drept baz6 a operatiunilor trice :
Prima care cuprindea orasul si noile ma-
1) F. Kanitz, op. cit. halale, se reducea la un simplu parapet de
9 Gabriel, Le Danube, le Nil et le Jourdain.
pmnt, de 3 m. inltime si de 4 m. grosime,
9 A. de Heksch, op. cit.
9 Grande Encyclopdie, III, 181. precedat de un ant de 3 m. adncime.
11* 1.63

www.digibuc.ro
 Aceasta incinta ei a flancata de 11 redute, comanda fericului Izzet-Pasa si el plecil,
departate unele de altele de 500-600 metri. inaintea lor, la Plevna.
Redutele extreme (forturile Yeldis si Adjab) Armata lui Osman-Pasa la 1877 Inainte
cari constita iau punctele de sprijin ale in- de trecerea Rusilor in Bulgaria, avea ca mi-
cintei, pe Dunare, aveau mai multa eon- siune ordinea si. linistea in tara; de a supra-
sistenta ca celelalte si posedau escarpele veghia frontiera sarbeasca si linia Dunarei;
captusite. de a observe mai de aproape pozitia dela
A doua incintei (aceea interioar) se des- Cetatea, care jucase un rol atat de important
fsura in o circumferinta, carei tarraul drept la 1854; asemenea sa observe Florentinul,
al Dunarii ii servea de diametru. Ea se punct bun de trecerea Dunarii. Coloane
compunea din spre uscat, de sapte fronturi volante, pentru a se opune incursiuniloi
bastionate iar din spre partea fluviului, in inamicului, erau trimise pa.na la gura Is-
lungul larmului, incinta era constituit prin kerului.
dou ziduri, apropiate, paralel stabilite, Dela mijlocul lunei Iunie, Osman-Pasa
urmnd un traseu numit de obicei cu cre- propuse sa treaca Dunarea si. sii intreprinda
rnalier I. Fronturile bastionate erau precedate operatiuni ofensive contra Rusilor in Ro-
de un sant a carei latime, inaintea bastioa- mania. Proiectul sau n'a lost agreat .
nelor, era cam de 1.7,50 m. iar adncime La 9 Iulie st. n. &Are 11 ore dimineata,
de 5,60 m. Zidurile escarpei si contra escarpei Osman primi, la Vidin, dela Hamdy-Bey,
aveau respectiv 8 m. inaltime si 4-5 m comandantul Rahovei, o telegrama care-1
grosime. antul era precedat de un drum anunta ca detasamentele lasate la Plevna
acoperit, cu piele de arme si lunete, inaintea si bolnavii in cautaie din acest ores, ve-
celor patru porti: Stambul, Londza, Bazar nisera sa se ralieze cu el la Rahova In urma
si Florentinul. intrarei cavaleriei ruse la Plevna. Ei respec-
Zidul de incinta din spre partea Dunarii tara bunurile locuitorilor, se multumira de a
era descoperit, pe toata initimea sa (5-6 lua cu ei cativa notabili, pentru a conduce,
metri) si avea 3-4 m. grosime. Zidul in- zicea ei, precednd capul armatei ruse 1).
terior, crenelat la partea sa superioara, avea Viu miscat de a vedea pe Rusi patrunzind
7-8 m. inaltime. Poterne conduceau la cele repede si mai fara. lupta Our in inima Bul-
cinci porti, amenajate la piciorul intaririlor gariei, Osman relnoi propunerile pe cari le
pentru serviciul vaselor. fcuse cu 15 zile inainte. Care sfarsitul
Castelul bulgar. Independent de aceste lunei Iunie, el ofera generalismului (Serdar-
dou incinte, cetatea mai avea un vechiu Ekrem) Abdul-Krim de a lam vreo 12
castel, de care am mai vorbit deja, care bgalioane la Vidin, pentru a-1 apara, de a
jucase altdata rolul de reduit interior, dar reuni restul fortelor sale disponibile, adica
care in razboiul din 1877 servea ca muzeu 19 batalioane, pentru a forma un corp de
de arme vechi si ca depozit cu munitiuni 1). armata, in capul caruia va parasi cetatea.
In fata Vidinului pe Dunre, mai aproape El voi sa mai ia, pe drum, cteva batalioane
de tarmul stng, se afla un ostrov, lung din garnizoana dela Rahova, 84 se dirijeze
cam de doi kilometri, care se urca pand catre Plevna si sa se uneasca acolo cu di-
aproape de Calafat si care avea o important vizia lui Hassan-Hairi Pasa, care trebuia
extrema, din punctul de vedere al construe- sa paraseasca Nicopoli, UM% a astepta atacul
tiei eventuale a unui pod. inamicului ; apoi prin Loffcea sa mearga la
Cnd s'a primit la Vidin, stirea despre tre- Trnova, unde ar fi operat unirea sa cu
cerea Dunarii de Rusi la istov, Osman las armata de est, venita din timla, prin Eschi-
1) Amde la Faure, op. cit., pag. 105-106. 1) La Dfence de Plevna, pag. 4.

164

www.digibuc.ro
Djuma si in capul acestor dou armate, irnportant, pentruca trupele cari erau in
reunite, sa intmpine inamicul in directia ores nu se mai puteau opune miscrilor ofen-
istovului. sive ale inamicului in interiorul tarei ; ceva
Daca un caz de forth' major ar fi putut mai mult era sigur ca aceasta cetate nu va
impiedica aceasta unire, Osman ar fi putut putea rezista unui viguros atac si ca prin
ocupa Loffcea, care prezinta avantaje cu urmare, el, maresalul, avea tot avantajul sa
mult mai superioare aceleia a Plevnei retraga trupele garnizoanei, decat sa le vada
pentru apararea trecerilor Balcanilor, etc. cazand in rnainile inamicului.
Maresalul nu numai c'd nu dobandi auto- Observatiile si propunerile lui Osman-Pasa
rizatia de a lucra dar i se ordona chiar sa au fost bine primite de sultan, care dadu ordin
nu faca nicio preparativa necesara pentru Ministrului de Razboi si Serdarului Ekrern,
executarea acestui proiect. &a trimita lui Osman-Pasa autorizatia de a
In noaptea de 7 la 8 Iu lie st. n. Osman a lucre in sensul ideilor sale, care-i si sosi
fost invitat la biroul telegrafic pentru a la 10 Iulie st. n.
primi direct ordinele sultanului. WA un A doua zi maresalul a chemat pe generalii
extras din corespondenta urmatal de divizie Izzet si Adil, pe seful sau de stat
Majestatea Sa intreba mai intai pe ma- major general de brigada Tahir, pe colonelul
resal informatiuni asupra pozitiilor si rnisca- Ahmet-Bey comandantul artileriei precum
rilor inamicului precum si aprecierile sale si cativa ofiteri superiori si le dadu ordinele
personale. Musirul raspunse c armata rusa, sale asupra pozitiilor de ocupat si de dispo-
care trecuse Durarea, inainta, prin centrul zitiile de luat, pentru ofensiva proiectat.
Bulgariei, catre defileurile Balcanilor urmand Douai batalioane au fost lasate la Lom-
mai multe directiuni ; ca fortele inamice Palanca, trei la Rahova, unul la Belgragik,
strngeau tare cetatea Nicopolei si ca el era unul pe frontiera sarbeasca la Adlieh si in
de prere SA faca, fara a pierde timp, toate posturile de frontier% la Bregova si la Ra-
eforturile posibile pentru a se opune mar- covita, in total, sapte batalioane de infan-
sului Rusilor. El expuse suveranului &au terie, 12 batalioane si 1 escadron de cav-
planul campaniei, deja supus lui Abdul- lerie, au fost afectate cetatii Vidinului ; in
Krim Pap si termina zicnd ea' el nu fine o baterie de artilerie de campanie,
--primise nicio stire relativ la trecerea Du- armata cu tunuri Krupp, a fost lsata la
narii de catre Romani la Florentin si nimic dispozitia lui Izzet-Pasa, cornandantul Vi-
din aceea ce privea pe Sarbi. dinului, pentru a fi intrebuintata cu armata
Sultanul intreba atunci pe Osman-Pasa, de sub comanda sa.
de cte trupe dispune, Cate ar rasa la Vidin, Trupele ramase disponibile se compuneau
cu ce efectiv credea el intreprinde miscarea din 19 batalioane de infanterie, nou baterii
care proiecta si care ar fi directia dru- de artilerie de camp, cinci escadroane de
mului sari ? cavalerie permanenta, cu cativa cavaleri
Maresalul dupa ce raspunse la toate aceste auxiliari cerchezi, al caror numar se ridica la
chestiuni adduga ea' el voia sa ocupe Bal- 150 la sosirea lui Osman-Pasa la Plevna.
canii dela Teteven, trecatoarea lui Trajan Efectivul acestor trupe se urea la mai
si Orkhanieh ; din momentul ce linia de mult de 11.000 oameni, din cari 400 &OA-
aparare constituita prin Dunare fusese for- reti, cu 54 tunuri Krupp de 6,4 si 3 livre.
tata, se putea chema o parte din trupele Osman-Pasa facu cunoscut, telegrafic lui
aflate in garnizoana la Rahova si la Nicopoli Hassan-Hairi, comandantul Nicopolei, mis-
si a le reuni la corpul sail de armata. Ni- carea proiectata, recomandandu-i s facal
copoli, mai cu seama nu mai avea nicio toate eforturile pentru a rezista cteva zile
165

www.digibuc.ro
Inca atacurilor inamicului, oricat de vii 0 Mersul cor pului de armatd al lui Osman
Incarnate ar fi ele, adaogandu-i c el nu va dela V idin lct Plema.
Intarzia sa villa' in ajutorul lui. Osman-Pap
mai dadu ordin ca din 6 batalioane cari se Vineri 1/1,3 Iulie 1877 catre 5 ore dimi-
gaseau la Rah-ova precum i in lungul Du- neata corpul de armata se puse in mar;
narii, in directia Nicopolei, trei sa raman traversi campia care inconjura Vidinul,
la Rahova sub ordinele generalului de bri- trecu prin satele Vidbol 0 Nazir Mahala 0
gada Sadik-Paa, pe cand celelalte trei tre- ajunse seara, In prima etapa, la Arcer.
buiau sa se uneasca cu corpul central, co- In dreptul satului Vidbol, el primi Maya
mandat de Mareal. In fine, Akif-Efendi projectile venite de la bateriile stabilite de
dela Bercovita a fost prevenit sa prepare Mamie pe tarmul roman dar coloana nu
peste 50.000 kg. galeti destinati corpului Incerca nicio pierdere, distanta de tragere
de armata care trebuia s paraseasca Vi- fiind prea mare. A doua zi dis de dimineata,
dinul la 1/13 Iulie ; o aceeali cantitate de trupele se pusera din nou in mar care
galeti trebuia adusa. la Orkanieh. Krividol. Drumul era prea accidentat ; Turcii
Aceste masuri confirmau intentiunea lui au Incercat mari dificultati la transportarea
Osman Paa de a pleca catre Balcanii dela artileriei-; soldatii erau obligati s se inhame
Teteven. la piese pentru a le trece paste obstacole
Ordinul de mar a fost dat la 12 Iulie st. n. 0 s ridice dealurile. Coloana ajunse la
la 9 ore seara. Dupa parerea oamenilor cari ora patru d. a. la satul Krividol. In acest
cunoteau terenul 0 aceea a adjutantului punct marealul primi, din Constantinopole,
lui Osman-Pala, Talaat-Efendi, care stu- dou telegrame cari ii semnalau trista si-
diase aceast regiune, s'a ales un drum tre- tuatie a armatelor otomane.
cand prin Vidbol, Nazir-Mahala, Arcer 0 Osman-Pap comunica aceste depe0 lui
Krividol, pentru ca aceasta coloana sa nu Abdul-Kerim la umla 0 indata ce primi
fie expusa In timpul marului la focul ba- raspunsul, Mu ordin sa. grabeasca mersul.
teriilor inamice stabilite pe tarmul stng al In timpul noptii Turcii au continuat marul
Dunarii 0 pentru ca In acelai timp mica- 0 a doua zi catre amiaza trupele ajunsera la
rile sale sa fie, pe cat se putea, ascunse 1). satul Velcidrano, unde Osman-Paa primi
La 1/13 Iulie 1877 la Vidin se afla un corp dela Abdul-Kerim o depea in care i se spunea
de armata comandat de Marealul (Muirul) ca cetatea Nicopolei se gasea in o situatie
Osman-Nuri Paga compus din 2 divizii, 6 din cele inai. critice 0 ca trebuia sa ocupe
baterii i trei escadroane. cat mai nerntarziat posibil Plevna.
Trupele garnizoanei erau comandante de In consecinta, Osman-Paa a dispus A' place
Mehmed-Izzet-Paa compuse din 13 bata- Inainte, catre miezul noptii, trei batalioane
lioane, o baterie de 4 i un escadron de ca- sub comanda colonelului Emin-Bey, cu ordin
valerie. La Belgragik un batalion de redifi de a se duce la Plevna, ea' se puna la dispo-
4 iimla . La Adakale 4 companii detaate zitia lui Atuf Pap 0 de a lua masurile
din batal. Castamuni, din Vidin. La Rahova necesare pentru a putea rezista unui atac
0 la Lompalanca se aflau cate doua bata- eventual al inamicului.
lioane 2). Din acest moment obiectivul operatiunior
Intre Nicopoli 0 Rahova, in Iulie 1877, a fost modificat ; Osman-Paa trebuia gi
se aflau 4 batalioane. renunte sa ocupe direct Balcanii dela Te-
1) La Dfence de Plevna, pag. 1-1. teven.
2) La Dfenee de Plevna par Osman-Pap, Ghazi, A doua zi, a patra dela plecare din Vidin,
pag. 258-259. corpul de armat a ajuns la satul Altimir

166

www.digibuc.ro
 petrecu noaptea acolo. In timpul acestor aceste din urm n'ar fi fost fdcute prizoniere.
patru zile de mar corpul de armatd parcurse, Impreund cu ele s'ar fi fdcut o armatd de
In vecindtatea Dundrii, platouri uncle, din 40 batalioane, ar fi utilizat puternica artilerie
cauza lipsei de apd in timpul verei, chiar a cettii precum 0 tot felul de provizii i
voiajorii izolati, sufer de sete. Trupele mer- muniii cari se gdseau acolo.
geau noaptea i li se pregtea mai inainte,
in anume locuri, vase pline cu apd, pentru Planul n'a fast primit, cdci se credea cd
ca soldatii ad se poatd rdcori i apro- Romnii vor trece Dundrea la Florentin iar
viziona. Srbii se vor rescula, etc.
Ctiva oameni au cdzut de oboseal ; Cnd corpul se prezintd la Isker, el incerca
era imposibil sa continue aceste marquri oarecare dificultti la traversarea acestui
foliate 0. de altd parte, se putea crede cd ru ; reu0 cu toate acestea aruncnd un pod
trimitndu-se trei batalioane de intdrire la fcut cu trdsuri. Trupele au fAcut o haltd
Plevna se pusese aceastd pozitie la addpostul la Mahaleta, pe tdrmul drept. Catre ora 4
unei surprize a inamicului. Corpul de armatd d. a. ele se puserd din nou in mar 0 au ajuns
se repauzd a cincea zi la Altimir, pn cdtre la apusul soarelui NetropoluI de jos (Dolni)
ora 4 p. m. apoi, punndu-se in mar, ajunse unde se gdsea compania push' ca gard
seara ctre 9 ore la fnt-na lui Ismail mare de Atuf-Paqa. Cu toate c Netropolul
Bussar, unde bivuacard. Acolo s'a intlnit de jos se gdsete la 2 % or; de mar de Plevna,
cu Colonelul Hamdy-Bey, care aducea cu cum acest ora i vecindtatea sa se gdsea
dnsul dela Rahova un batalion intact si in raza de operatiuni a inamicului, ar fi fost
sfrmdtfirile altor (loud batalioane, cari periculos de a continua drumul In timpul
gdsindu-se din spre partea Nicopolei, fu- noptii. Osman dddu ordin de oprire aci i
seserd puse pe fugd de trupele ruse dirijate anunt,d pe generali cd inamicul fiind in apro-
contra acestei cetti. Chiar in aceastd loca- piere, ar putea sd-1 intlneasc a doua zi i le
litate coloana intalni ctiva soldati de ca- ordond concentreze trupele i A' se
valerie i an dela ei, tristd noutate, cd pregdteascd de luptd 1) .
Lofcea czuse in mnile inamicului. Aceastd Calafatul i lucrrile ce se fcuser, urma
tire a fost cunoscutd de trupe cu o profund sd-i piardd caracterul ce-1 avea mai inainte.
emotie ; edderea Loffcei modified planul mu- Rolul bateriilor de ambele pdrti, se mr-
irului. Era nevoie insd sa ajungd ct se gini atunci sd se opund, in limitele cmpului
poate mai repede la Plevna ; Turcii au con- de tir, fie la trecerea trupelor, fie la aceea a
tinuat marul In timpul noptii 0 a doua zi, vaselor, fie a impiedica constructia de noi
la rdsdritul soarelui, adicd a 6-a zi dela ple- baterii.
carea din Vidin, corpul de armatd ajunse In acest scop i pentru a distra garnizoana
la Vrmurile Iskerului. Vidinului, tinndu-1 in continu nelinite,
Inainte insd de a ajunge in acel loc, se aceste baterii ajutate dela inceput 0 de ale
and un eveniment 0 mai supArdtor. Cetatea corpului de armatd, au executat in zilele
Nicopolei cdzuse in mnile Ru0lor iar gar- de 15 i 22 Mai, 9, 11, 14, 15 0 16 Iunie,
nizoana era prizonierd. Dacd propunerile 20 0 25 Iulie, 12 0 28 August, 18 Septemvrie,
fdcute In Iunie de Osman-Paa ar fi fost 7 0 24 Octomvrie, bombardamente partiale,
aprobate i dacd la aceastd epoch' l ar fi care au fcut mare rdu oraplui.
primit autorizatie de a pdrdsi Vidinul, cu Dela 15 la 23 Ianuarie a tinut bombar-
cele 19 batalioane, neldsand dect slabe darea generald.
detaamente la Lom-Palanca 0 la Rahova,
ar fi ajuns la timp trupele din Nicopoli 2) Le Defence de Plevna, pag. 11-16.

167

www.digibuc.ro
 Dar s nu anticip6m asupra evenimen larda, cu rezerva la Bucovita i cartierul
telor. general la Vidbol.
Ruii btuti la Plevna au cerut ajutorul .Divizia II-a (general Chr. Cerchez) ocup
armatei romne. Ea plec lsnd, cum v- centrul cu dreapta sprijinit la Musulmana
zurm, pe malul stng In fata Vidinului un i intinzndu-se pn la Smardan ; avea
corp numit de observatie. Inapoia aripelor ate un escadron de cava-
Izzet-Paa, general de divizie (frik), gu- lerie ; a II-a brigad, &glare pe drumul atre
vernatorul cettei, era un orn brav i cu Belgragik ; cartierul general la Gaita.
mult talent. Partidele sale de ah, in timpul Din aceast divizie, o brigad (colonelul
celor mai viguroase bombardamente pro- Cantilli) rmsese la Belgragik.
beag increderea in msurile ce lua. Dei Divizia I-a (colonelul Leca) ocup aripa
garnizoana acestei cetti fusese redus la stng4, intre Smrdan i. Florentin ; In acest
strictul necesar, totui a tiut, cu ea, s neli- din urm pullet se gsea un detagament
niteasc armata de pe malul stng i. des- de roiori.
furnd o mare activitate a reuit prin Pe trmul stng al Dunrii, In fata ce-
procedeele sale, s inspire, mult timp inami- ttei, se aflau: divizia de rezerv Slniceanu,
cului serioase ingrijiri. format din bateriile de asediu, pe cari le
Plevna azut, romnii reconstituiesc, cunoatem deja, flotila, chteva batalioane
Inainte de plecare, armata in patru divizii: de dorobanti i militiile 1).
una, compus din trupele cari au suferit mai La 12 Ianuarie a avut loc btlia dela
mult In timpul asediului Plevnei, a fost insr- Smrdan ; Smrdanul era o intrire insern-
cinat s escorteze prizonierii de rzboi turci nat, ridicat in scopul de a apra Vidinul
la Bucureti, atandu-i-se dou regimente din spre uscat, pe drumul ce merge la
de cavalerie i. patru baterii de artilerie ; Belgragik i Niq. Localitatea era aprat
celelalte trei divizii au fost de,stinate s faa de trei lunete, legate intre ele prin transyee
investirea Vidinului. addposturi i avand o garnizoan de 1500
La 29 Decemvrie, trupele ocupar Gai- oameni. Ea a fost atacat de trupele ge-
tanita, Vrtob i Seglita ; la 30 ele se apro- neralului Cerchez, compuse din 6 batalioane,
piar de Nazir-Mahala i de Vidbol (Han). din corpul de west (comandant-cap generalul
Dup un schimb de cteva focuri de arm, N. Haralamb). Profitndu-se de o ceata
garnizoana tura a acestor sate se retrase groas, cele trei lunete au fost luate cu asalt ;
la Vidin. Dela 31. Decemvrie la 2 Ianuarie, lupta a fost sngeroas i a durat dela orele
trupele romne ocupar Trnic, Bucovita i. 3 pn la 6 seara. Se vedeau pe amp peste
300 cadavre, numai Turci ; romnii au luat
Sinacovti, iar la 3, cavaleria dela Bellarada
intreprinse o recunoa0ere spre Tatargik. 4 tunuri de 9 cm. Krupp, unele chiar In-
Dela 3-12 Ianuarie, cavaleria celor dou arcate ; afar de aceasta: 480 nizami pri-
divizii inconjur complectamente Vidinul, zonieri ; mai multe Bute de puti Peabody-
ocupnd succesiv Musulmana, Gaita, Ciora- Martini. Restul trupelor turces,ti, puse pe
calina, Halvadji pn la Florentin, la nord goan s'au oprit in Vidin. Pierderile Rorn-
de Vidin. Pe tot acest drum inamicul s'a nilor au fost: 2 ofiteri morti i aproape 100
retras inaintea sa. rniti 2). A doua zi Turcii incercar In dou5.
Pentru investirea cettii, trupele romne
au ocupat in jurul Vidinului, urmtoarele 1) La Guerre d'Orient, par Un Tacticien.
pozitii: 2) Autorul crxriei La Guerre d'Orient de 1877-1878
(Un tacticien), In fascicola a 9-a, pag. 599 spune ca
Divizia IV-a (generalul G. Anghelescu) pierderile totale ale Romnilor au lost, 15 ofileri
ocup aripa dreapt, intre Vidbol i Bel- si 700 oameni mold si rniti.

168

www.digibuc.ro
rnduri, reluarea pozitiilor romne dar au S'au &Ida sa deschida imediat lucriirile
fost respini. Aceste noi atacuri au mai costatde sapti contra cetatii, dar a trebuit sa se
pe romni : 3 ofiteri raniti, 40 solduti morti renunte la aceasta din cauza baltilor ; nu se
0 150 raniti. putea sapa anturi la adncimi mai mari
Prin aceste lupte Romnii au terminat la de 0,60 m., MA' ca sa nu apara apa. In aceasta
14 Ianuarie Investirea Vidinului punnd situatie nu ma,i ramnea deck, sa ridice
astfel cetatea sub dominarea tunurilor noa- baterii imprejurul cetatii si sa se margineasca
stre 1). la o bombardare viguroasa i continua. In
Cu o populatie normaM de 25.000 oameni, acest scop avant-posturile au fost impinse
acest ora in momentul Investirei sale de cat s'a putut mai mult ; efe erau cel putin
armata romna cuprindea un numar Indoit la 2 kiometri dela incinta 1).
de suflete, sporindu-se cu familiile musul- Cetatea din parte-i, gratie activittii i
mane din localitatile dimprejur 0 chiar de- dispozitiunilor lui Osman-Paa, bine execu-
partate, cari la Inaintarea trupelor se refu- tate de succesorul sau Izzet-Paa, se gasea
giasera sub protectia cetatei. pug In stare serioasa de aprare prin
Cetatea Vidinului era constituita, cum munitiile 0 hrana sa 0 destul de forte
am vzut, din doua incinte : una alcatuita pentru a sustine un asediu, destul de lung 2),
din lucrari permanente cu fronturi bastio- multumita activitatii generalului Tahir-Paa,
nate 0 anturi alimentate cu apa din &la supraveghetorul lucrarilor de fortificatie.
Perm care se vars In Dunare la vestul Bombardarea generala a inceput in dimi-
oraplui ; a doua incinta era formata din neata zilei de 15/27 Ianuarie 0 a tinut 9 zile.
lucrari pasagere, sprijinite pe redute, in- Bateriile romne, de pe ambele maluri, ale
conjura suburbiile. caror piese se urea la 148 au continuat focul
Inaintea acestor incinte se afla de toate zi 0 noaptea. Cetatea, cu toate ea' era btuta
partile un teren mlatinos care Ingreuia din toate prtile, raspunse cu energie. Adesea
apropierea. Singurul punct de unde atacul ori bombardarea Inceta pentru Cava timp
putea porni mai bine, era din spre nord, spre a Incepe mai cu furie.
unde locul se inalta mai mult. Din spre In seara zilei de 22 Ianuarie bateriile au
Dlingre cetatea era aparatd de un zid cu inceput sa se serveasca de obuze apring-
cremaliera. toare. 0 canonada violenta se angajeaza,
Turcii aveau 12.000 oameni ca garnizoana de ambele parti, pe toata linia. Care ora 2
trupe solide 0 aprovizionati, cu hrana dimineata oraul era in flcari. Ordine tele-
0 munitiuni, pentru a sustine un asediu , grafice au fost comunicate bateriilor, de pe
mai indelungat. Ei erau comandati de un ambele tarmuri, sa concentreze focurile in
general cunoscut de energic 0 inteligent, punctele unde incendiul fcea cele mai mari
fericul (general de divizie) Izzet-Paa. ravagii ; un vnt violent, care a durat toata
Situatia Romnilor in ziva de 11 Ianuarie noaptea, contribui la propagarea sa. Pe o
era: rag de 6 km. pozitiile erau luminate.
15.435 baionete (infanterie), Dezertorii 0 locuitorii primiti la avant-
2.149 calareti i p osturile romneti, declarau ca garnizoana
84 tunuri, era descurajata, ca oraul suferea aa de \
toate trupe otelite, cari terminasera cam- mult in cat notabilii, musulmani 0 cretini,
pania Plevnei, afara de Divizia Slniceanu s'au prezentat guvernatorului civil 0 la co-
de pc malul stang i bateriile de coasta mandantul cetatii spre a-i ruga sa nu mai
ale flotilei. 1) P. St. Vasiliou, op. cit.
1) VAcarescu, op. cit. al. I, pag. 365-379. Vol. III. 2) La Guerre d'Orient, par LTn Officier superieur.

169

www.digibuc.ro
urmeze o luptg zadarnic i a-i conjura in In urma recunoavterei, de ambele pgrtl,
numele umanitgtii sg inceteze . . . . S'a crezut a acestei Agri, Romnii intrarg In Vidin.
un moment chiar cg populatia s'ar fi men- Colonelul .Fglcoianu (Stefan), veful sta-
tinut pe stradg prin arme tului-major al armatei romne, in numele
Timpul era intunecat i furtunos ; de pe Comandantului ei i Izzet-Pava coman-
parapetele bateriilor, mai cu searng de pe dantul cetatii Vidinului, conform instruc-
acel al Elisabetei, pe care o comandam dela tiunilor primite, au Incheiat o conventie care
inceputul ultimei bombardgri, se observa determina In baza armistitiului, modul ocu-
incendiul i devi la aproape 3000 metri pgrii cetgtii de armata romang precum
departe de ziduri, se auzeau tipetele de dis- acel al evacugrii sale de armata turceascg 1).
perare ale multimei, pe care armata gonind Duminecg 12 Februarie 1878, care ora 4
inaintea ei din satele dimprejur lmpinsese, p. m. armata romng intra In orav, sub co-
grgmgdind-o la Vidin. Tirul inamicului In- manda generalului G. Manu. Armata tur-
cepu sg. scadi pe mgsurg. ce incendiul oravului ceascg evacuase deja cetatea, pe poarta
progresa In partea din spre mijlocul portului ; opusg, la orele 12 vi apoi merse sg campeze
la est de Viclbol, timp de trei zile, inainte
locuitorii grgmgditi a-1 stinge saU a-1 localiza,
ggseau moarte sigurg sub ploaia de obuze de a se retrage spre Sofia sau Constanti-
ce se sprgea deasupra flacgrilor. Chiar nopole. Onorurile militare i defilgrile s'au
natura era In doliu fgcut reciproc. Avu loc un Te-Deum; s'au
Doug ore in uring sosi ordinul sg Inceteze primit deputatiuni bulgare, care-vi expri-
focul. Aliata, ajunsg la portile Constanti- marg. recunovtinta lor ; au urmat mese, etc.
nopolei (Islam-bol, oravul Islamului iar nu Un batalion turc, ce rarnasese In orav, pred
Stambul), incheiase armistiiu1, smulgnd toate posturile militare la vase batalioane
astfel Romnilor gloria de a lua prin asalt romne. In fine Romnii au intrat definitiv
una din cele mai tari cetti ale Turciei. in stgpnirea oravului i drapelul lor flfgi pa
Armistitiul incheiat, cu toat demonstrarea zidurile cetgtii.
flotei engleze care intra in Dardanele, In- Nu mult ins dupg. aceea, un guvernator
cepea la 19/31 Ianuarie 1878. Protocoalele civil rus, Tuholca, se instalg ; un detavament
ce-1 precedg (intre ducele Nicolae, Server vi din ovtirea ruseascg. 11 urna iar Romnii au
Namyk) stipulau, intre altele, evacuarea primit ordinul sg evacueze nu numai Vidinul
Vidinului i ocuparea lui de trupele romne. dar chiar toate oravele pe cari le ocupau in
Ele mai prevedeau evacuarea Belgragicului, Bulgaria.
asediat de brigada Cantilli 1). Armata romn a ocupat Vidinul
alte localitgti pe marginea Dungrii, nu
2) Belgragicul. Aceastd citadeld, la 45 km. la pentru a face cuceriri, ci numai In scopul
sud-vest de Vidin, se afla la 532 m. deasupra ni-
velului mrei, asezat pe niste stnci, de o naturd de a asigura frontierele noastre, pe cat
foarte tare, un adevdrat cuib de vultur. Inclestat Turcii aveau s mai stea in Bulgaria ; indatg
in trei grupe puternice de stnci, are forma unui ce ins aceast provincie a fost evacuatg.
dreptunghiu. Laturile mici sunt formate de ziduri de Turci, ocupatia noastra nu mai avea nicio
In piatr cioplit. Orasul e la poalele stncilor. Nu
se putea intra in cetate deck yrin o scar& repede 1) Vcdrescu, op. cit., pag. 381, Vol. II.
ce pleca din piata bazarului.
0 parte din cetiltuie era formatd de unul din In ziva de 30 Decemvrie s'a fcut asupra acestei
acele castele romane, de care Moesia era att' de intdriri o recunoastere, urmatd de o bombardare
bogatd (fortul central) *). (1-2 si 3/15 Ianuarie 1878) constatnd c. garni-
Intrirea mai cuprindea la 1877 trei redute. zoaria avea 200 oameni si 12 tunuri, s'a crezut de
cuviint a-i Riga o brigadd, Cantilli, care sd o su-
Larousse, Supl. II, pag. 522, coloana I. pravegheze.

170

www.digibuc.ro
ratiune de a fi si guvernul, conformndu-se marital bravilor cgzuti la 12 Ianuarie.
dorintei camerelor, a -rechemat armata ro- Domnul recomand cu pietate, preotilor
'rang dincoace de Dung( e 1). prezenti, ingrijirea acelor sfinte moiminte,
0 nemultumire crescndg se manifest. in cari trebuiesc s cimenteze prietenia popoa-
toat tara ; un nou comunicat a fost necesar relor recunoscgtoare.
pentru a calma spiritele ; Intre altele, el mai La inceputul lui Septemvrie 1878 Rusii,
adgoga &A aceastg rechemare ar fi bine conform tratatului dela Berlin, au Inceput
vgzutg 0 de cercurile diploinatice dinViena 2). sg dgrme aceastg cetate, devenitg, dela
La intrarea armatei in Vidin, aspectul ce pgrgsirea Belgradului, o adevrat Bastilie
acest ora prezintase, era dureros: mizerie, turceascg.
necurtenie, lips de orice confort ; pietele Aceastg lucrare, ling, s'a executat cam In
orasului pline de bglti si de miazme, case sensul ordinului ce oarecnd Petru cel Mare
si minarete dgrmate, crpate sau arse, prin a dat Amiralului Aspraxin, cu ocazia dgrg-
tunurile dela Calafat si Ciuperceni. Fortg- mgrei Taganrokului, dup pacea dela Prut:
reata, mai cu seamg, locuit exclusiv de Dgriimnd, nu pierde din vedere c acest
populatia turceascg, a suferit mult de con- stabiliment ne-ar putea fi bun Inteo zi la
secintele bombardgrei 3). and trupele ro- ceva .
mne iesirg, se vedea ea' o suflare de ordine La 1.885 In urma declargrei spontane a
si civilizatie trecuse de curand peste cetate, unirei Rumeliei Orientale cu Bulgaria, 6
care cu cteva zile mai Inainte prezenta Septemvrie, alegnd acelasi suveran, pe
tipul fidel al dominatiei orientale. principele Bulgariei Alexandru I, Serbia,
Bastimentele flotilei au trecut armata In creznd echiibrul balcanic distrus, declarg
targ. raboi Bulgariei. Rusia, din contra, spre a
Prima divizie a fost trimisg la Turnu- evita un razboi european?, recherng pe ofiterii
Severin ; a 2-a rgmase la Calafat ; a 3-a sgi, din serviciul Bulgariei.
dupg ce conduse prizonierii, intr la Piteti Unul din corpurile sarbesti se indrept
0 In fine a 4-a la Craiova. Rosiorii au fost care Vidin. In ziva de 3 Noemvrie acest
dirijati la Slatina, etc. Flotila a ramas la corp lug Adlieh ; dupg aceea se apropie de
Calafat. Vidin, prin partea din spre Vidbol. Bulgarii
Bolnavii din spitalele Rahovei si Lomului aveau la Vidin 7000 oameni. La 12 Noemvrie
au fost transpoitati cu vapoarele la Severin ora 1 p. m. s'a dat o luptg inaintea Vidinului
0 de acolo prin calea feratg, in spitale sau In care Bulgarii au pierdut 1000 oameni si
in snul familiilor doug tunuri violenta luptei judecat dupg
Dupg linistirea lucrurilor, Domnul rom- impuscgturi si salvele de artilerie, auzite
nilor nu uit pe bravii cari cgzuserg impre- dela Calafat, a fost cgtre ora 3 dupg prnz.
jurul acestui oras. Smbgtg 6 Mai 1878 la Incetul cu incetul, Srbii prevgznd probabil
orele 2 p. rn. El debarcg aci, inconjurat de un eec, au fgcut turul cetatii. cAci focurile
un strglucit stat-major. Vizit cetatea in se auzirg in spre Smardan, apoi se concen-
mijlqcul unora din cele mai sincere si mai trail spre Capitanowcea, spre a trece
demne ovatiuni din partea populatiei. Dup din spre partea Serbiei, caci ei cari bgnuiserg
ce a studiat In detalii cmpul de bgtaie cg. taie Vidinul de restul Bulgariei, au crezut
al Smfirdanului, petrecu o org Ingg mor- un moment a fi singuri tgiati, de garnizoana
Vidinului, din spre Serbia. 0 ceat groasg
1) Monitorul Oficial al Ronaniei, 1878, p. 2308. Impiedicg sh se disting6 ceia ce se petrecea in
2) Ibid., pag. 2449. jurul orasului. Bombardara a tinut toat
8) Gr. Tocilescu, Raportul asupra unei explora-
tiuni stiintifice In Bulgaria. M. Of., 1878. ziva si toat noaptea. In ziva de 13 Noem-

171

www.digibuc.ro
vrie, Sarbii veniti In mase mari, din spre
Smardan si Tatargik, au dat asalt, cdtre 6 ore
dimineata, dar sunt respinsi cu mari pierderi.
Corpul de Timok (al sarbilor), comandat de
generalul Lesjanin nu se descurajd. In ziva
de 14 Noemvrie ei au tdiat garnizoanei orice
sperant de a se ajuta din afard. Srbii voiau
sd pund mna pe aceastd cetate pand la
regularea definitivd a chestiunei rumeliote.
Ei revenird la Vidin, incepurd a-1 bombarda
din nou, desi foarte Incet, In ziva de 1.5
Noemvrie, pe la orele 2 p. m. In ziva de 16
bombardarea urrn mai viguros.
In acest timp, Romnii au trimis pe Du-
ndrea de sus o parte din flotila de rdzboi,
sub comanda Colonelului Urseanu compusd
din: Mircea, Fulgerul, Grivita, Rahova, Opa-
nes, Smiirdan f i trei f al upe de politie: Pote-
raful, Gritnicerul fi Sentinela, pentru a pro-
teja libertatea navigatiei. In dreptul Vidi-
nului, Sarbii traser asupra lui Mircea, care
purta flamura Comandantului-sef. 0 bared
trimisd, cu un ofiter, spre a cere explicatii
a fost primit cu gloante ; totusi barca
inaintd la mal. In urma explicatillor date se
vdzu Ca Sarbii nu stiau sd distingd pavilionul
roman de acel bulgar 1
Sarbii btuti la Sliwnitza, Alexandru, In
capul armatei bulgare, intrd In Serbia, care
se vdzu nevoit a cere pace ; campania
a durat tocmai 15 zile. Ea poate fi exprimatd
In cteva cuvinte. La Inceput sarbii repur-
tard cteva lupte de avantposturi, au
luat defileul dela Dragoman, wand apoi
la atacul Sliwnitzei, au fost obligati EA tante. Pentru a acoperi flancul &du drept,
bath' In retragere si ln fine urmdriti pe Lesjanin detasase din coloana principald un
propriul lor teritoriu. La 1.5 Noemvrie Bul-
garii au intrat in Pirot dupd ce au dat o
ultim luptd inversunatd. La 16 Noemvrie
puterile Europei trimiserd lui Alexandru I
o notd colectivd invitndu-1 sd opreased
cursul succeselor sale. Austria amenint
chiar sd mergd in ajutorul Srbilor ( !) 1).
I) Alexandru I a lost ulterior general In armata
anstriacA.
Ce este si diplomatia I
172
www.digibuc.ro
Principele Alexandru consimti la un armi-
stitiu care s'a Incheiat la 9 Decemvrie si
a durat pnd la 17 Februarie, dar care se
mai prelungi pnd la 19 Februarie, ziva
Incheierei pdcei la Bucuresti.
Fiecare natiune bdtutd are cte un rap-
emisar, pe care se descared nesansele rz-
boiului sau dobitociile acelor cari o guver-
neazd ; Serbia a avut pe generalul Ivanovici,
Franta pe Bazaine, Austria pe Benedeck,
Turcia pe Abdul-Kerim si Suleiman, etc.
WA' acum dupd corespondentul jurna-
lului Wiener Allgemeine Zeitung completarea
descrierei operatiilor sarbo-bulgare la si in
jurul Vidinului.
In rdzboiul srbo-bulgar Vidinul a jucat
un rol destul de important:
Coloana sarbeascd care trebuia sd opereze
contra Vidinului era pug sub ocmanda
directd a generalului Lesjanin.
Marsul concentric al coloanei principale
si al aripei stngi contra Vidinului, incepu
la 8/20 Noemvrie. Cea dinti se subdiviza
din nou in acest scop in cloud detasamente.
Generalul Lesjanin conduse In persoan pe
cel mai mare pe drumul dela Osmanlij
si Vidbol, cdci se prepara s abordeze for-
tdreata pe la sud. Detasamentul cel mai mic,
mergnd sub ordinele colonelului Djukniz,
mergea dela sud-west, cu Adlih, ca punct
de plecare, spre Bellarada, trecand prin
Lipak Karaula. Locot-colonel Diniz, venind
dela Gamzova, Inaintd dela nord-west asupra
Vidinului cu trei coloane mai putin impor-
detasament asupra Arcerului-Palanka. Avant
posturile au fost impinse pang la Ciuban-
Ciupri (la nordul Vidbolului). Capul coloanei
din centru atingea Tatargikul. Coloana
aripei stngi ocupa Kapitanovcea, Smardan
si cu rezerva sa Neganovcea. Avant-posturile
fortificard pe toate pdrtile pozitiunile ocu-
pate.
La 9/21 Noernvrie S'arbii s'au multumit
sd asigure comunicatiile Intre diversele
coloane. La 10/22 i 11/23 Noemvrie au Generalul Lesjanin lu dar dispozitiunile
avut loc recunoateri contra fortretei pentru sale pentru o asemenea operatiune.
a Incerca terenurile din fa-ta i. a-vi da La 12/24 Noemvrie el concentr princi-
seam6 de modul cum erau ocupate de palele sale forte la Bellarada In lungul
inamic, uvrajele Inaintate ale cetlii bul- drumului dela Adlij la Vidin. Trecnd prin
gare. Tatargik, el le arunc contra uvrajelor Inain-
In momentul rzboiului srbo-bulgar, tate. Cu tot focul violent al aprAtorilor,
forareata era situat pe un platou Incon- aceste uvraje au fost luate i Bulgarii aruncati
jurat de MAL ta avea o Indoita incint: inapoia incintei exterioare. Acest atac fusese
acea exterioar era Intrit de bastioane 0 sprijinit de o demonstratie a aripei stngi,
se lntindea pn la Dunre ; incinta inte- sub ordinele Locot-colonel Diniz. Lupta a
rioar avea 8 bastioane, demilune i. un aat durat dela 9 ore dimineata pn la 6 ore
cptuit cu zid6rie. Acest ant ca i cel al seara ; prin urmare 0116 In noapte. Pre-
incintei exterioare, putea fi umplut cu ap tutindeni &Arbil puser mna pe uvrajele
din Dunre. Mica flotil bulgar, de pe Inaintate. In unele locuri nu erau mai de-
Dunare, adusese la Vidin, Inainte de sosirea prtati de 500 metri de incinta exterioar.
Srbilor, o parte din materialul de artilerie In timpul noptii Srbii s'au lntrit In aceste
din depozitele dela Rusciuk i. o companie uvraje ; unele din ele au fost chiar preparate
de artilerie de fortreat. Imprejurul cettei pentru a primi piese de pozitie.
un mare num6r de uvraje inaintate, datnd Abia incepuse astfel Investirea cetAtei
din timpuri mai mult sau mai putin vechi, In partea din spre uscat, c generalul
cdeau, In parte, In ruine. In sectia cupring Lesjanin primea, la 13/25 Noemvrie, la 8
Intre marea balt de sud i rauletul Topolo- ore dimineata, de la cartierul general srbesc
vita, se Intalnea la fiecare sut de pai ate dela Pirot, ordinul telegrafic de a suspenda
o Intritur. Acestea fceau fatA cnd &are ostilittile, regele lund aceast deciziune
exterior, cnd unele In contra altora, and In urma intervenirei puterilor. Lesjanin ddu
care interiorul fortretei. Era un adevrat imediat ordinele necesare, dar focul apArrei
haos, motenire a rzboaielor din trecut. era In acest moment att de violent, a'
Dar avea avantajul de a oferi, astklat, trebuia fcute adevrate eforturi pentru a
aprtorilor din Vidin, o multime de ad- nu se rspunde din partea Srbilor. Acest
posturi. Dup cum am vzut, garnizoana scop n'a lost atins dect ctre miezul zilei.
comandat de cpitanul Uzunoff era cam S'a trimis atunci un parlamentar la Vidin
de 7000 oameni, cea mai mare parte oa-meni pentru a se Intelege cu Bulgarii asupra In-
din militii sau voluntari. cetrei ostilittilor.
Din ceea ce precede, rezult evident c Cpitanul Uzunoff a cerut evacuarea uvra-
generalul Lesjanin nu se putea gndi s" jelor Inaintate i nu consimti la o suspendare
intyeprind un asediu serios al cettei cu a focului dect pn la ora 3. Parlamentarul
singura divizie a Timokului. El nu putea Ins nu aduse rspunsul la bateria de unde
proceda nici chiar la o blocare eficace, pentru plecase cleat la acea or, astfel c, dup
aceasta i-ar fi trebuit o flotilet superioarei intoarcerea sa, focul fortaretei reincepu cu
acelei a bulgarilor. Fr aceast flotil, nu violent4 pe toat. linia. Srbii au fost con-
putea Impiedica aprovizionarea Vidinului strni sh rspund.
prin Calafat. Numai o singur surpriz In timpul noptii Srbii au cutat sa com-
putea avea oarecare ans de reuit contra plecteze lucrrile de investire. La 14/26 Noem-
unei cetti rAu Intretinut i neIndestultor vrie liniile sarbeti au fost armate cu tunuri de
armat. Dar trebuia lucrat prin surprindere ; calibru mare, ceea ce nu s'a putut face cleat,

173

www.digibuc.ro
cu o dificultate extrema ; trebuia 20-30 comisiune internationala sa decida asupra
boi pentru a trage o piesa. conditiunilor armistitiului.
La 15/27 Noemvrie la ora 6 dimineata La 4/16 Decemvrie, seara, comisiunea mi-
Bulgarii au facut o ieire lu partea din spre Mara parasi Viena i, prin Belgrad i Ni,
S.-W. Dupa o lupta crncena in care un ba- ajungea la Pirot, unde trebuia A. aiba loc
talion a trebuit sa villa In ajutorul Sarbilor, negocierile.
atacul a fost respins. Colonelii Topalovici i Milovanovici au
In acea zi detaamentul din Arcer-Palanca fost ataati din partea Srbilor iar din
sustinu o lupt victorioasa contra trupelor partea Bulgarilor capitanii Panoff i Vi-
rumeliote, cari, se spune, II atacasera. naro ff.
A doua zi la 16/28 Noemvrie Vidinul a La 9/21 Decemvrie au cazut de acord.
fost bombardat de bateriile de pozitie sar- Deciziile comisiei militare, la cari beligerantii
beti dela ora 8 dimineata p.na la 6 seara. declarasera dinainte ca voiesc sa se supuna,
Aparatorii n'a Incetat un moment de a erau stabilite precuni urmeaza, la un pro-
raspunde. tocol final:
In noaptea de 16/28 la 17/19 Noemvrie 4 Armistitiu dureaza pana la 1. Martie 1886.
&Are ora 10, Bulgarii au facut o nou ieire El are de scop A' permita negocieri pentru
pe toata linia, cu importante mase de in- incheierea pacei. El va fi prorogat de drept,
fanterie. Rezultatul a fost contestat, fiecare daca. la 1 Martie pacea nu va fi incheiata.
parte atribuinduli victoria. Daca ostilitatile trebuiesc a fi reluate dupa
La ora 3 dimineata, generalul Lejanin 1 Martie, armistitiul trebuie denuntat cu
primi dela cartierul general din Ponor, or- zece zile hminte. Evacuarea Bulgariei de
dinul telegrafic de a suspenda ostilittile. sarbi va fi terminata la 13/25 Decemvrie ;
El trimise, din nou, un parlamentar, la aceea a Serbiei de bulgari la 15/27 Decemvrie.
Vidin, pentru a se intelege cu Bulgarii, cari La cinci zile dupa aceea, teritoriile evacuate
zicea depea, trebuiau FA fie la curent cu d e- vor fi reocupate de trupele nationale. Auto-
ciziile luate la Pirot. ritatile administrative vor reintra in func-
Capitanul Uzunoff hotarI pentru a-1 re - tiune chiar in ziva evacuarei. Frontiera celor
prezenta pe primul locotenent Zlatanoff. dou state formeaza linia de demarcatie.
Au convenit, simplu la aceasta : trupele !nee - De ambele parti ale frontierei se va stabili
teaza focul, ele pastreaza pozitiile lor i aban- o zona neutra de trei kilometri latime.
doneaza orice lucru (de aparare bine inteles). Chestiunile relative la schimbarea prizonie-
Negocierile pentru incheierea armistitiului rilor i a ranitilor vor fi tranate de delegati
au inceput, dar ele au mers foarte Incet. srbi i bulgari. Imediat se vor numi delegati
Bulgarii cereau evacuarea completa a teri- pentru incheierea pacei .
toriului lor de trupele sarbeti. &Arbil voiau La 8/20 Ianuarie 1886 depeile oficiale
din contra, ca cele dou armate sa pastreze din Belgrad i Sofia anuntau ca ambele
pozitiile lor respective pana la incheierea curti au ales capitala Romaniei ca sediul
pacei. negocierilor pentru incheierea pacei.
Negocierile directe neputand ajunge la o Dupa 1.6 zile, delegatii Serbiei i ai Turciei,
intelegere, cele dou state au solicitat la aceasta din urma reprezentand Bulgaria, se
29 Noemvrie (11 Decemvrie) interventia reunir la Bucureti.
marilor puteri. Cu toate ca dela inceput ambele puteri
Dupa cteva schimbari de idei cu cei doi voiau, cu aceasta ocazie, sa tranez toate
beligeranti, se conveni ca ataatii militari chestiunile pendinte intre Serbia i Bulgaria,
ai marilor puteri dela Vidin, reuniti In totui puterile au cerut ca sa se scoot& din
174

www.digibuc.ro
discutie mice ar fi fost de natura s ridice prmului drept, monitorul turc Pogdorita,
dificultti. ascuns in dosul acestor ostroave.
Tratatul a fost incheiat la 3 Martie stil b) Cu aceast ocazie s'au mailnecat laugh'
nou i el a fost scurt: 4 Pacea este restabilitii monitor, multe vase mai mici 0 din cari
intre Serbia f i Bulgaria. Cum se vede, el dup incheierea pcei, flotila scoase un 0ep
nu reglementeaza nimic. Nu s'a consolidat, 0 vaporul turc Socrat, cari, reparate, au fost
nimic 0 totul rmne ca Inainte de rzboi: vndute apoi in folosul corpului.
echilibrul In Balcani rupt prin unirea Ru- c) La ostrovul Canapa, In dreptul satuThi
meliei cu Bulgaria, Serbia ea 0 Grecia n'a Dessa, alupa Bucur, de care am mai vorbit,
dolandit nicio compensatie. a fost quat 0 prsit sub protectia avant-
La 27 August 1886 atre orele 5 seara posturilor romne ; in urm a fost scoas
vaporul austriac Scawa, urmat de yachtul pe uscat, trimis la Corabia 0 apoi la Turnul.
bulgar Alexandru, avnd la bord pe prin- d) Tot in timpul ultimului rzboi, pe
cipele Alexandru acost la Vidin. Acest aceast zon a Dunrii, au fost mai multe
principe dupa o glorioas domnie de apte lupte mici de artilerie, intre avantposturile
ani, dup ce unise ambele Bulgarii, de nord romne 0 turce cari ocupau trmurile
0 de sud, dup. ce btuse in cteva zile respective. Au fost foarte putine pierderi,
armata Serbiei 0 se indrepta spre Belgrad, in morti sau rniti.
drum din care nu s'a oprit cleat In urma ulti- e) La 20 Decemvrie (1 Ianuarie) Turcii
matumului Austriei, depus de o conspi- pornesc din Vidbol un batalion de infanterie
ratie militar 0 trimis. in Rusia, se intoarse in 0 dou escadroane de cavalerie spre a re-
patrie, unde dup ce domni din nou ateva cunoa0e pozitia Romnilor, cari se apropiau
zile in un adevrat 0 continuu triumf, de Vidin. Intalnind o companie de infanterie
abdic6 din nou, de bun voie, pentru ca nu 0 un pluton de cavalerie romne 0 schim-
prezenta sa pe tronul Bulgariei, neplcut band cu ei cteva focuri, se retrag la Vidbol.
Rusiei, 66 serveasa de pretext pentru ocu- Divizia I-a, colonelul Leca, recunoscnd
parea, de trupele ruse, a patriei sale adoptive. pozitia turceasa dela Nazir-Mahala 0 Vidbol
Cincisprezece mii de spectatori, cari se care avea circa 2000 oameni 0 4 tunuri, a luat,
aflau numai pe trmul bulgar al Dunrii, afar conform ordinelor ce primise, dispozitiuni
de acel roman, au venit s salute pe iubitul s" o atace. La 29 Decemvrie, 10 ore dim.
suveran, care pleca, poate pentru totdeauna brigada I-a ataa in fat iar brigada II-a
atre patria sa natural:a. ataa flancul drept al inamicului, care te-
In Aprilie 1888 Vidinul a fost mai totul mndu-se s nu fie tiat de Vidin s'a re-
inundat de apele Dunrei. tras, lasnd in mnele Romnilor un in-
semnat material. Punctul luat in stpanire
37. INTRE VIDIN '51. ZIB.RU-PALANCA. de romni, generalul Haralamb, comandantul
corpului de west 10 instal aci cartierul ge-
Pe portiunea Dunrii dintre aceste dou neral, unde avea s primeasc6 ordinele de
orap au avut loc mai multe importante investirea cettei.
fapte militare : f) La 10/22 Iunie 1877 peste 100 Turci,
a) In dreptul ostrovului Chettelele, la 7 au trecut noaptea In ostrovul din fata satului
Noemvrie 1877 o baterie de 3 mortiere, Dessa 0 au oinorit ni0e ciobani ce se aflau
Perseverenla, construit 0 dirijat de Ma- acolo. Avantposturile romne, auzind tipe-
iorul Nicolae Dumitrescu-Maican, cu ofiteri tele victimelor, alergar in ajutor, au trecut
0 soldati din flotil, inea dup o lupt vie in ostrov, cu brcile pichetelor 0 au pus pe
cu o baterie tura, aezat pe inltimile goand pe prdtori, omoand mai multi din

175

www.digibuc.ro
ei 0 urmarind cu gloante vasele cu cari pe care dupa abandonarea Daciei propriu
fugeau 1). zise, Imparatul Aurelian o separase de Me-
g) La 18/30 Mai 1877 o ceata de turci au sidle de sus i. de jos i. care, sub numele de
venit asemenea in ostrovul din dreptul sa- Dacia Ripensis, se intindea dela Portile de
tului Rast spre a rapi vite. Ei au fost Fer i imbucatura Vidului, Ora la Sofia
descoperiti de anteposturi, cari se adunar, 0 Ni. Arcerul a trebuit, pro-babil sa ctige
au trecut In ostrov i-i gag sa se retraga, In mrire 0 splendoare. Ruina adusa, prin
parasind prada lor. invazia hunilor, acestei nenorocite cetati, a
li) Inaintea razboiului Turcii concentra- fost atat de completa (la 433) c reconstruirea
sera la Lom-Palanca o mare cantitate de partilor darmate, ordonata de Justinian,
material pentru constructia unui debarcader. nu reui sa-i dea vechea ei importanta 1).
Acest material la ocuparea Lomului, caznd Dui:a moartea lui Attila, teritoriul din
in mnile Romnilor, l-a evacuat la Rast, dreapta Dunarii, dintre Vidin 0 Nicopoli,
de unde a fost transportat aiurea. era stapnit de fiii sai Emnadzur i Atindur.
In anul 811 Bulgaria a fost oribil devastata
38. ARCER-PALANCA (AKCEAR). de byzantini ; locuitorii ei au cerut in zadar
pacea. Disperati, ei iau armale 0 extermina
Aci a fost scaunul coloniei Ulpia Ratiaria pe imparatul Nicefor Foca 0 armata sa 2).
sau Ratiaria, capitala Daciei Ripene (Ri- La 812 Mihail Curopalat, face pace cu
pensis). Ea trebuie sa fi fost stabilita la bulgarii dar in anul urmator reincepnd
gull 0 pe ambele maluri ale raului Arcer. razboiul cu Bulgarii, este batut 0 abdica. 5).
Aci a fost exilat pe at se tie marele Sub tarii Bulgariei n'a rnai fost chestiune
barbat al Romei Sila. Femeia unuia din de Ratiaria ; ea a fost detronata de Vidin
descendentii lui a fost robit, cu copiii ei, vecina sa. Dou table de piatra, gsite In-
de Attila, care lua acest ora cu asalt 2) 0 castrate de Kanitz, in zidul vechiului castel
rscumparata cu 500 bard aur 3) iar copiii bulgar, din Vidin, purtau gravura de Ra-
au fost trimi0 numai de onoare lui Theo- tiaria. Acestea sunt singurele inscriptii cu-
d ossiu 4). noscute, cari fac rnentiune de aceasta im-
Este greu s se constate o decadenta att portanta cetate, care se intindea pe ambele
de completa ca acea a puternicei 0 celebrei larmuri ale Arcerului. Pe o colina a tar-
-cetati, de care vorbim. Din resturile gsite mului stng a rului, foarte aproape de
in aceasta regiune, rezulta ca. teritoriul Dunare, se vedeau resturile unui castrum,
acestei prti a Dunarii, trebuie sa fi fost ingropate sub vegetatii parasite. Un mize-
altadata centrul cel mai activ al industriei rabil pichet ii ocupa oarecnd incinta aban-
romane. donata. In timp de razboi, populatia mu-
Acest ora era cartierul general al unei sulmana a micului ora era chemat la apa-
legiuni, a XIII-a 5) (Xenopol spune ea ar fi a rarea zidurilor, cam trei patrimi darmate,
XIV-a gemina), statiunea flotilei romane cari purtau mandrul nume de Kaleh; in
pc Dunare i capitala partei din Moesia, timp de pace frig era suficient pentru aceasta
un pichet de zapcii, comandati de un ca-
1) L. M. M. O., pag. 15, I.
9 Hist. d'Attila I. pag. 57. poral.
9 *incai, ad. an., 449. In timpul romanilor Arcerul era, ca 0 sub
4) Priscu Retorul, In Libro de Legationibas (cit. Turci, statiunea unei diviziuni a flotilei du-
de *Mcai).
9 Itinerar. Antonin (Edit. Parthey, pag. 103 si 2) F. Kanitz, La Bulgarie Danubienne.
Notit. Orient. (pag. 109); ambele citate de Zaha- 2) Bouillet.
rescu, tn tesa sa de licent, pg. 168. a) Bouillet.

1.76

www.digibuc.ro
ndrene de rdzboi ; avea i o fabricd de 39. LOM PALANCA.
arme 1). Situatia sa o fdeea un excelent post Palanca vine dela vorba latin palum, par ;
de observatie, pentru regiunea ce se intinde era un nume ce se da mn vechime cmpuiilor
Intre Lom i Vidin. Intrite, apdrate prin ingrdmddiri de pari,
Din castrul roman se vdd, cu ochiul liber, pa/i-sadate (pari-sdditi).
minaretele din Vidin. Se afld pe urmele cetii romane Almus,
o cale strategicd romand pleca, altddatd, din care se mai vdd, In partea nordied, lngd
din Arcer unea cu Nigul ( Rutiaria cu Dundre, net5g5duite urme: o uriad zidire
Naissus) ; aceast cale, fusese urmatd de romand, latd de mai multi metri ; un fel de
Slavi, In secolul al VI-lea, cnd s'au Indreptat Kaleh sau castel odinioard locuit numai
din Dacia, spre a se stabili In peninsula de Turci Inconjurat de un pnt ptrat,
Balcanicd. cu bastioane rotunde la colturi 0 ale cdrei
Dupd pdrerea lui Kanitz, dela care fin- laturi mdsoard aproximativ 190 metri.
prumutdm multe in ce privesc Arcerul, Fosta reedintd pe timpul domniei tur-
aceastd cale nu putea trece dect pe valea cilor (care pe la 1739 o mai numeau
ce urmeazd. 14111 cu acest nume. Lomifta) a unui caimacan.
In expeditia sa 0iintifica din 1878 inte- Colonelul rus Yeltukin a luat aceast ci-
ligentul profesor Tocilescu a gdsit aci mai tadeld la 1840 dar o pdrsi pentru motive
multe antichitdti, a cror desvoltare se vede necunoscute.
In raportul fdcut curnd dupd aceea. Neobo- In fata acestui ora, la 1811, se afla un
situl explorator, Old la nord de sat, acelea0 mic ostrov fortificat, cu ajutorul cruia,
urme din vechea Intdrire, pe Inltimea de Turcii, dispunnd de 60-70 bdrei mici,
pe stanga rului Arcer, la aa. numitul totdeauna gata pe ruletul Lom, ar fi putut
Kaleh, Inconjurat de anturi. Din anticele oricnd, trece Dundrea I).
zidiri, di strdlucirea i viata Infloritd a fru- In Noemvrie 1811 Generalul Kutuzow,
moasei Ratiaria, n'a rmas dect numele nu se -tie pentru ce, pretinznd eh' armistitiu
acesta hied cu totul denaturat ; multime nu se intindea 0 la aripa dreaptd, notified
de antice, fragmente de piatrd, columne, generalului Zass, de a ordona unuia din
capitele sarcofage, etc. erau aruncate pe corpurile sale s treac Dundrea. Generalul
ulite (1878) sau erau Intrebuintate ca ma- -tefan Repninsky, care trebuia sd ia de sotie
terial la constructii i cimitire. Nicio mnd o nepoat a lui Zass i cdruia voia sd-i fur-
pioas nu s'a, gdsit ca EA' le strng4 i sd le nizeze ocazia de a se distinge, a fost Insdr-
scape, de trista soartd ce le-o pdstra o cinat sd ocupe Lom-Palanca. El n'a reu0t ;
populatie incultd i nepdstoare 2). arse foburgurile, dar n'a putut sd atace
La 1739 Turcii o numeau Alizar-Pa- fortdreata i detaamentul suferi de focul
lanca 3). trupelor turceti puse prin sate, cdrora li
In ultimul rdzboi Turcii aveau aci baterii se Meuse gre0te recunoWeri.
O ie0re a fortdretei la 4/16 Noemvrie, a
Ea a fost luatd de trupele romne, In iarna omorit multd lume din batalionul 43 de
1877-78, sub comanda generalului N. Ha- Vndtori 2).
ralamb, la ivirea cdrora cei 1800 Turci, cu Cu tot armistitiul, Worontzow a stat
artileria lor, s'au retras. pe frmul drept pnd. la 2/14 Decemvrie

1) Am. Thierry, Histoire d'Attila I, pag. 240. 1) Docum. Ist. Acad. Supl. I, Vol. III. Fasc. I,
2) Vezi Monit. Of., pag. 2541, din 1878. pag. 359.
111 Daponts, op. cit., pag. 193. 9 Idem, pag. 364.

12 177

www.digibuc.ro
cnd s 'a retras din cauza asprimei tim- lonel Krassowsky mergeau pe dreapta ; un
pului 1). batalion pe stnga.
Cum am spus, la 1811, in dreptul orasului Krassowsky lua o mic sgeat, fr s
Lom era un ostrov care era ocupat de Turci aib pierderi ; el omori patru turci ; restul
i unde ei fcuser dou redute. au fugit in retranamente. Coloana, urm-
Focul fortretei impreun cu a celor dou rind pe fugari, s'a gsit intre dou redute ;
redute, a obligat flotila ruseasca, care gsise Krassowsky, trimise indat pe cpitanul
momentan adpost la spatele acestui ostrov, Ojarowsky, voluntar, pentru a ataca pe acea
s se retrag6 noaptea, la 3 verste mai la vale. dela dreapta iar el se instal pe marginea
Kutuzow s'a suprat de aceast micime fluviului pentru a-i tia drumul, a impie-
de suflet a btrnului Akimow ; 11 chem la dica inamicul s treac. Dunrea si in acelasi
Giurgiu si trimise in locul lui, perrtru a co- timp s-i dea ajutor acolo unde va fi ne-
manda flotila, pe Locot-Colonel Engelhart. voie.
Acest ofiter care pierduse un picior in rz- Ojarowsky lu reduta, dup o vie rezi-
boiul cu Prusia avea si inteligent 0 bra- stent ; 46 turci au fost omoriti iar restul
vur, dar foarte bnuitor si de o violent s'au inecat in Dunre. A doua coloan, care
excesiva si desgusttoare. Kutuzow, nestiind mergea spre stnga, inaint pentru a lua
a ostrovul Lomului era ocupat de Turci 0 cu asalt reduta care era la vArful ostrovului
intrit, ordora lui Engelhart s se instaleze i in care se gsea un tun. Aprtorii dup
acolo cu un batalion. Acest batalion Bra ce au tras cateva lovituri au cerut s ca-
comandat de Colonelul Vtorow, ofiter ex- pituleze. Li s'a permis s se dug cu armele
celent, inteligent, dar pe care Kutuzow, ne- in fortreata Lomului si au lsat in mnele
cunoscndu-1, fall a se informa de capaci- Rusilor ostrovul cu fortificatiile si 2 basti-
tatea sa, ii lu comanda pentru a o da altuia. mente.
Engelhart nu putea lua acest ostrov forti- Restul bastimentelor se gseau aproape de
ficat cu trei companii. Zass ii trimise pe fortareat. Engelhart puse cele 8 piese in
Locot-colonel Krassowsky cu un batalion baterie, in fata lor 0 le sfrm dup o
de Mingrelia, unul din al 43 de Vntori, bombardare de trei zile.
altul din al 27-lea si dou escadroane de Rusii au avut vase oameni morti sau rniti.
dragoni de Derpt. Fiul generalului Obrescow, adj. lui Kutuzow
La 28 August (9 Septemvrie), la miezul a fost omorit; Krassowsky, Ojarowsky si alti
noptii Engelhart a dat ordin s se deschid 3 ofiteri rniti.
cu cele 8 piese ale sale, un foc viu, contra Generalul Zass a dispus s se construiascg,
prtii pduroase a ostrovului, in care se prin Locot.-colonel Louis de Rochec'houart,
gseau Turcii, cu scop de a-i face s se in ostrov, o baterie foarte tare 0 prin
retrag6 in retransamente si a Inlesni de- aceasta el fcu inutile pentru restul cam-
barcarea. Turcii cari nu se asteptau la un paniei, bastimentele pe cari Turcii le-ar fi
atac, au crezut a acest bombardament avea putut construi pe rauletul Lom 1).
de scop inlesnirea trecerei flotilei. Ei s'au La 1.877 Lom-Palanca avea un castel, in-
retras pentru a-1 evita i debarcarea avu conjurat de un parapet de pmnt cu un
loc fr opunere din parte-le. relief destul de tare. Acest uvraj avea forma
Trupele au mers la redute pe dou co- unui patrat de 190 m. de latur 0 era com-
loane : dou batalioane sub ordinele Lt-co- pletat prin rondele, stabilite la fiecare din
cele patru unghiuri ; afar de aceast redut,
11 Docum. Ist. Acad. Supl. I, Vol. III. Fasc. I, 1) Docum. Ist. Acad. Supl. I, Vol. III. Fasc. I,
pag. 365. pag. 361.

1.78

www.digibuc.ro
care corespundea cu oraul prin doua porti In timpul ultimului rAzboi, dup ce In
(la sud i la west), Turcii ridicaser, la stanga ziva de 11/23 Noemvrie 1877 a fost cu mare
i la duapta oraplui, epolemente de baterii vioiciune bombardata de trupele romane de
pentru a apara trecerea Dunarii, etc. pe Vrmul stang, a fost ocupata de armata
Aceste baterii puteau, la trebuint, sa romank la 18 Noemvrie 1.877, in mersul
protejeze trecerea pe Ormul stang a unei sail victorios dela Rahova la Vidin ; ea a
coloane turceti, destinata sa atace et re- avut guvernator pe Generalul Radovici.
vers pozitia Calafatului 1). La gura Lomului, ceva mai jos de ora,
Bnuindu-se c'd Turcii adunti. trupe la Laurian btranul, a constatat (1845) urmele
Lom-Palanca spre a incerca o trecere In unor pilastri de pod, ce se vedeau, se spune,
Romania, comandantul diviziei a III-a, foarte bine, cand apele scad.
Colonelul G. Anghelescu, a dat ordin Ea se Expresia Palanca, la Turci, insemna de
aduc'd la Rast inc4 un batalion din regi- obicei altceva : o fortareata inconjurat de
mentul 10 dorobanti i Intreg regimentul un ant dupa moda turceasck captuit cu
5 cgla'rai iar la 21 Iunie (3 Iulie) 1877 s6 Cara' mizi.
se mai aduca acolo Inca' bateriile 2 i 6 din Cand mai era o cetate i un castel,
regimentul 3 artilerie precum i batalionul Palanca insemna spatiul cuprins intre pali-
3 van6tori. sade i forma o suburbie, care cuprindea
La 25 Iunie (7 Iulie) comandantul corpului, mai multi locuitori cleat toata cetatea cu
generalul Radovici, venind acolo, a dat ordin castelul- Impreuna 1).
Colonelului Herkt, comandantul artileriei, Tocilescu a descoperit aci la 1878 destule
fig deschid6 focul asupra lui Lom-Palanca, ram6ite de monumente antice.
spre a demonta bateriile turceti de pe mal
i Ea distrug talAra inamica, concentrat (i0. CIBRU SAU CIBRITA.
acolo. Focul Incepu ; putin dupa aceea, trei In timpul Romanilor acest pullet se cherna
tunuri turceti au fost demontate, astfel ca" Ciabrus, Crebro 2), din care astAzi au fcut
Intreaga baterie turceasc6 'Arai pozitia iar Cibra, Cibar sau Zibru; Turcii i-au mai
tab6ra sa imprtiat, ridicanduli corturile. adugat Palanca. In apropiere de el se vedeau
A doua zi la ora 4 dimineata focul reincepu ; ruine- vechi sub pamant 3).
bateriile turceti au fost demontate din nou Pe timpul Turcilor, era locuit exclusiv
i trupele de infanterie s'au retras ascun- nurnai de ei i forma un fel de oaz, Intre
zandu-se inapoia oraplui. Unele vase din locuitorii Romani dup malul drept al Du-
port au fost Inecate iar altele au fugit in n'arii i Bulgarii din interior.
dosul ostrovului. In aceste dou'd zile oraul Rauletul i-a conservat numele oraplu,
i portul Lom-Palanca au suferit stricAciuni avand aceeai origine ca i el, din Ciabrus
insemnate 2). roman. Cebrus 4) forma limita celor doted
La 1.8 Mai 1877 Turcii din Lom i Arcer Mesii.
devasteag comunele romane de pe malul La gura acestui rau, in anul 29 a. Chr.,
Dungrii: Carna, Plosca, Burduanii, Bistretul Bastarnii au fost batuti de proconsulul Ma-
i Fl6manda ; la Rast sunt respini de ro- zedoniei, Marcu Liciniu Crasu, trimis de
iorii romani ; acelai lucru li s'a intamplat Octaviu, dup Walla. dela Actium. In
i In ziva de 22 Mai.
1) Magas. Istortc, Tgom. V, pag. 319.
2) Notit. Orient. (edit.) Bcking. Nota. CXXXIX,
1) Annde le Faure, op. cit., pag. 106-107. Nr. 6.
') L. M. M. O. (Lucrarea mai multor ofrieri), 3) A. Tr. Laurian, Mag. Ist., I, pag. 91.
pag. 210, I. 4) Kifilpo, Ktceflpo (Tocilescu, op. cit., pag. 239).

12*
179

www.digibuc.ro
 aceastd luptd a murit i regele bastarn Deldo prdtiate in vecindtate dovedesc marea
(Dedo ?) Cu aceastd ocazie Romanii au ter- la care parvenise aceastd regiune ;
minat supunerea intregului -tdrm drept al din descoperirile fdcule, reese cd zeita Diana
fluviului pnd la guri. se bucura de un mare cult, in aceastd loca-
Tribul Myserilor a fost una din primele litate In imprejurimi.
colonii ce a venit aci ; dupd ridicarea oraplui Principalele pietre, cari au mai ran-as
punctul capdtd o mare importantd. ar fi putut furniza oarecari informatiuni,
August a dat ca hotar imperiului roman au fost Intrebuintate la constructia unei
trmul drept al Dundrii, adicd a constituit in biserici la 1857.
mijlocul lumei romane i In centrul sdu de
echilibru o provincie latind, bogatd, romand 41. NEDEIA.
cu totul, un fel de gigantia colonie. Prin Se crede c pe locul ocupat astdzi de satul
cucerirea Retiei, Noricului, Panoniei 0 Me- Nedeia sau in apropiere s'ar fi aflat care-
siei, August sudd, cimentd, legd cele cloud' and o cetate ce ar fi purtat acest nume 1).
pdrti ale Imperiului, Occidentul latin cu Oriunde in lumea slavd s'ar gdsi un centru
Orientul grec, pdrti ce tindeau fiecare la o locuit cu aced flume, trebuie sd fie un im-
viat izolat i cari trebuia s fie, cum au portant punct comercial. Actualul nume se
i fost la urm, un mijloc de disolvare a justified prin pozitia la o trecdtoare a Du-
puterei romane. nrii 2).
August considernd c imperiul ajunsese La inceputul rdzboiului dela 1877, aci, ea
la plina i intreaga sa desvoltare avnd pe tot thmul stng al Dundrii, unde nu se
proportiile necesare existentei sale normale, aflau trupe, bande de cerchezi veneau
a ldsat motenitorului sdu ca un sfat suprem noaptea in barci, omorau pe panicii sdteni
41e a considera In aceastd regiune, Dui-area i pstori, le furau vitele, dadeau foe ca-
(de jos) ca hotar natural i-1 indemna s. selor i bucatelor, fdand incursiuni in inte-
nu o treacd niciodatd 1). riorul 01.'6 pnd la 6 km. Bande din armata
Cdtre anul 274 Dacia era pierdut pentru turceased, debarcau noaptea. printre piche-
Romani ; Aurelian pentru a ascunde aceasta tele singuratice precum: Soimul, Gurateli,
masei poporului su i spre a popula Mesia, Socarici, Veraca, etc. mdceldreau soldatii
cea pustiit de attia barbari, a format o noud romni din serviciul vdmilor i apoi dAdeau
provincie, care avea la apus drept limitd foc. Toate _acestea fArd o prealabild decla-
cursul Cibrului (Cebrus) iar la rdsdrit pe ratie de rdzboi 3).
acel al Vidului (Utus) 0 a numit-o din nou
1) B. P. Hasdeu, Originea Craiovei, pag. 53. In
Dacia. timpul ederei noastre la barajul de mine, am
Sub domnia Turcilor acest ora a scdzut vizitat, In fata Copanitei (ostrov pe Dundre) pe
complect, rmnnd numai cu vreo 100 de malul drept, pe o mare Intinsurd, urme de ruine.
case i datorind existenta lor numai agricul- Locuitorii li zic la Cetatuie iar dupd parerea ce-mi
turei i micului comert. formasem atunci, pare cd acolo s fi fost .Negrana
roman&
La 1877 baibuzucii fdceau mari excese 2) Lumea slavd are cuvntul .Nedelea pentru
in aceste regiuni; cavaleria romnd ocupnd Duminica noastrd latind. Vorba romand Nedeia,
oraul la 14 Noemvrie, reu0 s distrugd nu are niciun raport de genezd cu ziva Domnutui.
cuiburile acestor sdlbatici. Cdldraii au ocu- Vorba srbd Nedelia reprezintd. pur i simplu o
pat-o Ia 15/27 Noemvrie, la apropierea cdrora zi de trg, frd. nicio afiIiaiune, Inteles religios sau
Turcii s'au retras. Fragmente antice, im- raport cu ziva Domnului *).
) L. M. M. O.
*) Manna, Anafele Academice, Seria II, Tom. V, Seetia
1) Grande Eneyel., Auguste. V, pag 52-316.

180

www.digibuc.ro
 La 20 Septemvrie 1877 din ordinul Ma- Romani, s'a primit cele mai calduroase mul-
relui Cartier General, s'a constituit la Calafat
din marinarii bateriilor de coast, o corn- Lucrarea technied a acestui baraj de mine
panie de elit. Ea num6ra 1.50 oameni a fost condusa de Sublocot. Koslinski, unul
doi ofiteri, Aceasta companie (comandata din primii i inte1igenii ofiteri torpilori ai
de alpitanul Mih. Dr5ghicescu), a plecat din fuotilei romne.
Calafat la Orsani, pe mahrl Jiului, In fata Dup luarea Rahovei, compania ponto-
Rahovei. Destinatia sa era de a arma 40 nierilor de marina lsa un detasament la
pontoane venite pe Jiu, In cari s'ar fi am- Nedeia iar restul merse de lua serviciul
barcat un batalion de dorobanti, ce trebuia trecerii proviziilor armatei, Intre Bechet-
s apara din rau, in momentul cnd s'ar fi Rahova, operatie cu att mai deficil cu cat
dat asaltul Rahovei, pe uscat, de corpul de ea se fcea iarna, adesea printre sloi.
pe Ischer. Aceasta operatiune cu toate pre- Capitanul Dr'ghicescu a fost numit co-
fkute, ramase deocamdata In astep- mandant militar al portului Rahova
tare. Intre timp s'a ordonat Maiorului Bechet. Nu mult dupa aceea, compania a
Murgescu s stabileasca un baraj de mine fost chemat in mars fortat, s' intreasca ba-
in susul Rahovei, servindu-se de aceast teriile de coast dela Calafat, de unde plecase.
companie. Toate preparativele au fost luate In ziva de Boboteazg 1878, aceast companie,
si in noaptea de Sf. Dumitru, doua pontoane dup ce cu mari dificult5ti a trecut fluviul
pline cu mateloti au ocupat in cea mai mare printre sloi, lu drumul spre Calafat, pe un
trmul drept, cu un detasament de viscol din cele mai grozave. Ajuns la desti-
20 dorobanti, dela 10 seara pana la 4 natie, intra in baterii, de unde n'a iesit deal
dimineata Inaintea redutei din fata plind Ia 23 Ianuarie odata cu armistitiul.
cu 'Mari. Sub protect,ia acestui detaament Armistitiul terminat i pacea incheiatg,
precum si a unei cete groase, s'a asezat prima compania a fost din nou Imprtit: la flunia,
linie de mine. Zilele urmatoare s'a ancorat Calafat, Bogdan, Chiftele, Zibru-Palanca,
alte dou i astfel barajul a fost terminat. Arcer-Palanca, Lom-Palanca, Nedeia, Ra-
Firele sale a fost introduse In reduitul unui hova, Corabia i Mgurele.
fort, aprat de patru tunuri de 12,4 si de Putin In urma fortul a fost abandonat cu
un detasament de 200 rezervisti dorobanti. totul iar lucrarile sale de apgrare distruse.
Fortul era inchis ; in fata principal, din Ulterior abia se mai zgrea urmele uneia din
-spre malul Dunarii i numai in aceasta cele mai colosale lucrri de fortificatie pa-
parte, avea un profil ce ar fi putut rezista, sager ale Rornanilor din campania 1877/87S..
de aproape, tunurilor de 15; a fost amenajat,
ca toate forturile, cu apArgri accesorii i i 42. RUINELE DELA RAHOVA..
s'a dat numele de Sf. Maria (dela Nedea). In fata gurei de altadatd a raului fia 1), la
In ziva luArei Rahovei, acest fort, bombard, vestul oraului Rahova, se afl pe o inltime,
lng Codoslui sau Cozlodui sat pIM dominnd Dun5rea i gura acestui ru, niste
de crestini, o redut turceasc, ap5rat
1) Jiul. Actuala gur iese la capul de jos al os-
de tatari i cerchezi (al cgror nume national lrovului Copanita, lng pichetul Nr. 5 Jighiera..
este Adighi); iar In timpul noptii, spre a-i Forma popularA a numelui acestui rdu este Jim
impiedica sa intre in sat si a face r'u locui- sau Jii; forma strAinA, trecutil In celelalte limbi,
torilor, i se bombarda marginele, punand prin Germani, Shyl sau Schyl. Forma roinnA vecbe
astfel un foc continuu Intro locuitori Inregistrat In urice, prin secolul al XIV-lea este
Jil sau Jul.
acesti basibuzuci, ce voiau a-i prada. Pentru In cea mai departata epoc4 a istoriei, se numea
aceasta bombardare, dupa luarea satului de Sil i Insemna la Sciti: apti sau fluviu. Acest nume

181_

www.digibuc.ro
ruine. Aceast ing4ime este desprtit de creia un frumos drum coboar fa Vrmul
ora prin o mare vale, pe coasta stnga a fluviului.
insd pare sg fi fost atribait numai regiunei supe-
rioare. Regiunea inferioarg, acea a gurei, purta
numele (Ptolomeu III, VIII, 2) 'Pap,/ ; Arab sau
Rab ; Arhabon, In Kymr araf, Inseamng linistit.
Din forma dacicg sil a fames romnilor jil, ;
jilt, parau, etc. Dela nurnele acestui ru, fntreaga
Oltenia, In hrisoave, se numea cateodatg: Banat
al Giiului (Analizat dupg Hasdeu, din op. cit.).
I. Waillant (La Roumanie, 3 vol., In 8, 1844) II
derivg din Gilius sau Gilles roman, dnd astfel
numelui o origing contimporang ocupatiei tgrei
de romani, din care vorbg romnii au fgeut In
urmg Jiu sau Jii.
Jiul este cel mai de apus rail al Romniei de o
importanta oarecare.
Albia sa cuprinde terenul dintre Dungre, muntii
Vulcanului i muntii Novacilor sau Pgrngului ;
izsoarele tuturor acestor munti, Intrunindu se, In
parae mai mari i grle, se varsg de amndoug
pgrtile In Jiu.
Jiul izvorgste, fn Transilvania, din piscul Sturului
(dupg altii varful Negoaia) si din coastele a trei
munti *) : Osle, *orbele i Scorota (acest din urmg
era frontiera tgrei pe la 1520). In partea lui supe-
hoar% este format din doug rulete: Jiul Transilvan
Jiul Muntean; acest din urrng falc,ea un mic ocol
prin Transilvania i apoi, dupg ce se reuneste cu
Jiul transilvan, la Petrosani (mina de cArbuni),
pgtrunde fn Oltenia la rsrit i aproape de pasul
Vulcan (1624 m.) **) prin un defileu slbatee, ro-
mantic, nepracticabil, pe la picioarele muntilor
Chindetu i Ardicu ce i-a fcut singur prin
transilvani.
Aceast strmtoare seamng cu acea a Oltului ;
este frig mai sabaticg, mai abrupt:a, cu pereti
oblici i stncosi. Pe dnsa se vede o mare boggtie
de lemne, var i diferite pietre. In aceasta trecere
exista numai o singurd potecg ; cu toate acestea se
studiazg o cale ferat prin ea. In aceasta strmtoare
raid este foarte repede; In albia sa se aflg, ici colea
bucA(i mari de stnci ; pe unele locuri, Impiedicat
de obstacole, curge lin i formeaik rezervoare
naturale.
De aci, el se repede aproape perpendicular pe
linia Dunrii, urmnd In cursul su general o
linie nord-sud.
In tot drumul sgu, pang la Porceni, curge pe
langa pgduri foarte dese.
s) Frunzescu.
0) Margo..
1.82
www.digibuc.ro
Aceste ruine, ce se recunosc din deprtare,
sunt ale unui mic post roman i observat
Trece pe dinainte4 orasului Targu-Jiului, capitala
judetului Gor-Jiu.
La satul Rosie, la vale de Targul-Jiu, primete pe
dreapta apele ruletului Tismana, (pang In dreptul
cgruia Ii pgstreazg caracterul torential) ce izvorgste
din Carpati, aproape de Mngstirea Cioclovina. La
sud de Trgu-Jiului, valea se deschide si are o
Ritime cam de 2 kilometri. Malurile stint plate.
Din distantg In distantg, de ex. la Tntgireni, este
Insolit de oarecari frigltimi. La Tintgreni pri-
meste, pe stanga, Gilortul (gura 93 nr. 775 deasupra
mgrii), care izvorgste din muntele Coasta PetroasIt
(judetul Gorj), dupg ce adung apele a patru
phaie.
Ceva mai la vale, la satul Gura Motrului, primeste
pe dreapta apele raului Motru, care izvorgste din
dealul Bou.
Gilortul Motrul sunt cele mai Inserrnate returi
laterale ale Jiului, numai fn privinta Igtimei, nu
Insg i In privinta apei; Tismana, Bistrita 0 Soho-
dolul curgand pe un pgmant tare, au mai mult
apg ca cele inti, cari curg pe niste vgi nisipoase
0 de lut, susceptibile de a le absoarbe apa.
Aproape de Craiova, de0 Jiul intr In campie,
colinele nu-1 pgrdsesc pang la Dui-16re.
Inainte de a ajunge t capitala Olteniei, rang&
satul 1alnita, pe stanga primeste raid Amaradia,
care-i aduce tributul apelor sale, dupg ce-i mai
strnge pe acele ale altor .ase pgrae.
Intre malurile vgii sale 0 raul Jiu, se observg
multe pgduri.
Valea Jiului este una din cele mai frumoase ale
Romniei, avnd Craiova 0 44 sate pe stanga,
Targu-Jiul si 38 pe tgrmul drept.
Malurile raului sunt, In cea mai mare parte,
cu deosebire In cotiturile concave, peste tot piezise
spglate, terse i mancate cg.tre bu pe cand In
coturile convexe sunt joase, plane 0 nisipoase ori
pgduroase. Directia liniei care ar indica drumul
marelor curente este aa de schimbtoare c nici
nu-si poate cineva imagina; ea se schimbg mai la
fiecare ploaie sau apg mare, secet sau apg micg.
Malurile imediate au o lnu1ime variabilg, avnd
peste tot dela 4-5 metri peste fundul alhiei. Ca-
litatea parnnturilor se poate bine studia In malurile
perpendicuIare i oblice. Ca la un rnetru dela su-
prafald este humg; apoi urmeazg ea la ly2 m,
un fel de pgmnt care cu cat e mai adnc, cu atat e
mai amestecat cu pietri i nisip.
 mai de aproape se vede 8'6 fi fost restaurat
de Byzantini i de succesorii lor Slavi.
Nu se esesc in ele nici sculpturi, nici in-
scriptii ; pamntul singur prezint6 de jur
imprejur semne de spturi, cari arht, su- rpit de Baiazet, impreuna cu alte cetti
ficient, trecerea pe aci a faimoilor cAutgori
de comori 1). In vederea acestor ruine se
afl un monument ridicat de romni, sol-
datilor czuti la Rahova,
43. RAHOVA.
Acest or4e1 a purtat, ca mai toate dupa
malurile DunArii, diverse nume:
Regianum 2); Regova, sinonim cu Crai-iova,
cetatea regald 3); Regiana, de asemenea ; Ori-
1) F. Kanitz, op. cit.
9 Ptolomeu.
s) A. T. Laurian.
Catre gura adncimea descreste jar latimea se
mamte, astfel pe cnd adncimea va-riaza dela
1 m. 10 la 3 m. 10 latimea sa este:
Dupa Frunzescu, albia:
In partea superioara dela 90-120 m.
Dela Nituesci-Gasca la Comosteni . 200 m.
.
Comosteni-Listeava (Ruptura) . . . 100 m.
Listeava 200 m.; Biserica Alba . . 100 m.
La gull 50 6 m.
Dupa Fllek: cursul
La Porceni 50 pasi
La Targu-Jiului 80 t au abandonat Lomul, Zibru i Rahova. In
La Craiova 150 * aceast din urrn6 fortareat, el a luat 13 tu-
Catre gur la 250 *
Jiul se varsa, perpendicular pe directia sa, In
Dunare, In sus si lnga Bechet si mai sus de fata
Rahovei, la coada Ostrovului Copanita.
Din punct de vedere militar el nu poate fi con-
siderat ca o linie de aparare de o valoare oarecare.
S'ar putea ling utiliza ca linie de avantposturi sau
pentru a pune o Intarziere in mersul coloanelor
inamice.
La 1874 lucrari au fost fncepute In scopul de
a face Jiul navigabil; din nenorocire dificultati
ivite au facut mice continuare imposibila; de atunci
lucrarile au stat pe loc. Ulterior au relnceput.
Lungimea cursului sau, dela gura -Gilortului pana
la Dunare este 207 km. Distanta liniara fare
aceste 2 puncte fiind 103 km. rmne 104 km de
arc si curbe.
www.digibuc.ro
jahova1); Orahva; Oreava la Olteni ; Rahova
la Munteni ; Orchava, la finele secolului
trecut 2).
Romnii sub Mircea, a stpnit-o ; a fost
dup5. malul drept al Dun'rii, ceea ce a fost
un motiv pentru Mircea, de a intra in coalitia
crgtinA de la 1396.
Turcii ocupnd-o, au schimbat in citadel:6
lucr6rile de aprare gsite aci. Din cauza
cruzimelor lor, la 1877 s'a dat cetatei nu-
mele de Cuib de Wiwi.
Nu se vorbete mai nimic despre Rahova in
istorie, dect in dot& trei imprejurdri izolate.
In luna Mai 1697 o ceat6 de hoti, ce ti-
neau de teritoriul Austriei, din spre partea
Hategului, au venit s loveasc fr veste
aceastd comma, unde au fcut mari stri-
caciuni i peddnd-o, au luat pe cadiu i
alti Turci ducndu-i cu dnii.
Brncoveanu, domnul Munteniei, primind
ordin sa-i urmreascd, li ajunse i prinznd
ativa ii trimise la impgralie 3).
La 6/18 Septemvrie 1810 Colonelul Yel-
tukin, care comanda in Oltenia, avea sub
ordinele sale mai multi panduri.
Acetia vznd mari mic6ri pe Ormul
drept al Dunarii, in micile fortrete, au
trecut fluviu qi Turcii, izbiti de groaz, dup
bnAlia dela Battin i luarea Rusciukului,
nuri pe cari le-a i distrus. El a dus in Oltenia
ca la 2000 familii de bulgari 4).
In anul 1829 Generalul rus Geismar
care comanda in Romnia mic6 si observa
cettile Giurgiul i Vidinul, fiind informat
&A enorme convoiuri de grne i hranA au
fost trimise pe Dunare la Giurgiu i
Rusciuk, de unde apoi erau expediate pe
uscat la iimla, spre a tia drumul acestor
1) Tocilescu.
2) Dapontes, op.. cit., pag. 194.
'I Radu Greceanu, cap. 39.
4) Docum. Ist. Acad. Supl. 1, Vol. III, Fasc. 1.
pag. 299.
183
 convoiuri se hoMr1 s'A ocupe Rahova, pe 0 47 oameni morti, 1.1. ofiteri 0 1.75 oarneni
care lurcii o fortificaser5. 0 s se instaleze rniti ; in nunfrul rAnitilor se afla
astfel pe ambele tarmuri ale fluviului. Colonelii Grabbe 0 Tolstoi ; 6 drapele 0 5
In acest scop el intri batalionul 34 vnb.'- tunuri au fost luate, un pa a fost Mcut
tori ce se afla, cu dou'a" tunuri, la Ostro- prizonier ; acestea au fost trofeele victoriei.
veni pe Jiu, cu doua batalioane din re- Pierderea total a Turcilor se ridia la circa
gimentul Tomsk, un batalion din regimentul 1500 oameni 1).
Tobolsk, un batalion din regimentul Kolwan Dup ce generalul rus intr In cetate i
0 opt piese de artilerie ; In fine, prin regi- pe cnd se plimba cu adjutantul Mu, pe
mentul de Moscova, un escadron de pionieri str'zi, o cadn5. trase in el, dup o fereastr,
cglAri, ctiva cazaci 0 opt piese de campanie.
cu o armg de foc ; In locul lui Geismar, ea
Optzeci luntre 0 1.0 b6rci construite la nimeri pe adjutant, care muri pe loc 2).
Craiova au lost conduse pe Jiu pari la Inaintea plec6rei lor, dup tratatul dela
gura lui In DunAre 0 detaamentul, sub Adrianopole, Ruii au distrus toate uvrajele ;
ordinele lui Tolstoi, adjutant al lmpAratului, populatia cretin6 pgrAsi oraul cu ei 0 a fost
a fost dirijat &Are acest punct in noaptea instalat In guverramntul Kazanului 3),
de 28 Mai. Turcii au stabilit aci trei redute, unde i s'a dat pmnturi.
din cari dou pe inatimi 0 a treia pe trmul La Inceputul rizboiului de la 1.877, din Ra-
fluviului. Aceasta din urm'a era inzestrat hova plecau oardele nedisciplinate de cer-
cu trei piese 0 sprijinit de cteva brci chezi 4) neregulati, cari au prklat Bechetul
armate cu tunuri mici comanda gura i satele din jurul s6u. Ea a fost Intarit
diului. In revgrsatul zorior Ruii au deschis In mod treeator 0 avea o garnizoanii de
un foc sustinut cu cele 22 piese ale lor. In vreo 2000 osta0 permanenti.
acelai moment 200 oameni de bun5. voie
0 batalionul 34 vntori au traversat fluviul Luarea Rahovei de Roindni.
0 au debarcat pe trmul opus, cu tot focul (1877)
foarte viu de muschetrie ce pleca din casele
oraplui. Colonelul Grabbe sdri primul Primele succese ale lui Gurko probase
pe mal 0 Inaintd cu caliva oameni contra necesitatea de a se lucra nu numai pe drumul
uneia din redutele situate pe ingltimi. Sofiei dar Ina.' 0 pe acel al Rahovei. Deja,
Dei ranit 0 Mr a atepta restul unittii In cursul lui Septemvrie, generalul Kryloff
sale, el conduse aceti oameni la asalt 0 dirijase in partea aceasta., o recunoatere.
lu6 uvrajul dupa patru ore de luptbi apriga. Mai trziu, In Octomvrie, generalul Arnoldi,
Dou companii au ocupat apoi inAltimile urmA pe colegul sau. Dup 21 Octomvrie
cari domin orapil 0 au tgiat astfel apgrato- (st. v.) Gurko, sub ordinele cruia se afla
rilor bateriei dup Vrm, retragerea spre trupele opernd la vestul Plevnei, ordon6
Rahova. mai multe recunoateri, al cgror scop era
Regimentul de Tobolsk, debarcase sub mai mult a feri investirea de surprize dect
aceast baterie, asupra c6reia se aruna sa aib vreo intentie de cuceriri deprtate.
imediat. Turcii, se apgrar cu un curaj In una din ele, generalul Etez cu un regi-
disperat ; ei nu s'au predat 0. au fost pn la 1) Colonel Baron de Moltke, op. cit. Part. II,
unul trecuti prin ascutiul sbiei. Dup ce pag. 113-115.
mai multe case din ora au fost luate, paa 2) Papasoglu.
a predat in cele din urna citadela. 4) F. Kanitz, op. cit.
4) Cuvant compus din vorbele persane Ser, cap
In aceast operatie coildus de Generalul i Kesmek, a tdia ; tdietori de capete ; dir aceasta s'a
Geismar in persoang, Ruii au avut 3 ofiteri fficut serkesieni (circasieni), cerkezi.

184

www.digibuc.ro
ment de ulani din gard, a ajuns pe la 23 infanterie, 1.800 cavalerie 0 34 tunuri) oa-
Octomvrie aproape de Rahova. In urma unei meni, afara de regimentul de ulani i bateria
intelegeri intre comandantullef al armatei rug de care s'a vorbit.
ruse 0 Principe le Carol al Romniei s'a Turcii, 3000 oameni infanterie, trupe bune
decis s' se ridice inamicului aceast linie de nizami, mai multe cete de mercenari,
de operatie, acest punct de sprijin pentru cavaIeri i pede0ri, cerchezi, In total cam
Osman, in cazul unei retrageri spre Vidin. 3400 oameni 0 4 tunuri 1).
Se lagea astfel baza de operatiuni a arma- Redutele de pmnt erau ca acelea dela
telor de dincolo de Durare ; se retrggea, In Plevna, Gorny-Dubnic, dela Teli, al cror
fine, Turcilor o pozitie de unde ei amenintau atac, se stie, au Mcut s'd curg6 atta snge 2).
neincetat malul stng al Dunaii 0 de unde Cele dou detaamente stabilind legaura
dirijaser i puteau nc. indrepta, agresiuni Intre ele, cei doi efi dup o prealabil
armate. intelegere au hagrit atacul la 7/19 Noem-
Atacul acestei loca1iti importante urma vrie. Rahova era unul din acele mizerabile
O. fie efectuat de armata romna, cu alte trgulete turce ce se ridicau pe tArmurile
trupe dect acelea ce trebuiau BA' completeze Dunkii. El nu prezinta cleat o lung linie
investirea Plevnei 1). de dArmaturi, pierdute intre buchete de
In consecint un detapment din armata arbori, pe cari se detaau albele turnuri a
romn din jurul Plevnei, compus din 6 doua minarete.
batalioane de infanterie 2), 10 escadroane Trupele colonelului Sfniceanu trebuia s
de c6lArasi 0 4 baterii de artilerie, cu 22 execute atacul la est, un atac real al pozitiei
tunuri, toate acestea sub comanda colo- inamice ; acelea ale generalului Meyendorf,
nelului S16niceanu, second at de un de- cu cavaleria sa i cu putin6 infanterie de
taament, compus din brigada de ro0ori, care dispunea, trebuia A' execute diversiuni
comandat de Colonelul Victor Creteanu, amenintaoare la vestul Rahovei, pentru a
din 2 baterii de artilerie (una romn sub atrage In aceast parte fortele turce 0 a
comanda Cpitanului Hepites) i un regi- inlesni astfel atacul principal.
ment de ulani rui din corpul generalului In ziva determinat, mirarea a inceput
Gurko, care opera dincolo de Vid, a primit din ambele prti ale pozitiei turce, pe dreapta
ordinul de a lua Rahova. si pe stnga Rahovei, sustinut de focul
Sositi In fata intairilor generalul Meyen- bateriilor romne (de pe malul stng al
"dorf ceru i primi, ca trupg de sustinere, un Dunaii) dela Bechet. Trupele colonelului
batalion din I-iul de dorobanti. Efectivul total Sfniceanu au manifestat o mare bravur.
al trupelor romne era de circa 5500 (3600 Care unu dup amiag Meyendorf care
incepuse diversiunile sale ofensive, pentru
11 Amde Le Faure, Guerre d'Orient, pag. 70,
Vol. II. a clistruge inamicul In aceast parte, cu
2) Printre aceste trupe erau: mult inaintea atacului colonelului
2. Batal. din Reg. I Dorobanti a fost avizat ca atacul acestuia
2 * s X Dorobanti la est era oprit de rezistenta incarnat a
1 o s * IV Dorobanti Turcilor i a. Slniceanu Ii cerea s imping6
1 * s XV Dorobanti
1 comp. din Reg. VI Dorobanti mai viguros atacul din partea sa, pentru a-i
10 escadroane de cd1dra0 (din Reg. 2 i 8 0 2 inlesni operatia 3).
escadr. din al IX-lea).
3 baterii din Reg. 2 art., 4 tunuri servite de pom- 1) Scrisoarea colonelului Vadirescu cdtre Revista
pieri i brigada de ro0ori. (G-ral St. Fdlcoianu, Armatei 1877, 28 Februarie Nr. 4, pag. 102.
Ist. Rasboiului din 187711878. Rom. Milit. 1894 2) Ibid, pag. 103.
p. 631). 2) Amde le Faure, op. cit., pag. 71.

185

www.digibuc.ro
 Atunci generalul trimise dou compnii Rosiorii i ulanii au Inceput in grabii
din batalionul de dorobanti, ce avea cu uringrirea inamicului dar Turcii luaser un
dnsul, sub comanda maiorului Mateescu, drum intre coline i fluviu, prin vii i au
pentru a asalta reduta turc6 ce avea In ales un teren pe care cavaleria n'a putut
fata 9. opera ; ei parvenir sa disimuleze fuga br
Cu o iuteal i o hotrire mai presus de &Are Lom-Palanca : cavaleria a lost con-
orice lauda, scrie generalul Meyendorf In strng s abandoneze urmrirea.
raportul su: aceste doua companii inain- Batalionul de dorobanti, retransat In capul
tar sub focul des al redutei turce aprat podului, care avea ordinul de a-I apra
de o garnizoan mai numeroasa i au luat la disperare, pentru a permite cavaleriei
transeea. Comandantul lor, maiorul Ma- generalului Meyendorf i trupelor din de-
teescu a fost rnit greu de dou gloante, In tasamentul colonelului Slniceanu sg ajunga
capul trupelor sale ; c6pitanul Merisescu distrug6 inamicul primi pe Turci
comanda si a continuat lupta cu bravurg. cu vii Impuscturi.
Aproape jumtate din efectivul acestor brave o lupt crncen6 a Inceput Indatg intre
compnii a fost scos din lupt . Artileria erdicul batalion i toate fortele turcesti din
prin focul sgu, rosiorii i ulanii, luptnd ca Rahova, mai mult de 2000 oameni, cari
infanterie, au sus tinut cu eficacitate atacul pe Incepuser cu disperare s treac podul, sin-
coasta de vest a Rahovei. Noaptea venind, gurul punct, cum am spus, pe unde ele
lupta a fost suspendat de ambele puteau fugi, caci Ogostul nu avea alt pod
Trupele romne cstigase poziii inaintate, iar nivelul ridicat al apelor i malurile sale
dar Turcii n'au putut fi goniti din Rahova. repezi nu permiteau trecerea prin niciun alt
In ziva 8/20 Noemvrie trupele s'a repau- punct.
zat. In noaptea dela 8/20 la 9/21. Noem- Generalul Meyendorf, neavnd sub co-
vrie, generalul Meyendorf trimise tot bata- manda alte trupe de infanterie, tpre a Infri
lionul de dorobanti la podul de peste Ogost, acest batalion, trimise bateria romn, escor-
singurul punct prin care ar fi putut trece tat de dou escadroane de rosiori, pentru
artileria i coloanele kr de bagaje, cu ordinul a sui Inlimile cari domin podul si a lua
de a se retransa la ambele capete ale podului drumul de retragere al Turcilor i pdurea
si a se opune energic la trecerea inamicului. de dincolo de ruletul Schit, unde acestia
Chiar In aceast noapte, Turcii vgznd se repliaserg i unde Incercau s-si facg.
miscarea inconjur6toare ce trupele romne drum &are pod, prin focul artileriei lor.
incepea sh" execute, pentru a-i lmpresura Tirul bateriei comandat de capitanul He-
a le tgia retragerea ; intelegand, de alt pites a fost de mare ajutor pentru rezistenta
parte, preparativele de atac -ce se faceau dorobantilor si a oprit un moment pe Turci.
pe trmul drept ct i pe cel stng, unde Generalul Meyendorf a trimis atunci ba-
generalul Lupu, comandantul trupelor de teria rus6 s Intareasc pe cea romn.
observatie lua msuri s treacA Dunrea Totusi, Turcii n'au renuntat la incercarea lor
pe pontoane (conduse de flotil) un batalion si au inceput atacul cu un nou avnt contra
de dorobanti pentru a lua garnizoana Ra- podului 1). Atunci apitanul Merisescu, prin
hovei prin spate neavnd curajul de a o indrzneag inspiratie, schimbnd imediat
astepta lupta, Incepur miscarea lor de re- de tactick din pozitia critic6 de asalt, in care
tragere si au esit din Rahova dirijindu-se se gsea, deveni la rndul su asaltator.
cstre podul dela Bidet. Sare cu batalionul sdu din transee i bravii

1) Arnde le Faure, op. cit., pag. 71. 1) Amde Le Faure, op. cit.

1.86

www.digibuc.ro
dorobanti se reped la baioneta asupra Tur-
cilor. Acetia surprin0 prin indrzneala i
impetuositatea atacului, vAzAnd ea' Je este
imposibil sa treaa podul, rstorn carele,
Incrcate de sacii cu Minh' 0 orez precum 0
corturile, In Ogost i construesc astfel un
fel de dig. Duminica trecut, o zi inaintea sosirei
Desham, de alt parte tunurile, aban- curierului care aducea ordinul relativ la re-
donnd chesoanele 0 punnd atelajele la tragerea la Lom a trupelor imperiale concen-
afete traverseaz6 111.11 pe uimitorul pod ce
au improvizat sub gloantele inamicului.
Multi ins6 s'au inecat 0 cavaleria lui
Meyendorf, sosind in timpul trecerii, ataca
coada coloanei, facu 59 prizonieri i puse
mna pe 147 care incrcate cu bagaje i
munitiuni.
Pe cnd lupta se urmgrea pentru stApAnirea
podului, un detaament de roiori, urmat
de un batalion de infanterie, fusese trimis
in recunoatere in directia oraului care,
g6sindu-se evacuat, a fost indat ocupat.
Curajoasa rezistent a dorobantilor la
podul de Hirlet durase dela orele 4-6
dimineata.
Turcii in fug au luat un drum pe care
cavaleria nu-i putu urmri ; toate trupele
colonelului Slniceanu au intrat In ora, unde
au gsit un tun de 9, aprovizionamente 0
un material considerabil.
Ele pierduser5 din efectivul lor, de 5500
oameni, dela 7/19 Noemvrie, 2 ofiteri
superiori 0 2 inferiori morti, 2 ofiteri su-
periori 0 3 inferiori edniti ; 129 oameni morti
i 178 rniti. Pierderile garnizoanei Rahova
au fost cu mult mai mari ; numai imprejurul
podului dela flirlet, zkeau peste 200 de ca-
davre, afard de rAniti i s'a mai Osit acelai
numar, lmprejurul fortificatiilor Rahovei.
Luarea Rahovei a fost rAspunsul calom-
niilor ce, inc6 dela inceputul rzboiului,
armata romAn4 a indurat din partea inami-
cilor deglizati ai trei sale. Intrepiditatea cu
care soldatii romni au abordat inamicul, va
putea servi de model celor mai bune armate2).
1) Amede Le Faure Vol. II pag. 72.
www.digibuc.ro
Pentru a ne face o idee mai exacta' asupra
celor Intmplate la Rahova, reproducem
darea de smug a mutesarifului din Vidin,
Serri-Effendi, despre evacuarea Rahovei 1):
12/24 Noemvrie 1877.
trate la Rahova, retragere care a fost decis6
pentru motive strategice, un corp de trupe
inamice, compus din 7 batalioane de infan-
terie, 1 regiment de cavalerie i 18 piese
de artilerie, ataca fortificatiile noastre dela
Rahova. In lupta ce s'a angajat i care a
durat pari la ora 2 din noapte, Ruii (1) n'au
putut tine piept inaintea rezistentei viguroase
a trupelor otomane 0 a trebuit s" abando-
neze o sut de morti la picioarele redutelor
noastre fiind obligate s'd se retrag luau-
du-i rdnitii, al cAror num6r trebuia s' fie
proportional cu al mortilor lor.
Inamicul ocupnd toate drumurile, tru-
pele imperiale, cu arme 0 bagaje, au executat
chiar noaptea, in spre dimineatd, retragerea
lor din Rahova spre Lom.
El mai ocupase 0 podul de pe ruletul
Ogost, situat la o distant de o or 0 ju-
mtate, la deal, de Rahova. Trupele noastre
au atacat viu acest pod ; cu toate eforturile
lor, a fost sing imposibil de a forta acest
pasaj. Ele a trebuit atunci s treac ruletul
pe un alt pod.
Dar cum vadul ales era inconjurat de
MO, s'a intrebuintat corturi 0 alte ma-
teriale pentru a inlesni trecerea artileriei,
munitiunilor si a bolnavilor. Intre acestea,
inamicul ameninta flancul i spatele corpului
nostru de retragere.
Trupele noastre cari traversaser cele
dinti balta, au dispus artileria, spre a pro-
teja trecerea restului 0 cu care apoi au con-
tinuat micarea lor. Cg toate acestea i cu
toate dispozitiunile luate nu s'a putut scoate
1) Arncle Le Faure, op. cit. Vol. II, pag. 74.
187
din nmol 24 cdru-te purtnd semnele Cra- tmpinat de colonelul Mavrichi, comandantul
iului (Semi lunei) ro$ (al ambulantei turce) romn al cettii, de lt.-colonel Lischin, ad-
si Incdrcate cu bolnavi ; ceva mai mult, 2 ministratorul rus al arondismentului precum
chesoane cu munitiuni si ldzile continnd si de primarul orasului, inconjurat de toti
arhivele autoritdtilor locale, a trebuit sd fie locuitorii.
pgrAsite spre a nu compromite retragerea. Dupd ovatiunile obisnuite, domnitorul
Trupele noastre cu artileria lor si cu toti Impreund cu ministrul de rdzboi, un strAlucit
functionarii civili, au ajnns astfel la Lom, stat major si escortat de un detasament de
frd alt obstacol, la 10/22 crt. cdfdrasi si unul de cazaci a traversat cea
Dup avizul colonehilui Hamdy-Bey si a mai mare parte a orasului, care era pavoazat
locot-colonel Saib-Effendi, fortele inamice cu drapele romne, bulgare si ruse, spre a
cari au asaltat Rahova erau de trei ori mai merge la bisericd unde s'a celebrat un Te-
numeroase dect trupele otomane. Ele aveau Deum si s'au fdcut rugdciuni pentru odihna
Mtn altele, 18 tunuri, pe cnd ai nostri sufletelor bravilor maiori Giurescu si Ene
nu posedau dect trei. precum si ale companionilor lor, .cdzuti
Gratie lui Dumnezeu, n'am avut In gloriosi la atacul edutelor.
aceastd luptd cleat, 26 morti si 49 rniti. Domnitorul examind apoi in detaliu po-
In cursul retragerei, in timpul noptii, zitiile ce ocupase ambele armate si a urrndrit
soldatii nostri s'au izbit de mai multe am- .pu multd atentiune explicatiile pe cari ma-
buscade inamice. In luptele cari urmarg, ai iorul Merisescu (viteazul apdrdtor al podului
nostri au pierdut 46 oameni printre cari dupd Schit, acel care in capul companiei
pe adj. maior Sadik-Effendi precum si 47 sale a sustinut o luptd de 7 ore, in contra
rniti ; aceste pierderi, cu toate cd prea unui inamic de 5 ori mai numeros) a fost
regretabile, aunt cu toate acestea de minimd insdrcinat FA le dea. Cnd augusta persoan
importantd, comparativ cu cele ale inami- ajunse la locul unde odihnesc maiorii Giu-
cului. rescu, Ene si eroii soldati, domnitorul a
Ocuparea Rahovei, complet investirea depus cu propria-i 'nand o frumoas cunun
Plevnei si lua orice sang de succes unei de flori pe acel mormnt si spre a nu pierde
tentative de iesire din partea lui Osman- niciunul din detaliile si fazele prin cari a
Pala 1). trecut luptele dela 7 si 9 Noemvrie 1877,
Dupd luarea citadelei si a orasului,1 s'a parcurse intregul cmp de lupt, care pre-
ridicat planul ; fortificatiile au fost drese si zinta o circumferint de vreo 30 km 1).
ocupate de parte din garnizoand ; s'a orga-
nizat un serviciu militar al portului. 44. BECHETUL.
La cderea Plevnei, trei salupe cu aburi, Acest oras purta oarecnd numele de
cu portierele lor, au trecut dela Bechet la Ciobanul i a fost vizitat de sultanul Mustafa
Rahova, trupe proaspete, destinate sd II-It'd- al II-lea, In trecerea sa din Austria spre
reasc armata corpului de vest. Cu ocazia Constantinopole 2).
trecerei corpului spre Vidin, s'a distribuit Lngd acest oras a fost la 1.828 o mare
trupelor, proviziile gdsite ,In oras, aban- luptd intre Rusi si Turci, dupd care, cum am
donate de armata turceascrla plecare. vzut, generalul Geismar ocup Rahova.
Dupd incheierea pdcii deIa San-tefano, La 29 Mai 1877 Turcii trecuserd la Bechet,
Duminicd 7 Mai 1878, ora 2 post-meridian atunci cnd nu se afld nicio urmd de armatd
Domnitorul debarcd la Rahova si a fost In-
9 Monitorul Oficial, Mai 1878.
1) Arad& Le Faure, op. cit., pag. 74. 2) Radu Greceanu, cap. 37.

188

www.digibuc.ro
In el si intrand, In barci, pe gura Jiului au sa lipseasc de painea de toate zilele pe ne-
dat foc ambarcatiunilor ce se aflar aci norocitii lor proprietari.
au devastat depozitele din oras. Dar odat
cu apropierea armatei .romane, aceste cu- 46. OSTROVUL.
rajoase fapte turcesti, In contra pasnicilor
locuitori au incetat cu desavarsire. Punct insemnat numai prin aceea ca Rusii
Langa Bechet, in satele de pe Jiu, erau au trecut aci Dunarea la 1810.
concentrate trupele cari trebuiau sa ajute,
prin o debarcare debusata pe pontoane din 47. VADINUL.
Jiu, asaltul Rahovei dat de trupele corpului In acest punct se crede sa fi fost Variana,
de pe Vid. care 1) fusese prefectura legiunei a 5-a Ma-
Tot ad s'au rcut mai multe bater, pe cedonica ; Variana, mai numita i Moesiaca
malul Dunarii, pentru a bombarda Rahova. din cauza multului timp ce a stationat In
Una din ele era comandata de locot. de Moesia. E posibil musk ca Variana sa fi fost
artilerie Hepites S., doctor in stiinte, care pe locul ocupat astazi de satul Ostrov, caci
prin abilitatea tirului au a Mcut mult rau atat itinerariu Antonin 2), Tabla Peutin-
Turcilor. geriana cat i Mannert 3) 11 arat la vale
Dupa armistitiu, aci au fost trecute toate de Rahova lr a-1 preciza 4). Abandonata
proviziile armatei turcesti, gasite la Ra- dela primele sernne ale invaziunilor bar-
hova iar acelea cari mai ramaseser nelm- bare, aceasta cetate a fost din acelea de
partite trupelor, au fost vandute la lici- cari nu se mai vorbeste nimic timp de 16
tatie. secole.
Atat dupa luarea Rahovei cat si dupa La 19/31 Octomvrie 1877 colonelul G.
capitularea Plevnei precum i cu ocazia Slaniceanu, comandantul diviziei a 4-a ro-
trecerei trupelor romane care Lom, Arcer mana din jurul Plevnei, ce opera intre Vid
Vidin, compania pontonierilor de marina, Isker, s'a gash In necesitate de a largi
a instalat aci o trecatoare pentru trupe, pro- zona de furaj a trupelor sale. In acest scop
vizii i alte necesitali ale armatei. Aceast5. el impinse o recunoastere 'And inaintea re-
trecatoare, sub protectia barajului de mine dutei Vadin, .ocupata de trupe turcesti,
dela Nedeia, asezat de aceeasi companie, compuse in mare parte de nizami. Acolo,
a functionat toat iarna ; cele mai adeseaori deschise asupra ei un foc de artilerie. Tunu-
trecerile, pe pontoane, se executau printre rile au fost asa de bine ochite ca dupa un
sloiuri de ghiata. scurt bombardament, cazarma a luat foc ;
chiar in acelasi timp depozitul cu muni-
45. -SELANOVCRA. tiuni al Turcilor sari In aer. Romanii pro-
Dupa luarea Rahovei, inteun mic brat fitand de panica si de Incurcatura cauzat
ce Dunarea formeaz. lng armul drept, de aceasta explozie, s'au aruncat la asaltul
ceva mai la vale de acest oras in dreptul redutei si au luat-o.
Selanovcei, Romanii au gasit mai multe Colonelul a tras din acest prim succes un
caice turcesti, pe cari la 1nceput autorittile profit excelent. Odata stapan pe aceste po-
militare le declarar de blind prizeic Imediat se servi de ele, ca de un punct de
dupa razboi, ele au fost duse la Calafat ; sprijin, pentru a merge inainte.
in urma guvernul a dispus sa fie inapoiate Notitia Orientis CXXXIX.
proprietarilor legitimi nevoind sa profite de 2) Pag. 103, edit. Partehy si Pinder.
un drept destul de legitim prin starea de 3) VII, 90.
razboi, dar care nu avea alt rezultat decal 3) Maria Zaharescu, op. cit., pag. 265.

189

www.digibuc.ro
 Dela 19/31 Octomvrie la 3/15 Noemvrie aceea care exista astzi Intre acest din urm4
a hrtuit pe Turci prin o multime de recu- punct i satul Ghighiului.
noateri si lupte de avantposturi, cari se Dupd itinerariul Antonin, a 5-a legiune
terminau cu avantagii pentru el. De Indat6 era stabilit la Oescus (dupa par6sirea Da-
ce devenia stapnul unui punct important, ciei de Romani i revenirea ei in Moesia).
se fortifica indat, gratie excelentului obicei Kanitz a &it singur In aceast localitate c-
ce au trupele romne de a manui trn6copul rmizi de ale legiunei Macedonice (L. V.
i lopata. Moes) alturi de altele stampilate: Leg. I.
Putin in urm4 el ajunse pn4 la Rahova 1). Ital.
Constantin construise, se spune, aproape de
48. GROSDIBOD (GROS DE POD, PODUL Oescus, un pod pentru trecerea trupelor
MARE). aduse contra Gotilor din Dacia. Oamenii
In acest punct, cam la un miliar mai sus din localitate i pilotii de vase, cu ocazia
de Celeiul, sat aflat pe malul Dunrii, In apelor mici, au observat In patul DunArii
dreptul satului Vadin, de pe dreapta, s'au la 5 km. nord de Ghighiul, aproape de
gash in mijlocul unor ruine, in nite santuri, Celeiu, pe lArmul romn, stlpi de piatr,
dou' table de arama, cari mArturisesc adu- cari in timpul apelor odor mai mici, intrec
cerea si stabilirea in aceste locuri de colonii cu 1 sau 2 m. suprafata fluviului.
romane 2). Conturul in patru colturi al vechiului
Oescus este prea greu s' fi construit, &dei
49. GHIGHIUL. dou mici lacuri separ incinta sa in trei
In apropiere de Ghighiul, Ghighen (bulg- grupuri distincte. Resturile cele mai im-
reste), se pot vizita maestoasele resturi ale portante zac In unghiul format de Dun're
oraplui, zidit de Traian, Ulpia Oescus la i imbuctura Iskerului. Acolo, intre zidu-
gura Iskerului 3). rile garnisite de brese si acoperite cu o groasa
Ulpia Oescus 4) era, se tie, una din acele vegetatie p6r6sit, sunt grmdite capete
vechi cetati autohtone, care era deja in- de coloane, capitele, architrave sau dale
florit cnd Romanii au cucerit pmntul ornamentale, aproape cu totul necunoscute.
Moesiei. Ptolomeu o numeste Oescus al Di- In mijlocul acestui haos de pietre, un sar-
balilor, insemnnd prin aceasta origina traco- cofag colosal, jumtate distrus, lsa oarecand
barbard a cetAtei 5). sd se vada geniurile de doliu, linnd co-
Invingtorii li conferir dreptul de cetate, roane 1).
de unde cele dou' turnuri ce o inseamn pe De 15 secole, Ghighiul pare s' fi exer-
Tabla lui Peutinger (Escus). Distanta de citat o atractiune magnetic asupra tuturor
31 km., indicat de aceast tabl, intre cautAtorilor de comori, amatorilor de pietre
Oescus i Augusta, la Imbuctura Ogostulul, i tuturor popoarelor, cari s'au perindat in
corespunde exact pe harta lui Kanitz, cu aceast localitate. 0 indescriptibil distru-
gere a redus in pulbere aceast frumoas6
1) Amdee Le Faure, pag. 70, Vol. II. cetate. Nici chiar ceea ce mantaua protec-
2) Vezi descrierea lor In Mag. Ist. Vol. I, p. 24.
$) Acest rau a purtat In vechime diferite ume:
toare a pmntului acoperise, nu a putut
Oescus (Plinius), Oskios (Thukydide), Skios (Hero- scpa, decAt In parte, distrugerei, cci esca-
dot) ; Iskos. vatiunile ce se intlnesc la fiecare pas, vor-
6) Oescum, la Pliniu. Mannert (VII, 89) este de besc Indestul de ce intentii erau animati
prere ca nu ar fi niciun ora In locul unde era cuttorii de comori.
oarecnd Oescum; M. Zaharescu spune ca Reichard
a aezat acest Oescum in locul actualului Qreszovilz.
5) P. Kanitz, op. cit., 273-274. 1) P. Kanitz, op. cit., pag. 271.

190

www.digibuc.ro
 Cat despre locuitorii din localitate sau
dimprejur, fiecare aduna si pstra ascuns,
sute de pietre romane, monete, poate chiar
bronzuri. Pe cti a-i intreba, ins niciunul
nu pare 84 fi auzit de ruine antice ( 1) si
rspund In general cltorului prin vorbe
evasive sau informatiuni false 1).
Nu de mult Kanitz, dela care imprumutAm
aceste detalii, gsise la cimitirul acestui sat,
incastrat inteun zid, o statue de marmor In fata Celeiului, intre Osmol si Isker,
reprez8ntand o femeie si o piatr votiv. afar de aceasta din urma cetate, Iustinian
Prin curtile fermelor se intlnesc o mul- zidise mai multe castele ; cele mai principale
time de dale, crmizi, resturi de mozaicuri ;
pe la locuitori, fel de fel de monete, -pietre
cu sgpturi antice, etc.
50. CELE1UL.
Numele acestei comune ar putea proveni
din al muntelui, din Roma, Coelius sau din
acela al buturei romane Celia 2).
PArerile sunt Imprtite asupra adevra-
tului fundator al Celeiului:
Unii, pretind a fi zidit de Aurelian 3), altii 4)
cred a fi ridicat In epoca Antoninilor dela
Adrian Ora la Comod si c' dup Apdturile
Mute aci ar fi lucrat la inltarea sa si legi-
unea V-a Macedonica.
Intr'un timp aceast cetate era foarte
1nfloritoare ; aceast desvoltare era datorit
sau consideratiunei c primii coIonisti ro-
mani, ce fuseser asezati aci, erau chiar
din Roma, nscuti in Roma, Roma-nati 5)
sau, se presupune c aceast inflorire a fost
datorit sederei aci a NI Constantin, fiul
marelui Constantin, cruia Dacii li cAzuse
la imprtire 5).
1) P. Kanitz pag. 272.
2) Un lei de bere. Era natural, spunea Waillant
(op. cit., p. 89) ca Traian nscut in Spania, sa intro-
duct aceasta bautura, din tara sa, intr'una care nu
producea Inc5 vin. Imensele olarii, dispuse in con
ducte cari s'au descoperit aci, par a veni In sprijinul
acestei pareri. Waillant credea ca acest punct a fost
zidit de Traian.
5) i 5) Frunzescu, op. cit.
6) Bolliak.
5) Waillant, op. cit.
www.digibuc.ro
Se spune ca lang6 aceasta localitate Con-
stantin cel Mare ar fi fAcut marele su pod
(de lemn dup unii) la capul cruia, pe
malul stng, ar fi zidit cetatea Sucibida
sau Sicibida 1).
Mai trziu, dup trecerea hunilor, aceast
cetate a fost rezidit de impAratul Iusti-
nian. Cetatea, de pe malul drept, la celalt
cap al podului era Palatiolum.
erau: Lucernaici, Lapidalia i Eryma (numit
si Utum).
A fost un timp, pe la 1846 and ruinele Sici-
bidei se puteau distinge prea bine, pentru a se
incerca, cu succes, intocmirea planului cettei.
AVM, fundamentele zidurilor cat si urmele
santului ce inconjura cetatea, se cunosteau
foarte bine. Totul forma un ptrat, lung de
600 pasi 0 lat de 500. In unghiul &Are S. E.
se vedea Inca ruinele cettuei, ce se aflau pe
o mic intltime. Cimentul, mrimea si tria
cgrmizilor, toate mrturiseau lucru roman.
Biserica zidit cam In acel timp (1845)
era cldit din asemenea cgrmizi si pietre,
din cari multe purtau Inca inscriptiuni ro-
mane, dar stint asa tel incrustate In zid ca
nu se poate citi nimic. Pe jos In biseric
erau asternute cArAmizi romane 2).
In urma spturilor fAcute in aceast
localitate s'au gsit o multime de morminte
antice precum 0 un mare numr de monete
cu efigia Cezarilor dela Traian pn la
Eraclie si din cari cele mai multe sunt :
Constantini, Juliani si Joviani ; asemenea
si altele dela mai multi regi goti si vandali,
mai toate de aram si foarte putine de argint.
Urmele drumurilor, cettilor, pod urilor,
etc. probeaz6 mrirea In care se afla aceast
regiune.
Astfel dela Celeiu se dii:ija calre N. E.
calea cea asternut cu piatr Intalnindu-se
la Recica cu aceea dela Islaz, numit calea
1) Procopius.
2) A. Laurian In Mag. 1st., Tom. II, pag. 90.
191
 Troianului ce duce la Caracal, in vecin6- In care i se arta c armata ruseasc fusese
tatea cgruia se afla cetatea, cea plin de silit sa se replieze, in mai multe rnduri,
r6m4ite romane, Atina sau Anfma (nume la Plevna avea nevoie, pana la ajungerea
prescurtat din Ant-on-ina sau poate chiar ajutoarelor din Rusia de concursul armatei
din Const-antina). romne.
Dup traditie, chiar Aurelian ar fi locuit In urma acesteia, armata noastr se in-
ctva timp in localitate, mai inainte de a drept spre Corabia unde s'a oprit In ziva
se determina s treac5. legiunile In Moesia. de 12 August 1.877.
In legendele poporului El se nume0e Divizia 3-a int6rit cu o brigad de cava-
Domnul de Rou 1), din cauza slbiciunei lerie 0 de a doua companie de geniu, incepu
ce a avut de a pgrAsi acest pmnt, pe chiar in acea searg, la 6 ore 30 minute, a
care bravele legiuni ale lui Traian 0 ale efectua trecerea Dunrii pe pontoane iar
urrratorilor ssi 11 infrumusetase cu attea brigada Iptescu a fost prima care puse
osteneli i sacrificii. piciorul pe pmntul turcesc.
Oricum ar fi, Celeiul se afl pe urmele Aceastd divizie a fost ingreinat s ocupe
vechilor cetti romane Sicibida i Celeum. pozitiile in scop de a proteja contra oric6rui
atac constructia podului care trebuia s
51. CORABIA. inceap a doua zi. In dimineata zilei de
Cam pe la 1852 pe vremea domniei lui 13/25 August restul &du a continuat trecerea
Alexandru Ioan Cuza Dumnezeu s-i bine- fluviului.
cuvinteze memoria pentru mretile lui fapte Pontonierii au inceput constructia podului,
judetenii din Romanati au cerut voie s la vale de Corabia, la locul numit Silistioara.
infiinteze pe mo0a satului Corabia, un port In acest punct fluviul este mai putin lat
si s-i dea numele su. Domnul refuz prezint lntre altele avantajul de a avea,
aceasta, declarnd ea' nu Meuse inc destul pe acea vreme, un ostrov. Se preferi aceast
pentru a merita o asemenea onoare, dar pozitie 0 se profit de bancul de nisip (care
Incuraj facerea portului pe care ar fi dorit 0 el a disprut de atunci) pentru a da
s-1 numeasc6 Mircea. podului un punct de sprijin.
Evenimentele inss sau cauze cari hick nu Locul unde podul atingea tarmul drept
se cunosc, au impiedicat reu0rea fundrei se numea Mgura. Lungimea total a liniei
imediate a acestui port, de care judetul dela Silistioara la Mgura era 1400 m. Acest.
destul de grac pe atunci in drumuri de tot pod a fost construit de pontonieri sub co-
felul, pentru exportul bogtiilor sale, era manda Cpt. Vasiliu, cu concursul ctorva
att de lipsit. alupe i detaamente compuse din o corn-
Necesitatea comertului lns51 aduse, putin panie de geniu i dou compnii da doro-
ete putin, formarea portului, care lu mu- banti, acetia din urm6." fiMd inssrcinati cu
mele de Corabia. transportul materialului. Cu toate c in noap-
In apropiere de acest punct armata ro- tea de 14 spre 15 August o furtuna deranjk
mna a trecut Dun'Area, in ajutorul acelei podul, care nu era ine stabilit, totu0 el a
ruse0i, la Plevna. fost terminat definitiv in ziva de 16 August1).
lath' oarecari not* asupra acestui im- 1) Incepand dela tarmul roman (Silitioara) Ora
portant fapt: la ostrov se Intrebuintase 52 pontoane plus doua
Cartierul general al armatei romne primi fundatiuni. Distanta intre axele corpurilor de su-
din partea Statului Major Rus, o telegram6 port era de 8 m., ceea ce da 53 intervale sau 424 m.
S'au Intrebuintat 47 pontoane dela bancul de nisip
1) Vezi aceasta legend/ In Frunzescu, Diction. To- pand la Magura (ttirmul drept) plus doua funda-
pogr., pag. 403. tiuni, adica 376 m. In apropiere de ostov, precum

192

www.digibuc.ro
 Turcii n'au impiedecat aceste lucrri. de important din punct de vedere al re-
Osman Pasa In marsul sau dela Vidin spre surselor ; ceva mai mult, el se gsea aproape
Pkvna, a luat cu sine toate garnizoanele cari de linia dreaptd Intre Bucuresti si Plevna
au fost gsite imprstiate la: Arcer-Palanca, si mai era protejat si de cetatea Nicopole,
Lom-Palanca, Cibru-Palanca si Rahova ; care era si ea Inconjurata de o centur de
pe Dunre n'a mai rmas alte trupe cleat lucrdri din spre partea Bulgariei 1). Pentru
garda frontierei. a proteja acest pod contra atacurilor moni-
Principele Carol urmat de statul su major, toarelor turcesti venind de sus, s'a ancorat
a sosit in dimineata de 16, pentru a asista mai la deal de Corabia la o distant cam
la trecere, care a avut loc la 17 August. In de 3 km., un baraj de mine. In dreptul
aceast zi la ora 10 dimineata toate trupele acestui baraj, pe trmul romn s'a instalat
cari se gseau la Corabia au asistat la Te- o baterie armat cu tunuri de 150 mm.
Deum, pentru sfintirea podului si pentru Dou din aceste tunuri au fost transportate
succesul armatelor aliate. cu ocazia bombardrei Rahovei la Bechet.
Comandantul Suprem, a trecut trupele In
revist dupa care asezndu-se In capul lor, 52. ISLAZUL.
le-a condus pn la pod, unde s'a oprit spre In apropiere de satul Islaz, in fata gurei
a asista la trecerea armatei peste Dunre. rului Vidul 9 care pe trmul drept se vars.
La miezul zilei primele trupe au trecut in Dunre, se afla niste ruine antice con-
podul iar la ora 9 seara bateria Vasiliu a stand mai cu seam din dou cetti de p-
sosit cea din urm pe pmntul Bulgariei. mnt pre-romane ( ?) : una In mahalaua
Trupele de infanterie au continuat marsuI Rahovitei si alta In Vedea ; ele erau imprej-
lor inainte, artileria se opri la Mgura, muite cu trei anturi paralele, lungi de
pentru a repauza caii si a le da de mncare. 72 m. si adnci ca de dou palme 8).
La miezul nopti coloana s'a pus In Pe lng6 aceast comuna, chiar In malul
miscare, pe un drum destul de penibil, din Dunrii, incepea un al doilea drum roman,
cauza nisipului. Care orele 2 dimineata luna de piatr, care mergea paralel cu malul drept
rsrind favoriz marsuI &Are Plevna. al Oltului, trecnd pe la satul Resca, un miliar
Dup trecerea armatei, podul a fost de- la N. E. de Caracal, lngd rauletul Tesluiu,
montat 0 refcut la Turnu-Mgurele In care se vars in Olt, lng care punct se uneste
punctul de jonctiune al liniei de operatiuni cu un alt drum ce venea, pe la vechiul
ruse cu Dunrea. Amutrium i Celeiul, la Sud tocmai dela Se-
Aceast stramutare a fost fcutil dup verin si trgul Drigsani, In sus spre Rmnic
struintele Marelui Duce Nicolae. unde trecea pe stnga Oltului, pn la Turnul
De alt parte, era chiar in interesul ar- Rosu si in care punct iar apuc pe dreapta
matei SA se transporte podul aci; aceasta, Oltului, urmnd astfel in Transilvania.
din cauz. cs Turnul era o localitate destul
si de tarmul drept, podul era construit pe capre 1) P. Vassiliou, Guerre d'Orient etc. Journal d'un
ordinare cu 4 picioare. Tablierul era la o fraltime officier, p. 57. Paris 1880 Dumaine.
de 1,25 m. dela sol ; caprele erau infundate fn pa- 2) Vidul sau Vitul este raul care In timpurile

niAnt. LungimPa podului pe capre era de 216 m.
Ostrovul nu avea mai mult de 130 m. ltime. Lun-
gimea total& a podului era de 1016 m. la care trebuie
Inc sa se adauge lungimea celor dou rampe de
apropiere sau 14 m. Podul era lat de 3,90 in. Lungi-
mea unui ponton era de 10,50 m.; Inltime dinainte
142 m. si dinapoi 1,20 m.; la mijloc 1,04 in. Vo-
lumul unui ponton era circa 10 mc.
vechi se numea Artanes i aruia Herodot fi zicea
Tibisis ; mai trziu pe vremea Romanilor purta nu-
mele Utus sau Vtus ; sub Aurelian forma limita Intre
Dacia Ripean5. si Moesia inferioara. Abondentele
antichittii gsite lng el li art marea important
de care s'a bucurat in toate timpurile.
sj Raportul unui frivAttor din Islaz ditre A.
Odobescu citat de Tocilescu.

18 193

www.digibuc.ro
 De lang aceast comura, de pe campul Se spune c' in urma unei telegrame, di-
numit a lui Traian, a pornit la 1848 prima su- vizia IV-a comandat de generalul Manu
flare de libertate in contra sistemei ce tinea a primit ordinul s treac cat se poste
'raffle Romane in umilire. Aci s'a desfsurat mai repede Dunrea i s ocupe Nicopoli
primul stindard al regenerdrei romane i pe pe care Rusii voiau s-1 abandoneze.
acest sfant pmant s'a citit pentru prima oar Dup prima lupt. la Plevna, Marele Duce
acea constitutie a anului 1848, ale crei mari ordonand generalilor rusi de a se pune in
principii trebuiau inteo zi s salveze Romania mars inteacolo, invitase i pe generalul
si care va rmane documentul cel mai me- Manu s treac5. Dunrea cu divizia sa.
morabil si mai important al Romanilor, prin Generalul roman, n'a luat in consideratie
principiile democratice i umanitare inscrise aceast invitatie care nu venea dela seful
inteinsul si la care Europa nu va ajunge cleat sau suprem si se crede e, numai in urma
dup mult timp i cu mult vrsare de sange1). acestui refuz, Marele Duce a telegrafiat dom-
De aci poporul inarmat al Olteniei sub nitorului Carol I.
conducerea lui Magheru i altii au pornit spre Oricum ar fi, divizia IV-a, mrit cu un
Capitald 2). regiment de cavalerie si a III-a companie
In anul 1877 la inceputul rgzboiului, Rusii de geniu sub comanda lui Alexandru An-
nu voiau ea Romanii s5 . ia parte la actiune, ghelescu, mai tarziu comandant al Corpului
fr ca cel putin s fie inregimentati in III (care inlocuise pe generalul Manu, numit
armatele lor ; principele Gorceakoff, mai cu comandant superior al artileriei) conform
seam, refuzase net concursul armatei noastre. ordinului domnitorului, a trecut Dunrea
El nu voia ca armata roman s. Ora- in noaptea de 25 la 26 Iulie, la ora 2 dimi-
seasc teritoriul ski si s. detaseze chiar un neat iar al VI-lea regiment de linie, bi-
orn dincolo de Dunre. vuacat la Islaz, a fost primul care a luat
M. S. Domnul Romanilor nu voi s accepte in primire cetatea Nicopolei.
aceste conditiuni i lucrrile au fames astfelTrecerea fluviului s'a efectuat pe vasele
pan in momentul in care Rusii opriti in pontoanele rusesti sub conducerea colo-
Asia inaintea Karsului, in Europa inaintea nelului Novosinsky din marina rush%
Plevnei s'au crezut pierduti, cu vivacitatea Rolul acestei divizii la inceput, a fost sa
de impresiune a raselor slave ; ei s'au grbit supravegheze valea dela Nicopole la Plevna,
s implore ajutorul Romanilor pe care-I ne- pe care trupele neregulate otomane, basibu-
socoteau in ajun 3). zucii i cerchezii, fceau continue incursiuni.
Ea a luat pozitie la Breslanitza, inaintand
1) Frunzanescu, Dictionar topografic. avant-posturile Oa, la Kalisovata, la 1.2
2) Ajungand aci, au Insrcinat pe Heliade cu In-
tocmirea noului program de reforme. In ziva de kilometri de Plevna.
11 lunie, capii revolutiei insotiti de strigtele fre- Cavaleria acestei divizii fcea recunoasteri
netice ale populatiei capitalei, au prezentat prin- pe Inlimile cari se intind fare Kalisovata
tului Bibescu o constitutie elaborata cu multa Riben, pe raul Vid pe malul slang al
abilitate. Bibescu la Inceput o semnase ; cateva zile cruia opera cavaleria rus a lui Laskarev.
In urma, intimidat de influenta strain abdica de
buna voie i s'a retras In Transilvania. Se numi un
guvern provizoriu. Turcii intrara cu forta in Bucu- Venez notre secours. Passez le Danube ou
re0i. Pompierii au filcut minuni de bravura dar vous voulez, sous quelles conditions que vous voulez,
numrul decise. Locotenenta domneasca a fugit In mais venez A notre secours au plus vite. Les Turcs
Transilvania iar Magheru disolva corpul cu care nons abiment ; la cauze crthienne est perdue *.
venise de peste Olt. (Veniti in ajutorul nostru. Treceti Dunareapeunde
8) Marele Duce Nicolae a scris, se spune, In limba dar veniti-ne cat mai repede In ajutor. Turi
franceza printului Carol urmtoarea telegram: ne prpadesc, cauza cre$ina este pierduta).

194

www.digibuc.ro
 39 39 NI

I
HERMANNSTADT

F
AO. EBENB Rolherrhurmpass
SEN
.....
Ells r F
,,-
(Lb,scum) seme rhor''grm'ie.9.0,,,sal...
Volcan\Pass
ert va FI.

(t k...
I,
Oe
-A
t$ \II 0.
'''t

5
B A ..0 t t ti` \ .....
45

-% q'
Mehadisk ad Mediarn )
o ill-Palanka (14 *)
(Leclerato; ,
Belgrad '/ _
ingidenum) 'N ad Novas)
,
5Iner h.
______/- ostolaz Ogredina sern ,
DON U 57,904,
urnuSs -4..24 TschernetzUrensdi
Seme;dria Wirers rasse Glade .anisteinerne8rOcke 4,..
Cs.)
liseta

CoIum4ina
. (Wafts)
<
-,, .4,

Ne
_
81 aska (Dort/con)" p
. v
o 4
.<0. Widin
KARTE (Bo/Ionia) 0
zur, Orientiepung , - e._ _
ber die Amer Palanka
( Naltiaria)
. .Turnul
.o .
o''' vi,
Loge der steinernen Briicke Deiiii
copoll

Trajans 41
k.
, '4 0 ,
Massstab
l 3_4f_f_z_f 41.` ' ..
\
.0
deutsche Meilen % c(4".
... \SI't.
4
38 39
--- 40 41 42

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL III.

DELA GURA OLTULUI LA GURA ARGESULUI.

1. SULTANIEH. a cercurilor Nicopolei i Plevnei, a fost

rechizitionath timp de luni 1ntregi ; 20.000
La sudul Nicopolei, trechtorul traversa trani, au adus, fr retributie munca bra-
oarecand terasamentele in ruine ale unei telor lor. Arborii lipsind in localitate, s-a
linii de cale ferath, ce Midhad-Paa in- adus din Balcani lemnele necesare con-
cepuse, pentru a lega Dunhrea cu faimosul, structiilor i deja rambleurile drumului de
duph aceea, ore* al Plevnei, deprtat de fier se ridicau pe o distanf de mai multi
36 kilometri i centrul unui district agricol kilometri, child Midhad a lost inlocuit in
foarte productiv ce se prelungete la sud, postul &au de guvernator i chemat la Con-
pra la Lovcea. Dar, cum malurile escarpate stantinopole.
ale Nicopolei opuneau mari dificultAi la Succesorul shu imediat, nu pricepea nimic
stabilirea acestei ci, Midhad-Pqa, medita In prolectele cari aveau numai phcatul de
fundarea unui nou centru comercial la imbu- a fi plnuite de un altul, dect de el. Omer-
&Aura Osmei 1). Inginerii polonezi au schitat Fevzi devenind mai In urm guvernator al
prolectul acestor conceptii grandioase. Dui:4 provinciei, ajutat de un inginer german,
crochiul avut de Kanitz, dela care impru- relu cu tragere de inimh planul lui Midhad .
mutm aceasta, acest traseu traversa Meka, Era aproape sh se invoiasch cu antreprenorii
Kuyulovcea i Grivita. Stabilimentul admi- cnd Sultanul 1ncredintnd carma
nistrativ Sultanieh, imprejurul chruia trebuia statului unui alt nou mare-vizir, guverna-
grupate debarcaderele vaselor cu vapori, torii din provincii au fost destituiti ; cu el a
gara i intrepozitele,_ au fost construite cu disphrut i drumul de fier i oraul Sultanieh,
repeziciune. Intreaga populatie masculinh, chruia Osma avea imprumute thrmul
1) Osma. Cel mai vechi nume ce pare s fi avut
acest ru este Noes*); in timpul lui Herodot se
numia Auras"); In timpul lui Pliniu ***) Asimus 2. TURNU-MAGURELE.
sau Escamus; servia In timpul lui Constantin cel (Ruinele)
Mare s despart Iliricum de Thracia. Romnii
In toate timpurile vechi I-au numit Osmolul iar In antichitate aceasth cetate se numea
In urm Osma. Rornula i se pretinde sh fi fost fundath de
0) Tocilescu, op. cit., pag. 48, note.
0") Idem, P. Guiguet, Index, pag. 561, spune a fi Athris. 9 F. Kanitz, La Bulgarie Danubienne.
**) Hist. Nat., 3, 26.

18*
195

www.digibuc.ro
Traian 1) in scop de a pune in miscare pro- dig valurilor otomane, cari se urcau mereu
viziile ce trimitea pe Olt armatei, ce opera dupd care luptd Amurat fusese omorit
in munti contra dacilor ; mai tarziu a fost de un militar (Milo Cobilovici, servul lui
Intdritd si prevdzutd cu un turn de supra- Lazdr, dupd unii ; un roman Vitejescul, dupd
veghere, ca toate orasele de pe marginea altii, ca ssa rdsplAteasc cdderea cneazului
Dundrii dela care 10 lud mai trziu numele ; mort in lupt sau dupd altii prins i tdiat
In anul 546 Justinian oferd acest oras scla- capul in urrnd 1). Baiazet, voind sd rdsbune
vinilor ; altdi spun cd este vechiul ora Turris moartea printelui 2) sdu, ocupd toate cefatile
(turn) amintit de Procopiu tocmai in aceastd de pe malul drept al Dundrii, cari se aflau
regiune (Xenopol I. 294. Procopius de Bello sub stdpanirea domnului Trei Munteniei
Gothico II., pag. 336) ; iar dupd altii 2) se de and acesta bdtuse pe Sisman 0 le luase 3).
pare sd fi fost zidit de niste Evrei goniti Dupd aceea trecu Dundrea i incepu a
din Ungaria, sub Vlad I (Intre 1360 si 1373). pustii... Vom vedea In curnd, cu ocazia
Era tare si celebrd In analele Munteniei. povestirei bdtliei dela Nicopole, dureroasa
Imprejurul ei strdmosii nostri au avut multe stare ce prezinta Europa in aceast epoch'.
bdtlii cu turcii. Actualul nume Ii vine dela Principele roman nu ezit; a mers drept
un turn, ce se afla oarecnd la vale de gura la cel tare, s'a lnclinat Inaintea lui i i-a
Oltului, peste ruinele vechei cetAti romane. cenit ajutor i protectie.
Dup Procopius aci pare sd fi fost Turis Baiazet se afla atunci in toatd strdlucirea
Constantini 3), unde se zice ea' Justinian ar gloriei sale. El se &idea cu toate acestea,
fi asezat pe Anti. CA noul imperiu, avea tot interesul s
Fundamentele ruinelor turnului forma creeze pe frontiera sa de nord un stat amic,
o figurd pdtratd cu un diametru de 35 pasi destul de tare pentru a inchide trecerea
i inconjurat cu un sant, lat de 5 pasi. In vecinilor si, destul de slab pentru a nu
o escursiune ce A. T. Laurian (bdtranul) incerca nimic in contra aliatului sdu.
a fcut, in a V-a decenie a acestui secol, in Prin o intuitie de geniu, el a ghicit avan-
aceast localitate, a gsit mai multe pietre tajele acestui sistem de state neutre, ce
cioplite de o mrime insemnatd, mai multe secolul nostru 1-a consacrat.
bucdti de cArdmidd i un ciment care-i pdrea Intre Dar-ul-Islam, tam Islamismului
lucru ro man. El opinia cd turnul, ale cdrei Dar-ul-harb, tara rdzboiului, Baiazet a voit s
urme examinase, era de o constructie noud, creeze un stat neutru. Coranul 4) 11 autoriza.
ridicat pe ruinele unui turn roman. La dra- $eri-Kbi, in adevdr, spune: Dacd locuitorii
marea sa, dupd 1829, s'a gdsit in zidul portii unei tri harbi ne cere sd le acorddm pacea,
o piatrd de marmord foarte frumoasil, cu se angajeaz s ne facd un dar (peske) anual,
o interesantd inscriptie 4) 0 care nu se stie 1) Niox, Gographie militaire.
la ce epoch' fusese adusd aci dela Oeseus 2) Dupa cronicele bisericei, el a fost decapitat la
(Ghighiu). La 250 pasi dela turn se observa 15 Iunie 1389 ( ?) zi In care se i serbeazA mar-
antul ce mrginea orasul In jurul Castelului. tirul acestui domnitor erou.
Dupd btdlia dela ceunpul Mierlei (Cossovo- 4) Mag. 1st., VoL V, pag. 246.
Polge, 13 Octomvrie 1389), in care cneazul 6) Vorba Koran sau Kur'an Inseamna lectura
(al este articolul care precede vorba: Al Koran,
Serbiei Lazdr incercd in zadar sd pund un lectur'a). Carte excelent. Se mai nume.te cdteodat:
el Kitab, carte-a ; cartea lui Dumnezeu;
1) Sincai in Cronica Romnilor, la anul 106, o Kelimet-ullah, cuvntul lui Dumnezeu ; el tenzil,
fntelege sub numele de Nicopoiul Valachiei. carte venit de sus ; el dihkr, admonestare ; el
2) Florian Aaron, op. cit., pag. 44. forkan, diferentiere intre permis i nepermis; el
4) Ion Ghica. Dacia veche. op. cit. mos'haf, cartea (volumul), codul excelent. Le Koran
4) Mag. Ist, Vol. II., pag. 83. par M. Kasimirski, G. Charpentier 1884.

1.96

www.digibuc.ro
fixat mai inainte, cu conditia ca ei sa nu
fie supusi legilor musulmane, aceasta tara
nu face parte din Dar-ul-Islam ci va con-
tinua de a fi ca lnainte, Dar-ul-harb,
pentru ca ceea ce face o tara Dar-ul-Islam
este numai s fie supusa legilor Isla-
mului
Baiazet n'a fcut gresala s anexeze
statul roman imperiului sat'. El a Incercat
din contra sa faca din el un zid contra
inamicilor si, cu att mai mult cu cat va
fi mai garantat In drepturile sale. S'a grabit
dal" sa ia Muntenia sub protectia sa i sa
incheie cu Mircea unul din acele tratate,
pe care toti publicistii sunt de acord sa le
numeasca, tratate de cilia* neegale i prin
care un stat mai slab, amenintat de vecini
Intreprinzatori, se pune sub protectia unui
stat. mai puternic, care li garanteaza suve-
ranitatea drepturilor sale 0 integritatea te-
ritoriului su I). Tratatul a fost semnat la
Nicopoli, In anul 1.393 (anul Egirei 795,
luna Rebiu-Evel). El cuprindea 2) cinci arti-
cole, al caror continut era: Statul (Mem-
leketul, expresie din tratat) se guverneaza
dupa propriile sale legi ; domnul roman are
dreptul sa declare razboi, sa Incheie pace ;
acel de viata sau de moarte asupra supu-
stilor sai. Crestinii cari vor Imbratia maho-
metanismul, din vreo cauza oarecare i rein-
torandu-se In Ora, vor reveni la cretinism,
nu pot fi nici reclamati, nici atacati. Ro-
mnii cari ar calatori prin imperiul Otoman
sa fie scutiti de haraci i de mice contri-
butie. Domnii vor fi alesi de mitropolit,
ixiieri si natiune. Tara va plati pe fiecare
an 3000 bani roii (de ai sai) sau 500 bani
de argint In moneta turceasca.
Ramne bine Inteles ea, un asemenea
trataknu putea fi lipsit de stilul ornamental
al cancelariei sultanului, care nateodata
mergea Ora a trata pe regii crestinilor, cu
care erau in pace, drept supui ai lor.
1) Fr. Dam, L'tat Rountain, pag. 14 15.
Romnia dupil tratatul dela Paris de B. Boe-
rescu, Paris, 1857. Dentu, pag. 17.
www.digibuc.ro
Astfel Muntenia era, chiar In urma tra-
tatului, de buna seama independenta.
Daca poftele de cucerire sau ambitiile
nesocotite ale principilor unguri i poloni
ar fi tiut s profite de aceasta subtilitate
s'ar fi fortificat inapoia acestui teritoriu
neutru, trufia musulmana ar fi fost Inca de
atunci circumscrisa de acea parte a Dunarii
i s'ar fi putut economisi, dad, nu In total
cel putin In mare parte, iroaiele de ange
cari au stropit, dupa aceea, aceste regiuni.
Dar. ... Mircea a fost imediat acuzat de tra-
dator al crestinatatii i romnii, cari, In
864, se fcusera apostolii lui Christ, cresti-
nand pe bulgari, erau taxati de dezertori ai
cauzei cretine cnd vedem din partea
acelora0 vecini lucruri ca acelea de astzi,
la ce ne mai miram de ceea ce ei ar fi putut
fi capabili cinci secole mai inainte!
In anul 1395 Sigismund Ingrijat de Inain-
tarile turcilor, a venit In Transilvania 0 la
7 Martie a Incheiat o intelegere cu trimiii lui
Mircea. In aceast intelegere, care pentru
domnul roman continea numai datorii
niciun drept, Mircea cu consimtamntul
regelui, se intitula Ban de Severin. Ea mai
stipula, ca El sa devina un aliat sincer al
coroanei ungare contra Turcilor, etc.
Turcii au schimbat directia atacului ; ei
au intrat In Muntenia, dupa care arznd-o
i pustiind-o, Intr'un mod Infiorator, s'au
retras.
Dupa aceasta Sigismund coborl Dui-area
pe vase 0 incepu atacul micului Nicopoli,
tare 0 Inconjurat de ziduri, a carei garni-
zoana s'a luptat cu bravura 0 a nelinistit pe
agresori prin dese iesiri; cci Mircea, care
de cativa ani platea tribut Turcilor si care,
cu toata alianta sa secreta si serioasa cu
regale, nu credea sa fi venit timpul de a
o rupe pe fa-VA cu ei, daduse oarecum ca
partinitor al lor, posesiunea acestei cetati
sultanului Baiazet, care asezase In ea o gar-
nizoana tare. In partea regelui luptau 5 la
600 bravi calareti francezi, sub comanda con-
telui d'Eu, conetabil al Frantei. Ungurii au
197
 reugit, intrebuintand berbeci si alte instru- Intre 1546 .0 1547 sub domnia lui Radu,
mente de asediu s surpe inteun loc zidul nenorocitul fiu a lui Rada cel Mare, tot att
de inconjur, s ia oragul, sd mdceldreased de mic pe cat Orintele sdu a fost de mare,
parte din garnizoan'd iar parte s'd o prindd amator cu orice chip de domnie, Turcii, in
gi s-gi asigure posesiunea triei, punnd in schimbul acestui favor pentru un an, au pus
ea o garnizoan a lor proprie. Cu aceastd din nou mna pe aceast cetate, au intarit-o
ocazie, Banul Ioan de Maroth s'a distins gi impreund cu teritoriul dimprejur, au de-
aga de mint, c s'a crezut destoinic de o par- clarat-o raja, utilizand-o ca un post inaintat
ticulard rdsplat. Regele a supus gi popu- in aceast parte a imperiului. Romnii, din
latia oragului. Intimidat insd de sosirea acest moment, au botezat-o Nicopoiul sau
.principalei armate otomane gi rechemat de Nicopolul cel mic. Ea era comandatd de un
mortala boala a sotiei sale Maria, care nu Beg sau Bey.
mult dup aceea gi muri (1395), el a incheiat La 1593 cu putin inaintea ridierei tlra-
aceast campanie, nu prea cu mult folos pelului de neatrnare, de Mihai cel Bray,
gi s'a inapoiat acas, mai mult fericit dect Sigismund Batori, principele Transilvaniei,
glorios 1). prin conduita sa at...60nd urgia Sultanului
Aceastd purtare a lui Sigismund, care lsa Amurat al III-lea, acesta notified lui Mihai
Tara Romneascd expusd loviturilor Turcilor, s cuprind tara Ardealului .,si sit' fie sub el
sup6rd. pe Mircea, care a pus regelui la in- de aci inainte 1). I-a dat in ajutor pentru
toarcere, diferite piedici ; el n'a scpat cu fuga aceasta, pe enicerii din Vidin, pe acei din
cleat travestindu-se gi ajutat de inteligenta Nicopolea cea mare, pe acei din Avizi, din
xnilitar gi bravura Palatinului Nicolae de Silistra gi pe beiul din Nicopolea cea mica
Gara, dupd ce in apropierea muntelui (Turnul).
Paseirea, pierdu elita bravilor s'd.i. Expeditia Aceast notificare dup'd cum se gtie n'a
cruciadei anului urmtor, ins'd stinse aceastd avut nicio urmare.
proaspdt dugmdnie, cdci diplomatia exem- La 1598 in apropiere de acest punct a
plar a lui Mircea, in fata imprejurdrilor fost o mare luptd intre Mihai gi Turai 2),
grele, II fcu FA revind gi B incheie un In Septemvrie 1599 Mihai a atacat chiar
tratat cu Sigismund, chiar in acel an. cetatea Turnul ; o bAtu gi o arse, dup care
La 1416 cnd Mircea nu inchisese inch' a trecut Dundrea la Nicopole 3).
ochii, Turcii au trecut Dunrea, prada gi de- Dupd moartea eroului, prin infamul asa-
vasteazd tara, ocupd din nou Turnul unde sinat dela Turda (August 1601), Turcii au
instaleazg armat pentru aprarea sa. Ro- reocupat Turnul.
mnii fac eforturi neauzite spre a-i arunca Abia dupsd un secol gi jumdtate s'a mai
peste Dmare, dar nu reugesc. Atunci Mircea pomenit de acea. st cetate.
se hordri din nou s'd pldtease tribut. Sul- La 20 Mai 1771 sultanul tdtar, in serviciul
tanul Mahomed I, se arat destul de ge- turcilor, Mahut-Ghirai, se arund. contra Ru-
neros ; el a cerut 300 lei pe an iar ca ostatici gilor aflati in tabdrd la Caleh (Cul) sau
pe unul din fiii lui Mircea 2), impreund cu castelul Turnului ; generalul rus Repnin, lug
altd trei fii de boieri, cu autoritate in Ord.
Romnii au reluat Turnul sub Tepeg. 1) Anonimus Heyenesianus, tom. 68, pag. 140,
seqq., cit. de *incai in Cronica Romdnilor, Vol. II,
1) Ioannes de Thurocz, Chronica Hungarorum, pag. 251.
Paris IV, Cap. 6. Diploma Sigismundi, Hungariae 2) Frunzescu, Diclionar Topografic, pag. 276,
regis, pro Bano Ioanne de Maroth, dd 1408, citat col. 2-a.
de Hurmuzaki, pag. 267, op. cit. 6) Istoria Prei Romdnesti, In Mag. Ist. Vol. IV,
2) Marescu, Istoria romdnilor, pag. 191. pag. 288.

198

www.digibuc.ro
lsAnd la Rusciuk 0 Giurgiu 1000 oameni, Opt luni mai trziu, In Ianuarie 1774,
se repede la rndul su in ajutorul armatei Izzet-Achmet-Paa, reuete s bat pe Rui
ruse contra acestui sultan. Repnin este btut la Turnul 1).
0 nevoit 55. plece in ajutorul Giurgiului, pe In Aprilie acela0 an un corp rusesc Inain-
care gsindu-1 luat In lips-i de Turci, cari teaz spre aceast cetate 2) iar la 22 Iunie
acum s'au repezit contra lui s'a Indreptat la rndul &du reuete s bath' cu deg-
spre Bucureti 1). vrire pe turci 3).
Ruii btuti rman Imprejurul acestui Toate aceste lupte erau comandate de
oral. Potemkin Intrete aceast armat ; importanta ce o avea cetatea Turnul, ln ca-
trece apoi Dunrea, ia 14 lepuri 0 100 litate de cap de pod al Nicopolei, In drumul
eici, arde 17 0 strraut peste fluvih, in pasului balcanic al 5ipcei pe unde trecea
Muntenia, 2620 cretini, brbati 0 femei. principalul drum &Are Constantinopol pre-
La 6 Iunie, acelai an, Ruii bat pe malul cum 0 In acel ctre Sofia, vechea Sardica,
Oltului 4000 Turci. Mor 300 din ei iar restul prin care s'ar fi putut Entoarce Balcanii.
fug ; din aceti din urm mare parte se Cdtre sfritul lunei Ianuarie 1829 generalul
Ineac In Olt. Un Cantemir (probabil fiul Malinofski atac cetatea Turnul ; a luat fobur-
sau nepotul principelui Moldovei Demetru), gurile fr a trage un foc 0 a trecut prin ascu-
se distinge Intrecnd pe toti, prin minuni de tiul sbiei pe toti locuitorii prini cu armele
bravur. In znn. Citadela Ins mai rezist cteva
Repnin primind ajutoare, s'a Indreptat zile. Aceast victorie a Ruilor, li costa' 60
s bat din nou Turnul, unde se aflau 3000 ofiteri 0 300 soldati. La 11 Februarie ci-
Turci. Potemkin sosete 0 el. Impresurarea tadela s'a predat ; garnizoana tare de 15.000
cettii le pare Ins imposibil din cauza oameni, a obtinut o capitulare care ii permise
pozitiei. Potemkin se multamete s bat s prseascd, liber cetatea, cu arme 0
pe Turcii din Slobozia. Repnin nu izbu- bagaje ; cu toate acestea Turcii au fost obli-
tete la Sursa (Scursa, Seaca) care cade gati s lase In cetate Inch' 51 tunuri 0 3
In mnile Turcilor 2). drapele 4).
Turcii aflnd ch. Repnin a plecat din la- Dup tratatul dela Adrianopole (1829)
grul din fata Turnului, ca s dea ajutor cetatea a lost dramat 0 Impreun cu
Sursei (Seaca), pornesc dela Nicopole 0 teritoriul din jurul su, incorporat Mun-
trec la Turnul, In ziva de 16 Mai 1771, cu teniei. Ruinele au fost acoperite de plan-
13.000 infanteriti 0 cAlreti. Dar Potemkin, tatiile viilor oraului.
ieindu-le Inainte, ii bate cu desvarire 3). La 1853 oraul suferi foarte mult din cauza
La 15 Martie 1.773 generalul rus Bogdan luptelor dintre Turci i Rui.
bate pe Turci la Turnul4) 0 cucerete int- La 31 Martie 1877 divizia IV-a a trecut
rirea ; la 18 Aprilie Turcii nvlind, spre a Oltul i a ocupat: Islazul, Corabia, Dbu-
relua castelul, sunt btuti complectamente leni, Ostroveni 0 Bechet.
0 pu0 pe fug. Multi din ei s'au Inecat La 11 August brigada de cavalerie a
In Dunre 5). diviziei III a, Intrit cu regimentul 4 c-

1) Athanasie Comnen Ipsilante, Dare de searn(
asupra operei sale, In Analele Academiei Rornne,
Vol. II, sect. JI, pag. 512 de Al. Papadopol-Calimach.
2) Athanasie Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 512.
$) Idem.
6) Idem, pag. 517.
5) Idem, pag. 518.
1) Athanasie Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 520.
2) Idem 521.
5) Idem 523.
4) Colonel Baron de Moltke, Campagnes des
Russes dans la Turquie d'Europe en 1828-29 etc.
Traduction Demmler. Paris, 1854, 2 Vol. Premire
partie, pag. 238.

199

www.digibuc.ro
lgrasi a primit ordin sg se ggseascg la 1.2 la
Turnul.
Mare le Duce Alexis, comandantul servi-
ciilor navale ale armatei imperiale de Du-
nre ducea mare lipsg de mijloacele necesare
pentru trecerea cavaleriei, cu toat graba
ce punea i cu toat necesitatea ce se simtea
in Bulgaria.
Regimentul 4 a fost indreptat pe uscat
la Corabia iar brigada (Reg. 5 si 6 de cg-
lgrasi) i artileria abia pot trece Vidul la
1.3 si 14 August si se rgspandesc in evantai
in fata trecerei armatei dela Corabia.
Dupg struintele Marelui Duce Nicolae,
in timpul asediului Plevnei (Octomvrie
Noemvrie 1877), podul Romnilor dela Co-
rabia a fost mutat in dreptul acestui oras,
care deveni astfel un centru de mare acti-
vitate si unde se efectua foarte multe ches-
tiuni privitoare operatiunilor rgzboiului.
Domnitorul Carol si Impgratul Rusilor au
vizitat acest oras cu ocazia trecerilor lor, izvor pan& In campie; cel de al doilea, din campie
in spre i dela Plevna. pang la gura. Ptolomeu (III, VIII, 4) 11 numeste
3. TROEANUL.
Nu departe, la vale de Turnul, la estul
satului Flgmnda, chiar din trmul stng
al Dungrii, in dreptul mijlocului ostrovului
Porcul, incepea un vechi drum roman; este
atribuit i acesta Cesarului. S'ar putea crede
acest drum, de nu ar fi fost fgcut de
Traian, sg fi fost fAcut de Constantin
cel Mare, pe la anul 321, cnd a mers si a
bgtut pe Sarmati 1) Goti i Copi 2), pe
al cgror rege Rausimond, invingndu-I, 1-a
omorit in fug iar Sarmatior dgruindu-le
pace, s'a intors la Tesalonica.
Tgranii intrebati asupra a ce stiu despre
acest drum, spun c se numeste Troianul
cg este fgcut odat cu Troianul de pe cer
(Calea laptelui) adicg de un timp imemo-
rabil i cg strgbunii lor l'a stiut tot in
2) Zossim, Cartea II-a, in Constatinum.
2) Bouillet.
200
www.digibuc.ro
aceeasi stare1). El era lucrat numai din
pgmant.
Acest drum pleaca din latura de rgsgrit
a unei foarte mari cetgti de pgmnt, avand
o formg dreptunghiularg, lungg de 350 si
latg de 300 pasi, cetate care se afla la un
miliar i un sfert dela gura Oltului 2) si la
un miliar 2) dela Turnul.
Unii autori cred cg Troianul ar fi pe alo-
curea acoperit cu pietrif, dupg moda so-
selelor romane.
4. NICOPOLE,
Nico-poli sau Nicopolid (oraful victoria),
bulggrescul Nebol, turcescul Nikup, Nike-
boli.., a fost fundat de cgtre impgratul
2) A. Tr. Laurian, Istriana, In Mag. Ist., pag. 73,
Vol. II.
2) Oltul in vechime avea doua nume Aluta i
Maris. Cel dintai, se crede sa fi fost dat rdului dela
'AXo6Tag,acelasi nume sub care 11 prezinta
Dione Cassiu. Alutus in Tabla lui Peutinger; acest
nume pare sa fi fost gasit de legionarii romani la
venirea lor, pentru prima (mil In aceste regiuni
(cam 50 ani inainte de Chr.). El este dar ante roman,
chiar ante-trade rid se pretinde sa fi fost, la ineeput,
o vorba scitica sau agatirsica, care ar fi avut In-
semnatatea de aur *).
Tocilescu **) 11 deriva din lutu-m latin i ar fi
insemnat o plantit galbend (poate chiar ceea ce
romanii inteleg astazi prin lut). Numele de Maris
ce se crede sd fi 1nsemnat la Sciti hotar, s'a pierdut.
Se numia astfel pentruca 1%111 forma hotarul de
sud-vest al Scitiei. Citnd pe Safaric, Tocilescu 11
deriva din tema mar, apa; comparnd sanscritul
mira, celtigoticul mrei, latinescul mare, slavonescul
more, liteanul mares, etc.
Cronologiceste, iata numele ce a purtat Oltul:
Maris In Herodot (450 a. Chr.) ; Aluta In Naevius
(250 a. Chr.) ; Aluta In Albinovan (10 ani In. de
Chr.) ; Maris In Strabon (10 ani a. Chr.);__Aluta in
Ptolomeu (140 d. Chr.); Aluta in Tabla Peutinger
(235 d. Chr.). E probabil ca forma actual& Oltul
deriva din Aluta *).
Miliarul (austriac) are 7586 metri.
*) B. P. Hajdeu, op. cit.
**) Gr. Tocilescu, op. cit.
 Heraclius, In memoria dobAndirii unei vic-
-torii contra barbarilor 1).
Mi autori pretind c acest ora ar fi fost
fundat de Traian In timpul rAzboaielor sale
cu Dacii 2).
A mai purtat diferite nume:
Anassamum 3) Assimus 4); Assemus 4); Os-
sem-Kallsi6). Vechiul ora, a fost situat care-
and pe malul Durarii, la vestul ceftii
In care punct, se mai vedeau (1845) orae i un pod de piatra, peste Dungre, care
foarte multe resturi romane 7). A fost In servea 8'6 Intretind comunicatia cu impetiul
zadar inconjurat de Atila ; locuitorii lui care purta numele de Podul lui Constantin.
au dat o teribil lectie hunilor, intr'un timp Dup unii autori, acest pod ar fi fost la
and tot imperiul Bizantin tremura de aceti
barbari 8). Invaziunile ing au ters orice
urmA a cettii romane, de pe Dunre 2).
Se vede c acest orn dup ce la fundarea
lui apRase numele Nico-polis, il p6rAsi
pentru atva timp, lund acel de Anassamus,
spre a reveni, In evul mediu, la acel primitiv.
Este sigur a mai multe crap au purtat
acest nume i cu cari, cteodat, chiar s'au
confundat 10).
1) F. Kanitz, op. cit., pag. 224.
9 Ammian Marcelinul ; cit. de Rsler In Rom.
Stud., pag. 44. Nicopolis quam indicium victoriae
contra Dacos Trajanos condidit imperator *.
Harta Peutingeriand.
4) Priscus.
I) In timpul lui Atila.
4) In epoca de mrire otomand.
1) A. Tr. Laurian, In Istriana.
9 Ibid.
9 F. Kanitz op. cit.
19 a) Nicopolis ad Istrum se arld lank tur-
cescul ora de alai tArziu Nicup, pe malul RuMei,
afluent al lantrei. Epitett.1 care In general, se
aldturd numelui acestui ora (ad istrum) este mo-
tivat *) prin aceea cd vechiul ora fusese capitala
unei provincii limitatA la nord cu Dundrea (Istru).
El fusese zidit de marele impArat Traian, In
memoria victoriei sale, repurtatd aci, In contra
sailmatilor i care la rndul sdu, nu trebuie
confundat cu:
b) Nicopolis, zidit de Nestus (Kara-Su), de acelai
Imparat *);
c) Nicopolea veche (Eski-Galiboli), luat de Ma-
hornet I, pe la 1421, fortareata Insemnatd pe tArmul
*) F. Kanitz.
www.digibuc.ro
Care anul 250 Gotii au trecut Dunrea
devastnd Moesia au asediat acest ora
(Bouillet) sub regele Mr Cniva. Ei aunt
respini i barbarii continuand a da neincetat
n'vald asupra imperiului roman, Constantin
eel Mare veni contra lor i In anul 332 d.
Chr. Ii btu la Nicopole. Dup aceasta vic-
torie, Dacia a trecut din nou In puterea Ro-
manilor. Constantin zidi in ea mai multe
gura Oltului 1). Daa nu cumva el este acel
dela Brila 2), apoi de sigur nu a fost nici
cel dela Severin, cu care unii autori glumeti,
probabil, 11 confund63).
Putin timp in urma Goii, ridicndu-se cu
toat puterea lor, au Mint pe Romanii din
Dacia, cari au pierdut aceast provincie,
de sub st4nirea lor, pentru totdeauna.
Cnd Cruciatii au traversat Bulgaria ei au
crezut c locuitorii erau idolatri i aveau
pentru ei o astfel de oroare c numele bulgar
(boulgre) deveni cea mai mare insult
(A. Lefvre cit. de Larousse). Turcii au pus
Griselini, cit. de Dr. Poptivici.
1) Vezi acest ora.
9 in dreptul satului Flmnda, In patul Dundrii,
cteva sutimi de metri mai la vale de Nicopole,
unde pe tdrmul stng incepe Troianul, prezenta
unor bancuri permanente, Intre ostrovul Porcul i
tArmul drept, ar putea sd aibl de cauza urmele
acestri pod, care s'ar gdsi, prinsdpturi sistematice,
dacd In adevdr podul ar fi existat in acest punct.
european al Dardanelelor. Nu i se mai vede nici
urma ; sau s'a pierdut sub un alt nume *);
d) Un ora al Pontului, Devriki, la sud, pe Lycus,
unde Mitridat a fost Invins de Pompei.
e) Un ora In Grecia, la intrarea golfului Am-
bracia, fondat sau mrit de August, In merroria
victoriei dela Actium ; ulterior Prevessa-veche;
f) Un cra In Palestina, ridicat de Vespasian,
pe locul vechiului Emmaus;
g) Un ora In Cilicia, acelai cu Issus sau Adja-
cium, Aiazzo *9.
4.) cantemir.
*) Bouillet.
201
 mna pe Nicopole la 1370 i 1-a pierdut la
1877, dup ce-1 stpnise 507 ani.
CAnd Turcii sub Baiazet au ocupat pentru
prima oar Nicopoli i Silistra, toti locui-
torii au fost trecuti prin sabie. (Hist. de
Turquie 1856, pag. 11).
Nu se mai vorbete nimic de acest ora,
pan6 la 1.389, cu putin Inainte de batAlia dela
Cossova-Polge (cmpul Mier lei), cnd Ro-
mnii au trecut Dunrea, pe luntrii, ca sbi
prade tinutul Nicopolei. Begii sau Beii,
Mahomet i Isa s'au btut cu danii i (pag. 64).
i-a respins.
La 1395 Sigismund a trecut Dungrea i
a ars Nicopolul ; i-a stricat zidurile i se
crede c6 1-ar fi luat chiar cu totul 1), dac
nu i-ar fi venit trista veste c5. sotia sa este
bolnav5. i. pentru acest motiv el s'a grbit
sa se Inapoieze In tail.
In anul urmaor aci a avut loc faimoasa
bgt6lie asupra creia trebuie, prin interesul
ce prezintg, s ne oprim un moment mai mult.
In campania care precedd pe aceea a bh"-
tgliei celei mari dela Nicopole, Cruciatii (aa
numiti ca luptnd pentru cauza lui Christ),
In loc s" se indrepte c6tre Siria i Egipt, ei
au Inceput s scotoceasc6 muntii, cmpiile
nelocuite i deerturile Serbiei i ale ambelor
tri romne (Muntenia i Moldova). i nu
ar fi minune dac6 nu ar termina prin pro-
funde Oreri de rAu .. . (Philippe de Me-
zires, De la chevalerie de la passion de
Jesus Christ. N. Iorga I, pag. 9.
Blitalia dela Nicopole (1396). Ceea ce a f6-
cut mai mult cunoscut lumei aueast cetate, a
fost teribila lupta ctigat, sub zidurile sale,
de &are impetuosul sultan, Baiazet I, supra-
numit, prin frica ce inspira de popoare,
Il-derim 2) (Fulgerul), la 28 Septemvrie
1) Engel. Hist. Mold., p. 113, ad prea oestitul
(cum fl numqte Sincai) confundA cred Nicopole
cel mic (Turnul) cu adevAratul Nicopole, de peste
DunAre.
2) Acest InspAimAntAtor nume consacrat de po-
steritate a fost emblema frapantg. a vietei sale ; el
caracterizeazA strAlucirea prosperitAtilor sale i pu-
tina lor duratA (Histoire de l'empire Ottoman, 1817).
202
www.digibuc.ro
1396 1), contra armatelor aliate ale creti-
nilor, comandate de Sigismund regele Un-
gariei.
Pozitia pe care a avut loc aceast memo-
rabild hipt, a fost de multe ori contestat:
s'a pretins bunbar eh' ea nu ar fi fost
lng6 acest Nicopol, ci lng acel supra-
numit ad-Istrum; unii scriitori au sus_tinut
chiar c6 ea ar fi avut loc la satul Dikiitaci 2).
Tocilescu a fost de Orere c lupta s'a
dat la poalele Balkanilor i o descrie la fel
La S. E. actualului ora, de pe trmul drept
al fluviului, cam la o distanta de o oil,
Intre Osma i Dun'a're, terenul prezint 0
creast joas5. i onduloas. Acolo pe coastele
sudice ale acestor coline, profundele mase
ale lui Baiazet, au ateptat i Mcut bucsti
pe cavalerii francezi, antrenati, pe aceast
creast, de betia primei victorii, la urna-
rirea Invinilor pentru un moment. Acolo
i numai acolo, s'a decis, spre nenorocirea
Bulgariei i a Europei cretine, marea lupt
ce poart numele de (ibeitlia dela Nicopole3).
Sultanul Baiazet, devenise spaima i ne-
odihna Europei i a Asiei, fie prin ravajele,
fie prin triumfurile sale, La 1395 principii
cretini desteptati, poate prea tniu, din
nepAsarea Mr, s'au h6t6rIt s opreasc
cursul succeselor sale.
In acel timp Europa prezinta un tablou
din cele mai dureroase:
In Tara Romneasc, domnea marele
Mircea (Marcia din Marcian), o politic abil,
cpitan fericit, patriot Intreprinz6tor, el se
bucura de un mare renume 4). Niciun romAn
nu poate aminti acest mare nume Mil
respect i veneratie. Pe lng6 aceste calitti
vom mai aduga c6 era un domnitor vestit
I) m_me de Loussan, Hamer, spune la 22 Sep.
temvrie.
1) Acest sat se gAsqte In sus de Rusciuk, pe
malul DunArii, In dreptul Paraipanului, de pe
stfinga fluviului.
1) F. Kanitz, op. cit.
4) Frid. Dam, op. cit., pag. 13.
 prin avutiile i nenumratele sale tezaure 1). Numai un asernenea tablou de ambitii,
Intre valurile mereu crescnde ale puterii slAbiciuni i neputinte, justifica originala
otomane i. Intre nite principi, cari cu toate dorint a lui Baiazet: de a da calului edu
ea' erau cretini, aveau o conduit neexpli- grunte pe altarul Sfeintului Petra de la
cabil, pozitia sa devenea foarte delicat Roma 1).
.Astfel, sub pretextul c6 ducii FAgAraului Marealul francez de Boucicault 2), In-
cari au fundat statul Munteniei, s'au relevat torcndu-se din Orient qi trecnd prin Un-
oarecnd prin coroana Sfntului stefan, re- garia, Imbrbt curajul lui Sigismund
gele Ungariei trata de vasal pe domnul contra Turcilor.
fdrei Romneti. Acel al Moldovei, nu era Murindu-i sotia, Maria, Sigismund s'a gAsit
mai cuviincios tratat de regele Poloniei. Sub foarte Incurcat ; primejdii i furtuni de tot
un analog pretext, nu mai putin ridicol, felul, din interior i din afar, au cAzut asu-
GA ducii de Maramure cari au muffin-tat uniu- pra-i, din toate prtile. El ar fi dorit s'
nea moldavA, au lost vasalii predecesorilor slii tin pace cu Turcii. In acest scop, a tri-
regele polon nu voia s rmAie mai prejos mis lui Baiazet soli, pentru a-1 consilia
de colegul su din Ungaria, de a avea i el un BA nu intre In Bulgaria, fiind o farei vasalii
vasal. Tout marquis veut avoir des pages! cum a Ungariei! Baiazet IntArzie sA rAspund,
zicea la Fontaine, chiar i cei mai jerpeliti. prt ce o cucerise toat ; apoi chernA pe
Ambii regi Incoronati de Papa, cAutau in soli In o mare sal, ImbrAcat de sus On
orele de pericol, In domnii romni nite fidele jos cu arme i armuri, trofeele ultirnelor
aliante ; cAnd Ins pericolele se depArtau, ei campanii si le-a rAspuns cu urmAtoarele cu-
nu desperau, In inima kr, s5. gAseasc5. mo- vinte: Intoarceti-vd la regele vostru i
mente favorabile pentru a aduga regatelor spuneti-i c5. am suficiente drepturi asupra
lor teritoriale celor dou principate romne. acestei -tAri , i le arAt cu mndrie, pAretii
Ca mai In toate timpurile aceasta a fost IncArcati cu arme. Invocarea lui Martie
trista pozitie a Romnilor provocata de Inchise gura zeitii p5cei 3).
bunii kr vecini. Sosit la Roma spre a primi coroana im-
In Franta un rege nepriceput punea tara perial, Sigismund IndemnA pe Papa s
sa la dou5. degete de prApastie, prin ororile predice o cruciad contra sultanului. Cu
unui rzboi civil ; .Anglia, sub un copil, era toate c5. timpul cruciadelor trecuse i cA
sbuciumat de turbufri interne ; Germania ardoarea i curajul cavalerilor ajunserA a fi
era sfiat de rzboaie interne, prin guver- bine rAcorite, acest disperat apel a fost auzit.
Suveranul pontif, acceptnd propunerea,
nul unui suveran ce Incepea petrecerile odatli cu
se adres regelui Frautei, Carol al VI-lea,
rliseiritul soarelui; Venetia lupta cu Genua
lui Filip cel Indrznet ducele Burgundiei,
i Florenta ; Neapolul, in completA anarhie.
Papalitatea, abia restabilit la Roma, era Irnp6ratul Constantinopolei, Venetiei, Ma-
neputincioas In afar i -MIA' nicio influent relui Maestru de Rhodos i mai multor prin-
In acea Italie pe care ciuma o Incercase att cipi din Italia.
de crud i creia discordiile interne ii corn-
1) Dua ist. do Venis, pag. 103 (cit. de Bolinti-
pletau pierderea ; imperiul grec rAmAsese ca neanu In Mircea, pag. 84).
o umbrA, o ruinA ; regatul romno-bulgar 9 Histoire de Boucicault, Paris, 1620.
nu mai exista ; In fine, Serbia, prin defec- 9 Iohannes de Thuroczius, Chronica Hungarorunt.
tiunea sa, era dobort 2). Paris IV, cap. 8, pag. 221-222, cit. de regretatul
Eudoxiu Baron de Hurmuzaki In Fragmente din
1) Episc. Melchisedec C., Vito Mitropolitului istoria Romdnilor. Vol. I, pag. 269. Bucureti, 1879.
Grig. Tamblac Revista Tocilescu. Editia Minist. Cultelor i Instructiei Publice, Li-
1) Fr. Dam& op. cit., pag. 14. braria Socec.

203

www.digibuc.ro
 Toate aceste puteri au format o lig, care
a avut de rezultat constituirea unei armate,
in rndurile dreia se aflau ramurile cele
mai ilustre ale nobletei Europei occidentale
din acea epoc.
Nob letea francez6 era reprezentat prin:
Conte le Jean de Nevers, mai trziu supra-
numit Jean sans Peur (de 22 ani), bravul
fiu al Ducelui de Burgundia, Domnul Flan-
drei vi unchiul regelui Carol al VI-lea,
Bourbon ; Conte le de la M'ache, Enric vi Filip
de Bar, cte trei, verii regelui ; Filip d'Ar-
tois ; Contele d'Eu, principe de snge, co-
betabil ; Jean de Vienne, amiral ; marevalul
de -Boucicault ; btrnul Sir Ingelram de
Coucy ; Guy de la Tremouille ; Seniorii de
Roye, Saint-Paul, Monturel vi Sampi, etc.
etc. In total: o mie cavaleri, cu o mie de
scutieri vi vase mii mercenari 1).
Nobletea german6 era reprezentat6 prin
Marele prior Friederich de Hohenzollern, in
capul cavalerilor gi teutoni; Marele maestru
Filibert de Naillac veni, dela Rhodos, in
tabra lui Sigismund, cu mai multi cavaleri
din ordinul Sfeintului loan 2); mai multi
cavaleri bavarezi, comandati de principele
Elector-Palatin, contele de Monbliard, ca-
stelan de Niirenberg 3) ; armatele stiriene,
sub comanda lui Hermann al II-lea, Conte
de Cilli.
Ovtile romne erau comandate : acele
muntene, de Mircea 4); acele moldave de
t.efan 5); acele transilvane de stefan Las-
kovici 8).
Bulgaria nu mai exista, Yana dela Cos-
soya decisese de soarta ei. La 1393, Trnova,
vechea capital6 a tarilor, revedinta patriar-
hilor, fusese luat de Celebi, fiul lui Baiazet,
dupd trei luni de asediu. Un an mai trziu
1) Bolintineanu, Mircea, pag. 83.
2) Vertot, Histoire des Chevaliers Hospitaliers de
S. Jean, T. II, pag. 6.
a) Shiltberger, Milnich, 1813.
4) Engel Hamer 103.
5) Hurmczaki, op. cit., pag. 270. Probabil fiul
lui Alexandru cel Bun.
6) Bolintineanu, Mircea, pag. 84.
204
www.digibuc.ro
chiar patriarhul dispgruse. Imperiul de-
venise prada Turcilor iar biserica, aceea a
Grecilor.
In urma unui congres tinut la Viena, 70
vase mari, indrcate cu faing, vin etc.
au cohorit Dundrea 1).
Baiazet afla planurile pe cari confede-
ratia le fcea contra lui, prin bunul sgu
amic (cum II numevte Froissard) Galeas,
ducele Milanului.
Capii armatei aliate incrca veici cu tot
felul de mndri alese spre a le transporta
dup ea. (Histoire de Charles VI par un
auteur contemporain, religieux de l'abbaye
de St. Denis. Paris, 1663 cit. de Xenopol).
Armata francez4 a trecut prin Transil-
vania vi Muntenia 2) ; grosul armatei ungare,
cum am vzut, a trecut Dunrea in sus de
Portile de Fer, dupil ce ocupase Orvova ;
apoi, s'a indreptat prin Serbia, unde a lsat
urme de przi, despueri 3) precum vi de un
Insp6imnttor jaf 4). Au ocupat Vidinul
care s'a predat lesne odat cu Rahova
lsnd in el o garnizoan6 de 300 oameni 5).
Toate aceste armate s'au unit la Nicopoli.
Totalul lor se ridica la 60.000 6). In realitate
ea era de 130.000 7), dad s'ar fi socotit
servitorii vi nelupttorii.
Punnd temei pe num4rul, tria vi avntul
armatei sale ; tras el insuvi in mare incredere
in biruinta francezilor, iuti de fire, Sigis-
mund era atst de mndru, d a fost auzit
zicnd ca dad cerul ar diclea, vrfurile
lncilor armatei sale erau destul de numeroase
pentru a-1 sustine 8).
Este adevrat eh' tabAra aliatilor dela
Nicopole, era un factor de curaj, putere vi
incredere ; dar se simtea lipsa unei orndueli
1) Engel, Hi.st. des Bulgares, pag. 468 (cit. Bolint.,
pag. 83).
e) Hammer.
e) Hammer, 103, Schitberger.
4) Bolintineanu, Mircea pag. 84.
s) Hurmuzaki, op. cit., pag. 270.
6) Ibid.
7) Bonifinius, pag. 377.
e) Ibid.
generale, a unei unitti de comandament ; davia 0 declara sus 0 tare dorinta sa de a
in locul tuturor acestor caliati, cari carac- cuceri 0 Occidentul.
terizeaz6 o adevrat armat, la Nicopoli Dup ce vi-a intrerupt ocupatiile sale, 40
predomina, in un mod fatal, o neastmp- concentra fortele la Adrianopole 0 a plecat
rat ambitie 0 o devertciune neinsemnat, in intmpinarea armatelor aliate. Pe drum
mai cu seam din partea francezilor cari a aflat de asediul Nicopolei ; aceast vtire
prin rang vi merit, se credeau In drept s ii grbi marvul ski In ajutorul lui Togan,
dea tonul 1). Spectacolul era poate chiar care respinsese deja mai multe asalturi ale
mai dureros 2) ; siguri de victorie, aliatii searmatei aliate 0 cu o tainic 0 uimitoare
dkleau la tot felul de excese, de petreceri iuteal 1), el a ajuns In vederea Nicopolei,
neruvinate, de orgii 0 de voluptti, procurate In revrsatul zorilor nefastei zile a crevti-
cu concursul imoral al bandelor de curtesane nttii, 28 Septemvrie 1.396.
ce au luat dup ei. Viciile celor mari, Armata sa era tot att de mare ca a
aduceau desordine in lagr 0 indisciplina crevtinilor ; echilibru se stabili cnd Turcii
intre gradele de jos. e Nu vorbeau de Baiazet, au fost siguri c6 trupele bosniace 0 srbe, au
zice Hammer celebrul istoric al Impe- sosit in ajutorul sultanului.
riului Otoman, cel mai convtiiiicios dintre and s'a trimis francezilor vtirea cd Baiazet
cronicari cleat cu dispretul celui mai este aproape de dnvii 0 a armata otoman
mare, zicnd c6 el nu va indrzni niciodat era la o leghe departe de lagrul crevtin,
BA treach Bosforul 3). marevalul Boucicault amenin0 pe mesageri
PAn una alta ei au asediat cetatea Ni- c le va tia urechile, pentru indrzneala
copolei, de pe uscat 0 ap. Au btut-o de a fi rspndit vtiri false 2) iar cavalerii
vase zile. Curagiosul Dogan-Bey 4), unul din la randul lor, nu incetau s repete Ingnfata
ofiterii lui Baiazet, care comanda cetatea, farsd a neinteleptului Sigismund.
a ap6rat-o cu bravur, sigur c' sultanul nu Cnd realitatea, In toata goliciunea ei,
va Intarzia s armed. Avantajoasa pozitie a aparu cu primii Asabi (cavaleria uvoar
puternicei cetti, care comanda oravul, im- a sultanului) pe valea Osmei, numai atunci
prejmuirile, Dunrea, gurile Osmei, Vidului nenorocitii s'au gndit la stabilirea unui
0 Oltului ; avezat pe un promontoriu inalt, plan de lupt.
al ultimelor ramifiari ale Balcanilor, ce S'a tinut o umbr de consiliu de rzboi:
inainteaa in acest punct In valea Dunrii S'a hotrit sd se pun -In frunte Mun-
ii permise s reziste cu Inlesnire. tenii 0 Moldovenii, ca ei s se lupte mai
Mid Baiazet a primit vtirea coalitiei inti cu Asabii ; apoi s se bat ungurii
crevtinttii contra sa, el se afla, dup unii 6), 0 francezii cu enicerii 0 spahii. Dar fran-
pustiind Egiptul ; dupd altii 6), inconjurase cezii n'au primit consiliul, pentru raffia
Constantinopolul, pe care-1 tinea blocat de laudei 3)
zece ani 7), devastase Bosnia, Albania 0 Mol- Nevoind s se g6seasc6 in urma nimnui la
lupt, ei au respins sfatul generalilor unguri,
cari erau de Orere ca sprintenelor trupe ale
1) Hurmuzaki, op. cit., pag. 271. avantgardelor turcevti s li se opue trupe
2) Vezi Hammer, Istoria I mperiului otoman. Vol. I,
pag. 325. de acelavi fel (moldoveni vi munteni) iar
2) Cit. de Fr. Dam inop. cit., pag. 17. cu trupele grele 0 bine armate sil loveasc
4) Sau Togan-Bey.
5) Durdent, Beautes de l'histoire de la Turquie. 1) Hurmuzaki, op. cit.
2) Calvinsie (cit. de Sincai). Hurmuzaki, pag. 21 Vertot, op. cit.
271, Vol. I, op. cit. 2) loannes, Engel., Antiqu, Histo. Valach, Paris-,
2) Larousse, op. cit. I, pag. 190.

205

www.digibuc.ro
fruntea i mijlocul inamicului, adia pe Valea unde trebuia dat Mtglia era de
eniceri i pe spahii 1). 4 leghe lung6 i una lat 1).
Sir-ele de Coucy i Amiralul Jean de Armata otoman6 num6ra la 200.000 oa-
Vienne, au fost in consiliu, de Orerea lui meni 9. Baiazet fr a se speria de laudele
Sigismund ; dar conetabilul i marealul, dqarte ale inamicilor, recunoscu in persoan
rniti in mndria lor c regele consultase pozitiile qi puterea armatei cu care avea sh"
mai kW pe amiral ig pe de Coucy fli nu lupte 3), apoi a luat urm6toarele dispozitiuni
pe ei, au imbrtiat cu energie opinia pentru lupt:
contrar i au strigat c postul de onoare Sprintena oaste a Asabilor forma avant-
in batizlie se cuvine, de drept, Francezilor. garda ; in centru erau cele mai bune trupe:
Ei nu voiau s" inteleag, ch. a se bate cei spahii i ienicerii ; la ambele aripi, se aezar
dinti in o armat de adunsciturd, nu era alia(li i. vasalii, mai cu seam6 cretinii,
lucru cel mai greu. Acestei Oreri, tinerimea intre cari se atepta, in curnd, despotul
francez6 rAspunse prin aclam6ri i aceastA Serbiei cu 5000 de ai gi 4).
ezaltare s'a schimbat indat in furie barbar, Forma apzsrei generale a fost aceea a
ucigand chiar in tabr prizonierii turci, unei semi-luni ; aripile erau ascunse in p-
cari se predaserg, de buna kr voie, pe duri pe cari cretinii neglijaser s le recu-
cuvntul de onoare 2). noasc6 iar corpul de lupt era mascat prin
In acest mod c6peteniile franceze au luat o prim6 linie de 8000 lupttori, fortificati
aproape cu asalt hotArirea consiliului de pe front i flancuri.
rzboi i regele, de voie de nevoie, s'a supus Planul de lupt al oqtirei cretine era fr
i el 9 unor preteutii att de absurd e, in nicio socotealii ; pus la cale nepotrivit cu
nite momente att de solemne. scopul, cki nu se socotise nici felul de a fi
Conetabikl impdrti pe francezi cari al dumanului i nici calitatea propriilor
luaser deja capul armatei i. setoi de lupt lupatori ; pe cnd din contra, conducerea
ateptau cu neribdare semnalul atacului in armatei turceti escela prin unitatea ideii
avangardil, sub ordinele contelui de Nevers, de comandament, prin dispozitivul de trupe,
care desf6ur vechiul stindard al regilor potrivit cu scopul i priri incletarea siste-
Frantei i ale Sir-elui de Coucy. 0 mie matic a deosebitelor mip6ri 5).
de pai in urma lor venea restul armatei 4). Ca romni, nu vom pierde din ochi pe
Regele, cu Palatinul de Gara, se afla in Mircea: El vgzuse toate nebuniile ce s'au
centru 5) in fruntea otilor ungare: urmau: petrecut in aceast armat de fie-ne
Friederich de Hohenzollern, cu clrii teutoni, permis6 expresia netoti; El, care luptase
Herman de Cilli, cu cavalerii Stirieni i oarecnd in rndurile armatei otomane i
Burggravul du Niirenberg, cu Bavarezi ; la avusese ocazie de a-i aprecia rarele sale
aripa dreapt, se aflau Transilvanii (arde- oalitAti militare, prev6zu cu inlesilire, de-
lenii) sub stefan de Laskovici ; la aripa zastrul ce atepta armata creting, i care
stng, Muntenii i. Moldovenii, sub Mircea 6) care ea inainta cu atta voioie J. De ase-
i. stefan. Armata cretin6 avea In spatele menea nu-i fu greu s' prevad imposibili-
ei Nicopolul, Dungrea i flotilele sale. tatea victoriei inteo armat nedisciplinat,
1) Hurmuzaki, op. cit., pag. 271. 1) Engel, p. 200. Kogalniceanu.
2) Vertot, op. cit. 9 Engel., p. 198.
3) Hurmuzaki op. cit. p. 272. 9 Durdent, op. cit.
4) Durdent, op. cit. 4) Hurmuzaki, op. cit., Unii autorii pretind
5) Engel., Geschichte des Ungarischen Reichs I, a el a fost dela fInceput pe cmpul de lupt.
II, pag. 196 (Bolint.). 5) pag. 272.
) Hurmuzaki, pag. 272. ) Fr. Dam, pag. 17.

206

www.digibuc.ro
demoralizata, condusa de vefi bravi, fra sublima: era o vijelie impotriva careia nimic
indoiala, dar uvurei vi fara experienta El nu putea rezista 1). Putine minute dup in-
vedea bine nebunia ce se comitea angajan- ceputul scaparaturilor de arme cinci mii
du-se o batalie in asemenea conditiuni. Devi cadavre ale cavaleriei otomane acoperise
aproape de cmpul de lupt, gndurile sale pamntul. Ctva timp In urma, nu numai
11 dusera in tara ga ; el gndi la pozitia in avantgarda dar chiar o parte din eniceri erau
care o punea invingerea armatei crevtine ; rasturnati.
imaginatia sa i-o Infativ trantita la pmnt Cadavrele a zece mii, din acevti din urma,
fara niciun sprijin, MA' niciun drept de au acoperit campia vi ar fi fost vi mai multi
gratie, la picioarele Infuriatului sau inamic, daca, restul, clae peste grmada, nu s'ar fi
la discretia indrjitelor vi salbaticelor oarde adpostit la picioarele spahiilor. Ametiti
asiatice ale sultanului: interesul patriei, de avantajul cvtigat, fra nicio legatura
11 cvtiga a supra acelui al crevtinattii, pe cu corpurile lasate in urma, francezii, cu
care o consider, mai dinainte, sacrificata nebuneasca Indrazneala, s'au repezit fail
de catre proprii si aparatori # 1). preget 2) inainte.
Astfel judecnd rece soarta ce avtepta Luptand, centrul armatei otomane avea
Varivoara sa ; cunovtinta ce avea ca despotul ordin sa cedeze vi sa se retraga ; armata
Serbiei, devi crevtin, era cu Baiazet contra crevtina urmnd astfel, urma sa fie inconju-
crevtinilor ; mai avnd, de alta parte, inima rat de ambele aripi otomane.
rnita de pretentiunile absurde ale Ungu- In zadar, btrnul Sir Ingelram de Coucy
rilor asupra l'arei Romnevti ; convins mai conjura in numele experientei sale, pe acevti
mult ca sigur, ca dacei creftinii ar fi invins, infatigabili &Mari sa-vi margineasca In acea zi
tara lui nu ar fi avut sit ceiftige mai mult eroismul la acea victorie 3) ; in zadar le arata
dela ei, deceit dela turcii invingettori2); ef necesitatea de a se odihni, de a pune rn-
taberei crevtine 11 umilise ; mndria lui de duiala In escadroane vi a avtepta pedestrimea
capitan vi de domn al Romnilor fusese ungureasc 4). Sigismund observa tactica
ranit. Mai rezuma Inca lodata cele de mai otomana ; el trimise sa anunte pe francezi
sus vi vzu ca era de preferat sa 1ntrebuinteze de ceea ce se petrecea. Ei au crezut acest
sngele bravilor sai, in infundaturile, codrii avertisment ca o micvorare de suflet. Daca
vi strmtorile Carpatior, In apararea ve- aceasta s'ar fi facut, MIA' indoiala, batalia
trelor poporului &au, decal, in ajutor acestor ar fi fost cvtigata. Turburarea lor de In-
neferi ai cre,Ftindtei(ii, desfrnati, trufavi de vingatori s'a marit, cand au vazut vi pe
dnvii vi pe marginea prapastiei o parte din spahii, lund fuga ; i-au ur-
Ideea de a-i parasi, de Indata ce primele marit ; alungndu-i, ei au urcat un deal de
simptome 11 vor asigura de realizarea pre- pe care spera sa ucida restul armatei oto-
vederilor sale li veni in cap ; in acest scop mane ...
dupa ce atinta paginele istoriei ce avea
sa se scrie 500 ani in urma, el, marele Mircea 1) Cuirassierii dela Reischoffenl... 474 ani In
invidiind soarta celui din urma -din bravii urmA. Aceiai francezi I... In momentele decisive
francezii au recurs totdeauna la asemeni arje
ce comanda, hot:AA sa se lima In rezerva... eroice, cari din nenorocire au avut rezultate fatale.
Lupta incepu ... Pdrintii celor dela Nicopoli la Crcy, copiii lor la
Cavaleria franceza ataca cea dinti, avant- Azincourt.
garda otomana, formata din Asabi ; ea a fost 2) Hurmuzaki, op. cit., pag. 272. Vol. I.
a) Lamartine, Bdtdlia dela Nicopole (vezi Antonin
1) Fr. Dem op. cit. pag. 18. Rocques. Leons et Modles de littrature. Bucarest
2) Ah I Ce dureroas6 lectie recent a Inregistrat editia I).
istoria I... 4) Hurmuzaki, op. cit.

207

www.digibuc.ro
 Vedere neasteptat I sperante pierdute ! Cei doi capi stefan Laskovici 0 Mircea
iluzii nebunesti 1 ... Ajun0 pe coam, ei au nemultumiti contra lui Sigismund, in-
observat cu spaim o pdure de 40.000 lnci dreptndu-se spre Dunre, au descoperit
ale elitei armatei otomane, lucind la cele aripele ...
din urm raze ale soarelui 1). 0 frica groaz- MergAnd spre fluviu, Mircea mai privit-a
flea Ii apuc6 pe toti ; curajul li s'a stins
el oare aceea ce se petrecea pe campul de
and au vAzut a o proaspt parte a cava- lupt6 ? Putem asigura ea' nu. Cavalerismul
leriei otomane le tiase retragerea 2) ; putin s6u l'ar fi atras In ajutorul aliatilor, amicilor
in urni centrul a fost desfcut 0 clretii momentani, deghizati, i astfel ar fi comis
au fost irnprstiati In toate prtile. o crirra mai mare, acea de a pierde o 01.6,
Amiralul Jean de Vienne, fcu involuntar incercnd s salveze o armat, poate pierdut.
o miscare de retragere ; dar, credincios Armata din centru, comandat6 de Gara,
onoarei militare, el a revenit imediat si strig clrii Teutoni sub Friederich de Hohenzol-
celor 12 cavaleri cari IlInconjurau: sit nu ne lern, Stirienii sub Herman de Cilli, Bavarezii
scplim via(a cu pierderea gloriei noastre!
sub Electorul Palatin, singurele trupe In
Aci, pe cmpul de onoare, s ne aprm numb. de 1.2.000, cari au mai rmas ataate
0116 ce vom muri 3). regelui dup ce acoperir retragerea ulti-
Cu aceste cuvinte ei au nvlit asupra lan- melor resturi ale disperatilor si fugitivilor c6-
cHor inarnicilor i au murit ca adevrati ca- lreti francezi s'au indreptat spre inamic...
valeri francezi. Tragicul, dar eroicul lor Enicerii erau btuti iar spahiii oviau.
sfrit face s se uite o nebunie comis in Dar ! (nu se poate aduga nimic I) deodat
betia amorului de glorie. despotul Serbiei stefan (fiul lui Lazr si al
Cei ce n'au czut, s'au luptat Ora la cel Militzei) 1) fratele mamei lui Mahomed II,
din urm6 crrnpei din armele lor. Fiecare apare cu cei 5000 ai s6i. 0 ajutnd pe Ba-
cre0in, inainte de a c6dea mort, 10 ucidea iazet, hot6rWe lupta, invingnd cu de-
adversarul 4). slvarsire pe inamic 2).
Ducele si 24 din insotitorii si, inconjurati Osta0i cari urmau drapelul lui Sigismund
de un numr Incincit, au c6zut prizonieri. au fost vaiali in bucti ; la rndul lor cavalerii
Printre ei se numrau: principele Enric de Stirieni 0 Bavarezi I-au aprat cu bravur.
Bar, Coucy si Tremouille. Abia 300 au scpat Hohenzollern, de care istoria nu mai adaug6
din oribilul mcel. nimic, murise probabil pe cmpul de onoare
Infrngerea, suferit de ace0i cavaleri mi- In capul clretilor s6i ; Ungurii 3), apucati
nunati, a produs mare descurajare inn centrulde o frie6 groaznic, dar nu fr exemplu
neatins a lui Sigismund si In acei asezati la aceast natiune si rtIciti, poate, de vr'un
in linie de Wain In urma bor. Deprimarea trdator, s'au precipitat ctre fluviu ; multi
ajunse la culme, cnd infanteria transilvara au fost omoriti ori s'au Inecat .
0 romn6 dup ce privise din deprtare Herman de Cilli 0 burggravul de Nren-
toat aceast6 lugubr i teribil6 scen, berg, au Inconjurat pe rege, 1-a smuls din b-
s'a retras dup6 cmpul de lupt.
1) Este de observat a pe acest despot, Stefan
fiul lui Lazr (ucis de turci la Kossova) si al Mi-
1) Lamartine, Biltdlia dela Nicopole (vezi Antonin litzei, biserica 11 trece Intro sfinti.
Rogues. Leons et Modeles de littrature. Bucarest 9 Engel, Hi.st. Hungariae, I, pag. 202. Cine poate
editia I). spune ate sute de mii de suflete, ale strnepotilor
2) Hurmuzaki, op. cit. acestor Srbi, victime ulterioare ale barbariei Tur-
') Vertct, op. cit. cilor, au pltit cu abundent aceast crim?...
4) I. Heliade Midulescu, Dacia i Ronuinia, a) Eduard Sayous, Histoire gnrale des Hongrois.
pag. 130. Vol. 1, pag. 377, op. cit.

208

www.digibuc.ro
Vale, urcandu-1 inteo luntre, In care s'au mai de pe cal, dar ajutat, la timp, de criminalul
suit Archiepiscopul de Gran i fratele sau Despot, el a despartit avantgarda cretina,
Stefan de Kania ; Herman de Cilli i Nicolae care a antrenat dup sine pe acea a restului
de Gara, 1-au urmat In alta luntre 2). Dupa armatei.
ce cu mare greutate au scapat de sage-tile In lupta, Turcii n'au facut gratie cleat
Turd lor, aproape morti de foame, dui de acelor prizonieri ale caror bogate armure Ii
curentul Dunarii, ei au ajuns, cu marele facea spere scumpe rscumparari.
maestru al caldretilor de Rhodos, la gurile Cum am vazut, a fost un moment cnd
fluviului. Acolo au avut fericirea sa intal- s'a crezut ca Francezii erau suficienti, pentru
neasca flota unita de 44 galere a cru- a desface armata de 200.000 Turci ai sul-
ciatilor Venetieni i Rodieni, comandata de tanului ; dar yai acel moment a fost foarte
amiralul venetian Thomas Mocenigo, care scurt i toti aceti oameni cari trebuiau s
ancorase in mare, la gurile fluviului, In scop sustde cerul pe vrful lancilor, le aruncaserei,
de a-i sustine, la necesitate, in intreprin- pentru a putea fugi mai repede ; In invalma.-
derile kr. eala desfacerei avantgardei, foarte multi au
Aceasta flota i-a dus la Rhodos, de unde abandonat, cum vazuram, cmpul de lupt
Sigismund, mergnd, debarca la Raguza unde fra ai dea o lovitura 1).
a luat o suma de bani i apoi s'a inapoiat In Dupa btlie, sultanul a instalat tabara
statele sale, care-1 credeau mort. lnga Nicopole. Turcii au pierdut aa de
Astfel, orict de tare a fost armata cre- multa armata c Baiazet, vizitnd campul
tina, aceea a Turcilor era i ea destul de de lupta i vazand peste 60.000 morti din
numeroasa. Primirea neincetat de noi trupe ai shi, varsa lacrimi de durere ; el jut% sa-i
a fost, se crede, ratdunea care a facut pe gene- razbune In sngele ghiaurilor. Ordona sa se
ralul francez sa nu Intrzie Inceperea luptei. aduca inaintea sa told zece mii
Rezumnd: la prima izbire, Turcii au cretini, legati, au fost prezentati la ua cor-
pierdut multa armata ; dar in urma ei au co- tului su ; printre acetia se afia i junele
pleit cu multimea lor pe francezi, cari s'au scutier bavarez Schiltberger. Baiazet chem
aparat, este adevarat, cu o rara vitejie, dar pe ducele de Nevers, s fie martor ocular
cari, nu mai putin, au fost facuti In bucati. ingrozitoarei drame ce avea s inceapa.
Oriat de mare ar fi fost nebunia la care 1 se acordase viata, pentruca se spusese
cavaleria franceza impinsese eroismul i sultanului ca este principe de snge francez ;
iubirea de glorie, e un lucru stabilit, ca ei ba chiar i se mai darui, dupa cererea sa,
n'au fost secondati. iertarea a 24 cavaleri din companionii si.
aproape pierdute se catig, adeseori, (Unii spun 6).
prin inteligenta efului de a pastra sngele Apoi s'a dat semnalul de masacrare.
rece i s profite de oarecari circumstante Uciderea incepu. Privelite dureroasa.
neprevazute ; batalii aproape ctigate se crud 1 A muri cu snge rece, nu este
pierd, i mai adeseaori, prin efectul a oarecari ursita omului. A muri de board', in rzboi,
fapte partiale neconsiderate la timp. In aprindere sau manie, aceasta este ceea ce
Turcii, este adevarat, au cumparat scump trebuie sa fie ; dar a muri sau a ucide cu
acest avantaj 2). Baiazet a fost rasturnat sange rece, este teribil natura compati-
mete , se revolta. Asasinatul este putin,
Bolintineanu, Mircea, pag. 86-87. in raport cu aceasta moarte 2). Pentru
9 In atlasul lui Hellert, care Insoteste istoria lui
Flammer, se gaseste planul bataliei dela Nicopole,
precum i alte diferite planuri ca al Varnei, Bel- 1) Durdent, op. cit.
gradului, etc. 2) Bolintineanu, op. cit., peg. 89.

4 209

www.digibuc.ro
aceea legile umane pedepsesc mai sever Ei au fost liberati la Brusa, unde au fost
omorul cu precugetare. pziti cu mare severitate. Amiralul murise
Ofiterii francezi i burgunzi, triti far in btlie ; Conetabilul i de Coucy, la Brusa,
mil, au fost primele victime. Carnajul in inchisoare. Marealul Boucicault i Guy
continia. Cnd veni rndul lui Schiltberger, de la Tremouille, au fost in numrul celor
fiul lui Baiazet opti cteva cuvinte la urechia ce mai triau.
printelui eau. Sultanul fcu un Benin i Baiazet a dat voie Contelui de Nevers s
fatalul ordin, suspendat pentru el, reincepu plece zicndu-i: te desleg de jurmntul
cu victima urmtoare. Cauza gratierei era tu, d'a nu te mai bate niciodat cu mine ;
c junele scutier, abia de 15 ani, nu avea dac eti orn onest, te rog, s vii sd te
etatea de a muri ; legile musulmane opresc lupti cu mine ct mai curnd. Cea mai mare
de a se pedepsi cu moartea prizonierii de placere ce-mi poti face, este de a-mi da o
rzboi cari nu au Ina o etate oarecare. El nou ocazie de a ctiga gloria 1).
a fost gratiat, este adevrat, dar a rmas Un acces de gut a impiedicat pe Baiazet
34 ani Belay 1). A' urmeze proiectele cuceririlor sale.
Mai fericiti, alti cinci seniori bavarezi, au Dup btlie, vestul Bulgariei, care pltea
fost ucii sub ochii lui ; dintre acetia unul deja tribut Turcilor, a fost tratata ca o tail
Greif Inainte de a muri, a strigat : cucerit. Din cei 2 tari, ultimii, ai Bulgariei,
Adio I vrsm sngele nostru pentru cre- unul irnan a murit in captivitate ; cellalt
dinta cretin i chiar azi vom fi fiii ce- moare, se crede, in 1422 la Belgrad.
rului # 2). Doi ani in urira, sultanul a trecut Dui-area
Uciderea a inceput odat cu rgsritul i s'a instalat la Rovine 2), hi Ialomita. Atunci
soarelui 3). Mircea se simti fericit c' nu a condus
Care ora patru seara gealatii au ostenit ; trupele sale la un mkel sigur. S'a retras
capii Turcilor ptruni de durere, au cAzut la in pdurile i muntii -Wei sale atat de
picioarele sultanului rugndu-1 s dea ordin s bune pentru rezistent, desfdur o va-
Inceteze aceast oribil mkelrire omeneasc. loare extraordinar i in fine arunc pe
Baiazet, a gratiat restul prizonierilor i i-a invadori de cealalt parte a Dunrii... 3).
dat celor ce-i prinsese, s-i aili'd robi, oprind Cu toate acestea, mai mndru ca niciodat,
pentru sine a cincea parte, intre cari a czut Baiazet pustii imprejmuirile Constantino-
i Schiltberger ; acesta, ducele de Burgundia polei ; dar el nici n'a putut ocupa acest ora,
i cei 24 cavaleri au fost..inchii in turnul nici n'a reuit s i se accepte de ctre imph-
dela Galipoli, pe Dardanele. Cnd regele ratul Emanuel, strania propunere de a-1
Ungariei cu nenorrocoii Iui insotitori, tre- ceda.
ceau pe acolo, spre a merge la Rhodos, Turcii Abia a ckatat dreptul 8'6 ail:a in ora o
nu aveau vase mari spre a-i urmri si prinde, mosehee si un cadiu (judector) (1397). Il
dar au scos sclavii pe mal i au strigat, cu bloc timp de aproape 2 ani. In fine, el
ironie, s'd vie regele s-i rescumpere 4). insui a czut din atta glorie, in cel din urm
Franta a pltit 200.000 galbeni, liber- abis al nenorocirei, c'ci pe cnd petrecea
tatea acelor ce mai rmseser din falnicul in favorita sa locuint dela Brusa, auzi
sail contingent. invazia teribilului Timur venind in contra
1) Hammer. lui, doritor de a rzbuna moartea fiului su ;
2) Bunul Dumnezeu a fcut ca nenorocirile ce a fost prins In lupt de Tamerlan sau Timur-
cad asupra omului, sa fie proportionale cu puterea
sa de a le suporta. 1) Bolintineanu, op. cit., pag. 83-89,
a) Schiltberger, pag. 2, 13. (Bol.). 2) Vezi Silistra.
4) Bolintineanu, op. cit., pag. 83-89. 2) Fr. Dam, op. cit., pag. 18.

210

www.digibuc.ro
Lenk (Timur cel chiop) 1) in btAlia dela chci sultanul, bhnuind pe Vlad cA-1 am-
Angora (20 Iu lie 1402 sau 19 Silhige 804) 2) gete 1), s'a retras.
0 a murit, nu mult dupa aceea inteo capti- Mai trziu sultanul Mahomet auzind de
vitate aspra. Europa nu datori scAparea crima lui Tepe 2) aceea de a-i fi omorit
sa de acest din urmh, cleat neprevederei ambasadorul 3), a chemat pe fratele aces-
sale de a avea o floth spre a trece cu imensa tuia, care trAia ca ostatic la Constantinopole
sa armat, Bosforul. dup ce i-a dat mna prezinth o cumh
albastr, cu aur, li dAdu un steag my,
Baiazet murind (1402) a urmat timp de 11 mai multi bani i alte multe daruri, precum
ani mai multe lupte i in cele din urmh, se cuvine unui domn, 1-a expediat cu o
fiul shu Mahomet I se urch pe tronul sul- gardh de 4000 chlAreti care cetatea Nico-
tanilor la 1413. Cam In acest timp, un pole, unde 11 invith sA-1 atepte. Indath dup
Mustafa s'a dat de fiu a lui Baiazet ; s'a aceea, sultanul, adunnduli oastea, s'a in-
prezentat insotit de 300 Turci la Mircea, care dreptat spre Nicopole. Ajungnd aci, ar-
avnd o tail mare 3) li ddu o armath. Gu- mata sa n'a putut trece Dunhrea din cauza eh
vernatorul Nicopolei, Guineid 11 sustinu. Ma- tArmul stng era ocupat de armata lui Vlad.
hornet veni contra lor, cu mari forte Mtu. Sultanul se adresh enicerilor : Dragii mei
Mustafa 0 Guineid au fugit la Salonic, unde mieluei ( 1), ce este al meu este 0 al vostru,
Demetriu Lascaris le-a dat adhpost i protec- mai cu seamh tezaurele ; aa deci puneti-m6
tie-. Mahomet Ii ceru, Irish Lascaris a refuzat la cale, tiu ch dela voi atrna ca sh str-
sh-i predea MI% ordinul Imphratului din bateti, la malul opus, contra dumanului .
Constantinopole. Mahomet, pe care autorii Enicerii au rhspuns: Fericite stApAne 1 po-
turci 11 numesc: Noe musultnan care a scApat runcete sh se preghteasch luntrele, cAci In
pivotul imperiului amenintat de potopul aceasth noapte noi voim s ne punem In
thtarilor, a incheiat cu acesta un tratat, a-i cumphnh vietile, trecnd DunArea . Sul-
tine in buna paz, la Lemnos 0 el le plhti tanul le-a pus la dispozitie 70 luntre potri-
intretinerea anual cu 900.000 aspri 4). vite i alte lucruri de trebuinth precum i
In anul 1436 Amurat venind la Nicopole, tunuri mici, mijlocii i mari. Cnd s'a Inoptat
Gheorghe Brancovici, despotul SArbilor 5) i s'au aezat in, luntre i MsAndu-se in scursul
Dracula domnul Munteniei, II inampinarh, fluvului, au debarcat pe malul opus ceva mai
s'a pus la dispozitia lui i cu totii au intrat sus de tabdra domnului. Acolo asezAnd im-
in Ungaria 8) ; aci n'au Mcut mare treabA, prejur tunurile, s'au Inconjurat cu un
pentru a nu fi suparati de cAlhrime ; apoi in-
1) Durdent, Beauts de l'Histoire de la Turquie.
Paris, 1816, pag. 134-138. torcndu-se inapoi la malul drept, au trans-
2) Baiazet avea o armata de 120.000 turd i sdrbi portat pe ceilalti eniceri. Cnd toath pedes-
sub Lazdr iar Timur 840.000 mongoli, 32 elefanti trimea a fost trecutA, s'au Incolon at 0 s'au
indient si 2 regimente trupe Imbrcate in zale de pus in micare incet Inainte, chtre armata lui
fier. Vlad. Oprindu-se, au instalat tunurile ; insh
3) Chalcocondilas, pag. 77: e Tara munteneascd
se intindea din Transilvania pnd la Marea Neagr,
pAnA a ajunge la aceasta, romnii au masa-
in dreapta avnd Dundrea pn la tarmul
iar in stnga Moldova (Xenopol TI, pag. 111), 1) Heliade, pag. 145.
lsnd numai Cetatea Alba, care era in afard std- 2) Turcii Il numeau Kazikli Woevoda; (AI. C..
pAnirei ei (Ibid.). Ipsil.) dela Kazik, teapd; acest nume a rdmas lit
4) Bolint. in Mircea, pag. 104-105; J. de Ham- limba noastr in marina' i inseamnd prig de care,
mer, op. cit., pag. 168. btut in pdmnt, se leagd parmele ; sau Dracul-oglu,
5) Vezi Silistra. fiul Dracului ba chiar i Kapaluk, acel ce face tepi.
') Sincai, pag. 304. 3) Vezi Braila.

14*
211

www.digibuc.ro
crat ca la 300 eniceri. Sultanul privea btlia aezminte, fiului s'an Theodosie. Acesta
avnd abia etatea de 7 ani, a fost pus sub
de pe Ormul opus i i se sfia inima c nu-i
putea ajuta. Prin intrebuintarea a 120 tu- tutela fratelui lui Neagoe, Preda. Boierii,
nuri mici, ei au respins armata lui Vlad i nemultumiti s aib in capul lor un copil,
apoi s'au oprit A' se asigure. Dupa aceasta au instalat domn pe Radu al VI-lea ; acesta
sultanul a trecut Azapii (oaste pedestr, cam mergnd contra lui Preda, la Targul-Vestei,
ca drabantii cretinilor). Vlad vznd eh' nu 41. bate i-I omoar. Theodosie seal:4, cu fuga,
le poate opri trecerea, s'a retras. Sultanul a la Constantinopole, unde i moare. Beiul
trecut i el Dunrea i a dat enicerilor 30.000 Nicopolei, Meemet, un pretins romn turcit1),
zloti spre a-i imprti. Turcii au inaintat cu prietenul lui Preda i Theodosie, intr. In
fricA, intrindu-se in timpul noptii cu an- tara. Bate. pe Radu al VI-lea il prinde, 11
turi. Intr'o noapte, Romnii i-a atacat cu duce la Nicopole, unde-i taie capul 2), prin-
mare iuteal i au omorit aproape 100.000 tr'un boier, Bnic, vr primar a lui Preda
din ei ( ?) ; cci, Turcii goniti de Romni, dnd .1 cere domnia trei pentru sine. Logorgul
peste eniceri, acetia li respingeau i-i omorau conform tratatelor
Stoica, trimisul fdrei
pentru a nu se pierde din cauza lor. Cteva pe lng4 Poart, anung pe boeri, cari au
sute de Romni, prini, au fost despicai din inltat domn pe Radu dela Afumati. Acesta,
ordinul lui Mahon:wt. Romnii, mai trziu, curt tara de oamenii lui Meemet i-1 bate
au prsit pe Vlad i Radu, fratele &du, care in dou rnduri: la Lumbavi i la Cljani ;
se afla In lagrul turc, a fost instalat clomp 1). a treia oara este batut i el ; fuge in Transil-
La 1444 otirile ungare i polone s'au vania, vine cu ajutor i bate pe Meemet la
adunat din toate prtile la Nicopole i cu Girumali ; apoi, merge singur la Constanti-
mare sgomot, declaratii, jurminte i cu nopole, unde Turcii 11 arunc in inchisoare.
preparatii i mai mari, abia s'au completat Therea lui Radu al VI-lea, trimiterea de
la 40.000 2) oameni. Meemet, a lui Theodosie la Constantinopole,
La 1.480 o cium5." groasnic6 3) bntuia moartea sa subit (nu fr bnuial), ati-
toat tara Brsei. In acest limp stefan tudinea paei dela Nicopole in afacerile
Bathori intr in Tara MunteneascA, ca BA larei, probeaza pan la evident, intentiunea
bat Nicopolul. Dar isprvile sale au rmas
Portii de a profita de disputele, neigelege-
necunoscute (se vede ea' nu au fost prea rile i luptele 1ntre munteni i 8'6 transforme
insemnate sau c expeditia a avut ca scop Ora in paalc. Inrauririle lui- Meemet, in
ca &A se deprteze de cium6). evenimentele de cari vorbirm, erau aproape
La 1502 romnul Iosif sau Iosa, Comitele de a cuna r-uina trei, din cauza nesoco-
Temianei, a trecut Dunrea i impreun5. cu titei dezbinri a celor mari. Leclie totdeauna
S. Georgio, voevodul Transilvaniei, cuceresc bunl Boierii au refuzat formal pe Meemet de
Nicopole, prind i ucid garnizoana turceasc. domn i. au ales pe Prvu, Banul Craiovei.
La 1521 la moartea lui Neagoe, domn al Un trimis al sultanului ii aduce insemnele
Munteniei, tronul Ord se cuvenea dup5. domniei i este primit cu mare pomp; in
momentul lus de a pune domnului cuca
1) Dupa relatiunile srbului Constantin Mihalo- pe cap, 11 izbete, cu buzduganul, aa de
vici (adevratul nume se spune a fi Mihail Constan-
tinovici), din Ostrovitza, mahometan si enicer, sub tare in cap, c il d grmad. Turcii,
Mahomet al II-lea ; a servit apoi sub Ion Corvin. ce 1nconjur pe trimis, Incep s asasi-
Scrise Intro 1490 i 1516; scrierea sa primitivk spun neze boierii din far, apoi incalec i fug
I. i H. Jirecek, a fost In limba polonk publicate cu totii la Giurgiu (1522). Poarta nu-
In Arhiva Istorica a Romniei. Vol. II, pag. 10-11.
2) Heliade, pag. 146. 1) MArescu-Heliade, op. cit., pag. 174.
1) Analele bisericei din Braov (ad. h. an). 2) Heliade, op. cit., pag. 178.

212

www.digibuc.ro
mete din nou domn pe Radu dela Ala- cu sine pornind din Bucurevti, mai stran-
mari 1). gnd pe lng6 dnsul i pe toti ostaii ro-
La 1538 Suleiman, face un pod la Nicopoli mni i bulgari ce i-a IntAlnit in cale precum
i voete s' treaa armata sa de 150.000 i pe o seam de paznici din volintiri, trece
c616reti. Domnul Munteniei se opune cu Dunrea, in ziva mare, lng6 Nicopole, pe
35.000 calreti ; atunci Turcii fac un pod vase, in vederea otilor turceti, adunate
mai sus i tree cu armata. Romnii, au fugit acolo pentru ocrotirea constructiei vaselor,
in munti unde se unesc cu trupele lui Za- neceasre podului ce se pregRea s fie intins
polia (Theodor Spandugnino . N. Iorga, peste fluviu. Cum au trecut ai notri, au
pag. 13, I). dat indat nval asupra Turcilor, li bat, li
La 1.546 Radu Paisie, alugr, gonit de pun pe goan vi-i silesc s caute scparea in
inamicii ei i armata ungar, fuge la Ni- dosul anturilor, inchizAndu-se in tabra ce
copole ; dup dou luni, se intoarce cu Turcii era aezat lng6 14111 Osma ce isvorete
din aceast cetate, bate la Fntna Tiga- din Balcani i se varsh in Dunre aproape de
nului, in Dmbovita, pe Laiot, ce se in- Nicopole i 14110 care erau ingrmdite,
stalase domn i dup o domnie de cinci la un loc, ca la 1000 de luntre, cu toate cele
ani a fost exilat de Poart, in Egipt, unde necesare pentru facerea podului. Numrul
i muri 2). Romnilor, se spune, se urea la 5000, In
La 1573 Nicopoli, a dat garnizoana sa vreme ce Turcii intreceau 12.000. Btlia
(20.000 turci) in ajutorul a 40.000 Munteni, aceasta urm la 10 Iunie ; romnii au luat
pentru a sustine urcarea lui, Petru Schiopul tabra cu asalt, au robit i trecut sub ascu-
pe tronul Moldovei, in locul lui Ioan Vod tiul sbiei pe multi Turci, ca la 500; dup
cel Cumplit ; toti stint btirti la Jilite i au altii, 1600 Turci au czut morti. Despre pa
fugit. nu se tie dac a scpat sau a rinas mort.
In Aprflie 1591 Mihnea (Migno, la italienii Toate luntrele au fost mistuite yrin foc,
epocei) fostul domn al Munteniei, obtinnd afar de vreo zece ce erau aezate mai de-
dela Turci sangiacul Nicopolei, acuz de parte i de cari nu s'au putut apropia (pro-
inelciune pe Banul (Craiovei) i de autor babil sub tunurile intrirei). Ele au servit
al depunerei sale 8). in urin, la ai notri spre a trece dincolo de
La inceputul lui Iunie 1595 pe cnd vizirul fluviu alimentele gsite acolo. Un turc distins,
Ferhat, fcea la Rusciuk preparative de ce purta grij de aceste lucrri ale podului,
trecerea Dunrii, concentrAnduli fortele, zise ctre Fdsi: t( Dae oastea voastra ar
Mihai, cu un corp de oaste, alatuit din ro- fi luat astzi prea puternicului padiah
Mini, ardeleni i cazaci, primete s intni- patru cetati, n'ar fi fost nenorocirea mai
pine pe Ttari cari conform ordinelor mare pentru el ca paguba cauzatA de arderea
Portii invadaser Romnia, 4 le (14 o sabie, acestor luntri . Romnii au luat, in aceast
i-i silete s se inapoieze imediat. Indat izbAnd, vase steaguri i dou tunuri-fal-
dupii aceea Mihai impreura cu 60 clreti conete ce Turcii catigaser, in anul pre-
ardeleni din unitatea lui Albert Kiraly, sub cedent, sub Raab, dela otile impilteti ;
comanda lui Gaspar Fdsi, cu o ceat de Mihai le trimise lui Bathori, impreun cu
clreti i pedestrai romni, pe care-i luase asesprezece tunuri i multe pale, hangere
i alte arme, bogat impodobite, luate acolo
1) *incai, op. cit., pag. 146 sqq. de ostaqii sAi.
2) 1. Heliade Radulescu, op. cit., pag. 187.
8) Scrisoarea judecgtorului venetian Gerol Lipo-
Ei au mai gsit mult pulbere, munitii
mano din Constantinopol, atre Senat. (Doc. Ve- i instrumente de fier ; dar pe acestea, ne-
netian Nr. 182 din colectiunea C. Esarcu). putndu-le duce cu dnii, le-a aruncat in

213

www.digibuc.ro
 apa. Invingatorii au petrecut noaptea In Tot cu aceasta ocazie mai bate Vidinul,
acel loc i in ziva urmatoare, 11 Iunie, Cladoira OM la Zarideal (probabil, Zaicar) 1).
apropiindu-se de Nicopole, au scos pe du- Se mai spune ca Mihai, cu aceasta ocazie,
man din interior, au cuprins oraful, 1-a stri- a luat Plevna 2).
cat i I-a incendiat. Nemultumindu-se cu In _Septemvrie 1599 Mihai, dupa ce luase
atta izbnda i inflacarati de norocul ce-i i arsese Turnul, trecu Dui-area i a batut
favoriza, ei s'au aruncat chiar asupra ceteitii pe paa Vidinului ce-i ieise Inainte, apoi
i izbutesc sa faca lnga poarta cea mica, inconjura Nicopolul.
o spartura ct poate trece doi oameni. Dar La 10 Septemvrie 1.599 ii dal:1u asalt
cei dinauntru au inceput sa trag cu tunu- dar n'a reuit sa-1 ia, apoi temndu-se de
rile i armele lor i ai notri vaznd ea' Sultanul, ce se lntorcea din Ungaria, facu
au pierdut avreo 50 oameni au lsat cetatea pace cu paa primind daruri 3).
i trecnd Durarea, s'au inapoiat In tara, Cum am vzut, In timpul lui Mihai, Ro-
veseli de norocoasa lor expeditie 1). mnii au avut destule lupte in jurul acestui
In toamna anului 1595, dup faimoasa ora.
batlie dela Calugreni, Mihai trimite contra Nicopoli, a dat IVIunteniei o doamna, in
Nicopolei pe Hatmanul Udrea (Adrian), persoana sotiei lui Cantacuzino, fata sat.-
Acesta bate pe Hafiz-Paa, ce-I Intmpina, bului Ghenea, negustor de abale 4).
ii impratie otirea i asediaz cetatea. Mihai Din o dare de seama asupra Valachiei,
II ajunge i ambele armate au asaltat cetatea, trimis Imparatului, la 1 Octombrie 1608,
lund-o 2). generalul Veterani crede ca. cetatea Nico-
La 12 Noemvrie 1596 Mihai a trecut Du- polei este cheia Valachiei 5).
narea, cu 12.000) ostai, distruge oraful Ni- Catre 1612 Olandezii au &bandit dela
copolei, taie pe Turcii dinteinsul i cnd era Turci primele capitulatiuni comerciale si-
sh bata i cetatea, sangiacul (prefectul) 11 milare cu ale Frantei f Angliei.. Cu aceasta
onoreaz, cu multe daruri i-1 roaga s faca ocazie ei au introdus Intrebuintarea tutu-
pace. Mihai, care auzise ca sosete grosul nului care Impreuna cu opiul i vinul, corn-
armatei otomane, care se Intorcea, cu sul- puneau dupa. ideea Turcilor profani cele 4
tanul dela luarea Agriei (Agram), primete elemente ale deliciului, cele 4 perne ale so-
darurile i lund aerul de a ceda, se de- falei placerei pe cnd ulemalele i muftii le
prteaza. nurneau: cele 4 coloane ale cortului volup-
La 1598 Mihai, care gatise mai dinainte Valli sau cei 4 minitri ai diavolului 5).
1500 luntre, trece Dunrea i ataca. Nicopole. La 1689 Nicopolul era ocupat de Contele
Pe platoul dela estul oraului, bate pe paii Tkly, competitor, sustinut de Turci, la
Hafiz-Achmet i Karaman ; cel dinti scapa tronul Transilvaniei In contra Imparatului
iar cel de al doilea cade in lupt. Dup Leopold, care se declarase succesoru/ lui
batalie a inconjurat cetatea, o bate trei zile,
a stricat-o, apoi, sfrind praful de pupa, 3) Anonimul ungur dela Hevenesi (cit, de *incai,
pleac de acolo ; jefuete tot teritoriul 'Ana Vol. II, pag. 270).
9 Blcescu, op. cit.
in Balcani, cale de zece zile i Incarcat de 3) Istoria Tarsi Romdnqti In-Mag. Isl., Vol. IV,
prazi, de vite, de Bulgari i de Srbi, se pag. 270.
intoarse i le aeza In tara. Aceast campanie poate este (probabil din cauza
asemnrii) acea raportat de *incai In 1596
I) N. Blcescu, Istoria Romdnilor sub Mihai Vocld 4) Radu Greceanu Cap. V.
Viteazul, pag. 97, 98 si 99. 3) Columna lui Traian, anul al IV-lea (1873),
2) Idem. Nr. 10, pag. 197.
3) Valther, In Vita Michaelis, pag. 252. 9 AI. Comn. Ipsil., op. cit., pag. 447.

214

www.digibuc.ro
Mihail Apafi, mort 1) frA copii. El a primit Ceapan-Oglu (fiul tigrului), apartinnd uneia
ordine, dela Poart, ca ImpreunA cu Cerchez- din cele dint:Ai familii ale Asiei. Acest ef
Achmet-Pap, seraschierul, cu oaste tur- era In capul a 12.000 cavaleri, sositi de
ceasc 0 cu Ghazi-Gherei sultanul cu tAtarii curnd din Asia. El trimisese generalului
0 cu alti ctiva pai, ca s vie prin Muntenia, Langeron un sac plin cu tutun 0 un cartel
sa treacA 1n Ardeal pe unde ar socoti mai In care-i anunta c5. Ii va goni din Prin-
bine. 0 invitare in acest sans primi 0 domnul cipate. Generalul rspunse dnd asalt for-
Constantin Brncoveanu. Toate aceste ar- tului Kaleh. Acest fort era inchis, prin tur-
mate au trecut Dun Area la Nicopole. Bean- nuri 0 pnturi umplute cu ap ; dar aceste
coveanu le iei Inainte 0-0 pregAti 0 el anturi fiind atunci Inghetate, el a fost luat
fortele pentru a le uni cu ei. La aceste In ziva de 25 Ianuarie, In cteva ore. Turcii
armate s'a mai unit i oarda tAtArease. a au pierdut aci 250 morti, 350 prizonieri,
Sultanului Ka lga. Cu toti au trecut In Tran- 32 tunuri i 5 drapele. Printre prizonieri se
silvania prin o veche trecdtoare necunoscut, gAsea Ibrahim-Pap, comandantul-cap cu
din muntii cei lnalti ai Munteniei. Au btut 60 ofiteri 1).
pe nemti, au prins pe Heissler, generalul lor, La 1.8 Februarle 1829 un detapment de
au masacrat ca la 4000 din ei 0 au Incoronat voluntari din al 9-lea de vnAtori, traversAnd
pe Tkly, rege al Transilvaniei ; dar sosirea Dun Area, a surprins flotila turceasc nu
unei mari armate germane, i-a obligat s5. se departe de Nicopoli ; a ars 29 bastimente,
retragA cu tosi In Muntenia. Aci au aeptat a luat un fort inamic aruncndu-i tunurile
deciziile Portii, care trimise pe Tkly la In ap. Acest succes nu-i cost:6 dect doi
Vidin, cu toat plcerea ce o avea de a oameni 2).
ierna In Bucureti. La 18 Ianuarie 0 6 Februarie 1854 Turcii
Cu Incetul, Nicopole deveni un mare au Incercat sA treacA Dundrea, la Nicopole,
centru militar, dei de la aceast epocA dar au fost respini. In Martie InsA, trupele
pAnA la Inceputul acestui secol nu s'a mai ruseti retrAgndu-se Inapoia Oltului 0 astf el
vorbit nimic de el. ei nemai Intmpinnd obstacole, tree Du-
Miercuri 31 Mai 1738 Care orele 3 0 nrea 0 ocup Craiova 0 Romnia micA,
jumAtate, a fost un cutremur Inspimnttor In -4impul ultimului rzboi, garnizoana
la Bucureti 0 In tot lungul Dunrii. El Nicopolei a fost IntArit la timp prin o
s'a repetat mai multe zile, dar intensitatea divizie detapt din corpul de Rusciuk, dar
n'a mai fost aceeai. A adus mari nenorociri. nu s'a fAcut nimic pentru a desvolta fortifi-
Multe din cetAti au avut zidurile surpate. catiile In mod rational, cauz pentru care
La Nicopole 4 moschei au fost distruse. cetatea n'a opus Ruilor cleat o slab re-
In Ungaria, Muntenia 0 la Iai dezastrele zistenf, divizia ffind imobilizat prin desele
au fost lngrozitoare 2). bombardamente ale Ruilor.
In Mai 1810 Ruqii Incercnd sa treacA Hasan Hairi Pap comanda fortele tur-
Dunrea lng6 Nicopoli simt respini. ceti 0 Achmed-Pap era guvernatorul ce-
Cu toat importanta sa strategic, forti- tAtii.
ficatiile acestui ora au fost abandonate la Bombardarea a Inceput in seara de 13 Iulie
1.811 0 ele cu Incetul au ajuns In cea mai 1877. Generalul Kriidner, care plecase din
rea stare. Sitov cu douA divizii, din al IX-lea corp,
In iarna anului 1828-1829 Ruii au luat
capul de pod al Nicopolei, unde se 0:sea 9 Colonel Baron de Moltke op. cit. pag. 237
238. Vol. I.
2) Histoire de Turquie 1856, pag. 44, col. II. 9 Colonel Baron de Moltke, op. cit., pag. 238,
9 Dapontes, op. cit., 103. Vol. I.

215

www.digibuc.ro
11 1nvesti la 14 Julie ; patru baterii, compuse Trofeele au fost : 6 drapele, mai mult de
din piese de calibru mare, au deschis foc viu 100 piese de artilerie, de campanie i asediu,
contra lucfrilor incintei, deja destul de tare un mare numAr de arme 0 2 monitoare.
sf5r6mate prin bombele trimise, de pe malul Generalul Kradner felicit pe generalul Manu
stng, de atre bateriile ruse din Flmnda artileria sa de partea luat la succesul
Tomne din Islaz. operatiunilor imperiale 1).
Duelul de artilerie, inceput in seara de In ziva capitulrii, spune Kanitz, dup
13 Iu lie 0 la care aspundea 13 baterii tur- care imprumut6m ceiace urmeaz, Nicopoli
ceti, a continuat in zilele de 15 0 16. semAna unei mari grimezi de sfrmlituri.
In ziva de 14, o Incercare fusese fcut6 In toate prile, arme sfArmate i muni-
pentru a trece fIuviul ; plute au fost puse tiuni zceau alturi cu obiectele, de tot
pe apa. Trupele erau concentrate 14110 Fl- felul, pe cari nenorocitii locuitori nu le-a
mnda ; dar Turcii deschiznd un foc violent putut salva. Generalul Kriidner permise la
asupra acestui punct, au sfrmat otirile con- 5000 Turci, cari erau fr azil, sa se mute
centrate pe un spatiu ala de mic 0 a trebuit In citadel sau s." se retrag6 unde le va
sa se renunte la operatie. S'a mascat eecul conveni mai bine. Multi au Minas ; dar cea
arandu-se orapil Nicopoli, care era con- mai mare parte a preferat s se indrepte
struit In un fund, Intre dou maluri 1). atre Vidin 0 Sofia.
Se crede c' In noaptea de 15 Iulie, Turcii Incendiul sau bombardamentul a distrus
se preparau s abandoneze cetatea i ss se opt moschee, sinagoga, coala tura, coala
Indrepte spre Vidin, cnd, aproape de ziu, israelit, cea mai mare parte din foburgurile
baterle dela Islaz, zgrindu-le micarile, turce i cartierul ovreesc. Cam 400 case
au deschis asupra kr un foc violent 0 for- turceti foarte pfdpdite, 120 bulgare 0 5
tndu-i astfel s reintre In cetate. A doua zi locuinte ovreeti, mai ramh'sesera In pi-
bateriile erau gata a reincepe focul, and cioare.
generalul Manu primi tirea c cetatea s'a Cand, dup6 ateva eecuri, Ruii au fost
predat Ruilor, fth conditiuni 2). nevoiti s intAreasa armata kr din fata
Din partea Ruilor, Mara oraului era Plevnei, garnizoana lor a fost Inlocuit cu
astfel comentat: parte din armata rom&na, care, de altfel
In dimineata zilei de 15, Krdner a Incercat a contribuit 0 ea indestul, cu artileria_ sa,
asaltul contra ramparturilor de pmnt i la capitularea orasului i pentru care mai
asupra citadelei, situat la vest ; Turc au multi ofiteri au primit multumiri aldu-
reuit la 1nceput s-i resping6 dar and roase i recompensati. Romnii au avut
proiectilele inamice au incendiat violent mai tot timpul fzboiului garnizoana in ea.
oraul i dou depozite cu pulbere au ex- Generalul Stollpin a fost numit guver-
plodat, fortul sud-vest a fost luat. Ruii cam- nator, ajutat de un Colonel din artileria
pal% In pozitiile ocupate, aproape de ora, ronan.
care ardea In diferite locuri. Mid, la 16 Julie, La terminarea ostilittilor, armata romn
ei preparau cel din urra asalt, drapelul alb a predat cetatea unei garnizoane ruse 0
a lost desfurat pe parapete. 4000 turci, and pacea a fost cu totul restabilit, fa-
avnd In capul kr doi pai, au predat armele. miliile turce au revenit, incetul cu incetul,
Ruii au pierdut 1.5 ofiteri 0 cam 1300 oa- s reclame casele, grclinele, ampurile kr,
pierderile Turcilor nu erau cu mult
meni ; etc. Ulterior Nicopoli Ii relua cu mare
mai mari. greutate vechea sa important 2).
Arnde Le Faure, Histoire de la Guerre d'Orient. 9 P. St. Vassilliou op. cit.
9 P. St. Vassiliou. 2) F. Kanitz, op. cit., pag. 224-225.

21.6

www.digibuc.ro
 5. OLTI
Generalul-major rus Leonoff, care co-
manda la Olti, aproape de Flmnda, observ
in dimineata zilei de 23 Iunie 1877 c un
monitor turc se deplasa din Nicopoli pentru
a descinde fluviul. Indatd, el a dat torpiloa-
relor sale ordinul de a se ambusca dui:a Belina nu are alt important dept ca
un ostrov i s. astepte aci trecerea navei aci se crede s fi fost in antichitate Micro-
inamice. In numarul ambarcatiunilor de Bizantiul (?) 8).
serviciu 2), astfel comandate, se gseau qutka,
pus sub comanda Aspirantului Niloff
Minas) comandat de sublocotenentul
Arens.
Cand monitorul a voit BA tree* aceste
brci &au precipitat cu scondrul
pentru a-1 lovi In curmezis.
Din fericire, pentru ea, aceast nav era
pregtit pentru lupt. La primele incer-
cari ale atacului, ea ls s cad plasele
destinate protectiei operelor sale vii Impin-
gAnd in afara flancurilor sale, lungi scondri
cu torpile. Ea deschise, In acelasi timp,
asupra asediatorului, un foc viu de arme
si mitralii.
Atunci s'a desfsurat peripetiile unei lupte
inspimanatoare, angajat intre un basti-
ment mare si cteva brci mici. Nava opunea
mine, minelor asediatorului i manevra,
pentru a se debarasa de adversarii si In
felul leului aprndu-se contra soarecilor .
Ea evita abordagele cu ajutorul miscrilor
sale repezi ; punea la fiecare moment, in
neputint periculoii si inamici, fie stop n d,
fie punnd mafina inainte sau
Mina, care atacase cea dinti, a fost
foarte gray avariat i, prin urrnare, obligate*.
s se retragg. yS'utka, ating de un proiectil
amenintat se.' se scufunde din cauza unei
1) De Sarrepont, op. a se citi pag. 218.
9 Nu aunt de parere asupra numarului alupelor
cu torpile cari au fost chemate s ia parte la ope-
ratiune. Sleeman (ofiter englez In serviciul turcilor,
In timpul razboiului), vorbe0e de patru barci ;
Marskoi-Sbornik nu arata cleat trei ; comandantul
Chardouneau (francez) nu mentioneaz5. decit pe
sSutka i Mina.
3) In ruse0e
www.digibuc.ro
guri de ap la tribord, a trebuit 0 ea s re-
nunte la actiune 1).
Aceast lupt, foarte extraordinara nu
durase mai putin de o orb'. 2).
BELEM.
6. ZIMIVICEA.
Geograful alexandrin Ptolomeu o numeste
Ealiwa. Ea era asezat pe meridianul de
mijloc al Istrianei (Tara Romneasc) 4).
In sus de acest pullet se afla pe rpa
Dunrii (1845) o cetate de pmnt, avand o
figur ptrata ; ea era lung de circa 200 si
lat. de 150 pasi, inconjurat de 2 imense
profunde santuri 0 de trei prti de un
1) Aspirantul Niloff primi, ca recompensa pentru
bravura sa, crucea Sf. Gheorghe cl. IV-a; sublo-
cotenentul Arens a fost decorat cu insemnele Meri-
tului militar.
1) Sleeman spune: a cloud ore i. El afirma: Coman-
dantul monitorului era turc, pe and Ruii sustin
s fi recunoscut un englez. Acesta era, zic ei, un
om Malt, cu o barba blonda, divizata In mijloc, In
dou parti distincte, stand nemi.rat In picioare
cu EnAinele In buzunare. Acest orn nu Inceta de
a evita alupele cu mine ; el tia sa ia ofensiva i
sa le manevreze In scop de a le strivi. Unii din ofiterii
ru0, trase, la o distanta de cel mult 12 metri, trei
lovituri de revolver asupra cpitanului monitorului,
care, scoase facet o mama din buzunarul su 0
ridica apca, se Inclina rein& gray imobilitatea.
In fine comandantul a fost ranit... o i bastimentul
sau infra la Nicopoli.
$) Aceasta afirmare trebuie primita cu mare pre-
cautiune. In curtea splendidei biserice catolice se
mai vedeau Encd urme numeroase, ale timpurilor cla-
sice, cari abundau aci ca i In tot satul. Cte pietre
antice disparute In temelia i zidul acestei dal:1M?
Capitele, coloane de marmord, sodi, pietre votive
0erse, erau oarecand imprA0iate in curtea preo-
tului parohiei. Tarmul Dunarii pastreaza Inc o
importanta fractiune a bastioanelor romane 0 a zi-
dului de sustinere, admirabil cimentat, care prote-
jeaa. malul Belina ; Intr'un cuvant era un_ panct
destul de recomandabil arheologior. (Kanitz, pag.
221 ed. fr.).
4) Laonic Chalcochondila.
217
indoit val. La o sptur fcut de trani Moesia 0 nordul Greciei i de aceea Romanii
au gsit mai multe pietre rupte 0 bucti au construit, pe trmul clrept al fluviului,
de vase. Locuitorii au spus c s'ar fi aflat intre Vidin 0 Silistra, qapte mari cetti,
acolo 0 urme de cenu6 0 diverse alte vase corespunznd celor 7 defileuri, astfel c fie-
de pmnt. De bun seam, zice Laurian, care defileu al Balcanului era inchis la nord
ca aci era : Contra-Dinum sau Quinto-Dinum, prin o mare cetate pe Dunre. Multe cetti
cum Ilnume0e Procopiu 0 putem presupune au datorat existeata lor acestui principiu
cu probabilitate c 0 numele Zimnicea nu de intriri. (Hist. d'Attila, I, pag. 240).
este altul dect Dimnicea. Tocilescu atribuie Era un timp cnd aceast cetate purta
cettii o origin pre-romand 1). numele de Novomont; pe timpul Romanilor,
La 1792 0 1828 aci au urmat btlii In secolul al II-lea 0 III-lea a fost sediul
insemnate Intre Ru0 0 Turci. legiunei I. Italica 1), In parte 2), aceast
In rzboiul 1877-78 armata rush' pentru legiune venise din Moesia, Inch' de pe timpul
a ajunge in inima Turciei avea s treac lui Vespasian 3) ; cealalt parte, a acestei
cloud obstacole: Dunrea 0 Balcanii. Turcii legiuni, stationa la Troesmis (Iglita de azi) 4)
au neglijat s' protejeze prin capete de poduri, 0 plecase dela Novae in timpul lui Deochtian.
cettile situate pe Dunre intre Vidin 0 Inainte de Justinian fusese cetate In-
Marea Neagr ; aceasta a fost o grefalii care semnat In scripte cu un turn, adic cu
a ufurat in mod sigur trecerea Dundrii. totul secundar.
Statul major rusesc decisese s se treac La Novae Gotii au trecut pentru prima
Balcanii pe la ipka. Alegerea acestui punct oar Dull:Area pe la jumtatea secolului al
trebuia natural sa exercite o mare influent III-lea (238 sau 250) sub regele kr Cniva 0
asupra determinrei locului unde s'ar trece au distrus Moesia (Bouillet). Dupd moartea
Dunrea. lui Attila, s'a vzut sosind in aceast loca-
S'a ales itovul, ca punct al Dunrii litate o considerabil emigratiune, condus
cel mai aproape de ipka 2). de fratii consangeni ai lui Hernakh, Emned-
zar 0 Uzindur. Ei au ocupat trmurile
7, ,S.1.35TOV. Utului 0 Oescului devenind vecini Navelor
Lift0Otil sau SviVov, numit de scriitorii 0 Nicopolei (id. ibid. 250).
moderni bulgari Svygtov, trece drept unul In anul 487 5) Teodoric, regele Gotilor,
din oraele cornerciale cele mai active din prsi aceast cetate, ce o locui In timpul
Dunrea de jos. Vechi zidiri romane se gseau ederii sale in Moesia 0 a mers, arznd i
fried In viile dela Steklen (Staklen) la estul pustiind, pn la Melentiade ; de acolo apoi,
mahalalelor sale 0 comparatia diferitelor s'a Inapoiat iard0 la Novae.
itinerare fac sd se recunoasc de sigur In Orapl devastat de barbari, a fost re-
aceste resturi antice, ceea ce mai rmne construit de Justinian cu atta splendoare,
din vechea colonie romara Novae sau No- c nu MIA drept i se zicea celate 6).
vensis Moesiae civitas. Unii pretind (citati de Laurian, btrnul),
Aceasta a fost una din principalele cetti c numele &du ar veni dela vorba german
romane din Bulgaria, cari au fost aezate pe Fischhoff ; este posibil, dar se pare mai mult
ratiunea c Emul (Balcanul) care se intinde
paralel cu Dunrea, era tiat (ca 0 acum) 1) Dicjionarele lui Hofmann i Bruzen.
prin 7 defileuri cari serveau de trecere intre 2) Maria Zaharescu, op. cit., pag. 225.
3) Tacit Hist., III, 14.
1) Dacia inainte de romani. 4) M. Zaharescu, op. cit., pag. 262.
2) La guerre d'Orient par un Tacticien, Paris I, 5) Amian Marcelinul.
Dumaine. ') *incai Vol. I, pag. 108.

218

www.digibuc.ro
sd. vind dela Sixto-Dinum, ce s'ar putea Austria pdstreazd teritoriul Orsovei vechi.
admite eh' a existat, de vreme ce e sigur ch Cu aceastd ocazie Turcia a fost mult ajutath
a existat si un Quinto-Dinum. de Prusia, cu care incheiase un tratat ofensiv
In timpul lui Mircea, acest oras a fost foarte si defensiv, Incd dela inceputul secolului
tare; dar, in o fericith campanie, Baiazet XVIII. Congresul dela Reichenbach con-
1-a ocupat, impreund cu Vidinul si aceasth sacra aceast pace, pe baza Statului quo
ocupatie a fost recunoscut prin actul de ante bellum. istovul deveni atunci locul de
vasalitate din 1391 1). Turcii la inceput, reuniune al plenipotentiarilor iar lui Ma-
n reduse In rndul satelor mizerabile. vrogheni, care se opunea la incheierea unei
In Decemvrie 1.593 Mihai a trimis 2) pe pdci defavorabile in raport cu succesele
generalul sdu Albert Kiraly s bath orasul Turcilor, i s'a -WO, capul, in Iulie 17901
Ploti, ce era Intre Nicopoiu i. Vrusik (Ni- in lagrul turc de lng istov, la Belina,
copol si Rusciuk), cale de o zi departe de din ordinul Vizirului.
ambele orase si neinconjurat cu zid. 3). Kiraly Cu ocazia acestui tratat, s'a intdrit si
a ars orasul, a masacrat pe toti locuitorii fatala conventie din 1775 prin care Poarta
sdi, pentruca prea mult au necdjit pe Ro- ceda Austriei, Bucovina.
mni. Pe indltimea Ciuca exista, cdtre finele
La inceputul anului 1595, tot Albert Ki- secolului al XVIII-lea, un cartier fortificat,
raly, generalul lui Mihai eu o iuteald ne- care amintea de bulgarii catolici-romani pe
auzitd, cu foc si cu fier, prddnd si pustiind carisurghiunul ii for-VA sd emigreze In
isi roteste fulgernd armele prin toatd Bul- Ungaria. Traditia spune, cd pe aceasta indl-
garia, .5istov, Cernavodd, Rasgrad, Babadag time era o bisericd latind. Un tun instalat
si Oblucita. Dupd ce toate aceste orase au inaintea fortretei (Kaleh) anunta, In timpul
fost trecute prin foc si sabie, el isi intinse Ramazanului, musulmanior orasului, ora
pustiirile phi-a la Marea Neagrd si gurile att de neraddtor asteptatd a apusului
Dundrii, ajungnd pnd la Varna ; apoi, soarelui. Tot in acest loc se executa si
trecnd muntii, a inaintat 'And dincolo drept credinciosii condamnati la moarte si
de Adrianopol, apropiindu-se cam la 13 pe cari apoi tot aci ii si ingropa 1).
leghe de Constantinopole 4) . Devastarea larjaliilor lui Pasvan-Oglu,
Dela al XVI-lea secol, orasul s'a retras, arderea si jefuirea orasului, la 1.810, de
putin cte putin, spre est de Staklen, pnd generalul rus St. Priest, a fortat cea mai
in locul ce-1 ocupd astdzi si a ajuns la un mare parte din locuitori SA emigreze pe
grad insemnat de prosperitate. tdrmul romn.
Ruinat prin rdzboaie si redus in stare de Iatd cum a avut loc devastarea:
sat, el s'a ridicat din nou la Inceputul se- Dupd predarea Rusciukului In Septemvrie
colului al XVII-lea. 1810 Kamensky a trimis pe Contele de St.
La 1791 a avut loc la istov, Incheerea Priest cu 4 batalioane, 2 regimente de dra-
unei pdci foarte defavorabild Austriei (cu goni si 3 de Cazaci la istov. In acest timp
toate avantajele dobndite de aceast pu- orasul era unul din cele mai bogate si mai
tere in campania din 1789). bine clddite din Bulgaria, pe coastele unor
mari indltimi acoperite cu vii si gradini.
1) Hammer, Vol. I, op. cit., pag. 224 de Hur- Contele St. Priest s'a instalat pe indltimile
muzaki Vol. I, op. cit., pag. 263. cari dominau tot orasul. El bombardd orasul
2) *incai, op. cit. Vol. II, pag. 251. cteva ore. Nici comandantul, nici locuitorii
6) Acest oras nu putea fi decat *istovul, dupti
datele pozitlei sale.
6) N. Blcescu, op. cit., pag. 63-64. 1) Kanitz, op. cit.

219

www.digibuc.ro
n'au voit s se apere. Intelegerea s'a fcut cu armistitiu, locuitorii din Constantinopole le
ajutorul unui boier grec orb ce trlia in importase in tail.
acest ora de mai mult timp. Oraul s'a Trei zile in urm fluviul a Inceput s se
predat la 30 August. S'a gsit in el cantitti desghete. Bulatoff temndu-se de acest
mari de alimente i munitiuni. S'a luat ase desghet, a ars brcile din itov iar pe lo-
drapele i un mare numr de brci i de cuitorii cari, bazati pe pace, se Intoarsera
vase mici. acas i-a luat cu sine peste Dunre.
Detaamentul Contelui de St. Priest era Expeditia Ruilor din 1812 contra ito-
prea slab pentru a pzi itovul la o aa vului a fost o pat pentru memoria lui
mare distant de armat i nu se intelege Kutuzoff, care a ordonat-o, a colonelului
pentru ce Kamensky li &Ouse aa de putini Keissaroff care a propus-o i a lui Bulatoff
soldati, cnd in acelai timp fratele su care a executat-o.
comanda inutil 12.000 oameni lng B atin Cuvntul lui Kutuzoff, armistitiul, stabi-
(Boatin), unde se afla. lirea unui punct de vain la Zimnicea, a fcut
In adevr cteva zile dup predarea ora- pe Turci s grm" deasa mrfurile kr la
ului, Bulgarii i btrnul orb au denuntat itov. Cu 3 zile inaintea atacului ele au sosit
un complot indreptat contra garnizoanei de din toate prtile.
cativa locuitori turci pe cari ii lsaser in Jing-Aga, vechi aian din Albin, fusese
ora. St. Priest li arest i i-a prezentat trimis BA comande la itov. In Ianuarie el
lui Kamensky, care i-a trimis in Rusia ca plec6 sh jefuiasc6 Lovcea i Plevna. La
prizonieri de rzboi. itov nu se aflau nici 20 oameni armati. Erau
La un moment lug Kamensky rechemat sub ordinele unui turc Wain, Ahmet.
pe fratele su care inainta asupra Nicopolei La itov nu era cleat comercianti.
i ordon lui St. Priest s distrug oraul La 2/14 Aprilie, inaintea zorilor, generalul
i s-1 abandoneze. St. Priest ar fi voit s 5." Bulatoff intr in itov cu 4 batalioane 'r
fie dispensat de executarea acestui ordin cazaci. El nu intmpin nicio rezistent. Lo-
barbar i inutil, dar era aa de precis i i cuitorii credeau cil ei vor merge mai departe.
s'a dat att de putin timp pentru a-1 Aceast armat a nvlit asupra locui-
executa, incat bietii locuitori cari primisertorilor, i-a jefuit, le-a luat toate mrfurile,
i hrniser pe Rui, n'au avut dect cateva maltratndu-i.
ore pentru a transporta unele din efectele efii au fcut avere colosal iar soldatii
kr de cealalt parte a Dunrii, la Zimnicea vAnznd, au bdut a doua zi tot ce au jefuit.
i au pierdut pe toate celelalte cari au fost Bulatoff trase 3--4 lovituri de tun spre a
arse cu oraul. Foarte multi din aceti Deno- arAta c intmpinase rezistent i 06' fusese
rociti au fost cu totul ruinati. In timpul silit s se lupte.
iernei au zidit un ora lng6 Zimnicea, pe Kutuzoff a avut neruinarea s propun
care 1-au numit 4 Noul qiftov. nite asemenea banditi pentru recompense.
La 2/1.4 Februarie 1.812 pe and plenipo- Lucrul lush' era cunoscut i lumea a fost
tentiarii discutau la Giurgiu conditiunile att de desgustatd c fiecare din cei ln drept
pcii, generalul Bulatoff i colonelul Keissa- negau A fi luat parte la acest neruinat jaf.
roff, tree repede Dunrea, care era Inghetat In rzboiul din 1828 el suferi noi incercri,
peste tot i pun patina fr de veste pe dar se ridic, gratie excelentei sale pozilii.
i.tov. Fac prizonieri 800 oameni din ai lui Dup rzboiul turco-rus din 1828--1829,
Guentz Aga care comanda aci, captureaz6 locuitorii si au fundat, in Romnia, micul
ora al Alexandriei. Btrtinul Laurian a
dou tunuri i se fac stpni pe mrfuri de
mai multe milioane, pe cari, bazati pe vizitat pe la 1.845 In acest ora biserica Sf.

220

www.digibuc.ro
 Dumitru zidit de Matei Basarab. In acel locuite de populatii amestecate, circumstang
timp ea avea duumea de arimizi romane, care trebuia sh" fac6 imposibil un mar
pe cari se descifra Leg. I. Ital. secret &Are Balcani, unde domnia elementul
Cu toate acestea, situatia itovului, foarte bulgar 1).
favorabil comertului, fi asigur o noua In anul 1870 acest ora a c4zut prada unui
prosperitate. mare incendiu, care a prefAcut in cenu5., mai
itovul a fost primul ora bulgar care a cu searing, marele ir de locuinte de lemn
introdus in coal limba national, pe la dup marginile Dularii.
1833, impreun6 cu limbele slav i. greac. Trecerea dela i'i,stov (15/27 Iunie 1877 ora
Midhad-Paa concepuse ideea executarii 2 h. 35 m. dimMeata).
unui drum de fier, care ar fi legat itovul Armata rug ce ocupa Romnia se des-
cu Philipopoli prin Balcani. Prin aceasta, f'dura pe linia Dun'drii cu o linite militaril
de o parte, prin compania austriac6 de na- care probeaa ca ea executa micgrile ei
vigatie pe DunAre, pe de alta, oraul ar fi intocmai ca manevrele din timp de pace.
devenit un port de tranzit, a c6rei activitate Acesta era un bun augur.
comerciala ar fi mers crescnd. Turcii, din parte-le, determinati la o re-
In vara anului 1868 o cohort de insur- zistent pasiv6 absolut, n'au luat nicio
gerrti bulgari, tare de 1.50 oameni bine ing.sur spre a-i deranja pe trmul stng.
armati, a debarcat, din Romnia, aproape de Retranati inapoia Dunrii, pe care au con-
itov, sub conducerea lui Hagi Dimitri. stituit frontul lor de operatii, ei au pierdut
Stindardul, impodobit cu leu i cruce, a tre- cel mai pretios timp in o culpabil inactiune
cut colinele Tarovetei ; dar nelinitea ce au cAci, observarea adversarului, intermitenta
observat bulgarii a contrastat cu entuziasmul bombardare a oarecari puncte ale trmului
junilor legionari. Nimeni nu s'a micat, niciun stang multe din ele neapgrate cutree-
orn n'a verlit A nareasc6 rndurile, unde se rarea Durarii in toate sensurile de vasele
striga moarte sau libertate. Populatia mu- lor de razboi, fr" niciun obiectiv, etc. par
sulmara insp6imntat, autorittile turceti, mai mult dispozitiuni ale unui joc de copii
prea bine informate, singure s'au mirat, dect serioase pregtiri ale unei armate, fie
pentru a ineca in snge IndrAzneata intre- ea chiar in defensiv.
prindere. Midhad-Paa se ailt nemilostiv Durarea, este adev6rat, a fost un obstacol
in represiune ; legiunea uringrit de milildile destul de serios pentru armata ce luase ofen-
turce i de nizami, a ajuns, luptnd, Ora siva ; punctele Int6rite intre gura Timocului
in defileurile Iantrei, aproape de Gabrova i i Sulina, legate prin : un cordon de trupe i.
aceste defileuri a fost mormntul insurgen- o bun cale de comunicatie pietruit, marea
tilor. puterea armatei in defensiva ; dar era aceasta
Mult timp in urna amintirea eroismului suficient ? Nicidecum. Evenimentele ulte-
acestei legiuni, a rms inc6 viu la batrni rioare au probat ca dac4 s'ar fi ocupat qi
ca i la tineri, la cretini ca i la turci. Ininfrit cteva puncte pe malul stng sub
toate prtile se ruda curajul lor, musul- protectia flotilei chiurasate, rzboiul, dac6
manii pe fatA, cretinfi in secret. Dar orict nu altfel, s'ar fi prelungit i atunci s'ar fi
de mare le-a fost bravura, se putea reproa profitat, pe Ing6 c s'ar fi transportat
efilor lipsa de prevedere. Ei au ales rAu pe tdrmul stang, de timp spre a forma
terenul de insurectiune. Nu numai locul era i instrui noi armate, noi forte. Daca Plevna,
pretutindeni deschis i se preta putin ar fi fost la Galati ?...
pentru o lupt de guerillas dar sate intregi
erau ocupate de musulmani sau cel putin 9 F. Kanitz, op. cit.

221

www.digibuc.ro
 Este greu sa se explice foarte multe stranii In noaptea de 8-9 Iunie o trecere secun-
fapte cari surprind pe examinatorii i criticii dar s'a executat In fata Galatilor, cu care
ai acestui rzboi . .. Dar aceasta ocazie punandu-se mana pe inaltimile dela
se deprteaza de rezerva ce ne-am impus Bugeak, s'a grabit retragerea Turcilor din
in aceasta carte .. nordul Dobrogei, operatie prin care se ga-
Oricum, Ruii au profitat cu o rara inte- ranta legaturile armatei principale cu Rusia.
ligenta de neexplicabilele erori ale inamicilor Pe la 13 Iulie Ruii au concentrat fortele
lor. A fost un moment in care ei trebuia lor principale pe Vedea, la Alexandria, Ro-
s fie multumiti c. Dunarea cu toate ca iorii de Vede etc. Mai multe unii de mine,
prezenta pentru ei un obstacol greu de ancorate in mod secret in diferite puncte ale
abordat, implinind mai toate conditiunile fluviului asigurau partea Dunarii in care
unei bune aparari pentru inamic s'a gAsit urma sa se efectueze trecerea, de reduta-
intre ei i implacabilii lor adversari. bilul atac al monitoarelor, cari cu inteligenta
Fled ndoial, extraordinara inundatie a manevrate, erau suficiente s intarzie tre-
anului 1877, inpenetrabilele noroaie, lacuri cerea Dunarii.
i balti, formate la retragerea apelor, au fost Alegerea celor ce dirijau flotila otoman
un adevarat dar a lui Dumnezeu ce corn- pe Dunare a fost o crima care a inlesnit
pensa in destul erorile diplomatiei care pre- Ruilor inteun mod sigur trecerea fluviului.
zentase armatei ruse pe Turci prin nesu- 0 linie de mine a fost terminata la 8 Iulie,
ficienta resurselor sale de apArare . Numai la vale de punctul de trecere, la Malul de Jos.
punand la toate aceste avantaje, pe langa La 12 Iunie o ac'eeai operatie a fost termi-
indiferenta Romanilor, trebuie sa adaugm nata la Corabia, la deal de punctul de tre-
ca tactul i intelepciunea btranului ef de cere. Imposibilitatea de a scoate din aceasta
stat major al armatei imperiale era un regiune a fluviului, cele doua monitoare dela
pretios calmant caracterului foarte bray i Nicopole, a oprit de bura seam ca trecerea
generos dar nerabdator i absolut al co- sa se faca in ziva mare i trupele sa defileze
mandantului armatei de sud. cu muzica in frunte.
Lucrurile au mers ca la parada Un Un material de pod fusese adus pe Olt,
Moltke ar fi avut timpul sa imprime i pana aproape de Turnul.
distribuie public, instructiunile sale fail, ca Trupe dirijate pe malul stang in toate
prin aceasta s fi compromis cat de putin sensurile ; o canonada aproape continua intre
cu asemenea inamici rezultatul cam- Timoc i Sulina, oriunde artileriile grele ale
paniei. Cauza aparata de Rusia era prea celor 2 armate se aflau fata in fata, despArtite
sfanta, ca astazi, cu sange rece, s nu vedem prin Dunre, erau operatiuni, in adevar,
in toata aceast campanie mai la fiecare cari ar fi Incurcat un observator putin
pas manifestandu-se degetul Dumnezeului deprins cu ale razboiului.
timpului ? Dora puncte, se crede, au fost alese de
Principalele dispozitiuni pentru asigurarea statul major rus, pentru trecere: Magurele
trecerei fluviului au fost: i Zimnicea ; nereuind inteun punct ceea ce
6 vase torpiloare trebuia sa reinoiasca s'a i intamplat, sa se incerce in'telalt loc.
atacul ce reuise atat de bine la A/Win In plus : clatoria imparatului, care ple-
contra a 3 mari chiurasate in baia dela case spre Turn ; deplasarile ataatilor mi-
Sulina. litari strini, cari umblau i ei aiurea ;
Pontonierii Rui au primit ordin sa inceapa, voiajele, timp de 4 zile (8-12 Iunie) ale
in ziva mare, lucrarea unui pod la Braila comandantului armatei Eli a efului su de
(7 Iunie). stat major, cari cutreerau In secret (Intre

222

www.digibuc.ro
cele dou'd puncte alese) trmul fluviului Comandantul-cap, eful ed'u de stat major,
pentru a-1 cunoate mai bine, etc., au indus comandantul corpului 8 i cel al diviziei 14
complect in eroare atentiunea efului armatei bravul general Draghimirov.
otomane, care se g5sea, se spune, destul de S'a pretins c inainte de aceast trecere
bine In Rusciuk la ad5posturile unor ziduri s'a incercat o alta la Nicopole ; arderea
att de tari, sub protectia a vreo 200 tunuri acestui ora fr motiv pare ed fi fost o msura
i despArtit de inamic prin Dundre ! . . . de rdzbunare momentad sau un mijloc de
Este sigur a talentele militare ale lui a acoperi eecul. Legile omeneti admit Ca
Abdul-Kerim au fost paralizate i de pre- pentru a judeca un orn, trebuie, pe lng
terrtia Portei de a conduce, gratie telegra- altele, a-1 intreba i pe el. Ori, Ruii nu po-
fului, dup divan, operatiunile armatei pe menesc nimic de acest act, pentru Nicopole ;
teatrul de lupt dar i de efectele etalei e posibil dar ca un avantaj atitat aiurea s6
inaintate asupra omului. Lsand la o parte fie gsit acolo unde nu 1-ai cutat.
actiunile cari au cerut calcul, calm i practica Oricum, ar fi, pe and pe toat linia Du-
Indelungat a meseriei, toate rzboaiele i nrii si mai ales la Turnu, o canonada
btliile mari au fost intreprinse cu succes asurzea Ingrozitor auzul, la Zimnicea, pe
de generali ce n'au depit oarecare etate. stnga frontului rus, divizia Draghimirov,
Alexandru cel Mare, Scipione, Cezar, urmat de divizia principelui Sviatopolsk-
Octaviu, Traian, Carol al XII-lea, Napoleon, Mirsky, care a fcut in acest scop un mar
Principele Eugeniu etc. in momentul fap- de noapte, executa adevArata trecere.
telor lor cele mari, nu aveau niciunul etatea La 26 Iunie ora 9 seara, a inceput s6 se
medie a generalilor de mai trziu ai b- dea la ap, la Zimnicea pontoanele ; 4 ba-
tranelor armate europene (1892). talioane de pontonieri cu generalul Richter,
Studiind viata fiecrui general mare afar% dirijau preparativele.
de rare exceptii, faptele sale mari corespund Infanteria se Oa masat in ordine de
cu floarea calitatilor morale i materiale, lupt, ascuns inapoia elciilor.
cari, se tie, sunt in legtur strned cu Pe trmul turc nimic nu se mica ; se spera
etatea. chiar ed surprind pe inamic. Noaptea era 11-
Generalii bAtrni pot da sfaturi utile coroas i &are miezul noptii a inceput ploaia.
pentru un camp de btlie sau pe un teatru In ostrovul format de Ingustul brat al
de operatii dar rareori pot intreprinde ceva Dunrii, generalul Draghimirov da ordine
grandios ..., i din acest punct de vedere ce erau repede executate.
temperamentul Marelui Duce putea ajuta In scop de a acoperi trecerea i a corn-
pfului de seat major tot att, cat al acestuia bate monitoarele turce a cror aparitie era de
din urm Marelui Duce. ternut, cu toate precautiunile luate In zilele
Nu este permis s5 ne exprimm dupa precedente, s'au instalat cinci baterii de 9.
bunul plac, onoarea fiecrui ef urmand Aceste baterii erau sustinute de Reg. 35
a fi lmprtit cu ajutorul edu. Infanterie de Briansk, care.ocupase ostrovul
Trupele erau dispuse In jurul acestor 2 cu 2 batalioane i tiraliori.
puncte an fel In cat s5. se poat Indrepta Care miezul noptii trupele Diviziei 14
cu inlesnire care unul sau celalt din aceste Infanterie se indreptau care locul trecerei.
2 puncte. Aceste trupe au fost impgrtite in ase
Secretul unei intreprinderi asigur cu 2/3 detanmente cuprinzand fiecare 12 corn-
reuita. pnii infanterie i 60 Cazaci. Primele 2 de-
Patru persoane cunoteau In armata rush' taarnente aveau 8 tunuri de munte iar ce-
punctele de trecere: lelalte 4 aveau 6 piese de campanie.

223

www.digibuc.ro
 Compania rug fiind de 250 oameni, trupa companiile regimentelor de Volhynia
se urca in total la 18.000 oameni cu 360 Minsk, se indrepta la asaltul
cai ; turcii n'au_ remarcat preparativele. Dup o lupt5. Incordat Turcii au aban-
La ora 2 0 30 m. dimineata detaamentul donat crestele dela estul hnbucturei lui
prsea Vrmul. El era comandat de gene- Tekir-Dr.
ralul maior Iolcin 0 era compus din companii La 6 dimineata Turcii se aflau Impini
ale Regimentului de Volhynia. departe de trm pentru ca debarcarea s se
Trei sferturi de or a trecut In mijlocul fac fr pericol. In acest moment conform
unei tceri profunde. In fine traseul a durat ordinelor Generalului Iolcin s'a preetit o
aproape o ord ; cteva focuri de arma s'au ramp pentru debarcare ceva mai sus de
auzit pe trmul bulgar. Ru0i au pus pi- gura Tekir-Dr-ului. S'a procedat astfel
ciorul pe uscat. Impuc6turile au fost auzite. la o repartitie mai metodic a trupelor
Achmet Pap s'a deplasat indat din lagrul cari continuau s5. soseasca.
dela Vardera (Vardin) ; lupta se angaj. La Miparea inainte a primelor ealoane la
ora 4 dimineata o divizie Intreag era pe dreapta i la stnga lui Tekir-Dr era nece-
trmul opus iar brigada turc ce sosea sax* turcii prin tirul lor dup inltimile vecine
a intrat In actiune. nepermitnd 8 urce direct valea acestui
Deja Ru0i escaladau primele Generalul Draghimirov ingrcin6 o parte
Generalul Iolcin se arunc6 Inainte i parveni din trupe cari au debarcat, s umple acest
sa se mentin.6, alteptnd interval i 84 formeze o rezerv. O nou
In acel timp o baterie turc instalat pe baterie tuna n'a intrziat s" se instaleze
aproape de Siltov, deschidea focul pe Inltimi, In fata centrului rusesc i s
su asupra pontoanelor ; 3 baterii ruse de deschid6 o canonada violent. In acela0
9 rspundeau cu vigoare. timp Turcii au Incercat s taie in dou pe
Cu toat5. canonada, Ru0i continuau debar- agresor. Dnduli un mutual sprijin, com-
carea. Trmul prea escarpat prezenta imense paniile gardei, regirnentelor de Volhynia
dificultti la debarcare iar solul acoperit Minsk au trecut la asalt, asupra inamicului
cu vii inlesnea Turcior pstrarea pozitiilor. respingAndu-1.
Terenul flind defavorabil, artileriei atre 8 diraineata Cornandantullef opri
ordonat s`d suspende transportul pieselor miparea pe toat linia ordonnd brigadei
i 6'6 trimit fr intrerupere infanterie. generalului Iolcin s se rnrgineasc6 la
Tirul pieselor de 9 dup trmul romn era mentinerea pe creste.
indestultor s'6 tin In respect cele cAteva Turcii Incetaser atacul lor .asupra cen-
tunuri inamice. Cu toatd inferioritatea sa, trului iar bateria lor dirija focul asupra unui
bateria ture6 aezat pe inltini, aproape vapor care Incepuse transportul trupelor ;
de Si0ov, n'a incetat lupta. din acest moment lupta s'a lirnitat la o
1)&16 la 5 dimineata soldatii debarcati irnpurtur fr rezultat, care aci
erau, pe msur ce soseau pe detaamente, aci se intensifica.
indreptati in valea lui Tekir-Dr ; ei erau Considernd trecerea ca asigurat din spre
dirijati mai ales pe dreapta i spre stnga, est, generalul Draghirnirov judec momentul
pentru a intAri primele trupe, cari formau sosit pentru a prepara principala operatie a
baza unui ordin de lupta Wand front zilei, ocuparea lantului de indltimi cari
Rusciukului i Si0ovului. domin Sitovul, intrebuintnd a 22-a brigad
CAtre acel moment, toat aripa stng6 comandat de generalul maior Petruescky 1).
care fAcea fat spre Rusciuk 0 care era 1) Amde le Faure, Histoire de la Guerra d'Orient
compus din detaamente din gard 0 din de 187711878.

224

www.digibuc.ro
 <I Trsura caracteristic a luptei dela 15 Trupele debarcate pe malul drept erau
a fost faptul ch primele trupe angajate expuse unui atac posibil. Dela Nicopole,
nu formau batalioane Intregi, nici companii chiar dela Rusciuk, inamicul putea, prin o
sau plutoane ; debarcnd, ele se constituiau In viguroas ofensiv, sa arunce pe Rusi in
grupe improvizate. Bravii soldati condusi de Dui-16re si s schimbe astfel In dezastru
sefi, cari adesea nu erau ai lor, au sustinut aceast victorie asa de fericit eastigata 1).
o lupt glorioas, fail cea mai mic sperant Ea a fost executat In trei reprize diferite
de a fi ajutati ; fiecare grup observa cu In modul urmtor:
atentiune ceea ce fcea vecinii sai, fiecare 1. In noaptea de 14/15 Iunie cele 100
Isi regula miscrile sale dup celelalte, dn- pontoane conduse de Marele Duce Alexis
du-si sprijin mutual . Astfel termin gene- Alexandrovici, fiul Tarului, descind Oltul,
ralul Draghimirov raportul &au &are co- intrd pe Dunre si tree sub Nicopole, fdra
mandantul Corpului 7. a destepta atentiunea garnizoanei ; In mo-
Succesul era complect ; trecerea fluviului, mentul cnd coada convoiuluitrecea prin fata
aceast operatiune att de periculoas, de orasului, s'a deschis un foc violent asupra lor
att timp amnat, a fost executat si chiar Mil a le produce pagube.
de o singur divizie. 2. In noaptea de 15-16 Iunie al doilea
Pentru sigurant, pe malul stng al Du- esalon (50 pontoane si 30 plute) a trecut
nrii generalul Draghimirov Isi Imbara In cu acelasi succes, abandonand cu toate
grab regimentele diviziei sale. acestea 4 plute, pe cari se aflau 5 piloti, cari
Noutatea victoriei fusese telegrafiat la iesiser Inotnd la mal, Inspimntati de
Turnu ; Marele Duce Nicolae s'a deplasat cu diderea proiectilelor.
seful su de stat major general. In acest 3. In fine In noaptea de 16-17 Iunie
timp trupele reunite In apropiere de F14- celelalte 30 pontoane au trecut fr greutate
mnda primeau ordinul s sprijine spre prin fata Nicopolei.
stnga si s. ajung la Zimnicea. Constructia podului Incepuse la 1.5 Iunie.
Succesul Rusilor nu fusese scump cumprat. La 1.7 cele 2 operatiuni au fust suspendate
Evocnd amintirile anterioare, din 1828 Inaintea aparitiei fr veste a unuia din
si 1854, pentru a nu pomeni cleat cele mai monitoarele dela Nicopole ce cobora fluviul.
recente, se astepta s fie pierderi mai mari. Cuirasatul a trecut prin fata bateriilor rusesti
Au avut frig 9 ofiteri si 290 trup morti ; rspunznd focului kr si a venit sa ancoreze
22 ofiteri si 450 trup rniti la cari se mai pe bratul unde se fcea trecerea.
adaug 55 oameni dispruti. Acolo a asteptat majestos farbi s tragg ;
Brigada lui Achmet-Pasa s'a comportat cu apoi dup 2 ore el s'a Indreptat spre Ni-
bravur si dac soldatii turci si-au fcut copole.
etoria, n'a fost. tot astfel si cu comandantul Dup plecarea vasului Rusii si-au reluat
lor sef 1). lucrul.
Turcii, se spune, recunosc cs adefrata kr Podul era format din cinci elemente
linie de aprare Incepea la Balkani. Dar erasuccesive, ancorate pe diferite brate ale
oare aceasta un motiv pentru a ceda asa de fluviului. 0 companie de pontonieri si ma-
usor spre a apra cu att de putine trupe einari erau special Insrcinati cu suprave-
un fluviu ca Dunrea. gherea si legarea lui. Dou linii de mine
Materialul necesar la stabilirea trecerei protejau, la deal si la vale, podul ; pe lnga
fusese adunat pe Olt la Slatina. acestea, dou canoniere, ancorate In vecind-

1) Arncle le Faure, op. cit., pag. 244, Vol. I. 11 Amde le Faure, op. cit., pag. 244, Vol. I.

IS 225

www.digibuc.ro
tate, aveau ca misiune Impiedicarea oricarei In sus de Iantral), In dreptul ruinelor ro-
apropieri. mane ale castelului Vardin, nu departe de
In fine acest pod a servit numai In cursul itov, In un punct, unde un ostrov al Du-
lunei Iu lie la trecerea a 5 % corpuri de narii Impiedica trecerea de a fi vazut.
armata. Pichetul turcesc a fos masacrat i aproape
Cu ocazia acestor treceri, Alexandru I de Tarovet, Filip Totiu a desfkurat vechiul
Principe de Batenberg, suveran In urm6 al stindard bulgar. Expeditia n'a reuit din
Bulgariei, a pus piciorul pentru prima oara, cauza caracterului locuitorilor, cari, cal-
In capul batalionului 1.3 de tiraliori rui, pe culnd cu rOceala toate ansele, au ramas
pOmantul viitoarei sale patrii, al Bulgariei,
al acestei OH care vzuse n'ascandu-se Acest trist sfarit nu descuraja cleat
Alexandru cel Mare, care primise dela Im- pentru prea putin timp pe patriotii bulgari
paratul Traian civiIizaia. romana, dela Bi- cari, din Bucureti, cautau cu ajutorul
zant religia cretina i care fusese timp de propriffor kr resurse s'a elibereze patria lor.
atatea secole supus6 Turcilor ). Emigratii, prejudecasera prea mult activi-
Imparatul Alexandru n-a Intarziat BO villa' tatea .1 zelul bulgarilor ramai la vetrele lor 2).
In mijlocul trupelor sale i aci lang faimoasa Ceva mai la vale de Vardin, pe coasta
sa proclamatie, consiliind concordia intre malului drept al vaii Iantrei, se afla satul
Bulgari i. inamicii ce nu mai puteau lupta i Crivina, renumit prin aceea ca aci, la 7
care caracterizeaz6 tog mOrimea sufletului Septemvrie 1810, armata turceasca a fost
acestui mare (i de toli oamenii buni re- cu desavrire bOtut de acea ruseascA.
gretat) Imparat al Rusiei.
Oraul schimbat dupa trecerea armatei 9. MALUL DE JOS.
ruse i. caderea Nicopolei, In un lagar vesel, La 20 Iunie 1877, ora 3 dimineata, vise
a primit la 1 August, tirea pierderei din ajun alupecu un vas rusesc, ancorate la
a HUM dela Plevna ; s'a produs ad Indata Ilkdal de jos, s'au deplasat din acest mic
o adevarat panica. Deja se credea ca Turcii port In scop de a se opri, la 6 mile de acolo
sunt la portile oraului. Mii de bulgari, ce i sa." stabileascO un baraj de mine, In canalui
se temeau de rzbunarea Invingatorilor, s'au Dunarii. Pe tarmul roman operatia s'a
indreptat, impreuna cu soldatii Imprtiati efectuat far mare greutate, dar n'a fost tot
i cu speculatorii targului, spre podul de pe astfel i pe celalt tarm. Primite de o ploaie
Dunare, unde a fost, catva timp, o dezordine de gloante, torpiloarele s'au vazut, mai mult,
teribila 2). gonite de un vapor, ieit fOr veste din
La estul oraplui chiar pe tOrmul DunOrii, Rusciuk. Luate Intre dou focuri, ele s'au
s'a ridicat un monument pentru a aminti tre- refugiat sub un ostrov al fluviului, tarmurit
cerea armatei ruse din Iunie 1877 precum de trestii i de salcii. Era 8 diniineata.
i. altul pe mormintele celor cazuti cu ocazia Atunci It-colonel Novicoff dadu ordin
luptei ce a avut loc in aceasta Impre- locot. Skrydloff, comandantul alupei torpi-
jurare. loare .,S'utka (glum6) sal opreasca, cu orice
pret, monitorul inamic.
8. VA.RDINUL.
In primOvara anului 1857 o legiune de 1) Astdzi acest rail este cunoscut sub numele
de antra, Yantra sau bulgdreste Jeter.
tineri bulgari, a trecut Dunarea, din Romania, Cel mai vechi nume al WI pare sd fi fost: Athrys,
Yantrus i Iatus (Herodot IV, 49); Jeterus (Pliniu,
1) F. Kanitz, op. cit. 3, 29).
2) Kanitz, op. cit. 2) Kanitz, op. cit.

226

www.digibuc.ro
 Skrydloff, cu toat vitesa s'a indreptat ciflicului; musulmanii li intampin cu curaj,
i a lovit cu scondrul su flancul monito- ii alung. i i-a urmrit pn sub zidurile
rului, dar nu s'a, produs nicio explozie ; s'a Giurgiului. Aci inving6torii primesc din
constatat in urm cablurile rupte de focul Rusciuk un ajutor de 2000 oameni. Acest
vasului atacat. ajutor le mrete curajul.
Prova alupei ,'utica a fost ptruna de un_ Dup cinci ore de lupte crncene ei au
obuz i tot echipajul a trebuit s goleascA fortat pe Rui a fug in desordine i. a intre
apa. Locot. Skrydloff, greu rnit, a reuit, in fort. Uvrajele construite de Rui au servit
cu mult greutate 86 ajunga flotila 1). atunci de aprare trupelor musulmane eari
au pus mna pe ele. Seraschierul aduse din
10. SLOBOZIA. Rusciuk 4 tunuri cu cari a Mtut fr preget
La 1771 imprejurul Rusciukului nefiind zidurile fortretei. El se pregnea a dea un
iarb pentru caii cavaleriei, seraschierul asalt cand o ghiulea a rupt bratul care sus-
Izet-Paa trimise ctiva soldati s coseasc6 tinea, pont-levisul castelului. Atunci mu-
fn inteun ostrov situat intrv Rusciuk i sulmanii au inaintat s ptrunda in inte-
Giurgiu i. unit cu lrmul stng printr'un riorul intrirei. Ruii dup cteva momente
pod. Ruii vznd pe turci, au venit s-i de rezistentd au cerut s capituleze. Ei au
atace. Izet-Paa s'a deplasat personal in os- evacuat fortreata a 2-a zi si Izet-Paa
troy pentru a sustine oamenii i exemplul li Ma liberi a ia orice drum vor voi.
au excitnd ardoarea tropelor musulmane, Giurgiu in aceast imprejurare a fost co-
ele au traversat succesiv trupele pe vase. mandat de generalul rus Repnin. El a pierdut
In fine ele s'au reunit, intr'un numr atAt cu aceast ocazie toate bagajele sale, imense
de mare, c' generalul a detaat unul din bogatii pe cari le purta cu el, intre altele i
ofiterii si Yeyen-Aga pentru a face o des- o sabie garnisit cu diamante pe care i-o
cindere pe frmul Qiurgiului, la o jumtate druise Imprteasa.
leghe deprtare de aceast cetate, aproape La 8-20 Februarie 1.807 Kamensky co-
de un ciflic (un fel de micil fermA) cunoscut manda la Slobozia. I se notific prin curier,
sub numele de Slobuzia (Eslabuzi in limba atat lui, at i lui Mayendorff la Ismail,
turc6). Yeyen-Aga a, executat cu succes in- precum i in toga Muntenia, Moldova,
srcinarea sa ; el a evacuat inamicul din Basarabia i Serbia csa operatiunile vor in-
ciflic i s'a stabilit cu oamenii si. cepe pe toat linia.
In acest timp (Iunie st. n.) seraschierul In Mai 1807 Bairactar Mustafa Paga dela
parvenise s4 gonease pe Rui din ostrov i Rusciuk a trecut Dunrea cu armat mare
acetia retrgndu-se au distrus podul lor. i s'a indreptat spre Bucureti. Argeul
Izet-Paa a trecut trupele sale pe brci ; flind mare i Turcii neavnd poduri sufi-
dar cum nu avea tunuri el n'a voit a incerce ciente, capitala a fost salvat de ororile
asaltarea fortretei i 86 expun inutil sol- rzboiului.
datii si la focul artileriei inamice. El s'a La 24 August 1.807 Ruii au incheiat cu
unit cu Yeyen-Aga in ciflic ; in mai pulin Turcii, in acest loc, un armistitiu in cuprin-
de 2 ore el a pus a se sape anturi i 84- for- derea urmtoare 1):
meze in acest loc un legal. intrit. Art. I. Dac pacea intre Rusia i Poart
A doua zi in revrsatul zorilor Ruii an- nu s'ar putea incheia indat, atunci armi-
gajati in linie de btaie, au inaintat asupra stitiul s dureze cel putin pra la 21 Martie
1808.
1) La Major H. de Sarrepont, Art militaire
sousaquatique. 1) Al. Xenopol, Raboaiele dintre Rufi fi Turei
Les torpilles. Paris, 1880.1. Dumaine, pag. 217-218. f i inrdurirea or asupra Tdrilor Ronulne. 2 volume.
15*
227

www.digibuc.ro
 Art. II. AM, Rusii cat si Turcii s evacueze toate pozitiile pe cari ele le ocupaser, pe
Principatele in termen de 36 zile 0 unii s se trmul stang al Dunrii. Ostilittile im-
retrag peste Nistru iar ceilalti paste Dudre. pinse i de aurul Angliei au continuat.
Art. IIL S se inapoieze atilt coraiile cu La 1.809 Slobozia era un sat situat pe o
echipajele lor cat si prizonierii ce s'au fAcut Inltime 0 pe trmul stng al bratului Du-
de ambele pgrti. ndrii care trecea la Giurgiu, la 6 verste
Art. IV 0 V. Administratia trei pang.' la mai sus de acest ora. In acest sat se afla
incheierea pa.cii s fie data' unui divan o vil a faimosului Mustafa Bairactar, ayanul
alctuit din boieri. Rusciukului. Satul intreg era locuit de
Beligerantii au numit si plenipotentiari oamenii si. 0 format de grajdurile, magaziile,
pentru incheierea pacei definitive. Ruii chiar fabricile sale 0 de casele acelora cari ii erau
a doua zi au reocupat pozitiile, uji moment atasati. In casa lui Mustafa la 1.807 Meyen-
pr5site desi turcii indepliniser obligatiu- dorff subscrisese acea conventie care nu-i
nile cuprinse in armistitiu adic: ostile lor reusi. deloc. Din acel moment Slobozia de-
au prsit Principatele ; au lsat Ina la venind important, a fost inconjurat de
Ismail, l3r6ila 0 Giurgiu numai garnizoane un imens retranament care avea dou
indestultoare ca s le pgzeasc6 ; au evacuat verste lungime. Ii trebuia 3000 oameni
Serbia, trecand dincolo de Dun6re 0 Timoc, pentru a-1 apAra.
retr5gandu-se chiar la 20 km. in interior de In momentul atacului Giurgiului aceste
aceste rauri. Domnii noi numiti, Sutzu 0. intriri nu aveau pentru aprare mai mult
Calimachi au primit ordin s atepte la ca 250 oameni. Miloradovici deta un ba-
Rusciuk incheierea pcei pentru a intra talion din regimentul de Siberia sub ordinul
in tar. colonelului Lapukhin si a cpitanului Rous-
Aceast schimbare in politica ruseasa. era seau. A masacrat pe toti Turcii cti o aparau
secretul slbiciunei in care Franta czuse afar de 1.4 prizonieri. Dou6 vase cari au
in Occident 0. mai ales in Spania 9. venit in ajutor din Rusciuk au fost inecate
Conventda a fost semnata in urma st- de artileria rug.
ruintei Generalului Guilleminot, trimis spe- S'a gbh in acest retransament 27 tunuri
cial la Bucuresti dela Tillsit unde se afla iar in casa lui Mustafa 32 drapele 0. o mare
Napoleon I si unde se incheiase faimosul cantitate de arme 0 munitiuni. Era un
tratat. Ea atasa cu tot sufletul, imperiul adevrat arsenal dar care fusese fu apgrat.
Otoman combinatiunilor lui Napoleon. Una Poate ca Turcii credeau c nu va fi atacat.
din mrturiile cele mai expresive de aceast Neputnd lua nimic, satele imprejur la 30
nou linie de conduita a fost aderarea Portii, verste fiind arse, Lapukhin arunc6 in aer
in public, la sistemul continental. Imperiul casa lui Mustafa iar restul ars. Distruse re-
Otoman dndu-si foarte bine seama asupra transamentul 0 a doua zi a raliat coryul au.
adevratelor sale interese a executat, cu cea La finale anului 1809 Bagration a atacat i
mai scrupuloas fidelitate, obligatiunile ce-i
a luat Slobozia care era bine intrit si co-
impuneau conventia dela Slobozia. mandat de Bosniak-Aga, ayanul Rusciu-
Impratul Alexandru I desaprob6 pe ge- kului. El a g6sit aci multe alimente, pe cari
neralul Michelson, refuz6 sa ratifice con- neputandu-le transporta in graba. i temn-
ventia si ordona trupelor sale, cari deja du-se s nu cad in mnele Turcilor, le
incepuser miscarea lor de evacuare, s'a. reia distruse prin foc. Aceasta, se crede, a fost
o greeala, considernd srcia regiunei 0.
9 N. D. Popescu, Calendarul pentru toti Ro- care ii aduse rechemarea sa din coman-
rn5.nii, 1895. damEnt.

228

www.digibuc.ro
 La 9 Septemvrie 1.811. Turcii, au incercat inceput i constructia depozitelor de pulbere
sd treacd Dundrea in acest punct, dar sunt i munitiuni. Lucrdrile, acoperite de pduri,
respini. n'au fost observate de Turci.
La 2 Octomvrie, acelaqi an, Turcii de i Aceste baterii terminate i lucrdrile de
au avut un moment superioritate asupra armare necernd cleat patru ore, dimineata
Ruilor totui marele-vizir, inconjurat la. acest armament era gata sd. Inceapd focul
Slobozia, este Mcut prizonier ; acestui fapt asupra Rusciukului, la o distantd. de 4500 m.
militar urmeazd o suspendare de arme I). Vntul, ce bdtea din spre Rusciuk, impiedi-
La 11 Octomvrie 1811 o armatd de 8000 case auzirea ultimelor preparatii, adic a
Rui reuete sa treacd Dundrea la Petroani aezdrii in baterie a pieselor, cari pnd atunci
sub comanda generalului Marcoff. fuseserd addpostite, Inca dela 9 Iunie, In
La 2 funie 1828 un mic corp turc, care pare, la o distantd de 4200 la 4300 pai
pdrdsise Rusciukul i inaintase pn la satul dela trmul stng, inapoia vechilor retran-
Slobozia, a fost ajuns aci de un mare numdr amente ridicate de turci la 1828.
de pedestrai i cavaleri rui ; a urmat o luptd Focul a inceput In ziva de 12/24 Iunie. Turcii
care a avut ca rezultat fortarea Turcilor sd au ripostat imediat, ceea ce a fost un indiciu
reintre in fortdreatd 2). sigur cd" ei n-au avut nicio cunotintd de
In ziva de 2 Iulie 1828 garnizoana Rusciu- constructia acestor baterii. Doudzeci minute
kului a Mcut o nou' tentativd pe malul stang, in urmd, ei au tras primul foc. Tirul lor
cu 1.000 oameni de infanterie, 2000 de ca- a fost cu vreo 200 metri mai lung; numai
valerie i 7 tunuri ; rezultatul a fost i acesta cteva proiectile au Mcut explozie.
infructuos 3). In acea zi, bateriile ruse 7, 6 i 5 au redus
La 5 Noemvrie 1853 ruii au incercat aci la tdcere o baterie turceascd. Bateria Nr. 4
sd treacd Dundrea, dar sunt respini. a fost putin avariatd la parapet i platforme.
La 5 Februarie 1854 un numdr de 5000 Bateriile Nr. I., 2 i 3 cari erau armate
Turci incerc sd treacd Dundrea dar, la rndul cu mortiere ghintuite au indreptat focul Mr
lor, i ei sunt respini. numai contra oraplui fhnd i ele putin
La 7 Iulie 1854 un corp de 40.000 Turci atinse de bateriile turceti. Pulberdria ba-
sub comanda lui Hassan-Haki-Paa, ocupd teriei Nr. 7 a grit in aer. Focul a inceta,t la 8
ostrovul Kama, dupd o luptd. inverunatd ; spara. In timp de 5 ore (3-8) Ruii au tras
Ruii, ffind bdtuti, au cedat terenul i putin 520 lovituri (cam 2 pe minut) _i un foc de
In urmd Turcii au ocupat Giurgiul. piesd la fiecare 14 minute. Turcii au tras
In timpul rdzboiului din 1877-78 Ruii 1000 proiectile ; ei aveau 35 piese de diferite
au instalat la Slobozia baterii de asediu, sisteme i calibre 1).
cu cari s'au servit apoi sd bombardeze
Rusciukul. 11. .RUSCIUKUL.
La primul bombardament, Mcut cu ocazia In timpul Romanilor Rusciukul, forma sub
trecerei dela Zimnicea, materialul Ruilor numele de Prisca, unul din punctele forti-
era compus din 28 piese (12 mortiere ghin- ficate ale liniei de frontierd a Mesiei.
tuite i 16 tunuri lungi de 24) impArtit in Aceastd Prised, era situat la imbucdtura
apte baterii, cari se aflau, pe o lungime de Lomului, unde numeroase resturi romane
5500 pai, la diferite intervale. Aceste baterii gdsite, au artat vechea ei existent.
au fost terminate la 11/23 Iunie, cnd s'a Distrus de barbari, oraul nu i-a gsit im-
portanta sa cleat, In ultimii ani, and Turcii
1) Boodle% op. cit.
2) Moltke, op. cit., I-re Partie, pag. 64. 1) La Guerre d'Orient par un Tacticien, fasc. 9.
*) Ibid. pag. 584-585.

229

www.digibuc.ro
 0-au Mcut aci unul din principalele kr sta-
bilimente dun6rene.
Romnii au numit acest ora Vrusik i.
Ong mai in urm6 Rugi (nume cu aceeai
origine ca Rui de Vede).
La 25 Ianuarie 1.595 Mihai in capul unei
armate de 10.000 oameni, a trecut Dungrea,
pe la Marotin 0 a inaintat spre Rusciuk.
Mustafa-Pap avea 14.000 oameni. Inainte
de inceputul bgfliei, Mihai amintete solda-
tilor sAi c se lupt pentru cauza lui Christ.
Lupta, incepAnd, tine p'n' in noapte. Turcii
sunt cu totul btuti. Pap cade, nu departe
de locul luptei, impreun6 cu 7-8000 Turci;
restul au fugit.
Dupa aceasta Mihai (16 foc 0 prad oraul.
libbunarea Romnilor a fost tot atat de
mare ca 0 furia lor. Un martor ocular spunea:
o Mu lt jale a fost in ziva aceea 0 pln-
setele se inltau Ora la ceruri. Toti s'au manda un redutabil corp la Craiova; Ma-
incrcat cu avutii indestule ; robi 0 roabe hornet Pap comanda Vidinul; Hassan la
s'au luat cu prisos ; nimic n'a snpat din Silistra ; Abdi Pap la Hrcova 0 Macin ;
mnele kr. Gingaele turcoaice, mult rs-
Mtate ce stau in veci inchise, s le fi vkut
atunci goale, desculte, tvlindu-se prin
gpad, unele tarite de Or, altele de mn ;
nu era osta s nu aduc6 vreo turcoaic6 1).
Chemat la Bucureti, de alte treburi, mai
importante, domnul n'a avut timp s ia 0
cettuia. El a Msat pe Unguri, Cazaci, etc.
dikp moda lor s' termine distrugerea
oracului 0 s'a inapoiat cu mare alai la Bucu-
recti.
Putin in urm'A. Romnii au inainta.t pan6
lng" Adrianopole. In Februarie 1597 se d
ordin enicerior s'd fac6 un pod peste Dungre
lng5. Russi (numele de atunci al oracului)
contra Muntenilor.
In Martie 1598 Turcii indoindu-se ch. T-
tarii vor merge cu ei contra Romnilor 0
Transilvnenilor,- se Otesc singuri contra lor
0 10 propun 85 recMdeasa fortretele Giur-
giu, Rusciik 0 altele distruse de Mihai.
La 1657 Fasli-Pap trimis s bath' pe
Constantin Basarab (zis 0 Crnul) pentruc
9 N. BLcescu, op. cit., pag. 62.
230
www.digibuc.ro
a dat ajutor lui Racovit contra Polonilor,
oprindu-se 17 zile la Rusciuk, a dat prin
aceasta timp Domnului 86 fugg. in Tran-
silvania.
Mai titrziu Celebi, pap Rusciukului a fost
cel mai neimpcat ducman al domnului
Munteniei N. Mavrogheni, amicul Turcilor.
La 25 Iunie 1738 Pap Ali, cu don tuiuri,
care se afla la Rusciuk a fost chemat la
Bucurecti spre a p4zi acest ora.
In Decemvrie 1770 acest crag avea 2
castele deteriorate pe malurile Durarii 0
un mic cant, astfel c cetatea n'ar fi fost
in stare s reziste 24 ore. Era comandat de
Rumii Pap( Toti locuitorii erau Turci, abia
numai 3000 erau Greci sau Armeni. Pap
avea 10.000 lupttori (tot cam atAt 0 in
Giurgiu).
In acest moment Donmul Munteniei co-
Daghistan-Ali se afla la Isaccea iar Vizirul
0 Hanul Ttarilor la Babdag. Mai niciunul
nu cunoctea armata ce comanda.
In Iulie 1785 Poarta Mcea mari prepara-
tive de rbboi. La Rusciuk se construiau 44
bastimente pentru a face un pod. Domnii
romni aveau ordin s trimit lemnAria
necesar la constructia kr 0 vita de vie
pentru legarea kr (in loc de frnghie).
Un pod similar trebuia Mcut la Mcin,
cki acel dela Silistra era rezervat la trecerea
trupelor in caz de ar fi fost Mtute.
Domnul Munteniei a expediat o mare can-
titate de gru la Rusciuk iar Domnul Mol-
dovei avea ordin sk tinti gata grnele necesare
cetAilor Hotin 0 Bender.
Trupe veneau neintrerupt la Ismail iar
populatia din Bucurecti 0 Iaci era foarte
ingrijorat. .
La 1792 att in Rusciuk cat 0 la Bucurecti
bantuia ciuma.
La inceputul iernei 1796 Passvan-Oglu
vznd a. Rusciukul sub comanda lui Ter-
senic-Oglu va deveni un centru puternic
 pe care Poarta it va utiliza contra lui, plea,
situate pe coaste i s trimit5. la Varna
alegand timpul and cetatea nu va putea trupele necesare.
primi ajutoare 0 a asediat-o. Rolul su general era de a mica trupele_
Dupa doua luni fiind silit s5. intrerup5." sale in at sa se opua inamicului, sa-I
asediul, Passvan-Oglu, pustii In retragerea distruga i inainte de toate s-1 goneasa
sa toate campiile inamicului sau. din Muntenia.
La 6 Octomvrie 1798 sultanul a dat cea- In Ianuarie 1807 Aidin Paa cu un corp
tilor dela Duare un firman prin care invita de 6000 oameni sub ordinele lui Mahmud
pe locuitori, sub pedeapse foarte aspre, s Tirhanin 0 a lui Borvely, a atacat noaptea
trateze pe rui drept amici iar la 10 Octomvrie avantposturile ruseti intre Mkgura i Mo-
consulii francezi dela Iai i Bucureti au fost vila, la 1.6 leghe de Bucureti. Ruii au
adui la Constantinopole i aruncati in inchi- pierdut 450-500 oameni i un tun pe care
Warea apte Turnuri iar mai trziu urmnd Aidin Paa 11 trimise imediat la Rusciuk.
s fie transportati in castelele Mr Negre. In Februarie 1807 Mustafa Bairactar, paa
In lulie 1805 Cerni-Oglu, ayanul Rusciu- Rusciukului a fost numit generalism al
kului, puternic prin bogtiile i num6rul armatei turceti, care avea s opereze contra
trupelor sale, s'a indreptat contra ayanului Ruilor. Numirea sa in capul armatei a
dela Bazargik, Hagi-Oglu ; a luat cu asalt mhnit pe toti ayanii (efii) i guvernatorii
'acest oraq, a capturat pe ayan, aduandu-1 din imprejurimi aa c s'a prevAzut lesne c
cu ei la Rusciuk. Poarta li trimise un capegiu va cdea victimg i prad factionarilor.
pentru a-i cere pe Hagi-Oglu. Nu numai c." o proclamatie dat5. din Rusciuk invita pe
prezenta capegiului nu i-a avut efectul Romni s6 dea tot concursul pentru apro-
dar chiar fi produse atta mnie lui Cerni- vizionarea cetatilor turceti de pe malul
Oglu, in at a ordonat-decapitarea lui Hagi- indemna s nu recunoasa pe
Oglu. Cu toate acestea. Poarta era nehot- Ipsilante de domn i 6 nu asculte dect
rit de a-i declara rbizboi. de poruncile date dela Cartierul General.
In August 1.806 acest ayan a fost asasinat In August 1807 Mustafa Bairactar a inarmat
de proprii lui soldati. Acest eveniment a pe Bulgari i Turci i a. plecat la Constantino-
fost fericit pentru Poart, aci el fiind amic pole s.' ajute pe Sultanul Selim, amicul &Au,
intim a lui Ipsilante i prin urmare agent care fusese depus voind s introdua reforme
al Rusiei, medita ca in fruntea a 80.000 in armata.
oameni s intre in Constantinopole, sa depue Ajuns la Portile Seraiului gAsete pe
pe sultan 0 &I asasineze pe minitrii. Selim sugrumat de &Are fratele su Mustafa,
In Ianuarie 1807 capegi-baa Mustafa- care-1 urmase. Mustafa la rndul s4u este
Aga aruia i se incredintase comanda a depus i inlocuit cu Mahomed. Cnd enicerii
40.000 oameni pe cari Rumelia li aruncase au p6truns in Serai spre a remite pe Mustafa
pe marginele Duarii 0 la cari s'au unit pe tron, 1-a Osit repetnd soarta lui Selim.
i Timariotii cunoscuti sub numele de Eia- Nemai avnd altul din dinastie, se inchin cu
letliii a trecut la Giurgiu (Iergoghi totdi lui Mahmud. Enicerii au dat foc
cum se numia pe atunci) 20.000 oameni, casei lui Bairactar, care se instalase singur
dup5. ordinele ce primise Mcndu-i s. lucreze Mare Vizir. Neputand sapa din minele lor
contra vrjmaului. El a mai primit ordin s. d foc unui butoi cu pulbere din pivnitele
dispun 5. de trupele de pe marginea palatului s'Au i sare In aer.
dela gura Sulinei la Kili i dela In Decemvrie 1807 reprezentantii Rusiei
Rusciuk la Tulcea, afar de micile garni- Turciei s'au Intalnit la Rusciuk spre a
wane date la dispozitie de micele porturi incheia pacea, dar far5. rezultat.

231

www.digibuc.ro
 La 1.810 Rusciukul era un oras imens. El Bosniak-aga, care a avut cavalerie si 3 tunuri
avea 6-7 verste de inconjur si. era zidit a fost respins pierzand 50 prizonieri, multi
si situat cam ca si Silistra, in lungul Dunarii. morti si raniti.
El se intindea in semicerc, chruia Dunarea Acest post, cu totul separat, a fost intarit
li servea de baza si era inconjurat de dealuri si incredintat Comitelui Ururk.
paduroase, acoperite cu vii, gradini, etc. La 15 si 17 Iunie Bosniak a atacat pe Zass
Aceste dealuri dominau orasul la dreapta pe drumul Cerna-Vodei. Lupta a fost lunga
privind dela farmul sang al Dunrii ; la si indarjit. Cavaleria n'a putut s actioneze
dreapta curgea rauletul Lomm, care facea din cauza terenului. Zass isi asigura incet
parte din intarire si li servea chiar de sant pozitia prin redute si a ajuns la Lom.
pe o distanta de mai multe sute de metri. Inconjurand cetatea, Zass a deschis tran-
Partea orasului din dreapta era joasa iar seia ; aceasta a fost o mare gresala de vreme
cea din stanga ridicata. ce puterile ambelor parti erau foarte dispro-
Pe drumul Turtucaiei in apropiere de o inal- portionate In afara ca cetatea era coman-
time care se afla la 7 verste de oras si pe care data de un om inteligent si intreprinzator.
se gasea un sat numit Marotin, unde turcii S'ar fi putut margini numai sa o blocheze.
aveau o reduta puternica, exista o campie in- Lupte izolate au urmat zilnic.
tretaiata de cateva rape, dar complect desco- La 27 Iunie o trupa de cavalerie turca ce
perita si care parea a fi favorabila cavaleriei venea din spre Jantra si voia s intre in
daca mai aproape de Rusciuk, gaurile si cetate a fost respinsa de ulanii de Volhynia.
santurile pe cari armata marelui vizir le La 2/14 Iulie Bosniak a facut o iesire gene-
Meuse in 1.809 si cateva cimitire n'ar fi raid atacand redutele ruse. A fost o adevarata
prezentat pericole pentru cai. batalie care a tinut 8 ore. Turcii au suferit
La 1810 Rusciukul avea 17 moschee. mult din cauza artileriei rusesti care le-a
Strazile stramte si rau pavate. Zass aparu produs oarecari pierderi. Zass a avut 300
in fata orasului la 1.3/25 Iunie. Avantgarda morti si mai multi ranitd.
sa intlni 3000 Turci cu cari s'a luptat timp La 4/16 Iulie Zass a dispus ca o parte din
de 8 ore fara ca acestia s cedeze tereliul. flotila sa treaca prin fata cetatei, sa se oprea-
Turcii au facut iesiri repetate. Zass n'a reusit sea la deal, despre Lomm si sa impiedice
sa inconjure cetatea, care era prea lunga, MA sosirea ajutoarelor pe cari Bosniak le astepta
sa-si slabeasc armata. A trimis peste Lomm pe apal dela Nicopoli si istov.
cavaleria sa sub ordinele lt.-colonel Zim- Aceasta actiune a fost indrazneat. Pe
mermann pentru a forma un mare post. lang bateriile orasului mai era una la jai-
El avea misiunea sa patruleze pe Dunare matatea inaltimilor, in grdini ; pe drurnuI
inainte, care Jantra etc. Zass dispunea de Marotinului si vis--vis de ostrovul Nazi-
28 batalioane (10-11.000 oameni) ; mai avea rului, pe tarmul bratului ce trecea la Giurgiu
15 escadroane, 2 regiment? de cazaci si flo- (cam in ostrovul Mocanului) era o intarire
tila ; in total avea sub arme 14.000 oameni. numita # fortul Brigantului . Acest fort avea
In orice caz el era asediator si inferior asedia- 8 tunuri mari.
tului care era un Mamie bray, activ si inteli- Flotila trecand contra curentului era ex-
gent. Afara de aceasta, ofiterii subordonati pusa timp mai mare unui foc incrucisat ;
comandantului-sef nu erau de vreo distinctie vantul era usor si bastimentele rusesti au
oarecare, afara de Contele Sievers, ofiter avut mult de suferit din cauza loviturilor
de mare merit. inamicului. Cinci salupe canoniere s'au pus pe
Zimmermann a fost primul atacat ; el a uscat si au fost capturate. Bravul locotenent
avut ajutoare la timp si din toate partile. Tentilovici, care comanda expeditia, a fost
232

www.digibuc.ro
atins de un proiectil. A fost o mare pierdere a dou tunuri asezate pe mal, 2 din vase
pentru marina rus6 care nu mai avea alt au fost capturate iar celelalte au sc6pat
ofiter de valoarea lui. ramnd. Turcii au pierdut in aceast ex-
14 bastimente au trecut si s'au asezat la peditie cam 100 oameni.
3 verste de oras, aproape de un mic ostrov La Giurgiu nu se aflau mai mult ca 1000
care se gbea In mijlocul Dungrii, ostrov oameni sub comanda lui Aidin Pasa, acelasi
care mai tarziu In 1811, sub Kutuzoff a care respinsese pe Miloradovici si care era
jucat un mare rol. acolo de 1.0 ani.
Zass a construit succesiv 10-12 redute sau Generalul rus Ermoloff observa Giurgiu.
baterii inchise _in jurul orasului si s'a apropiat Bosniak ar fi putut trece cavaleria in
prin transee sau prin lucrdri de sap. Totusi Giurgiu si sa rAspandeasc6 teroarea prin Ora,
asediul mergea incet ; Kamenski era iritat. dar el credea &A Ermoloff era prea tare. Cnd
La Petersburg, Zass era acuzat de slbiciune. flotila rug a trecut In sus de Rusciuk si Turcii
Graba lugrei Silistrei ii era neplkut. In au evacuat Slobozia, Ermoloff a ocupat-o im-
armat se spunea c6 Silistra s'a luat In 7 zile preun cu Zimnicea. Ermoloff leg6 dreapta
iar Zass nu va putea lua Rusciukul nici In 8 sa cu stnga lui Zass iar la vale de Giurgiu,
sptmni. Pozitia lui Zass nu era de in- lng6 Marotin, leg6 stnga sa cu dreapta
vidiat ; r'u secondat de generalii sn, r'u lui Zass pe podul transportat dela Turtucaia,
servit de corpul de geniu, el vedea trecnd la vale de Giurgiu. Astfel ambele cet4i,
timpul Tdra glorie si WA sperante de succes. Rusciuk si Giurgiu, erau strnse pe ambele
Afl c' in curnd va sosi contele Kamensky maluri inteun cerc rusesc.
spre a lua in persoan6 comanda asediului, Kamensky 1) a sosit in fata Rusciukului la
care mai aducea 2 locot. generali mai vechi 9/21 Iulie aducnd Inch' 2 generali, asa Ca'
dect el: Essen si Uvarow. Voia s cuce- Zass ramnea al 4-lea. El stabili cartierul
reasc orasul inainte de sosirea comandan- su general pe inAltimea care domina Ma-
tului-sef. La 16/28 Iulie el incerc6 s se rotinul.
aseze pe rampart, cu toate c artileria sapei In timpul acesta Uvarow ocup la 22
volante nu reusise s doboare bastioanele Iulie faimosul ostrov dela Slobozia.
cari erau vis--vis de aceast sapd desi tur- Kamenski, care nu Meuse nimic la iiinla
nurile fuseser demontate. Detasamentele au si cum asediul Rusciukului nu progresa,
atacat, dar au fost respinse cu o pierdere hotdri s ia cetatea cu asalt. N'a recunoscut
de 700 oameni. nici santurile cettei cari erau destul de
In lungul Lommului, la stnga, Zass a exe- adnci.
cutat mai multe atacuri false. Colonelul Acest asalt care a fost o mare gresal,
Gringammer din Reg. 27 Vntori inaintnd o mare imprudent, a avut rezultatele cele
MA socoteal si Turcii fcnd o iesire, l-a mai triste. Uringrile se puteau vedea : Rusii
capturat cu vreo 30 vndtori. aveau 16-17.000 oameni ; Turcii 14-15.000 ;
La 7/19 un. num6r de 6 bastimente ar- despre Dirrire, desi cetatea nu era intarit,
mate si pline cu trupe turcesti s'au arnat
pe Dungre la 15 verste mai sus de Rusciuk. I) General pe care Rusii SI credeau capabil sa
Zass a ordona.t s6 nu le lase s. treac6. La tin piept lui Napoleon I. El avea acum 80 ani ;
8/20 apropiindu-se de oras si observnd flotila se ilustrase, este adevrat, sub Ecaterina, dar la
rusg. In sus de oras, unde nu se astepta sa o etatea sa Ii lipsea energia necesar greuttii unui
asemenea comandament. Fortat sa se retrag In
vad, s'au oprit. Au fost atacate de brcile fata lui Napoleon I, a fost Inlocuit prin Benigsen,
din Marea Neagr sub ordinele sefului lor cel ce luase o parte att de crud la moartea lui
Matheew. La 9/21 atacndu-le, cu ajutorul Paul I. (Lefebure, Vol. III, pag. 28).

233

www.digibuc.ro
 nu se putea ataca nedispunnd de vase transportati in lagr unde confuzia rsi descu-
indesturgtoare. rajarea erau extreme.
In noaptea de 25-26 Iu lie trupele s'au Dacg. Bosniak ar fi tiut 6 profite de
adunat in fata laggrelor ; ele erau formate acest moment, dac ar fi avut mai mult
din 3 coloane iar acea din centru din 2 hotgrire i. indrzneal, dac ar fi Incercat
coloane. In revrsatul zorilor ele au inaintat. o ieqire general', frg indoialg ea' ar fi
Toate coloanele au ajuns la ant cam in reuit. El ar fi putut captura cu inlesnire
acelai timp ; s'au coborIt in ant i au aezat intreaga artilerie rusg, pusg. in anturi,
chiar scgrile fgr ca Turcii EA fi avut aerul acoperit de rniti, lgsati fgr apArare i
de- a fi vgzut sau auzit ceva. Ei tiau ch" poate chiar ar fi pus maim pe cartierul ge-
asaltul trebuia s* aibg loc dar aveau ordin neral. El n'a pierdut nici 1.00 oameni tili
0_ nu se arate cleat la timp. Ofiterii rui putea scoate 10.000. N'au mai rmas cleat
din cari 2/3 au murit gi cari In aceastg ocaziune 6000 rui valizi, cari se ocupau s ducg.
au argtat o valoare eroicg demn6 de o soart6 qi 86 Ingrijeaseal camarazii lor ; ei erau fail
mai fericitg, s'au suit primii pretutindeni i. arme. Cavaleria rus nu putea sg lucreze
ajutndu-se unii pe altii au ajuns On In vii i. prin grdini. Avantposturile erau
aproape de ramparturi cki scgrile erau cu ridicate ; bateriile deprte ; nu se putea
mult mai scurte ; dar ei n'au fost urmati de strnge nimeni pentru a intruni grzile.
soldati i numai cativa au secondat pe ofiterii Erau regimente In cari nu mai existau
bor. Maiorul Cermarev a p6truns in cetate cu ofiteri altele in cari nu se puteau strnge
50 oameni dar neurmgrit de nimeni, a fost 80 soldati,
rgnit i prins impreung cu ceilalti. Bosniak nu s'a argtat damn de reputatia
La, celelalte coloane soldatii au cobortt in i indrgzneala ce ctigase ; de alt parte
anturi i au rgmas acolo neavand scgri. Kamensky a manifestat mult fermitate.
Rampartul Rusciukului, ca al tuturor ce- Cu toate c' era zdrobit de disperare i se
tgtilor turce din acel timp, era foarte lat &ea. In pericolul cel mai mare, el nu s'a
i mgrginit de mici gabioane sau saci de gndit sg se retrag6 noaptea, ceea ce multi
p6mnt prin cari Turcii trggeau cu armele lor. generali ar fi fcut In locul lui. El a pus
Toti erau la posturile lor. Dar dacg soldatii s se garniseasc bateriile ; a apropiat i.
Ru0 s'ar fi urcat pe creasta rampartului, ei intrebuintat cavaleria, a aduna,t trupe din
s'ar fi aruncat pe banchete uncle Turcii n'ar toate prtile 4i Bosniak care scgpase mo-
fi putut tine un moment ; dar ei nu s'au suit mentul favorabil n'a mai indrgsnit s6 facg.
i au lsat pe ofiterii kr s fie masacrati. nimic,
Cnd un atac nu a isbutit in primul Generalii s'au comportat cu mult curaj
sfert de or al actiunei, el nu mai reuete. in aceste nenorocite Imprejurri.
Contele Kamensky trebuia s tie aceasta. Dach" asaltul ar fi reuit, toti Turcii ar fi
Dar in loc sg retrag trupele, kainte de a fi fost exterminati. Dar aceast masacrare
pierdut atta trupg, el a trimis i toate re- ar fi costat i ea pe ruf}i cel putin tot atAta
zervele i astfel pierderea a devenit enormA. trupg ct au pierdut priR anturi, toate
Putin ate putin sarile s'au degarnisit ; casele turcilor fiind inconjurate cu ziduri
soldatii egdeau sau se aruncau In ant i ca adevrate forarete i locuitorii apgrn-
neputnd iei cu inlesnire, din cauza adn- du-se la disperare; ei nu s'ar fi predat
cimei, ei erau loviti de Turci din vArful nicioclatg. Exemplul Ismailului le era cu-
ramparturilor i. In urmg. masacrati. noscut. Femeile i copiii, inchii cu ei, s'ar fi
La amiaz focul a incetat ; 6000 oameni luptat ca p6rintii; masacrul ar fi fost .
10.

au rgmas in ant ; 2000 greu rgniti au fost inspgimantator. Impratul a fost nemul-
234

www.digibuc.ro
 Omit and a auzit adevrul. Rgnitii, din Rusciukul cu asalt ; prin urmare mai (leta
cari multi au murit pe drum, au fost trans- din armata sa un corp destul de mare pentru
portati la Bucureti. a intgri pe cel ce asedia Rusciukul ; mergand
Generalul Langeron a lost Insgrcinat cu i. el In persoang, ordong in acelasi timp
directia lucrgrilor contra ambelor cetati cari armatei dela Dere-Kioi, situat laugh' 1.11n1a,
ramaseserg blocate, precum vom vedea. s mearga sa se retranseze in apropiere de
La 1810 putin timp dupg deschiderea Silistra.
campaniei, daca Kamensky ar fi profitat de 12 zile in uring s'a rgspandit vestea ca cei
Imprejurgri si de consternatia generaM. ce trei pasi ce veneau sg. deblocheze Rusciukul
a urmat dupa lupta dela Bazargik, Meg au fost batuti. Vizirul Incercand si el, a fost
deasemenea bgtut, asa ea o armat de
indoial ca." toate cetgtile dupg Dungre i-ar
fi deschis portile. Cretinii erau revoltati 69.000 oameni a. fost distrusa la 14/26 Au-
i gata sg-i Imbratiseze partidul sgu. Ar gust. Dupg. aceasta Rush au trimis la Turci
fi ocupat fgra rezistentg defileurile dealuri- pentru pace. Vizirul se adresg la Constanti-
lor. Neputand sau nestiind s. profite de nopole. Mahmud ordong Vizirului s in-
Imprejurgri pe cari norocul i le oferea ge- toarc imediat solul rus. istovul s'a predat
neralului Kamensky, a facut greseli capitale. Rusilor, dar In Octomvrie, Rusciukul tinea
Lucrand cu bggare de seamg, temporizand, Inca bine desi nu era cleat o grgmad de
el a scApat ocazia s pung mana In cateva ruine. In Octomvrie st. vechi, Rusciukul s'a
zile pe toatg. Bulgaria. predat. Dupg el urmg toate cetgtile afarg
El a tmpgrtit armata sa In mai multe parti : de Vidin i Ada.
A trimis una spre Varna pentru a lua si Blocarea Rusciukului a Inceput In ziva
ocupa toate porturile dela guile Dungrii de 6/18 August. Trupele i ofiterii au fost
pang la Varna. schimbati la fiecare 7-8 zile. Toate uvra-
Un corp 1-a trimis cgtre Silistra. Un alt jele inutile au fost distruse precum i mai
corp la Rusciuk, iar el singur cu restul toate cari au servit atacului. Redutele au
armatei n'a inceput asediul umlei decat fost apropiate ; s'a strans anThele cetati
dupg multa vreme. In fine Rusciukul a fost Inteun cerc de fier.
inconjurat. Comunicatiile sale atat pe apa In ziva de 13/25 August, Turcii au incercat
cat si pe uscat au fost tgiate. A fost bombardat o ieire generalg contra centrului. Ruii au
de -mai multe ori si multe din edificiile sale respins pe Turci urmgrindu-i pang aproape
au fost prefacute In cenusg. Prin doug parti de incinta Ins ei au pierdut 3 ofiteri i
&And asaltul, inamicul a intrat in cetate. aproape 100 oameni morti si rgniti.
actiune groaznicg. s'a Incins Intre behge- In timpul blocgrei, Turcii n'au ramas
ranti; Turcii au pierdut 2000 oameni ; Rusii inactivi. Cuceam-Ali seraschierul Dungrii
6000. Aceastg teribila pierdere a silit pe Rusi a adunat trupele ayanilor si garnizoanelor.
sa se mgrgineascg numai la o blocare. A format o armata de aproape 15.000 oameni
Cele ce am. vzut s'a intamplat Rusciu- ins a pierdut un timp pretios.
kului inainte de venirea ajutoarelor. Kuran- Rusii s'au concentrat, au pornit contra
sali Kahl Pap a adus mai bine de 1000 lor si i-a bgtut la Batin, un sat la 33 verste
oameni; Muktar, fiul lui Ali Pap. dela dela Rusciuk.
Janina, mai mult de 12.000 ; tot astfel si Rusii au concentrat 22.000 oameni si 140
Ipsalali-Achmet. Toate acestea reunite fa- tunuri. Turcii erau 8.000 cu 14 tunuri.
ceau 30.000. Ei s'au dirijat sa degajeze Rus- S'a distins prin bravura.' generalul Ho-
ciukul, dac pang atunci Kamensky nu l'ar vaitzky care a platit cu viaa devotamen-
fi ocupat. Esuand la umla, el a voit sg. ia tul sgu.

235

www.digibuc.ro
 Bosniak vAznd ea nu mai poate primi inteo singur noapte precum i cea mai mare
ajutoare, cs nu se mai poate al:Cara mult parte din animalele jefuite de corpul Con-
timp i c o rezistenf mai indelungat ar telui Worontzow cari le transporta cu el.
fi fkut pe Rusi mai severi In conditiuni, Podul de vase dela Rusciuk a fost sfrmat
a inceput s vorbeasc6 da capitulare. multe regimente si mai ales cavaleria,
La inceput Kamensky Ii impuse niste s'au ggsit grmdite la Rusciuk, fr mn-
conditiuni aspre. Un eveniment neprevAzut care, fdr furaje i neavnd niciun mijloc
scapa pe Bosniak si garnizoana sa de pl- de a le procura. Noroaiele deveniser att de
cerea de a simti dulcele climat al Siberiei. mari c oamenii i cau i. se inecau In ele.
Doi favoriti, un diplomat si un ofiter, S'a adunat in grab. toate vasele cari s'au
cari au fost trimii cu oarecari afaceri la putut gsi la Rusciuk i cteva srrmturi
.1.unla, la marele vizir, anuntau c el dis- din ale podului i s'a trecut cum s'a putut,
punea de 30.000 oameni i c se pregtea nu fr pericol i cu mult greutate. Aceast
s atace pe Rusi. Realitatea era ca se tri- trecere a tinut 8 zile.
mitea 300 oameni i cteva tunuri din Putin in urm6 s'au declarat multe boale,
Razgrad la Tarnova. printre cei cari suferiser mult In timpul
Kamensky mr ezit un moment si plin si in urma uraganului i cari in 8 zile n'au
de groag a dat ordin lui Langeron s ter- mncat decAt foi de vit i acelea uscate.
mine actiunea in 24 ore. Dac campania s'ar fi terminat cu o
Bosniak surprins de cerintele noi ale Ru- sptmn mai curand s'ar fi economisit
silor urc pretentiunile. multe pierderi in oameni i cai, pierderi
Giurgiu a capitulat odat6 cu Rusciuk. Gar- cari au avut consecinte din cele mai triste.
nizoana i locuitorii au obtinut s se duc La 1811 faimosul Kutuzoff urmeag la
unde vor voi. Rusii le-a acordat 4000 care. comanda armatei imperiale lui N. Kamensky,
Bosniak a schimbat cadouri cu ofiterii rusi. bolnav. Acest ofiter a trecut Dunrea la 1
In ziva de 15/27 Sept., trupele rusesti au Iulie cu 14.000 oameni si a ocupat solid Rus-
ocupat portile ambelor cetti. Se afla in ciukul, apoi iese la cmp. Ostirea turceasca
interiorul kr 300 tunuri, suficient munitie de data aceasta 11 astepta. Ea se urea la
de rzboi la Giurgiu dar nimic de ale mn- aproape 40.000 oameni.
cArei ; contrar la Rusciuk. Prozonierii Rusi Aceasta numra In rndurile sale pe cei mai
au fost ca la 200, un colonel, un maior, buni cpitani turci din acea epoc6: Ceapan-
subofiteri i soldati. Oglu (fiul tigrului), pas cu 3 tuiuri ; Achmet,
Din 200 dezertori pe cari Rusii Ii aveau In Nazirul Brilei, devenit Mare Vizir ; fiii
ambele cet4i numai 19 au fost impuscati, lui Ali .Tepenleli, Muehtar, etc.
ceilalti au disprut ori au iesit imbrAcati ca Armata lui Kutuzoff era mult mai infe-
cu turcii. Toti prizonierii rusi gsiti rioar ; a tinut mult timp piept celei otomane
la turci i cei rniti au fost recompensati iar dar la urm a trebuit s cedeze numgrului, en-
ceilali au lost pedepsiti. tuziasmului soldatilor, experientei pasilor
La 30 Oct. st. v. 1810 a bntuit prin s se retrag6 In interiorul Rusciukului. Putin
acest oras un uragan cum nu s'a mai po- In urma a observat cA nici In cetate nu va
menit In aceastd regiune. putea rezista. Atunci a voit s o distrug
Unei ploi torentiale ii urnf imediat o z- dar n'a avut timp Cad Turcii Ii strngeau
pad abondent6 iar In urm6 10 grade frig. din toate prtile. L-a prsit In voia soartei
In lag`rul rus era imposibil 6'6 se mearg6 dela inteo noapte a trecut Dunirea, asezn-
un cort la altul. Acest timp insp6imnttor du-se si IntArindu-se lang6 Giurgiu, trimi-
a linut trei zile. Multi soldati au murit de frig tnd ordine urgente tuturor corpurilor de
236

www.digibuc.ro
armat, 1mpr4tiate pe la celelalte cetti Ea Generalul Engelhart cu 4 batalioane fusese
se unease cu el. instalat in vii aproape de Rusciuk. Credincios
Vizirul intr la Rusciuk unde i-a insta- vechilor obiceiuri ale Turcilor, marele vizir
lat cartierul general. In cele ce urmeaza n'a fAcut un pas inainte fAr s se retraneze ;
vom da pe cat posibil detalii asupra acestor el a int6rit intre Razgrad i Pizantzy iralti-
actiuni militare: mele cari domin defileul ce formeaz. raul
Lom, defileu inatacabil de Indat ce este
&Italia dela Rusciuk (2213 Julie 1811). apgrat chiar numai de 1000 oameni. El se
Achmet, faimosul nazir al Brilei fiind afl la o deOrtare de 32 verste (a 1075 m)
chemat in locul lui Kior-Iussuf Pap, in de Rusciuk, pe marele drum al Sumlei: A
demnitate de mare vizir, desvolta mari trecut acest defileu i l-a fortificat inainte
calit4i dup necesitate: mijloace de per- pra la poziVile dela Buzin i. Kadi Kioi,
suasiune, entuziasm i de fermitate iar prin cari sunt la 15 verste de Rusciuk, uncle s'a
teroarea i confienta ce inspira, a putut In consolidat din nou.
timp de mai putin de o lun s' still-10' cea Gaud Kutuzoff nu s'a mai putut indoi de
mai puternica armata pe care Turcii au pu- intentiunile marelui vizir, el a venit la Giur-
tut sa opunh" in acel rzboi. El a chemat la giu, hotni sa treac6 Dun6rea i &A dea Vi-
sine, la Sumla, toti vechii fideli ai sultanului zirului o lupt in camp deschis, putin de
i in acelai timp pe toti briganzii renumiti. temut contra Turcilor i dac6 ar fi putut fi
Meemet Ceapan-Oglu (fiul tigrului), Kassly decisivg, ar fi asigurat linitea restului cam-
Ali, Ismail Selim, Kalender Paa, Velis fiul p aniei.
faimosului Ali-Paa dela Janina, au venit s Acest proiect a fost foarte bun i. mult
se uneasc6 sub steagurile lui Achmet. Bri- lume s'a mirat faznd atta hotgrire in na-
ganzii Bosniak-aga, Djaur-Hassan i. alti surile lui Kutuzoff.
multi s'au reunit cu el. El a strns aproape Dela 15-20 Iunie (2 Iulie) Voinov a
50.000 oameni din cari 35-40.000 comba- f5.cut mai multe recunoateri asupra lag-
tanti i 78 tunuri. Enicerii au fost i ei rului turc ; cu indrizneala sa obinuitA, el
mari-ti cu cteva formatiuni venite dela a luat mai multe posturi i in numdrul pri-
Constantinop ole. zonierilor ce a fkut, el a gdsit i un renegat
Ctre mijlocul lui Iunie, el a inaintat &Are polonez, bufon al marelui vizir.
Razgrad cu toat armata sa. Din Razgrad Kutuzoff voia sA rgman mascat inapoia
a continuat marul su asupra Rusciukului. retranamentelor Giurgiului i n'a voit s-i
Kutuzoff intiintat de mersul sg.u, a dat descopere fortele sale cleat in momentul
ordin ca armata rug s'd inainteze cAtre luptei, proiect excelent cu atat mai mult cu
Giurgiu, unde s'a instalat in bivuac inapoia cat se tia de rui ea' marele vizir nu-i credea
vechilor retranamente i astfel spre a nu mai multi de 10.000 oameni sub arme, pe
putea fi vzuti de Turci. cnd in realitate ei aveau 18.000.
Ruii erau 10-12.000 comandati de ge- Dar un incident a turburat combinatiile
neralul Conte Langeron. generaluluilef rus.
In acest numgr intrau 10 escadroane hu- La 19 (1 Iulie) Langeron a trecut Dur-area
sari din Rusia sub Voinov i 3 batalioane i s'a instalat in lungul fluviului, in cmpia
din reg. 29 van'atori. joas4 unde se aflau cu un an Inainte retran-
Mara' de aceste trupe, la Rusciuk se aflau: amentele ruseti. El nu putea fi vaut de
Essen cu 1.2 batalioane ; 10 escadroane de Turci.
ulani i 2 regimente de cazaci toate in avant- La 20 Iunie In revArsatul zorilor i pe o
posturi. ceatA deas, 5000 oameni alei din cavaleria

237

www.digibuc.ro
turc4 a cAzut asupra avantposturilor ruse, Ctre primele zile ale lui Iulie st. n. 1811
le-a surprins cu totul vi au intrat in bivuacul Vizirul a pierdut consecutiv 2 MOM la
ulanilor de Ciugonew cari abia au avut micg distant de orav, unde se aflau Ruvii ;
timp sa incalice. Cu toate c'd acest regiinent a trek lupt pe care a dat-o lng4 Pari-Bair
nu avea o reputatie de voinici, s'a comportat vi care a durat 6 ore, 1-a acoperit de glorie.
cu toate acestea de minune. Ei erau coman- Ruvii cari aprau Rusciukul au pierdut
dati de colonelul Benkendorff, adjutant al odat cu aceast cetate, casa lor militar,
imp6ratului vi voluntar al armatei ; in aceast6 armele vi bagajele iar cea mai mare parte
important:a' ocazie el a probat cg. vi volun- au fost mcerriti.
tarii sunt cateodat buni. Vizirul a exprimat cele mai mari elogii unui
Devi surprins, Benkendorff s'a reconstituitpav' cu 2 tuiuri, Calender Pava. Acest vef
cu mare repeziciune vi a respins pe Turci. a avut 6 cai morti sub el vi a avut norocul
In ziva de 22 Iunie marele vizir a atacat s6 intre primul In Rusciuk. Vizirul dduse
pe Ruvi cu toate fortele sale. ordin ss fit impuvcat orice soldat care ar fi
Vizirul voia s taie pe Ruvi in centru cu fugit. Acest ordin care s'a executat cu mare
infanteria vi artileria vi si-i inconjoare cu severitate a avut fericitul rezultat ca fiecare
numeroasa cavalerie, pe cnd o co1oan6 era s-vi pstreze postul vi s'a" se lupte cu disperare.
destinat sh" ptrund, pe drumul Turtu- Pavii cari comandau diferite corpuri s'au
caiei, Oa. la Rusciuk, unde credea c6 Ruvii v4zut siliti s roage pe vizir s nu se expun,
n'au lsat pe nimeni vi pe care credea caci ardta, in capul armatei, cea mai mare
astfel s" pun' mna. La 6 dimineat toti vi indrzneat valoare. Cele trei btglii au
cazacii avantposturilor, cari nu erau deal costat pe turci aproape 40.000 oameni.
la o versa vi jumlate de lagr, au venit in Armata a fost imprtit in trei pArti:
goana cailor strigfind: Vin Turcii vi in 1. La centru Vizirul.
adev6r, aveau dreptate cci Turcii au sosit 2. Velly vi Muktar, pavi, acel din urm,
cu ei. fratele Vizirului.
Ruvii erau bivuacati in careu vi armele 3. Kalender vi Karsli Pava.
Mute piramidd inaintea frontului ; abia Lupta s'a dat la 3 ore distan0 de Rusciuk.
au avut timpul ea le ia iar Turcii, grbiti Kalender Pava a fcut cateva mivcgri inainte
s-i atace, au desdircat pistoalele lor In and Ruvii ievind din cetate au luat formatie
fata fronturilor ruse. de lupt. S'au dat semnalele, lupta tinnd
Catre ora 8 centrul armatei turcevti, pra In noapte. A doua zi acelavi lucru;
format in mare parte din infanterie, s'a acelavi devotament. Turcii au pierdut multi
desfvurat inaintea primei linii rusevti vi a oameni. A 3-a zi a inceput lupta cu armele
deschis un foc de artilerie foarte bine dirijat, albe. Ruvii s'au retras. Un moment in
cu toate ea' artileria rug cu mult mai nu- urmg, Ruvii amestecati cu Turcii, au intrat
meroas, n'a putut-o reduce la tcere vi a in cetate iar Ruvii cari aveau un pod peste
fcut pe Ruvi s piard mult armat. Turcii, Dungre au ggsit scparea in fugh" dui-a ce
au spus mai trziu -ea' au avut 60 tunuri. au incendiat bazarul. Turcii au pus mana pe
Probabil c au. rsat multe la rezerv aci depozite vi pe artilerie devi nu fr mari
generalul rus Langeron numrase 18 contra pericole. La un moment o bomb6 a fcut
lui vi 14 contra lui Essen ; dar aceste 32 piese explozie In apropierea vizirului. Pierderile
trgeau admirabil. s'au urcat la peste 15.000 oameni. Ruvii
Dup o luptd din cele mai infuriate, Turdii foarte simplu afirmau c' intentionau 86 prA-
au fost respinvi iar armata marelui vizir seasc de mult acest orav, singura cetate care
s'a retras. o mai p6strau pe Ormul drept vi c' fcnd

238

www.digibuc.ro
preparativele de evacuare, ei s'au retras, dare si violenta ceea ce denota gravitatea
ca i la Silistra si coada armatei a fost situatiei.
asaltata de Turci, cari intrau in acest mo- La 26 Iunie ora 8 seara nu mai ramasese
ment si cari n'au gsit nici locuinte nici nimic in oras decat garnizoana. S'au barica-
locuitori. dat portile si la zgomotul semnalului de re-
Luarea Rusciukului a ridicat moralul tur- tragere toate trupele corpului Essen au
cilor. Proviziile erau in abondenta ; cu toate retrecut podul i;4i au venit sa se aeze in
acestea vizirul n'a putut trece Dunarea Inca ordine de lupta pe tarmul stang.
mult timp de vreme ce nu avea nici vase, Nu s'a daramat de fel fortificatiile Rusciu-
nici pontoane iar Rusii aveau pe Dunre, in kului ; ar fi trebuit o luna pentru a le ni-
dreptul Giurgiului, o flotila destul de bine mici pe toate i ceea ce s'ar fi putut
echipata. Neputnd profita de entuziasmul distruge; s'ar fi reparat imediat de catre
Rusciukului spre a trece Dunarea, marele Turci. Pamntul fortificatiilor devenise prin
vizir, a dat astfel timp Rusilor sa. se filth"- vechime i prin felul cum fusese lucrat tot
reasca la Giurgiu si adfel trecerea a devenit aa de tare ca si cum ar fi fost de piatra.
problematic. Focul nu trebuia pus orasului de toate
partile dect atunci and trupele Il vor parasi ;
Abandonarea ci distrugerea Rusciukului de Generalul Harting a fost insarcinat cu aceasta
Rugi la 1811. operatie. Dar cum el era ne.norocos sit stn-
gaci in tot ce facea, n'a luat dispozitiuni po-
La 24/6 Iunie orele 11 seara Kutuzoff a che- trivite si focul a isbucnit in zece locuri
mat la sine pe toti generalii, ordonand celui inainte de retragerea trupelor ; Regimentul
mai vechi (Langeron) sa ia dispozitiuni sa 7 vanatori care a iesit cel din urm din oras
treaca imediat Dunarea cu corpul si cava- a traversat o strada deja in flacari.
leria sa. A prescris generalului Essen sa ra- De asemenea Harting n'a reusit nici BA
mama la Rusciuk, s ridice toata. artileria distruga marile depozite ale cetatei, caci
i muniiuni1e, sa arda oraul s se uneasca, minele n'au facut explozie de cat in parte.
pe malul stng, cu Langeron la 26/8 seara. Oraul a fost distrus aproape complect iar
Totul a fost executat inteo ordine si armata rusa a avut ocazia sa vad in acelasi
urgenta care a facut mare onoare gene- timp acest frumos dar si oribil incendiu.
ralului Essen. La ora 2 dimineata toate Dunarea reflecta flacarile a caror lumina
trupele erau la locul Mr i in seara zilei de intuneca pe aceea a lunei care in acel mo-
25/7 toata artileria era evacuata. Existau ment era plina.
cu toate acestea mai mult de 150 tunuri Esen a ramas cel din urma In ora i cnd
i munitiuni. totul a fost trecut, el a traversat podul i la
Nenorocilii locuitori bulgari din Rusciuk moment s'au ridicat toate ancorele iar podul
si cativa negustori romani, cari nu se asteptau s'a strns cu incetul care tarmul stng.
la o abandonare atat de rapida a orasului Acest abandon al Rusciukului a fost foarte
si din cari multi aveau efecte pretioase criticat. S'a citit in presa franceza un
In mari cantitati i pravalii bine garnisite, articol in care Kutuzoff nu era menajat.
au pierdut mai tot ce aveau. Ei neputandu-si A fost In schimb aprobat de generalii rui.
procura trasuri, au fost siliti sa-si transporte Aceasta cetate necesita 12.000 oameni gar-
pe spate, ce aveau mai scump, facand pe nizoan, adica totalitatea infanteriei ce Rusii
o caldura ingrozitoare 3-4 drumuri dela aveau disponibil in localitate i dad Turcii
Rusciuk la Giurgiu. Kutuzoff a fost prezent ar fi riscat s treaca Dunarea mai sus sau
la trecere i &Idea semne de multa nerab- mai jos ceea ce au fault In adevar putin

239

www.digibuc.ro
mai in urm Ruii n'ar fi avut pe nimeni surectiei, Midhad ordona BA pun mna pe
sa le opuna. ei, cu toate pappoartele lor romne 0 sarbe
0 retragere definitiva a Ruilor ar fi dat 0 sa fie impucati. Un spirit de indignare
ocazie Turcilor sa inconjure ambele cetati primi aceasta flagrant violare a dreptului
0 tot ce ar fi fost in ele ar fi fost pierdut. gintilor. Serbia reclama satisfactie pentru
Singura eroare facuta de Kutuzoff a fost insulta ce i se aduse ; Austria 0 ambasadorii
aceia de a nu urmri armata vizirului 0 85. Puterilor au facut mustrari Portei, pentru
puna mna pe intaririle din defileurile dela excesiva rigoare a lui Midhad.
Pizantzy pe drumul intre Rusciuk-5umla. Cum era 0 eau vazut la Constantinopol,
Un moment generalii au crezut ea cetatea din cauza independentei 0 incoruptibilitatei
a fost abandonata din ordinul Curtei, dar sale, el a fost rechemat in 1868 la Constan-
ei in curnd au captat certitudinea ca tinopole, sub pretext de a aplica o reforma
faimosul Kutuzoff lucrase din propria-i in- asupra Consiliului de Stat ').
teleapta initiativa. Forturile cetatei, detaate pe inaltimi au
Pe cnd la Giurgiu se trata pacea, fost construite in 1829 0 1.854.
marele vizir puse sa se lucreze la Rusciuk Sa incercam A' expunem in cteva cuvinte
o baterie cu 22 piese care era indreptata rolul 0 peripetiile cetatei Itusciukului in
&Are flotila rug. razboiul din 1.877.
Aceasta lucrare se gasea mascata in nite La 1.1. Mai 1877 Turcii proclama starea
magazii vechi cari se aflau pe tarmul flu- de asediu in Bulgaria de indat ce pacea
viului. Odata bateriile terminate, magaziile pierduse cu totul sortii; fortificatiile cetatei
au fost distruse 0 ele au ramas descoperite au fost reparate iar altele adaugate. Afara
in fata armatei ruse. de 6 uvraje cari existau Inca' din 1.854 i s'a
Vizirul intrebat de Kutuzoff ce inseamn mai adaugat alte 15, raspndite pe inl-
aceasta lucrare, a raspuns ea este construita timile cari inconjur oraul 0 la distante
pentru propria sa siguranta 0 ca ea nu va 'Ana la 4 kilometri. Neavnd talazurile
putea impiedica incheierea pacei. -captuite, aceste lucrari prezentau caracterul
La 1.2 Decemvrie 181.1. vizirul a prasit lucrarilor pasagere.
Rusciukul pentru a-i ltta cartierul de iarnd Adaposturi de rezerve gauri dreptughiu-
la 5um1a lasnd pe Bosniak-aga comandant lare sapate in pamant 0 acoperite cu un
al Rusciukului. strat ca de 30 cm de pamnt ; retele tele-
Unul din personajele cele mai importante grafice ; pe alocurea, mine consigtnd in
care pe timpul dominatiei otomane guverna bombe i dinamita dela I. m. la 2 m.
vilaetul Rusciukului a fost valiul Midhad- sub sol etc., complectau apararea.
Paa. El concentra in sine calitatile unui Spre Dunare, cteva baterii 0 tranee
bun administrator. Din nenorocire era atat ridicate ; dominarea platoului asupra flu-
de bun patriot turc, ea pentru a mentine viului, rapiditatea aproape verticala a ta-
autoritatea tarei sale la Dunare, nu se da luzului, cteva vase de razboi intre cari
inapoi chiar inaintea crimelor celor mai unele cuirasate, un intreg corp de ponto-
teribile ; astfel, intelegand ca influentei sarbe, nieri cu materialul necesar, o puneau la
se datora micarea insurectionala din 1.867 adapost de orice agresiune inamica.
condusa de Panait Hitov 0 Totiu-Filip, Astfel cetatea cu regiunea inconjuratoare,
dui:4 ce a reprimat in graba aceasta revolta, a fost transformata in un vast amp inteirit.
o pedepsi cu o severitate inexorabila. Doi Nenumarate provizii de tot felul; o gar-
calatori, la bordul vasului austriac <t Ger- nizoana de 20.000 oameni; 260 piese de
mania ), fiind denuntati ca emisari ai in- 1) F. Kanitz, op. cit.

240

www.digibuc.ro
artilerie din cari 70 incrcndu-se pe la moftenitor; dar aceste au fost mai mult
culata, pe afete de fier, ateva mortiere ; o combinatie strategia deal interesul ce-
in fine, o mare cantitate de munitiuni o ttii spre a secunda operatiile armatei lui
puneau In stare s reziste mult timp, chiar Meemet-Ali.
unui asediu in regul. Fr fapte importante de rzboi, born-
Generalul de divizie Tahir-Pasa, ajutat bardarea a durat mai multe luni, cu inter-
de seful statului su major i comandant mitente de calrn sau violent. Primul co-
al artileriei, Assim-Pasa, comanda, la Inceput mandant al cetatii, Achmet-Pasa, a fost
fortele acestui camp. Serdarul Ekrem, Abdul-inlocuit mai trziu cu Kaiserli, care a predat
Krim, generallef, care era asa de debil cetatea la 8 Februarie 1878 conform ordi-
nu se putea urca pe cal, a fcut din cetate nelor primite, predare care impreun cu
cartierul su general ; imprejurrile trig ale altora, intra ca o condiVe In primirea
l-au silit s o prseasch nu mult dup aceea, armistiVului.
din cauza miscrilor trupelor ruse. Garnizoana s'a retras la -Varna si *umla.
Populatia la inceput se ridica la 25.000 Rusii an ocupat cetatea indat dup eva-
suflete dar din cauza intermitentelor born- cuarea ei ; lucrdrile de aprare au rmas
bardri de pe trmul stng, de bateriile intacte.
dela Giurgiu i Slobozia, mult fume a prsit La bombardarea acestei cetti, artileria
orasul. Aceasta a fost un mare avantaj rus a. incercat faimosul su tun-mortier de
pentru garnizoan6, cci a beneficiat de pro- opt o1i, demontabil, ce arunca proiectile de
viziile pe cari le-ar fi putut consuma popu- 80 kgr., cu o Incrctur de 3 kgr. pulbere
latia si care pare s fi dat rezultate favorabile.
Din nenorocire hag, toata aceast fru- S'a constatat acum ca si in rzboaiele din
moas aprare putea fi paralizat, In parte, 1810 si 1853 c'd cetatea, gratie pozitiei sale
prin aceea c. forturile de pe nFimi erau dominante (vezi Topografia Dunarii), era
lipsite complect de ap ; In cazul unei susceptibil de o mare rezistent 1).
investir complete, ele nu comptau dect Congresul dela Berlin a hotrit distrugerea
pe apa de ploaie. zidurilor sale.
In rezumat singura actiune ce a avut loc Ulterior Rusciukul a fost resedirrta flotilei
asupra acestei cetti a fost o bombardare princiare.
viguroas. Orasul n'a. suferit, este adevrat, Una din cele mai frumoase serbri de
dect din partea bateriilor dela Giurgiu sear, la Rusciuk, a avut loc cu ocazia
Slobozia. Au fost cu totul distruse: palatul vizitei ce domnitorul Carol a Ilcut-o princi-
guvernatorului, marele bazar, multe stabi- pelui Bulgariei, in August 1.880, pe bordul
limente, etc. Dintre locuintele private multe canonierei Grivita .
au fost atinse, in total sau in parte dar La 19 Februarie 1887 partizanii Rusiei
numai la extremitti, sau pe marginea a incercat un pronunciament contra Regentei ;
Dunrii sau in partea opus lng6 incinte, revolutia n'a reusit ; poporul si parte din
departe de fluviu. armath rmas fidel, s'a luptat cu Inver-
Aprarea cettii se executa dup un pro- sunare, contra revolutionarilor, formati mai
gram simplu ; s'au creat ori s'au ameliorat mult din geniu si artilerie. Strzile erau
uvraje exterioare i un tir continuu a con- plMe de cadavre i in disperare rebelii au
trabtut bateriile inamice de pe marginea tras cu tunurile, ce le-a fost reluate de popor
opus a DunArii. S'au executat cteva in lupta la baionet. Capii prinsi au fost
mai cu seam acea din 23 August (4 1) Adunate din opera La guerre d'Orient, etc.,
Septemvrie) contra armatei marelui duce par un Tacticien.
le
241

www.digibuc.ro
executati WO mil pe soseaua Rasgradului. domnia, in toat, Tara-Munteneased, panA la
Linistea s'a restabiit repede. i aci ca tot- Dunre, mai Intdri castelul San-Georgio al).
deauna, libertatea fdr cultura sufletului Se mai spune 2), cd In vechime nu ar fi
este o p1ag6 fatal. existat dar ed a fost zidit de marele Mircea.
Dup regretatul I. Maiorescu, actualul
. 12. GIURGIUL. nume, al orasului, ar fi celtic sau galic;
el 8) pretinde sd-1 fi intalnit de cinci ori, in
Existat-a sau nu, sub vreun nume oare- opera lui Cesar De Bello Gallico*/
care, orasul Giurgiul In timpul Romanilor ? Din partea-mi, voi IndrOzni s adaug, c
Este o chestiune la care nimeni nu ar putea numele Giurgiu, este posibil s fie forma
rdspunde cu Inlesnire. populark din vechia limb romaneasca, a
S'a pretins ed aci ar fi fost vechiul Tri- numelui propriu Gheorghe, oricari ar fi fost
mamius'). Aceast asertiune pare inadmi- Gheorghele, srant sau nu, care a dat numele
sibild 2). Nu e mai putin Insd adevrat, ca sOu orasului de care e vorba 4). Mai Intalnim,
In ostrovul Sf. Gheorghe s'au gash urme de astazi acest nume la doi munti: unul In
zid roman 3). E posibil dar sa fi existat judetul Putnei si altul In acel al Buzului;
numai un mic castrum, cdci In acest ostrov pe la niciunul din acesti munti nu credem sd
nu ar fi putut Incdpea un ora sau o cetate fi trecut nici cruciatii, nici Genovezii poate
mare. chiar nici Celtii sau Galii. De asemenea pe
Un scriitor spune: distrus de huni, Impre- malul stang al Dundrii mai sus de Semendria.
unO cu un mare numr de cetti, acest ca- Istoricul su sigur se cunoaste cu In-
strum a fost rezidit, din ordinul lui Justi- ceputut secolului al XV-lea.
nian 4), odatd cu celelalte, ca Severinul, etc. Pe la 1414 5) Mahomet I, fiul lui Baiazet,
si s'a numit, ca si el, Theodorapolis, dupa dupd ce Meuse o iruptie in Asia, a trecut
numele gratioasei si cochetei sale soldi . In Europa, a pustiit Muntenia, pentru aju-
Unii, atribuie fundarea acestui oras cru- torul dat fratelui su Musa si a ocupat
ciatilor, altii spun cd, spre anul 1000, Geno- Severinul si Kalehul 6) (Drista 7). Spre a
vezii dominand pe Dundrea de jos, acest tine pe romani In frau, Mahomet fortifie6
punct a devenit o colonie a lor ; ei a numit-o (fund) eastelul Giurgiului ; Ii dddu numele
San-Giorgio, dupd numele patronului pu-
1) Blcescu, Ist. Romeinilor sub Mihai etc. pag. 163
ternicei lor republice.
2) Bolintineanu.
Pe la finele secolului al XIII-lea Radu a) Cit. de Tocilescu in Dacia Inainte de Romani.
Negru, ducele Fdgdrasului, Intinzandu-si VAzut aceast form, in un scriitor romn,
posterior epocei lui Mihal (vezi Mag. Ist., Vol. IV,
1) Cesar Boliak. pag. 231).
2) Se stie pozitiv c4 Trimamius era pe malul 6) Hurmuzaki, Vol. I, pag. 293.
drept al Dunrii (cam pe, intre sau lnga locurile, 4) Doglioni i Cantemir (cit. de incai ad. an.
'uncle se Old acum Megka sau Vardinul). 1414) inteleg sau adaug dup acest latch Issaccea.
8) Pe la 1840-42 s'ar fi gsit in ruinele castelului 2) Alti istorici il numesc simplu Kaleh. Dar care
Sf. Gheorghe cdrmizi romane; aceasta a asigurat-o din toate cetAtile (Kalehurile) dimprejur: acelasi
d-rul Sebeni. Regretatul T. Laurian, in o escursiune nume Il purta: Turnu-Severin, Turnu-MAgurele,
stiintifick ce a fcut in acel timp, vizitnd in per- *istovul, etc. Sau poate a fost o cetate deosebit?
soan acele ruine, a gsit urrne de dou feluri de Fosta aceea care se gseste in ruine, sapat continuu
ziduri: unul mai nou si mai slab, iar altul, mai de uncle, in marginea dreapt a Dunrii, la vale de
vechi de un ciment foarte tare, care zicea savantul Giurgiu? Fosta aceea ale crui urme se gsesc pe
profesor, s'ar fi putut lua drept lucru roman *). localitatea satului Gostinul Hagiului, pe malul
4) Frunzescu, .Dic(ionar Topografic, pag. 214. Dundritzei (vechi canal, aproape astupat azi, al
Dundrii) sau poate acea cunoscut sub numele de
*) A. Tr. Laurlan, Mag. 1st., Vol. II, pag. 67. cetatea fetei, pe Neajlov? etc. nimic pozitiv.

242

www.digibuc.ro
de Yrkaki 1) (radacina pamantului) sau yer
kocki (ruine de pamant) si-i puse o garni-
zoana Insemnata.
Stramtorat, prin acest mod, Mircea a
cerut si a primit dela, Turci sa relnoiasca
cu ei vechiul tratat Incheiat cu Baiazet ; mentele ce au urmat.
se indatori sa plateasca un tribut anual de Vom cita doua din ultimele exempla :
3000 aspri rosii si a trimis intentionat Ca soli
pe doi din fiii si precum i pe trei din ai
boierilor, ca ostafici. Alte mici state 1-au
imitat. Mahomet primi pe solii micilor
popoare crestine cu bland* i seducatoare
prietenie ; Ii invita la stralucite ospete ; le
inchina paharul de onoare i apoi i-a con-
cediat, binevoitor cu urmatoarele cuvinte:
<4 Spunefi domnilor vostri ca primesc dela
toti pacea i dau tuturor pace ; dar cine
va pune piedici pacei, Impotriva aceluia sa
se intoarca Dumnezeul pacei 2).
Nu mult dup aceea romnii au luat
castelul Giurgiului, sub vestitul domn Dan
al III-lea, Dracula 3).
La 1.431 Imparatul Sigismund, regale
Ungariei, intari acest castel (al Giurgiului)
cu fortificatii i alte ziduri, cu ocazia tri-
miterii unui bray general, Ioan Marotin
dela care a ramas numele Marotin, unei
localitati din vecinatate In ajutorul lui
Dracula Voda, impotriva lui Radu, poreclit
Prasna glava (cap sec) din cauza caracterului
sau, care intrase in tara cu ajutorul Turcilor
si care a fost primul domn stabilit de dnsii.
Castelul caznd dupa aceea iar In mainele
Turcilor, a fost cucerit, impreuna cu alte
cetati, de &Are Vlad Tepes. Dupa moartea
acestui domn de crudd, dar fericita memorie,
Turcii 1-a reluat, la 1.479, fiindu-le druit de un
Vlad, pe care ei Il numisera domn, fall de
alegerea 01'6 ; dar nu mult dupd aceea, ei
1-a pierdut i romnii 1-a stapanit pna la
1544 and Turcii 1-a reluat, cu Braila si
1) Hamer cel mai contiincios din cronicari
(Mery, op. cit., pag. 294).
2) Laonic Chalcocondylas (edit. Bonae), pag.
183 cit. Hurmuzaki, Vol. 1, pag. 294.
2) N. Blcescu.
/6*
www.digibuc.ro
Turnul 1). Atunci, ei 1-a prefacut in raia, i-a
adaogat o parte din teritoriul dimprejur i 1-a
hit:61'A. Dela aceasta epoch' Giurgiul a jucat
un rol foarte important In istoria %Arai si a
avut o influenta destul de funesta In eveni-
La 1550 un Mircea, batut de boieri la Ma-
nesti fuge la Giurgiu, a adunat oaste tur-
ceasca, bate pe boieri, a omorat pe Radu
s'a instalat iar pe troni
La 25 Septemyrie 1559 moare Mircea al
III-lea, lasand ca succesor pe fiul su Petru
al III-lea, care fiind minor, a fost condus de
mama sa doamna Chiarina 2) sau Chiajna.
Boierii nemultumiti, vin cu oaste strina,
bat armata doamnei i o sileste sa fuga, cu
fiul sau, peste Dunare. Partizanii sai, iau
garnizoana turceascci dela Giurgiu, bat pe
rebeli la Serpanesti i doamna intorcandu-se
din nou in Ord cu fiul su Petru, supranumit
Petruta cel 9chiop, domneste 8 ani 3).
In Martie 1592 o ciuma groaznica a ban-
tuit Muntenia 4).
1) N. BAlcescu, op. cit., pag. 164.
2) Heliade.
31 Analizat dupa *incai, Vol. II, pag. 206.
1) Arhivele Venetiei. Docum. Esarcu *) Nr. 194.
*) Dupa documentele Venetiene (colectia Esarcu) sunt
de notat oarecari particularitAti omise de cea mai mare
parte din scriltori.
Incerand prima oarl sA IntindA un pod, Sinan este
Impiedicat (Doc. 257). Pe cand armata crestinA se retagea
spre Bucuresti, Moldovenii uniti cu Polonii, Cazad t altii
chem In capul lor pe contele Sdrin 1 prad a doua owl
Babadagul (258). Ajuns 1S.ng Bucuresti, Sinan n'a cutezat
sA atace armata inamicA i trimite la Constantinopol dupA
ajutor (259). Aliatii crestini din Valahia pArasesc Stri-
gonitza (probabil TArgovistea) si o dAraml. Un cApitan a
lui abatele (probabil popa) Farms loveste pe Turci
din o ascunzAtoare, aproape de Bucuresti si-i mAcellreste
cumpliL. Stuart rAnit scapa cu greu cu ajutorui begier-
beiului Greciel (260).
Assan beglerbeiul Greciei plead. spre Moldova spre a
Irnpiedica niste trupe sa se unease& cu armata aliatilor
sl strAmtoreze pe Sinan din toate dlrectiile. Principele
Transilvaniel 1i bate joc de ambasadorii lui Sinan, cart cer
sa le predea pe Mihai (263). Se afirmA cA TAtarii au trecut
de partea Romanilor (264). In o scrisoare catre Nossangi
Pasa, Sinan aratA el se retrage la Bucuresti din cauza
timpului rAu; eS. avAnd trupe putine n'a atacat pe aliati,
superiori In numAr si de teaml 51 nu fie surprins se retrAsese
la Giurgiu dup5, ce dAduse foe Bucurestilor. Se plInge
n'a fost ajutat de Tatar( (266).
243
 a La 15 Noemvrie 1594 Mihai a pornit in
grab cu armata sa si Transilvanii ce so-
sisera la Giurgiu ; si nvlind cu iuteal
asupra orasului, fr s intmpine vreo in"-
potrivire, i-a dat foc si a trecut prin sabie
tot ce le-a iesit inainte. Trei mii de suflete
aproape, brbati si femei, a fost ucisi sau
prinsi. Dintre toti Turcii din ora numai
doi au trecut Dunrea innot 1).
Dup arderea si predarea orasului, Mihai
a impresurat cetatea si a inceput s o bat cu
tunurile ; dar vznd c nu o poate cuceri,
cci li venea ajutor, in arme si bucate, dela
Rusciuk si silit Ina' i de asprimea iernei,
o npusti deocamdat si se intoarse in scaun
la Bucureti *2).
Nu mult dup aceea a trecut Dunrea,
pe la Marotin3) i a ars Rusciukul. Cuceririle
Romnilor au mers crescnd ; beglerbeiul
Greciei este invins ; Moldovenii iau Ossia si
impiedia pe Ttari s inainteze ; Brila
luat este indat fortificat. Turcii fznd Arta si natura au contribuit la intrirea.lui.
acestea incep s fac pregtiri mari 4).
Mahomet 6) al III-lea a triMis contra ace-
-stui principe rebel pe vizirul su Ferhat ;
dar acesta nu apuc s fac vreo treab5. 6)
/36.6 a fost inlocuit prin napolitanul turcit 7)
faimosul de pn atunci in rzboaie, gene-
rahll Sinan-Pasa, supranumit adeseaori
Maria al Osmanliilor. Atunci romnii 0-au
7) Acelasi lucru 11 sustine si docum. Nr. 238.
5) Balcescu, Istoria Ronuinilor sub Mihai etc.,
pag. 52-53.
5) Cronica Tdrei Romanesti Mag. Ist., Vol. IV,
pag. 279).
4) Doc. Venet., Nr. 252.
5) Turceste numele Mahomet inseamn glorifiatul.
') In acest timp Rcmanii uniti cu Polonii iau si
prad Babadagul (Doc. Ven. Nr. 253) ; constrang
pe Ferhat s se retraga cu armata la Adrianopole
si ei cantoneaza In Dobrogea (Dobrizza) ; dup
retragerea lui Ferhat, II omanii se fac stdpani pe
Nicopoli (Doc. 254). In urm, Ferhat incercnd sa
treaa Dunrea este respins de Romani (Doc. Nr.
256). Este acuzat a a intaritat pe Romani, numind
noi domni peste Trile Romane (ibid.) si scos.
7) I. Heliade Radulescu, op. cit., pag. 196.
244
www.digibuc.ro
concentrat fortele lor si s'au intrit pe
trmul stng al Dunrii.
ritrnul mare-vizir, in capul unei armate
de 100.000 1) i urmat de 1000 lucrtori
a sosit la Rusciuk. Zece galere incrcate cu
munitiuni au intrat prin Marea Neagra, in
Dunre si au mers pn la Rusciuk. Trile
Romne au fost declarate papMcuri. Acesta a
fost inceputul uneia din cele mai strlucite
campanii pe care armata romn a purtat-o
vreodat. Crestingtatea a fost chemata In aju-
tor ; in Transilvania doi oameni armati, unul
Ware si altul pe jos, dupg vechiul obicei al
-Wei, tinnd In mn o sabie sngerat,
alerga prin toat tara, chemnd poporul la
arme impotriva inamicului comun, In vreme
ce trimiii lui Sigismund cereal." lui Rudolf
si principilor crestini ajutor 2).
Orasul Giurgiu, afar de un zid slab ce-1
inconjura, era ocrotit de castelul San-Giorgio.
Acest castel avea o pozitie foarte puternica.
Era asezat pe un ostrov foarte frumos, numit
Slobozia (pe atunci) si era format de un
mic brat al Dunrii, care desprtindu-se
putin mai la deal i inconjurand un spatiu
ca dou jugre 3), se vrsa iarsi in matca
fluviului. Astfel castelul, acoperind oil totul
ostrovul, Oa in marginele lui, prea c
pluteste deasupra undelor* 6).
Pe vremea de care povestim, acest castel
era foarte tare prin pozitia sa, prin intririle
ce avea si prin ocrotirea ce primea dela
cetatea Rusciukului ineat dobandise repu-
tatia c nu putea fi luat. El era cldit,
dup vechiul obicei, ou ziduri tari, dar fr
valuri de pmnt si Ma flancuri la zid,
avnd numai turnulete imprejur si inuntru
un turn donjon 5).
7) Valthare ; Filstici, spune 200.000; ambii citati
de Blcescu, In op. cit.
2) N. Blcescu, Campania din 1595, in Mag.
1st. Vol. IV, pag. 10-11.
5) Arpents.
') Idem, IstoriaRomcinilor sub Mihai etc.,pag.163.
5) Ibid, Istoria Rom., pag. 164.
 Sub proteclia acestui caste], pe care La Giurgiu a avut loc una din cele mai
Blcescu, de bung seamg, Il credea zidit frumoase 0 mai variate lupte, ce s'a dat
de Romani 0 care dela acea epoch' 0 pang vreodatrt pe malul Dungrii 1).
mai in urrnti a fost de multe ori stricat 0 rezi- Cnd a sosit Mihai la Giurgiu, Sinan cu
dit, 0 a flotilei otomane, bgtrnul vizir o parte din armata sa, apucase s treacg
cu o energie rarg la etatea sa, supraveghea atAt In ostrovul Sf. Gheorghe cat 0 In cel
In persoang facerea podului, necesar trece- mare iar cealalt parte se afla incg pe
rei armatei sale. Sgrmul romnesc. 0 msurei financiard a
Mihai 11 Impiedicg aproape o lung, dar In administrariei turcegi a intdrziat trecerea ar-
fine silit de sosirea hanului tgtgresc, prin matei. Fiindcg In acea varg se luase un mare
Moldova ; a unui corp turc, ce trecuse pe numgr de care, animale 0 robi, frg ca
la Calafat ; a unui altul, ce se 0-tea s. treac sg se fi pltit taxa dela cinci una, determi-
la Nicopoli 0 atacat In faIg de Turci, ce nat pentru robi (pentik), cum 0 dreptul
treceau fluviul pe galere, in spre Giurgiu, asupra animalelor, inspectorii 0 scriitorii-
a abandonat malul Dungrii 0 s'a retras, Tsnd s'au aezat la pod ca sg strangg, la cei ce
In urmg-i, operand, marea armat inamica. trecea, acea taxg.
Sinan a inceput nesupgrat constructia podu- In vreme ce se facea aceastg operatie,
lui care de altfel pleca dela capul cel de lngg Mihai a cgzut ca un trgsnet asupra qtilor 0
orapl Giurgiului, loc unde se varsg. doug turmelor punand tot in invgImgeald. Taxa
rauleSe In Dungre 1), pang la apele caste- se ridicg atunci ; Turcii inspgimntali, s'au
lului, unde, trecnd o Intindere de pgmant ingrgingdit pe pod ca sg scape In ostrov dar
de zece pa0, se unea cu celalt bras al po- in neornduiala lor, carele i animalele ce
dului, cel mai lung care ducea la ostrovul erau inghesuite, ii oprea sd inainteze 0
cel mare i de acolo la malul Rusciukului 2). Mihai a. putut sg-i bombardeze cu artileria sa.
Podul terminat, Sinan a pus piciorul pe Noaptea a dat puting rgsuflare Turcilor 0
pmntul l'grei-Romneti. o parte dintr'in0i au apucat sg treacg de pe
In defileul dela Cgluggreni, acoperit de malul romnesc, dincolo. Sinan insu0, in
pgduri 0 de bAlti, prin o strAlucit victorie, acea noapte, a lgsat ostrovul Sf. Gheorghe 0
Mihai, a oprit nenumgratele coloane ale a trecut pe malul drept al fluviului 2). A
Sinan. doua zi Batori, care sosise pe loc, determing
Disproporlia cea mare insg, intre cele mai intai o ceat de pedestrime aleasg, sg
doug armate, a permis Vizirului sg-0 reorga- sfarme ingraditura de care, legate strns
nizeze pe a sa 0 sg Inainteze din nou contra unul langg altul, ce Sinan Meuse la caput
Romnilor. Ace0ia s'au retras ; Turcii au podului, ca sg opreascg ndvglirea cglgrimei 3).
mers la Bucureti 0 la Targul-Vestei. Purin Pe pod se aflau inghesuiti, in cea mai mare
In urm Mihai, primind ajutor din partea neornduialg, Turcii, artileria lor, carele cu
ctorva principi cre0ini, a luat din nou ofen- bagaje 0 vitele. Spre a inlesni trecerea, ei
siva. Impreung cu ei a cuprins Targovite ; an Inceput BA arunce in apg tunurile 0
apoi au pornit dupg Turci, cari, dupg ce au
9 Varietatea ei facnd-o foarte instructivk o
ars incinta de lemn a CaPitalei, s'au re- vom pune In Intregul Om, astfel cum o gAsim in
tras imediat spre Dunre. Mag. Ist., Vol. IV si datorit penei nemuritorului
Nicolae Balcescu, cel mai mare scriitor militar at
2) Topografia de atunci, nu este aceeasi cu aceea Romanilor si pe care o moarte dureroas si prematur,
de astki, prin efectele naturalelor schimbdri tem- rezultatul unei exemplare iubiri de patrie ne-a fcut.
porale ale fluviului. s4-1 pierdem fnainte de timp.
9 N. Balcescu, Istoria Romnilor sub Mihai, etc., 2) Hammer.
pag. 164. 3) Arthur Thomas Sieur d'Ambry.

245-

www.digibuc.ro
bagajele ; in urm, s'au asvrlit si multi din o parte din armata turceasc4 lang4 pod si
ei, ca s scape Inot ; dar nestiind s. inoate au mOcelOrit-o grozav 1).
s'au Inecat mai toti. Mihai, asezndu-si tu- In ziva urrnAtoare, crestinii cari cyprin-
nurile in pozitie bung, a Inceput s bat podul ;seser primul pod au voit s ocupe i pe
il rupe In doua i fluviul a inghitit gloate de eel de al doilea. Dou detasamente de pe-
vrOjmasi. DunOrea s'a acoperit de trupuri destri romni s'au repezit cu curaj asupra
moarte i undele ei s'a Inrosit de sngele acestui pod. Turcii, dela celglalt capa al
vrsat 1). Spun c' att se ingrOrrkdise tru- podului, vznd aceasta i temndu-se ca
purile mortilor, in acel brat al fluviului, toat armata s n'aiba acest giind, a inceput
Inat apa nu mai putea curge i cnd dupa s taie cu securi capul podului din partea Mr.
bOtglie, au voit s adape animalele, n'au Dar ceilalti ostasi crestini n'au indrOznit g
putut scoate apa de acolo, fr sa scoat insoteascA pe curajosii romni ca g nu g
totodat vr'un trup de orn sau de cal. Se expue intre armata lui Sinan de o parte
vedeau inc4 multi Turci plutind pe ap, focul castelului 'de alta.
jumstate morti, plini de rani, tipnd Ei nu stiau c acest castel nu-i poate su-
vOitndu-se cu jale 2). In acea zi s'a prOpOdit, Ora, lipsindu-i iarba de pusc ; cAci in
u totul vestita ceat a Akintiilor, cari au invAlrnAseala izbirii crestinilor, aflndu-se
fost dou veacuri groaza Ungariei IncArcat, de Sinan, in care, ea luase foc
Nemtesti ; niciunul din Cali se aflau din spulberase in vnt 2). Astfel acei Romani,
aceast ceat pe malul romnesc, n'a putut nevAzndu-se ajutati, au fost siliti s aban-
scApa 3). Turcii cari trecuser in ostrovul cel doneze operatiile lor iar principii aliati, de-
mare, cOutau s ajute pe nenorocitii lor terminar s cuprind mai inti castelul.
frati, dnd cu tunurile In crestini ; dar, sau Lupta aceasta pe Punare a tinut trei zile 3).
din nestiinta tunarilor sau din reaua po- Turcii acurn se aflau: parte pe malul drept,
artileria lor nu putea vateme deloc. parte In ostrovul cel mare, afar numai de
Dimpotriv4 crestinii, avnd tunuri bune, opt sute oameni cari au ramas s apere
n'au dat nicio impuseatur In sec. Prin acest castelul Sfntul Gheorghe 4). In noaptea
mijloc ei au putut prinde dou din cinci aceea, armata crestin4 temndu-se ca Turcii,
coraii ce aveau Turcii pe Dunre, alte trei folosindu-se de intunecirne, sd nu treadi din
scApand numai cu fug4 6). In aceast bOtAlie, ostrov pe coraii i g vie g o izbeasc,
Turcii au pierdiit 17.000 oameni 5), artileria a stat sub arme, fr s doarm6 5). A doua zi
lor, dou corbii, munitiile, steagurile, ha- 25 Octomvrie, principii aliai, vOznd eh'
gajele si sase mii care incOrcate cu jafuri 6). n'au dace se teme de inamici, au indreptat
Cinci mii Unguri, cari fuseser prizonieri la asupra castelului chiar tunurile luate dela
Turci si-au reluat libertatea ; ei au luat dnsii, la Trgoviste 6). Loviturile artileriei
armele mortilor si au ajutat sotilor kr ca s fAcnd o spOrtur nu prea mare In ziduri,
prpOdeascA pe vrOjmasi 7). Soldalii moldo- pedestrimea ungureasc, nergbdtoare sA
veni, ai lui ItAsvan se deosebird mutt (ea intre In castel, nOvAlit prin aceast spArtur
totdeauna) in aceast batalie ; ei au oprit cu mult nebgare de seam6 i a'a vAzut
rasping, cu dou sute morti si multi rOniti 7).
1) Hammer, Sieur d'Ambry. ') Miron Costin.
2) Sieur d'Ambry. 2) Sieur d'Ambry.
*) Hammer. 3) Idem.
6) Sieur d'Ambry. de Thou. 4) Enghel.
6) Sagredo. Sacy. Histoire d'Hongrie. 5) Sieur d'Ambry.
6) Valthere. 6) Valthere. Sieur d'Ambry.
2) Sacy. 2) G. Tomasi.

246

www.digibuc.ro
Turcii s'au aparat voinicete, dei la inceput,
lipsindu-le pulberea, au fost siliti s arunce
asupra asediatorilor numai bolovani de
piatra 1) ; dar primind apoi pulbere i alte
ajutoare, in tot minutul, dela cei din ostrovul
cel mare, cu ajutorul podului ce unea
ambele ostroave i favorizati de bunele
fortificatii ale castelului, ei au putut sa se
impotriveasca timp de dou zile.
Picolomini, ce avea sub comanda sa toat
artileria, a voit s dea foc acelui pod, dar
pentru aceasta trebuind sa-i expue armata,
sub focurile artileriei castelului, el a pierdut
un mare nutriar de soldati. Vzand acest
pericol s'a hotarit sa strice mai bine podurile
cu tunurile ; i acest mijloc izbuti. Dupa
aceea indrepta toata artileria contra zidu-
rilor castelului. La 27 Octomvrie, a treia zi
de asediu, zidurile fiind sparte in mai multe
locuri, au voit sa dea asalt ; dar Ungurii spe-
riati de prima neizbutire, au refuzat sa mearga
la asalt, sub motiv c spartura nu era
destul de larga. Picolomini frig, insotit de
cavalerii sal, a navalit vitejete cu sabia in
mn in acea spartura. Alti ostai s'au luat
dupa danii i Turcii inspaimntati, dupa
oarecare impotrivire, fac semn, c vor s
se predea. In vreme ce Picolomini umbla
sa-i asculte, Ungurii i Secuii hotarindu-se,
in sfrit, sa razbune pierderea lor, sa reped
furioi in castel Wand multa larma i imping
inainte pe Italieni, care aflandu-se acum
striviti intre sotii lor i inamici, au suferit
mult, ranindu-se mai multi dinteinii 2).
Cretinii cuprind atunci castelul i Turcii
cari scapasera de cea dinti furie a sol-
datului biruitor, s'au inchis inauntru, in-
tr'un loc intarit. Acest post a fost asemenea
luat cu asalt i toti cati se aflau acolo au
fost injunghiati: altii cari fugisera afar
din castel, In ostrov, au fost macelariti ori
s'au inec4t in Dunre. Una din corabiile
pregatite de Turci spre a le inlesni fuga a
lost incendiata de o ceata de cretini ;
Sieur d'Ambry.
IG. Tomasi.
www.digibuc.ro
cealalt pe care au scapat vreo cativa ina-
mici s'a inecat sub loviturile tunurilor 1). Din
800 Turci cari compuneau garnizoana, numai
unul a scpat 2). Sinan privea cu durere de
pe malul drept, luarea castelului Sfntul
Gheorghe 3), pe care Sigismund, cum vom
vedea indata, temndu-se sa nu-1 vada din
nou cazut in mainile Turcilor, puse sa-1
sfilrme 4). Ctigurile Romnilor ca i pier-
derile Turcilor cu ocazia luarei Giurgiului
i a castelului Sf. Gheorghe, au fost Meal-
culabil de importante. Sinan, distrus de
durere, la cei 80 de ani ai sai, a luat drumul
Constantinopolei unde demis din marele
vizirat a fost exilat la Malgara .
Luarea castelului Sf. Gheorghe a fost
unul din faptele cele mai importante in
campania din 1595, care se poate considera
In cursul a patru secole, ca una din
cele mai stralucite, pentru armata romn.
Numai prin asemenea fapte de bravura
Romnii, cum spune de Romani impratul
Julian, i-au tinut puterea, pe Dunare, cu
nestramutare printre secole. Popor demn de
glorie i in victorie si In restrite.
Dupa terminarea campaniei, unii din ca-
petele armatei aliate, intre cari Picolomini,
poi/61mi dregerea castelului San-Giorgio i
s se puna garnizoana inteinsul spre a
inchide in viitor Turcilor trecerea Dunarii
prin acest loc. Dar Bathori, apreciind ea'
acest castel e prea departe de Ardeal, c
dregerea i tinerea lui va costa mult, porunci
sa-1 darame i sa dea foc cajelor i in cea
din urmil zi a acestei luni Octomvrie),
puse de arse i partea podului ce mai r-
masese, impreuna cu luntrile pe cari era
facut 5).
In Iunie 1596 Mihai strange trupe i
fortified' Giurgiul 6).
1) De Thou.
9 Valthre.
3) G. Tomasi.
4) De Thou. Sieur d'Ambry.
5) N. Blcescu, op. cit., pag. 182.
Document Nr. 283.
247
 La 1599 Giurgiu este Intarit din nou. La tanul suparat, trimite ceau0 ca sa-1 prind
1600 este ocupat de Mahmud Pap cu o 0 864 aduca la Constantinopole 1). l3uzetii
armata de 10.000 Turci. Care finele lui Insa Ii reiau avant contra lui Simion, care
1600 Turc tree Dunrea i reincep s fuge In Moldova, la fratele sau Irimia 2).
zideasca castelul San-Giorgio 1) 0 strain- Ei intra In tail i ajutati 0 de armatele
toreaza mult pe Mihai, Incurcat In aka germane, aleg de domn pe paharnicul lui
parte. In Noemvrie zidirea castelului este Mihai, Radu. Turcii spre a-i desbina le
terminata. Atunci Mahmud Pap intra in trimite pe celalalt Radu, Mihnea 3) ; apoi
Muntenia 2) 0 ocupa castelul. Nu mult In trimit pe 'Mari In contra lui Radu 0 a
urm Mahmud primete ordin sa ocupe mi- Buzetilor, cari sileste pe romani Intai la
litarete i Giurgiul 3). Un agent a lui Mihai retragere 4) dar in urma capatand ajutor
anume Dimo este prins i torturat 4). Deli dela imperiali (germani) Ii bate silete,
Marcu este prins i trimis la Constantino- atat pe ei cat i pe Poloni 5) la retragere.
pole unde este intrebat i apoi decapitat 8) Spre a atata pe Poloni contra Germanilor,
mai tarziu (Decemvrie 1601). Turcii fac o intriga ; ei numesc pe Simion
and In Octomvrie 1601 ajunge la Con- domn al Munteniei i depun pe Radu erban.
stantinopole vestea moriiluiMiha 8), Turcii Atunci Romanii au declarat razboi Turcilor ;
aleg de domn al Munteniei pe Ioan Mihnea, cuprind Silistra dau foc (Martie 1603).
contra caruia Polonii sustin pe Simion Mo- Spre razbuna Turcii trimit insemnele
vilu 7). domniei lui Simion i numWe pe Idir Pap,
La 1 Noemvrie 1601 Sultanul Meemet generalism la Dunare 6).
al III-lea scrie o scrisoare regelui Poloniei La Inceputul anului 1611, noul principe
prin care-i declara ca mentine alegerea lui al Munteniei se afla la Giurgiu. Turcii dau
Mihnea 8) care 0 porne0e la Bucureti la ordine sangiakurilor dela Dunre s-1 sustina
scaunul su unde i ajunge 9). El ia in contra principelui Transilvaniei, dar, In luna
primire tam 0 este bine primit de supu0 10). Mai, este alungat din tara de catre erban 7).
Sirnion pune pe 'Mari sa devasteze Mun- El a parasit Giurgiu retras la Ru-
tenia 11). Mihnea de frica s'a retras la Giur- sciuk, la Omer Aga, cpitan turc 0 care nu
ou 12N) C4tigat de Simion, Ali, pap Silistrei, putea opera din lipsa de forte 8).
In loc sa ajute pe Mihnea, Intarzie Acest Dupa ce sultanul Amurat al IV-lea
paa este depus i inlocuit cu altul, ce are (1626-1630) batuse pe Per0, Ii intoarse
ordin sa ajute pe Mihnea. La Giurgiu are armele sale victorioase contra Polonilor. In
loc o lupta Intre Mihnea i Simion 14). In acest scop, el i concentreag o mare armata
urma, sultanul, se vede de nevoie, confirm langa Adrianopoli ; apoi a dat ordin lui
pe Simion i recheama pe Mihnea, care Murtassa-Pap, ca impreun cu Giambalat 1)
vazandu-se sustinut, in contra lui Simion, pe are-1 numise mai dinainte gene-
de Buzeti 15), Intreaba ce sa fac ? 16). Sul- ralul cavaleriei din Rumelia, sa intre In
Polonia. Ambii generali tree Dunarea la
1) Din o scrisoare a lui Sapan Paa citat5. in Giurgiu, instaland castrele lor langa acest
docum. Nr. 361.
2) Document Nr. 361. 5) Idem Nr. 364.
6) Document Nr. 362. 5) Document Nr. 365. 1) Document Nr. 395. 2) Document Nr. 402.
6) Document Nr. 378. 5) Idem Nr. 379. 3) Document Nr. 404. 4) Document Nr. 407.
9 Document Nr. 381. 9 Document Nr. 382. 6) Document Nr. 408. 6) Document Nr. 412.
10) Document Nr. 383. 11) Document Nr. 384. 7) Document NI% 493. 5) Document Nr. 499.
12) Document Nr. 384. 15) Document Nr. 386. Revista lui Tocilescu. An. II, Vol. Il, pag. 350 i
") Document Nr. 390. 11) Document Nr. 392. urmtoarele. C. Esarcu, Document din Venetia.
") Document Nr. 394. ) Zambolad (Al. C. Ipsilante).

248

www.digibuc.ro
ora1). Pe and alteptau ordine ulterioare In Februarie 1739 domnul Munteniei a
dela Poart, au sosit aci nite deputati poloni trimis lui Achmet Pap. la Giurgiu pe vechiul
tli se rog, cu toat umilinta, s." se acorde mare comis Dumitracu Sutzu pentru a
Orei kr pace. Murtassa nevoind, f6r5. tirea aranja afacerea a 5 brci mari de rAzboi.
sultanului, sA ia asupra-i o afacere att In August 1.739 un numr de 6 eniceri
de important6, i-a tyimis la Constantinopole, a violat in bazarul exterior o fah' tn6r5
unde Amurat, micat de rugciunile kr, le-a care murise dup5. 2 zile de urm5yile acestui
acordat pacea sub conditiunile dictate de el2). atentat. Crima consumat, ei au incAlicat 0
Pe la 1659 Radu Mihnea al III-lea, s'au dus la o crcium5." unde s'au aezat la
fcnd aliant prin jurmnt, cu Racoti, but. Indat ce pala fu incunotiintat a plecat
domnul Transilvaniei care plecase dela Se- cu o trup de leventi (soldati de marinA) in
verin 3) la vale, a incendiat Giurgiul spre a satul unde erau enicerii. Doi din ei opunnd
goni pe turci din el 4). rezistent a fost fniti de pa6, care li puse
La 1689, Iulie, lntre Giurgiu 0 Rusciuk, sa-i lege i-i duse la reedint. Trei din ei
eta un pod aranjat pentru trecerea Tta- declarndu-se autorii violului, paa li dete
rilor, cu ajutorul Turcilor cari se pregniau pe mana ceauplui ogeacului, care dup ce-i
s atace pe Imperiali 5). sugrum6 noaptea, ii aruna pe maidane ;
In Martie 1714 mazilitul domn Constantin restul complicilor au fost legati 0 trimii in
Brncoveanu a sosit, impreun6 cu familia sa, fortareata Nicopole.
la Giurgiu, 0 a doua zi, Sfintele Pati a tre- La 30 August un ciohodar al marelui
cut la Rusciuk. Trei s5ptAmni in uring, era vizir a adus domnului Munteniei un firman,
la Constantinopole, unde 1nchis 0 torturat in care-i ordon s trimit la gherdapuri
a fost mai in urm51 decapitat cu toti fiii sai. (nume de origin turc care inseamn5. ana-
La 1716 garnizoana turceasa a cettii foare. Agha gherdapurilor era un functionar
Giurgiului, era push' la ordinul domnului ins5ircinat s vegheze la siguranta naviga-
Munteniei, ori de cteori va avea nevoie de tiei In aceast parte a fluviului) un numblr
dnsa, contra turburrilor provocate de de 1.000 lucratori 0 100.000 legauri de
pretendenta la domnie 6). frnghie pentru nevoile vaselor cari trebuiau
La 6 Iulie 1.737 Constantin Mavrocordat s transporte subsistente armatei otomane
a fugit din Bueureti de frica nemtilor sub dela Belgrad. Domnul a trimis pe un Iacob
Walis, cari au trecut muntii 0 inaintau spre la Giurgiu pentru a expedia aceste cereri.
Bucureti ; a chemat la Doeni pe cadiu 0 alte Acesta gasindu-se in imposibilitate s'5" le
notabiliati din Giurgiu pentru a le vedea prepare la Giurgiu, a plecat la Ruiava. I s'a
intentiunile. El and dela ei 05." in caz cnd trimis din Bucureti 1500 piatri pe langa
vor fi atacati de nemti, ei vor abandona cei 500, ce luase cu el.
oraul far lupte i se vor retrage la Rusciuk. Acest obicei s'a luat in acel an cu ocazia
Principele se abtinu sh* intre in Giurgiu ; n6v6lirei lui N. Mavrocordat in cetatea
el a cerut ajutor armat dela aceast cetate, Giurgiului, crIci auzise pe ulitele Bucuretilor
care fiindu-i refuzat, a Minas la Doeni. strigndu-se <( Neintii ! vin Nemtii 1 .
1) 1633 Ipsilante.
Ca s trgiasc in pace cu Turcii de pe
s) Cantemir, Istoria imperiului otoman, Vol. I, malurile Durarii, Mavrocordat le-a dat voie
pag. 370. Editia Academic6.; trad. Hodq. s'd se intind in jurul cetdtilor de pe tgrmul
a) Miron Costin, Letopisefile Moldoo. Vol. I, pag. stng, sa ocupe locuri pentru punatul 0
362. (editi a II-a Mihai Koaniceanu). iernatul vacilor 0 a turmelor lor.
4) Frunzescu, op. cit.
s) Doc. Acad. Torn. V, pag. 173. C. C. LXVI. De atunci s'au nrvit s5. calce Ora 0
) *incai, Vol. III, pag. 289. 136 fac6 sub diferite pretexte attea rele

249

www.digibuc.ro
ea locuitorii se aflau inteo groaz4 con- a-1 primi. Acestia 1-a condus png la Li-
tinia. teti, unde eznd cteva zile, a disirarut din
Nici domnul i nici chiar Poarta nu i-a mijlocul armatei, cu cativa oameni de ai lui,
mai putut opri dela r6utAti1e ce se obinui- o plecnd tiptil, cu cai de pot pn in
sera s'a" comit. La BrAila au cuprins chiar tara lui i nimeni n'a tiut c'd este craiul
sate intregi, peste cari au pus oameni de-ai intre acei Swezi, ce mergeau cu pota 1).
lor, primeau zeciuiala productelor i intin- La 1769 Ruii cari se aflau la Bucureti,
zndu-i stpnirea pn la Cetatea de flote, sunt intiintati ca Turcii dela Giurgiu robesc
tegeau foloase din pescuitul pe Dun 6re. locuitorii din Vlaca iar acei din Rusciuk
In a 2-a domnie a lui Nicolae Mavro- i Silistra calc i prad Teleormanul, Argeul
cordat '), avnd din cauza opozitiei ce fAcea i Ialomita. Spre a pune capt acestor
grecilor, patina asupra Mitropolitului Antim, prdsri i torturi, ei au trimis un corp de cazaci
georgian de origing, 1-a ridicat din scaunul la Giurgiu i un alt corp de infanterie, care
piistoriei sale i sub motiv ci-1 trimite in s rmaie la indemLa, la mrastirea Co-
exil, peste Dunre, dklea ordin in secret mana. Atunci Turcii din Giurgiu, mai luild
s-1 inece trecnd fluviul, probabil in fata i altii de peste Dull:6re, .pornesc cu furie
Giurgiului (D. Fotino, vol.. II, pag. 1.52) spre Bucureti. SpAtarul Prvu, in capul
in luna August 1716. arnutilor i a unui detaament de cazaci,
La 12 Martie 1739 Const. Caradgea a fost s'a indreptat spre Comana. Lupta a avut loc ;
numit mare paharnic i trimis la Giurgiu, Prvu cu cinci sute din ai gi, au rAmas morti
la Achmet Paa, Amiralul Dun 6rii, In afa- pe cmpul de btaie ; turcii, lug sunt btuti
cerea celor 5 caice de rAzboi (Zicudret) 2). se retrag i intru in neornduial la Giurgiu.
Carol al XII-lea, latut la Pultava s'a Aceast lupt6 a avut loc pe la finele lui
retras pe teritoriul marelui sultan ; aci Decemvrie 2).
n'a incetat s. agite pe Turci contra Rusiei. La 1770 expeditia pe care- Suleiman, aga
La urma urmelor oaspele deveni o adev6- Rusciukului a fAcut-o contra Bucuretilor n'a
ratil povar, cel putin pentru o parte din fost mai fericit deal aceea a lui Abdi,
Turci. In zadar 3) ei au incercat s5.-i dea 6 ga- paa Brailei contra Focanilor. Aceeai indis-
lioane qi. s-1 trimit pe mare, in tara lui. ciplin a soldatilor, ace eai ardoare pentru jaf,
El nu primi, motivnd ca pe uscat a venit, au fost cauzele pentru o asemenea pierdere.
tot pe uscat voete s'a. se Inapoieze. Ruii animati prin aceste succese, au
In fine in timpul domniei lui stefan Can- plecat dela Bucureti &are Giurgiu, in spe-
tacuzino 4), sultanul li primi cererea de a-1 rant ch* vor pune mna pe el cu inlesnire.
lsa s." plece dela Demotica, pe uscat, in Sarem-Ibrahim Paa, care se gsea atunci
tara lui. Mustafa-Paa impreun cu alti cu trupe la Rusciuk, a trecut Dunrea insta-
turci au primit insrcinarea s5.-1 aduch." cu lndu-0 lagrul in fata Giurgiului pentru a-i
conac, dup6 obiceiul timpului. Carol a sosit apara imprejurimile. La 22 Ianuarie (istoricul
la Giurgiu, unde clomnul, avizat la timp Keralio pune data de 1 Febr.) detaamentele
spre a-i inlesni trecerea in Ardeal, rnduise ruse au sosit succesiv i s'au format in linie
pe vornicul Radu Popescu, pe Drghici de lupt. In aceeai zi n'au fost dect angaja-
Strmbeanul i pe Grigore Capitanul, spre mente de cavalerie in care avantajul rdmase
al musulmanilor. A doua zi trig actiunea
1) N. Mavrocordat a lost Neron al Munteniei.
Voyage en Valachie et en Moldavie, pag. XXI. 1) Vezi alte foi volante, Nicolae Iorga, pag. 100
1) Daponts, op. cit., pag. 192. 101, I.
1) Ioan Neculcea. 9 Athanasie Comnen Ipsilante. Vezi Analele Aca-
4) Radu Popescu. demice, seria a 2-a. Tornul al II-lea, pag. 502.

250

www.digibuc.ro
a devenit general. Cele dou prti 10 dispu- 13.000 Turci indreptndu-se spre Bucureti.
tar victoria cu o incarnare ega16 and lup- Pe drum intlnesc nite tdrani crui, c-
ttorii au fost acoperiti de o ceat groas. rora le d scrisori &Are boieri, indenmAndu-i
In acest intuneric grozav, valoarea musul- fa se uneasc6 cu Turcii 0 s alunge pe Rui,
manilor a rmas ca paralizat ; inamicul pro- fgduindu-le mari recompense ; la din contra
fitnd de surpriza lor, termin de a rspndi munci grele. Rmnnd 12 zile Mil rspuns,
turburare in rndurile Mr prin focul teribil el s'a indreptat spre Bucureti. Pe cmpul din
al unei baterii de 20 tunuri servit cu f ebri- fata Vcretilor, Turcii intlnese un corp de
litate. Ibrahim Paa nu adusese cu el dect Rui, cu care a inceput o lupt. crncen. 0
cinci piese cari au fost demontate ; timpul parte din ei, creznd btlia catigat, a intrat
lipsise trupelor musulmane spre a-i spa in ora pe Podul Kalitei, unde intalnesc grosul
anturile inaintea foburgurilor bor. Strni de armatei ruseti de care sunt cu desv.rire
aproape 0 nemai putndu-se mentine, la btuti 0 pui pe fug. Intorcndu-se la
postul Mr, ei au cdutat s scape cu fuga. armata dela Vcreti, aceti fugari o gsesc
Numai trei sute de oameni au intrat in luptndu-se inc. De mers 0 de osteneal i-a
castel. Cu toate cil zidurile nu erau in bun apucat o panic6 grozav ; incep din nou ad
stare, Ruii neavnd dect artileria de cam- fn.-a 0 s ae imprtie in toate prtile. In
panie, n'au putut face bre6. Dup cteva zadar Celebi-aga a cutat s-i imbrbteze 0
zile de asediu ei au constatat c6 se consumau s-i adune ; nimeni nu-i asculta. Nemai avnd
in eforturi inutile ; au incendiat o parte din ce face, pleac' 0 el la Giurgiu. De aci trece
foburguri 0 au reluat drumul Bucuretilor, la Rusciuk, de unde scrie vizirului, c' ar-
unde au intrat, dup Keralio, la 11 Februarie. mata neaydnd artilerie n'a voit s se bata 1).
In Ianuarie 1770 Ruii dup ce a respins Vizirul a chemat pe Manole Geani la Ba-
garnizoana Silistra ce venea s calce Bucu- badag i-i d firman s crmuiasc6 cele cinci
retii, au plecat sub comanda generalului judete ale Olteniei 0 titlul de Vlah-Bei.
Stoffel spre Giurgiu. Cale oraul 0 ard, Din acea zi el a luat numele de Manole-Vodd.
impreund cu strlucitul palat a lui Hagi- In Septemvrie 1.770 incercrile de pace
Bahl-Pap, geamiile, toate vilele 0 mare nereuind, un principe ttar numit Messud-
parte din ore ; apoi dup ce pun in libertate Gerai, in capul tuturor cavalerilor natiunii
pe toti Romnii detinuti in robie iau 0 toate sale, cari nu urmriser pe han in Crimea, a
vitele gsite. Turcii din ora fug 0 se trecut Dunrea in fata Giurgiului, cu ordinul
ascund, unii peste Dunre, altii in codrii de a neliniti pe Rui la frontierele Munteniei
vecini iar parte se innec de groaz." 1). Cu 0 s ucid raialele cari se revoltasera.
toate aceste bravuri, Ruii lug nu pot pune La 1770 Mulisin-Zad a fost numit gu-
mna pe Castel 2), care avea 15 tunuri 0 vernator 0 seraschier al Vidinului. El a ajuns
era inconjurat de toate prtile cu ap, afln- in aceast. cetate &are mijlocul verei, a
du-se in ostrov. In acest moment castelul trecut imediat Dunrea cu trupele sale,
Giurgiului 0 imprejurimile erau comandate insialnduli lagrul la Calafat.
de un sultan -War, care probabil nu cu- De acolo a mers asupra Craiovei; la 7
nos-tea numrul soldatilor ce avea in sub August ajunse la Turnu, fr ca Ruii s
ordinele sale. poat pune obstacol trecerei sale. La Turnu,
corpul su a fost intrit cu acel pe care-1
in acelai an, Manole (VodA) Geani a trecut
Dunrea dela Rusciuk cu Celebi-aga i cu comanda guvernatorul Nicopolei. El a condus
aceste trupe reunite la Giurgiu instalndu-i
1) Athanasiu C. Ipsilante. Analele Academice
Tom II pag. 504. 1) Athanasie Comnen Ipsilante (vezi Nr. 53),
2) Publicistul Cara, Mmoires sur la Walachie. pag. 503.

251

www.digibuc.ro
laghrul in amp. El a fost ajuns aci de un Intre Bucure0i i Cophceni la o minastire
alt detapment trimis din Silistra ; diferitele se aflau 500 voluntari greci (300 pe jos 0
corpuri cari se ghseau atunci sub ordinele 200 chlhri).
sale insumau circa 30.000 oameni. Dar La 1770 Abaza Pava, phrhsise far lupth
aceasth armath nu era compush cleat din Muntenia, pentruch nu avea suficiente trupe
chrareti. Muhzin Zad ar fi voit s incerce spre a tine piept inamicului. Trecuse Du-
s ocupe Bucuretii, dar vhznd bine ea nu nrea 0 se stabilise la Rusciuk. Curnd
va putea reu0 fhrh infanterie, a fost obligat duph aceea, soldatii gelo0 vAzand pe T-
s se tinh in inactiune ; soldatii n'au inthrziat tari, sub conducerea lui Messud-Gerai,
s manifeste neradare i s murmure ; ei jefuind imprejurimile Giurgiului i repurtnd
au mers sh reclame la aga laghrului. upare avantaje asupra partizanilor ru0 ce
Generalul, le rhspunse acesta, voete s. rAthceau pretutindeni, au voit s urmeze
aiM cavalerie pentru a ataca BucuFetii ; acest exemplu i la 1771. au traversat fluviul.
voi mai toti sunteti eniceri i corpul vostru Abaza Pap s'a opus cu indrtnicie. El era
duph prima sa institutiune, trebuie sh fie nemultumit de ei i Ii trata cu asprirne,
format din infanterie ; conformati-vh, dar sta- ceia ce le atrase ura kr. El a fost in fine silit
tutelor ogeacului (fig. corp.) supuneti-vh. s. sh se plece sub vointa lor 0 a trecut, el
luptati pe jos 0 imediat v va duce la Mamie . singur, duph ei la Giurgiu.
Soldatii au refuzat sh. abandoneze caii lor In momentul in care punea piciorul pe
0 au continuat sh solicite cu atta thrie c mal, soldatii au alergat cu grhmada in jurul
au deschis un amp liber ardoarei lor rz- lui pentru a-1 primi i a-1 insoti in fortareath.
boinice iar Muhzin Zad s'a vaut constrns Dar curnd ei au scos shbiile i s'au precipi-
s cedeze dorintei kr. El i-a trimis contra tat asupra lui. El a chutat schpare in o cash
Bucuretilor sub ordinele seraschierului Giur- unde ajungndu-1, 1-au masacrat.
giului Izet-Paa 0 a caimacanului Nicopolei La inceputul anului 1771, Generalul Oiltz
Achmet-Pw, generali a chror autoritate s'a indreptat asupra Giurgiului ; la 18 Februa-
era subordonath lui. Aceasth expeditie a rie intlnete in cale 10.000 Turci, numr ce
fost nenorocith ; putina intelegere intre efi avea 0 el, 0 dup trei ore de lupth, Ii bate
lipsa de infanterie o fku sh eueze corn- cu deshvar0re, punnd mAna pe retrana-
plect. Trupele musulmane au fost trimise mentele kr. In aceasth lupth au chzut morti
la destinatie ; la Giurgiu nu s'a mai intors ca la 4000 Turci iar multi s'au innecat in Du-
dect o mich. parte ; restul a fugit spre Turnu nhre. Olitz bate apoi cetatea, arunch in aer
spre Vidin. pulberhria turcilor i duph o bombardare
Muhzin Zad, nemai avnd soldati s'a viguroash de o sApthmnh, cetatea s'a predat
retras la Rusciuk unde a primit vestea Ru0lor cu coraandantul sau, Suleiman-Pap.
numirei sale ca mare vizir (1771). Olitz, a. permis Turcilor ie0rea din cetate frh
In Decemvrie 1770, Giurgiul era una din arme. El a ghsit in interior o multime de
cetatile cele mai tari de pe Dunhre i avea puti, 62 tunuri, 2 mortiere, multi bani,
pe metereze 15 tunuri iar in jurul shu 15.000 munitiuni i provizii 1).
'Mari comandati de sultanul thtar Kalga. Nu mult in urna Olitz moare la Bucureti
In fata lor, cu cartierul la Bucureti se 0 este ingropat la mitropolie (Fotino II, 167).
afla generalul Glebov. Avantposturile sale Nici retranarnente1e, nici cetatea, n'au
inaintau pang la Cophceni, la 4 leghe de rhmas mult timp in minele Ru0lor chci, in
Giurgiu, unde se aflau 300 cazaci de Don,
1) Athanasie Column Ipsilante.
ce au reparat puntea pe care Rumeli Pava Cara spunea c cetatea s'a predat la 21 Februarie
o stricase spre asigura retragerea. lar castelul la 23 Februarie.

252

www.digibuc.ro
Mai 1771, Turcii, profitand de plecarea lui
Repnin, In ajutorul cetatii Turnul, a Impresu-
rat Giurgiul, ce avea numai 1000 oameni ca
garnizoana vi-i sileste la.. 29 Mai sa se predea.
Unii spun ca Rusii au prasit-o (Fotino II,
167).
Respins la Turnu, Repnin s'a indreptat sa
salveze cel putin Giurgiul. Turcii 11 In-tam-
ping, fortnclu-1 sa se retrag la Bucuresti 1).
In noaptea de 6-7 August generalul
Essen a fa:cut cteva tentative asupra re-
transamentelor cetatii, pe cari Turcii le
restabilisera ; aceste tentative n'au avut
niciun succes 2).
Btuti langa. Bucuresti la 24 Octomvrie,
Turcii au abandonat Giurgiul ; Rusii rarna-
nand stapni pe el, au ridicat o fortareat, pe
malul stang al Dunarii, vis-a-vis de castel.
La 22 Martie 1773 Ponelman, coman-
dantul Giurgiului, trimete pe Ghiohemson
sa strnga toate slepurile si seicele turcesti
de pe Dunare.
La 9 Aprilie, relnoind acest gen de rechi-
zitie, a adunat toate ambarcatiunile 3).
La 20 Apriie acelasi Ponelman bate dou
corpuri turcesti cari incercau sa ocupe dou
ostroave din fata Giurgiului, captur and pe
seful lor Hasseki-Hagi-Meemet-Pasa 4).
La 9 Mai un corp de 5000 Turci Inainteaza
asupra Giurgiului dar sdrobiti de artileria
cetlii, din toti abia scap vreo 400, ceilalti pan'. de Turci, a fost 1nconjurat de Rusi
s'au inecat In Dui-tare 5).
Intr'un hatiserif de la 1774 se specifica
cum ca la Giurgiu are resedinta Kadiul,
care trebuia s judece pe toti Turcii din
Muntenia cari ar fi facut greseli.
La 1779 castelul Giurgiului, foarte bine
fortificat, se afla ca si In trecut, pe micul
ostrov, pe care un brat al Dunarei 11 des-
partea de oras.
1) Athanasie Comnen Ipsilante p. 512.
1) Cara, p. 366.
6) Athanasie Comnen Ipsilante (vezi pag. 53),
pag. 517.
6) Ibid., pag. 518.
3) Ibid.
www.digibuc.ro
In Octomvrie 1788 armata austriaca sub
principele Coburg a ocupat Bucurestii. Dupa
aceasta austriacii au plecat la Giurgiu pe care
au cautat s-1 ia, dar n'au relish. Atunci ei
au facut un lagr In apropiere. Creznd ca
Turcii din cetate sunt putini, nu s'au temut
de ei si n'au pus nicio grija In paza lor.
Turcii din Giurgiu observnd aceasta Intr'o
zi s'au repezit ca la 2000 soldati raspandind
moartea si spaima In lagarul austriac. S'a
unit cu ei si. cteva trupe trecute din lagrul
vizirului dela Rusciuk.
Austriacii au fost pusi pe fuga pang ce au
trecut Argesul. Turcii nu i-a urmat pest e acest
ru; totusi ei au abandonat Bucurestiul.
Suvaroff sosind cu 4000 oameni a ridicat
moralul austriacilor. Turcii vazand ea avant-
posturile austro-rusesti au inaintat pana
aproape de Giurgiu, s'au retras In cetate.
La 31 Decemvrie 1.800 cete de Pasvantlai
au ocupat Giurgiul. CAtre finele lui 1.806 Mi-
kelson, generalismul rus, s'a instalat la Bucu-
resti. 0 groaza teribil a apucat garnizoanele
turce ale cettilor de pe stnga fluviului.
Daca Rush le-ar fi atacat, fara Indoiala,
le-ar fi luat cu cea mai mare usurinta. Dar
intarzierea kr a dat Turcilor timp si curaj nu
numai spre a le rezista dar chiar sa le Leh'
foarte mult fu (Fotino vol. II, pag. 228).
La 2 Martie 1.807 cetatea Giurgiului, ocu-
fara efect, din cauza ca Mikelson Instiintat ca
armata ce Inconjura Ismailul se and inteo po.,
zitie critica 0 a trebuit sa piece In ajutorul bor.
In timpul rzboiului din 1809 dui:4 st-
ruintele lui Ipsilante, Rusii au trimis in luna
Martie sub comanda generalului Milorado-
vici un corp de armat s cuprind cetatea
Giurgiului. Dup ce au atacat si ars crawl,
fie din cauza lipsei de artilerie, fie din alte
motive, ei, respinsi cu pierderi 1nsemnate,
s'au retras. Generalul care comanda, Sabiski,
a fost omorIt sub zidurile cetatii. Turcii
simtindu-le slbiciunea, s'au imprstiat prin
tara, In cete cete, de 300-400 si orao-
rau pe Rusi ori unde li Intalnia izolati. 0
253
 nou incercare a lui Ipsilante a, ramas ne- ogseneasc. I s'a cldit o temnitO, uncle se
ascultag. El a scris ImpAratului ; acesta, trimitea condamnatii din toat tara, sub
mustrO aspru pe generali ; ei, suparati au numele de inunca Giurgiului ca amintire,
fcut planul g dea pe Ipsilante In mna probabil, c i Turcii intrebnintau castelul
Turcilor ; prinznd de veste, el a fugit In Sf. Gheorghe ca loc de inchisoare.
Rusia. Turcii din Brila avizati. de Rui, In timpul rzboiului de la 1853 a avut
de fuga lui, erau aproape s-1 prind la loc aci mai multe lupte.
Buzgu 1). Curioas6 Turcii au ocupat oraul la 1853 jar in Fe-
Dar, cnd Karnensky a ocupat Rusciukul, bruarie 1854 (st. n.) au fost sili,i s se retrag.
paa din Giurgiu nu mai gOsi necesar g mai La 15 Februarie 1854 generalul-locotenent
reziste i deschiznd portile, Ii inchin ce- rus Soimonoff, comanclantul Giurgiului, a
tatea, prezentndu-i toate cheile pe o tav, distrus o mare parte din flotila dunrean tur-
impreung cu o mare cantitate de aur ; sol- ceasc. In schimb Turcii au bombardat, din
datilor le-a dat multi bani de argint iar Rusciuk, Giurgiul. Dar cu toate cele 3000 lo-
efilor valtrapuri i obiecte scumpe. vituri tra se, distanta fiind prea mare, nu s'a
Garnizoana depunnd armele, a fost liber produs nicio pagub demn de relevat, apoi
g place unde va voi ; cetatea n'a fost stri- s'au retras. La 12 lunie Ruii au pus mna
cat ci numai ocupag de Rui 2). Acestea pe el dar au fost din nou silii g se retrag.
au avut loc la 1 .Aprilie 2) 18W. La 7 Ellie 1854 Turcii au repurtat contra
La inceputul revolutiei din 1821 eteristul Ruilor, la Giurgiu, o mare victoria. Aceast
Saros promitea lui Ipsilante eh' va pune lupt a fost cea mai crncen, in acea cam-
mna, cu sigurant, pe forgreata Giurgiului panie, pan in acel timp. La 5 Iulie ora
i-i va deschide astfel drumul l3izantului 4). trei dimineatas, un mare detaament turcesc
In timpul rOzboiului din 1828 0 29 ge- a trecut iji ostrovul Mocanului 0 de aci a born-
neralul rus Carniloff a fost ingrcinat, cu bardat Giurgiul i pozitiile ruseti din el.
armat ruseasg sO observe Giurgiul. La Impucaturile tiraliorilor a durat, Mg'
incheierea pAcii, comandantul Cetii, Cuciuk incetare, toat ziva, 'Ana in noapte, trig
Achmet-Paa, a, refuzat s. deschid portile fr niciun efect.
dup cum se stipulase Intr'un articol al trata- La 6 Iulie a sosit grosul armatei turceti
tuhii de pace, bazndu-i refuzul gu pe aceea iar &Are seag i Omer--Paa ; la Rusciuk,
c aceast5 cetate nu fusese luag de Mamie 6). erau concentrati 45.000 Turci. Baizan-Paa
El a fost predat mai trziu ; i s'a dOrOmat a primit ordin s Inceap cu trupele sale
zidurile, afar de acelea din spre Dunare pTimul atac.
cari, cum se tie, au existat 0 mai tar- Principele Gorceakoff incunotiintat de cele
ziu, in scopul, probabil de a servi, In caz petrecute la Rusciuk, a urgentat inaintarea
de necesitate, in alte rOzboaie contra Turcilor. armatei sale. Generalul locotenent Chruleff,
Oraul, ci . raiaua dimprejur a fost Meer- era trimes cu o parte din divizia sa, pentru
porat Romniei. Turcii au stOpnit, prin ingrirea generalului Soimonoff, care se afla
intervale, Giurgiul 285 ani. la Giurgiu, astfel c Rusii aveau intrunite in
Cu ocazia punerei in aplicare a regulamen- acest ora, in seara de 6 Iulie, 1.2 batalioane.
tului organic Giurgiu a primit o organizare La 7 Iulie, Turcii au dat principalul lor
1) Dionisie Eclisiarbul, Cronograf (vezi Tesaur
atac, contra acestor 12 batalioane In i pe
de monumente istorice. Vol. II, p. 216-1863). lng Giurgiu. De dimineat ei au deschis un
1) Ibid., pag. 220. foc foarte viu din cetatea Rusciukului 0 din
*) Bouillet, op. cit. Aron Florian, spune 25 Martie. bateriile Mcute in zilele de 5 0 6 Iulie In os-
6) C. D. Aricescu, 1st. .Revolufiei din 1821, p. 87, trovul Mocanului. Sub protectia acestui foc ei
6) Colonel Baron -de Moltke, op. cit., Partea I.
au transportat trupe in ostrovul Ramadanul.
254

www.digibuc.ro
 Chruleff, care comanda aci 2 batalioane, Primul bastiment roman care de dou sute
a respins pe Turci la baioneta dar i el a ani se vgzuse plutind pe Dun'are, Maritza,
azut )(quit. Turcii au trimis noi detasamente, a lui Alexandru Villara, a fost dat aci, la
cari debarcand pe diverse puncte ale OB- Intr'o solemnitate impozant, printre
trovului au ca'utat BA inconjure pe inamic. alte urgri, unul din poetii romani Ii adres6
Ruii s'au luptat cu inversunare pana' noap- urrratoarea alocutiune ce este, cred, o fru-
tea, ajungand de multe ori corp la corp. moas6 conceptie literara: Mergi, Ii spuse
Cea mai grea pozitie era acea a artileriei Bolliak, mergi de arata Europei culorile
ruseti dup mal, care era coplesit de ghiu- Romaniei ; mergi s-i duci bogatiile solului
lele din cetatea Rusciukului .1 ale flotilei nostru si ceri luminele sale ; mergi de
turceti ; cu toate acestea ea ajut infanteria viziteaa. Italia, Franta si Spania si spune
intr'un mod eficace contra incerc6rilor de popoarelor .lor, c'd sunt hied Romani, dela
debarcare ale inamicului. Dunre la Nistru, dela Tibiscu la muntele
Rusii au prsit, la inceputul Emul. Cand vei trece inaintea Italiei, ridi-
campul de lupt iar locotenentul general toate paviioanele tale ; aceasta este
Soimonoff, care credea ca nu va putea tine mama ta ; cand vei merge in lungul coastelor
contra puterii preponderente a Turcilor, a pa- Frantei, salut-o cu strigte de bucurie, ea
rasa, &Are miezul noptii Giurgiul i s'a este tam si daca." vei ajunge in
retras la Fr6testi. Spania, pe care de altfel trebuie sa o atingi,
Dup aceasta, Turcii, in dimineata zilei tu ne vei spune, la intoarcerea ta, cat de
de 8 Iu lie au ocupat orasul. Pierderile Ru- multa virtute a trebuit acestei mandre natii
silor, dup relatiunile lor au fost 342 morti sa se regenereze. Tu vei saluta in ea, pe
i 470 rAniti ; acele ale Turcilor, cari aduser, sora ta cea mai mare, patria lui Traian 1).
incet incet, in lupt pana la 40 batalioane, La 6 Ianuarie 1877 marele divan turcesc
au fost 572 morti i aproape 1000 rniti. respingand reformele propuse de conferinta
La 16 Iu lie Printul Gorceacoff a facut o din Constantinopole ce urmau sa" se introduca
recunoastere spre Giurgiu, cu care ocazie in provinciile Imperiului Otoman, la 7 Ia-
a avut loc si o mica' lupta. Omer-Pasa a exe- nuarie aceasta conferinta s'a dizolvat fr un
cutat si el o recunoatere, in ziva de 21 rezultat impaciuitor iar membrii sai si am-
Julie, spre pozitiile ruse clela Fratesti. basadorii celor 6 puteri au parAsit toti Con-
La 27 Iu lie Rush au inceput retragerea stantinopolul la 14 Ianuarie. In Aprilie
lor din aceste pozitii 1). subsecretarul de stat englez Burcke decla-
Turcii au inaintat i au ocupat Bucuretii2) rand in Camera Comunelor c neutralitatea
dar, in urma unui aranjament intre Rusia si Romaniei nu este garantat prin tratatul
Austria, aceasta din urm trimitand un corp dela Paris, romanii Ii vAd Orisoara lor
de ocupatie in Principate, turcii s'au retras, intre ciocan si nicoval, in mijlocul celor
mai intai la Giurgiu, apoi peste Dun5re. 2 colosi. Trebuia luat o mdsurd.
In ziva de 25 Noemvrie 1869 poporul din La 2 Aprilie s'a intrunit la Palat un mare
Giurgiu saluta sosirea principelui Carol ca.- consiliu extraordinar care urma sa decid ce
ruia i-a prezentat in mijlocul celor mai csl- este de facut. La 3 Aprilie M. Kogalniceanu
duroase ovatiuni pe principesa Elisabeta este numit ministru de externe si la 5 s'a
de Wied, tandra sa consoart. semnat cu Rusia o conventie in care Rusia
1) Fllek (Heinrich) von Wittinghaussen K. K. se angajeazd sa' garanteze integritatea Ro-
Maior, Das Frstenthum Rumdnien. Wien, 1869, maniei si stabileste trecerea nesuparat a
pag. 66-67. armatelor rusesti. La 6 Aprilie monitoarele
2) Niox, Geographie Militaire. Vol. 1. Le Balcan,
pag. 163. 11 Waillant, op. cit. Vol. III, pag. 202.

255

www.digibuc.ro
 turceti au inceput SA intre din Marea Neagr Dup cderea Plevnei romnii au instalat
pe Dunre. Romnii au chemat in acea zi la Giurgiu 8 batalioane i 24 tunuri, cari
rezervele i armata teritorial In intregime, pentru unitatea lor de actiune contra Rus-
decretnd complect mobilizarea armatei. La ciukului au trecut la dispozitia Mafelui Duce,
1.1 Aprilie armata rug intr In Romnia prin care fcea asediul acelei cetti.
3 puncte : Tabac, Ungheni i Bestimac, 0 linie de cale ferat, pasagerd, a fost
Inainte ca parlamentul s aprobe conven- construit de Rui In timpul ultimului rzboi
-Oa incheiat. Turcii au trimis Domnito- pe malul Dunrii, dela Zimnicea la Giurgiu
rului o telegram invitndu-1 s se inteleag5. (Frteti), linie pe care romnii au rscum-
cu Abd-el-Kerim, serdarul ecrem, spre a prat-o mai trziu.
apra impreun teritoriul principatelor con- Din toate urmele sale s'a mai observat
tra invaziei ruseti. mult timp un turn inltat in parcul din cen-
La o asemenea provocare, care probabil trul oraplui precum i biserica Sf. Nicolae,
avea de scop 6'6 defineasc6 pozitia. Romniei, care fusese altdat o mndr moschee.
ministrul de externe rspunde a Parla-
mentul va fi chemat s se intruneasc la SMARDA.
14 Aprilie i numai lui ii incumba dreptul de La 27 Aprilie 1877 un vas de rzboi turc
a se rosti asupra hotririlor nationale. Intr'o care Incrucia in fata ostrovului Mocanu,
solemn primire, principele Dolguroki aduce s'a apropiat de tarmul romn i a deschis fo-
o scrisoare din partea Tarului (18 Aprilie) In cul. Avantposturile Diviziei a III-a romn
care se scuz c armata a fost nevoit s intre rspund imediat iar vasul s'a retras la Rus-
inainte de sanctionarea conventiei de ctre ciuk. (T. Vhcrescu, Luptele Romnilor,
corpurile legiuitoare. Dou zile mai tarziu, vol. I, pag. 59).
Domnitorul ofer 100.000 lei din caseta sa Pe la miezul noptii la 1/13 Mai un numr
particular pentru echipamentul ofiterilor. de 6 ceamuri cu trupe pornind din Rusciuk
In timpul ultimului rzboi Giurgiu a s'au Indreptat spre Smarda i Malul Ro.
suferit foarte mult din cauza bombarda- Lsate s se ariropie intre aceste 2 puncte
mentelor fcute de Turcii din Rusciuk asupra sunt primite la 200 m. cu salve de infanterie ;
nefericitului ora mai cu seam in zilele de grzile mari se strng spre a respinge de-
31 Mai i 25 August 1.877. Frumosul edificiu barcarea ; in fata acestei primiri energice,
al gimnaziului a fost principalul lor obiectiv, Turcii s'au retras la Rusciuk (Ibid., pag. 65).
deteriorndu-1 foarte mult.
13. TURTUCAIA.
La marginea oraplui, din spre ap, s'au
instalat de &Are Rui, cteva baterii cari Pe locul actualului ora, la vale de gura
prin actiunea lor, a micorat mult entu- Ciaraharului 1), Tutrocan, marele Constantin
ziasmul focului turcesc. zidise odinioar fortreata Transmarisca,
De jur inaprejurul oraplui, cldit pe IA- ii adu ca vecin oraul Dapha, aproape sau
mitele vechilor zidiri, s'a observat mult poate chiar pe locul ocupat astzi de Oltenita.
timp, urmele materiale ale importantelor Ambele intariri au fost Insrcinate s
evenimente intmplate aci. vegheze la siguranta trecerii.
La 7/19 Mai 1877 un detaament al gene- Multi scriitori Intre cari Mannert
ralului Scobelev sosind in ora, a lua.t in deriv numele Transmarisca dela aceea cd
primire aceast comun, apgrata pn atunci se afla In fata gurei rului Arge, numit pe
de Divizia III-a romn. atunci Mariscus.
In timpul ocupatiei sale de atre armata Acest ora a fost chiar dela inceput o
ruseascg, generalul Schmidt fusese numit important intrire i a lost aprat de o
guvernator militar al oraplui. 1) Posibil O. fi fost Auras a lui Herodot.

256

www.digibuc.ro
garnizoan de infanterie uoar i de dou rea la Oltenita, solul Engliterei Paget, acel
cohorte din legiunea Claudia 1). care lucrase la pacea dela Carlovits. Acest
A urmat soarta teritoriului, adic6 dela Ro- distins personaj in etate de 60 ani se
mani a trecut la Bizantini ; dela 678-976 a l- Inapoia in tam sa pe uscat. Brncovearm a
cut parte din prima imprtie bulgar ; bizan- dat ordin s-I primeasc cu cele mai mari
tinii revenir din nou la 976 (1018-1185) ; onoruri. Ajuns la Bucureti, a avut o primire
apoi a urmat soarta imperiului romno-bul- aproape suverand. Dup ce a stat cteva
gar dela 1185, care s'a prelungit pn la bd- zile In Capitard, a fost insotit pn la fron-
tlia dela Nicopole, numele de romn dispa- tierk cu un ceremonial putin usitat 1).
rand cu incetul In Invlmeala invaziunilor Care mijlocul anului 1773 Ruii au baut la
i rmn numai Bulgarii sub *iman. Turtucaia pe seraschierul Feizulah-Paa 2).
Afar de aceste notite, nu se mai cu- In noaptea de 9 la 10 Mai generalul-
noate nimic despre acest ora In timp de major Suvarov reuete s treac Dunrea
aproape 12 secole. la Turtucaia cu 700 oameni. Turcii dei
In timpul lui Mihai, Romnii ii spunea in numa de 41.000, speriati, se retrag.
Tutocaio 2) ; ea a fost ars i stricata de La 27 Mai aceeai operatie se reinnoete
armata romn, in primvara anului 1594. de generalul Weisman.
La 1.595 Turcii Insacinnd pe Paa Si- La 21 Noemvrie 1773 Uzun-Abdalah, co-
listrei 8 puna un nou domn in locul lui mandantul Turtucaiei, a btut pe Rui la satul
Mihai pe un oarecare stefan acest pa6 Oper constrngndu-i s se retrag6 cu greu-
este baut de armata romn, chiar in Bul- tate In lagrul dela Marotin unde erau ne-
garia. Cu aceast ocazie, Romnii pun din linititi de trupele dela Rusciuk ; ei s'au
nou mna pe Turtucaia pe care o i distrug decis s treacA Dunrea i profitnd de o
iari cu desvrire 8). noapte intunecoas i-au executat planul bor.
Cam In acelai timp 4), In Ianuarie, Ro- In Aprilie 1803 Manaf Ibraim unul din
mnii comandati de Gerty Ferentz, gene- generalii lui Passvan-Oglu a atacat Turtucaia
ralul lui Mihai, au atacat, In trecaorile Bal- cu un corp considerabil i pe care dup ce a
canilor, pe Sinan Paa, ce se intorcea dela pradat-o, o distruse prin foc i snge. Ctiva
asediul Agriei (Agram de mai trziu) ; i-a din Turci au scpat peste Dunre i au rs-
pndit spaima pn la Bucuresti.
distrus escorta i i-a jefuit tezaurele cu cari
se gsea Incacat. La inceputul rzboiului din 1.810 gene-
Profitnd de acest prim avantaj, au pus in ralul rus Kamensky a pus mna pe vechiul
urm mna pe toate intairile i castelele castel intait al Turtucaiei. Distrus, chiar
Bulgariei. Au intrat apoi In Thracia qi Im- In acelai an, cu cea mai mare parte din
pingnd exploatarile lor pn la portile cetaile turceti de pe Dunre, aceast for-
Constantinopolei, s'au reintors in tail, dup treat nu s'a mai ridicat din ruinele sale.
ce, In drumul lor, au intlnit i impratiat In acelai an (1810) Zass a trecut Dunrea
un corp de 12.000 'Mari. la Turtucaia. Acest ora pe atunci nu era
In primvara anului 1702, In timp ce mare, nu avea zidiri i nici nu era fortificat.
domnea in Muntenia Constantin Brnco- Din cauza dispozitiei reliefului solului
veanu, a sosit la Turtucaia, trecnd Dun- trecerea Dunrii aci a fost totdeauna grea.
S'a pregatit pe Arge toate vasele necesare
1) F. Kanitz, op. cit. la trecere i pentru constructia unui pod.
2) Walthre, cit. de *incai, II, 252. Zass a. fcut o diversiune la vale de locul unde
') N. BAlcescu, Campania din 159e Mag. 1st.
IV, pag. 6. 1) Engel, cit. de incai, III, 203.
') De Thou, VIII, 666, cit. de Blcescu, ibid. 2) Athanasiu Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 520.
17
257

www.digibuc.ro
trecuse Suvarov. Turcii au instalat imediat operatie, de0 mai uoara deat acea din
aci dou redute: una cu 10 0 alta cu 5 tuniiri. aceea0 campanie, dela Satul nou1), era insa
0 carare care ducea pe inaltimi, prin destul de grea ; aceasta n'a reu0t dei chiar
paduri, din fata fostel porti de jos a portului, isbutit, era o eroare din partea statului-
era pazita In fiecare noapte cu un tun, major rus, aci corpul de armata nu s'ar
afara, din intamplare, de noaptea trecerei, fi putut IniFa departe de fluviu, nefiind
and au neglijat aceasta precautiune, creznd sustinut din nicio parte de vreo alibi armata.
a Ru 0i vor efectua trecerea in alta parte. La 2 Noernvrie 1853 serdarul ekrem (ge-
La 21 Mai ora 10 seara trupele s'au imbar- neralismul turcesc) Omer-Paa a, trecut Du-
cat pe Arge 0 au trecut Meal ca Turcii sa narea aproape de Turtucaia 0 ocupand
le observe. Operatia era condusa de Lt.- malul stang, a batut pe Ru0 in faimoasa IA-
colonel Michan 0 de capitanul Krasusky, talie dela Oltenita. Trupele turceti zice F.
adjutantul lui Zass. Acesta din urma, bray Kanitz au demonstrat in acea zi a vechiul
0 inteligent, comanda voluntarii (ale0 din spirit militar, care altadata supusese juma-
grenadieri 0 vnatori) cari trebuia sa de- tatea Europei, nu era Ina mort intre Turci.
barce cei dinti. In acela0 an ei au fortificat, In aceasta
Cnd au ajuns la mijlocul Dunarii, Turcii regiune, ambele tarmuri ale fluviului.
s'au trezit 0 au inceput un viu foc de arti- La 12 0 13 Martie st. n. 1.854 mteptnd
lark care a pricinuit pierderi putine. Turcii sosirea Marealului Paphevici, principele
aparau tarmul ; Krasusky cu voluntarii au Mihail Gorceakov a inceput campania ata-
debarcat prin apa, barcile neputnd ateriza. and Turtucaia cu o divizie, care, batuta, a
La un moment Turcii s'au retras iar Michan lsat pe campul de lupta 2500 morti i raniti.
a inaintat pe inaltimi. Zass a trecut imediat La Turtucaia se afla una din cele mai bune
cu 6 batalioane, cazaci 0 cativa dragoni ocu- pozitii de trecere a fluviului de pe malul
pand crestele dealurior i apoi cu, mare drept pe cel stang, dar cum a relevat cu
graba 0-au urcat tunurile pe deal. drept generalul Bogdanovici (Razboiul din
Zass a trimis numai deat 2 batalioane spre Orient din 1853-1856) mimai In timpul
a intoarce redutele ce dominau Turtucaia iar verei, aci primavara and aunt inundatii,
la amiaza, inainta asupra orgului. Au voit sa tarmul stang devine absolut impracticabil.
o impresoare, dar neputnd-o inconjura corn- Gene'ralul francez Tripier (1854) pare Insa
plect spre stnga, Turcii au fugit In timpul s-i atribue numai calitatea de a domina
noptii abandonnd 15 tunuri. Ei erau 1500 momentan trecerea Dunarii prin baterii.
la numar de0 in realitate 500 ar fi fost sufi- Generalii ru0 cari au operat In Bulgaria au
cienti sa opreasc pe Ru0L daa ar fi fost ho- recomandat Intotdeauna ocuparea Turtucaiei
tariti. Mahmut-Paa care comanda crawl n'a 0 a defileurilor ce separ Rusciukul de Siistra.
manifestat niciun curaj i nici inteligenta. La 1876 noi fprtificatii au fost ridicate pe
Greeala lui Grekov a neinconjurnd inaltimile ce domin crawl 0 fluviul 0 in-
complect crawl a lasat pe rl urci s fuga spre tarite cu o puternia artilerie.
Rusciuk era justificat de prezenta padu- In Octomvrie 1.877 garnizoana se corn-
rilor de nestrabatut cari inconjurau crawl. punea din 470 oameni.
Zass a executat un pod pe care a trecut In timpul razboinlui au fost numai ni0e
0 restul armatei sale iar la 13/25 Iunie a simple schimburi de proiectile intre tarmuri ;
aparut fata Rusciukului dupa ce lasase un cele turceti erau ateodata Insotite de ale
batalion la Turtucaia. vre-unui monitor cuirasat.
La 1828 al VI-lea corp rus a primit Crdin
sii treaca Dunarea la Turtucaia ; aceasta 2) Vezi acest paragraf.

258

www.digibuc.ro
 444 .4ein.e.o., 4 1,00, etc,

N91._ clAAJza4-eit) 414 ii4at'vvta. XAMen1i+N4i/ 4le o z,a.ova /eCt i 11/1-C3. l4 ,_

.cve
1
-I everm 1
I
Vamorard. I
P-U-11:1;7de Fer j &t Pa Vail I
1 , I C 1 adova T.
OrfoKIL I
2.
AdaT7riiireh Sepal t
Ifinova Bistrita '.711 :15'imiany'G
48
Xectlzii, A Act/vtztt,ca
1
42 5 8 (N)43 40 (A) N. ffallbolil i I I 1 I I
Crivina
A941/teiovova 51.31 N. /3cvt, I f H i I I I I I
I I
Cap ile sus a/ igrza P. 1

Cap de_es al As. Mari Balta ilelr%e

IS
S C4i4t- 33(E)48 28(0) (E) tb-0.9-144,(0).out. I I
Grilia, i I rus%* I t
i 1 i I
I .//tot.171.; Ala, T'ytriii.x;. i I r
I Bristol I I
Ccirla Mare
"(9 4441, 32 (P) P) 110.-a ( teR444.
at 435935-N ,
usti.)
144
Jsvorele
I --I: 4)
Pacluevnalz
01 I I I &Ira limOctilut
.
1 I I I ,nren/inul I I I I
i 120

-
1

aCLKOVat 80 (0) 2033' 3r E I C'eUCL. .1Goka,

1 I
Ga)alat GI rid in
Peen q
22 (P) (0) iSt..43" 30! 37" N., .2
e 1
I I I f, 4
Arcer r:
I- F I I 1
b i
I
I I le I I I
! (681

1.92
-I i 1 Loin_ /a
r,,,./.,..,. i I gugd.n Ciapercen,
19.4S(?) I I I ... I I-
1 1 1
1 I
gNI/1M/, 37' 29" -I
1

2/
_
G;biu-P 2drwn
0
10 1
i firnfret to- hit Et
I
'I
I 1
I . I
1

Nedela.
Afehada 264
/ Chi/fergair / I 1 I I I I I I Cud:luiu f 1
I I I I I 16 dralcliitalui i
Ostror Oreava p.
II 288
I 1 1 I I
.
I I 1 1 I f I 1
ec e u
Orsova.

kla-frale
r; 4 I/art-ion)
I I 1 I 4 f I I -117.)in I I I
McigurIa.
I I I f Corcdia, i I GuriaJschc.rIcekiu 312

:5 P
)'o ta de fer
ura f/ciii erneti
336 1
i I I
Jrla s
i 1 C-rglan 1 I i 1 1 Sdisii.ra I
ITurnu
.
i a 1 I 1 CD
360
Sererin , , ,, , ,: I
1

Pc Hcimanda
Cladov
`ts
384 1

I I
I I 1 I
I I I I I I ,
Gura bekirului
18e17ner-..,11-- I -Curiellfsus a reline/ , ,

strita. Zfrnnicea.
Corbu I &nova, 6,..rrvailja37:11,-1,L; 4 i 1470 1
I
WS
I i 1 I
Psfrt 1
f I f f I I I 1

ilns.b 1 Apra
1

atot 47 . .
I/ If

8rra. Criyina arms/paned --

anem
/Yarn I I 1
I I f 4+3.9 i I I 1 i
!ago 7,ermanen/
1
I i I Ru.k/A t
! 6;:Hy,"u (..5,,,,;li 4'55

I I 1
I I I I I I- i , 1
I I
1
1

Jns.
I
2 3 4 5
6 7 a 10 11 12 13 14 1S 16 17 18 19 20 21 22 .23 24

tr Isydrele
Kosiak
Oraa
Raduevat chela HARTA GENERALA A CURSULUIDUNARII
Negolin sGiirla Mare
R.Tirno o CusinSP
cor7.1
Vir
alcia
de la 0 rsov la Giurgiu
florentinul Celate
Mania.
6,e-00,Lce.
aglavit
S441041.Ot Nti, ROW& Frdte.,iti de sus
CAIAZZto-ta 4.4t1. iitot Act t ,

olent
Vidin . Scara 910,000
Sidnesci mirda
450000 :14, tamoeNVe VANnINNVENNL'. 0
4"eirgiu

usciuk
Vodasirct
Ptra . Mallu
O Parai pan
'Cambia, hoata,
rn
O flamanda.
Islas etrosian
u a,
Cer lc.: 'copal

Belina.
.In$.Persina,
. vino_

"itntra.
pc. ch.calto rteotan,,S.c.A24.vi44/14, gi44444,,
'Cate 5-4.iite4t I. 1444vvizta

ORI C E DREPT RESRVAT

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IV.

DELA GURA ARGESULUI LA GURA SIRETULUI.

1. OLTENITA. seam eh" unii scriitori sustin c6 si pe timpul

In vremea veche, aceast6 cetate s'a
numit Aciitpv7K 1)
Pozitia ei urma s' fie c'Autat pe malurile
stngi si Ina lte ale v6ii Dun6rii, aci pe
timpul primei sale zidiri, Dunrea trebuie
fi curs cu mult mai spre nord de locul
ECU'
lor era aci scaunul unei episcopii a religiei
dacice.
CAtva timp dup aparitia crestinismului,
un templu crestin a fost ridicat aci prin
initiativa Sfintei Gautia 1), sotia magistrului
acestei cetAti.

ex ocup astzi talvegul sail 2). i 1) Primul templu crestin, ridicat aci, pare sd fie
Dac4 considerm modul obisnuit al ase- datorit initiativei private, inaintea Marelui Con-
stantin si anume Sf. Gautia. Ndscutd in Durostor,
zgrei cetAtilor romane, apoi e posibil a la 320, a fost Incd din tinerete, initiat in misterele
Daphnis s." fi fost pe locul ocupat alt dat cristianismului si deveni Impreund cu fratele su,
de Ospeldria Ganea (?). ce era tribun, o zeloasd apdrtoare a doctrinei ce
Numele, WA' Indoial, apartine: sau re- avea sd schimbe atAt de radical fata lumei. Dup
ligiei pgne 3), ceea ce pare a fi mai na- moartea fratelui ski, rdmasa, probabil, Mil pro -
tector, a fost asa de mult persecutatd de Capitolin,
tural, sau vorbei eline dapha 4) laur, din prefectul Durostorului, cd a fost nevoit sd aban-
cauza posibilitdtii cresterei, altAdatg, a doneze locul natal si trecnd Dundma s'a stabilit
acestei plante In localitate. la Constantiola (Dafne) la gura Argesului.
Este probabil ca aceastd cetate s fi 1firtutile sale au fost lesne apreciate de magistrul
existat chiar pe vremea Dacilor, mai cu acestei cetdti, care a Mcut din ea consoarta sa.
Crestin si el, ei n'au indasnit sd practice fatisfintele
doctrine si s zideascd cliiar un templu. Optsprezece
1) Procopius. ani de o exemplard casnicie, al cdrui fruct a fost
9 S'a constatat cd Dui-area se apropie din ce sfnta Doclida, pdrea sd fi trecut ca o zi, cnd bar-
in ce de teresa bulgard, spre sud. Nisipurile aduse de batul sdu muri. Regretul-sdu #i al- adeptilor f A--
ArgeS si Dambovita, reunite, au contribuit la md- cuti, era Mil margine. 0 noud nenorocire mdri
Area uscatului ce desparte Dui-area de malul stng, durerile lor. Iugurich, unul din capii barbarilor dela
cum si a muta gura raului mai cdtre apus si miazdzi. Dunre, care cunoscuse pe sotul Gautiei, dupa
') Daphne, nymfd iubitd de Apollon si schimbatd moartea lui, veni sd turbure linistea crestinilor din
In laur de mama sa, Panuintul, spre a nu fi prinsd Daphn. Sub motiv cd adundrile in bisericd erau In-
de el. dreptate contra autoritdtii sale, el ordond Inchiderea
i) Daphni, laur, probabil din rAdAcina sansdrad templului si opri crestinilor adundrile lor. Dui:4 co
dambh, a arde. aruncd mai multi in inchisori, inteo Dumineck
17*
259.

www.digibuc.ro
 Constantin a infrumusetat acest oraB, zi- terminata cu o -preciziune matematicg, la
dindu-i o cetate pentru asigurarea trecerei gura Argeplui 1).
precum am vgzut. Ea lua numele de Con- N'am ggsit nicio Bursa spre a vedea cand
stantiola. a inceput oraBul 86 poarte actualul nume
Dupa moartea marelui imparat, barbarii de Oltenita.
dela Dungre au inceput sa se miBte. Iugurich, In mice caz, istoria incepe sa-1 aminteascg
unul din capii lor, a ars templul cu 26 creStini foarte trziu, prin secolul al XVII-lea.
ce se aflau in interior, in rugaciune ; re- Prin imprejurimi nu se observa nicio urmg
stul au scgpat cu fuga. de ruine 2), ceea ce probeaza ca nici Daphn
Nu mult dupa aceea biserica rezidindu-se nici Constantiola, n'au fost pe locurile unde
a devenit o frumoasa episcopie (a 2-a in se gaseSte astzi Oltenita.
Dacia) 1). La 8 Iulie 1.737 Constantin Mavrocordat,
In trecerea lor hunii au distrus-o, de domnul Munteniei, a pargsit Doian, la 2 ore
altfel ca Bi pe Transmarisca, vecina sa. de Giurgiu, unde fugise de frica nemtilor
Justinian le rezidi pe amndoua, restabilind Bi. a venit la Oltenita. El daduse ordin sa
episcopatul Daciei australe. se duca in cetatea Giurgiului, la adapost,
Pozitia acestui oraB, gratie Tablei lui tunurile ce le avea, dar oamenii n'au ascultat
Peutinger i Itinerarului Antonin este de- de domnitor, a carui autoritate era prea slaba
Bi au dus tunurile la BucureSti. Auzind de
1) Catre Inceputul secolului al IV-lea strlucea intrarea nerntilor la Cotroceni, domnitorul
la Alba Iulia, Mitropolia numita a Gotiei, In capul prgsi Oltenita Bi s'a indreptat spre tarmul
careia se gasea mitropolitul Teofil, acel care Ira- Dunarii, la gura Argeului. Intentiunea sa
preuna cu preotul Urfila, a subscris din partea era ca in cazul unui atac inopinat sa treaca
bisericei dacilor, toate actele primului Sinod, dela
Nicea. Acest sfant prelat, vazand depaAarea scau- la Turtucaia, in care scop preparase, la
nului gm pentru Romanii din Dacia austral./ tarmul fluviului, vasele necesare.
(Muntenia) sfinti pe Urfila, nepotul unui duce al
Daciei australe, episcopul acestei taxi, sub titlul
de episcop al Dafnelor 04 instala la Dafne (Con- 1) Hesiod aminteste de raid Ardeskos, WA indi-
stantiola) In biserica rezidita si remnflorita; acea catia tarii prin care curge. Halling*) si Schuller")
in care arsese cei 26 martiri. 11 identific cu raul Argef; far/ cuvant, pentruca el
Urfila, episcopul Dafnelor, care cunostea bine ar putea fi prea bine Artiskos din tara Odrysilor.
limba gotilor, a scris si tradus, desi cu litere latine (Herod. IV, 92) sau Ordissos din Scitia (Herod., 42,
multe carp, scriptura, etc. Putem zice a episcopul 92 Gr. Tocilescu In op. cit.).
Dafnelor (Oltenitki de astazi) a fost unul din acei Argesul, zice Hasdeu "41, se numia Marisca In
care a contribuit mult la crestinarea gotilor. ITrfila cmpie i Argos in cursul sau superior.
a trecut, la moartea lui Teofil, la mitropolia Alba- Waillant (La Roumania, I, 85) crede a Dm-
Iulia, sfintind In locu-i pe unul din discipolii sail. bovita se numea Marisca.
In aceast localitate a stralucit, prin virtutile 2) Dionisiu Photino (trad. Sion), Vol. I, pag. 102,
si bravura sa, un duce roman, varul lui Urfila, note, vorbeste de unele ruini ce s'ar fi gsind (pe
Nikita, care prins si torturat de barbari, a murit vremea sa) la Oltenita sau In apropiere, fail a
trecandu-se Intre sfinti. (Vezi Vieille Sfintilor). arate In care parte. In aceasta cetate se zice a s'ar
fi inchis daco-bulgaro-romanii and a venit contra
lugurich a Inchis templul, In care se afla crestinii lor Const. Pogonatul (680 d. Chr.).
ui-i da foc. Unii au scapat, dar 26 au ars de vii. O da inconjurata de mini si MO. Poate sa fi fost
Sfanta Gautia si fiica sa, cari n'au mers in acea zi pe la Manastirea?...
la biserick sapnd, au trecut Dunarea si au venit
din nou In cetatea natala, Durostorum unde si
muri In bratele fiicei sale, fiind ingropat In acea hi- *) GESCHICHTE DER DEUTSCHEY, I, 67.
*) SIEBENBRGEN VOR HERODOT, etc. Wien
seria pe care singura o zidise (26 Martie, zi pe 1855, pag. 101.
care o serbeaza si biserical. ) Op. cit., pag. 265. '

260

www.digibuc.ro
 Pentru o mai mare sigurant, noaptea In Septemvrie 1811 Rusii se temeau de o
trecea Dunarea la Turtucaia si numai ziva trecere a Turcilor la Turtucaia. Debarcarea
sedea pe trmul romn. aci este foarte lesne si dela Turtucaia la
La 23 Iu lie insolit de ativa turci, a tre- Bucuresti pe tarmul stng al Argesului nu
cut la Oltenita ; de aci a mers la Negoesti, este niciun ru sau deal care s poat opri
unde era un pap turc (Ibrahim), cu care un corp de cavalerie. Pe trmul drept al
dup retragerea nemtilor a intrat ln Bu- Argesului poate de asemenea merge dela
curesti. Turtucaia la Piatra unde se afla Wagenburg
In Mai 1.771 pe cnd Turcii dela Sursa si de ambele prti la podul de pontoane pe
(Zimnicea ?) se indreptaser spre Bucuresti, care Rusii 11 avea la Negoesti si care era
un alt corp de Turci, tare de 4000 oameni, expus.
trecnd Dunrea, dela Turtucaia la Oltenita, 500 cavaleri Turci hotriti puteau s vie
a nvlit peste partea locului dintre ru- a ard podul si s rspandeasa groaza
rile: Arges, Ialomita si Negoesti. Generalul pan la Bucuresti.
Revskoi s'a deplasat in ajutorul colonelului, Kutuzoff a luat msuri 1ntelepte pentru a
ce comanda in acea parte, Ponelman si ajun- preveni acest pericol. El a retras din flotila ru-
gaud la timp, Rusii bat pe Turci vi-i fugresc seasa 8 bastimente pe cari le-a dirijat, co-
peste Dunare, lundu-le toate tunurile, mu- borInd fluviul, In fata orasului Turtucaia.
nitiunile si proviziile lor 1). El a trimis la Crnogi, pe lArmul drept al
La 1773 Suvarov s'a prezentat la trmul Argesului, pe colonelul Grekov cu regimentul
stng al Dunrii, in fata Turtucaiei, cu su de cazaci, instal pe generalul Hamper
intentiunea de a trece fluviul. El dispunea, la Luica si coborind podul dela Negoesti, de-
pentru aceast operatiune de 1.7 vase pe tasamentele lui Grekov si Hamper s'au
cari le gsise pe Arges. Cu ajutorul mai intrunit.
multor care de boi, el le-a transportat, in S'au dirijat trupe la Slobozia si CTrasi
timpul noptii, &Are un loc unde malul flu- spre a observa Silistra.
viului, putin escarpat, favoriza imbarcarea. In aceast cetate nu erau cleat 3-400
Cavaleria inamia, traversnd lug fluviul oameni armati cu cteva tunuri si ctiva
pe vase mari, ataa expeditia fr veste ; locuitori ocupati &A dreag4 casele.
dup o lupt destul de violent Turcii au La Turtucaia nu era cleat un slab deta-
fost siliti s se retragA pe trmul opus. sament fail tunuri.
In urma unei noi recunoasteri, Suvarov Cteva zile dup trecerea lui Markov la
Inaint cu armata sa In lungul Argesului Petrosani, Kutuzoff ordon colonelului
pnd la gull ; 1.00 carabineri urmati de Grekov sd treaa Dunrea la Turtucaia.
cazaci au trecut fluviul innot, pentru a merge Aceastil expeditie a fost fericit ad cu
s incendieze Turtucaia. un regiment de cazaci si 6 companii infan-
In revrsatul zorilor, aceste trupe s'au terie el a trecut Dunrea, ocupnd Turtucaia
inapoiat pe bastimentele turce, pe cari reu- si noile retransamente pe cari Turcii le-au
siser s pun maim 2). executat. Pasa sap, dar fiul su a fost
Prin acest punct intrau domnii in tail, prins ; pierderile din ambele prti au fost
and se intorceau dela Constantinopole spre neinsemnate.
a se urca pe tron. La 1828 Rush n'au putut executa trecerea
Dunrii, aproape de acest oras, din calla
a Turcii se stabiliserd foarte bine, in fata
1) A. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. M3.
9 Campagnes de Souwarow, Londres, cit. de lor, la Turtucaia 1).
Thival, pag. 131. 1) Colonel Baron de Moltke, in op. cit.

261.

www.digibuc.ro
 Dela 16 Octomvrie 1.853 la 21 Octomvrie trecerea Turcilor la Calafat, Giurgiu si
Turcii au debusat pe Dunre, cam in acelasi Oltenita.
timp, prin patru puncte: Rusii erau comandati de generalul Pavloff
Dela Vidin la Calafat supranumit cel Bray si sub directia su-
Dela Rusciuk la Giurgiu perioarA a comandantului corpului IV, ge-
Dela Turtucaia la Oltenita i neralul Danneberg erau lilt:660 in Oltenita,
Dela Silistra la CAlrasi. care pe atunci era un sat.
Din aceste patru directii de atac, acele In 1.854 la somatia ce puterile au rcut
din Giurgiu si Calgrasi nu erau cleat simple Rusiei de a prsi principatele, ea rspunse
diversiuni fr urmare ; restul erau opera.- dnd ordin armatei sale BA. treaca Dunrea
tiuni serioase. contra Turciei.
Oltenita, ocupat puternic de Ismail Pasa, La 12 Martie 1854 o coloan rus formatA
locotenentul lui Omer, se afla la 2-3 etape din 6 batalioane de infanterie, tunuri si
8
departe de Bucuresti. La 23 Octomvrie el un detasament de cavalerie face o recu-
a fost atacat ; dar In mai putin de 48 ore noastere asupra unui ostrov situat pe Du-
el a stiut sA se acopere cu lucrAri de cam- nre In fata Turtucaiei si ocupat de 1000
panie si s-si amenajeze un reduit in Inch"- Turci (basibuzuc 0 infanterie neregulat).
perile carantinei. In noaptea de 1.2 spre 13 comandantul
Ceva mai mult, linia sa de aparare era Turtucaiei primeste o intrire de un bata-
flancat de bateriile de pozitie instalate la lion si. jumtate de infanterie, o companie
estul Turtucaiei pe escarprile trmului de tiraliori 0 3 tunuri.
drept. Malul stng, jos, bltos, irnpropriu La 13 Martie o coloanA rus. de 16 bata-
manevrelor si rniscrilor repezi, punea pe lioane infanterie, 1. regiment de cavalerie
asaltatori, In toate punctele, In pozitii grele ; si 24 tunuri diferite calibre s'a indreptat spre
artileria si cavaleria lor a intrat In noroaie ; ostrov pentru a-1 cuceri ; toat artileria
infanteria nu putea forta redutele ; Intr'un Inainta cu 4 batalioane pe malul DunArii,
cuvnt operatiunile ruse n'au reusit avnd ce separa ostrovul de trmul stAng. Rusii
si 1.200 oameni pierderi. Pentru Turci suc- deschid un foc general de artilerie si in-
cesul a fost considerabil. Omer Pala (croat fanterie iar restul coloanei se opreste in
de origing, numele su adevrat era Mihai afar de btaia tunurilor otomane. Proiectul
Lettas, fost cadet In regimentul austriac lor era s forteze artileria si infanteria oto-
de Ogulin), ca om cu minte nu voi sa-1 manii pe cari le credeau, ca In ajun, s tac
compromit ; dar s'a gandit bine si zece zile si BA stabileasc un pod pentru a lua ostrovul
in urma acestei actiuni glorioase el a executat cu atac. Intind pontoanele dar artileria
o retragere voit si linistit pentru c nu turcA distruge 2 sau 3 0 ruineazA podul in
voia s riste o actiune generala, pstrnd constructie. Infanteria rus s'a aruncat atunci
acest port 1). in fluviu pentru a ajunge prin ap, ins
Scopul trecerei lui Ornef Pasa la Oltenita iuteala si adncimea fluviului face aceastii
si in eelelalte puncte era ss ocupe militd- tentativ inutil. Ei se retrag si las aproape
reste ceea ce pe cale diplomatic6 li era 2500 morti si rniti. Vznd insuccesul
refuzat: evacuarea Principatelor Romne. atacului lor ei au asteptat infriri pentru a-1
Inaintarea unui corp rus In Oltenia spre reinnoi. Aceste mijloace sosind, ei au atacat
a da mna srbilor si ceIorlalti slavi grbi cu forte superioare 0 trec Dunrea ptrun-
zAnd In Dobrogea.
9 L'histoire de la guerre de Crime _par _Camille La finele lui Aprilie generalul loco-
1854
Rousset Vol. 1. tenent rus Pavloff comanda in Oltenia
262

www.digibuc.ro
urmatoarea armata : 8 batalioane, 8 esca-
droane si 18 piese.
Toate trupele din principate sub ordinele
Generalului Feldmaresal Paschevici, principe
de Varsovia, conte de Erivan, fceau pre-
parativele lor pentru a asedia Silistra.
In zilele de 16 si. 17 Mai 1854 flotila rush'
cobori Dun'grea cu 450 oameni, dela Giurgiu
la vale, prdand satele si distrugnd por-
turile inamice, a ajuns pAn.' la gura Ar-
gesului.
La 1855 Rusii au &cut aci o retragere ne-
norocit si. au suferit un mkel insemnat,
in o lupt crncen61 ce a avut cu Turcii.
Cadavrele soldatilor Rusi au fost Ingropate
la biserica din centrul orasului.
In timpul ultimului rdzboi anteposturile
Diviziei IV-a comandata de generalul Manu,
care acoperea Bucurestii din aceasth la gt, de un glont generalul rus Ernroth,
parte, au sustinut un foc violent contra unul din ministrii de mai trziu ai princi-
pozitiei intrite, cu tunuri mari, a Turtu- pelui Bulgariei.
caiei, a anteposturior turcesti si ale unui
vas de rzboi. 0 baterie romn postaa
inapoia digului a sustinut Tn ziva de 28
Aprilie o lupt. crncend contra fortului
Turtucaia si a vasului care manevra, lund
bateria In anfilad. Infanteria de ambele prti
ale fluviului intretinea o ploaie de gloante.
Dar, ce efect ? Dela ora 4 la 8 seara romnii
au avut 3 rniti.
Dup5.. armele respective, Turcii poate nici
att. La Turtucaia s'a observat incendii iar va-
sul s'a retras. In zilele de 29 si 30 Aprilie Di-
nurile ambelor maluri secerau eroii celor
dou neamuri.
Tiraliorii postati in ostroavele p6duroase
si pe tarmuri, turburau intervalul dintre
focurile de tun. La 4/1.6 Mai un vas ce
sosise dela Silistra si luase pozitie, este silit
s6 se retrag6. Astfel 7 zile aproape neintre-
rupt sgomotul armelor a turburat concertul
unirei undelor Argesului cu ale Dundrii,
spre a convinge pe Turcii din Turtucaia ca
se va incerca aiurea trecerea. fluviului.
La 9 Mai 1.877 Rusii au ocupat Oltenita iar
armata romn prsind-o, s'a retras spre
apus remitAnd mai intai orasul generalului
Aller care 1-a ocupat cu Divizia 32-a. Turcii
au bombardat adeseori acest oras, cu mo-
nitoarele sau bateriile lor de pe malul drept.
Cu ocazia acestor bombarda.mente a fost rnit
2. SILISTRA.
Aceast celebr fort:Areal:6 duddrean, se
crede s fi lost restabilit, dac' nu chiar
zidit, de Constantin cel Mare.
In timpul Romanilor purta numele de
Durostorum, Dorostenal) Dorostoro in Iti-
nerariul Antonin ; Durostero in Tabla lui
Peutinger : Durostro In Notitia Dignitatum 2) ;
era una din cetstile cele mai importante ale
Moesiei inferioare, la confluenta Distrei sau
Misso (v. _

vizia IV-a a trimis spre malul Durarii restul Bizantinii au numit-o Durostolus, nume
fortelor sale ; bravii sgi vangori au intrat In care s'a schimbat mai Inti In Dristria i
lupt ; au explorat mai Mai ostroavele dela deveni cu timpul, in urm6, bulgara Drester,
Dun4re si le-a gsit neocupate de Turci din in evul mediu 3). Dristor, in toate monu-
cauza apelor mari. mentele acelei ere 4).
Domnitorul Carol care se Osea mai tot Dup Ptolomeu, aci a fost sediul legiunei
timpul rAzboiului acolo unde era pericolul, I. Italice. Dup Itinerarial Antonin i. Notit.
a recomandat generalului, ca pn'A la sosirea Imper., aci a fost mai trziu scaunul le-
armatei ruse, acest oral s fie mentinut cu giunei XI Claudia.
orice pret, trebuind A acopere, impreun6 1) F. Kanitz, op. cit.
cu Giurgiu, Capitala. 4) B. P. Hasdeu, op. cit., p. 187.
In ziva de 2 Mai generalul dublnd arti- 4) F. Kanitz, op. cit.
leria din dosul digului, lupta a reinceput. Tu- 4) B. P. Hasdeu, op. cit.

263

www.digibuc.ro
 Jornands, spune cA aci s'a nscut
Aetius 1), Invingtorul lui Attila, In cmpii-
Catalaunici (Chlons) la 451 si care a fost
asasinat, .trei ani In uring, prin propria
mn a Impratului Valentineanu, gelos de
gloria si popularitatea sa 2).
La 228 sfintii Passikrate, Valentione, Juliu
i Esociu au fost martirizati, la Durostor,
din ordinul lui Massimin, guvernatorul
Moesiei.
In anul 286, tot aci, au fost martirizati
sfintii mucenici: Maxim, Dada si Quin-
tilian 8).
In al 2-lea an al domniei lui Iulian II
Paravatul (clcAtorul de lege), adic la 362
Sf. Emilian (serbat de biseric la 18 Iu lie)
aflndu-se la Silistra i doborind, Inc6 cu alti
apte soti ai lui, niste idoli, au fost prinsi
cu totii i din ordinul lui Capitolin, guver-
de serviciu i aliant. Fiul lui Arpad, Le-
natorul Traciei, au fost aruncati in foc unde
au ars 4). yenta, se pune in capul armatei i inain-
Aceast cetate, Impreun cu Arcerul i teag cAtre Dunre.
Marcianopolul (Prislava mare), a fost 8) di-
strug in anul 587, pn In temelii de &Are
kaganul Avarilor 6) Bajan, care a plecat din
Ungaria, trecu Dunrea la Singidunul, cu-
treer trmul stng al Dunrii pra la debarce, dar 4) amiralul grec
Silistra, o trecu din nou contra Slavilor dela
Arge, sub voevodul lor Dobrot, a ars sate,
scAph mai multi prizonieri romni dela Slavi
i apoi s'a inapoiat pe acelai drum.
La 592 Priscul, general roman, trecu
Dunrea, pe la Durostor, contra barbarilor
pe care-i btu si incArcndu-se de przi, se
intoarse la Silistra. In anul urmtor (593)
Impratul Mauriciu ordon aceluiasi Priscu
nu numai g treac Dunrea, pela Durostor
dar chiar g erneze in mijlocul barbarilor.
Un an mai trziu (594) a fost scos din
Preturd i. Inlocuit cu fratele su Petru.
1) Supranumit 4 Cel din urna dintre romani .
2) Bouillet.
3) Sincai, I, 34.
') Sincai.
4) Dupa Sf. Theofan.
) Sincai, I, 112.
264
www.digibuc.ro
Aceast cetate a avut nenorocirea g vad
defilnd Inaintea zidurilor ei pe : Rusi, Bi-
zantini, Bulgari i Maghiari.
In anul 893 1) a inceput din nou rzboiul
intre Simion, regele Bulgarilor i al Romnilor
i Greci. Acetia din urm fiind batuti, Tracia
a cAzut In minele Bulgarilor si ale Romnilor,
cari ajung pn la portile Constantinopolei.
Atunci Impratul Leon al VI-lea, Filosoful
(889-912) isi Indreapt sperantele sale In
ajutorul Ungurilor 2), cari se aflau atunci
In Ateluz teritoriul intre Siret i Nipru.
El trimite pe Marea Neagr i apoi pe
Dunre pe distinsul diplomat.Nicetanu-
mit i Scler In aparent ca In contra lor,
dar In realitate cu daruri i cu o flot, g-i
atte la rzboi ; reuind g treac Dunarea,
dela nord la sud 3), Niceta a incheiat cu ambii
duci ai Ungurilor, Arpad i Cursan, un tratat
Bulgarii i Romnii cari inchiseser Du-
nrea cu lanluri parme adevrate
i
estacade se credeau siguri de partea
aceasta. La inceput Ungurii n'au putut s
Mihail Bar-
cala cu alti doi marinari bizantini, lun-
du-si pavzele i sbiile, au grit cu elan
din corabie i au tdiat, spre uimirea Ungu-
rilor, cu nite lovituri puternice, lanturile
i prmele i astfel Ungurii au trecut fluviul
pe coraiile grecesti fr nicio greutate.
Simeon se afla cu trupele sale, contra ar-
matei greceti care venia dela sud, sub co-
manda lui Nichifor Foca, cnd primi tirea
c6 Ungurii prad tinuturile din spatele su.
i) Roesler, Rom. Studien, 160.
2) Din cauza marei asemnAri dintre unguri, avari
si huni, scriitorii numesc adesea pe unguri cu unul
din aceste din urinti 2 nume, desi primul scriitor
din apus care pomeneste de unguri (Hinkmar din
Rheims pe la 862) li numeste ungri (Roesler, op.
cit. 150).
13) Leon Gramaticul (scriitor pe la 1013) In Cro-
nografia (267-268) pag.
4) Const. Porphyrogenitul ed. Bonnae, pag. 238.
 El s'a Inapoiat contra lor, dar suferi In teatrul victoriilor sale ; el se considera ca
trei lupte infrngeri peste infrAngeri ; Ii stpAnul Traciei si al Moesiei timp de
pierde capitala Prislava i cu mare greutate 2 ani a prdat fr deosebire teritoriile bi-
reusi s se inchid In cetatea Dirstor (Si- zantine i bulgare.
listra) i mai tArziu In 1) Mundagra. Tarul Petru murise ; cei doi fii ai
La moartea lui Simeon, Srbii i Croatii, Boris si Roman, ereditarii tronului, erau
pe cari el Ii subjugase, au ridicat capul retinuti ca ostatici la Constantinopol.
Petrefiul i succesorul supe care Ungurii Deja Sviatoslav se credea la termenul
11 amenintau din partea lor, s'a grAbit sA se aspiratiunilor sale, cnd a intAlnit in drumul
duca la Constantinopole pentru a incheia &au, un adversar neasteptat. Valorosul Im-
un tratat de alianta cu impratul roman. prat loan Zimnisces, adunnd in jurul
Acesta, sacrificnd intereselor statului tra- Adrianopolei o armat numeroas 1), trecu
ditiile etichetei bizantine, a tiat pe nepoata Balcanii, a luat cu asalt Prislava unde a fcut
sa in cstorie tarului bulgar. Strns prin prizonier pe regale bulgar, Boris, apoi s'a In-
legAturile noii rudenii, orbit de concesiuni dreptat s asedieze Silistra, operatie care
lingusitoare, de recunoasterea titlului &Au a tinut 65 zile.
de tar si de imbelsugate distinctiuni fcute In aceast imprejurare toate ea-LA-tile i-a
ambasadorilor sai, Petru, putin cte putin trimis sub zidurile Silistrei, deputtii de
se supuse influentei bizantine. Autoritatea supunere. Svetislav sau Swetoslav ne mai
sa se transform5 in o slab_ servitute si In putnd tine din cauza foametei s'a supus
rusinat deferent pentru Constantinopole de b un voie 2). Orgoliosul vareg 3) obligat
de o parte, pentru Ungaria de alt parte. s'al implore pacea, se reimbarcA cu rusine
Cu lunga domnie a lui Petru (927-969) in prezenta impAratului, chiar in acelasi loc
a inceput decadenta statului Bulgar, caruia. pe malul DudArii, unde oarecnd debarcase
Ungurii, de multe ori, i-a traversat cmpiile, cu niste planuri asa de gigantice (997) ; pe
pentru a devasta in imperiul din Orient. drum ins5 , dup ce iern la cataractele
Bulgarii nemultaimiti de politica tarului Niprului, la Beloberey, In primvar cade
lor, prea favorabil Grecilor, excitau rscoaIe in cursele Pacinatilor i Cumanilor din Mol-
in tara ; un boier din TArnova, 5*nan, dova si Basarabia ; acestia 1 a masacrat in
profit spre a pune baze In Macedonia si lupt impreura cu toti ai si iar capul nenoro-
Albania unui mare imperiu Bulgar indepen- citului vareg, legat in argint a servit de cup
dent, incoronndu-se ca tar. sefului barbar, voevodul Curea (Koypa)
La 963 un principe energic iei dintre (Caramsin, op. cit. I, pag. 107 ed. 1842
slabii urrnAtori ai lui Basile Macedoneanul. St. Petersburg). Acesta a fost tristul sfArsit
Nichifor Foca a crezut momentul sosit pentru al acelui pe care Caramsin II numeste
a se scutura de tributul pe care imperiul Alexandru Macedon al Rusiei ; statele sale
11 pltea purtnoi ului de blan , cum, in au fost impartite intre cei 3 fii ai si.
glum, se numea tarul bulgar, la curtea Bulgaria dunrean a rilmas in mAinile
Constantinopolei. InvingAtorului, care promisese s-i redea in-
El a fcut apel la Varegul de Kiew (principe dependenta. Prislava, vechea capital, lud
rus) care profit de certurile boierilor bul- numele de Ioanopoli i intrarea triurnfal a
gari ; dar el cumpArd scump alianta rus.
La 995 Sviatoslav, nepotul lui Igor, a luat 2) F. Kanitz, La Bulgaria Danuhienne cl. I.
Silistra cu asalt. Sngeroasa sa operd fiind 2) George Kedren (cit. de *incai, J, pag. 185).
2) Vareg pare a deriva din warg, deportat, un
terminat, Sviatoslav refug s prseasc fel de rzboinic (pirat). Au venit la Kiev dela
2) Jirecek, Geschichte d. Bulgaren, pag. 163. Baltica).

265

www.digibuc.ro
lui Ion Zimniscs in Constantinopole a dat
bizantinilor un spectacol, a cgrui amintire de
mult o pierduser. Pe un car, hnpodobit
bogat fusesera depuse la picioarele Maicei
Domnului, coroana 0 insemnele principilor
bulgari. Intrat in palat, impratul ordona
larului Boris al II-lea, care Meuse parte din
cortegiu, SA se lepede de purpura imperiald.
Numit magistru al armatelor imperiale, ne-
potul marelui Simion, muri, mai in urm5,
de moarte violent 0 fiul su Roman se
stinse in Macedonia in cel mai dureros
abandon1).
In anul 1088 impratul Alesiu Comnenul
intelegnd c4 Pacinatii (Pecenegii) s'au sta-
bilit in Bulgaria (de astAzi) 0 temndu-se ca
nu cumva s treac din nou muntele Emul,
plec asupra lor cu Wire bine pregtit,
trimitnd pe Gheorghe Euforben pe mare,
care apoi, intrnd cu vasele pe Dun 6re, s4
urce pna la Silistra. Impgratul a mers pe
uscat, in aceea0 directie. Ambele armate
hizantine ajungand la Silistra 2), s'au luptat
cu Pacinatii, dar fr folos, pentruc au fost
invinse de acestia, cari, apoi au trecut
Duniirea, incrcati de przi 3).
Retrecnd din nou Dui-area, pe ghiat la
1.1.22 ei sunt btuti 0 imprtiati de imp-
ratul Ioan Comnen.
La 1147 creOinismul era in puterea lui in
cetatea Silistrei c6ci Archiepiscopul ei Leon,
a fost chemat sd ia parte la lucrrile Conci-
liului, ce s'a tinut in acel an la Constan-
tinopole 4).
iman, domnul Bulgariei, lAsat in pace
de Turci, ca ginere a lui Amurat, s'a luptat
zece ani (1373-1383) contra Romnilor,
comandati de Dan 0 Mircea, pentru ocupa-
rea acestor locuri. Cu toate c adeseori soarta
armelor era nedecis, rezultatul final a fost
1) F. Kanitz, op. cit.
5) Cu toate ch. Niebuhr (Tocilescu, op. cit., p. 57)
se indoieste ca Bizantinii ar fi navigat pe Dunare,
mai sus de GalaIi (1)
"I *Mcai, I, 209.
4) $incai, I, 217.
266
www.digibuc.ro
totdeauna bun pentru Romani. Astfel 54man
n'a putut lua, cu niciun chip, aceste locuri
pentru sine ; din contra, Mircea a anexat,
pe la 1390, provinciile Dobrogei 0 Warsto-
rului punand intre titlurile sale i pe acele
ale acestor teritorii 1).
La 1394 Sultanul Baiazet a btut 0 ocupat
Silistra 2) i tot in Reel* an a mai luat de
asemenea: Nicopoli, Vidinul i i.tovul 2).
Cu Silistra, romnii au pierdut deadreptul
catre turci i Dobrogea. Acestea au determinat
pe Mircea fa rup cu Turcii orice prietenie
qi s se uneascsa. cu Sigismund 4).
La 1398 Baiazet, fie pentruc' Mircea
intrase din nou In alianta Ungurior, fie
pentruc6 puterea otomara se restaurase dupa
pierderile dela Nicopole, a cgutat un motiv
pentru a declara rzboi Romnilor.
El a cerut lui Mircea un tribut de 10.000
galbeni 0 500 copii.
Mircea respinse cu indignare cererea 0 s'a
preggit de rzboi, trimitnd in infundaurile
muntilor pe acei ce nu puteau lupta. Baiazet
a plecat dela Adrianopole in fruntea unei for-
midabile armate i a ajuns la Durare, pe
care a trecut-o la Silistra. Intrnd in Tara-
Romneasc6 I0 instal tabgra, in Ialomita
la Rovine.
i. De aci, cete de Turci se revrsau sA prade
satele vecine. In acele timpuri, Romnii nu
pierduser obiceiurile Dacilor s" fac6 rzboi
contra strdinilor, ridicnd 0. ducnd in
munti 9 locuitorii, vitele, proviziile i arznd
holdele in urma lor. Mircea fcnd astfel
turcii n'au avut ce sa prade. Nu numai
atAt, dar inch' s'au Osit in mare lips6 de
provizii. 0ti1e romne alteptau pe Baiazet
in stufoasele pduri ce invecinau luciile
cmpii dela Dun6re. Turcii ce cutezau BA'
treaca acel luciu sau stepe, nu se mai Ina-
1) Hurmuzaki, op. cit., Vol. I, p. 258.
51 Enghel, p. 158.
$) Hurmuzaki, op. cit., p. 264,.
4) Bolintineanu in Mircea, pag. 82.
5) Chalcocondilas, spune ca In aceasta ocazie ei
au intrat In muntele Prasova (In partea Foganilor,
In masivul unirii Alpilor Orientali cu Carpatii).
poiau sau reveneau mnjumtii, cgci Ro-
mnii li pandeau i cadeau asupra lor fgra
veste.
Luciul pe care tgbgrise armata otomang
Baiazet prezenta o intindere ce se pierdea
sub orizont in toate pgrtile ; teren yes, ne-
incretit cleat de ierburi sillbatice ; ceva ca
marea, ca deertul ; ceva ce las ochilor
libertatea de a se cufunda in nesfargit 0 In
visuri ; ceva ce intristeazg i vestete o ne-
norocire necunoscutg. Cgtre acesta, in fundul
orizontului, despre nord, se zgrea o sprin-
ceang neagr erau pgdurile Romaniei. Apa
lipsea Turcilor. Era inceputul Bdrgganului
unde, ca sg se ggseascg ap5, pgmntul
trebuie sgpat in adancurile lui. Turcii n'au
mai cutezat sg iasg din acel luciu. Au voit
sa se intoarcg peste Dungre. 00i1e lui Mircea
au inceput attmci sg-i atace noaptea, rpin-
du-le vitele i proviziile 1).
Nemergand inainte, neinturnndu-se peste
Dungre, stand in loc, ca &A fie prada lipsei de
apg, de provizii, obiectul lovirilor fur* ale Ro-
manilor, Turcii au Inceput s5. murmure. Aceste
murmure generale, au determinat pe Baiazet
dea ordin armatei sg se intoarcg la Du-
n5re. Plecarea s'a fgcut repede i fgr regulg.
Cand Turcii au ajuns la fluviu 0 au voit
s-1 treacg la Silistra, Mircea a sosit fdr
veste cu 30.000 romani i lovi pe Turci in
fatg. Pozitia in care s'a gsit Turcii, era nefa-
vorabild cavaleriei lor i favorabilg cavaIeriei
romane. Afar de aceasta ei s'au ggsit in cea
mai mare neoranduialg: oameni, cai, care,
munitii, vite, toate erau un amestec inspgi-
mantgtor. Turcii erau sg piarg cu totul 2).
Nim'eni nu s'a gandit cum s'ar fi scos
armata din aceast neornduialg. Renegatul
Evrenus a dat ordin s inceteze trecerea
peste Dungre ; apoi toti Turcii s'au fortifiat
cu $anturi in cari sperau sg se apere pang va
sosi noaptea, cand au crezut c vor putea
executa trecerea peste Dungre
1) Chalcocondilas.
Enghel, p. 162.
4) Hammer.
www.digibuc.ro
Aceastg manevr a isbutit. Toat noaptea
Turcii au trecut ; cu toate acestea multi s'au
inecat de cu ziva. O intindere de mai multe
leghe era acoperit cu cadavre de oameni,
de cai, de capete, de turbane, de arme. Turci
au Igsat pe teren toate proviziile, vitele
munitiile de rgzboi. Prin acest mijloc Evrenus
a scpat pe Baiazet i armata otomang de
o distrugere complectg 1).
A doua zi Romnii au trecut Dungrea
dupg Turd i i-a atacat neincetat, masa-
crandu-i, prgdnd satele i oraele pang la
Adrianopole 2).
Mircea a fost ajutat in aceast luptg de
Marco Cralevici, de Constantin 0 Drago,
sarbi cu otri. Cate trei au murit in acest
rgzboi 3)-4).
asezeci i apte de ani de independentg,
pang pe vremea lui Laiot, a fost rgsplata
acestei victorii 5).
Pe la 1407 domnii romni purtau titlul de
suveranitate asupra Silistrei i Dobrogei 5).
1) Ibid., T. I-a.
2) Hotin, Tom. II, Viala lui Mircea.
3) Const. Chpitanul, Ist. Teirei Romnefti in Mag.
Ist. Tom. I, pag. 45.
6) D. Bolintineanu In Mircea, pag. 92-94.
6) Mhrescu, Istoria Romdnilor, pag. 190.
6) Titlurile lui Mircea:
Mare VoeNod si Autocrat peste toath tara
Ungro-Vlahich, Transcarpatina i Thtreasch; Duce
de AmIa i Fggras, Domn al Banatului de Severin ;
singur dispuitor peste ambil thrmi ai fntregei
Dunari, pand la Marea cea mare i peste Siistra * *).
Alti autori terminh titlurile cu o Despot al thrilor
din Dobrogea i domn al Durostorului* **). Hasdeu
spune a se termina astfel: e Sthpnitor al ambelor
laturi ale Dunhrii pnh la Marea Neagr ; domnul
cettii Silistra si al tuturor thrilor i oraselor, pand
la hotarele Adrianopolei, etc.
Printr'un alt hristov din 1387 In care se vhd
titlurile lui Mircea, asupra acestei cetti a el * ordona
chpitanilor Durostorului, sh respecte dania fcut
de el Mndstirei Nucetul ****).
) Venelin, Wlacho-Bolgarskia Gramote, Petersburg, 1840,
p. 22. Un hrisov de danie al lui lifircea din 23 (sau 24)
Noemvrie 1407, cit. de Baron de Hurmuzaki, op, cit.,
pag. 301, note.
5) Marescu, op. cit.
) Istoria Gritted a Romdnilor, Vol. I.
5*55) Cipariu, Archly 1887, pag. 77.
267
 In fine, Turcii luand Silistra, au botezat-o La 30 Decemvrie 1594 Albert Kiraly, ge-
Silvistria, dndu-i o mare importarrg mi- neralul lui Mihai, arde Arsona (probabil
comercial. Carsova) 1) iar la 6 Ianuarie 1.595 Bann]
Ea deveni capitala unui Sangialc, care se Mihalcea cuprinde Dr4tiorul (Silistra) 2)
intindea In lungul i pe malul drept al Du- dup un atac groaznic, in care ambele prti
nrii, In fata Trilor Romnesti (Moldova au Mcut minuni de bravur. Acest oras, ai
si Muntenia) Ora la Cetatea Alb (Akerman crui avuti locuitori duceau o viat fericit,
sau Bialgorod) In Basarabia) 1). sub adpostul zidurilor, a fost dat prad.
Era un obicei, ca mice nou guvernator al Cettuia ins n'a putut fi luat, din lips
acestui sangiak s trimit Domnului Mol- de artilerie. Prada a fost atat de mare a
dovei o ambasad de prietenie 2). romanii i dobeindirii vestrninte pentru vecie,
La 1497 Bali-Bey, guvernatorul Silistrei, spune un contimporan 3). Generalul Mustafa
a trecut Dunrea pe motiv c Ioan Albert, a murit in lupt.
regele Poloniei executase cateva incursiuni In In Martie 1595 la Constantinopole s'au
Moldova si a mers in Po Ionia unde a Mcut adunat noi trupe i s'au Mcut preggiri contra
zece mii de prizonieri ; a trecut apoi Nistrul, Romnilor. Sultanul numeste doi beglerbei,
a distrus malurile acestui fluviu si a im- pentru Moldova si Muntenia In locul dom-
bogtit soldatii cu jafuri ; a fost impiedicat nilor, dar apoi revocA hotrirea, spre a nu
In victoriile sale prin cel mai teribil mania pe Poloni cari, de altfel, pe sub
iarna anului 14983). man ajutau rzboiul. Magnificul pas Fer-
La 1552 era pas la Silistra, unul din fiii hat (Ferrat), se pregteste s plece la rzboi
lui Petru Rare anume Ilias. Acesta trans- contra trilor romane, rzboi care cauzase
rnitnd de bun voie domnia Moldovei foamete mare la Constantinopole 4),
su tefan, a plecat la Constantinopole La 1599 sultanul insrcineaza pe Meemet
unde s'a turcit si a luat numele de Mehmet. Pass. dela Silistra, sa instaleze un alt domn In
Dar nu s'a bucurat de demnitatea de pas Tara -RomneascA, In locul lui Mihai, care ata-
cleat un an &dci apoi a murit curand In in- eat In Oltenia de Hadm, pasa Vidinului, va
chisoare de inimd rea. lipsi din Capital. Mihai trimise In contra
In Februarie 1594 ( ?), hanul Ttarilor ne- pasei, ce trecuse Dunrea pe Vornicul Du-
socotind circumspectia generalului Assan, mitru. Acesta, 11 bate si 11 goneste, Ii ia cloud
care n'a Indrznit sa ptrund In Muntenia, steaguri, pe care le duce lui Mihai, ce se
intr el, cu 24.000 oameni ai si, dar este afla la Caracal, observnd pe Hadm 5).
btut de Mihai i scap cu greu la Silistra La 1603 urmasul i cuscrul 4) lui Mihai,
de unde cere ajutor dela fratele su. Radu (al X-lea) Serban, pe cari Doglion17)
Pasii Silistrei si al Benderului, pornesc
contra lui Aron, care-i fuereste i urmreste 1) incai, Cronica Romdnilor, II, pag. 252. Doc.
cu succes, prdnd multe tinuturi tur- din Venetia Nr. 238.
cesti 4). Rnit i alungat de Munteni, hanul 3) BdIcescu, Mag. Ist., IV, p. 6.
ttresc adung, la Silistra, oamenii si im- 3) BdIcescu, Istoria Ronulnilor sub Mihai Viteazul,
pag. 56.
prstiati. a) .Doc. Venetian Nr. 244; vezi colectia lui Esarcu,
1) Discursul ambasadorului moldav Luca Cade (Reyista de Istorie, Archeologie gi Filologie sub
cdtre regele Sigismund al Poloniei (Arh. Ist. Vol. I, directia lui Gr. Tocilescu, Vol. III).
pag. 10). 6) Ist. Tdrei Romdnegti In Mag. Ist., Vol. IV,
3) Arh. Ist., Vol. I, pag, 11 col. 2 pag. 289.
3) Mry, Constantinopole et la Mer Noire. 3) Fiul lui Mihai, Nicolae, luase In castorie pe
a) Doc. Venet. Nr. 243. Cred c afacerea a avut fata lui *erban. (Dupd Secdreanu).
loc In 1595. 3) In Teatro dei principi, Tom. 2, pag. 751.

268

www.digibuc.ro
numeste mare brav, profitand de Inghetul
Dungrii, a trecut-o la Silistra, cu 12.000 Ro-
mani si 2000 Secui, batu cetatea Silistrei,
In care se refugiase o multime de Turci, apoi
temandu-se s nu plece ghiata, s'a inapoiat
cu mare pradg, 17 steaguri, etc. 1). . stau sub arme, la hotarele Moldovei, a desti-
In Aprilie 1604 sangiacul Silistrei, Im-
preuna cu alti pasi, primesc ordin sa se u-
neasca cu Moldovenii si 86 invadeze Valahia
ca BA' o cuprind (Doc. Ven. 421). pentru
Simeon Movila. Dupa cererea lui Idir-Pasa
si a hanului tataresc, Turcii se decid sg. con-
fere insenznele lui erban (424). In acest timp,
din cauza necultivarei parnantului In tarile
romane, s'a simtit foamete In Imperiu (425).
Idir-Pasa a trimis lui erban insemnele, care
tot atunci se si casatoreste (426). Boierii
opresc pe .*erban sa trimita ostatici la Con-
stantinopole, pentru pagubele aduse tarei
de ttari (427) si merg pang a retina, ca
ostatici, pe turcii cari au adus stindardul,
plangandu-se de pagubele aduse -Wei de ei
si tatari (428). Temandu-se de credinta lui
Serban si de simpatia Romanilor pentru Im-
periali, Turcii decid s prefac trile In
pasalacuri (433).
Hagi-Khalfa, autorul istoriei rdzboaielor
maritime ale Imperiului Otoman, In secolul
al XVII-lea (1658), descrie Silistra ca cel
mai important oras din acele ale Dunarii
de jos. Locuitorii din Ragusa aveau aci o
mare factorie.
Toti pasii cgrora le era Incredintata apa-
rarea provinciilor nordice ale imperiului
Otoman contra Polonilor, se numeau Pap
sau seraschierul de Silistra, resediata lor
Irma fiind la Babadag 2).
La 1613 Mai, Polonii sunt batuti la te-
fnesti, de cgtre principele Moldovei iar
sangiacul Silistrei, Maiar Og li, Isi atribuie
lui aceast bravura 3).
1) *incai, op. cit., pag. 296. Doc. Venet., 412.
2) D. Cantemir, Ist. Imper. Otoman, edit. Acade-
miei, Vol. III, pag. 448.
a) C. Esarcu, Documente din Venetia Nr. 525,
Revista lui Tocilescu, Vol. III, pag. 358.
www.digibuc.ro
La 1622 Decemvrie, Cantemir, beiul Si-
listrei, sustinand pe un stefan la domnia
Moldovei, Polonii au amenintat cu Inarma-
rea 1) ; lucru pentru care Turcii, informati mai
tarziu (Decemvrie 1623) ca In adevr Polonii
tuit pentru a-i satisface, pe beiul Silistrei
inamicul lor 2).
In Februarie 1638 Cusein, pap. Silistrei
a fost insrcinat de sultan sa mijloceascg
pacea Intre domnii romani (Doc. Venetian
Nr. 771).
Silistra mai purta numele de Apkcc.
Locuitorii ei, pe la 1711, erau mai multi
crestini, In special Slavi, Bulgari si Romani.
Baba dagul resedinta sangiacului Silistrei
era aproape de Marea Neagra, cam la 20 ore
dela Dunre, drept In jos (la sud) de Isaccea.
Zidurile acestor cloud cetati (in 1711) atestau
antichitatea lor, cad structura lor semgna
mai mult romana decat turceasca ; de unde
se poate conchide, cu toata autenticitatea, eh'
ele au fost zidite de romani, spre a Impiedica
navglirile barbarilor si mai ales ale Sciti1or3).
In timpul domniei Imprtesei Ecaterina
II-a (1763-1796) si a acelei a lui Mustafa
al III-lea (1757-1774), certele interne ale
Poloniei si ambitioasele vederi ale Ecaterinei
asupra acestei tali, au aprins In 1769, razboiul
Intre Rusia si Turcia. Sultanul ordong. BA
fie condus la Edi-cul (apte-Turnuri) am-
basadorul rus, la inchisoare, de anThele
parti facandu-se preparative foarte mari.
Un calcul probabil exagerat ridica la 500.000
armata turceasca ; dar o parte a dezertat In
timpul trecerei Dunrii si a plecat sa prade
chiar teritoriul marelui sultan. Cam In ace-
Iasi timp o flot otomana destinata sa ope-
reze In Marea Neagra a fost Imprstiata si
distrusa de furtun.
'Mull au atacat Serbia mare 0 stint
batuti. Principele Galitzin vrea sg ocupe
1-) C. Esarcu, Documente din Venetia Nr. 616,
Revista lui Tocilescu, Vol. III, pag. 364.
2) Ibid., Documentul 621, pag. 365.
3) D. Cantemir, Ist. Imp. Otoman, edit. Academiei.
269
Hotinul dar este respins ; urm6rit frig de Anul 1772 s'a deschis sub semne mai bune.
garnizoang, o lAtu ; putin In urm6, dou Se vorbea de pace. Romantzoff i marele
Bute grenadiri au luat forVreata. vizir se vAzur5. la Bucureti ; dar mndria
Importanta acestei ceati, ca i aceea a otoman6 nu se putea uni cu Mcomia ru-
tuturor cetatilor de pe fdrmul drept, incepe seascil. Se pregnea s6 ia din nou destinul
la 1768, odat cu strmutarea rbboiului drept arbitru.
pe malul drept Intre Rusia i Turcia. De astdat Turcii au tiut s1 se mentin
La 1770 dup dou victorii, Romantzoff pe malurile Dunrii, inteo savant defen-
a ocupat Bender, aprat de o garnizoad siv6 1). In vara anuldi urnator o lupt
numeroas. Cam In acelai timp o flot teribil a avut loc pe ingltimile de lnga
rus, venit in Archipelag, a distrus in Silistra. Veisman, este adefrat, murise, la
memorabil lupta dela Ceme, flota oto- 8 Iulie, In capul trupelor sale. Turcii au crezut
man. A trebuit s" se fortifice in graia Dar- eh' sc6pandu-se de acest teribil inamic vor
danelele. Un francez, Baronul de Tott, mi- fi mai fericiti. Lupta a 1ntrecut toate cruzimile
litar distins i foarte instruit, a fdcut din cunoscute pra atunci. Ruii dau asalt
Constantinopole, Bine-Nizita, cum o numesc inltimilor ; ofiterii ca i soldatii, mor cu
turcii In poeticul lor limbaj, s5. nu se mai p."- gemada ; peste 5000 Turci Bunt uciO ; 54
zeasca de trsnetul flotei ruseti, victorioase. tunuri cad in mnile invingtorilor. Slbiti
Principele Dolguruki atac6 i btu pe ttari, de ari-t i de osteneal, Ruii au retras
al cror han, Selim-Gherai, moare de durere cavajeria dincoace de Dunre. Infanteria
la Constantinopole 1). pstreag malul, stnd sub arme o noapte
Pe Iiirmurile, att de des sngerate, ale Intreag6 2).
Dungrii, ordiile 2) otomane n'au incercat Astfel Romantzoff care venise s' asedieze
dect pierderi. Aa de ex. la 1770 vizirul Silistra a fost obligat s-1 ridice In circum-
Halil-Paa, dup Infrngerea lui Celebi-Aga stante asenaatoare celor cari au avut loc
(vezi Giurgiu), trimite dela Dristra, 1.3.000 Inaintea aceleai cetti la 1854.
ostai s' atace Bucuretii. Acolo comanda Mai multe asalturi respinse, ieiri continue
atunci generalul-major Podorican. Turcii i o armat otoman6 sub ordinele marelui
pornesc i se apropie de Bucureti ; maiorul vizir care opera pe detaamente imprejurul
Anrep ii Intmpina i ii bate ; lupta a tinut armatei ruse, au determinat pe Romantzoff
cinci ore. Turcii au pierdut 1500 oameni ; s' simuleze preparativele unui asalt general,
bravul maior cade In lupt. Generalul Podori- pentru a ascunde mai bine planul su i
pan a atacat i el pe Turci i dup o puter- dup ce intretinu un foc continuu o zi In-
nic6 canonad, Turcii fug In toate Ortile. treagg, a plecat In tkere in noaptea care
Ruii se iau dup dnii 3). urin.
Invingtori apoi un moment spre Bucu- Cu toate acestea generalul Romantzoff n'a
reti, Turcii au fost In urm6 btuti In trei operat retragerea dincoace de Dun6re tr a
actiuni teribile, in cari principalele lor forte Incerca pierderi considerabile ; unul din
au dispgrut 4). corpurile armatei sale a fost tgiat In bucti.
Ruii pe cari boalele li epuizau tot att
1) Durdent, op. cit. ca i luptele, se artau pretutindeni foarte
I) Ordie, nume figurativ dat cateodat in Orient osteniti. Totui stimulati de mndra Cate-
armatelor in operatii, dela vorba mongolo A orda * rina, care nu inlelegea cum Turcii ar putea
care Inseamnti 4 cort. rezista armatelor sale, Romantzoff a trecut a
I) A. Comnen Ipsilante, op. cit. Analele Acad e.
mice, pag. 504. Vol. II, seria II. 1) Durdent, op. cit.
4) Durdent, op. cit. ') A. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 519.

270

www.digibuc.ro
doua oar Dun'rea si a asediat Siistra, pe clisciplinei si superiorittii artileriei ruseti 1).
cand generalii Suvarov, Ungern si Princi- In acea zi 40.000 turci, btuti de Suvarov
pele Dulguruki cu o a doua armat', intin- si Kamensky, au pierdut superbele lor tunuri
deau operatiunile lor pe coastele Mrii Negre de bronz fabricate sub directia baronului
pn in apropiere de Varna unde ei sfrsiseg, francez de Tott.
dup' cteva succese Mg a fi pusi pe fug. Invinsii, agravag nenorocirea situatiunei
.Asediul Silistrei n'a reusit mai bine ea In lor, dedandu-se la revolte 0 tlhrie. Trupele
prima data ; Romantzoff dup ce incerc6 mai asiatice si cele europene s'au masacrat in
multe asalturi si a %sat imprejurul cettei lagrul dela tlinla. Romantzoff profit:4 de
cadavrele unei treimi din armata sa, a fost aceste neintelese certe interioare si Rusii
obligat s-si efectueze 0 aceast din urm' au dictat conditiunile pcei, care a fost in-
retragere cu noi pierderi. Succesul Turcilor cheiat la Cainardji (1774 Iulie) dui:4 care,
in aceste din urm'd circumstante a fost da- putin in urm6, vizirul muri de durere c
torit mai cu seam6 pe MO perseverenta si o semnase.
valoarea garnizoanei, activittei lui Husein In adevar aceast pace, intre altele, d
Pap (Hassan-Bey) euragiosul cpitan Rusiei Ora Intre Bug si Nipru de jos ,ti
pap care lund comanda flotei in capul libera navigatie in Marea Neagg.
cavaleriei otomane a interceptat convoiurile Fiecare atac al Rusilor contra Bulgariei
inamice, a distrus aproape In intregime ca- orientale, a ggsit In Dobrogea inaintea sa
valeria rug si a obligat pe Romantzoff, In baricada silistrian6 2), destinat a fi prin
retragerea sa precipitat, g-i abandoneze pozitia sa neincetat atacat.
toate depozitele 0 parte din materialul gu 1). Cam acelasi rol 11 juca 0 Varna spre
Aceste curajoase fapte de bravug din partea mdrii.
partea Turcilor, cari au fcut pe inamicii Nu putem vorbi de Silistra Me a spune
lor BA.' retreac Dunrea, in momentul cnd un cuvnt i de faimosul pag, georgianul
credeau eforturile lor Incoronate de succes, Osman, vechiul su guvernator, o alt editie,
consol ultimele momente ale sultanului In felul gu, a faimosului Passwan Oglu.
Mustafa al III-lea, In Ianuarie 1774. Capabil 0 indrznet, el cu toate c' btuse de
Succesorul si fratele gu, Achmet, puse mai multe ori pe Passwan-Oglu, a lost revocat
pe picior de rzboi un numr de oameni de Poarta pentru abuzurile ce le Meuse 0
prodigios, dar timpurile au trecut cnd aceste trimis la un pasalc in Asia-mic6. Acolo vi-a
mijloace asigurau musulmanilor totdeauna format smburile unei armate, a trecut Bos-
victoria. forul si adunnd karjalii si albanezii si de-
Romantzoff reveni lngh Silistra ; el avea clarndu-se rebel, porneste asupra Adria-
sub ordinele sale, intre alti ofiteri distinsi: nopolei. Intalnind o armat de 60.000 oameni
pe Soltykoff, fiul geneTalului care batuse pese lndreapt asupra Filipopolei.
Friderich al II-lea, pe Kamenski, pe acel Opunndu-i-se si aci populatia, a trecut in
Suvarov, att de celebru mai trziu si pe Macedonia si Tracia rspndind in drumul
Bezborodko, care in urng a devenit un su teroare prin jaf, incendii si asasinate.
diplomat celebru. S'a retras din fata Constantinopolei cu un
Pap se arta un demn adversar al lui cadou de 2000 pungi de bani. Sultanul s'a
Romantzoff si prea bine secondat de trupele fcut c6-1 iarg 0-1 restabileste la Silistra.
sale, el a tinut timp de cteva ore victoria Dar rezistenta ce i-a fcut toti aianii dela Du-
nesigur ; dar In fine, a trebuit s cedeze nre 1-a f'dcut g se retrag6 la un alt pasalc.
1) Durdent, op. cit.
1) Leon Guerin. op. cit., Vol. I. 2) F. Kanitz, op. cit.

271

www.digibuc.ro
 Cam pe la inceputul acestui secol a fost care a voit s." le ia eful. Vizirul abdia,

Inchis la Silistra, Dumitrache Bibescu (pa- autoritatea sa In nainile lui Bekir Paa i
rintele Printului Barbu Dimitrie tirbei) s'a retras la cteva leghe de lagar.
acuzat de Brgiloiu i de Hagi Emu, eh' era La 4 i 5 lunie enicerii au retrecut Dunarea.
omul Rusiei. Ipsilante In a doua domnie Armata a primit ordinul noului sultan 86
stdrui In iertarea sa i dobandind-o, 11 numi Inainteze i s" goneasa pe Rup din Tara-
ispravnic la Craiova 1). Romnea sea.
La 29 Mai 1807 enicerii au trecut Dunrea Plarml a fost s' debuceze prin Ismail,
i s'au stabilit la CAlgrai. Ei au fost urmati Brlla i Silistra i s' taie pe Rui pe la
de un corp de 5000 oameni sub ordinele lui Bugu i Minnie. Trupele erau In num6r
Kokargea Paca (dela care a rmas numele de 20.000 oameni cu 30 piese de campanie.
unui sat in apropiere). ateva zile mai tArziu a trecut i vizirul.
Echipajele de poduri nesosind, aga eni- Dispozitivul trupelor turcecti cnd se pre-
cerilor a dat exemplu de munca i activitate. gtea 8'6 treacg In Muntenia la 1 Iunie
Tati cefii subalterni l'au imitat, stand Ora 1807 era:
la brat' in apa pentru a executa trecerea La Craiova 8000 oameni detaati din ai
prin bang. Enicerii au descrcat chesoanele lui Mustafa Paca.
ci au &drat munitia in brase. Boutin, Miter La Giurgiu 25.000 oameni la 5 leghe
de geniu francez, ataat pe lng6 marele Inaintea oraplui cu avantposturi la 3 leghe
vizir, s'a distins dnd exemplu i mergnd de Bucureti.
in capul coloanelor prin locurile cele mai Lagrul dela Silistra 25.000 oameni, co-
grele. A trebuit BA se Intindil un pod. S'a mandant marele vizir.
pus la dispozitia sa materialele ce s'au putut La Br'ila 15.000 oameni, comandant
aduna din satele vecine i cateva vase. Gelal Paa.
Chiar aga enicerilor a pus mna la lucru. La Ismail 30.000 oameni, comandant Pe-
In mai putin de 4 ore podul era gata. Tre- hlivan Paa.
cerea pe pod s'a executat noaptea cu torte, Total 100.000.
cu mare entuziasm i mare ordine. Artileria bura i trupa destul de anima-Ca'.
Aceast operatie s'a efectuat in ziva de Ruii se retrgeau ; ei au pArAsit Imprejuri-
30 Mai. Totul mergea bine cnd la 1. Iunie mele Tulcei i ostrovul din fata.
s'a raspandit vestea c'd marele vizir, care era Navigatia era liber dela Rusciuk la Brila.
inc6 la Silistra, depusese pe aga enicerilor. In Iulie 1807 Silistra era Inconjurat de
Ei au trecut Dun'rea Inapoi i au cerut a li se un cant foarte bun pentru a 6 pune la ad-
integra ceful in functia sa, hind un orn iubit post de o surprindere bine dirijat. Avea
de toti i stimat pentru zelul i bravura sa. in adev6r 120 tunuri dar toate erau in stare
Dezordinea a fost att de mare cd mai multi rea i acezate la inamplare.
au fost ucii i rniti. Cei acuzati de a fi La 6/18 Iulie 1.807 aga enicerilor a fost
consiliat depunerea efului enicerilor au fugit. masacrat in lagrul dela Silistra de proprii
Vizirul restabili pe aga i i-a dat 4 cai ca lui soldati.
dar. Linitea pgru restabilit cnd la 3 Iunie Zece zile In urrna acestei crime colonelul
Mustafa, dup5. tirile din Constantinopole Sorbier Aug. adjutantul principelui Eugeniu
s'a proclamat sultan In locul lui Selim, stran- scria lui Talleyrand despre armata dela
gulat. Enicerii n'au mai voit s treac podul Silistra:
In Romnia inainte de depunerea vizirului o ...Armata turc6 a intrebuintat vremea
1) C. D. Aricescu, Istoria Repot. Ronwine din frumoas4 pentru a se concentra. Corpul ce am
1821, pag. 29. in fa-VA i care se spune a fi de 40.000 oameni

272

www.digibuc.ro
ocupa de trei luni ambele trmuri i un mare La 24/6 Turcii din Silistra necunoscand
ostrov pe Dunre aproape de Silistra. operatiile din ajun au iesit in numar de 2000
Acest ostrov in care se afM. lagarul tru- pentru a se uni cu Peclivan. Platow trimise
pelor, comunica prin un pod ingust cu tarmul contra lor toti cazacii i Ii obliga sa intre
stang, unde este tras un sant lat pe care din nou In cetate cu pierderi.
cavaleria 1-ar sari cu usurinta i pe care cu La 27/9 Generalul maior principe de Me-
fala 11 numesc cap de pod . klemburg Swerin a sosit din Romania cu
Comunicatia cu tarmul drept se face pe 4 batalioane din cari unul a fost pus in
un pod volant. Aceast pozitie in care ostrovul Calarasi, 6 tunuri de 12 si dragonii
corpurile nu se pot ajuta este In adevar de St. Petersburg.
foarte periculoasa i numai nepasarea tur- La 1/13 Octomvrie artileria de asediu a
ceasc li face sa nu aiba nicio grija sosit din Moldova. 0 instala la Calarasi, in
atat de mult timp. Aceast armat cu pipa bateriile construite pe malul stng al Du-
In gura, stand pe calcie, n'a facut alte narii si a bombardat Silistra. Dar aceasta
operatiuni militare deal s inpingti la 12 bombardare pu tin intens n'a servit la nimic.
mile de lagr, o recunoastere de 2000 oameni, A reusit numai sa sfarme i sal inece morile
care a fost batuta ; au pierdut 300 oameni cari erau In apropiere de oras.
un tun. Aceasta nu s'a inapoiat cleat La 3/15 Octomvrie Bagration a dat ordin
pentru ea n'a fost urmarita . . lui Markow BA construiasca o reduta inaintea
La 18/30 Septemvrie 1809 un numar de pozitiei sale.
1000 calreti turci au esit din Silistra pe La 4/16 Indata. ce Turcii i-a zarit, au iesit
drumul Turtucaiei. Ei au fost respinsi. cu gramada din ora i au atacat aceasta
La 20 Septemvrie, un corp turc destul redut cu atta furie c numai gratie sngelui
de numeros sub ordinele lui Peclivan, a venit rece, bravurei generalului Popudopolo i fer-
din Rusciuk, trimes de marele vizir si s'a mitatii regimentului su i celui al 13-lea
apropiat de Siistra, dupa ce trecuse prin de vnatori s'a putut sus-tine acest ru
Turtucaia. Turcii au avut lagrul mai Intai retransament abia inceput.
la Popi, aproape de Varmul drept al Dunarii, Aceasta actiune vie a durat 8 ore ; a costat
la 25 verste de Silistra. pe Rusi 200 oameni. Turcii marturisesc c
La 21/3 ei au facut miscari pe dreapta lor au avut 500 oameni pierduti. Numai asaltul
ia.r la 23/5 Peclivan i cu faimosul Makmouth redutei a costat 200 oameni. In acest timp
Tyran, au venit cu 3-4000 cldreti sa Turcii au continuat s se concentreze la
recunoasca lagarul lui Platow. Popi i s Lea dese recunoasteri.
Turcii au fost pusi In dezordine i urmariti La 9 Octomvrie Turcii fcnd o iesire din
circa 5 verste. Ei s'au adunat pe o inaltime cetate au fost respinsi.
pe care Peclivan a tinut-o bine. Platow ordona La 10 Octomvrie a avut loc lupta dela
un al doilea atac. Turcii au fost Inca odata Tatars ka.
respinsi i urmariti Ora in lagarul kr care Zilele de 11 si 12 Octomvrie au fost
era la mai mult de 15 verste mai inapoi. 1initite; In ziva de 12 armata lui Bagration
Rusii le-a omort aproape 1000 oameni le-a
s'a instalat in bivuac la Kalipetri.
Nat aproape 100 oameni din cari 38 ofiteri
impreuna cu rnitul Makmouth Tyran. El La 13 Octomvrie Bagration s'a decis s
a fost prins In urmarire. Calul &au ostenise se retraga In Romania.
unul pe care-1 avea de schimb a fost dus La 14/26 Octomvrie Turcii au facut o nou
de unul din oamenii sai caruia Peclivan i-a. iesire (a 6-a) pe drumul Turtucaiei dar au
tiat capul. Rusii au avut 60 morti. lost respinsi.
18 273

www.digibuc.ro
 DacA principele Bagration ar fi pus podul curioas putere aceea unde comandantul
dela liarova Ing6 Silistra, toti Ruii ar fi fortretei refug intrarea generalului s'au,
putut trece Dunrea Inca dela 14/26 Oc- efului tuturor trupelor Wei sale, primului
tomvrie. ministru, care venise BA despresoare aceast
S'ar fi evitat multe greutti trupelor ; s'ar cetate
fi cuartiruit pentru iarn din vreme ; nu Vizirul voi BA trimit pe Peclivan ell 2000
s'ar fi primit ordinul sa se opreasca la Hrova Turci dup Rui, dar pozitia luat de Rui
i pe trmul drept a fluviului. Principele pe molul lui Teodosiu semnele c6 nu se
i-ar fi menajat multe ncplaceri i poate i-ar vor milca dup el, li schimbg gndul.
fi pgstrat chiar comandamentul armatei. Tabloul ce prezenta armata rug In re-
La 14126 Octomvrie, s'a trimes un regi- tragere nu era deloc plAcut.
ment In ostrov pentru a proteja retragerea La 14/26 Noemvrie a pgfsit molul lui Teo-
artileriei de asediu de la Calgrai. La ora 9 dosiu ducandu-se la Hrova unde a ajuns la
15/27 ; aci s'a fixat ziva de 17/29 pentru
seara se evacuaser toate tunurile din redute,
cari apoi s'au distrus odat cu retrana- trecerea In Tara-Romneasca.
mentele construite in timpul asediului ; la .Deserierea Silistrei in 1810. Ea se Intindea
miezul noptii trupele s'au pus in mar. In lungul fluviului o versa i jumtate.
Dup un drum de 32 verste, trupele s'au Fortificat turcete, inconjuratil cu un zid
oprit la Oltina, inteo pozitie bun, %sand In de pginnt foarte dens care era tgiat din
urma kr un aulet apt spre a fi trecut pe vad. distant cu distant de imense bastioarie
Ctre orele 2 dimineata Generalul Platow rotunde pe cari erau arzate tunuri acoperite
s'a deplasat oprindu-se la i5 verste In fata de enorme gabioane. Aceste bastioane nu
armatei ; in timpul acesta tunurile trAgeau se flancau deloc unele pe altele, dar era
neintrerupt la Clrai. foarte greu s'a se fu bre in ele, proecti-
Turcii n'au observat retragerea Ruilor lele infundndu-se in masa Omntului i
dect dimineata. Ei au atacat In ostrovul InVrindu-1 in loc s4-1 distrug.
de sus cateva care cu bolnavi, cari n'au avut Adncimea antului facea asaltul greu i
timpul necesar s'd treac6 Dun6rea ; au fost hazardat. Aceasta intarire avea cam 3 1/2
Ins respini de focurile flotilei ; cnd au verste de inconjur. Nu avea nici uvraje inain-
venit mai multi, bolnavii trecuserg. tate, nici drumuri acoperite. Turcii au pre-
Ruii au mers In retragere. Ei au ajuns la ferat totdeauna acest gen de fortificare, unui
Rarva unde s'au oprit la 18 i 19 Octomvrie. sistem regulat. Ei 11 apgrau totdeauna cu
La 20 Octomvrie ei au campat la Cernavod, mare inaptnare.
avnd inaintea kr, din spre Turci, satul i In lungul Dunrii, ca i acum, se gtisea
un ru bltos, imposibil de trecut i pe care acea faimoas6 cmpie care se Intinde departe
era un pod uor de apgrat. i spre sud pns la. poalele dealurilor.
Platow a r.dmas cu avantgarda pe molul In apropierea oraplui, In afara incintei
lui Teodosiu. se g6sea un frumos hambar Inconjurat de o
Zass s'a unit i el cu armata principal, al intgrire i juca rolul unui post inaintat.
crui num'ar acum se urea la 24.000 i 132 In ora cteva case frumoase de lemn,
tunuri. desenate i decorate dup moda turcease,
Dup retragerea Ruilor marele vizir veni dar cea mai mare parte zidite In pmnt.
In fata Silistrei s'a felicite pe Peclivan de Ele erau mici ; aveau aerul de colibe. Strdzile
victoria sa. Elik-Oglu, un adevArat bandit, erau strmte i ru pavate ; prvliile mici
n'a lasat s'a intre in cetate nici pe vizir nici i Intunecate. Moscheele Impodobite i foarte
pe Peclivan. Trebuie mrturisit CA este o frumoase de departe.

274

www.digibuc.ro
 In interiorul oravului pe marginea Du- In noaptea urmdtoare s'au mai construit
nrii un castel sau o citadeld de piatrd, putin baterii ava cd se gdseau, in serviciu, contra
susceptibil de o lungd apdrare, dar care cetatii 78 guri de foc.
in cazul unui asalt fericit pentru asediator, Pava se ardtd mirat cd Ruvii 11 atacd ;
putea servi de refugiu pentru pavd vi gar- el le dorea tot succesul. Intentiunile sale paci-
nizcan vi sd obt,in o capitulare. fice erau suficient manifestate prin aceea cd
La 21 Mai 1810 armata rusd sub comanda nu trdsese deloc asupra flotilei, nici nu adu-
lui Kamensky, s'a aflat din nou in fata Si- nase in cetate tdranii armati din satele de
listrei, la 4 verste departe pe drumul Hr- prinprejur cu cari ar fi mdrit garnizoana.
vovei. Essen rdmase pe loc. Generalul Lewis Ruvii i-a acordat 10 ore de gndire pentru
pe drumul Razgradului iar Crivarow vi predare ; in acel timp toatd artileria lor
cazacii pe drumul umlei. bombarda oravul vi in 24 ore le omori. 300
Comanda superioard a asediului a fost oameni, au distrus o pulberdrie vi au nimicit
incredintat generalului Langeron. Fascinele o parte din citadeld.
vi gabioanele au fost fcute la Hrvova vi Kamensky voia s dea un asalt imediat
aduse in cdrute. La Clravi generalul vi cu toatd greutatea dar Langeron il con-
Stretter repara pe cele deteriorate. vinse sd pdrdseascd aceastd idee vi recomandd
In seara sosirei armatei pe pozitiile sale, cd pentru a fi sigur de infrngerea Turcilor,
Generalul Harting primi ordin sd con- trebuie sd se manevreze pentru a-i atrage
struiascd vase redute. Cinci au fost termi- in campie.
nate frd supdrare ; a vasea, n'a fost posibil In noaptea de 25-26 Mai un faimos
sd fie terminat in grabd din cauzd cd era bandit din Bulgaria Giaur-Nassan, prieten cu
continuu turburat de ieviri. Flotila se Elik-Oglu, a trecut prin liniile rusevti in ce-
afla lngd ostroavele dela vale vi era co- tate cu 60-70 din cei 300 afiliati cdldri.
mandatd de bdtrnul Akimov ; greoi, dar La 27 Mai Elik-Oglu trimise pe veful
foarte bun and era supraveghiat, nefiind artileriei sale, Satul-Oglu spre a trata pre-
fricos. darea cetAtei. Acesta ameninta cd nepri-
In noaptea de 23/24 Mai o parte din mindu-i-se propunerile va chema pe Peclivan,
aceast flotild sub ordinele locotenentului care se afla in apropiere. Acest din urmd
Tzentilovici, a trecut prin fata cetdtei, cu un se afla prizonier la Ruvi. La vederea lui,
vant favorabil, frd ca Turcii sd trag vreun turcul spuse nu mai este nimic de Mcut *;
foe vi a luat pozitie in sus spre a opri orice cu toate acestea tratativele s'au prelungit.
comunicatie cu Turtucaia vi Rusciuk. La La 30 Mai ora 6 seara generalul Popu-
uscat in acea parte comanda Kruvow. dopolo intrd in orav cu mare pompd vi
La 24 Mai oravul fiind somat, Elik-Oglu ocupd o poartd vi 2 bastioane.
nu rdspunse nimic dar a inceput un foc viu Ruvii au gasit in cetate 200 tunuri vi o
asupra. tuturor redutelor vi flotei. imensd cantitate de pulbere in pivnite de
In noaptea de 24-25 Mai s'au deschis cari nici chiar Turcii nu aveau idee. Garni-
doud tranvee. zoana ievi cu fernei vi copii in 3500 care
Era necesar sd se umble cu precautiune date de Ruvi pe cari Turcii le-a restituit.
spre a nu da peste cadavre ; in aceeavi Ruvii au pierdut : 50 morti vi rdniti.
noapte bravul vi neobositul Stetter a con- Garnizoana a ievit cu toate onorurile de
struit pe malul stang, vis--vis de Silistra, rdzboi afard de tunuri vi steaguri cari pentru
7 baterii in cari au instalat 11 mortiere de ei nu aveau nicio importantd, probd ea spre
5 puduri, 4 obuziere vi 10 tunuri mari de a satisface pe generalul rus au confectionat
asediu. in ajunul preddrei 20 steaguri noi, tot ava
IS*
275

www.digibuc.ro
de ciudat ca si propunerile lui Elik-Oglu ca Rusii au inceput sa se nelinisteasca de rolul
la incheierea pacei Rusii sa-i dea cetatea pe care 1-ar juca Silistra in defavorul lor.
tot lui iar nu sultanului. Astfel Turcii s'au pus la Silistra pe lucru ;
Satul-Oglu intra in Rusciuk uncle a marit au facut santuri noi si late, uvraje de pa-
garnizoana. Cand pregatirile lui Napoleon mnt si. ceea ce era mai nelinistitor, au adus
au obligat pe tar 1) sa paraseasca tArile dela vase in nurrar destul de mare.
Dungre, ea a fost daramata de Rusi iar Cateva zile dupa trecerea lui Markoff la
fortificaVile distruse 2). Slobozia (1 Octomvrie 1811) un mic corp
La 8/20 Mai 1811 un corp de armat turc a trecut Dui-area la Clarasi; in cetatea Si-
sub comanda fiului lui Ceapan-Oglu a pus listrei nu se afla decat 900 oameni, cari
maim pe ruinele Silistrei, apoi incepu sa fall sa opura cea mai mica rezistenta au
le dreag5. si sa le fortifice. abandonat cetatea. Rusii au ocupat-o ime-
In curand a strans 15.000 oameni si cum diat si au inceput sa o distruga.
fortareata nu fusese Inca bine distrusa, La 1811, ca si Nicopole, Silistra a fost
distrusa din ordinul Curtei, de generalul rus
1) Este destul de greu sd se stie de unde vine Inzoff, care nu a fost prea aspru, caci a
cuvntul tar. Pdrerile sunt foarte impdrtite In lasat si cateva case.
aceastd privinta: La iesire a pierdut cativa cazaci din arier-
Voltaire pretinde cd acest cuvnt este de origind garda, cci Turcii au alergat din toate partile
Mail. Etimologistii dela cari si-a luat parerea sau
cari o Impdrtasesc pe a sa, au pretins In adevdr cd
de indata ce au auzit ca Rusii se retrag peste
Ivan cel Groaznic, cuceritorul tdrilor Kazanului, Durare.
Astrahanului si Siberiei, a luat acest titlu dela suve- La 1812 generalul rus Harting a distrus
ranii trilor cucerite si l-a pdstrat pentru el. cu totul Silistra. Pan chiar si pietrele au
Dar dela cine acestia It luaser? Nu cumva ar fost luate de locuitorii din Calarasi.
fi dela Imparatii Orientului? Cuvntul Tzar nu o
fi derivnd din acel de Cezar pe care-I avea Impd-
La 1821 cu ocazia trimiterii fortelor tur-
ratii Constantinopolei si cu cari Veliki Kniazii (mafii cesti in Principate, spre a stinge focul re-
duci sau principi) erau In comunitatea de interese, voltelor lui Tudor si Ipsilante, seraschierul
de arte, de obiceiuri si mai ales de religie? Multi din Silistra trimise pe Kara-Achmet, capul-
au aceast prere dar nu si Karamsin. kehaia al su, spre Bucuresti, cu titlul de
Pentru acest mare istoric cuvntul tzar e un comandant superior al tuturor ostilor por-
cuvant oriental care s'a Imprstiat In Rusia cu tra-
ducerea Bibliei. Acest cuvnt, tzar, Inseamnd In nite spre, Romania .
limba persan: tron, autoritate, comancle I ; numele Tot in acelasi timp seraschierul din Giur-
regilor Asirieni si ai Babiloniei se termina tot- giu a trimis si. el pe fratele sau ca inspector
deauna cu aceastd silabd: Phalatzar, Nabonatzar asupra corpului de acolo, spre a se uni si.
Inseamnd: Phala rege, Nabona, rege. Saul si David
dansul sub ordinele kehaia-beiului din Silistra.
sunt numiti: Tzaro. Tzarstpo Inseamnd regat ;
Tzarsvovate a domni. Aceste doua corpuri, compuse din 10.000
Numele de Imprat a fost dat suveranilor Rusiei pedestri cu artilerie si. din 4000 alb:ref' au
mai Inti de Elisabeta, regina Angliei, din curtenie plecat la 1 Mai, aprovizionati cu totul pentru
si mai cu seam din interes politic. Ivan Groaznicul laptg. spre Bucuresti.
Il du primul, dar numai Petru cel Mare, dupd 150 Pasa dela Vidin expediase si el, spre Ro-
ani, a fost recunoscut sub acest titlu si de celelalte
puteri. mania mica, 6000 calareti si infanterie
CM, despre autocrat, un alt epitet al suveranilor turceasca, afara de corpul lui Kara-Feiz care
tuturor Rusilor, el este traducerea greco-francezd a avea 1500 &Ogre-V.
cuvantului 4 samodirjet i care Inseamnd: acela care Toate aceste trupe au fost precedate de
are puterea dela sine Insusi. o proclamatie a Sublimei Porti 1).
2) Vezi Impresiuni de caltorie In Rusia de Al.
Dumas fiul S. VIII. Telegraful, 1885. 9 Dupd Ilie Fotino.

276

www.digibuc.ro
 Se stie rezultatuI: Imparatul Alexandru dente pe malul stng, acest pod mai asigura
desaproba revolutia, Tudor omorit prin tra- subsistentele armatei de asediu ; in caz de
dare, Ipsilante este pus pe fuga, Grecii nenorocire, ele ar fi inlesnit retragerea ; Ma
btuti la Dragsani, Principatele s'au linistit. acesta ar fi trebuit sa meargh tocmai la
Din sangele martirului a iesit recunoasterea Harsova. Materialele necesare constructiei
dreptulm roman de a avea domn din neamul podului ar fi putut fi aduse pe Arges sau
lor ; drept, care inlesni generatiei ce a pe Borcea. Inainte de toate Ina' trebuia
urmat constituirea regatului. alungat flotila turceasca, tare de 12 vase si
La 1828 cand Rusii au trecut Dunarea si Rusii puteau face aceasta, cu atat mai lesne
au aparut in fata acestei cetati au gsit cu cat ocupau malul stng, deprtat numai
fortificatiile sale ridicate deja de ingineri de 1.000 metri ; n'au racut ins nicio incer-
strini ; la lucrarile ultimelor razboaie s'a care de acest fel.
adugat noi forturi detasate, inconjurate Achmet-Pasa, bravul aprator al Silistrei,
de un indoit zid ridicat ; cetatea era prote- se puse in capul unei iesiri, cu 4000 oameni
jata despre uscat printr'un sant lat si adnc. si angajd o lupta care a fcut s curg mult
Vom cuta sa dm oarecari detalii asupra siinge. Roth plecnd si Cerbatoff, succesoi ul
celor dou frumoase asedii din campania au, cazand bolnav, Langeron lua comanda.
1828-1829 si descrise de Moltke, cu o rail Artileria de asediu se urca, se zice, la 120
inteligenta si claritate. piese; dar lipsea munitia. Boalele si foa-
1.828. La 21 Tulle generalul Roth, cu metea au Mcut niste ravagii inspaimant-
10.000 oameni si 36 piese, a ajuns inaintea toare ; chiar dup jurnalele rusesti, numai in
cetatii. Corpul sau era cu a-tat mai slab, doua zile (4 si 5 Noemvrie) ei au pierdut
cu cat nu avea deloc artilerie de asediu; 500 oameni. Rudjewici a venit, cu al III-lea
din contr, garnizoana Silistrei era nume- corp, dela ,umla, pe care prasind-o, Turcii
roasa. Astfel, generalul s'a mrginit cu toate ii urmar la inceput mai moale, dar in urm,
nenumratele iesiri ale garnizoanei, la luarea la 19 Octomvrie, un detasament turc, tare
unei pozitii pur defensive, pe inaltimi. Li- de 8000 oameni, angajnd lupte de arier-
niile sale constau in o continuare de uvraje, garde destul de vii, Rusii, dup propria lor
fie inchise, fie deschise la gat, departe dela marturie au pierdut 800 oameni si au fost
cetate cam de 2000 metri si a crei extrema obligati sa prseasca chiar bagajele.
dreapt se sprijinea pe o redut lnga Du- Prin sosirea acestui corp, armata primei
nre. Afar de mici angajamente, cele dou investiri a Silistrei s'a urcat la 30.000, for-
parti au stat una in fata alteia timp de mata din dou corpuri.
patru saptamni ; la 28 August, la miezul La inceput intentia a fost sa se mentina
noptii, atacul din partea Rusilor a incepul blocarea si in timpul iernei dar a trebuit
si a durat pan dupa amiaz. Lupta a fost sa se abandoneze acest proiect. Ploi toren-
crncen. ; punctul unde se bteau a fost tiale au inundat transeele si au desfundat
reluat de trei ori; in fine Turcii a trebuit sa pamantul. Mai trebuia suportat un frig de
cedeze, pargsind terenul. Pozitia rug a Thst 80 Raumur. Acestor ploi unn o zapada
in urma complectat. abundenta, care acoperi bateriile si. bordeele
Escadrilele 2 si 3 ale flotei ruse, tari de 36 in cari locuiau soldatii rusi. Dunarea ducea
bastimente au ajuns la 1.0 August lnga Si- sloii, cari, impiedicand comunicatia cu tarmul
listra. Ele au avut o foarte mare important, stang, oprea sosirea hranei si. munitiilor, a
stabilind comunicatia cu trmul roman, caror lipsa incepuse deja s se simth in
printr'un pod pe vase sau pe plute. Pe langa lagrul rus. Dupa ce au bombardat ceta-
ca procura lemnele necesare asediului, abun- tea 48 ore, s'au hotarit sa paraseasca cu

277

www.digibuc.ro
totul investirea. 0 mic.6 parte din trupe a avut timp s adune o mic6 flotil6 la Rusciuk
putut fi trecut6 In bArci, pe malul stng, 0 s o duc la Silistra. Aceste vase ar fi
cealalt, oper retragerea sa Intr'o tar6 de- putut opune obstacole serioase In executarea
vastat 0 pe drumuri att de desfundate i operatiunii ; nehotarlre 0 lipsa de unitate
parunse de ploi c trebuia cateodat s. se In proiectele musulmanilor a fost cauza c'
Intrebuinteze oamenii unui batalion pentru transportul acestui material a reuit, chiar
a scoate din noroaie o pies de calibru mare. sub ochii lor.
0 parte din artilerie a lost abandonat, in Acest pod a lost adus mai Intai la gura
rAuletului Bott, la dou mile in sus de
baterii, inaintea cet-tei situat la extremi-
tatea occidental a oraplui ; cealalt a Silistra, pe trmul stng iar la 11 Aprilie a
cAzut in mainele inamicului ce urnarea cu ajuns, Mil accident, la locul trecerei aproape
energie. de fortreat, unde tot materialul a fost
Asediul Silistrei din 1828 poate fi con- lsat provizoriu.
siderat ca una din actiunile militare cele mai Pentru a tia orice cornunicatie cu Rus-
rAu concepute 0 cele mai slab executate. ciukul, se stabiliser deja baterii aproape de
1829. In luna Mai un pod a fost intins gura Argeului 0 a rauletului Bott. De patru
ceva mai jos de Silistra. Acest pod a fost ori Turcii au Incercat s le atace cu flotila
destinat pentru trecerea corpurilor II 0 III, lor, dar ei au fost totdeauna respini. In-
pe trmul drept. La 8 Mai Diebici a ajuns fanteria rus6 a ocupat un ostrov, la o jum5.-
cu trupele sale In punctul unde lacul Karasu tate mil in sus de Silistra: tiraliorii brAzdar
(Cernavod4) se vars In Dunre. El a fost Ormul stng, in late. fortArelei.
obligat sa Inceap asediul Silistrei, ce tre- La 17 Mai 1829 Diebici sosind, din Cerna-
buia terminat In toamna trecut. Drumul vod, inainta in trei coloane spre cetate.
cel mai drept, trecnd prin Raova, nefiind Turcii, stabiliti In fortificatille pe cari Ruii
practicabil, din cauza inundatiilor Dunarii, neglijaser s6 le distrug anul trecut, au
corpul ce el (generalul-conte Diebici, supra- rezistat cu Indrjire. In fine, retranamen-
numit mai trziu, Zabalkansky), comanda, tele au fost luate. Turcii au pierdut 800
a lost silit s6 fac un ostenitor ocol prin oameni ; Ruii 50 ofiteri 0 190 oameni.
Kusgun ; a trebuit 9 zile ca sd parcurg6 o Treizeci 0 unu piese, luate la Brila au fost
distant:6 de 9 mile 0 numai in ziva de 17 puse In baterie, pe trmul stang; 1.1 basti-
Mai a ajuns Inaintea Silistrei. Comandantul- mente, de ale flotilei, au ancorat in sus de
cap ffind bolnav, a fost adus Inteo targd, fortreat, pe and cinci altele, la vale ;
ceea ce nu-1 impiedic s continue dirija- aceast6 In scopul de a intercepta cu totul
rea operatiunior militare. trecerea i s Impiedice astfel orice comuni-
Acest ona spune Ducele de Ragusa era foarte catie pe ap cu cetatea. Lucrrile de asediu
distins, foarte instruit, avnd idei sntoase au inceput la 20 Mai noaptea. Din unele
0 toate doctrinele cele bune ale rzboiului. alupe s'au scos tunurile spre a forma baterii
Autoritatea sa era extrem.6, bravura str-- pe cnd vasele se Intrebuinlau la pod. Dup
lucit6 0 vointa tare. Cetatea a fost atacat6 un ir de lupte conduse de generalul Kras-
la est spre a se profita 0 de cooperarea flotilei. sofschi, ieiri, asalturi, lucrAri de asediu de
In scop de a inlesni comunicatia celor tot felul, ale cAror detalii ne-ar antrena prea
dou Ormuri, s'a strns, la Bucureti ma- departe, plenipotentiarii lui Sert-Mehmet-
terialul unui pod de plute, pe care-1 aduser6 Paa au semnat, 1.5 zile dup6 pierderea IA-
pn la gura Argeului. A trebuit deci trans- Vliei dela Kulevcea, in ziva de 29 Iunie,
portat acest pod dela Oltenita la Clrai. la ora 9 seara, protocolul de predare, dup
Aceast operatie fiind intarziat, Turcii au care garnizoana era socotit6 prizonier de

278

www.digibuc.ro
rzboi. Dodd' ore mai trziu, Turcii au for-
at pe pas6 s. mearg ca ostatic in 1ag5.-
rul rus.
A doua zi, 9000 oameni, in nuncarul c6rora
se afla trei regimente regulate au depus
armele ; 8000 locuitori dezarmati si 1500
soldati rgniti sau bolnavi au rmas in cetate.
Ca trofee, Rusii au avut 238 tunuri esite
pe metereze, 31 altele cari armau 15 salupe
canoniere si 40 drapele.
Daca asediul Silistrei a mentinut calittile
rzboinice ale Turcilor inapoia fortificatiilor,
apoi nu mai putin s'a dovedit din parte-le
o mare ignoran i o extrem nedib5cie.
Silistra rezistase 44 zile ; a cazut atunci
cnd a avut cinci brese in zidul
Din partea Rusilor, pierderile au fost :
Morti: 1 general, 1 ofiter superior, 13
ofiteri subalterni ; 819 oameni.
Rniti: 16 ofiteri superiori, 84 ofiteri
subalterni, 1.747 oameni.
Silistra a fost in neputint s'd se ridice din
aceast6 lovitur teribil.
In August 1830 Kisseleff a plecat la Si-
listra ; acolo a fcut o inspectie arsenalului,
depozitelor de rezervg, pulber6riilor, spita-
lelor si a dat multe instructiuni i ordine
comandantului cet5tei, generalul Rubert.
La 23 August s'a inapoiat la Bucuresti.
Ocupat pn In 1836 (Larousse spune
ea' a fost prsit la 11 Septemvrie 1830)
de a-UT armata rus, ca garantie a platii
cheltuielilor de rzboi, fixate la 11 % mi-
lioane galbeni, neputndu-se repara din
cauza prezentei armatei strgine, orasul a
dispArut, incetul cu incetul, sub ruine.
Din tunurile luate de Rusi dui:4 cderea
Silistrei la 1829 a fost turnat in 1832 cu
cheltuiala Sf. Mitropolii, clopotul cel mare,
care s'a cr6pat la 1837. Acest clopot 1m-
preun5. cu un altul mai mic, crdpat, de pe
timpul Mitropolitului Tudosie din 1613 si
cu fonduri adunate prin subscriptie publica
a fost turnat din nou la 1888 si sfintit in
Duminica Floriilor (17 Aprilie 1888) ca mare
depot al Sfintei Mitropolii din Bucuresti.
www.digibuc.ro
Cheltuielile f4cute de Moldova pentru
aprovizionarea garnizoanei rusesti din Si-
listra din 1832 la 1836: au fost de 2.400.000
lei vechi. Muntenia da cam indoit.
Intrarea Sultanului Abdul Megid in ce-
tatea Silistrei la 27 Aprilie 1837. PArdsind
locul pe care mai trziu avea s se ridice
fortul Megidian, sultanul s'a indreptat spre
oras. Acompaniat de ma Silistrei, Sohid
Mehemet, c5lare, de ctiva functionari ai
palatului precum si de notabilittile orasului,
escortat de un escadron de cavalerie si de
o companie de infanterie din gard5, a ajuns
la poarta fortAretei, unde din ordinul su
convoiul s'a oprit, Sultanul se urea pe cal si
nu intrzie sa primeascd pe episcopul 1)
ortodox din Silistra, in haine pontificale,
In capul clerului din ora i cu acest convoi
s'a indreptat spre pavilionul care i era
pregtit.
A doua zi 28 Aprilie sultanul a parcurs
&Mare intririle fortaretei i insotit de ofi-
terul de geniu (c5Ipitan) prusian Baron de
Moltke, a examinat fortificatiile in toate
detaliile.
La 29 Aprilie a avut loc o audient de
investitur.
La 30 Aprilie a avut loc audienta de con-
cediu precedat de o intrunire intim5 la
Vassof Efendi (secretarul intim al sultanului)
in care acesta in numele sultanului facu apel
la concordie i stingerea racelei ce exista,
intre cei 2 domni romni. Deja dispusi la
o apropiere, ei si-au dat frleasca acolad
apoi cu totii au plecat la Silistra unde au fost
introdusi in acelasi apartament i unde sul-
tanul Ii primi cu mult bunavoint, le
exprina multumirile sale, li indemna la
unire i sa urmeze noul drum de infr-
tire care va face tilria bor. De aci principii
1) Dup. unii Mitropolia, cu hramul trterei ca-
pului Sf. Ion Botezdtorul, a fost zidit de Ion
Grigore Ghica I si restabilit de catre Ion Gr.
Ghica II, fAcndu-i-se mai multe atenanse i dn-
du-i-se mai multe venituri lntre cari 500 bolovani
anual, de sare, dela ocne.
279
cu suitele lor au coborit la debarcader unde ambasadd au observat oarecari semne intre
sultanul n'a intrziat sd apard cdlare si unde generalul rus si guvernator. Imediat Sali
se imbarcd pe piroscaful austriac Panonia Pasa a fost inlocuit prin Mussa-Pasa care
cu care s'a, indreptat spre Rusciuk. rspunse astfel generalismului inamic:
Cu toate conjecturele fcute asupra cau- D-voastrd ati primit ordinul sd luati
zelor adevdrate cari au provocat acest voiaj Silistra cu orice pret ; ct despre mine am
rezultatele sale, convingerea tuturor era primit pe acel de a o apdra cu mice risc.
cd aceastd inspectie era pur militard i avea Recomanddrile Mcute de Moltke pentru
de scop ImbunAtAtirea materialului cetAilor perfectionarea cetdtei n'au fost uitate in
cadrilaterului uncle in urma tratatului dela timpul rdzboiului rus dela 1854. Colonelul
Adrianopole, in caz de un nou rdzboi, avea Krach (Kutzowsky) prusian din nastere, aflat
s se mute teatrul de operatii. de vreo zece ani in serviciul technic ca ofiter
La Inceputtil anului 1842 modul de gu- de artilerie i cdruia ii fusese incredintat
vernare al Vornicului Mihail Sturdza pro- comandamentul geniului, a Inzestrat cetatea
voacd mari nemultumiri In lard ; boierii au cu uvraje pasagere admirabil aprate si a
trimis la Inalta Poartd o deputdtie de 4 mentinut-o pan cnd ocuparea principatelor
boieri spre a se plnge sultanului. Pasa de de austriaci, fort armata rued sd Ord-
Silistra, anuntat la timp, opri pe cei 4 boieri, seascd linia
tot ademenindu-i c vor avea voie sa-si La 4 Martie Turcii au incercat sd treacd aci
continuie drumul. Raportul lui Sturdza Dundrea cu 6.000 oameni dar sunt respinsi.
a ajuns inaintea boierilor. Poarta s'a ardtat In acest an Rusii au dat trei asalturi pe
foarte severd ; cei 4 boieri au fost exilai rnd, au avut pierderi enorme, intre cari
fiecare In una din fortdretele Dundrii iar pe generalul Sylvan. La cel din urmd din
acei din Ord.' exilati, cari prin mndstiri, acste atacuri, fortul Arab-tabia Ii cdpdtd
cari la mosiile lor, cari chiar la ei acas. renume prin eroismul cu care s'a aprat
La 1.844 Sadik Gibraltar, defterdar-ul Si- in contra armatei lui Paschievici.
listrei multumeste printr'o scrisoare prin- latd pe scurt povestirea acestui impor-
cipelui Mihail Sturdza pentru buna primire tant fapt:
ce i s'a Mcut in Moldova. Cetatea Silistrei, aceastd cheie a Dobrogei,
Abia la 1849 Silistra a fost ridicatd la cum o numia Impratul Nicolae I, cheia
rangul de cetate de primul ordin din cauza Dundrii inferioare cum o numeste Larousse,
importantei situatiei sale ; fortificatiile sale a fost blocat'd de armata rush' Ia fMele lui
de aparare deveniserd de mult timp nein- Aprilie 1854.
destuldtoare ; ele au fost mdrite sau trans- Patin timp In urn* ea se afla Investit
formate mai bine si puse la nivelul stiintei In toatd regula.
strategiei moderne. Bombardat de bateriile instalate pe trmul
La 1.853 Maresalul Paskevici ajuns in fata stng, de acele din ostroavele Dundrii si de
Silistrei a cerut guvernatorului cetdtei, Sali salupele canoniere inamice, ea a fost putin
Pap, o intrevedere care a avut loc in pre- impresionatd de o actiune mai mult zgomo-
zenta a 2 atasati de ambasad : francez toasd decdt serioas.
englez. Maresalul declard guvernatorului c Principele Paschievici, care comanda in
a primit ordin dela impratul Rusiei sd ia persoand, neobtinnd astfel niciun rezultat
Silistra cu mice pre% si cd este mai bine sd favorabil, se hotdri ad Inceapd asediul in
trateze imediat predarea cetdtii cleat s se reguld, prin atacul pozitfilor Inaintate.
verse snge in mod inutil. S'au separat Mid Din trupele ruse, adunate imprejurul ce-
sd ajung la niciun rezultat ; dar atasatii de ttei, cloud divizii au format corpul de asediu

280

www.digibuc.ro
iar prisosul pn la 45.000 oameni, a con- Unui ata de important foc, se rspundea,
stituit pe acel de observatie. cel putin, tot att de activ, de artileria
Generalul de geniu rus Schilders avea Gettii, sub abila directiune a luf Musa-Pap.
directia operatiunilor de apropiere. In toate noptile aveau loc lupte dese i
In cetate, garnizoana numra 1.1-12.000 inaerri. In seara lui 28 Mai, Ru0i au
oameni, sub directia unui orn abil, Musa- incercat 0 au reuit prin surpriz s in-
Pava, directorul general al artileriei otomane, trodua in Arab- Tabia dou batalioane ;
ce se deplasase a-i lua comanda, la cele respinse, la inceput, ele au revenit reintrite ;
dinti indicii ale investirei. dar respinse din nou, ele s'au retras, lsnd
Trupele cettii se compuneau din: un pn la 700 cadavre pe locul luptei.
regiment de saptori, un regiment de in- In noaptea de 21-22 Mai/2-3 Iunie a
fanterie de gard, un regiment egiptean, avut loc Ina o actiune important i glo-
1200 tunuri si ativa infanter4ti de diferite rioas pentru asediati ; din nenorocire, a doua
proveniente. zi Musa-Pap a fost omorit de o sfrmtura
Fortificatiile fiind vechi, nu erau prea de obuz. Mehemet-Bey, colonel de geniu,
grozave ; in 1853 li s'a adugat In timpul a luat momentan comanda trupelor, pnd la
iernei un lant de forturi detapte, din cari 26 Mai, cnd a sosit i Rifaat-Paqa dela
principalul ocupa pozitia de unde contele noul comandant.
Diebici btuse cetatea in 182g 0 o siise 1800 oameni trimisi de Omer-Paa au tra-
s capituleze. versat linia de investire 0 au intrat in cetate.
La inceput generalul Schilders a trimis lui Ca intotdeauna, aceasta a lost patenta cea
Musa-Pap un parlamentar pentru a se mai probabila de seriozitatea investirei i
preda. Stpnul fu ti-a comandat s iei fAcea s se prevad rezultatul, cu toate
aceast cetate cu orice pret ; eu am jurat Ru0i, prin lucrrile kr de min reu0ser
s o apgr cu orice rise ; s ne facem fiecare 8'6 rstoarne chiar o parte din parapetul
datoria fu brbtescul i mndrul rspuns fortului Arab.
(Larousse XIV, 727). Marealul Paschievici, mns contuzionat,
Deschiderea traneei s'a fcut la 8/20 Mai, prsi 0 remise comandamentul armatei de
inaintea forturilor Arab i Han. Aceste investire generalului Principe Gorceakoff.
uvraje de pmnt, cu simple profile de forti- Nici acesta n'a fost mai fericit cleat pre-
ficatie pasagerg, ca i legturile fie dintre decesorul su ; incercrile sale din 13 0 19
ele, fie acele ale lor cu cetatea erau nite Iunie au quat 0 se crede, prepara unul din
lucrri destul de upare. cele mai serioase atacuri, pentru una din
Pe lng6 bateriile ce aveau dincolo de noptile urmtoare, and un curier al ma-
Dunre, Ru0i au mai instalat altele noi, realului comandant-cap Ii aduse ordinul sa
armate cu 34 piese de asediu i un mare ridice asediul i s se replieze spre tarmul
numr de tunuri de campanie 9. stng al Dunrii.
Conformndu-se acestui ordin, in noaptea
1) In numrul acestor piese se gksia si mica arti- de 10/22-11/23 Iunie, Ru0i ridicnd asediul,
lerie a Munteniei, de 12 piese, pe cari Turcia le au dezarmat bateriile, au incendiat baracele,
Muse principatului: 4 In 1844 si 8 in 1850. Ofiterii au evacuat pozitiile 0 au trecut pe trmul
trupa s'au distins prin curaj i tragere bine prepa- opus al fluviului in Romnia.
rata. La retragerea Rusilor din Principate, ei au luat La 23 Iunie nu mai rmsese in fata Si-
aceste piese fnapoindu-le tocmai In 1859; Insa In,
locul a 4 din tunurile turcesti, ei au dat alte 4 listrei deat pmntul scormonit al luce-
rusesti, dar de calibru mai mare. (Revista Militarti rilor de apropiere i mormintele a 2500 Ru0,
Nr. 6 din 1873, Regim. Nr. IV de artilerie). numr cam egal, ce a drept, cu al pierderilor

281

www.digibuc.ro
turceti ; acetia din urm5 lug, se consolau inger, ce veneau s asiste la minunile min-
la vederea inamicului, retrgndu-se. cinosului prooroc bulgar Anghelu.
Nu inult dup5 aceea Omer-Paa, acorn- La 1.9 August 1877 dou monitoare tur-
paniat de colonelul francez Dieu, intra in ceti au ancorat In apropiere de Silistra
Silistra, spre a constata cii acest asediu o 0 imprema cu bateriile acestei ceati au
imortalizase. tras mai mult timp asupra Glrailor I).
Rezistenta acestei cetati, la inceputul La 30 August 1877 un detaament turc
rkboiului oriental dela 1.853, a. adus un ser- a trecut in ostrovul Salgan (Salhana, Pastra-
viciu real armatelor anglo-franceze, In for- magiu mic), in fata Silistrei. Un pod de
matiune. vase a fost construit Intre ostrov 0 fort5.-
Asediul a tinut dou luni ; in acest timp reat apoi acelai detaament a trecut pe
armata aliatti i-a completat resursele mi- p5mantul romnese 0 a Inceput s ridice
litare ce-i lipseau 0 cari ar fi putut-o pune, retranamente, el; scopul, bine In-Wes, de a
in cazul unui atac din partea lui Paschievici, construi un cap de pod, de unde, prin in-
in trista situatie de a se mentine in de- drznete iefiri, ar fi putut neliniti inami-
fensiv sau poate chiar in pericolul unei cului linia sa de retragere kii BA mreasa
retrageri. Ina dificultatea, deja destul de mare, a
Condamnatg, sacrificat mai dinainte, aprovizionrilor sale 2).
cetatea a rezistat mai presus de toate Wep- La 16/28 Ianuarie 1.878 Romnii au fcut
t:Arne 0 a permis armatelor aliate &Ali im- o recunoatere asupra Silistrei.
bun5tteasc5 starea in care se afla la inceput In acela0 rdzboi 1.877 slabul corp
aceea de a nu se putea impotrivi unui inamic rusesc din Dobrogea, comandat de Zim-
deja preg5tit de lupt I). mermann, s'a limitat la executarea ctorva
In fata acestui ora, spune Mry, generalii atacuri false asupra cettii. Silistra avea un
rusi au probat, odat mai mult, a sunt cap de pod pe malul stng al Dun5rii.
model de curaj i devotament ; c'd ei tiu Din parte-le, ruii s'au stabilit pe pozitii
s. moara cu un curaj sublim pe metere- puternice, la GlArai.
zele unui ora, dar nu tiu si-1 ia ; niciunul Cetatea a azut in conditiunile armisti-
din ei nu merit numele de espugnator ce tiului i Comandantul ei, Selami-Paa, a
Roma conferea consulilor ce cucereau cetti2). p6r6sit-o, numai in virtutea unei fetve speciale
Incinta la 1.854 format5. dintr'un zid a Sultanului ca i Hasan Turtucaia 3).
grog crenelat 0 aprat prin trei blokhausuri Printre punctele de important2 oarecare
de zid urmnd forma oraplui, aceea a istoric5 In jurul cettei Silistra, vom cita
unui hemiciclu, forma 5 bastioane despre Arab-Tabia (Fortul Arabului) i fortul Me-
fluviu i apte despre uscat 0 flancuri. gidieh.
Adevrata sa fort consta in forturile de-
taate: 4 in cmpie, din cari unul pe mar- ARAB-TABIA.
ginea fluviului, trei pe inltimi iar cel din Ori de ate ori armatele tarului au in-
urm pe platoul lui Akbar numit fortul lui vadat Dobrogea 0 au operat contra Silistrei,
Abdul Mgid. localitatea care se afl astzi pe urmele
La 1860 acest ora a fost centrul de in- fortului Arabului, era aleas ca punct de
tlnire a mai multor mii de cretini slabi de plecare al lucrrilor de apropiere contra
cetAii.
2) Analizatgi dup Camille Rousset, membru al
Academiei franceze, din cartea sa intitulat Histoire 1) La guerre d'Orient par un Officier Superieur.
de la guerre de Crirne. s) Idem.
2) Mry, op. cit. 2) F. Kanitz, op. cit.

282

www.digibuc.ro
 In adevr, distanta la care se afl departe Atacul plecat din acest punct, sub abila
de incinta oraplui (2150 m.), dominatia sa conducere, reuete s fac, dup 9 zile
asupra cettei (75 m.), mica sa deprtare de bombardare ca cetatea s deschid ponile.
de Dunre (1300 m.) i prin urmare hiles- La 1854 Schilders, acum general de geniu,
nirea protectiei unui pod ce ar fi intretinut decide ca principele Paschievici s Incerce
comunicatia, In timpul asediului cu trmul luarea cu asalt a fortului Arab, pe care Turcii
stng: operaOunile simultane, destul de Il Intriser, In urma observatiunilor fcute
apropiate i legate ale armatei i ale flotilei, In rzboaiele precedente.
de care armata inconjurtoare ar fi dispus, Atacurile au urmat cu furie ; la 2 Mai
erau consideratiuni destul de puternice 3 asalturi ; la 25 Mai un nou atac ; la 29
pentru ca ocuparea acestor localitti s fie Mai un altul: toate nenorocite.
cea mai preferata la prima vedere, pentru In noaptea de 29 Mai s'a fAcut un efort
a supune cetatea. suprem cnd o divizie Intreag6 a fost respins.
Colonelul, mai trziu generalul de geniu, La 31 Mai i 2 Iunie atacurile sunt iari
rus, Schilders a fost acela pe care soarta I-a respinse. In fine, dou cele din urm (13
condamnat s. Indure cele mai crude de- i 19 Iunie) nereuind, Rusii decid abando-
ceplii cari, In general, urmau fiecrui atac. narea cetatei (29 Iunie). Dela aceast epoc4,
Colonel, In 1828, ca ef al geniului armatei mai cu sear* dateaz6 renumele legendar
cu investirea cettii, el s'a stabilit In acest al tabiei Arabului 1).
punct i a Inceput operafnmile sale. La 1877-78 Ruii sunt departe de a-I
Numai dup ce a dat, in timp de o lun, ataca. La Incheierea pcii, acest punct a
o serie de lupte inutile, s'a &Ida s intind czut pe teritoriul Romniei trans-dunrene.
linia de Investire, spre vest, Care Medgidia
de astzi ; era ins prea trziu ; timpul favo- Medgidieh-Tabia (Fortul Abdul Megid).
rabil trecuse i sezonul iernei prezint ase- Aceasta este adevrata poziOe de valoare
diatorului, fr mil, tristele conditiuni ce-1 in jurul Silistrei i cu toate acestea de ea
insotesc, mai cu seam, In aceast loca- se vorbete mai putin 2).
litate. Platoul acestui fort, ce formeaz" cretetul
Am vorbit mai sus de tristul rezultat din colinei numit oarecnd Akbar, incompleta-
1828: so1d4ii Iarului s'au retras, dup cum 1) Dupd Leon Guerin, Histoire de la derniere
am vazut in nite circumstante in adevar guerre de Russie .1853-1856
fatale, dup ce, forlati s ridice asediul, au 3) La o Indltime aproape 120 m. deasupra nivelului
Orbit lucrrile i chiar parte din artilerie. mrii, cam 92 m. deasupra orapflui (la deprtarea
de 1150 m.), cu 16 m. mai sus de tabia Arabului
In anul urmtor 1829, aceleai conside- (la 2250 m.), cam la mai mult de 100 m. deasupra
rente conduc, pe Schilders, la alegerea ace- podului ce se cere romnilor sd construiasca lngd
luiai punct i dup 18 zile de bombardare, punctul frontierei (la 2680 m.).
Ruii rmn i de astdat, fr niciun re- Acest platou, se poate considera drept cheia
zultat grandios. Intregei pozitii; el poate, chiar luat cetatea, de
inamici, sd o prefacd In cenud; el face iluzorie
Un hasard, o actiune fericit, a ajutat importanta platoului Arab-tabia i ridiculd ideea
la descoperirea modului de a pune mna ridicdrii, de romni, pe Dundre, In punctul unde
pe cetate. incepe frontiera, a unui pod de comunicatie *).
Colonelul Berg (mai trziu feld-marea1), Fard Indoiald, chestiuni ca acea a Arab-tabiei,
respingnd o ieire a Turcilor pn pe pozitia ca i a frontierii Romniei de langa Silistra, vor
face distractia generatiilor viitoare, pe comptul
dominant a Medgidiei, a recunoscut impor- diplomatiei europene ale acelei epoce.
tanta ocuprii acestui platou, s'a intrit pe ) Dupa L'Histoire d'une frontire, par le Prince G.
el i a ridicat baterii. 8Theseo.

283

www.digibuc.ro
mente distrus, contrar tratatelor, domina, la reti si 4000 pedestri au trecut fluviul Intr'un
mare distant Imprejur, la btaia tunului, punct unde inltimea semnaturilor pe
orasul, ambele tgrmuri ale Dun6rii, fluviul, Vrmul opus, li ascundea de vederea postu-
toate poziVile forturilor detasate dealtdat, rilor inamice. In revrsatul zorilor, Ale-
etc., etc. xandru care comanda in special aripa
La 1854 era un fort destul de tare, sustinut dreapt dirij drumul sgu prin twine si
de alte trei forturi asezate pe lniimile ajungnd la tarmul descoperit, a pus pe fug
vecine constituite cu 6 luni inainte de ve- pe Geti, cari s'au infundat in pustiurile B5.-
nirea Rusilor. rganului, dup ce s'au Incalecat pe cai, cu
Istoricul s'u e scurt: dupg acest platou femei, copii i cu tot ce au putut inarca 1).
colonelul Berg, a silit, cum am vzut, cetatea Aceast trecere a Dunrii a fost consi-
s6 capituleze la 1829 spre a preveni in derat de scriitorii militari ca o stratagemd,
viitor actiuni de asemenea natur. Turcii o surpriz i trecere pe vase. Macedonenii
au inceput la 1869, pe el, constructia acestui au cuprins cetatea, au ars-o, au dilrmat-o
important fort, pe care l-a terminat in aju- apoi s'au inapoiat peste Dunre chiar
nul ultimului rzboi (1876). in aceeasi zi.
Expeditia lui Alexandru in Dacia, In
3. CALARAp. aceastd lard de voinici, n'a fost dictat, de
($tirbei). pofta de a cuceri, ci impins de gloria
Arrian, bazat pe memoriile lui Ptolomeu de a fi calcat pe pmntul Getilor, neam
Lagos, pretinde c4 pe la anul 336 in. de Chr. neinvins i neatrnat 2) ; de gloria de a fi
Alexandru cel Mare urmand tatlui sAu trecut peste undele Durarii, peste Istru, a
Filip (336) s'a repezit la Dunre cu iuteala carui ap In vechime, impreun cu apa din
fulgerului, a trecut lDunrea, cam in apro- Nil, se Ostra, in vase de aur, prin tezaurele
piere de Silistra, contra Getilor, cari aveau impAratilor persi cu odoarele pretioase, ca
o cetate intrit, cam la o parasang6 (dis- semn de trie, intinderea puterei si a
tant liniar intre y,3/4 mil geografic) dominatiei lor peste tot universul 3).
departe de Durare 1). Orasul get, cuprins de Alexandru, am
Trecerea Dundrii de care Alexandra. putea s-1 cutdm, dui:4 prerea scriitorilor,
Alexandru se afla la Dunre in prezenta unui lng4 Cl'rasi. El ar fi fost pe pozi-tia ocu-
corp de 10.000 pedestri si 4000 al:Anti path* astzi de satul Corndtelul iar locul
avnd ca misiune s-i impiedece trecerea unde Alexandru si-ar fi inltat altarele ar
fluviului. fi fost pe lng6 malurile bratului Borcea 4).
Din ordinul regelui 2), burduse au fost El a legat prietenie cu inamicii si, apoi
confectionate din pieile corturilor 8) si um- intorcndu-se peste Dunre, In tam sa,
plute cu paie. S'a adunat in acelasi timp o Alexandru numi pe Geti 5) inamici bravi sit
multime de brci, pe cari le-a luat de pe la generosi.
locuitorii rei, cari se serviau de ele pentru
pescdrie, corner; tsi tlhrie . Aceste prepara- Arrian, Cartea I.
tive terminate, operatia trecerei s'a executat 2) Idem, Cartea I, cap. 4, etc.
prin surprindere ; noaptea venit, 1500 cT- Dinon, tatAl lui Clitarque din Eole, care ln-
sotise pe Alexandru in expeditia contra Perilor,
9 Gr. Tocilescu, Dacia inainte do .Rornani. citat de Plutarch, In Alexandru XXXVI, Vol. 3,
Thival, op. cit. pag. 428, trad. Talbot.
Dupd altii, peile au fost adunate dela Tribali Barbier Bocage, cit. de Tocilescu.
Peuci, cari erau pstori in localitate (I. Ghica, 9 Arrian cit. de Ivan Ghica. Dacia Veche, Revista
Dacia Veche, Revista Rom., Vol. I, pag. 406.) Rom., pag. 406.

284

www.digibuc.ro
 Din acestea rezult ca pe timpul lui Ale- faca rechizitie de cavalerie in Valachia si
xandru, Getii erau deja stabiliti pe malul Moldova 1) precum si o alta scrisoare a
stang al Dunarii si ceva mai mult, erau chiar Pasei Diach Meemet, catre judecatorul Giu-
fortificati. Este posibil ca atat Filip cat stiniani, prin care ii arata mijlocul sa
si Alexandru Ea fi avut intentiunea Bali obtine rechizitii de trupe clari din Moldova,
intinda domnia pana la Dunare ; dar, rezi- In serviciul republicei venetiene, contra re-
stenta ce au intalnit si saracia locuitorilor, gelui Spaniei.
i-a Mcut sa se intoarca ; ocupati de and In Mai 1773 Rusii au facut un pod peste
parte sa stabileasca hegemonia lor asupra Duna're la vale de Silistra, aparat cu 80
Greciei si a urrnari In Orient visul lui de guri de foc 2).
aur, ei s'au mrginit spre Dunare numai La 1821 Turcii, acest factor fatal cu
la dou expeditii, adevarate razii, fara re- inteles de nelnlaturabil in faptele str-
zultat durabil si au terminat prin a aban- mosilor nostri, cum h numeste Ureche, au
dona completamente valea Dunarii 1), ascun- trecut din Silistra la Calarasi si au inceput
and adevarata idee sub motiv ca el voise sa se intareasca cu yanturi yi metereze3).
numai sa-i sperie (pe GeV) iar nu sa-i cu- Capul Chehaia (un fel de trimis roman)
cereasca din Silistra, scrise Mitropolitului ea abia a
Zopyrion, locotenentul lui Alexandru, care induplecat pe pasd, pentru un timp, sa
comanda Tracia, incercand sa reinceapa pla- nu trimita osti In Ord, cu conditia ca sa
nurile eroului, a murit, cu toata armata, sub se retrag atat Tudor cat si Ipsilante 4) ;
lovituriIe GetiIor si ScitiIor precum si ale ceea ce, se stie, n'a reusit.
frigului, ploii si a foamei, pe tarmurile La inceputul razboiului din 1828-29 se
drepte ale Dunarii 2). pretinde ca aci ar fi avut loc o mare Millie
Lysimac n'a fost mai fericit pe trmul intre Rusi si Turci.
stang ; el datori salvarea sa generozitatii In aceasta campanie, ca si In acea care
regelui Getilor, Dromichts, care i-a dat urma (1853-54), Clarasi a servit ca punct
libertatea, dup ce-1 tinuse prizonier 3), cu de sprijin operatiunilor armatei rusesti care,
toata familia sa in orasul Helis. de ambele date asediase Silistra.
Pe locul sau In apropiere de CAlarasi trebuie Un moment orasul s'a numit ,,Stirbei, dupa
sa fi existat un castel, pe care Justinian 1-a numele domnului contimporan, nume ce a
zidit pe malul stang al DunArii, ca o forta- fost prAsit, spre a reveni la cel vechi,
reap inaintata, in fata Durostorului 4). Ceildrayi.
Numele actual al orasului Ceildrayi este La Inceputul razboiului din 1877 se ras-
ramas dela contingentul de militari ce aceasta pandise vestea &a Turcii aveau intentiunea
localitate furniza armatei romane, in epoca sa faca In acest punct o diversiune pe teri-
de marire si cari erau cei mai buni calareti. toHul roman.
Ca exemplu vom cita o scrisoare a jude- Aceasta stire a provocat o vie miscare la
catorului republicei Venetiene din Con- cartierul general rus, cu ata mai mult &A
stantinopole, catre dogele Giovani Cornaro, Suleiman-Pasa destinase chiar si corpul ce
In care se vad silintele acestuia pe langa avea sa execute aceasta expeditie.
Poarta si mai cu seama pe langa Paya din
Silistra, pentru a obtine permisiunea sa 1) Documente din Venetia, op. cit., pag. 366,
Vol. III, (Revista Tocilescu).
1) Dupa Michel Soutzo. 2) At. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 518.
2) Justin, Cartea XII, II. 2) Tabii de nuele umplute cu pamant.
2) Strabon, Cartea VII, Cap. III, VIII i XIV. 4) Din un memoriu anonim, publicat In Revista
4) De acest castel pomenete Procopiu. Tocilescu, Vol. II, fascic. II, pag. 391.

285

www.digibuc.ro
 Flea' lndoial, cg, In vederea liniilor de a Impiedica trecerea trupelor ruseti pe
comunicatie prea Intinse ale Ru01or i prin trmul drept ; la o tragere de cateva tunuri
urmare a wrintei cu care aceste linii ar fi puti de ambele prti ; la o raliere pe un
fost atacate, aceast diversiune putea avea punct convenit i apoi... flotila s'a retras
rezultate incalculabile. la CAlra0 1).
Posturile ruseti dela C5,1iira0 i Oltenita Dup luarea Plevnei, la finele lui Noem-
au fost Indoite. In ace1a0 timp un corp de vrie 1877, o divizie romn comandat de
armat, nou format, sub ordinele Marelui generalul Racovitz, care a Insotit pe pri-
Duce Constantin, a fost Insrcinat s ve- zonierii turci la Bucureti, a primit ordin
gheze la siguranta comunicatiilor. s ia o pozitie pe malul stng al Dunrii
Din fericire, ins, Imprejarrile au obligat i s observe fluviul In fata Silistrei.
pe Turci s renunte la planul ce-0 formaser.
Dubassoff, eroul din canalul Mcinului, 4. FRONTIERA ROIIIINO-BULGARA.
a lost Insrcinat s supravegheze In fata Rusia ajuns la portile Constantinopolei
Silistrei. El a sosit cu vasul o Mare le Duce Turcia sfrmat, prsit de puterile
Nicolae (canoniera romnd Fulgerul), la Europei propriilor sale eforturi de conser-
Clra0 in ziva de 28 Septemvrie Impreun vare, este nevoit s primeasc sub orice
cu trei salupe. conditiuni, propunerile Inving6torului iar tra-
Marele Duce Constantin Constantinovici tatul dela San-stefano urmeaz, de aproape,
cu o pleihd de principi (Obolensky, Cer- armistitiul care punea capt ostilittilor.
batof, etc.) a ajuns detaqamentul cu vasul Prin art. 19 al acestui tratat, Turcii ce-
Zagrajenie. deaz Imperiului Rusesc o parte a Dobrogei,
Zilele de 24, 25, 26 0 27 Septemvrie au pe care acesta neavnd dorinta a 0-o
fost intrebuiatate la recunoa0eri. anexa, 10 rezerv facultatea s o schimbe
Generalul-adjutant Horschelmann, coman- cu partea Basarabiei, deslipit de Imperiu
dantul diviziei a 24-a, a 1ntocmit un plan In 1856, in folosul Romniei.
general de operatiuni ce urma s. se execute Conceput cu o dibcie extrem i exe-
cu toate fortele unite din CAlra0. cutat cu o deosebit iuteal, tratatul dela
Dup acest plan, ei trebuia, cu ajutorul San-5tefano arunca Poarta, fr aprare,
brillotilor, s incendieze bastimentele de co- In voia teribilei sale rivale . Ratificarea
mert aflate la ancord In fala Silistrei, In scop aeestui tratat (3 Martie 1878) fcea pe
de a lipsi pe inamic de mijloacele de trans- Turci s piard dreptul de a mai pune
port. Pe lng6 aceasta, brcile cu vapori Inainte, In favoarea sa, vreuna din gravele
trebuia s Incerce s fac cel mai mare am consideratii privitoare la echilibrul european.
posibil navelor de rzboi cari se aflau i ele Congresul dela Berlin, al cArui rol, pur
In destul de mare numr, In portul acestei simplu, prea a fi s se deslipeascri din
cetti. tratatul dela San-stefano, interesele marilor
De 0 timpul ru n'a ingAduit amenajarea puteri, a fost un adevrat tiirg de schimb,
urgent a bralotilor totu0 dificulltile au intre cei mari, a bunurilor i drepturilor
fost Invinse pn la 1 Octomvrie. celor mici ; un curat tdrg de popoare cum se
Din nenorocire, Ins, generalul Horschel- numea In timpul
man, primind ordin, s prseascg Clra0i, In tratatul dela San-stefano, linia de sud
planul a fost schimbat. Noul plan se mr- a frontierei Dobrogei, pleca dela Rasova la
ginea: la o deplasare la gura Borcei, la o Mangalia. OricAt cinism ar fi arAtat puterile
Incercare de a arunca un brlot asupra unui 1) Vezi raportul locotenentului Dubassoff, In
vapor, care luase pozitie, pe Dunre, spre Amde le Paure, Vol. I, pag. 96.

286

www.digibuc.ro
cele mari, scandalul a fost aa de insemnat inteles al propunerii, era sal nu lase Silistra,
c s'a cerut cel putin o sporire de teritoriu, Romniei. Aceasta opozitie n'a impiedicat
care ar fi avut rezultatul de a mnji ochii pe plenipotentiarul francez s struie in
celor pguba0 i a plti. astfel, Ora la un concluziile sale iar pe acel italian s-0 re-
punct, suspinele justitiei 0 mbralei innecate inoiasc6 expresia dorintei sale, de a vedea
prin forth'. Silistra apartinnd romnilor .
Plenipotentiarul francez (Wadington), o M.. S'a angajat o discutie, pe care protocolul
cnd apel la sirntmintele echitabile ale Ru- nu o spune (probabil trgul), dup care
siei, termin exprimnd dorinta de a se Contele Schuwaloff prezint colegilor si
acorda Principatului, la rniazzi de Dobrogea, urmAtoarea propunere pe care congresul o
o sporire de teritoriu care va cuprinde Si- adopt:
listra 0 Mangalia . o Avnd in vedere prezenta elementelor
Plenipotentiarul austro-ungar (contele An- romne, plenipotentiarii ru0 consimt la pre-
drassy) manifestnd dorinta ca acest con- lungirea frontierei Romniei dealungul Du-
gres s pronunte anexiunea Dobrogei la nrii pornind dela Rasova, in directia Silistrei.
Romnia, ad'alog, pe lng opinia acelui Punctul de frontier pe Marea Neagra n'ar
francez 0 o s se acorde o sporire de frontier trebui s treacd de Mangalia .
Dobrogei intre Silistra i. Marea Neagr . S'a numit apoi o comisiune de delimitare,
Plenipotentiarul italian (Corti) une0e al cArui preedinte, Principele de Hohenlohe
apelul Italiei cu acel rostit de plenipo- dnd citire, dup invitatia congresului, dup
tentiarii francezi 0 adresndu-se la echi- ce vorbete de linia dela nord a Bulgariei
tatea Congresului s'a pronuntat pentru pro- fAcut de Dunre, ajunge la frontiera de
punerea lui Wadington, spre a cuprinde i uscat ; aceasta pornege din un punct la est
Silistra intr'o mai mare sporire de fruntarii de Silistra care sei ajungei la Marea Neagr-ci.
meridionale ale Dobrogei. Punctul acesta nu e hotrit: dar nu este
Btrnul cancelar, principele Gorceakoff, vorba de o linie strategicei i traseul exact al
primul plenipotentiar rus, este miscat de acestei concesii rmne rezervat . Aceast
apelul fcut la generozitatea trei sale 0 expresie de*tept pe al 2-lea plenipotentiar
dori a5. cunoascri o ce teritoriu s'ar avea in rus, care s'a grbit s repete: o in adevr
vedere . nu este vorba aci de o linie strategicei s, etc.
La intrebarea plenipotentiarului german, Cuvintele reprezentantului rus, sunt nehot-
principele Bismark: dac inalta adunare este rite, de0 pentru congres ideea pare stabilit.
de pdrere ca discutia liniei s se fac in PlenipotentiaruI austro-ungar cere ca de-
edinta plenar ? principele Gorceakoff, res- taliile traseului frontierei, intre Silistra 0
pingnd ideea unei comisiuni, se teme de Mangalia, s se trimit la o comisiune. Prin-
intrzieri i adaog6 c este mai bine s se cipele Hohenlohe observd c'd punctul de
decid numaidect, o chiar cu pretul vreunui legtur despre partea Silistrei, indicat de
act de generositate din partea Rusiei. Se comisiune, 4 trebuie s fie un loc unde un
prea un moment c' principele Gorceakoff pod ar putea fi stabilit pe Dunre, la est
ar fi fost dispus s adere la propunerea de Silistra 0 care ar lega cele dou trmuri
Wadington, cnd interveni al 2-lea pleni- romne ale fluviului . Contele Schuwaloff,
potentiar rus, contele Schuwaloff. admitnd necesitatea unui pod care ar uni
Acest diplomat, dup mai multe conside- ambele trmuri, al 2-lea plenipotentiar au-
ratiuni, crede c' Rusia ar putea consimti la striae, baronul Haymerle, adilug ca.., dup
o mrire de teritoriu in triunghiul aflat, la avizul expertilor, un singur punct, imprejur,
estul Silistrei, Ora la mare. Scopul, bine- era indicat la construirea unui pod, etc.
287

www.digibuc.ro
 Congresul atunci admite ca detaliile fron-
tierei Intre Bulgaria 0 Romania, transda-
nubiana, acceptata in principiu, dela Silistra
la Mangalia, sa fie atribuita studiului, la nordest a Bulgariei, comisarul rus, Ora
fata locului, unei comisiuni europene de In acel moment binevoitor colaborator si
delimitare.
Aceasta a fost lucrarea congresului.
Comisiunea numita de delegatii tuturor
puterilor subscriitoare tratatului dela Berlin,
s'a intrunit la Constantinopole, la 23 Oct.
1878.
Inca dela inceput a fost, cu mare mirare,
observata atitudinea putin reconciliatoare a
delegatului rus. Gaud au ajuns pe teren, el a
prezentat un Intreg sistem de consideratiuni
etnografice, economice i topografice, ajun-
gand la concluzia ca : noua frontiera bulgaro-
romana trebuie sa porneasca dela o locali-
tate vecin5 de Dezi-Kioi (Dekizenii), la 21
km. est de Silistra. Aceasta concluzie, re-
dactata cu oarecare iscusinta departandu-se
dela litera si spiritul tratatului, a provocat
Impotriviri din partea tuturor celorlalti co-
misari. Neurmand votarea, a lipsit i ocazia
de respingere.
Delegatii romni (colonelii Flcoianu,
Anion, Slniceanu i deputatul Mih. Fere-
chide) sosind, au fost In imediata masura
demonstreze c. punctul de pornire al noii
frontiere, era la mai multe sute de metri de
lmprejmuirea de est a Silistrei. Aceast aser-
tiune, sprijinita pe consideratiuni de o va-
loare nediscutabila, a parut admisibila comi-
sarilor, desi populatiile slave erau contra
alipirii teritoriului lor, Romniei si acele
otomane, destul de in numar in localitate,
cereau sa fie uniti cu Romania ; comisarii
Mra a tine seama de opozitia continua (din
principiu) a comisarului rus, a facut o prima
lucrare de delimitare ; fiind lug silit de
sezon, comisiunea a suspendat lucrarile sale,
In Decemvrie 1878, amanand-o pentru pri-
mavara urmatoare.
Dupa ce unele din puteri au schimbat
reprezentantii lor, comisiunea s'a intrunit in
luna Aprilie la Constantinopole. Gaud dupa
288
www.digibuc.ro
ce se terminase celelalte frontiere cu Serbia,
Muntenegru, Rumelia Orientala 0 Bulgaria
de sud, s'a pus chestiunea 4ontierei de nord
poate de multe ori chiar indiferent, deveni
deodata de o rezerva neinduplecata. El
credea ca nu mai era nevoie sa revin
asupra punctului inceperei frontierei fare
Silistra i Mangalia.
Spre a-i compensa oarecum pretentiile, co-
misiunea s'a intrebat: dach frontiera de nord
a Bulgariei trebuia sa Inceap chiar din
trmul drept al fluviului sau din talveg
Aceasta din urma opinie care desi da
mari avantaje Bulgariei In detrimentul Ro-
mniei, ce trebuia sa piarda o parte din
ostroavele ce poseda deja prevalnd, to-
tusi n'a fcut pe comisarul rus s iasa din
rezerva sa.
Din analiza lucrarilor, diplomatia ruseasca
parea ca regreta concesiunea teritoriala fa-
cuta In congresul dela Berlin 0 pe cand toate
eforturile sale (diplomatiei ruse) tindeau sa
dobandeasca dela Puteri anularea gird unani-
mitate a lucrarilor comisiunei, delegatul sau
staruia sa nu se mai revie asupra celor deja
efectuate, deja votate. Silistra era un punct
aparte, zicea el, cu toate CA ceilalti comisari
li puneau In vedere c atunci va rmnea
si determinarea frontierei de nord a Bul-
gariei.
Puterile au primit cu rceala propunerea
Rusiei, unele pe fata, altele temporiznd
raspunsul.
Dupa cum am spus, chestiunea fixarei pe
talveg a frontierei bulgare, aducea mari pa-
gube Romniei ; se pierdea ostroavele ce ea
le stapnea deja, In virtutea tratatelor i
aranjamentelor anterioare ; lucru ce nu se
vedea In spiritul tratatului dela Berlin.
Atunci delegatul italian, colonelul Orero,
devenit partizanul Infocat al dreptului calcat
In picioare cu atta usurinta. Delegatii pu-
terilor erau aproape sa-1 voteze, cand colo-
nelul Orero, de care romnii trebuie sa-si
 )
GIURGIUL
I

'I'' '1
I,1
2

-I---I
3 4
1 1'1.
5
1
..,

I
...
l
[II,I '
.- --- 14
1,1-.11'
It 15 17 18 19 2
P1.11.

ii
' I' --I- 1 1 I I -1- 1.-----t- I I ___i_.4.,1
I i I / I 1 ! t ' / 2

11111
,
4o
.._.1 1,
1.1.1.11'
I

SO
../.8eckeral
.

1
17 Di./Iiirilei
1i1'4,'14 1

i
1 60

, , .it,I, I'
TURITUCIA1A

II
' I I I I --1--'----i-
1,11,
' I

I I
' Ifun u I I

.1.,,110.1-Iiil'i
OLTENITA,
ustrov Pbpinct
20

,1 i . I
11 Ora borcIei II'.0
Fran/I'm., 51L1STRA
, I
_
,, I 11 ;1'
...rill, '
Va.tu \
1A061..1
IN&
Ele,sleaga 4(0111
kfanuc
i;
,-.7- ,, ..
I 0, 40 . .. - .
1

- i i .
1
9 8 7 4 3 2. dreft: I.
Carailelui
16rasi

M
1 Ulmeni
pcimaniani
unsu rent
Kisalet,
Funda

Osp.6an firm
cy.,\Cdscscrele

I \ &and('
Grea ca. Wiraogi
Sreber'h

' 70if-ri);'-<1.7.1.-
Pilistre.Aloar
(Ada -Kioi)
-\\)\
otai

Pe/rile lISUCifffa

gdneas i n.oc

ILISTRk
Pod d.

Laia .

Ltigdr rusese ehova.

1853
9 Chnacu
Frlestij .
(-.. '
'Z,/ ,,
r. Salpe/ru HARTA GENERALA A CADRILATERULUI SCARA 8.,O 000

DUCURETI "Alosofeia
Turba orai TruSia"'e
ec/ale Oadevl

Budesti
IURGIUt.
WI` lanqa /:,
Silita 95. ae"211.4, 441
Con.Oramo

ck'

u C5-)
r0
q.
liUSCIUC e .

inyhe
gOi#ad:
Lu
/cik (oped Bon
tko/i Aral
le
.41;;Na..4! i .....
Cap.fayanfik q
Cop ea/ala r_.,6"30
IS IN sZ 243."
//148.'

.ORICE DREPT RESERVAT.

www.digibuc.ro
aducA aminte cu recunostintA, declar c
nu va vota si a cerut ca votul sA. fie suspendat
pentru toti, ceea ce comisiunea, recunoscnd
dreptul, consimti. Comisarii supunnd che-
stiunea guvernelor lor (acea a impArtirei
ostroavelor prin talveg) au primit instruc-
tiuni pentru menfinerea Statului-quo in ceea
ce priveste impArtirea ostroavelor duntirene.
Astfel prin perseverenta, lealitatea i energia
comisarului italian, colonelul Orero, Ro-
mnia a pstrat o parte din ostroavele sale
dup DunAre.
Prin o neinteleas . procedur diplomaticA,
traseul fiind determinat de comisiune, Ro-
mnia a dispus sa se ocupe fortul Arab-
Tabia.
Rusia a obtinut usor retragerea Romnilor,
din acest fort, ceea ce a facut ca diplomatia
austriaca WA declare ca aceastA retragere
satisfAcea onoarea militarA a Rusiei .
De Giers, secretarul de stat, pe atunci, al
afacerilor strAine din Rusia, cerea ca, in caz
de neintelegere In unanimitate a comisiunei,
puterile s fie chemate s5. statueze in ultimA
instant.
Comisiunea europeara compusa numai
din militari a fost InlocuitA, dupA cererea sa,
cu o nou comisiune, care in urma prote-
stului comisarului rus, devenea un fel de
curte de apel.
Aceast comisiune, numitA in documen-
tele diplomatice cnd comisiune de experfi
cnd comisiunea dela Silistra dar a cAriii
titlu oficial era acel de cornisiune technicei,
s'a intrunit la Silistra la 27 Octomvrie 1879.
Comisiunea a fost asistatA de o delegatie portun, nu va putea deveni obligatorie 2).
romn i bulgard, cu vot consultativ, desi
la inceput comisia refuzase primirea dele-
gatiei bulgare, de vreme ce comisarul turc
spunea: cA Bulgaria era destul reprezintatA
prin trimisul suveranului sAu.
Aceasta a treia comisiune, a vizitat
apoi a venit la Bucuresti, unde, cu o Distra, afluent drept al DunArii, ru ce ar co-
respunde i care se crede sA fi fost Atlasul (Guiguet,
mare propagancl, a votat verbal si apoi In Histoire d'Herodote, Index, pag. 561).
scris, dacA propunerea comisarului rus, s" se
aseze podul la Kanara-Kioi (21 kilometri
19
www.digibuc.ro
dela Silistra la vale) sau la Oltina 1) (35 km.),
era acceptabil ? i dintre acea propusa
de comisarul rus i acea de comisia ante-
cedent, care era mai preferat ?
Toli comisarii, mai putin al Rusiei, au
declarat a nu este bine sa se aseze podul
uncle-1 ceruse guvernul rus.
Dup care comisiunea, incheind lucrarile,
si-a terminat misiunea.
Protestul comisarului rus a adus chestiunea
inaintea Cabinetelor.
Rusia nu putea sA admit ca fortul Arab-
Tabia, care domina in parte Silistra, s fie
cedat Romniei. Tot asemenea era si inl-
timea Ordu, care cAclea si ea InAuntrul fron-
tierei romne, tras6 de cele dou comisiuni eu-
ropene, in majoritate, afarA de comisarul rus.
Cabinetul din Viena a intervenit In favoa-
rea Rusiei ; el ciunti din traseul celor dou co-
misiuni, mnltimile Ordu-tabia (pe o lungime
de 3 kilometri si pe o lime, in mediu,
de 2 km.) si vrful limbei cu care se terminA
inltimea Arab-tabia, pe care frontiera o
infhfie inteun arc de cerc, tot lAsAnd ca
punct terminus, pe malul Dungrii, acel de-
terminat de comisiunile europene.
Puterile, cari aveau interes sA facA sA
dispar un punct negru la orizont, au aprobat
aceast operA de mijlocire a cabinetului din
Viena.
Guvernul romn s'a mArginit sA se multu-
measc, pur i simplu, cu decizia privitoare
la frontierA desi ea nu corespundea cu totul
intereselor Romniei. In asemenea caz ins,
el a declarat &A, facerea podului ffind ino-
5. OSTROVUL.
(Silistra Nou).
Imediat la vale de frontiera romno-bul-
pe tArmul drept al Dungrii, se OA
1) In ezerul Oltinei se crede sa se fi vdrsat rul
2) Analizatl dup5. importanta operl L'Histoire
d'une frontihre, par le Prince G. Bibesco. Paris 1883.
289
satul Ostrovul, numit astfel dela multimea La 5 Iunie Weisman bate 12.000 Turci
de ostroave ce fluviul a fcut In dreptul s6u. si pune maina pe lagrul bor. La 7 Iunie el
Pe acest loc (turcescul Ada-Kioi) se crede zdrobeste corpul lui Aptipazad de alti
s'a" fi fost Sucidava, scaunul legiunei VII 12.000 de oameni 1&ng Carasu (Cernavoda)
romane. Aceast ipotez este fa'cut6 dupa dup opt ore de lupt fugreste pe Turci,
resturile g6site in localitatea Piatra, din cuprinsi de spaim6, pn5". la Hagioglu-Pa-
sus de sat, pe t6rmul fluviului. zargic, distanta de 10 verste ; face multi
Cu toate eh' unii sustin 1) c6 Sucidava ar prizonieri ; cad morti 2000 de Turci, ia 16
fi fost pe locul punctului Ossenik sau As- tunuri, pulbere pentru tunuri, ghiulele si
senik, argumentele lor nu sunt destul de tot lagrul turcesc cu toate munitiunile de
intemeiate. La Sucidava pare s fi fost rezeria.
altadat si lagrul legiunei a V-a Mace- Potemkin a distrus cu degvarsire un corp
donicci 2). de 5000 Turci. Nicolae Repnin surprins de
Dup 1.878 Ostrovul a fost, pentru putin Turci, in un slep, se ap6r5. eroic. Impreun
timp, resedinta prefecturei romne Silistra- cu 2 maiori i un cApitan, raniti, cad pri-
Noug, desfiintat ulterior. zonieri 1).

6. TRECEREA DE LA GURA BALM.

(In sus de Rasova)
r. RA5'40VA.
La Rasova, fr indoial, se afla orasul
Sub domnia impdatesei Ecaterina, Rusii roman Axiopolis, Axium ; Axiopolis (pe care
trecnd Dunsrea, pentru prima dat, au Tocilescu il aseza la Hinok lng Cernavod)
&it pe Turci ocupnd toate cet4ile ca: caci chiar de nu ar fi nicio probsa, configu-
Rusciukul, Silistra etc., observnd toate ratia Durarii in acest punct, chiar astbi2
punctele fluviului pe unde trecerea Orea ar merita orasului, ce s'ar gsi aci, numele
usoar i dispunnd de numeroase rezerve, roman. In adev6r, fluviul se intoarce ca
erau gata sil inceap ofensiva la momentul imprejurul unui ax, din o directie vest-est
oportun. Suvarov i cu Weisman ocup in acea de siid-nord.
Turtucaia iar Potemkin ia Hrsova i se Vorba Raova insemneaz, in limba tur-
intAresc bine pe malul drept ; sub protectia ceasca, loc unde se Ingroapii vitele moarte.
acestora, armata contelui Romantzoff a efec- Orasul roman 2) sau acel care i-ar fi luat
tuat trecerea Dunrii la Gura Balei (30 km. locul nu pare s fi avut vreo importanf
la vale de Silistra spre a se indrepta la mare.
atacul acestei ceti, 1. Iunie 1773. La 1837 c6pitanul Moltke, ulterior ilustrul
A instalat lagrul s4u la 3 mile deOrtare maresal, intr'o excursiune Mouth' in Do-
de Dundre apoi a trimis trei corpuri de brogea a g6sit, la 21/z leghe dela Rasova,
armat sub comanda lui Weisman, Po- in interior, o ruina remarcabil.
temkin si Suvarov, contra Turcilor. Aceast ruina const inteo mare masa de
Suvaroff cu 13.000 de oameni s'a luptat pietre solide, boltit in form6 de cupol,
cu 20.000 Turci, li invinge, face multi prizo- altAdat cAptusit cu basreliefuri i coloane,
nieri, intre eari sase pasale punnd restul cari zkeau imprejur. Dou incercgri au fost
Turcilor pe fug, captureaza 12 tunuri, toate fcute pentru a Otrunde aceast mash'.
munitiunile de rzboi i incendiaz6 depozi-
tele turcesti. 1) A. Comnen Ipsilante, op. cit., pag, 518 si 519.
2) Se vorbeste de niste ruine importante desco-
perite ulterior, Intre Rasova i valul lui Teodosiu,
Mannert, t. VII, p. 116. la sudul lacului Cochirleni earl ar putea fi (?) ale
2) Itiner. Antonin., pag. 105. vechiului Axiopolis.

290

www.digibuc.ro
Opinia marealului era, c' ea, dup toate ocupat de Legiunea I Italic6. Ruinele sunt
probabi1it4ile timpului, a servit de mor- ale unui vechi ora care purta numele de
mnt vreunui general roman 1). Tropaeum, acel ora despre care vorbete
Dela ocuparea Dobrogei de Romni, acest scriitorul bizantin Hierocles In opera sa
monument nu a Incetat s' atragd atentiunea Synecdemos (Veterum Romanorum itine-
Invatatilor ; unii &eau eh' aceast ruina, rarie, edit. Wesseling, pag. 636).
e restul unui monument care ar fi perpetuat Acest monument circular este un trofeu ;
o mare victorie a Odrizilor asupra Tribalilor el a fost Inltat de impratul Traian, dup
qi Getilor ; altii 2), o atribuie Perilor, dei cucerirea Daciei, In anul 108/9 ; oraul (vicul)
un savant archeolog 3) crede &A ea nu pre- de lng6 monument a luat iari numele
zint6 caracterul operelor persane. Au fost monumentului Municipium Tropaeum Tra-
unii care i-au imaginat c6 aci ar fi putut jani, chiar In epoca traian6.
fi Ingropat marele Hydales. Printr'o monet roman' btut la Tomis
In fine, neobositul explorator Tocilescu, se recunoate acest monument. SkAturile
a examinat-o de mai multe ori i-i gbisi, hied vor necesita o munca mai indelungat pentru
dela Inceput, o origin6 roman6, din epoca ca Intreg municipiul s' fie desgropat (1891).
lui Justinian. 0 mai serioas6 cercetare ulte- Ultimele detalii asupra acestei ceati se
rioar a sa, Intov'gr4it de Soutzo, Mcutd in ggsesc In Monitorul Oficial din 25 Februarie
August 1883, a constatat c5. In jurul acestui 1.892, pag. 6981-6987. Din acestea reese:
turn, pare s fi fost concentrat, In total acest monument gigantic circular este un
sau In parte, pe timpul Impratului Marcu trofeu cu basreliefuri, reprezentnd scene
Aureliu, legiunea roman a XI-a Claudia, din rzboiul dus de chtre Traian contra
a csrui lagr principal, se tie c' a fost la Daciei la 108/109 d. Chr. Vicul ce incepuse
Durostor, unde legiunea a fost adusg. sub s se aeze In jurul monumentului a luat
Antoniu Piu 4). Monumentul dar este curat numele Insui al monumentului: Tropaeum
roman, dei se constata c6 a fost opera mai Trajanum i exista chiar pe vremea lui
multor sculptori i. de diferite forte 5). Traian. Din Pieus deveni municipium. La
Informatii ulterioare publicate asupra ace- finele secolului III un detaament al legiunei
stui monument arat c ruinele monumen- I Italice, stationat la Novae se afla In la-
tului dela Adam-Klisi sunt acelea ale unui gdrul dela Adam-Clisi. La sfritul veacului
monument roman din cele mai Insemnate III i. chiar la Inceputul secolului IV oraul
din Europa. se bucura de institutiile sale municipale i
In mijlocul unui circ format de dealuri, de prosperitate.
ruinele reprezint o Imprejmuire ova15, 300 m.
ltime pe 400 m. lungime, inconjurat de 8. VALUL (MOLUL) LUI THEODOSIU
un ant adnc i de un rnd de ziduri cu CEL MARE.
18 turnuri. Poarta principal a oraplui se
denumit al lui Traian.
afla la nord-est aezata Intre 2 turnuri,
lung 4,15 m., lath' 3,40 m. Cetatea fusese Acest val (mol) este o urm de barier
ce Inchidea oarecnd, In Dobrogea, im-
1) Moltke, Lettres sur l'Orient, pag. 164-165. periul roman In contra unei invaziuni dela
2) Opran, fost prefect la Constanta. nord.
3) Mihail Soutzo. Aceste sisteme de aparAri, cari, dela des-
4) Vezi Ptolomeu, Itinerarul Antonin ,si Notifia coperirea artileriei, au devenit nefolositoare,,
Dignitaturn.
3) Raportul lui Gr. Tocilescu catre Ministerul aduceau In timpul lor mari servicii statelor
Instrucpunii publice, Oct. 1883. amenintate de armatele barbare, cari antre-
192
291

www.digibuc.ro
nau cu ele familiile, carele, corturile i ne- Fr indoiar c aceasta este cea mai
numratele lor turme 1). considerabil lucrare militar din cette ro-
Sunt mai multe versiuni asupra originei manii au fcut in Dobrogea.
acestui val (mol). Un distins archeolog, inteo savant. di-
Dupg btlia de la Salices 2), intre Romani zertatie 1) asupra acestui mol, revine asupra
i Visigoti, sub Gratian, generalul Traian ideii, acreditat, c el ar fi opera generalilor
a fcut acest retranament pentru a inchide romani Profuturus i Traian, sub domnia
pe barbari in acest colt de pmnt intre lui Valinte.
Dunre, Marea Neagr i mol A patra. Dup moartea lui Valinte, la
A doua. Romanii, temndu-se ca nu cumva 378 i dup ce Gratian i Teodosiu au btut
pe Goti, cari au ajuns cu nvlirile i pr-
barbarii s cantoneze uor in acest colt retras
al imperiului lor, au profitat de depresiuneadrile pn in Grecia, s'a incheiat pace intre
meridional a teritoriului pentru a construi,Romani i. Goti ; ei s'au stabilit pe trrnul
drept al Dunrii, anume la nordul lacului
una din acele linii de fortificatii ce se numesc
Valul lui Traian in tot orientul danubian 4).ocupat apoi de mol.
A treia. Valinte, impratul Orientului Teodosiu, care se temea mult de aceti
(364-378) neputnd infrunta devastrile barbari, a executat aceasta frontier arti-
barbare cari se succedau neincetat, pierznd ficial, intre Gati i Romani. Fr. Indoial
chiar Dunrea de jos ca frontier, spre a c el a intrebuinta un timp indelungat i
asigura restul imperiului, a recurs la ajutorul c." o asemenea colosal lucrare era imposibil
unei frontiere artificiale. Ea consta din o s se execute in timpul unui rzboi sau mn
linie de anturi i tntriri. Aceast gigantic6 timpul nvlirei barbarilor. Aprat hi mare
lucrare a lost executat sub directia a doi parte de mlatinele Cernavodei, aceast in-
generali romani: Profuturus i Traian. Ea trire, Muth' in apropierea liniei celei mai
este cunoscuta sub vulgarul nume de molul scurte intre Dud-ere i Mare a fost mult
lui Traian 5). timp un obstacol serios i Gotii au rrimas
Dup moartea lui Attila (453, chiar in inchii intre val, Mare i Dunre, ca inteo
noaptea nuntii sale) distrugerea puterei hune temnit mare.
a lsat oarecare repaos imperiului de Orient ; Acest mol este dar fcut de Theodosiu
politica bizantin a incurajat stabilirile bar- cel Mare. Cel putin momentan, el a impus
bare in Tracia i Moesia. Gotilor respect i cat a domnit marele Theo-
Hernakh, finl lui Attila i aliatul &du dosiu pacea n'a fost turburat. Politica sa
alanul Candax au obtinut pronnturi in dibace ajunse BA fac' din Goti, auxiliarii
Dobrogea i o parte dintre barbari, fiind imperiului contra barbarilor transdunreni.
intrebuintati special la aprarea molului lui Corpuri intregi de Gori serveau mn armatele
Traian (devenit atunci frontier imperiului) lui i hitreaga natiune era subventionat
au primit numele de Fossatiel 0). de el.
Este natural c, dup moartea sa, valul
1) Mry, Constantinople et la Mer Noire, pag. 51. n'a oprit invaziunile barbare ; el a lost pro-
2) Un ora roman ce se afla lngd Babadagul de
astdzi. Unii pun aci, sau in apropiere, Marcianopolis. babil intors (ocolit) de nvlitorii veniti
5) Prerea regretatului C. Bolliak, in Topographie dela nord.
de la Roumanie. Paris, 1852. at despre numele lui Traian, valul l'ar
4) E. Reclus, Ceographie Universele, Vol. I, pag. 209. fi cptat dela vorba slav Traian sau
5) Coup d'oeil sur les Monuments antiques de la
Dobrudja, par Michel C. Soutzo. (Extrait de la 1) Publicat in Revista de Istorie, Archeologie
Revue Archolooique), pag. 12. Filologie, Vol. II, pag. 179, fasc, I, sub directia
6) Ibid., pag. 13. eruditului profesor Gr. G. Tocilescu.

292

www.digibuc.ro
Troian, care ar insemna loc tare, lucru du- Pe la 1837 linia acestui val era pstrat,
rabil ; acest nume era atribuit de popoarele mai in toate prile. Formele i intrrile
slave oricrei lucrri de o important oare- castrelor erau i ele bine definite 1).
care. Pe multe locuri frig, zidul, acoperit de
Ammian vorbete de fanturi considerabile pmnt, a luat aerul unui epolment de
facute de Profuturus i generalul Trojan, fortificatie destul de determinat, dar al cArui
contra invaziunilor ; dar aceste anturi 1), profil este reprezentat mai mult prin o linie
ar fi bine s6 se caute aiurea, in Balcani. curb6. Inatimea sa era de 3-5 metri. Un
Romanii, ca i Grecii, ca i Turcii luau ca ant de 4-5 metri ltirne, 2,50 la 3 adan-
linie de aprare Balcanii, cnd mijloacele cime, de un traseu in sensul celui mai de sus,
nu le permiteau s mai apere Dundrea. preceda molul. Castrele cari se aflau din
Generalul Traian (377), cruia simplu distant In distant (cam la 100 metri),
Intmplarea i-a dat nume ca al gloriosului serveau la intsrirea liniilor inapoia cror se
imprat, in aceste circumstante, era un orn &eau. Figurile acestor castre erau regulate,
prea obscur (crede Ammian Marcelinul), dreptunghiulare, 100 pai de latur, pe 150
prea slab, un general fr reputatie, pentru curmezi. Rampartul lor avea acelai profil
ca dup moartea sa, in Mtlia dela Adria- ca molul principal, pe care-1 sprijineau.
nopol, numele sgu s strbat Odd la noi, Formele i intrriie lor au fost mult timp
dup 15 secole, in mijlocul acestor nvliri vizibile 2).
barbare, cari au acoperit cu uitarea mult In general n'a mai amas dect urma
mai multe i mai importante glorii de per- acestui zid defensiv. Materialul su a con-
soane i popoare. tribuit foarte mult la constructia Eniei ferate
Aa dar e drept c acest val s se nu- care unete Constanta cu Cernavoda.
measca valul lui Theodosin cel Mare 2). Mai sus pe Dunre, pe acelasi mal, pe
Directia acestui vallum atribuit i ma- panta dela gura lacului Cochirleni, la vale
relui imprat, ca tot ce e grandios In aceste de Rasova i de molul lui. Theodosiu cel
regiuni, prelungindu-se In tot lungul istmului, Mare se vorbete s se fi descoperit ruinele
a format o indoit, pe alocurea chiar intreit, unei mari cetti romane, neexplorat inch'
linie de aprare, neintreruptd, intre un punct i. care poate fi A xiopolis sau chiar Zeldepa,
plecnd, pe Dunre, mai sus de Cernavod cetato de care vorbete geograful bizantin
i terminnd la sud de Constanta, prelun- Hierocles in cartea sa Synecdemos (Veterum
gindu-se pe Ormurile mlatinilor sau pe Romanorum itineraria, ed. Wesseling pag.
pantele sau vrfurile cari le predomin. In 637 citat de Tocilescu in Monit. Oficial din
aceste posomorite locuri, in rara saaticd, 25 Februarie 1892).
tara hyperboriand, In care poetul roman
Ovid, exilat din Roma, plnge splendoarea 9. CERNAVODA.
marei cetati, se ridic aceste ruine, ale unui Din punct de vedere istoric Cernavoda
trecut mort de 2000 ani, cari ruini imprim nu prezint mai nimic important. In tim-
In pmnt prin netersele trslituri ce pre- purile romane (numit poate atunci Capi-
zint, numele Romei. dam, ora pe care Tocilescu Il pune la Ceatal-
Din distant:6 in distal*, in urma acestor orman) pozitia sa la gura unuia din canalele
linii de retramarnente, se vd urinele ca- navigabile ale Dunrii ce, sau comunica cu
strelor ce formez paralel cu ea, bulevardul marea sau se oprea la Medgidia, nu a lipsit
inferior. de a-i da oarecare important. Mai trziu,
1) Zice Mihail Soutzo. 1) Colonel Baron de Moltke, Lettres sur l'Orient.
2) Idem. 2) Idem.

293

www.digibuc.ro
 -operatiunile Romnilor pe malul drept, Studii au fost incepute, dar razboiul din
contra Turcilor, fac a o aminti eateodata. 1854 survenind proiectul a cazut 1).
Dar perioada in care ii capata oarecare Nivelmentul facut de maiorul Vinke, din
importanta a fost acea a razboaielor ruso- statul major prusian, la 1837, a demonstrat
turce, ce au sngerat apele Dunarii de Jos punctul cel mai de jos al lantului de
aproape doua secole. inaltimi ce desparte, in aceasta localitate,
In Mai 1773 Weisman, dupa ce a invins naterea vaii lacului Kara-su de fundurile
pe Turci la Babadag, ajunge la Cara-su mici dela Constanta, se gasete la 164 pi-
(traducerea turceasca a vorbei ruse Cerna- cioare d'asupra nivelului Marii Negre. Ori,
voda, apa neagra in romnete, din cauza cum pe Inaltirni nu se gsete cel mai mic
apelor stagnante, ale lantalui de lacuri ce curs de apa pentru a alimenta acest canal,
s'a format din potmolirea vechiului brat ar trebui sapat la aceasta adancime, inteo
i nume sub care autorii acelei epoce In- stanch' calcaroasa i pe o lungime de mai
telegeau Cernavoda) spre a se uni cu Po- mult de dou mile 2).
temkin. Abandonata ideea saparei unui canal,
La 25 Noemvrie 1773 Turcii bat pe Rui Compania vapoarelor austriace, lund In
la Cernavoda i Ii silesc sa treaca In Romania. considerare vecinatatea Marii de Dunare,
In aceasta Imprejurare, Rusii au avut 4000 a construit dela acest port la Cernavoda un
morti Dou luni in urm', ei reiau ofensiva drum i se forth' atraga marfurile i pa-
i la 2 Ianuarie 1774 bat cumplit pe Turci, sagerii la Constanta, de unde ea le transporta
zdrobind cu totul puterea seraschierului pe uscat la Cernavoda. Aci erau ateptate
Daghistan-Ali-Pap. Un pap (Orner) cade de un vapor, care urca indata Dunarea.
mort, alti doi (Taussi i Ispir Aga) cad Nenorociri repetate, intmplate vapoarelor
-prizonieri. Nu mult In urma dau asalt inteun loc complectamente deschis la toat
Bazargikului 2). furia vnturilor dominante au fortat corn-
S'a considerat i se considera Inc aceste pania sa abandoneze intreprinderea.
mlatine i lacuri ea resturile unui vechi brat Cam pe la 1860 o societate engleza apare ;
al Dunarii i pe aceasta parere s'a crezut ea a obtinut dela guvernul turc concesiunea
posibilitatea stabilirei unui canal navigabil de a lega ambele orap printr'un drum de
dela Dunare pansa. la Constanta. fier i se puse pe lucru.
Vecinatatea marii, de care Carnovada nu Dealurile aunt taiate, buu1ile sunt uscate
este despartita dect prin o ingusta limba iar Marea Constantei, din periculoasa rada,
de pamnt, de vreo 65 km. latime, atragand este transformata inteun port sigur, prin-
ateatia unui mare numr de speculatori, tr'un mol solid i orapl este reunit cu
asupra acestui punct, units cu ideea de a Dui-area. Comertul progreseaza lesne ; vo-
scurta, cu 580 km., drumul Constantino- iajorii care voiesc sa scurteze drumul Orien-
polei spre Dui-area de sus ; dorintele una- tului, tree prin Cernavoda. Deprtul i bah
ninae de a evita, mai cu seams pe timpul tosul tinut, dintre Constanta i Cernavoda,
stapanirei gurilor Durarii de a4ii, tracasrile ia cu totul alt aspect. Linia s'a ameliorat
ce posturile militare puneau navelor ce urcau din ce In ce, cu toata concuren-ta ce o ame-
fluviul, au determinat pe un oarecare Wilson, ninta din partea Varnei. La jumatatea dru-
BA elaboreze in 1837, proiectul de a reuni mului se gasete, enormul de altadata ora
Dunarea cu Marea Neagra printr'un canal.
1) Pilote de la Mer Noire (Cate de l'Europe
traduit du russe par M. H. De la Planche Capitaine
') Al. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 520. de fregate. Paris, 1869, pag. 45-46.
2) Ibid., pag. 521. 2) De Moltke, op. cit. Partea I, pag. 80, note.

294

www.digibuc.ro
 taar Medjidia, pe niste vechi ruine ce se Giurgiu. Comandantul vasului si secretarul
pretindea a fi fost castre romane 0 port de guvernatorului general din Giurgiu, trimisi
Dungre (unii pretind c ar fi posibil ca s felicite pe domnitor, prnzira la masa
actuala Medjidia BA fi fost o dependentg, domneasd. Vasul a fost salutat in tot
dac nu chiar vechiul Torni ?). lungul DunAiii de trupe si popor de pe
Bltile abunda in vnaturi si cmpiile ambele maluri.
prezint activitate si. viath, cu toate c Dup ocuparea Dobrogei de Romni, Cer-
aceasta nu impiedic6 vara, s'A se adeve- navoda a fost un moment capitala districtului
reasa nuniele ce aceast6 localitate purta, Silistra-Nou. In timpurile din urm6, calea
de regatul frigurilor. Cap al liniei ferate ferat a fost r6scumprat de Romni, care
Constanta-Cernavoda, este originea orasului o vor continua Ora la unirea cu una din
dunrean. liniile ce duc sau in Capital sau la Rmnic,
La 26 Mai 1864 Principele Alexandru dup ce va trece fluviul pe un pod colosal.
Ion I, sosind la Cernavoda, a fost compli- Actualul canal, singura urm a vechiului
mentat la bordul Sophiei # de Salih Pam brat navigabil, ce fcea Medjidia port la
general de brigad, sef al statului major, DunAre, este traversat astzi in multe locuri
care a rmas atasat pe lng print in tot de linia ferat, asa c a devenit impropriu
timpul sederei sale in Turcia. In acelasi vechei sale destinatii. El continu sei se
moment se prezent printului si N. Bor- umple zilnic.
deanu, girantul agentiei Principatelor-Unite
pe lng Sublima Poart. 10. H1RSOVA SAU CARSOVA
Salih Pasa prezent pe lng6 cei 2 co- (Vechiul Carsium).
rnandanti ai corvetei Beyruth, pus la dis- In vechime, la Romani se numea Carsium,
pozitia printului de dtre sultan si pe ge- dup unii 0 cea mai probabil ; Cius dup5.
neralul Nusret Pasa, directorul emigratiei altii ( ?); Carseu 1) (?) poate sub Boerebista.
circaziene. Dup altii s'ar fi numit orasul Illirfiilor
Domnitorul petrecu noaptea la bordul (Hdrqi-ova) locul de concentrare al peilor
Sophiei iar a doua zi s'a suit inteun tren turmelor din Transilvania cari iernau in
expres, trecnd in mid.' tinut de general vecindtate si mureau ( ?)
printre circazienii, pedestri si cTri, pe cari Stabilirea lui Hernakh, fiul lui Attila
Nusret Pasa li asezase In lungul drumului. in Dobrogea, antren si pe acea a regelui
La ora 12 a ajuns la Constanta. Candax si a micului su popor, care prea
In ziva de 6 Iunie dup o scurt si. str- a fi lost in clientela acestui tnr fiu al lui
lucit dltorie, printul reveni. De astadat Attila. Ei au fost admisi in aceleasi condi-
Poarta a pus la dispozitia sa vasul de rzboi tiuni ca si el si cantonati in parte pe platoul
Kilidy-Ali, care primi pe domnitor cu ono- meridional al Micei Scitii, aproape de molul
rurile obisnuite. Tunurile au salutat pavi- lui Theodosiu i parte in Moesia inferioar
lionul domnitorului Romnilor. aproape de Dunsre, imprejurul fortretelor
Malul stng era populat de lume venit Carsului si Durostorului (IIistoire d'Attila I,
din Ialomita si [Walla spre a saluta pe su- pag. 250).
veran. Domnitorul insrcin6 pe Rlnescu Ca si Tulcei, Cantemir i-a atribuit o origin
(ministru) si Pisosky (colonel) s le raultu- dacic.
measc6 si s le distribuie gratificatii. C. In fala acestui oras, Attila a inaugurat sal-
Negri agentul .t6rei pe lng6 Poarta si-a luat batica sa domnie punnd &A crucifice chiar
concediu dela domnitor si. a plecat in Mol- 1) Vezi documente metalice de Iacov Livescu.
dova iar la ora 6 Kilidy-Ali s'a indreptat spre Vocea Covurlui Nr. 3565, 10 Febr. 1888.

295

www.digibuc.ro
In fata celor ce-i aduse, 2 principi de snge fost aa de mari ca Romnii abia le puteau
regal, fiii lui Mama i Attacam, personaje duce cu ei.
distinse la Huni, oaspeti ai Romanilor, pe In anul urmtor (1595), Mihai a trimis un
tali acetia i-a inapoiat de Ma' conform detaament, din armata sa, sub comanda
tratatului dela Margus (Semendria) 1). spatarului Preda (Buzescu) i al Stolnicului
atre finele secolului al IX-lea (894) teri- (comisul) Radu (Calomfirescu) asupra War-
toriul de pe dreapta Dunnii, cuprins Intre ovei.
Silistra i Marea Neagr, este stapnit de Turcii din ora aflnd despre sosirea
Giazichopon, o oard de Pecenegi, popor de Romnilor, le-a ieit in intampinare, dar
ras6 fino-tatar. Romnii ii bat, li tree Dungrea, fcndu-le
La 1048 are loc o ceart 1ntre Tyrach mult ru, in goana ce le-a dat Ong la
hanul cel mare al Pecenegilor i hanul Hrova, pe care au luat-o i au prAdat-o 1) .
Keghen a unei oarde ; acest din urm este Cu aceasta ocazie Kiralij, prad toate
btut i silit cu 20.400 ai gi A' treac oraele turceti Oda' la Ismail i Varna.
DunArea qi A' se aeze In apropiere de La 1659 Racotzi, principele Transilva-
Silistra, unde a primit trei castele pe Du- niei 2) fAcnd aliant, prin jurmnt, cu
nre. El s'a botezat cu tori supuii sAi In apa Mihnea (Radu) al III-lea contra Turcilor,
acestui fluviu, apoi a inceput s5. atace pe a 1nceput sd prade i s.' jefuiasc6 oralele
acei de pe tdrmul stng. Acetia profit de turceti aezate pe marginea Dud-arid ; tre-
inghetul Dunrii i pornesc contra bor. Ciuma cnd DunArea In Dobrogea i ajungnd
iscndu-se intre acetia din urmg, sunt ata- la Hrova, Racotzi a fost 1ncoltit aa
cati i siliti s depun6 armele i sh' lase de bine de Turci, c abia a scpat din
prizonieri aproape 800.000 ( ?) mnile lor.
In evul mediu acest ora a fost mult timp Nu se mai vorbete In istorie mai nimic
im cuib de oarde at'dreti ca i localitatea de HArova pan6 la 1771. In acest an co-
Boascicului, ca i. aceea a Lipovenilor, locuri lonelul rus Dumaev, pus s pzeasca gura
ce abund in ruine. rului Ialomita, se repede la Hrova i
Primele sale fortificatii se crede sh" fi fost ri- pune mna pe fortificatiile turceti i pe
dicate de Carol .1 Ludovic, regi ai Ungariei2). 8 tunuri, apoi cl raval peste Turci, la
Dup cucerirea Bulgariei i Dobrogei de baionet. 0 bomb6 ruseasca cade in cetate,
care Turci, aceast cetate a fost ocupat peste un depozit cu pulbere i zidurile sale sar
de o garnizoara turceasc. in aer Impreura cu comandantul turc. Ruii
La inceputul rzboaielor de renatere, profitnd de momentul favorabil, se reped
cAtre sfrOtul secolului XVI Romnii a asupra Turcilor zspciti, ii mid MI mil,
luat-o de mai multe ori. i pun mna pe intnire ; ei au g6sit aci 70
Albert-Kiralij, generalul lui Mihai cel bray, de tunuri i 2000 prizonieri.
dup ce bate pe Turci In dou btlii, pe Opresc pe searna kr tunurile upare, din
uscat i pe DunArea Inghetat i distruge tabr iar pe cele din cetate fiind prea grele,
un corp de soldati ce-i forma garnizoana, le aruna in Dmare. Magaziile i. bagajele
arde i prada acest avut ora, ia cu asalt turceti le dau prada focului 3).
cetatea, in ziva de Sf. Vasile 1.594 i apoi
se 1ntoarce triumfgor In tar 3). Przile au 1) Idem, pag. 6. Idem In Mihai Braoul, etc.
Ed. Odobescu, pag. 63.
1) Histoire d'Attila 1, pag. 48. 2) Miron Costin, Letop. Mold. Edit. Kogllnis-
5) N. 1351cescu, Mihai Bravul, pag. 56. ceanu, I, V, pag. 362-.
5) N. Blcescu, Campania 1596, Mag. Ist., IV, 5) Alexandru Comnen Ipsilante. Vezi Analele
pag. 5. Academice Vol. II, Ser. II, pag. 515.

296

www.digibuc.ro
 In 1773, la 21. Iunie, Romantzov trecand La 1.809 Bu0i pun mna pe castelul, ce se
Dundrea, este Intampinat de o armata de ridica 0 astazi, in ruine, In punctul unde
10.000 de Turci, sub comanda lui Osman Inltimile Warpvei intalnesc tarmul Du-
Pala. Dupd o lupta teribila, Ru 0i rdman ndrii. Au fortificat oraul, prin uvraje de
biruitori ; ocupa Carsova 0 dupa ce Inta- campanie, au stabilit un cap de pod 0 apoi
resc pe Potemkin aci, pun mana pe tabgra au trecut Dundrea &are sfar0tul aceluiali an.
turceascd si se fac stapani pe 30 de tunuri 1). Catre finele lunei Mai 1810 o armata de
La 1773 dupa deruta dela Silistra, armata 60.000 Ru0, sub comanda generalului Ka-
rusa s'a impartit in 3 parti: una a trecut In mensky, a trecut Dunarea la Harova, servin-
Ora cu rniti, alta merse la Harova unde du-se de capul de pod, facut In anul trecut.
s'a ocupat sa repare fortificatiile 0 o a treia Aceasta maneyed, de0eapta atentiunea
s'a indreptat spre Kainargi unde a invins pe Turcilor cari au ridicat aci, la 1822 uvraje
Naman Pap dar unde a pierdut pe Veisman, regulate.
unul din cei mai bravi generali ru0. La 1828 generalul-principe Madatof, cu
In primavara anului 1.774 aceasta cetate patru batalioane 0 dou escadroane a fost
era punctul cel mai tare pe care Ru0i 11 destinat sd ocupe Harova.
aveau pe Ormul drept l Dudarii. Turcii Orapl a fost Investit de Ru0, bombar-
au scos steagul sfant la 24 Aprilie (24 Sefer). dandu-1, fail mult efect, cu cateva baterii
Vizirul a convocat un mare consiliu. A slabe, stabilite la mare distanta de cetate.
intrebat pe toti generalii care ar fi voit s' Cu toate ea lucrdrile sale n'au fost vata-
atace pe Ru0. Neprimind niciun rdspuns, el mate 0 ca cetatea abunda In munitii 0 pro-
a propus comandamentul efului enicerilor. vizii, ea a cerut 86 capituleze de indata ce a
Acesta la inceput opuse mii de dificultAti ; auzit de predarea Brailei. Tot aa a fost cu
va duce lipsd de provizii indata ce ya fi Tulcea 0 Constanta.
departe de cartierul general 0 va fi aban- La 5 Iulie, toate cetatile, la vale de Si-
donat la soldati. Reiss-Efendi parveni sa-1 listra, pana la molul lui Theodosiu cel Mare,
decida, afirmandu-i ea va impdrti cu el erau in mainele Ru0lor. Cdderea acestor
pericolele operatiunilor. Dar pe cand fceau cetAi a fost atribuita, crick, de tari ar fi
planurile cucerirei Harovei, Ru0i, ale carol' fost uvrajele sau pozitiile kr, cauzei urna-
micari nu le cuno0eau 0 pe cari ii credea toare: Poarta neputand trimite multe trupe,
pe la Cernavoda, au fcut o noud iruptie paza kr a trebuit sa fie incredintata
spre Bazargik. populatiilor, cari, fiind departe de a fi nu-
La 1809 dou'd stanci enorme dominau o meroase, se emotionau upr de Oirile de sen-
mica' esplanad unde era zidit oraul, care zatie 0 pierzand moralul, se predau lesne. 0
era aproape la nivelul Dundrii. 0 intarire populatie numeroas era o conditie esential
Inconjura orapil cuprinzand 0 ambele stanci: unei bune apgrari ; prob, in campania din
pe una din ele era un castel mare de piatra, 1828 0 1829, Rusciukul, Braila, Varna, etc.
fortificatie in genul gotic ; pe cealalta stanc Din nenorocire lug, dupa luarea cetatii
mai putin ridicat era un turn de piatra, de Ru0, in acest oral a isbucnit ciuma.
dar aceasta din urin era dominata de o Cu toate acestea, el tot a servit ca punct
Inaltime situata la stanga, privind dela de trecere a Dunarii 0 de comunicare a
Dunare, unde se mai vedeau Inca resturile armatei cu imperiul, In care scop statul
unui retranament construit de Marealul major a dispus intinderea peste fluviu a
Romantzoff, la 1773. unui pod, la inceputul lui Mai 1829.
1) Alexandru Comnen Ipsilante. Vezi Analele La 8/20 Martie 1854 trecand Durarea,
Academice Vol. II, Ser. II, pag. 519. colonelul Zuroff insotit de o flotila, a exe-

297

www.digibuc.ro
 cutat o demonstratie asupra acestei cetati ;
cu zece gufi de foc, sustinute de infanterie
i cavalerie, demonteaza turcior 3 piese, dar
nu poate cuprinde cetatea decal la 18/30
Martie, dupa. ce fusese de mai multe ori
respins.
Catre inceputul lui Aprilie, flotila rush' a
fcut aci un pod cu vasele capturate la Macin.
La finele lui Aprilie (1854) se gaseau la
Harova pentru apararea trecerei i a po-
dului urmatoarele trupe ruseti:
3 batalioane, 2 escadroane, 3 sotnii de
cazaci i 8 piese.
In vara anului 1877: Ilarova, Tulcea,
Isaccea etc. sunt ocupate succesiv de Rui
fara vreo opunere din partea Turcilor, cari
se retrgeau de bun voie, spre sud, inapoia
valului lui Theodosiu.
In toamna anului 1878 bastimente, escor-
tate de vasul de rzboi roman (c Fulgerul,
a debarcat in portul acestui ora o garni-
zoana. romaneasca.
La Hassarlak, in apropiere de Harova,
Valinte, sarbatorind la 369 al V-lea an al
domniei sale, a dispus sa se zideasca pe malul
drept al Dundrii, langa canalul Boroiul, un
castel spre a servi de aparare contra Gotilor
de pe malul opus, in acelai timp and s'a
pus FA se inalte i monumentul dela Adam-
Clissi (care s'a constatat in urma ea era zidit
de Traian).
11. CETATEA DE FLOTE.
Pe la 1.084 acest punct se numea Olaci
sau Oleci 1). Mai tarziu a purtat numele de
Cetatea de flote, Oraful de flote, Cetatea de
foci sau simplu nunzele de Oraf 2). Cetatea
de foci a fost zidita de Radu Negru pe la
1.310 (Copioso ristreto degli annali di Ragusa,
di Giacomo di Petro Lucari 1605 pag. 49 cit.
de Xenopol, vol. II, pag. 26). Tocilescu
crede c a fost-fondata de Ion Radu Voda
(Negru) Tugomir Basarab catre 1290.
1) Frunzescu, Dicfionar Topografic.
2) Cronica anonindi romdneascii. Citat de *incai,
V, II, pag. 222.
298
www.digibuc.ro
Waillant este de parere ca la inceput
s'a numit Omul de Flossis (Flossis este
numele ce Waillant crede Ca a fost purtat
de rul Ialomita, dela Urziceni (Urticani)
la vale 'An la gura sa).
Gasim acest ora mentionat pentru prima
oara in istorie la 1574. Alexandru, domnul
Munteniei, fiind batut cu desavarire la satul
Jilitea (jud. Ramnicu-Sarat) de bravul Ion,
supra numit cel Cumplit, domnul Moldovei,
el a gsit scaparea numai in fuga, sub zi-
durile acestei cetati, ceea ce lasa s se
inteleaga ea, in acea vreme, Cetatea de flote
era o fortareata insemnata.
La 10 Decemvrie 1594, Albert Kiralij,
generalul lui Mihai, a ocupat acest ora, dis-
trugandu-I din temelie, dupa ce ucisese pe
toti partizanii Turcilor 1) ; n'a putut lua lug
castelul 2).
Inamte de sosirea lui Sinan-Paa. la Du-
nare, Mihai, in capul unei parti din armata
sa, a luat Cetatea de Flote, ce era ocupata de
Turci ; Ii impratie garnizoana, apoi trecu
Dunarea pe gheata, lovi si Iu Silistra,
Harova, Isaccea, Razgradul, Cernavoda,
Kilia i Cetatea-Alba 3).
In al doilea an al domniei lui Constantin
Brancoveanu (1690), cu ocazia intrarei tru-
pelor austriace in Romania, au venit i
oardele tatarati, sub conducerea sulta-
nului lor Calga ; tatarii. i-au luat reedinta
la Cetatea de flote. Constantin, care se re-
trasese, de frica nemtilor, dela Bucureti la
Buzau, unde ii stramutase i curtea, a venit
in persoana, la Cetatea de Flote sa roage pe
sultan ca sa dea ordine severe i sa trimita
in mod special oameni ca sa opreasca de-
vastarile i barbariile tatarilor.
Ca i la Stelmca, Oltenita, Cerneti i alte
multe orae pe Dunare., la Cetatea de Flote
era reediata unei cpitnii. Aceasta dre-
1) Nicolae MIcescu, Istoria lui Mihai Bravul,
edit. Odobescu, pag. 56.
Mrescu, pag. 291.
8) Letopisefele Moldoyei. Edit. CogMniceanu, V,
III, pag. 491.
gtorie, care avea sub ordinele sale o ceat
de 1000 de oamem, consecinta organizrei
militare a statului, unea In sine puterea
administrativ, judiciar i militar. La
1739 Constantin Mavrocordat lund admi-
nistratia judetelor din minele acestor dre-
ggtorl i dnd-o ispravnicilor, dregatoria
Incet de a functiona. La 25 Ianuarie 1.775
s'au trimis crti domne0i care ispravnici
pentru a stabili punctele unde s aNze pe
Dunre pzitori spre a opri pe Turci BA
treac. fluviu i 6 fac rele. Intre aceste
puncte este 0 Ora 1111 (din Ialomita) (Da-
pontes 1.19).
Tot la 1775 Alexandru Ipsilante, reor-
ganiznd armata, Cetatea de flote a devenit
reedinta uneia din cele 78 Cpitnii de
slujitori, de0 cel mai important ora al
judetului Ialomita era targul Urzicenilor,
capitala judetailui.
Acest ore a czut cu mrirea Romnilor ;
abandonarea sa a inceput cu domnia fa-
nariotilor.
Altdat, era situat pe malul stng al
gurei Ialomitei ; cum mug gura acestui /Au
s'a schimbat adeseaori, resturile sale, cari,
nu erau dect foarte putine, se pot afla
nu cu putin uurint 1 Se crede c' ele se
gsesc Intre satul Gura (Giurgeni)
Piva-Pietrei, laugh' actuala schel ( ?).
La 1.780, biserici ruinate, situate una
lang4 alta, pe malul Dunrii, vis--vis de
orwl Hrova, erau ultimele resturi ale
acestui vechi orq, faimos odinioara prin
Intinderea comertului su 1).
Ruine par s se fi gsit 0 nu departe de
satul Piva-Petrei 2) precum i pe trmul
1) Carra.
2) Un soldat ce-1 aveam ca ordonant, din satuI
Gura Ialomitei, mi-a spus c pe malul stng al
Durarii, Ia vale de vechea gull a rAului
pe niste mici grinduri, s'au gAsit multe puncte de
unde tAranii sap si scot cArAmizi vechi (intre gurile
Ialomitei si a GArlutei).
Genilie (Geografia 1855) crede cA, ruinele aflate
pe locul oborului de schimb a satului Piva-Petrei
ar fi resturi ale vechei cetAti Ciridava.
www.digibuc.ro
stng, in dreptul Hrovei, Intre gurile
l3orcei s Ialomiei 1) ( ?).
12. GURA IALOMITEI y5.1 VADUL OIL
In primvara anului 593 impAratul Con-
stantinopolei a Insrcinat pe generalul Priscus,
1) Ialomita.
Gigubt comentAnd pe Herodot este de prere
cA acest istoric o intelegea sub numele de Noparis.
Teofilact Simocata, mort pe la anul 640, o nu-
meste lat(3coctoc. CAlugArul Teogan Cronograful,
nAscut pe la 784, o numeste 'IX(3cextoc. Safaric,
transcrie ambele aceste grecisme prin Rome i
traduce insusi numele, intocmai ca irikai, prin
Ialomita.
Hasdeu, dupA care analizAm originea numelui
acestui rAu, credo c o traducere mai adecuatA
din 'Mapco= si 'Woo& este Ialovka.
In adevAr asa se zice Ialomita i In cronica ma-
ghiarA a lui Ioan de Kikulew dir secolul al XIV-lea.
Marele Mircea inteun hrisov din 1387, al inAnA-
stirei Nucetul, dArueste calugrilor: toate
pAnA la gura Ialomitei (a dori do ustie Jalovniti ).
In hrisovul mircian, Hasdeu a vAzut numele Ja-
lovita E Ce Insemneaa acum Jalovita sau Jalovna?
In toate timpurile regiunile strAbatute de Ia-
1 omita au fost de o sterilitate ingrozitoare i proba
cea mai mare este faimosul BAragan.
Adjectivul ialov, de unde ialovita i ialovka in-
seamn In toate 4ialectele slavice: arid, sterp, ne-
roditor.
Astfel vorba Jalomita este slav si romAneste
s'ar traduce prin stearpti.
In aceastA parte a trei locuia oarecAnd un
popor slay, dela care a rAmas acest nume ca
DAmbovita, Prahova, Ilfov, Cricov, etc.
RomAnii, inmultindu-se in munti i In jurul
Severinului, s'au intins putin cote putin spre sud-
est si au adoptat numirile ce le-a gsit date de Slavi.
Denumirea Slavonia dela Istru, se intindea pe arn-
bele t Armuri ale Ialomitei. Aceste sunt ideile lui
Hasdeu asupra originei numelui Ialomita.
Waillant, deriva numele din Jalamica, Jala cea
Tala fiind unul din afluentii Padului din Italia.
El crede cd acest rdu a purtat qi numele Flossis,
atribuind aeeasta obiceiului ce avea colonizatorii ro-
mani de a introduce in locurile noi cucerite, numiri
din patrie. Astfel acest nume, i-ar i lost dat dela
Flossis rdu al Italiei, ce se Parsec', la Potentia, in
Adriatica. El crede c'A dela numele ce avea acest
rAu, dela Urziceni (Urticani) la vale, ar fi venit
numele orasului de Flossis, dela imbucdtura rAului
si care n'ar fi nicidecum Oraful de Floci sau de Flote.
299
s. pstreze trecerile Dunrii 0 s. ia, dac pgan pentru a excita mai multd Incredere
era nevoie, ofensiva contra barbarilor. Ge- i simpatie. La vederea drapelelor unui
neralul si-a. stabilit cartierul la Durostorum 0 popor cretin se Induiosa 0 remuscrile
a.inceput sd se prepare la o Indoit eventuali- 1-au readus cdtre romani, cari 1-au primit
tate a unui rzboi de aprare sau a unui ca pe un transfug. Gepidul scotand pe
rzboi de atac. Un declamator barbar, sub Alexandru din drumul ru in care se anga-
nume de ambasador, primit de general, in mij- jase, 11 conduse pe un drum uscat, pnd la
locul ofiterilor si, a 1ncercat s ingrozeasca bivuac 0 ii aratd mijloeul prin care ar putea
pe Romani prin violenta discursurilor sale. inconjura pe Slavi ; ulterior toti au fost prinsi
Cu mare mdestrie generalul a oprit pe ofiteri ca inteo cursd si legati cu funii 0 lanturi.
cari, exasperati de impertinentele ambasa- Alexandru a voit sd-i intrebe el Insusi ce des-
dorului, voiau sd-I omoare imediat. El a fost tinatie ,tveau acolo si de ce natiune erau, dar
concediat. Trile Romneti, In campie, erau tuti au refuzat s rdspund. Dei i-a btut,
in acele timpuri ocupate, in mare parte de totu0 n'a putut obtine dect o noud tcere ;
Slavi ; In regiunea Siretului, In o zond apa- Alexandru a fost astfel silit s se Incread,
ratd de mlastini 0 pdduri neparunse, Slavii pentru desluprile de care avea nevoie, numai
au adunat cktigul celor din urm expeditii, In declaratiunile gepidului. El a declarat cd
deplorabila jefuiald a provinciilor Mesiei, aceti Slavi erau soldatii unui rege vecin
Dalmatiei si Traciei. Un ef important, numit Mucok, care auzind de lupta pierdutd
Ardagaste, era pdzitorul acestor tezaure, cu a regelui Ardagaste 0 distrugerea lagdrului
o Insemnatd armatd. shu, i-a trimis sd observe miscarea ar-
Priscus proiecta s4-1 captureze 0 un mar matei romane. Dacd vom merge Indatd,
de noapte 11 aduse ctre pddurea care forma infruntnd oarecari dificultti, adug4 ge-
mijlocul lagdrului barbar. Ardagaste scdpd pidul, vom putea surprinde pe Musok In
cu fuga dupd ce Inspimnt pe romani cu oraul sdu, dela care el nu va lipsi 1nainte de
forta i micdrile sale. Poporul i armata a primi informatiunile eclerorilor sdi. Pentru
au fost cu totul desfiintate. Inconjurati de a ajunge acolo este de trecut un rau lat si
imensa prad cazut in minele Mr, soldatii adnc, dar eu voi putea procura Romanilor
romani au cerut strignd s meargd mai mijloace de a-i trece chiar prin regele
departe 0 Priscus, rspunznd dorintei lor, Musok . Astfel vorbi gepidul. Alexandru
a trimis un detaament de oameni sub con- primi propunerea sa 0 pentru ca nimic s'd
ducerea tribunului Alexandru, sd sondeze nu transpire asupra expeditiei sale, el puse
pdurile din fatd. Inainte de plecare, sd fie sugrumati toti pri-
Aceti oameni au descoperit, nu departe zonierii.
de drumul lor, un bivuac de Slavi; ei au Marele sat, resedinta regelui Musok, era
voit s ajungd acolo dar Intlnind drumuri situat la 40 leghe de acolo ; gepidul manifesta
intrerupte 0 Incruciate in diferite chipuri, mult inteligentd pentru a ajunge acolo ;
ei s'au rdtdcit 0 s'au pierdut Inteo balt Alexandru 0 detaamentul sdu, format din
unde ar fi rdmas dacd n'ar fi fost asistati 3000 oamenil-a urmat dela distantd si Prism,
de un gepid care se afla In regiune. care aprobd tot, se puse 0 el in micare,
Acest gepid era un vechi cretin, mult pentru a ajuta, la necesitate, detaamentul.
timp serv sau sclav la Avari, care, plictisit Renegatul, care cunotea bine locurile, a tra-
de aspra sa servitudine, o pdrdsise i Inteo versat fdrd greutate ruktul, Indreptndu-se
zi Ma libertatea pdurilor. Din acel moment sa gdseascA pe Musok In coliba sa. El 1i povesti
trdind intre triburile slave 0 rdtdcind din cd nefericitii supui ai lui Ardagaste, scdpati
sat in sat, a cunoscut toti efii ; se fdcuse 0 de exterminare, se gseau venind prin pdure

300

www.digibuc.ro
pentru a-i solicita azil i tiind ca. gepidul hun. (Dupa l'histoire d' Attila, vol. II, pag.
cuno0ea pe rege 0 localitatile, 1-au trimis 31-34).
inainte pentru a-i cere barci. In acest mo- Aceste fapte au avut loc inaintea depu-
ment Musok (Musocium la Theophylact ; nerii lui Priscu 0 inlocuirei sale prin fratele
Musugium la Theopkan in Chronogr. pag. imparatului Mauriciu.
229) preocupat de alte chestiuni 0 fara a mai Dup5. ctiva ani, sub Petru, fratele lui
socoti mult a pus la dispoztia renegatului 150 Priscu, ei tree din nou Dunarea In un Ice
barci 0 300 rameori pe cari acesta i-a condus, mult mai spre apus de Vadul Ofi (poate pe
in dreptul satului; pe o plaja deschisa 0 care la Turtucaia) care era departe de Ialomita.
se preta la imbarcare. De astadat ei au nimerit peste locuri fard
Grija ce preocupa pe Musok era ingro- al:4, rata'cind vreo 3 zile.
parea fratelui sau, care fusese celebrat In La pichetul Vadul-Oii, In dreptul satului
acea zi. Gura Ialomitei, in punctul unde Dunarea
Masa obipuit mortilor fusese magnifica. se imparte, la vale de Harqova in mai multe
Regele se imbatase in palatul sail. Cum ramuri, din cari cele mai principale sunt
oamenii dela rame avusesera qi ei partea doua: Duneirea veche i. Duneirea noud, Ru0i
lor din ospat, ajuni pe tarmul celalt s'au au pus in timpul rzboiului independentei
culcat alaturi de barcile lor legate de mal. (1877-78) dou linii de mine: una pe
Cand in revarsatul zilei, sosi Alexandru, Dunarea veche spre a opri ie0rea vaselor
oamenii dela rame dormeau du0; soldatii de razboi turce0i ce se aflau spre Macin
sal au masEwrat fara zgomot pe oamenii ador- 0 alta, In sus, pe Dunrea mare, in dreptul
miti, i-au asvarlit In ru 0 punnd ate 20 in pichetului, spre a opri descinderea din spre
fiecare ambarcatiune au ajuns curnd la sat. Silistra a canonierelor aflate acolo, 0
Musok, care era Inca ametit de vin, s'a trezit contra carora se armase cu mine, de catre
prizonier. Satul s'au a fost jefuit ca acel Ru0, canoniera romna Fulgerul ( Marele
a lui Ardagaste ; romanii au pastrat fug Duce Nicolae ).
un mare numar de barbati 0 femei, alese
pentru a fi vandute pe pietile Mesiei. 13. BRAILA.
Dar razboiul are intoarceri cu totul ne- Cam catre anul 367 Valinte trecnd Du-
prevazute. Chiar in seara acelei zile, Romanii nrea lnga actuala Braila, a capturat o
se aflau in starea In care ei surprinseser5. importanta capetenie vizigota, Arintheus, cu
pe Slavi. toata trupa sa lug a fost obligat s se Ina-
Avand vin din abondenta, s'au imbatat poieze imediat din cauza ca Athanaric se
0 n'au luat masuri de siguranta ; chiar sen- fortificase in teribilul bastion carpatin al
tinelele dormeau. Prizonierii au profitat de Vrancei. La 368 apele Dunarii ffind prea
aceasta ocazie pentru a rupe legaturile, mari, Valinte nu poate intreprinde nimic.
au luat arme 0 s'au aruncat furio0 asupra Intr'o noua expeditie pornita din Marcia-
Romanilor. Alexandru cat 0 soldatii s5i ar nopolis, trecand Dunarea pe un pod de vase
fi fost pierduti far Priscu care se arta la la Isaccea, a batut pe Goti 0 a incheiat
timp. Invocnd legile vechei discipline ro- pace dupa discutii ce a tinut intre pleni-
mane, generalul, invitat, spanzura pe ofiterii potentari, o zi Intreaga, pe un vas ancorat
de serviciu din acea noapte funesta 0 a Mtut in mijlocul Dunarei.
Nu se 0ie pozitiv cand crawl Braila a
cu nuiele pe soldatii carora le lipsea armele.
Expeditii de aceasta natura au avut loc inceput sa poarte numele ce-1 are astazi.
in anii 594 0 595 contra triburilor slave, In evul mediu, Venetienii au instalat, pe
ariergarde ale imperiului avar sau al II-lea Dunarea de jos, in apropierea padurilor Do-

301

www.digibuc.ro
brogei, o factorie de unde ei 10 procurau pe Dunarea de Jos 0 pe coastele occiden-
butoaie pentru comertul bor. Factoria a luat tale ale Marii Negre.
numele de Varelliana iar pe dialectul ge- La constituirea statului muntean, In se-
novez Bari] liana. Este probabil ca Braila colul al XHI-lea, Braila urma sa se ali-
deriv din Barelliana prin contractiunea peascil domniei teritoriale, care a linut mult
vorbei la trecerea in limba romana. timp suveranitv tea pe ambele tarmuri ale
Se spune adesea ca oare cand s'ar fi gurilor fluviului, 011 la mare.
numit i Peristhlaba. Cand inchiderea Bosforului 0 Dardane-
Dela inceputul comenului Genovezilor In lelor a silit pe Genovezi 0 pe ceilalti Italieni
Marea Neagr 0 pe Dunrea de Jos, stra- sa restranga relatiunile lor comerciale cu
lucirea ei a mers crescand : Marea Neagra, Braila a incetat Ed fie un mare
Un istoric bizantin 1) numea Braila cea centru comercial, fara ca, cu toate acestea
mai celebra piata din toate 1,ari1e romane ). BA piarda cu totul valoarea sa.
Negotul sail era, adaoga Hasdeu, atat Inca dela 1412 Polonia, Moldova 0 Mun-
de intins, Incat in cursul evului mediu a tenia erau unite contra Turcilor spre a sustine
fost vizitat OM 0 de vasele spaniole, venite imperiul bizantin care se afla In agonie 1),
din departatele trmuri ale Barcelonei 2). La 1.426 domnind in Moldova bunul
S'ar putea crede ea' actualul nume nu Alexandru, progresele Turcilor au nelinistit
poate fi altceva cleat o deducere din vorba mult pe crestini. Dupa sfaturile lui Sigis-
genoveza Bariliana, epitet ce i s'ar fi pu- mund, Impratul Germaniei, Moldovenii s'au
tut prea bine sa i sa dea ca rezultat al unit cu Polonii si contand pe ajutor din
concentrarii doagelor din padurile Munte- partea Germanilor, s'au decis sa faca razboi
niei 0 Moldovei, cu cari se construiau acele Turcilor. 0 expeditie moldo-polona s'a pus
faimoase barile (butoiase) ramase 'Ana tarziu In miscare. Dou luni, seful acestei expeditii,
ca mijloc de transport volant In comertul Cobilenie Grimatie, prefect polon In Sanaten,
levantinilor 0 chiar in lumea intreaga. Nu- a asteptat la Braila (ad Brailovium), ca Si-
mele Braila este posibil sa fie o deducere gismund sa intre in campanie ; imparatul
din Bariliana. lnsa retinut, in Boemia, de oarecari circum-
Actualul nume apare in istorie cam spre stante sau indemnat de catolici cari nu
inceputul mileniului actual, sau, cel mult, voiau &a sustie pe Bizantini 2), n'a putut
pana in suta a zecea. veni In ajutortil crestinilor, asa ca.' trupele
Istoria comertului italian, reprezintat prin moldo-polone au fost nevoite sa sa intoarca
GenoveziNenetieni 0 Pisani, n'a lasat nimic acas fara. sa Inceap razboiul. Aceasta n'a
sa transpire de ceea ce acest oras ar fi impiedicat pe Unguri sa acuze pe Poloni 0
putut fi in epoca de mrire a acestor mari Moldavi ca au lipsit dela locul de intalnire.
comercianti. Oricum frig, este fara indoiala, Aceasta este prima mentiune ce se face
ca a fost una din acele factorii comer- In istorie 0 sub numele ce am vazut, de
ciale atat de dese, bogate, cat 0 importante, orasul Braila 3).
Dup moartea lui Dracula, Mahomet al
1) Stritter, Memoriae Populorum olim ad Danu-
II-lea a trimis pe cel mai mare, din cei doi
bium ineolentium. Petersburg, 1789, in 42, Tom. II, fii ai sai, Vlad, care se afla ostatic la curtea
pag. 920. sultanului, sa domneasca In Muntenia, cu
a Prailabum (Braila) urbem Dacorum quae tottus
Daciae forum erat celeberrimum... , citat de 1) I. Heliade Radulescu, Dacia Fi Romania,
Hasdeu In Joan Vodd cel Cumplit. pag. 137.
2) Dupa cum asigura V. Alexandrescu vizitand 2) Ibid.
arhiva municipald din Barcelona. Idem. 3) Krommer, pag. 293.

302

www.digibuc.ro
condifie s ving. In told anii s plteasc executii sngeroase, unde fantezia era ame-
tributul dat i de tatl sau. La Inceput, stecat cu cruzimea 1).
a venit 2 ani dearndul ; dar mai In uring. Chiar Mahomet s'a indignat de atroci-
nu voi s' mai villa. Sultanul a trimis pe tgtile lui Vlad cari, ce e drept, trebuie sg
Aliza-Bey, eful vngtorilor lmpArteti, spre fi fost prea revolttoare, spre a supgra pe
a-1 cuta. Acesta a venit la Brgila. Domnul acest sultan, un alt Vrstor de snge orne-
n'a voit s vin In intmpinarea sa, ci a or- nesc.. Sultanul voi s scape Romnia de
donat curtenTlor sgi, s. opreasc Intre dnii acest flagel viu, de acest demon, care a primit
pe ambasadorul sultanului, Ora se va 1n- Intreitul epitet de : impelitatul (diavolul),
toarce el. Dupg aceea, Vlad, a plecat sg-i edlul i repay .
adune oaste i cum era iarng, a trecut Du- De aci Inainte vom urma pe De Hammer,
!area pe gheatg, la Nicopoli. Aci a dat voie cel mai contiincios dintre cronicari, cgmi
oamenilor sgi s prade i 86' ucid, fr5. dis- Mry se deprteazg, prin pasiune, de exacti-
tinctiune de sex sau etate ; apoi la morti, ca tatea faptelor Intmplate, Pe la 1469 un
10 la vii, tgiat nasurile pe cari trimis vechi turngtor de vin In paharul sultanului
cadou regelui unguresc Matei. Dupa aceea Murat al II-lea, meserie ce-i dgduse In urmg
venind la Brgila, a Inchis pe ambasadorul dreptul s fie comandant al flotei otomane ( l)
turc, cu cei 30 servitori ai si, cari nu tiau apoi guvernator In Peloitonez, un Ceacargi-
nimic, iar a treia zi i-a pus In teap, Intai pe Amza-Pap, era prefect al Vidinului.
ambasador i. apoi, Imprejur, pe tosi ser- Mahomet i-a dat ordin s intre In Mun-
vitorii lui 1). tenia, In capul a 25.000 oameni 2) impreung
Pe la 1457 trebuie s fi fost un port im- cu secretarul sgu Junis-Beg, un grec le-
portant, cgci Vlad Vod Inteun document, pdat, ce se numea Inainte Catabolinos 3).
mustra municipalitatea din Sibiu, c, nu Ei aveau ordin sg pun maim pe Vlad viu
numai cg. ocrotete pe un pop romn, ce sau mort. Vlad simte, ii bag6 intr'un loc
se pretinde fiu de domn, ci. las BA sglbatec, Ii Inconjurg, pune mna pe amndoi
usurpe domeniul Amlaului, ademeniti prin i Impreun en Turcii lnsotea i dupg ce le-a
promisiunea acelui pretendent, de a le dgrui tgiat mainele i picioarele Ii pune pe to-tit In
penitul aimilor dela RucAr i. dela Brdila 2). teapg. Pe pap II pune Inteuna mai Inalt,
Venitul vAmilor Brilei, trebuie s fi fost In mijloc 4).
prea mare (i prin urmare importanta co- La 1462 Mahomet al II-lea a, venit s pe-
mercialg a oraului foarte Insemnatg) pentru depseasc6 pe Vlad pentru aceast faptd. In
a Incuraja ajutorul unui competitor la tronul acest scop sultanul a strns armata mult i
Munteniei, mai ales contra unui principe ca a ple cat asupra Munteniei. Aceastg mare oaste
teribilul Vlad. a fost Imprtit In doug una a mers cu
La 1462 ( ?) 3) teribilul Vlad, dezola Mun- padiphul pe uscat, cea de a doua a fost
tenia, cu crimele sale. Istoria ferocittilor ambarcat in 25 corgbii mari i 150 mai mici
omeneti nu ofer nimic de comparat, cu i trimisg, pe mare.
ceea ce se spune despre acest tiran fabulos. Aceast flotg, intrnd pe Dungre, avea
Perpetua so ocupare era un supliciu ; fiecare misiune s urce pang la yidin. Cu ocazia
soare lumina, in Muntenia, una din acele
1) Mery, Constantinople et la Mer Noire.
2) Dupa inemoriile sarbului Ivanovici, fost enicer 2) Istoricul bizantin Duca, zice numai 10.000,
in armata lui Mahomet al II-lea. Arlaiva storied a cap. 45.
.Rornniei, Vol. I, partea II, coloana I. 2) Hammer, Nerssi, Indris, Aali, cit. de Bolinti-
2) Colurnna lui Traian, anul 1874, pag. 126, col. H. neanu in opera sa Vlad Tepee, pag. 51.
Sau 1459 ( ?) 4) Hammer.

303

www.digibuc.ro
trecerei sale, flota a ars i Braila (ocupat electrizat dorinta de a capata, daca nu prin
probabil de armata lui Tepe), tiirgul cel mai arme cel putin prin intriga : ceea ce s'a putut
vestit al Munteniei i ale carei case erau, face uor, de vreme ce cAtigul lesnicios al
dupa moda orientului, in lemn '). Am vazut existentei, a dat timp autochtonilor sa se
la Nicopolei, rezultatul acestei expeditii. gandeasca la actiuni pornite de sentimente
Alungnd pe Tepe i ocupnd Braila, de inima, cleat la acelea comandate de
Turcii nu nurnai ca n'au desfiin-tat comertul ratiune i necesitate.
Brai lei, dar chiar 1-a ridicat pna la culme 2). Tristul rezultat al acestei stari, aduse pe
Pentru ali asigura aceasta importanta po- nesimlite consumarea fortelor lor i prin
zitiune, ei au 1nconjurat oraul cu o inchi- urmare inlesni cotropitorilor mijloacele de
zatura (Parcan) iar pe repedele mal al Du- supunere i dominatie, i astfel, ei au
nrii au zidit o formidabila citadela, cu 5 platit cu cinci sute de ani de umilingi f i
bastioane 3). sleibiciune o stare, care de n'ar fi existat,
Punand in locul lui Vlad, pe fratele sail gratie concursului naturei, ei ar fi devenit
Radu, cetatea a fost redata .Munteniei i de mult timp un centru de lumina i bogatie,
incorporata teritoriului. in mijlocul vechiului continent.
La 27 Februarie 1.470 fara a se cunoate Momente rari, dar cari din fericire exist,
vreun motiv care sa justifice dumania, probeaza Tana la evidenta, de ce sunt ca-
Stefan intra In Muntenia i dupa ce a distrus pabile aceste popoare, ceind au conductitori
tinuturile marginae, a ajuns pna la Braila ci and dintre ele lipsete desunirea.
pe care o ia i o arde. In prima hart ( ?) cunoscuta a Principate-
Dula cat se vede, Radu simtind de pre- lor, acea a lui Iacov Essler i Georgiu Ubelin,
gatirile lui tefan, urzise o conspiratie publicata la Strasburg, la 12 Martie 1513,
printre boierii sal, caci indata dui:4 arderea Braila se numia Brailavo i era aezata pe
Brailei, Ureche ne spune ea stefan ar fi un ostrov al Dunarii (1).
taiat capul postelnicului Negri la, stolni- In aceeai harta un lac, desenat, la apus
cului Alexa i vornicului Isaia, MIA sa spunk' de Braila, probabil Lacul Sarat, purta nu-
vreun cuvnt asupra motivului executiei mele de lacus marie (lacul mare, cu inteles,
lor ; probabil vreo crima in timpul luptei probabil, de sarat).
asupra locuitorilor romni sau vreun atentat In luna Iulie 1538, Suleiman Magnificul
la viata domnului lor (Xenopol II, 299-300). trece Dui-area la Braila in capul unei armate
Aci vedem primul atac al Romnilor contra de 150.000 luptatori i se indreapta spre
conationalilor bor. Acest exemplu, cu a-tat Iai. Muntenii intrasera pe aka parte, TA-
mai funest, cu ct era dat de un om aa de tarii au venit la Iai iar Polonii au inconjurat
mare ca Stefan, a fost din fatalitate, urmat Hotinul. Sarmana Moldova I ce zile!
de multe ori de romnii, din o tail sau .alta. Inconjurat de toate partile Petru Rare,
Nenorocirea popoarelor dela Dui-are a fiul marelui stefan, in momente mai dificile
fost, In toate timpurile, rezultatul neunirei ca ale tatalui sau, fugi, ratacind prin munti,
lor i ce e mai trist, chiar al indolentei lor. singur pe jos .1 a ajuns la castelul sau din
Aezati intr'o pozitie extraordinard, careia Transilvania. Moldova a avut un nou domn,
natura nu a economisit nimic spre a o darui nepotul lui stefan, in loc de un Rare,
cu toate favorurile sale, aceast stralucita un Lacusta.
stare a marit lcomia invadorilor i le-a La 1541. boierii moldoveni au ieit la
Braila in intampinarea lui Petru Rare, care
1) Laonic Calchocondila, Libr. 9, cit. de Sincai.
2) Hasdeu, loan Yoder.' cel cumplit. venea a 2-a oara domn in Moldova 1), pur-
5.) Sulzer U. I., pag. 370. 1) Heliade, Dacia f i Romnia, pag. 185.

304

www.digibuc.ro
 tnd spad, flamura (tuiul) i calul, semnele In Moldova, s depun i s prind pe Ioan
prin cari padiahul investea pe principii iar in locul su sa aeze domn al Moldovei
Moldovei. pe Petru, fratele lui Alexandru.
La 1544 Brila a fost druit (ca venituri) Ajungnd, zice cronicarul, cu totii la apa
Episcopiei Buzgului de ctre Radu, fiul lui Siretului, au tlruit i au dat drumul
Radu al V-lea 1). cailor la iarb. Informat despre aceasta,
In acelai. an, Turcii, profitnd de slbi- Ioan Voda trimite inainte pe Sfrciofski cu
ciunea i certele Romnilor, pun mna pe o ceat de cazaci qi 5000 Moldoveni iar el
cettile Munteniei: Turnul, Giurgiul i Brila. a pornit in urma lor cu grosul otirei sale;
Ei le intdresc, le transform in raiale i astfel altii sustin ea' in capul avantgardei a fost
le pstreaz6 ca posturi inaintate la hotarele vornicul Dumbrav.
imperiului. Cu aceast ocazie tara insrci- Sfrciofski a mers incet, cu mare precau-
neaz5. pe Coad Vornicul 2), impreun cu tiune i pe furi; intalni avantgarda mun-
un Ban mare acel al Craiovei, Theodosie teneasc, compus din 300 oameni, o in-
pentru tragerea hotarelor, in Ord, a acestor conjur de toate prtile i-i prinse pe toti.
raiale. Doi ani mai trziu, acest Coad Vor- Convins, apoi, c6 lucrul s'a petrecut cu aa
nicul a fost tiat de Mircea Vodd supra- finetd caeiceasca, eh' nimic nu se tie in la-
numit Ciobanul, impreun cu fratele su grul cel mare, trimite de urgent sa se
Comisul, cu stolnicul Dragu, cu spdtarul intiinteze Ioan Vod, s vie mai iute;
Stroe, cu Vinti1 Cminarul si altii dup acesta grainduli mersul;s'au unit cu
ce mai inti i-a torturat (1.546). Indat ce sosi, Ioan ii imprti oastea in
Partea rdmas a judetului a fost alipit 3 prti i astfel, a lovit lagrul lui Petru i Ale-
judetului Rmnicul-Srat. xandru, din trei directii, cari in ndejdea
La 1564 Alexandru Lpuneanu, dobn- strjei, dormeau cu totii Mrd grij. Astzi,
dise a 2-a oarg domnia Moldovei. Ajungnd abia se poate pricepe o asemenea neglijent.
dela Constantinopol se oprete la Brila i Izbindu-i a fcut din ei mult moarte, de
trimite inainte veste eh' vine la domnie ; n'a putut scpa, zice cronicarul, dect cu
apoi se gtete s. intre in Moldova cu un fuga i in cal-n.60 . Alexandru Vod, cu
corp de Turd (7000 spahii qi 3000 eniceri) fratele su Petru, abia au scpat (prin vitejia,
i de 'Mari pentru sustinerea drepturilor a 2 frati, vornicul Ivacu i clucerul Albu)
sale la tron 3). numai cu trupurile fugind la BrAila au
Aci primete o deputlie care Ii declar lsat toatd tabra in mna lui Joan Voda.
c tara nu-1 voete de domn. De nu m Cazacii au fcut mari przi cari, dup po-
iubese ei, eu Ii iubese pe inii; de nu ma runca lui Joan Voda, le qi rmase.
vrea tam eu o voi pe dnsa i tot voi Aci, unii din autori, cred c. Alexandru a
merge, ori cu voie, ori fr voie . lsat pe fratele su Petru la Brila iar el a
Zece ani mai trziu, adic la 1.574, sultanul nzuit la Cetatea de flote, cutnd un addpost
Selim, amrit de faptele lui Ioan Vod sub zidurile acestei cetti, ceea ce las s
(supranumit cel Cumplit), domnul Moldovei, se inteleaga ca in acel timp era o cetate
una din marele figuri ale acelui secol, trimite tare ; altii Ins, pretind c ambii au rmas
lui Alexandru domnul Munteniei, un corp la Brila. Btlia a avut loc la satul Jilitea
de 30.000 de Turci i vreo 200 Unguri, ca el, lng rauletul Rmna. Ea este descris de
impreura cu acetia i otirea sa, s intre chtre Hasdeu, cu talentul su cunoscut, In
importanta sa scriere asupra lui Ioan Voda.
Generalul Bauer.
2) incai, Crottied, Vol. 11, pag. 186. La Jilige se afla fat in fat:
') Let. Mold. Vol. I, pag. 446. 1) Vornicul Ureche, Let. Mold., V, I, pag. 226.
20
305

www.digibuc.ro
 .Alexandru si Petru 62.000 oameni din pn si numele kr german: loitre (dela ger-
cari 40.000 Romni, 20.000 Turci dela Ni- manui leiter).
kopoli 0 2000 Secui. Infanteria moldav, nu avusese ine ocazie
loan Vod avea 1200 cazaci 0 oastea s se disting6 sub ochii eroicului domn. Pe
trei. Cat trebuie s fi fost la numr spre a de alt parte, ea stia, din veste, ct de avut
bate 62.000 oameni ?... era neguteitoreasca Brilii. Amorul propriu si
Armata moldovean se lu dup Ale- lcomia, reunite, au fcut minuni; pede-
xandru si Petre, jefuind mai mult de jumtate strasii s'au aruncat asupra zidului cu atta
Muntenia ; a mers la Bucuresti, unde a pus furie, c' risipir pietrele si au fdeut o bres
domn, In locul fugitului Alexandru, pe Vin- lat, cu atta iuteal, Inct garnizoana turca
til fratele lui Mihai cel Brav. Intorandu-se nu avuse nici timpul, nici curajul, &A res-
spre Moldova si fiind informat eh' cei doi ping turbatul asalt ; Cali au putut, au fugit
domni Alexandru si Petre, se aflau la BrAila, In citadel.
s'a al:a-tut din cale, Intorcndu-si ostile Virtutea infanteriei moldave la escala-
asupra acestei cetli. darea Brilei, egal pe acea a cavaleriei,
# Ca si la Bucuresti, Ioan Vod a fost al la surprinderea taberei dela Jilistea.
doilea domn moldovenesc ce a venit sub Ioan Vod a dat armatei sale deplin
zidurile Brailei. libertate de a se rsfta in pradd.
Cu o sut de ani mai Inainte, ea fusese Jaful Brilei a avut acelasi caracter cu
ars de ctre stefan cel Mare, pe ale cArei faimosul jaf al Romei.
urme psea acum bravul su strnepot v 1). Ioan voind s bat 0 citadela, i-a venit
Ioan 10 asezd ostirile sale sub cetate si veste c mai sosesc, In ajutorul Brilei,
trimise beiului Brilei pe doi munteni, ce- 50.000 Turci si indat el trimise pe Sfr-
rndu-i sa-i dea In mn pe amndoi domnii, ciofski, cu cazaci, contra Mr, dandu-i si
amenintnd e, de nu-i va da, el va Inconjura 8000 Moldoveni, care izbandu-se de Turci,
si va bate cetatea, Ora ce-i va cpta. i-a bAtut grozav eh' abia vreo mie au scpat,
Capul cettii trimise lui Ioan Vod patru clri.
agale, cu zece ghiulele, zece gloante si dou Joan fiind instiintat eh' au intrat in Ora
sgeti, insrcinndu-i s spun domnului si ttarii, a %sat Brila si a tutors ostirile
ci-1 va ospta cu asemenea bucate, ce nu sale contra Turcilor si Ttarilor pe cari lo-
le va putea mistui, de nu se va grbi s se vindu-i vitejeste, i-a risipit si i-a gonit 1).
retrag6 cu pace, dinaintea cettei. Ioan Vod Ioan Vod prdsise cetatea Brilei, care
se supr si ddu pe cei trimisi pe mnele ramase In puterea otomanilor (dup ce per-
clilor ; acestia le tdiara urechile si nasurile, mise armatei sale patru zile de odihn)
cu buze ell tot ; li rstigni, cu cuie de fier, pentru urmtoarele motive:
pe prjini si cu capetele in jos ; Intr'o ase- 1. Petru cel Schiop fugise peste Dud-are
menea stare li expuse In fata ostenilor la Constantinopol.
inspimntati, strigndu-le c6 aceeasi soart 2. Asediul cettii ar fi micsorat cifra
asteapt pe to-ti pgnii. armatei moldovenesti-:
Apoi fr a lsa pe uimilli spectatori, ai 3. Generalii mari..., nu-si pierd timpul
acestui supliciu, s revin din Inlemnirea inaintea cetlilor ; ei bat pe adversari in
lor, el porunci pedestrimei sa escaladeze cmp deschis si apoi fortre-ple cele mai tari,
zidurile. Scrile de asediu erau gata ; imitate rmnnd WA sprijin, se inchin dela sine 2).
dupg acele Intrebuintate atunci In Germania
1) Let. Mold., Vol. 1, pag. 460.
ele au p5strat in limba noastr militar, 2) B. P. Hasdeu, Oamenii mari ai Romdniei
1) Hasdeu, loan Vodei eel Cumplit. _loan Yodel eel Cumplit.

306

www.digibuc.ro
 Intr'o depe0 a trimisului venetian, din romneasa, era sub Banul Mihalcea ; acea
Constantinopole, la 18 Mai 1574, acest crag ungureasca, de ajutor, sub Albert Kiraly ;
se gsete sub numele de Bruilano iar numarau amandoua, la 20.000 oameni, cu
Chilia sub acel de Chieli1). multa artilerie. Garnizoana Brailei numara
In primavara anului 1594, adica cinci la 3000 de Turci iar Dunrea desghetandu-se,
luni dupa ridicarea drapelului de indepen- ei nu mai sperau la niciun ajutor. La
dent, Mihai a venit cu 16.000 oameni, contra apropierea Romanilor, aceasta garnizoana le
Brailei ; o lug, li diirama zidurile, dupa aceea ie0 inainte 0 incepu a-i hrtui ; romnii, dupa
plec in contra Harovei 0 Nicopolei, pe ce ca de obicei inaintea luptei invocara de
cari impreuna cu multe altele, le-a dat 3 ori numele lui Isus, s'au aruncat asupra lor
foc, le a stricat, pradat, robit 0 apoi cu astfel Inca cu vitejia, curajul 0 numrul,
prea mare dobanda s'a inturnat peste Du- i-a fortat sa reintre in cetate, inapoia zidu-
nare 2). rilor 0 sa se apere cu tunurile 0 cu puOele.
In Decemvrie 1594 Braila era un simplu Asediatorii au inaintat prin trei directii deo-
castel ca 0 Turnu, ca 0 Giurgiu pe cari le sebite, ceea ce grabi mult aderea cetatei.
luase Romanii inainte de a trece in Bulgaria. Dupa 1.6 zile (30 Martie), inconjuratii, nemai
(Din o scrisoare din Weissenburg (Alba Iulia) putndu-se apara, s'au sftuit A' se predea ;
Nicolae Iorga I, pag. 1.30). dar, Banul Mihalcea, care era nascut la
Turcii au pus din nou mana pe ea, cdci Braila, nu voi sa le primeasa alta capi-
in Ianuarie 1.595, Banul Mihalcea, dupa ce tulare cleat s iasa cu femeile 0 copiii lor,
arse 0 pustii Silistra, a venit sa. asedieze fail a lua nimic din avutii. Insd, dupa
Braila, dupa ce-i pradase 0 arsese imprej- multele rugaminti ale lui Cara-Ceau-Meemet-
muirile. Bey 0 Mustafa Ceau, deputatii garnizoanei,
Asediatii au gsit mijlocul sa scrie lui apeteniile ungure0i mijlocira. 0 jurara, pe
Musa, ceaupl din Dobrogea, cerndu-i credinta kr, ca nu li se vor face niciun ru
ajutor. Musa strnse vreo 4000 oameni 0 0 a pot lua cu dan0i orice vor voi. La 101
treand Dunarea, pe gheata, izbi tabara ro- Aprilie, Braila capitula, dupa o asediere
mneasca i omorandu-le, dupa marturia destul de prelungit. Ava, Ora a nu trece din-
Turcilor, ca la 1000 oameni, ii sili sa ridice colo Dunarea, Turcii au incarcat, pe corabii,
impresurarea .. . 3). aproape 1000 cntare de mobile 0 scule ale
La 14 Martie 1.595 Mihai trimise din nou, lor i incepura a ie0 din cetate spre Malui
s inconjure Braila, cu o parte din armata sa, Dunarii, plngnd 0 tipnd ; dar romnii
sub conducerea Banului Mihalcea, spre ali au vazut a sub vestmintele lor erau 0 bani
razbuna de ru0nea ce avusese, la prima 0 ilic in pini aveau ascuns aur topit 0
data, silit a se departa. orbiti de dragostea jafului, la care mult se
Cetatea Brilei era inchisa cu un zid gros deprinsese, ill paguba disciplinei, au calcat
0 intarita cu palimare de pari (palisade). credinta data 0 s'au aruncat asupra nevino-
Armata ce o inconjura formata din acea vatilor Turci, incepand a-i despoia pe unii,
pe altii mai insemnati a-i lua robi i pe
1) Acest nume ne face s6 ne Ondim data nu vreo ativa a-i 0 ucIde. Cara-Ceau, vaznd
cumva numele Chilia, n'ar fi o deriv4ie sau o aceast alcare a capitularei, le striga:
schimbare a numelui Kelia, ce din cauza locului mincino0lor 1 este oare vreo religie care A
sterp, s'ar fi putut da acestui cap al stepelor Basa- ierte ceea ce faceti ? . Atunci Kiraly, cu
rabiei, ce intr In delta DunArii. celelalte apetenii ale armatei, au pus mama
a) *incai, V, II, pag. 252.
1) Nicolae Balcescu, Istoria lui Mihai Viteazul, pe sabii, spre a opri pe cretini sa maltrateze
pag. 63. pe Turci: au ucis vreo ativa dintre cei mai
20*
307

www.digibuc.ro
 incptnati 1) i au ocrotit trecerea acestor Bray 1), dup ce trecnd Dunrea pe gheat,
nenorociti pe celalt mal al Dunrii 2). prdase Silistra ci se intoarse ea mare do-
Cderea Brilei a incheiat glorioasa cam- Mudd, dup plecarea ghetei, a trecut din
panie din iarna anului 1.595, fr seamn, nou pe malul drept, pe luntri, la Brila ci a
poate, in istoria lumei 3). Romnii au fost prdat multe tinuturi 2).
in acest timp ceea ce ar fi trebuit g fie Mai trziu, Vasile Lupu, domnul Moldovei,
intotdeauna, ca reprezentanti ai gintei la- intrnd in Muntenia, a inaintat pan la rul
tine, ai acestei ginte creia Jupiter Ii desti- Prahova, in dreptul Ojoghenilor, unde Matei
nase, ca tot ce este mare, imperiul lumei: izbindu-1 fr. veste, Vasile, ici ls corturile,
Imperium sine fide 4). puctile, cu toat pedestrimea, pe mna lui
Inainte de a trece Dunrea, frig, Sinan- Matei Vod ci, de grija gonalilor acestuia
Paa, a trimis un corp care a luat din nou, a lsat calea, pe care venise ci a nzuit drept
Brila din mnile Romnilor. la BrAila, unde intarziind cteva zile, in
Dupa btlia dela Uluggreni i goana acel timp Matei Vod a dat de urgent -tire
lui Sinan Pava peste Dunre, dup plecarea pacei despre izbanda sa asupra lui Vasile
transilvanilor, cu Sigismund Batori i. a Lupu. Ori cu ctirea pacei, ori din capul lor,
moldovenilor cu Rsvan, Mihai spre agalele din Brila ci din Mcin, s'au sfluit
asigura frontiera, s'a indreptat spre Brila. s prind pe Vasile, s-1 trimit la pap ;
Turcii, aflnd ch. Mihai se apropie de g nu-1 fi avertizat la timp, un Stamate,
npustir cetatea i au fugit peste care a fost mai trziu stolnic ci chiar po-
Dunre. In aceast grabnic6 fug, 300 din stelnic mare, agalele ar fi pus inna ci inchis
ei s'au inecat in fluviu 5). pe Vasile Lupu. *eznd seara la mag, i-a
La 1598 Mihai amenintat de vecinii cre- dat de Oire c sculndu-se, a grit peste
ctini i avand absolut nevoie s. fac pace gard, intr'o grdin, sprijinindu-se pe spatele
cu Turcii, le promite tribut ; Turcii frig Ii mai unuia din slujitori. Apoi i-a scos calul ci
cer ci Brila (Imbrachia), Giurgiu ci Bapale ; iecind, cu fuga, din orac, a lsat in Brila
Domnul, intr'o scrisoare, se plange patriar- ceea ce nu rmsese la Ojogheni 3).
hului 6) ci declar c va prti tributul, dar La 1.626 ( ?) stefan Tiranul (Tomp), corn-
pentru rest s-1 lase in pace. Turcii dorind petitorul la tronul Moldovei (contra lui
ci ei g se impace cu Mihai, ici moderaser Alexandru Movild), ce se retrsese la Brila,
pretentiunile c s'au multumit cu tribut 7). a fost prins din ordinul sultanului ci dus
Cu toate acestea, omul lui Mihai trimis la Stambul, unde, spre scpa viata,
g clued tributul este insultat pe strzile s'a turcit 5).
Stambulului 8). Douzeci de ani de domnie strin, dela
La 1603 cuscrul ci urmtorul in domnie cderea lui Radu erban (1611) pana la
bravur) a lui Mihai, Radu (al X-lea,
ce i se zicea ci erban) ci care era Mare Doglioni, Teatro dei principi, T. II, 8, pag.
751. (Citat de Sincai).
2) Spontoni (Ciro), Storia del principato Transil-
1) Hammer, T. VII, f. 229, cit. de BdIcescu. vania. Libr. 9, pag. 216 (citat de Sincai, V, II,
3) Nicolae BMcescu, Istoria Romtinilor sub Mihai pag. 296).
Vodd Viteazul, pag. 73 si 74. 3) Cronica Logortului Miron Costin, Domnia lui
1) Idem, pag. 76. Vasile Lupu (1634-1653).
4) Idem, pag. 185. 6) Dup6 Memoriile lui Carl de Joppecourt, Paris
s) Virgil, Aeneid. I, 278-279. 1626. Publicate sub numele de Istoria pe scurt a
6) Docum. Venetian, Nr. 309, op. cit. celor mai memorabile lucruri intiimplate in turburiirile
7) Idem No. 310. din urma' ale Moldovei de D. J. B. A. In Tesaur
3) Idem, Nr. 312. de monumente istorice de P. Ilarian, V, II, pag. 6.

308

www.digibuc.ro
Inaltarea lui Matei (1631) a fost de ajuns, lupii Intre oi. 0 tali cei ce s'au predat au
scrie nemuritorul Balcescu, spre a demo- fost, fara mila, injunghiati. Chrizea a fugit la
raliza cu totul armata ). Braila ; Constantin s'a Inapoiat In lagarul
Revolta armatei, premergiitorul tuturor ne- Invingatorilor ; acolo au prins doi trimii ai
norocirilor asupra teirei, amarl sfaritul bu-lui Chrizea ce mergeau cu hrtii la Turci ;
nului Matei. i-a spnzurat ; domnii au fost multumiti de
Urmatorul sau, Constantin I Basarab Constantin 0 au plecat in Varile lor. Racuti
(CArnul), fiMd In pace cu toti vecinii, se li lag doi capitani, ca sa-1 ajute cu con-t
gandi BA disciplineze corpul dorobantilor 0 siliile lor.
al seimenilor, cari, ca In zilele lui Matei, Chrizea Voda. era In Braila, cu fugarii 0
batjocorea pe domn 0. ucidea pe boieri ; hotii, cu care scapase. Constantin, cere paei
aa, domnul se sfatui cu boierii cum e mai dela Silistra, sub a crui directie se afla
bine de fcut 0 se hotarira. sa scoata mai Braila, sa.-1 prinda 0 sag dea lui. Paa puse
Intai pe seimeni din tar (cari erau srbi). 0-1 prinse, cu mai multi alti de ai lui ; el
Deci, i-a chemat 0. le-a spus ca Ora ne mai a fost dat lui Constantin, acesta 11 trecu lui
avnd nevoie de ei, nu mai e necesar sa. Racoti, care-I interna la Alba-Iulia. Chrizea,
le plateasca atfitea lefi. i Maud ospat mare, scapnd dela Alba-Iulia 0 intrnd din nou
le-a platit lefile 0. le-a dat haine. Insa, In tara a fost prins de oamenii lui Constantin,
cnd erau gata de plecare, ei s'au unit cu cari l'a tras pe roata, iar pe seimenii ce-1
rudele (caci multi se Inrudisera In tara) 0 lnsolea, unii spun c i-a omorlt, iar altii ea
au Inceput BA' omoare 0 sa chinuiasca pe boieri, le-a taiat numai nasurile 0 urechile. i astfel,
zicnd c ei sunt cauza relelor 0 ea ei 1ndemn dupa multa varsare de snge, turburari i
pe domn sa-i concedieze. Pe domn l'au jafuri, lucruriIe s'au linistit. Iatii cum ne-
batjocorit iar pe boierii cari nu au putut disciplina armatelor, fie chiar des scurt timp,
Napa din manile lor, i-au ornorlt. Au pradat pune existenta teirei la cloud degete de prii-
bisericile, au dezonorat familiile, etc. etc. pastia pietderii 1).
Atunci Constantin trirnise boerii In ascuns In anul urmator, ramaitele acestora s'au
la domnul Transilvaniei 0 al Moldovei, spre a revoltat din nou, la Braila 0 la Bucureti ;
veni sa-1 scape de urgia soldteasca. Aceti Constantin trimise otiri credincioase contra
boieri au reuit BA faca pe ambii do mni sa lor 0 li risipi cu totul.
vina cu otirile lor In tara. Domnul spuse La 1.659 Gheorghe Ghica I, din porunca
solda-tilor c boierii au adus invazia straina sultanului, drm toate cetatile. In acelaqi
i ii determinara sa mearga contra lor. an, Radu Mihnea al III-lea domnul Mun-
Dup ce a ajuns In apropiere de armatele teniei, In alianta cu Racotzi, domnul Tran-
transilvana 0. moldava, Constantin intr'o silvaniei, a atacat 0 ars cetatea Brailei, spre
noapte fugi la pap. dela Silistra, unde-i spuse a alunga pe Turci din ea. Tot asemenea facu
cele ce se Intmplase In tail. Pasa 11 aproba ; i cu Giurgiu. Sultanul auzi aceste tiri
slujitorii vazandu-se prsiti de domn, 1i prin scrisori venite la 7 Noemvrie 1658 din
alesera un altul, pe Chrizea-Voda. Ambele Adrianopoli (Doc. Venet. 915). Este in-
armate s'au Intlnit la Teleajen (17 Iunie vederat dar ca ordinul sultanului fusese dat
1.655) 0 s'au batut. Artileria muntean, In prevederea numai a distrugerei celorlalte
comandata de Buleaga-Aga, 1ndrept tunu- cuiburi In cari romnii Inchi0 mai impuneau
rile in sus, din care lucru Chrizea, Int,elegand oarecare respect Turcilor. Aceste cuiburi erau
Ca e partizan al lui Constantin, 11 omor1 cu cetatui mai mici, in toate partile -Wei 0 mai
paloul. Lupta a fost pierduta, caci Ungurii 1) Ms. Codex Balacianianus, ad. h. a. (ad hoc
0 Moldovenii au intrat lntre Munteni, ca anurn), citat de incai (1655), pag. 66, Vol. III.

309

www.digibuc.ro
cu seam la vadurile Dunrii, a cgror ruine marele clucer. Turcii brileni, au refuzat sx
se vd muc . si astgzi in unele locuri 1). mearg la judecat ; cu toate acestea, ca-
Ioan Neculcea spune, in cronica sa, &A la pegiul si cadiul, fac cercetrile lor, prin turcii
Brila s'a adpostit, cAtva timp, Domnita, mrgineni si constatAnd c hotarele au fost
sotia lui Duca domnul Moldovei, intre anii calcate, de &Are Turci, au repus pietrele
1681 si 1684, cu ocazia fugei acesteia dela acolo unde fuseser mai inainte 1).
Iasi, de frica Polonilor si c de aci a plecat Dup spusa lui Langeron teritoriul raia-
la Focsani, unde a intAlnit pe brbatul su. lelor se intindea in raza, dela cetate, circa
Pe la 1.696 Constantin Brncoveanu a 10-15 verste (1057 m.) in jurul cettei.
trimis mai multi boieri la Poart, cari s'd Pierznd btlia dela Pultava 2) (27 lunie
se plng6 de multele corvezi, la cari fusese 1709) Carol al XII-lea, regele Suediei, care
supus tam in ultimul timp, pentru anuala ridicase bravura pAna la nebunie, a venit s
clcare a ttarilor, pentru numeroasele plo- caute azil pe teritoriul marelui sultan. Am-
coane ce se cereau si mai cu searn pentru basadorul Suediei la Constantinopol, Con-
clcarea hotarului trei din partea raialei tele Poniatowsky, reusi s intereseze pe
Brilei. Sultana-Valid la soarta regelui prigonit de
In adevr, Turcii brileni, clcau mereu noroc. Aceast femeie urmrise, din fundul
hotarul --intinzAndu-se in interiorul trei si seraiului, epopea cavalereascA a regelui Carol ;
aducnd mult ru locuitorilor. Inc din ea 11 iubea fr s'A-1 fi vzut pe acest erou
vremea lui Antonie Vod, erban marele fabulos 04 numea, in conversatii, leul sdu.
sptar, mai in urm domn, impreun cu Uznd de influenta ce avea asupra sulta-
alti boieri, Maud petitii &Are Poart, li s'au nului chmet, ea fcu s se declare rzboi
dat un ag imprgtesc, cu firman si au Rusiei.
cAutat treaba aceasta, mergnd chiar sp- Informati de conduita Divanului, Petru
tarul cu cadii, cu turcii mrgineni, pe mar- si Ecaterina tree Prutul si astfel se incepe
ginea trei dela Rusiava pan. la Brila. rzboiul din 17H.
Aceast comisiune, dup5 mare Mtge de In Moldova domnea Dumitru Cantemir
cap, reusise in fine s repun pietrele si s. iar in Muntenia Constantin Brncoveanu.
restabileasc vechile hotare. Acum, in aceast unul sit altul voiau s se arunce in bratele
epocA, in zilele lui Constantin Brncoveanu, Rusiei. Cantemir, mai decis, a fcut cu
Turcii iarsi au inceput s se intind asupra Petru un tratat in care asigura, pAn la
teritoriului. Domnul petition la Poart. punct, soarta Moldovei, dar mai cu seamd
Acesta trimise un copil aproape, pe un pe a sa. Brncoveanu, avea drepte temeiuri
Iusuf-Bei, capegiu imprtesc, fiul lui Su- a se teme si de Cantemir si de puterea tur-
leiman-Pasa, ce oare cAnd, fusese mare vizir. ceased. El astepta intorstura ce va lud
Domnul il primi bine, i-a dat daruri, spernd lucrurile cu toate &A primise dela rusi 300
s indrepte, prin el, 1.6111, dar lucrurile au pungi de bani si le promisese 30.000 de
ramas in aceeasi stare ca mai hiainte, oameni si provizii indestulAtoare. Eveni-
romnii suportnd toate cheltuielile fcute. mentele au fost grbite prin urmtoarea
Brncoveanu a inaintat o noud plangere la imprejurare: la curtea lui BrAncoveanu se
Adrianopoli. Turcii au imarcinat un nou ca- afla un boier, sptarul Toma Cantacuzin,
pegiu si un cadiu spre a indrepta lucrurile.
Domnul a trimis pe marele sptar Mihail 1) Dup Radul Greceanu, marele logoral, cap. 33.
Cantacuzino si pe Constantin Ciorogrleanu, 9) La 1709 Carol avea 30.000 oameni din cari
numai 18.000 suedezi, ceilalti 12.000 erau moldo-
1) N. Blcescu, Arta milliard la Romdni. Mag. veni si cazaci zaporojeni. (A. C. Ipsil., pag. 271
Isioric. rom. 453.

310

www.digibuc.ro
unchiul 0 favoritul domnului. Cu 0irea sau Turcii au avut 743 morti 0 100 prizonieri ;
nu a domnului Eau, acest om, care spera ru0i, 53 morti i 87 raniti.
sa. se Lc& domn in Moldova trecu pe fa-0, Cantemir 1) spune c' cetatea ar fi czut,
cu o parte din oaste, in partea lui Petru deschiznd ponile, prin tradare. Pozitia lui
cel Mare. Apoi cerndu-i un corp de 5000 Cantemir la curtea ruseasca, 11 pusese in
oameni, a plecat drept Wawa vestitului, in masur sa cunoasc mai bine cleat oricine,
razboaie, general al lui Petru, Rnne, cel mersul acestei afaceri ; prin urmare asupra
rnit la Pultava, care comanda aceasta trdrei nu mai rmne nicio indoiala.
trupa 0 s'au indreptat spre Braila. Planul Oricum ar fi, Duminica 15 ( ?) Iulie, Ru0i
lor, dupa ce va lua Braila, era sa treaca au dat porunca Turcilor sd iasa din cetate
Dunarea, A mearg la Isaccea, sa strice cu femei, copii i cu tot ce aveau, precum:
podul armatei turce0i (ce trecuse Dunarea haine, aur, argint, cine cat ar fi putut ridica
0 se indreptase &Are movila Rabiei, lang5. 0 sa treac liber peste Dunare.
Prut) ea astfel sa. impiedice 0 retragerea Turcii, natural, facnd astfel 0 ie0nd din
Turcilor 0 venirea de ajutoare. cetate, in spre Dunare, departndu-se cu
Cu cteva zile inainte de sosirea lui Rnne tot ce aveau mai bun 0 Ruqii lsndu-i pn
la Braila, vizirul 0 sultanul au ajuns la Oblu- ce s'au mai deprtat ceva de cetate, i-a
cita (Isaccea), unde se Meuse podul peste inconjurat cu dragoni 2) qi lundu-le tot ce
Dunre 0 aflnd de hainia lui Dumitraou au gasit mai bun pe ei, i-a lasat, sarrnanii,
Vodd i de intrarea Ru0lor in tara au orn- numai cu cam501e ; apoi le-a dat vase i
dtit domn in Moldova 0 trirnis la Braila, i-a trecut peste Dunre iar ei au reintrat
pe Ioan Voda Tergiumanul (Dragomanul) in cetate plini de avut,ii.
fratele lui Nicolae Mavrocordat. Acesta, Dupa aceasta fapta de bravura (I) Ru0i
ajungnd la Braila 0 auzind de venirea lui se gateau s mearg sa strice podul dela
Rnne, a trecut Dunarea inapoi 0 a mers la Isaccea.
/Mein, unde sosi in ajunul venirei musca- Luni seara, 16 ( ?) Julie, frig, a sosit un
lilor la Braila. turc mare dela Vizirul, cu muscali 0 cu
La 12 ( ?) Iulie 1711, Joi seara, a sosit gene- veste de pace ; muscalii au inapoiat toti
ralul Rnne 1) la Braila 0 a doua zi, Vineri, robii 0 au lasat cetatea lund cu ei vreo
aranjnduli oastea pentru atac, a dat navala 70 de copii 0 fete de turci, ce-i ascunsesera.
asupra enicerilor, cari se aflau la posturile Acesta este modul procedrei Ru0lor la
lor, pe zidurile cetatei. La Inceput Turcii Intaia luare a Brailei, dupd cum spune Ne-
rezistasera, dar mai in uring, neputnd suferi culai Costin 3), detalii pe cari le cunoa0e
focul granatelor ruse0i, au parsitbastioanele. 0 el dela un Ivan Capitanul, care fusese
0 parte, din Ru0 au luat cettei posibilitatea la Braila, eu Rusii.
de a se aproviziona cu apa ; alta parte, Generalul Rnne, trecnd Siretul, pe la
apropiindu-se de cetate, arunca peste zid Maximiani 0 urcndu-1 in sus spre Cernauti,
granate, omorind femeile 0 copiii. Lipsa de tot striceind f i maceind ce geisea prin tar 4),
ap, mai cu sear* a facut pe Turci sil capitu- a trecut Nistrul, pe la Hotin, In tara le-
leze. Smbata 1.4 ( ?) Iulie, la rasaritul soa- psc, etc.
relui, cetatea deschise portile.
1) D. Cantemir, In Evenimentele Cantaeuzinestilor
si Brdncovenilor, 34. Editia academia.
9 Geograful rus Dilthey (1771) spune c5. orasul 9 Axentie Uricarul, Let. Mold., V, II, p. 125-6.
a fost ocupat de generalul rus Rocnora si ca-1 3) Let. Mold., V, II, pag. 108.
abandona In urma unui ordin al Curtii sale. Actele 9 Cronica lui Roan Neculcea, Hatmanul lui Can-
austriace numesc pe generalul rus Derhein. temir, Let. Mold., Vol. II, pag. 333.

311

www.digibuc.ro
 Sptarul Toma, a luat-o i. el spre Bucu- contra Ruilor, dar care, din nenorocire a
reti dar, pe drum, ce se gndi, a trecut fost destul de r'u intrebuintat.
in Tara Ungureasc 0 de acolo ha Rusia, unde In rzboaiele viitoare ei vor fi mereu
larul El rnilui, zice cronicarul, cu o dreg- btuti.
torie de graf 0 general, dndu-i 5000 ruble Carol al XII-lea, a reproat sultanului a
pe an 0 aducnduli acolo femeia, muri, n'a Mcut pe Petru prizonier ; s'a descoperit
lsand un copil, in oraul Periaslav, care secretele influente ale aurului rusesc ; enicerii
i se dduse lui 1). au exprimat pe MO nemultumirea lor i cu
Cauzele cari au %cut pe Rui s6 p'rseasc'd toate avantajele tratatului dela Prut (cedarea
Br Aila sunt cunoscute in destul ; sultanul Azovului, distrugerea ceatilor ruse de pe
Ahmet, cu marele sAu vizir a trecut Du- malurile Mdrii Negre, permisiunea pentru
n'rea 0 a angajat cu Ruii o bflie in care Carol al XII-lea de a reintra in statele sale)
acetia din cauz6 c' au dispretuit fr niciun prin intrigele din Serai, dirijate de Sultana-
drept trupele adverse, avnd o mare Mere- Valid, continuu entuziasmat de Carol al
dere in puterile lor proprii 0 n'au apreciat XII-lea, tratatul a lost sfiat 0 toti func-
la dreapta sa valoare pe soldatul musulman, tionarii acuzati c au primit aur rusesc, au
intrnd in lupt cu forte 0 resurse neinde- fost omoriti 1), incepAnd cu vizir.
stulatoare, au fost cu desvrire bltuti (la Ambasadorul rus a fost aruncat la Edicul
StAnile0i). Intrigi, unite cu darurile secrete ( capte turnuri) , in inchisoare.
ale imp'rstesei Ecaterina, lui Osman Paa, Cnd mai trziu Brncoveanu a vzut c'
locotenentul vizirului, unite cu abilitatea Ruii s'au impkat cu Turcii, trimise daruri la
vice-cancelarului Saffitof au scpat armata Poart; 0 cu toate &A se credea c el tri-
rusa destul de inferioar ca nunir 0 gata misese pe Toma la Ru02) arunca vina asupra
s' moar de foame 0 pe Petru ce putea fi lui, zicAnd -ca ceea ce Mouse era rr5. tirea
omorit sau f'deut prizonier 0 cu el 0 soarta domniei, iar el, cheltuind cteva sute de
Rusiei. pungi de bani i mntuindu-se 0 de glceava
In zadar vizirul Baltagi Meemet 2) a cerut Turcilor dela Brila, indreptd treaba 8).
extrdarea lui Cantemir ; marele monarch, La 1.5 Iulie 1717 Ruii au inconjurat cetatea
cu toat pozitia dificir in care se afla, lucru Brglei somnd pe Turci s o p6r6seasc6.
ce denotd taria de caracter i mrimea su- Un impozit pe at de oneros pe att de
fletului su, se incptna 0 a preferat in tra- caracteristic al timpului era ala numita
tatul de pace capitularea dela Hui din Zacherea, adic' o dare de grne, care s'a
9 Iulie 1711 s cedeze orict teritoriu i cerut pentru prima oar la 1756. Se cum-
s'ar cere cleat s5. pteze onoarea sa. Ora gru cu banii -Wei 0 se trimitea la
Ascuns in carul imp6r6tesei, Cantemir s'a Constantinopole. Cantitatea ce se cerea nu
strecurat la Ia0 ; de aci luandu-i familia a era aceea0 in toti anii. Astfel la 1756 prim-
trecut la Rui, unde favorurile 0 onorurile vara s'a cerut 15.000 kile de Brila iar in
celui mai mare suveran al Rusiei, 1-au in- toamna lui 1760 o cantitate de 20.000 kile.
sotit pn la mormnt. Grul se preda la BrAila unde se primea
Timp de un secol 0 jumstate, aceast de un nazir, adic intendent al sultanului.
victorie a fost singurul ascendent al Turcilor, Tara era reprezentat de un comisar care
observa predarea. Dup ce se preda can-
1) Cronica lui Joan Neculcea, Hatmanul lui Can- 1) Durdent, Beautes de l'histoire de la Turquie.
ternir, Let. Mold., Vol. II, pag. 333. 2) Nicolae Costin.
2) Sclav hrdnit ,ln trandvia si tacerea seraiului, 2) Letop. Mold., ed. Mih. Kogillniceanu, Vol. III,
vizir prin favoare si general fail voia lui. 113-114.

312

www.digibuc.ro
titatea totala de grail, nazIrul libera un dud din ora i dupa o canonada de cateva
certificat total, care se trimitea ca justifi- ore, s'a aruncat asupra lor la baionet. In
care la Constantinopol. Intendentul sul- aceast lupt cad morti peste 1000 Turci si
tanului nu libera certificatul 'Ana nu i se 5000 eniceri prizonieri ceilalti fug lnspai-
da plocoane. mantati, las'and Rusilor 6 tunuri, pulbere,
Aceasta dare urma sa se ia In bani pH- care, vite, provizii si multi raniti 2).
mavara i toamna. Cu banii strnsi se cum- Rusii apoi s'au 1ndreptat sa cake Braila,
Ora grau In comptul tarei i mai adesea cetatea tare, aprat de o frumoasa forta-
in vbcinatatea Brai lei. reata, singura ce ramasese urcilor pe trmul
La 1366 sub Scarlat Ghica aceasta dare st
s'a urcat la 50.133 lei iar la 1767 sub Ale- Cum ei au avut destul timp sa concentreze
xandru Ghica 58.000 lei 1). aci oameni suficienti i munitiuni, ea a fost
Abia la 1768, la Braila si Isaccea a Inceput mult timp respectata de Rusi. Trebuia lug
s se faca mari aprovizionari de bucate BA puna Tama pe ea, dar era necesar pentru
pentru armata turceasca. Inca din timpurile aceasta un asediu In regula pe care sezonul
primitive ale ocupatiei otomane, asupra ce- nu-1 permitea. Aproape de Siret ei sunt in-
tatilor de pe malul stang al Dunrii, se afla tampinati de garnizoana turceasca dela
la Braila o mitropolie ortodoxa, de care Braila sub comanda lui Kehaia-Ibrail (Braila)
tinea toate bisericele cetatilor ocupate de Muhafizi-Apti-Pasa-Zad.
Turci pe Dunare si In Basarabia. La 1770 Lupta a 1nceput noaptea. Rusii din Galati,
aceasta mitropolie 1si Intindea administratia auzind tunurile, lasA orasul si merg la locul
sa chiar i asupra eparhiei Hotinului si era luptei. In acest timp la Giurgiulesti (la gura
dirijata de Daniel, mitropolit al Proilavei 2), Prutului) se aflau proviziile Turcilor sub paza
care murind la 1771 i principatele fiind unui corp de eniceri. Un Oran, venit dela
ocupate de Rusi, Romantzof In unire cu Galati, anunt parasirea orasului de Rusi.
Gavril, mitropolitul Moldovei, desfiinta epar- Dagistanli-Ali-Aga, a plecat cu soldatii sai
hia Proilavei. La Incheierea pacei (1774), la Galai, trece locuitorii sub sabie si arde
Rusii retragandu-se din principate, eparhia oraul. Corpul de Rusi care plecase spre
Hotinului a fost deslipita de aceea a Brailei. Braila, auzind de venirea Turcilor si nestiind
(A. Papadopolo Calimach, Revista Tocilescu numarul lor, se Indrepta spre Iai. Turcii
An. III, vol. V, pag. 320). prind curaj, se organizeaza la Braila si se
La 1770 dupa arderea Giurgiului, vizirul Oleo sa mearga spre Iasi.
furios a trimis pe Apti-Pasa-Zade-Muhafis al Stoffel le iete inainte ; se uneste cu cor-
Proilavei (Braila) cu 25.000 oameni sa calce purile lui Podorijkan si Potemkin, ajung la
Foxianii, unde ajunge la 1.8 Ianuarie ; dar Braila, bat pe Turci si-i silesc sa se Inchid
generalul Podorijkan, venind cu Potemkin, In cetate. Turcii pierd trei tunuri si una mie
cu un corp de 2.550 rusi, Intmpina pe lurci oameni, din cari multi Inecati In Dunare 3).
Generalul rus Stoffel a incercat sA atace
1) Memoires hystoriques et geographique sur la cetatea Brailei prin surprindere. In noaptea
Walachie par M. de B. (generalul rus Bauer), de 4-5 Februarie 1770 In capul a 10.000
Newchatel 1781.
2) Multi din autorii nostri sunt de pArere cA pe
localitatea ocupata azi de Braila se afla odinioarA: 1) De nu va fi eroarea de tipar, in traducerea
.Peristhlaba sau Peristhlava sau Pri.sthlava. Era un cronicarului Athanasiu Comnen Ipsilante, dupa care
timp cand Braila avea pe DunArea de jos o factorie extragem, apoi de sigur cd autorul a juat numerile
ce pare sA fi purtat numele de Bariliana si se afla (WO vreun alter Zaharia Karkaleki... al timpului.
aproape da gurile Dunarii. Este dar probabil cA 2) Athan. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 505.
avea actualul nume dela acel antic al metropolei. 3) Athanasie Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 505.

313

www.digibuc.ro
 oameni, merse la zidurile cetatei, cu cateva ginilor lui a fost cu totul arse 1). Ruii au ri-
tunuri i mai multe mortiere; au incercat dicat asediul i s-au dirijat in bivuac la Margi-
mai intai s o escaladeze ; gasind insa neni. Romantzof afland aceasta, trimite ajutor
obstacol in focul bine nutrit al Turcilor, el spre a o asedia din nou. Glebov impresoara
s'a decis s arunce bombe in ora si a-1 arde. din nou Braila. Dunarea ingheata ; Turcii cari
Incendiul care s'a raspandit repede in toate presimtisera aceasta, temandu-se ea nu vor
mahalalele, a obligat garnizoana sa se retraga mai primi ajutoare, ridic tunurile i pro-
in ora. Asediatorii voiesc a-i urma dar aunt viziile, cat au putut i au trecut la Isaccea,
respinsi la randul kr ; focul teribil al cita- la 4 Noemvrie 2).
delei nu le permite nici chiar sa adune, la Cum se vede, de 2 ori in anul 1770, Ruii
au intrat in Braila i au ars-o ; astfel a fost
lumina flacarilor, jaful caselor. In fine fortat,
el s'a retras fr alt folos cleat de a fi ars desfiintat pentru multi ani considerabilul
cateva case i a fi luat cateva tunuri, catig su comert cu Constantinopole i intrepo-
care n'a compensat pierderea celor 2000 Rui, zitul ce ea tinea de toate marfurile destinate
ce-i costa aceasta operatie. Levantului sau cu provenienta din aceasta
De indata ce drumurile au fost practi- parte.
cabile si sezonul a permis trupelor sa se In pacea dela Kainargi la 1774 13raila a
pung in mar, Turcii au primit noi intariri, fost redata Turcilor si din nou restaurata 9
ceea ce a facut pe marele vizir sa treaca Du- in mod civilizat (spune Larousse).
nrea cu Uil corp de 20.000 oameni pentru a In anul 1780 numai castelul era in buna
ataca pe generalul Stoffel care ocupa Bucu- stare ; totul imprejur fusese pustiit.
retii i imprejurimele sale. A trebuit mai La 1781 Braila era un ora cu un castel
multe zile pang ce acest corp sa ia contact cu fortificat, cu 5 bastioane, pe farmul escarpat
Ruii. Generalul Stoffel primi veti asupra al Dudrii.
mersului sau si a avut timp sa se prepare Inaintea asediului, oraul era destul de
pentru primirea inamicului. El a facut ceva important, facea un comert considerabil i
mai mult ; preveni sosirea Turcilor aproape era intrepozitul tuturor marfurilor cari mer-
de Braila, aduna din cartiere 15.000 din geau i veneau dela Constantinopole pe
oamenii sai i czand in noaptea de 5-6 Mai Marea Neagra.
asupra lagarului turc, Ii atac cu cea mai In anul 1781 Duntirea forma aci, ca i
mare vigoare, in momentul in care ei se acum, mai multe brate, din cari unul, cel
asteptau mai putin, le omori 3000 oameni, mai despre stanga, servea oraplui ca port
le facu tot atatia prizonieri punand restul i era al:Carat de o reduta, stabilit, pe mal,
pe fuga ; cea mai mare parte din artilerie in josul castelului 4).
i bagaje a calzut in manile Rusilor 1). La 1.783 Iulie 10, arnbasadorul prusian
La 26 Septemvrie, acelai an (1770), Ruii Gaffron raporta guvernului sau ea Austria
au inceput impresurarea Brailei. Vizirul dela a facut, inteo conferinta, oarecari aluzii ca
Isaccea trimitea neincetat ajutoare i pro- Imparatul (austriac) ar dori sa aib un
vizii. Asediu a tinut pana la 23 Octomvrie port, la vale de cataracte, in apropiere de
in acea zi generalul Glebov ordona asaltul, mare, pentru a putea transporta astfel mar-
care n'a reusit 9. In timpul asediului re- furile austriace, sub pavilionul imperial, MA'
stul caselor, gat ale orasului cat i a mar- intrerupere, pe Marea Neagra, la Constanti-
1) Cara, pag. ibid.
1) Essais de geographie, de politique et d'histoire. 2) Athanasie Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 509.
Londres 1.785. Fllek, In operele citate.
2) Comnen Ipsilante; Cara, ibid. 4) C...(ara), op. cit.

314

www.digibuc.ro
nopole. Poarta i-a rspuns, continua amba- armatei inamice, ar fi marit groaza i descu-
sadorul, eh aceast cerere este imposibila, rajarea Turcilor i i-ar fi decis poate chiar
afar. daca. Austria nu voiete s declare s faca pace.
razboi Turciei. Dar proiectul era prea Indraznet i nu
In Decemvrie acelai an se numesc con- ar fi putut fi executat contra unui alt inamic
suli austriaci in Moldova i Muntenia ; se deal Turcii. Ar fi fost cu totul imprudent
permite supuilor austriaci sa. faca. comert s. lase Intreaga Moldov la dispozitia gar-
i sa navige pe Dunare, Marea Neagra i nizoanei din Braila, care putea fi In-With'
Mediterana. Consulii Rui fusesera randuiti prin toate trupele pe cari Turcii le aveau pe
cu catva timp Inainte. tarmul Dunarii i In Romania, devenite
La 1790 cea mai mare parte din fortaretele inutile 1n aceasta parte dup asigurarile de
turceti nu erau de comparat cu fortaretele pace ce Poarta primise din partea Impara-
de al 4-lea ordin din Europa. Erau unele tuIui Germaniei. El a trecut Durarea i. a
cari mai aveau turnuri i. turele din al lasat, pe malul Siretului, opt batalioane sub
XIV-lea secol i. and rzboaiele sau ve- ordinul generalului brigadier Lezzano, pentru
chimea darama aceste turnuri, Turcii le re- a observa garnizoana Brailei 1).
construiau exact cum fusesera. In Februarie 1.795 un ofiter turc a inspectat
Imprejurul unei forarete care era de toate cetatile dupa malul Dunarii i cu ele
obicei un castel cu 4 flancuri, era o mahala Ibraila trimulunz, care constata starea mu-
inconjurata de un retranament ru, care nitiunilor de tot felul pentru a completa
cele de mai multe ori nu prezenta nicio di- pe cele cari lipseau.
ficultate la apropiere, putnd mai totdeauna La 1800 nazirul dela Braila a primit ordin
fi luata cu asalt, daca I urcii n'ar fi fost atat s mearga, peste Olt, cu 1.200 Turci i sa.
de periculos de atacat lnapoia retrana- acopere Romania mic contra lui Passwan-
mentelor. Oglu.
La 1.791 principele Repnin a voit s cu- Turcii naztrului Intalnind nite cazaci
prinda. Brila. Pe o -tire falsa, aceea ca' lu- (poate panduri) cari au btut i urmareau
crarile congresului dela itov erau pe pe rebel'', au srit asupra lor, masacrar multi
punctul de a se Intrerupe, neputand convenidin ei, lundu-le victoria sub pretext ca
i. ca generalul Mitrowsky, ramas comandantreligia nu le permitea s sufere ca necre-
In Romania dupa plecarea Principelui de dincioii sal omoare In prezenta lor pe ade-
Coburg, --strangea trupele austriace, el a varatii credincioi. Mai tarziu nazirul i
trimis un curier la Viena spre a cunoate ceata lui au trecut In sarcina i numarul
intentiile lmparatului. armatei domnului, care se urca la 7-8000
Acest curier s'a tutors prea curand i. fie &a' oameni.
raspunsul adus a fost declinatoriu, fie ca In Iulie 1806 un tang'. ofit,er Falcovsky a
Principele Repnin a voit sa rezerve Principelui fost Insarcinat sa viziteze cetatile dela nordul
Potemkin gloria ocuprei Brailei, n'a execu- Dunarii: Braila, Ismail si Chilia-Noua. Ajuns
tat nicio micare asupra acestui orai s'a ho- la gura Nistrului, trebuia sa-1 urce pana la
tarn EA treaca Dunarea, sa atace noul corp Hotin, pentru a studia astfel acest curs de
turc adunat la Macin i poate chiar A. fi mers apa, ce se prezenta ca o prima linie de aparare
pang. la Harova, daca ar fi fost posibil s contra Rusiei. Ajuns la Hotin avea facul-
fie sustinut de flotila i dac nu ar fi &it tatea sa descinda, a doua linie de aparare,
prea mare rezistenta In defileuri ; el socotea, Prutul. Aceste recunoaqteri erau Mcute din
cu drept, c o asemenea operatie, daca ar ordinul lui Napoleon cel Mare. Dupa. aceast
fi reuit i daca ar fi distrus o mare parte a 1) Memoriile generalului conte de Langeron.

315

www.digibuc.ro
misiune ofiterul s'a inapoiat in Franta spre In Februarie 1807 domnul de Rodofinikin
a raporta lui Talleyrand cele constatate. a plecat din Bucureti pentru Galati spre
Trupele ruse au intrat in Moldova la 11123 a soma incdodat fortareata Brilei s se
Noemvrie 1806 iar in Muntenia in primele predea.
zile ale lunei Decemvrie. Benderul a fost La 1807 Ipsilante a c'grui pozitie devenea
asediat dela 1.1/23-16/28 Noemvrie 1.806 din ce in ce mai grea, in Bucureti, unde
i a czut din cauz6 c garnizoana era ne- nu era domn cleat cu numele, s'a hotArit
indestultoare. Aceast din urm cetate ,era sa treac in Rusia. Filipescu cunoscnd ple-
atacat in plin6 pace pe cnd ambasadorul carea, anurrt nazirul de Brlla. Acesta de-
rus era la Constantinopole, pe care 1-a pa- cise s-1 prind i a ingrcinat cu aceasta pe
r5sit abia la 29 Decemvrie 1). tnrul Ceapan-Oglu, care venise la Brgila
La 14/26 Noemvrie 1.806 dup intrarea cu o cavalerie numeroas.
Ruilor in Moldova, principele Moldovei Mo- In 3 zile Ceapan travers cei 108 km, Oa.
ruzi s'a deplasat la Rmnic unde s'a intlnit la Bugu dar a ajuns cu o or in urma tre-
cu nazirul BrAilei spre a-i comunica pla- cerei lui Ipsilante ; a prins cteva trsuri de
nurile Ruilor i, dndu-i 100 pungi cu bani ale sale, sugrum mai multi locuitori i a ars
11 indemn s procure forfretei tot ceea ce oraul Buzdu, care pe atunci era destul de
ar putea crede &A are necesitate 2). mare. Toate acestea s'au petrecut sub ochii
Dup aceea Moruzi a plecat la Focani lui Kamensky i a lui Dolguroky. Ceapan
de acolo la Rusciuk, unde reui s impace pe s'a reintors la BrAila, tot aa de repede cum
ayan cu Passwan-Oglu i promitea lui Na- venise, trecnd printre corpurile celor 2 ge-
poleon sa se puna i el in capul a 20.000 nerali, cari s'au acuzat mutual. Kamensky
de oameni intretinuti cu cheltuiala sa 8). cu toate acestea 11 urm pn" la Briila,
In Decemvrie 1.806 Michelson som ce- unde la 5 i 6 Iunie a avut o actiune cu
tatea Brilei s se predea i sa-i lase libera cavaleria garnizoanei Brilei care a pierdut
trecere spre Dalmatia. 300 oameni iar Ruii 150.
Akmet, nazir i comandant al cettei, om In Iulie 1807 garnizoana Brilei era de
de spirit, brav, atapt sultanului i trei sale, 1.5.000 oameni sub comanda lui Dgelal-Paa.
rspunse generalului rus: c5." era mirat de In fata lui era generalul Michelson cu 15.000
propunerile sale, c5." Poarta nefiind in rzboi oameni. Ca i Giurgiu i Ismail, aceast ce-
cu Rusia, el nu pricepe intrarea trupelor tate era destul de bine armat.
ruse in Moldova ; Ca' dac voiesc s treac6 La 1. Apriie 1.808 Brila avea o garnizoan
in Dalmatia, Beila nu este pe acest drum ; de 1200 oameni in care se cuprindea i lo-
dac Ruii an nevoie de provizii, el le va da cuitorii cari purtau armele ; Mustafa-Paa
pe bani. El adaog6 c nu va ataca pe Rui, pusese maina pe comanda cettei dar Su-
neavnd ordinul stpnului su, dar dac5. blima Poart dispuse s se dea comanda
Ruii 11 vor ataca, el se va ap6ra ; c6 el nu unei creatiuni a principelui Moruzi anume
era ca paii dela Hotin, Bender i Akerman Ibrail-Nazir.
c' el nu va preda cetatea niciodat, cel Descrierea cettei in anul 1809. Spre Galati
putin la prima propunere. cetatea Brilei avea o intrire, o citadel
foarte tare i imposibil s fie luat Mx% veste.
9 Doc. XXXI, p. 386. Scrisoarea lui Talleyrand Ea avea 2 incinte: acea interioar consta
catre Napoleon la 18 Februarie 1807. inteun zid de piatr, cu 4 bastioane, foarte
9 Doc. Acad. DXIV. Supl. I, Vol. II, pag. 372.
Scrisoarea generalului Androssy cittre Napoleon cel
tare ; venea apoi a 2-a incint5. de Ornant cu
Mare. 5 bastioane ? urma apoi un glacis i un al
9 Ibid. treilea ant. Aceast citadeld era insd aa

316

www.digibuc.ro
 de mica ca nn putea sustine mult timp un buna cleat inteo manevr preparata. Ele
asediu regulat ; obuzele ar fi nimicit imediat au obosit foarte mulf, trupele cu atat mai mult
pe aparatori ; ea nu putea servi cleat sa. oh au fost zile calduroase.
adaposteasca resturile garnizoanei, gata sa. La 2/14 Aprilie s'au dat pontoanele pe
capituleze. raul Buzau la Vadul Vizirului (numit din
Orasul se Intindea la stanga citadelei ; era cauza c pe acolo scapase vizirul din lupta
mare si cu mult mai bine zidit ca celelalte dela Minnie In 1789 cu Suvarow). La 5
orase turcesti. Se gasea format, intre altele, armata a trecut Buzaul. Turcii au venit in
din multe locuinte spatioase si agreabile recunoastere si sa o hartuiasca. La 7/19
vederei. Aprilie pontoanele dela Viziru au fost co-
Un colosal retransament de pamnt, de borne la Serbesti, pe Siret, unde s'au instalat
4 verste inconjur, incingea orasul si citadela. si. armata investi Braila. Nazirul Achmet
Acest retransament nu era prea inalt, dar van- a ars toate foburgurile cari erau inaintea
tul sau era foarte adnc si cu taluzele aproape retransamentelor &Are dreapta Rusllor.
vrticale. Circa 209 gm-I de foc garniseau Plenipotentiarii turd cari au venit sa ne-
ramparturile, in baterii construite dupa moda gocieze au fost trimisi la Galati si s'a dat
turceasca si formnd bastioane, cari nu se ordin flotilei sa inainteze spre Braila.
flancau unele pe altele. Dou enorme curtine In jurul Brailei, pna la Siret si Buzau,
separau citadela. Tunurile erau dispuse la este o cmpie aproape goal, pe care ar
Intamplare ; un tun de 24 alturi de unul putea manevra o armata de 100.000 oameni
de 6, unul de 8 alturi de un mortier, mai fara vreun obstacol oarecare. Se gasesc
toate acoperite, turceste, cu imense gabioane. cteva rape si aproape de Siret, In special
*anturile au fost garnisite cu traverse ; spre Galati, aceast campie este cu totul
aceste traverse erau de scnduri crenelate ; taiata 4 a pic ,), asa c se poate spune ca.
un loc era amenajat la mijloc pentru falconete. Braila este un imens platou.
Se descindea. la ele prin drumuri sapate in Acest platou forma ceea ce se numea raza
retransamente, adevarate porti. Ele erau districtuala a Brailei, care apartinea Tur-
foarte folositoare. cilor si forma bogatia comandamentului ce-
Atacul cetii;ei in 1809. Inainte de a porni tatei. El era populat de cele mai frumoase
asediul Brailei, Principele Prosorowsky, in- si bogate sate.
cepu prin a confisca toate vasele cari se NazIrul orn uman si spiritual, nu tiraniza
gaseau la Galati si. acele cari intrau In Du- locuitorii si, in toate, acei cari apartineau
nare prin Sulina. A instalat In fata Harsovei, raialelor, oraselor turcesti, erau mai bine
Silistrei si Turtucaiei detasamente din corpul tratati si mai fericiti ca cei abandonati la
de rezerva. A trimis un batalion ca avant- prada si imoralitatea regimurilor fanariote.
garda marelui corp sub comanda generalului Armata rush' a fost impartita In trei
major Paul Hovaitzky, care la 28 Aprilie grupari:
incepu ostilitatile pr;ri atacul catorva sate 1. La stnga, lnga. Dunre, corpul locot.
din judetul Braila. El a imprastiat un detasa- general Essen III.
ment turc care era la NazIrul. 2. La centru, cornandantul-sef, generalul
Marele corp al armatei rusesti se afla Kutuzoff si generalul Markow.
langa Focsani sub comanda lui Kutuzoff 3. La dreapta, Pang Dunare, Sergie Ka-
de unde Prosorowsky, pun'andu-se In capul rnensky.
sat", porni catre Braila. Marsurile s'au exe- Peste tot 38 batalioane si 20 escadroane ;
cutat cu cea mai mare ordine, ba chiar cu in total, cu artilerie pioneri si cazaci 22.000
o minutioasa pedanterie, care n'ar fi fost 24.000 oameni.

317

www.digibuc.ro
 In cetate, socotind i locuitorii, erau unui retranpment de pamant sau contra
15.000.. In acest numar erau cativa eniceri, unor enorme gabioane din cari fiecare forma
multi locuitori dela Hotin, Bender, Chilia un adevarat bastion.
(din acei trimii inapoi de rui atat de S'a tras multe focuri de artilerie si s'a
nepotrivit cu imprejurarile), Zaporojeni, Ne- patruns casele din ora; cu toate acestea
krassonisttzis 0 500 locuitori, farani, de- nu s'a sfaramat nicio bucata din retrana-
zertori, rui i poloni. Toti, pana chiar ment 0 nu s'a omorlt niciun om din toata
copiii erau armati. garnizoana. Ea era adapostita in gauri sa-
Achmet Effendi, nazir si comandant real pate in interiorul retranamentelor unde
al Brailei in urrna mare vizir singur el bombele i ghiulelele nu puteau ptrunde.
prelaria cat garnizoana Brailei. Era un orn Bombele au incendiat cateva case ; noaptea
bray pana la indrazneala, de o imaginatie se auzea de afara ripete de copii sau femei
bogata in resurse i iretlicuri, bun tactician strivite ori arse.
tiind !fa inspire trupelor sale indrazneala, In mai multe rnduri femeile s'au aruncat
de care el singur era animat. la picioarele vizirului rugndu-1 sa predea
La inceput lagarul rusesc fiind instalat cetatea i sa le economiseasc atatea pe-
prea aproape, a fost mutat mai departe, ricole ; nazirul n'a voit sa cedeze.
caci bataia cea mai mare a tunurilor cetatii El facea hartueli cu cazacii dar n'a exe-
Il ajungea deja la o mare departare, fie din cutat nicio ieire generala.
cauza pulberei bune, fie datorita pieselor El &Arita sa intoarca flancul drept al Ru-
lungi. ilor, facnd sa urce Durarea mai multe
Pentru a lega cele trei lagare intre ele, vase incarcate cu trupe dar le-a oprit focul
s'au construit redute, redane, chiar pentru bateriilor ruse aezate pe trm. Aceasta
posturile cazacilor i bateriilor pe Durare. parte a cmpului de bataie era supravegheata
Cetatea era dominata dar nazirul nu voia de Hovaitzky cu cazacii sai.
s auda nici de parlamentari i nici de orice La 18/30 Aprilie nazirul ataca destul de
alta propunere. serios vnatorii Regimentului 29 in gradi-
La 11/20 Aprilie flotila rusa a sosit la nele situate inaintea detaamentului din
Galati i s'a apropiat de Braila la btaia dreapta, dar acest atac a fost respins cu
tunului iar artileria de asediu a sosit dela mari pierderi.
Barlad. Flotila rug comandata de Yakinow, for-
La 12/24 Aprilie s'a deschis traneia. mata din 22 vase s'a aezat lnga Braila
Generalul Harting a fost insarcinat cu pe care a bombardat-o continu. Ea detaase
directia asediului. Era un orn incapabil. 5 vase mici cari s'au scufundat
Dela 12-24 .Aprilie s'au construit: paralele, Mcinului cercnd sa patrund cu Zass In
linii de comunicatii, transee, redute, ba- Macinl
terii, etc. Asaltul Brilei. Harting, general de geniu
Au fost trei atacuri, unul inaintea fiecarui rus, infiltr in capul comandantuluilef ideea
detaament ; cel din centru a fost cel real. El de a lua Braila cu asalt. Toata lumea era
a fost att de rail dirijat ca linia de comu- de parere contrara, dar eful comandnd,
nicatie era cu totul luata in anfilada. Turcii ceilalti au trebuit sa se supuna.
au turburat continu lucrarile 0 au tras Asaltul fiind cunoscut In lagar a fost tiut
neincetat. Ei n'au putut impiedica lucrul, 0 de Turci. Cu ajutorul unor Greci, nazirul
dar au omorit sau ranit destuld lume ; toate tia tot ce se petrece In lagrul rusesc.
uvrajele ruseti fiind prea departate, focul Atacul a fost dirijat pe dreapta unde
bateriilor lor nu putea face nimic contra retranamentul oraplui era cel mai garnisit
318

www.digibuc.ro
de bastioane, cari se flancau destul de bine pentru Mama unei cetAti care n'ar fi costat
in loc de a fi spre centru unde doua enorme nimic, dac i s'ar fi tAiat orice comunicatie
curtine ofereau mai putin pericol. cu 1145.cinul, care le era indispensabil i o
La 20/2 Aprilie, pe o noapte foarte tutu- operatie usoar. Acest asalt nereusit s'a
necoasA, trupele s'au pus in miscare si au terminat la ora 11 dimineata i a tinut
ajuns inainte de ziu la santul cetAei. Co- 6 ore. Kutuzoff a fost singurul care a avut
loana principelui Viazemoty, ru condusa curaj s spunA lui Prosorowsky, care astepta
de baronul Ixkll, ofiter de stat major, a departe momentul de a intra in cetate
cAzut In gAurile pivnitelor caselor arse, pe c atacul nu reusise.
cari le luase drept santurile fortaretei. In fine Prosorowsky a ordonat retragerea ;
Ea s'a dezordonat ; a inceput s" trag5." soldatii cari nu erau rniti s'au urcat cum
cAnd nici nu ajunse la sant. Aceast coloan5. au putut pe contra escarp si au retras
era precedat5. de 100 voluntari sub comanda cativa rAniti ; cel mai mare numAr ins6 a
contelui Samoilow. Ei au ajuns la sant ; au r6mas In anturi i toti cari au cAzut in
pus chiar scArile, dar Samoilow (un tAnAr mAinele Turcilor au fost omoriti. Cei cari
de 17 ani) fiind rnit, actiunea a esuat. au fugit au fost urmariti cu focuri de puscd
Celelalte coloane au intrat in sant si au mitralii. Nazirul a trimes la Constan-
rmas acolo. Au cAutat s pun scArile dar tinopole, in saci, 8000 urechi.
erau prea scurte, plus eh' nu se mai gAseau Turcii au pierdut circa 100 oameni ; ei
decAt un sfert din cele ce s'au luat din n'au executat o iesire general i s'au mul-
lagAr. Cauza era c5. ele erau purtate de tumit sA trimitA ctiva tiraliori pentru a
oameni luati de budAvoie din alte regimente, omori pe rgnitii ce se indreptau spre lagr ;
numai in acest scop, in loc s fie duse de cazacii insA i-a gonit.
cei mai buni oameni ai trupei ce mergea In timpul nopt ei, Rusii au tras 1500 ghiulele
la asalt. si bombe asupra orasului, cari n'au produs
Batalioanele de atac ale celor 2 coloane, niciun rAu garnizoanei ; din contra, Turcii
Repninsky i Khitrov si ulterior batalioanele au ripostat cu 2000 focuri si se crede c4
de rezerva s'au amestecat in santuri si au si in aceast lupt5. de artilerie au avut
tras toate cartusele, fie in aer, fie unii contra avantaje.
altora. Principele primind intAriri, cam egale cu
Intarirea n'a putut fi escaldatA ; putini pierderile, avea aerul sA continue asediul
soldati au urcat-o ; 30 oameni din coloana focul a fost cAteva zile destul de viu, ca
Repninsky cari au intrat intr'un bastion inaintea asaltului, dar, in fine, la 6/18 Mai
au fost mcelriti. s'a retras in ordine, noaptea, inapoia Si-
Toat." garnizoana vAzAnd c nu mai are retului.
nimic de fAcut in alt parte s'a concentrat Turcii au comis gresala de a se lua dup
cAtre partea atacatA ; focul era teribil ; nicio Rusi cu 1000 oameni ; acestia, cari ambusca-
lovitura nu dAdea gres. Generalul Essen III sera dou regimente de cazaci, cam la 7 km
care avea ordin sA simuleze un atac la stAnga, de cetate, i-a inconjurat i omorAt jumtate
l'ar fi putut transforma inteun atac serios din ei ; nazirul abia scAp ca prin minune.
ar fi putut pAtrunde In cetate, Nepotul sgu, Mehmet Aga a fost rnit
lipseau scArile. Dar chiar de ar fi intrat in prins ImpreunA cu 5 ofiteri i vreo 50 oameni.
oras, totusi din case, adevArate mici for- La 7/19 Mai armata rush' a trecut Siretul
tArete, inconjurate de santuri, ziduri, gr- pe un pod, la Serbesti i a luat cantona-
dini, etc. s'ar fi desfAsurat un nou carnaj mentele, pe 2 linii, pe dealurile ce domina
cel putin 8000 oameni s'ar fi pierdut acest sat iar stat-majorul s'a dus la Galati.

319

www.digibuc.ro
 Retrgndu-se, ruii au pustiit cu totul
rayaua Bai lei 1).
Cucerirea Brilei in toamna anului .1809.
La inceputul lui August 1.809 Principe le
Viazemsky a respins furagerii turci. La 24/5
August ei au fost din nou gonit de generalul
Olssufiew.
La 7/19 Sepiemvrie a fost o actiune mai
mare ; s'au luptat timp de 7 ore ; ruii au
pierdut 50 oameni. Turcii au lsat 200
oameni pe cmpul de lupa.
La 12/24 Septemvrie Turcii ieind din
cetate aveau aerul s inainteze hi 3 coloane
spre Focani 0. Buau.
Ruii au luat dispozitiuni pentru a opri
aceast micare 0 in ace1a0 timp de a-i
tia de cetate, dar ei s'au retras.
Olssufiew, care comanda atacul la Baila,
avea ca interpret un btan polonez numit
Pikelstein, care cunotea foarte bine limba
tura, dar foarte au pe acea rus5. 0 francez.
Olssufiew cunotea franceza mai au ca
Pikelstein. Acesta scrise nazirului de Baila
scrisoarea cea mai ridicul 0 cea mai de-
plasat. Ii adresa amenintri obraznice cari
deveneau ridicule dup tristul rezultat al
asaltului 0 ridicarea asediului. Nazirul as-
punse prea ironic, tare 0 dibaciu. Aceast
corespondent nu plcu lui Bagration, care
trimise pe Essen s comande in fata Ballei,
in locul lui Olssufiew, care nevoind s ser-
veasa sub Essen, a plecat la Iai.
Essen strnse in luna Octornvrie trupele
din lagrele dela Galati, Buau 0 Vadul
Vizirului, restabili podul dela erbeti, a tri-
mis la Mcin, care devenea un punct prea
interesant, pe generalul tefanov cu 4 ba-
talioane, a lsat un batalion la Focani, unul
la Buzu, unul la Galati 0. la 2/14 Noemvrie
primind inariri dela marea armat, a ina-
intat atre Baila cu 22 batalioane, 13 era adevratul ef al cettei.
escadroane, 4 tunuri alrete 0 18 de 1.2
unti.
1) Pag. 164-171, Jurnalul generalului rus conte
de Langeron.
320
www.digibuc.ro
El avea 3 coloane, cari formaser 3 lagre
separate, cam in pozitiile in cari fuseser
cele 3 lagre ale lui Prosorowsky in luna
Aprilie, dar ceva mai departe de ora.
Essen nu avea 6000 oameni in realitate
0. bloca 12.000. Pozitia era intrit 0. trebuia
mult5. intelepciune pentru a termina fericit.
El a pus s se construiasa redute 0
redane intre detaamente.
Aceste uvraje au fost dirijate de Maiorul
Michan numit 0 mare cuceritor de orae.
Acesta era un excelent ajutor pe care co-
mandantullef il trimisese lui Essen.
Flotila s'a apropiat de fortreat. 0 a
bombardat-o.
La 16/28 Michan a construit o baterie iar
la 1.9/31 alta. Ele erau legate prin tramee
dirijate cu aceeai indaznear i. fericire,
precum vom vedea, ca la Ismail.
Ina dela 13/25 nazirul oferise a se
predea, dar in astfel de conditiuni a. Essen
nu le-a acceptat.
La 15/27 Essen 1-a somat i a cerut un
aspuns definitiv. La 16/28 a reinceput s
parlamenteze. Essen numi peritru a trata pe
fratele su 0 locot. Iskul ; ei erau germani.
Niciodat generalii germani n'au intrebuintat
deat pe compatriotli lor.
La 21 Octomvrie cetatea s'a predat. Nazirul
vzu bine a nu mai era posibil s se apere
0 a daa ar fi fcut pe Rui s-qi piard
rabdarea, el nu va obtine conditiuni bune.
Nu mai avea dect pe 15 zile mncare. El
a cerut 0 a obtinut plecarea din cetate
cu arme 0 bagaje lsnd Ruilor : drapelele,
tunurile 0 munitiile.
Paa. Abdul-Rakman, in calitate de co-
mandant al trupelor, a subscris capitularea.
N'a fost vorba niciodaa de acest personaj
aci el fcea ceea ce ii dicta nazirul, care
,
S'a cerut a se predea Ruilor : fugarii 0
dezertorii ru0. S'au gsit 200, dar multi s-au
ascuns printre turci. S'a luat 96 drapele,
2 cozi (tuiuri) -tie pai, 205 guri de foc din
cari 14 mortiere 0 191 tunuri, o mare can-
titate de munitii i pulbere, de care Turcii
au avut totdeauna o imens provizie.
2000 locuitori au ramas in ora i acetia
numai cretini. A eit din cetate 1.1.00 ca-
valeri, 4100 pedetri i 13.300 locuitori.
Capitularea n-a convenit Curtei, dar Essen
lucrase dupa ordinele lui Bagration.
Nazirul Brilei a. ajuns in Mai 1811. mare
vizir.
BrAila a fost in toate timpurile, mai cu
seam la 1811, intrepozitul general de sub-
sistente pe care Constantinopolul le scotea
din Principatele romne de la Dunre. Na-
zirul era insArcinat cu aducerea la Constan-
tinopol. Dac4 convoiurile erau capturate,
insuficiente sau thrzii, el era cel acuzat.
Aceast functie cerea mult prevedere i
activitate. Achmet o pstrase 1.2 ani, inco-
ronnduli administratia prin frumoasa ap-
rare a Brilei din 1810, unde cum am vaut,
a obtinut o capitulare onorabil.
In iarna anului 1.811 atre 1812 Divizia X
rus sub comanda generalului conte Levetz
trebuia sd ierneze in districtele Brila, Ga-
lati, Ismail i Chilia.
Nu mult inaintea izbucnirei revolutiei din
1.821 cminarul Sava concepu o stratagem
foarte cuteztoare pentru ocuparea de &Are
eteriti, a cettei Brdilei, unde era concen-
trat cea mai mult armat i care era cheia
celorlalte cetti dela marginea Dunrii. De
aceea i trimise mai intal pe un polcovnic
Sotir Papadopulo, grec din Pelopones, sub
form de neguttor, fgduindu-i c6-i va
trimite qi alti 500 ostai, mai in urm tot
sub aceeai categorie i cu instructii c
dup ce se va uni cu partea de cetteni, cari
erau initiati mai dinainte, s ocupe inteo
zi hotrit (25 Martie) zidurile acestei cetti
pe nesimtite, s intoarc5 tunurile asupra
cettii i BA extermine pe toti Turcii ce se
aflau acolo. Ins pe cnd numitul Sotir Aceast armat se urca la 106.000 oameni,
atepta, plin de ardoare i de nerbdare, 420 tunuri de camp, 48 tunuri de asediu,
sosirea confratilor fgduiti, deodat izbucni
revolutia la Galati. Atunci Turcii din cauza
apropierei zisului ora au inceput s fie cu
21
www.digibuc.ro
bgare de seam i s se pzeasca cu mai
mult strnicie. Neizbutind planul, Sotir,
abia a reuit fa piece din cetate i s-i scape
viata intorcndu-se la Bucureti I).
Enicerii, care nirniciser eteria greceasc,
tineau inc6 ocupate aceste tri, contra pro-
misiunilor ce Poarta fcuse i comiteau cele
mai ingrozitoare excese. Arnbasadorul en-
glez, protestnd in numele puterior duro-
pane, a provocat Poarta a-0 retrag trupele
din Principate. Sultanul a dat ordin de
evacuare ins5. 1 urcii n'au ieit dect dup
ce au prefcut multe locuri in pustiuri, prin
mcelurile i fuga locuitorilor. Impratul
Nicolae I, care urmase fratelui su Ale-
xandru, se emotion de aceast stare. El
a trimis la Constantinopole pe Mintziaki
pentru aplanarea tuturor chestiunilor pen-
dinte. Poarta la inceput a refuzat ; in urm
ins s'a Incheiat Conventia dela Cetatea-Albd, a
crei neexecutare a adus rzboiul din 1828 2).
In acest an, Braila avea aproaPe 40.000
locuitori ; cptuala zidurilor acestei cettd,
cea mai tare din toate acele ale Turcilor de
pe Dunrea de Jos, fr a excepta chiar Vi-
dinul, a fost ridicat la 1821. Ii lipsea uvraje
exterioare. Avea insd o citadel puternick
inconjurat de 7 turnuri 3) ; armament 278
tunuri i mortiere. Aprovizionarea abundent
i lesne de innoit prin Mcin, att timp at
flotila turc6 ar fi rmas stpn pe Dundre.
La 26 Aprilie 1.828 armata rued de opera-
tiuni contra Turcilor, a trecut in Moldova
prin 3 puncte: Sculeni, Flciu i Vadul lui
Isak. Ea era compusd din 3 corpuri:
a) I (al III-lea in organizarea de atunci a
armatei) sub comanda generalului Rugevici ;
b) II-lea (VI-lea) sub comanda genera-
lului Roth i
c) III-lea (VIII) sub comanda generalului
Voinow.
1) Cronica lui Ilie Photino, pag. 52, note.
2) M6rescu, Istoria Romdnilor.
s) Gabryel, Danube, Nil, et Jourdain.
321
osebit 40.000 special pentru ocuparea prin- teritoriul sau incorporat. principatului Ro-
cipatelor, cari dupa planul lui Kisseleff, urma mniei, Turcii nemai putnd-o niciodat
sa stea permanent in Muntenia i Valachia. ridica din nou, nici sa tina garnizoana in
Generalul Diebici sosi in fata Brailei. La ora. Turcii au posedat-o prin intervale dela
5 Mai a venit Marele Duce Mihail Pavlovici 1.544 pana in Iunie 1.828.
iar la 7 Mai Imparatul Nicolae. La 1.830 l3raila avea 800 suflete ; la 1835
La 10 Mai imparatul a inspectat tabara circa 6000. Piata Sf. Arhanghel s'a Mcut in
i a ramas multumit. Dupa amiaza generalul primavara anului 1836. Portul era adnc dela
Kisseleff a citit Imparatului raportul ge- 10-12 picioare ; la mijloc avea 1.5 picioarel).
neralului Ruge din Clarasi ; In urnia i s'a La 1852 au intrat in port 1563 bastimente
dat adresa boierilor munteni, cu fraza: cu 260.621 tone i au ieit 1188 vase cu
ternelle fidlit iar imparatul a spus: 164.901 tone.
(' eu nu am nevoie de ea i le voi rspunde La 1853 aceste date an sczut din cauza
ea nici prin cap sa nu le treaca unirea cu pierderilor ruse.
Rusia (proba Basarabia in 1.878). Renaterea adevarata i desvoltarea ma-
Al VIII-lea corp sub ordinele generalului terial-a a acestui ora, a inceput dupa raz-
Voinow, a inceput asediul acestei cetati sub boiul din 1.829, cu care ocazie vechile r-
directia superioara a Marelui Duce Mihail. mite barbare tergandu-se, pe dnsele s'a
La 11 Mai 1.828 primele trupe au ajuns inaltat un nou i frumos port comercial. Un
in fata cetatii. La 21, a ajuns grosul ar- monument ridicat de Marele Duce Mihail, in
matei. Lucrarile au inceput in noaptea de fata oraplui, a fost singura ramaita a tutu-
19 Mai, prin constructia unei redute i a ror luptelor ce au avut kc aci in vechime.
unei baterii. Dupa un asediu acompaniat In anii 1.840 i 1841, eteriile greco-bulgare
de lupte, asalturi infructuoase din cele mai au incercat in Braila de doua ori sa faca o
renumite i In cari asediati i asediatori au noua Zaverd (vorba slava, pentra lege, revo-
probat cea mai mare bravura, Suleiman-Paa, lutie) contra Portii ; in amndoua rndurile
comandantul cetatii, deschise portile, cu ele au fost potolite, din ordinul principelui
conditia ca garnizoana sa se retraga cu toate Ghica, domnul Munteniei, de garnizoana
onorurile razboiului, s se indrepte spre Si- militara ce se afla In acest oraq, regimentul
listra i sa pastreze dreptul de a lupta contra al 2-lea de linie, sub comanda colonelului
Rusiei, chiar in acel rzlioi. Cetatea s'a Enghel. Regimentul a avut un ofiter mort
predat la 1.7 Junk, 29 zile dupa Inca- unul ranit. Dati pe fata adevaratii urzitori
perea asediului, 27 dup. deschiderea tran- ai acestor revolutii, in cari elementul slay
eei. Ruii au pierdut, fara a socoti pe bol- predomina, ei au grabit caclerea domnului.
navi 0. rniti: 4 generali, 1.8 ofiteri superiori, Ocupat de Rui, la inceputul rzboiului,
mai mult de 1.00 ofiteri i 2251 soldati 1). in Iulie 1853, oraul a fost parasit mai tarziu
De atunc; cetatea nu s'a mai ridicat i (in Septemvrie in urma infrangerilor ce
ruinele sale au dat materiale pentru era- armata imperiala a suferit dealungul Dunarii)
dirile oraplui 2). sub pretextul aparitiei flotelor aliate In
Pe locul marei geamii, Marele Duce Mihail Crimeea, in Iunie 1.854, dupa ce au jefuit
Pavlovici puse s. se zideasca o catedralk oraul MT% milk'.
Conform tratatului dela Adrianopole, (art.In timpul razboiului din 1.877 a fost ase-
II) aceasta cetate darmata In timpul lup- menea la inceput ocupat de Rui i marginea
telor, a fost evacuata zidurile sale rase i Vezi descrierea consului francez Cochelet, In
1) Colonel Baron de Moltke, op. cit. Buletinul social:4H de geografie 1887, August sau
Fiillek, op. cit. Septemvrie.

-322

www.digibuc.ro
sa despre Dui-1'4re garnisit cu baterii. Aceasta
a provocat bombardarea oraplui de un cuira-
sat turc, a crui explozie, din fericire la timp,
a scgpat orapil de o distrugere complect.
Puin In urm6 corpul lui Zimmerman
a executat In faIa acestui oraq o trecere In
Dobrogea i a ocupat Mcinul, abandonat de
Turci precum vom vedea.
Timp de un secol i jumAtate, dela Mee-
putul luptelor Intre Rusia i Turcia, 9 mari
rhboaie 0 23 de invazii armate: turceqti,
ruse0i i austriace au sngerat i pustiit
aceast Incercat tar. (Luptele Romnilor
In rzboiul 1877/78 de T. C. Vdirescu,
vol. I, pag. 19 0 20 ; note) dup cum ur -
meaz6 :

Rdzboaie nitre
4-.
= Tratatul
Bata lit , V.
Durata importante General' zv Invaziuni Locul, data si
Nationa litati Suverani efectele lor.
s-: 4
Z Z

Capitularea de
1 Rusl Petru cel Mare langa Hug 9 Iu lie
cu 1711
1 Rusii sub Petru cel Mare 1711 ; Rusii aban-
8i
Turci Ahmet III 2 Turd( sub vizirul Baltagi doneaza. Azov ; se
obliga a distruge
cateva fortur1

2 Austriaci Carol VI Passarovits In

1716-1718
3 Imperiall1 sub Stainville 1718
(Imperiali) 4 Turceasca g Tatareasca. da. Austriel
Turci Ahmet III Banatul

3 Rug Ana Ivanovna 5 Rusii sub Mnich 5/17 Oct. 1739

Austriaci Carol VI 1736-1739 6 Imperialii sub Wallis la Belgrad

_ g Turcl Mahmut I 7 Invaziune turceasca

4 Rug Caterina II
8l 1768-1774 8 Rusii sub Romantzoff Cuciuk-Itainargi
21 Iu lie 1773
Turd
Abdul Hamid I

5 Rug Caterina II Iasi

Austrlaci Iosif II 1786-1792
10 Rugi sub Suvarov
11 Imperialli sub Coburg Ianuarle 1792
8!
12 Invaziune turceasca.
Turci 1 Abdul Harnid I
Se lim III
6 Rug Alexandru I 1805-1812 13 Rusii sub Michelson Bucuresti
SI
14 Mai 1812
Turci Mustafa IV 1809-1812 15 Eteria greaca sub Ipsi-
lante
Mahmut II
BIM% de
a Culevcea
16 Rugi sub Watgenstein
17 Turcll la Braila, Giurgiu
7 Rug Nicolae I 1828-1830 Asediul S i Oltenia
Adrianopol
Turci Mahmut II Brand , Septemvrie 1829
18 Rusii la 1848 sub Lnders
. Silistrel,
19 Turd! sub Omer Pasa
Varnei

8 Rusi N1colae I Asedlul 20 Rusii sub Gorceakoff

Turci Abdul-Medgid 1853-1856 Sevasto- 21 Austriacil sub CarontnI Paris
polului 22 Turd! sub Orner Pala 18/30 Mai 1856

9 Rug Alexandru II 1877-1878 Asediul Princ1- 23 Invaziune ruseasca sub

Turci Abdul-Cherim II Plevnei pele Ca- Nicolae Nicolaevici San Stefano 1878
rol al Ro- Apr llie 1877Sept. Berlin 1 Dine 1878
manilor 1879

21.
323-

www.digibuc.ro
I 14. PRI1VCIPALELE PUNCTE ISTORICE de sus a portului, se vede In Dunare, mai
IMPREJURUL BRAILEI. cu searna In timpul trecerei vaselor cu vapori,
Fara. a vorbi de biserica catedrala zidita, agitatia extraordinara a suprafetei apelor.
cum vzuram, pe ruinele unei geamii de Locuitorii din vecinatate, pretind din
marele duce Mihail Pavlovici, Imprejurimile mofi-streimofi, ca In acest loc, In curmezipl
Brailei prezinta. urmatoarele trei puncte fluviului, pe fund, se Oa ruinele pilastrilor
istorice. unui vechiu pod de piatra. Ei mai pretind,
ca, pe timpul apelor prea mici, extremitatile
a) Monumentul1). superioare ale acestor urme de pilastri aunt
Cel dinti, era un monument, situat, In cu totul vizibile.
mijlocul unui platou imens, la sudul oraplui, Aparentele suprafetei apelor,pe orice timp,
monument ce aducea aminte posteritatei fac neindoioasa existenta in patul fluviului
unul din cele mai sngeroase etape ale In- a oarecari obstacole cari, considernd dimen-
cercarilor de cucerire ce armata rusa a facut, siunile bratului, dacd ar fi urme de pilastri,
in diferite timpuri, In sud-estul Europei. ei trebuie sa fi apartinut unui colosal pod.
El era format dintr'o coloan a. masiva, Din nenorocire Ina, afara de un vad pe
avand deasupra o mare cruce ruseasca. In malul stng, trmurile nu prezint nicio
cele 4 colturi ale sale, erau fixati patru urna, de orice natura, prin care sa se ghi-
vulturi de bronz, cu aripile intinse i susti- ceasca locul ce ar fi ocupat fundamentele
nuti de piese mari de artilerie, luate Turcilor constructiilor ce intareau podul la extremi-
la asediul Brilei dela 1828. Acest monument tali, lucrare ce se vede, att de bine, la
funebru a fost ridicat pe mormntul solda- urmele podului lui Traian.
tilor rui cazuti cu aceasta ocazie. Admitnd, momentan, ca acestea ar fi
Printre inscriptiile In limba rug, de pe urmele picioarelor unui pod, traditia, pre-
acest monument, se citea: zentata de Frunzescu, devi cu destul foc
Armata rusei, 6 Iunie 1828. Tratatul dela combatuta de Hasdeu spune c podul ce a
Adrianopoli, 2 Septemvrie 1829. existat aci, a fost acel a lui Dariu, regele
Acest monument, aezat pe un piedestal Per0.1or, ce acesta ar fi construit, peste Du-
de granit se afla In mijlocul unei gradini, nare, In anul 51.3 a. Chr., cu ocazia expeditiei
intretinuta cu pietate i. plantat dupa ri- sale contra Scitilor 1).
dicarea monumentului.
Alegerea aezarei acestui monument n'a 1) Din studiul topografiei locului reese:
fost lntmplatoare: Pe cnd marele duce De vreme ce prmul stng prezint (este ade-
Mihail Pavlovici observa asaltul cetatei, o vrat) un teren sntos, un mal Irian si un vad
bomba, aruncat din cetate a cazut la pi- artificial sau natural (dificil de determinat care din
dou4); de vreme ce, ttirmul drept prezint un loc
cioarele sale. Ea a fost ridicata i trimisa, c4 }Altos, ridicat de putin tirnp de depunerile produ-
amintire, in Rusia. In acest loc, att de selor nisipoase ale inundatiilor; de vreme ce, malul
departe de cetate, caderea acestei ghiulele, cel drept se OA la o prea mare distant de bratul
relativ la starea artileriei din acea epoch', stng al fluviului; de vreme, ce pe toat distanta
ar fi surprins caltorul care, de curio zitate, dela fluviu la malul drept este un teren baltos, o
adevIrat mlastin impracticabil; de vreme ce,
ar fi vizitat acest monument. pentru a reveni de pe malul drept la trmul bra-
tului (stng) fluviului din fata Brilei, trebuie --s
b) Podul denumit al lui &ale. se mai treaca fnc 5. un al doilea brat aproape tot
In dreptul vechiului sat larba dulce, la asa de important ca si acel din dreptul Brilei,
de vreme ce, pe acest al doilea brat, In dreptul
extremitatea de sud a oraplui i catre partea BrAilei, sau In apropiere nu se vede s6 fi existat
1) Astzi nu mai exista acest monument. un alt pod; toate acestea, fac sa se primeasca cu

324

www.digibuc.ro
 c) Ghecetul.
Ghecetul sau cum 11 numea Romnii Tre-
atoarea Turcului este un punct important,
relativ, de putin timp ; importanta sa da-
rezerve ideea existentei unui pod In aceastA regiune
a fluviului.
Care ar fi dar natura obstacolelor, dupa fundul
fluviului, din acest loc?
nil a putea rAspunde precis, se poate admite
cl aceste obstacole, a cAror existent nu mai e pusA
la IndoialA, sd fie urmele cAtorva stnci, datorite
unei eruptii plutonice, i, din intAmplare, distri-
buite pe fund la intervale aproape egale, la o inl-
time destul de nelnsemnatd i dirijate In sensul
curmezisului fluviului.
Ar fi afar de orice discutie pozitivitatea acestei
idei, dacA o bucatA de piatrd ruptd de pe fund ar
avea aceeasi natura cu acea a stncei, descoperite,
ce se ridici n trmul fluviului, In susul portului
Mein.
In acest caz, obstacolele de pe fundul fluviului
dela Brila, ar fi prelungirea, pe sub pAmnt, a
lantului de stand dela Mdcin sau Ig1ia. Ostrowl
Turcoaia, stancA de piatrA, In mijlocul unei bAlti
de mai multi kilometri imprejur, ne intAreste ideea.
ne Inchipuim mug c aceste obstacole ar fi
in adevAr urmele pilastrilor unui colosal pod.
SA cAutdm, In acest caz, care ar fi podul ale cgrui
urme s'ar putea Inca vedea?
Recapitulnd, In memorie, istoria, poduri fixe
de mare important au fost doua: unul a lui Traian,
a cAnii pozitie este destul de bine stabiIit i un
al doilea, acel a lui Constantin.
Ar fi dar posibil ca podul dela BrAila, dadi in
adevar a existat, sA fi fost acela al lui Constantin.
SA cercetlim istoria si s vedem ceea ce am putea
gsi, care s ne vie In ajutorul supozitiei noastre.
In anul 327 d. Chr., marele Constantin, a inceput
sa zideascA podul de piatra de peste DunAre *) ;
constructia sa a durat trei ani ; a fost terminat in
anul 330. Scopul facerei acestui pod, era s. inks-
neascA trecerile dese ale armatei romane contra
barbarilor; mai cu seamd contra Gotilor (cari locuiau
partea rAsAriteanA a Munteniei) cari au Impiedicat
mutt facerea podului i pe care Constantin, neapArat
a fost silit s5.-I apere **) i pentru care a petrecut
Intregul an 329 pe tdrmul Dundrii.
Podul acesta a fost construit la vale de acel a
lui Traian si se pretinde chiar c ar fi fost construit
mai mult in scopul de a face o opera mai mare ca a
*) Sr. Teophan.
**) $mcai. Cronica-Rornnllor V. I-lu, pag. 44.
www.digibuc.ro
teazrt de atunci de cnd i-a dat-o dispozitia
bratelor fluviului.
La 1791. relntorcndu-se dela 1\15.cin la
Galati pe cmpia Cotofana (balta dintre
maluri), generalul Ribas, supgrat a a fost,
lai Traian, pe care Constantin II numia *) Herbam
Parietarum, Parietara (iarba de pArete), din cauza
multor inscriptii Mute pe mai multe case sau sta-
bilimente mari romane **).
Se vede c5. acest Constantin, chiar sfnt, tot
grec a rAmasl caci Eutropiu nu esit sA-1 numeascA,
pe Traian, arhitectul universului.
In fine, el a trecut DunArea si a bAtut pe Goti
Sarmati, la 12 calende ale lui Mai, anul 332, fiind
consuli Pacatian i Ilarion ***).
Care s fie cauza pentru care niciun vestigiu pe
tAirmurile fluviului nu arat urme ale unui pod de
piatrA In aceastA localitate ? Fr IndoialA c, In
drumul invaziilor barbare, aceste vestigiuri trebuia
s disparA.
In timpurile din urmA (pentru a nu cita decat
aceste), nenumAratele zidiri ale peretilor cetii
Brdilei, ale caselor, constructia pavagelor orasului,
a diferitelor vonumente, etc., au avut nevoie de
marl cantitAti de piatrA spre a mai putea rmne
vreo urmA.
Existen(a acestui pod, lasA sA se inteleag cg.
importante schimbAri au avut loc In constituirea
bratelor DunArii, dela acea epoc5. pra astAzi.
FAr tndoial c unirea ce are loc azi la Ghecet,
Intre bratul Dunarii vechi i acel al bratului stng,
format din unirea canalelor apusene ale fluviului,
la cAtiva kilometri la vale de pod, n'a putut sa
existe in acea vreme. Duntirea veche ce astzi incepe
la HArsova, era prelungirea DunArii propriu zise,
dela Silistra la vale si continua pe sub dealurile
Bugeacului (prob lacul Garvan si rigolele de sub
VdcAreni), panA aproape de Isaccea; bratul stng
dela gura lalomitei, unde se gAsea, era continuarea
colosalului brat al Borcei si se prelungea In dreptul
si la vale de Braila, pe la Galai, Reni si Carta!
si se unea, mai mult ca sigur, din cauza dispozitiei
cu celAlalt la Isaccea.
Ambele aceste brate lsau intre ele, in form atiune
o imensA insulA, mlstinoasA, presAratA de balti
lacuri, In toate prtile, cutreeratA de rigole
canale, astfel cum se vede desenat pe o hart&
venetian din al XIII-!ea secol, al crui original
se aflA la biblioteca San-Marco, la Venetia si chip&
care avem fericirea sA o posedm redusA.
*) Paul Diaconu. Llbr. II-iu Constantinum.
$1nea/, op. cit., V, I, pag. 45.
***) 4incal, op. cit. V. I-ia, pag. 44.
325
 spectatorul expeditiei printului de Galitzin,
li propuse s4 atace capul de pod si bateriile
pe cari Turcii le construiser In ostrovul de
vis--vis de Bai la (in fata Ghecetului si
Br 'ale*
Pentruc6 trebuia sa treaca din nou Du-
nArea, acest atac devenea inutil si nu servea
cleat s omoare oameni, cki chiar presu-
punnd c' s'ar fi putut goni Turcii din aceste
uvraje, a doua zi ei ar fi putut reintra.
Printul Galitzin 1ntelegea foarte bine aceasta
Pentru a putea efectua o trecere, Constantin,
trebuia, afara de podul dela Braila sa mai treaca
bratul drept fie la Arubium (Macin), fie la Troesmis
(Ig lita), fie aiurea. Locul era dictat de configuratia
bratelor din acea epoca. Poate l'am Mimi? Un
camarad, capitanul Irimescu, ne-a atras atentiunea,
asupra unor obstacole aflate In patul fluviului,
Inteun loc ce-1 putem considera ca, pe acea vreme,
f acea parte din bratul drept. Chiar astazi Dunarea
acolo este foarte Ingusta. Acest punct se afla ceva
mai sus de satul Topalul, la localitatea numita
..Buinele Lipovenilor, In dreptul fostului pichet de
ffrontiera roman Nr. 203, numit Podul de piatrii.
Capitanul Irimesca ar fi constatat In una din acele
-Obstacole o zidarie romana.
Chiar de n'ar fi existat zidul, astazi, dupa unirea
ambelor brate ale acelui timp, patul fluviului este
atit de Ingust Inca s'ar putea construi un pod, fie
suspendat, fie cu o singura arcada.
La punctul de bifurcare al Dunarii, la capatul
de sus al marelui ostrov cuprins Intre Dunarea veche
i canalul stng, Balta, se gaseste un ostrov pe care
traditia (istoria nescris a poporului), spune ca a
fost loc lit de Constantin cel Mare. Pe marea harta
a Ord, acest ostrov se chiama. Vaca ; pe harta
Phiippici, ostrovul are si un cabin numit Con,
stantin.
Dacd a existat inteadevar o legatura. Intre podul
dela Ruinele Lipopenilor i acel dela Braila, atunci
este probabil ca se trecea bratail drept la Topal si
bratul stng la Braila. Distanta Intro aceste dona
poduri trebuie sa fi fost trecuta fie pe un dig destul
de lung de altfel, lucrare a crei marime in vechime
nu Impiedica sa se construiasca sau pe o sosea,
care probabil timpul si inundatiile a distrus-o sau
a Imprastiat-o ; sau a se mergea On la trmul
drept al bratului stng si acolo se profita de 101-
timea rareori inundabila, a trmului drept, ce ru-
rile formeaza, Iia general, pe tarmuri prin depunerile
anuale ale inundatiilor sau ca se trecea pe vreun
pod de vase la Troesmis. SA vedem acuma, motivele
326
www.digibuc.ro
dar Ribas o dorea ; trebuia BA consimta (se
vede cA Ribas era influent).
Turcii au abandonat capul de pod ; pava
care comanda aci pregtise din vreme o
salup pentru a se intoarce la Bilila In caz
cari ar fi decis pe Constantin sa faca un pod la
Braila si sa treaca bratul drept atAt de departe
de el.
La Braila terenul prezinta o pozitie destul de
buna pentru aparare, un imens platou.
Gotii locuiau partea de rasarit a Munteniei ; Sar-
matii, partile de jos ale Moldovei si Basarabiei.
.Ambele popoare au fost unite contra Romanilor.
Pentru a-i bate mai bine, dupa toate regulile stra-
tegiei, Constantin trebuia s cada si sa ocupe o
pozitie formidabila, In mijlocul lor. Mlastinele din
apropiere de pod au fcut, MA Indoiala, pe phi
barbari sa nu dea nicio importanta Inceputului
lucrarei romane, ca In 1877, Turcii podului dela
Braila, cand terenul intre acest oras si Mein era
inundat. Fara Indoial aceasta a fost o cauza care
a asigurat reusita.
Motivele cari ne fac sa atribuim acest pod lui
Constantin, sunt urmatoarele:
La Nicopoli, unde mai toti scriitorii pun podul
lui Constantin, nu se observa urmele vreunui pod
de piatra. La cAteva sute de metri mai jos de Ni-
copoli, pe tarmul stAng, la rasarit de satul Flamdnda
In dreptul mijlocului ostrovului Porcul, se vedea o
urma de drum roman, nepietruit, care In localitate
purta numele de drumul lui Traian si care ar fi
putut fi facut de el, de vreme ce, se stie, multi
pretind, ca Nicopolis a fost fundat de Traian, In
memoria victoriei sale contra Dacilor.
Printre cuceritorii cari au trecut Dunarea, la
vale de Portile de Fier, cei mai principali au fost:
Alexandru, Traian, Constantin, Darie, Valinte si
diferiti sultani.
Fara a mai vorbi decat de cei principali, nici
Darie, nici Alexandru, nici Valinte, n'a dispus de
timp sau mijloace pentru a face ceva important.
Conchidem dar ca urmele pilastrilor dela Braila
ar putea fi acelea ale podului lui Constantin.
Not& Descoperiri ulterioare spun categoric ca
In acel punct au fost 2 picioare de pod si doul culee
pe tarmuri, pe cari s'ar fi rezemat arcadele. Urmele
de pe trmuri sunt Ingropate ; acele din apa au var-
furile lor la 2-3 metri sub nivelul apelor, (dupti
starea lor).
Sunt unii ingineri cari cred a ostrovul Balta
oarecnd era uscat ; astzi cu ocazia apelor mari este
o imensa parka de apa; cauza ar fi potmolirea guri-
lor si lucrarilor ce se fac spre a se indigui cursul apei.
de necesitate 0 de care a profitat indat ce In fata MAcinului se afla un corp de 20.000
a vzut preparativele Ru01or. Turci.
Ribas debarc6 in ostrov, unde dup5. obi- La 10 Martie generalul Uruzoff, care ocupa
ceiul lor i urcii, nu aveau nici santinele, nici ostroavele din fata Mcinului a inceput o ca-
posturi inaintate ; el a mers pe front la nonad violent cu 24 tunuri de 1.2 funti
baterie cu tot focul celor 18 tunuri. Succesul
6 de 18 funti, contra bateriilor turce0i de
incorong, curajul sau neclintit, dar a pierdut
pe trmul drept ; Turcii rhspunzAnd i ei cu
3 ofiteri superiori 0 300 grenadieri. A vivacitate, operatia n'a avut niciun rezultat
escaladat retranamentele, a omorit cu decisiv. In acest timp generalul Schilder, eful
pumnalele peste o mie de Turci 0 a dus cele de stat major a lui Gorceakoff adunand mai
18 tunuri la Galati. multe poduri de plute, Ru0i incere sub con-
Aceast actiune de0 una din cele mai fru- ducerea lui Kotzebue trecerea, hied sunt
moase 0 din cele mai stalucite ale acestui respin0 cu pierderi.
fzboi, a fost cu toate acestea complect A doua zi Ru0i au deschis o nou canonad
inutil. ctre lrmul drept ; 2 alupe canoniere luand
In anul 1828 prezeata flotei ruse0i, dup pozilie In aval, au hicruciat focul lor, cu acel
Dunre, sub comanda vice-amiralului Zawa- al artileriei, inaintea punctului de debarcare.
dowsky a exercitat o mare influent asupra ca- Prin acest mijloc : 3 batalioane, 2 compnii de
derei Brilei. Aceast flotil ajunsese aproape sptori 0 4 piese au trecut fluviul, pe bacuri,
de cetate, in noaptea care urm trecerea MIA' a indura mcar o lovitur de pur.
dela Satul-Nou (dela 8-9 Iunie) 0 a atacat Tiraliorii Ru0 Inaintnd aunt primiti ins,
la miezul noplii, numai cu 1.8 alupe, flotila cu un foarte viu foc de muschetArie, pe cnd
turceasc, format din 32 alupe canoniere. artileria turceasc deschidea focul su contra
Vntul era defavorabil. Flotila turceasc4 prtilor de pod, cari debuau dinapoia mi-
inchidea Dmarea i bratul fluviului ce cilor ostroave ale fluviului. Artileria rug din
conducea la M6cin. Vice-amiralul a iriaintat, ostroavele Mcinului cu toate c era secon-
f6r6 a trage un foc, pan la btaia mitraliei dat de cele 4 piese debarcate pe trmul
bateriilor inamice 0 a deschis deodat un drept n'a parvenit s6 opreasa focul Turcilor.
foc omoritor cu toate piesele sale. Turcii Artileria trmului drept a fost mnit
pan6 la 8 piese fr un avantaj mai mare.
s'au retras pierznd 13 alupe, mai multe au
fost inecate iar restul a abandonat pozitiaAceast canonad s'a continuat pn In
inaintea Brilei, pentru a se retrage care momentul in care Turcii au inceput s sl-
Silistra 1). beasc6 focul apoi au abandonat retrana-
La 11/23 Martie 1854 o parte din armata mentele lor 0 In urm4 fortgreata Macinului.
ruseasc, a executat, in acest punct, sub con- Dimineata, pontoanele primei diviziuni a
ducerea personal a principelui Gorceakoff flotilei a reu0t sd transporte inch' 6 batalioane
gi a generalului Schilder, trecerea sa peste pe frmul drept al fluviului. Imediat dup
Dunre. aceea, pontonierii Ru0 au inceput construirea
Cu toate c nu avea materialul necesar unui pod pe vase 0 pontoane. Vaporul de
dead numai pentru cloud poduri, totu0 prin- rzboi rus Prut proteja transportarea
cipele s'a decis s treac fluviul prin 3 puncte: constructia podului, care la ora 8 era ter-
Ghecet, Galati 0 la Tulcea. Armata rus minat. Parcul i cavaleria au trecut, dup ce,
era tare de 70.000 oameni 0 200 guri de foc. care ora 13 coloanele micndu-se au de-
filat pe pod. Trupele au bivuacat seara Intre
2) Le Baron de Moltke, Campagnes de Busses Ghecet i Mkin 1).
dans la Turquie d'Europe, Vol. I, 1854. Paris.
Traduction Demmler. 1) Fiillek, Das Frstenthurn Rumdnien.

327

www.digibuc.ro
 La aceasta batalie precum 0 la acea care In scop de a proteja 0 oamenii, copastiile
urn:A mai trziu, la gura Ialomitei, au luat au fost ridicate eu 2 m., cu ajutorul unei
parte 0 cele ase tunuri de bronz moldo- saltele formata din dou grosimi de grinzi
veneti, pe cari Turcii le-a daruit principa- de 0,10 m. separate printr'o saltea de pa-
tului la 1846 0 al caror material fusese mnt de aceea0 grosime ; totul a fost aco-
complectat de raposatul domn al Moldovei perit cu tabla de fier. De jur imprejur, blin-
Grigore Ghica. dajul avea gauri mici pentru puti ; iar
Aceste tunuri, servite de ofiteri 0 soldati provele vaselor erau armate cu cate un
Romani s'au-distins prin trageri precise 1). tun de campanie 9.
Dupa terminarea razboiului, cu incetul, Dupa tratatul dela Berlin, prin articolul
Ghecetul a capatat o importanta destul de 46, Dobrogea a fost inapoiata Romniei in
insemnata. S'a zidit chiar cateva cldiri schimbul Basarabiei ; guvernul, nevoit a se
dar razboiul din 1.877 le-a distrus complect. conforma acestui dureros tratat 0 in urma
In ziva de 7 Iunie 1877 pontonierii Ru0 autorizatiei date de corpurile legiuitoare,
au prinit ordin sa execute un pod Intre prin o motiune ce senatul 0 camera depu-
Braila 0 Ghecet. tatilor au votat-o in edintele dela 28 0 30
Aceasta dificila lucrare se facea In ziva Septemvrie 1878, a dat ordin trupelor s
mare 0 cum pentru a proteja lucrarea, ba- o ocupe.
tank din Braila au deschis focul contra Trecerea principal s'a facia la Ghecet,
Macinului, Turcii n'au rspuns. Cu toate in ziva de 14 Noemvrie acela0 an 0 astfel
am redevenit stapni pe acest teritoriu pe
acestea, constructia podului a inaintat repede.
Era o solida trecere, lunga de 1500 m. 0 care stramo0i notri l'au pierdut in 1418,
lath' de 4 m. La mijloc, se gasea o parte la Turci, in timpurile grele ale lui Mircea
mobila pentru a permite navigatia vaselor 0 Mahomet I.
(ca de 300 m.). Dunarea (cu revarsarea)avea
15. PUNCTE DE 0 IMPORTANTA
900 m. latime. Drumul intre Ghecet 0 OARECARE ISTORICA PE DUNAREA VECHE.
Macin era inundat, astfel ca. o trupa care
s'ar fi aventurat pe apa, s'ar fi pierdut. a) Iglita
Turcii nu se sinchiseau de facerea podului. Pe localitatea ocupata astazi de catuna
La 10 Iunie el era terminat. Trupele corpului sau ferma Iglita, se afla oarecnd o cetate
al XIV-lea Wepta sa treaca Dunarea, cand ale carei nume a fost : Troesmis2), Troismis
s'a raspndit tirea ca fluviul era deja sau Trisrnis 3).
trecut in alta parte. Istoria sa se poate rezuma astfel:
4( In timp ce se ocupau de constructia La inceputul fondrei sale, ea fusese mult
podului, Ru0i amenajau, pentru transportul timp un important stabiliment getic 4).
trupelor toate bastimentele de comert refu- A cazut in nainele Romanilor, sub August,
giate in porturile Galati 0 Braila . luat de generalul Flacus 5).
Au avut ingenioasa idee sa umple calele Din o scrisoare a lui Ovid, care fratele
acestor vase cu butoaie goale, ermetic in- lui Flacus, la Roma 6) reese ea: Flacus a
chise, pentru a evita scufundarea, in caz de 1) Thival, op. cit., pag. 305.
ptrunderea vaselor de ctre proiectile. 2) Ovid, Ponticele ; Tabla Peutingeriand, Segm.
VII: Itinerariul Antonin (edit. Parthey si Pinder,
pag. 105); Procopius, De aedificiis, 4, 11.
1) La retragerea Rusilor, aceste tunuri au fost 3) Ptolomeu, geograf Alexandrin, 3, 10, 11.
luate cu ei si inapoiate Principatului tocmai la 4) 4. Soutzo, op. cit.
1856. (Revista militar Nr. 6 din 1883. Iasi. Jur- 6) Ovid, Ponticele, IV, VII.
nalul Regimentului 4 de artilerie), 9 Ovid, ibid., IV, 9. V, 75.

328

www.digibuc.ro
guvernat bine ; sub acesta malurile Istrului sau pe liniile de comunicatie, erau inconju-
erau in siguren0; el a tinut in pace malurile rate de nite barace in cari se grupau:
rnysice (ale Moesiei) i prin sabia sa rcea s" brutarii, macelarii, crciumarii, marchitanii
tremure Getii, cei incregtori in arcurile lor. etc. Acestor barace, romanii le d'aduse nu-
Flacus reluase acest ora, ce fusese cucerit mele canabae ; mai multe canabae formau un
de inamici i. rqi Istrul cu sngele barba- sat, care cApatnd oarecare importanta
rilor 1). pentru a merita o administratie particular,
Ca mai toate ceatile romane din Dacia, obtinea, uneori, titlul de vicus avnd o
Moesia i celelalte provincii dun6rene, Troes- dministratie compusa din doi magistrati
mis a datorit inflorirea sa, wzgrii in acest i un edil. Vicusul devenea apoi nzunicipum 1)
punct a unei colonii nzilitare. Dup6 luarea punctului din minile Getilor,
Se tie &A partea artei militare in care Pomponius Flacus a construit primul castru,
romanii au fost cu totul neintrecuti, ba nici acel dela nord.
chiar ajunsi de nimeni, a fost arta de a face Acest prim castru, era unul din acele
castre (lag6re). Mai niciun castru roman n'a forturi, ce se ridicau, la frontiera, mai cu
putut fi luat de inamic. seam in lungul Dungrii, pentru apdrarea
Era o minune uurinta cu care ei fceau imperiului i cari succedndu-se la mici
castre. Nu rsau s treach" o noapte fth s distante nu Intrziau sa devina importante
ridice un lagar, pe care totdeauna 11 forti- centre de populatie.
ficau cu intArituri i anturi. Pentru soldat 2), GU timpul, Troesmis a devenit cel mai
lagarul reprezenta patria absoluta ; antul intins din acest mare numgr de statiuni.
i cortul era locul natal i. casa bor. Oraul n'a IntArziat sa se mreasc. Un al
Castrele erau foarte regulate ; forma lor, doilea castru a fost construit la sudul celui
era dreptunghiulara sau pstrat ; totdeauna dinti, gratie importantei sale strategice, la
amenajata pozi(iei locului. marginea imperiului.
Cnd trupele nu petreceau dect o singur Dup6 inscriptiuni, sub Adrian i. Antoninul
noapte inteun lagar acestea se numea simplu Piul, acest ora era canabaele legiunei a
castrum sau mansio ; cnd ele edeau mai V-a Macedonica, ceea ce inseamna eh', in
mult timp, lag6rele luau numele de castra acest timp, al doilea castru nu era inc6 zidit.
stativa hiberna sau aestiva, dupa timpul de Acest castru trebuie s'a fi fost ridicat In
iarna sau de vara In care serveau (de sta- al II-lea secol. In ambele castre au stationat
tionare). legiunea I Italica simultan cu V-a mace-
Se mentioneaza ca aceste castre stative donica, cam Ora in timpul lui Septimiu
nu sunt pomenite inainte de al doilea secol. Sever.
Legionarii ca i soldatii cohortelor auxi- Aceasta aglomerare de armata probeaza
liare, la terminarea serviciului militar obti- dou6 lucruri: c locul devenise un punct
neau honesta missio i Connubium ; se sta- important i ca era o mare necesitate de a
bileau in tara unde se aflau ; se grupau in se ap6ra oraul in aceast regiune.
jurul castrelor stative i formau o populatie In al II-lea secol Troesmis a ajuns la
de dyes romani ; un adevrat ora legionar. apogeul au.
Aceste castre (stative), aezate de regula Pe la finele acestui secol, dupa inscriptii,
pe punctele strategice cele mai importante i s'a conferit onoruri municipale.
Nu se cunoate precis cnd a devenit mu-
1) Dupt Maria Zaharescu, Tezd de licenfd in (itere nicipiu ; se crede c6 in al III-lea secol sub
f i filosofie, pag. 209 si 210.
2) Titu Liviu Patavinul (59 a. Chr. 19 d. Chr.) 1) Dui:4 Maria Zaharescu, Legiunile a V-a Ma-
XLIV, 39. cedonic gi a XIII Gemind, Test de filosofie.

329

www.digibuc.ro
 Septimiu Sever. Atunci probabil a devenit
un principal port pe Dun Are, un mare centru
comercial plin de bogtie i lagrul a dou5.
legiuni (dup unii a III-a i a VIII-a ?)
Sub Deocletian acest punct a primit legiu-
nea III-a Herculea, de _curnd constituit.
CAtre finele secolului III Gotii au inceput
s prade Moesia inferioarii (Scitia). Ei au
fost respini de Gallienus.
In al IV-lea secol, legiunea a III-a Her-
culea, pare srt fi schimbat garnizoana sa la
Noviodunum. Aceast5 legiune a fost inlo-
cuit cu legiunea I-a Jovia. nu s precizeze antica geografie a acestei
localitti, teatrul att de bogat, in eveni-
In acelai secol, Gotii reincep invaziile lor.
Fgr indoiala c ei l'au distrus, cel putin mente istorice de tot felul.
in parte.
Theodosiu, trage cea mai colosald lucrare
militar ce romanii au Mcut in Dobrogea,
molul,ce pe nedrept poart numele lui Traian,
situat hitre Dudre i Marea Naegr, in
punctul unde distanta, intre aceste doua
ape, este cea mai mic, dela Cernavoda la
Constanta. Municipiul, ramas in afar de
aceast linie, este abandonat cu totul i
focul a distrus, ceea ce Romanii, pArasindu-le,
n'au fost in ingsur sa le duca cu ei.
Justinian (527-565) a imaginat, pentru a
salva imperiul, s. inlocuiasc6 in al VI-lea
secol, slbiciunea roman prin formidabile
Int5riri ; 80 castele sau cettui au fost numai
in lungul DunArii, parte Mcute din nou,
parte reparate, afar de alte 600 din inte-
riorul imperiului.
Printre nenumgratele cetti restabilite sub
domnia sa a fost i Troesmis. El a ridicat cele
doug castre i a fcut din ele dou for-Mr*
formidabile ; le-a inconjurat cu trei rnduri de
ziduri inalte, cu anturi naturale (valuri),
aa cum se vd i astzi, dup urmele lor 1);
astfel aceast cetate a devenit, In acea
epoc5, una din cele mai insemnate intAriri
de pe Dunre.
Politica Justinian frig n'a reulit s. asi-
gure imperiul dect pentru putin timp.
Desjardins, Ben. Arch., 1868, I, 259-260.
Zidite dar de bizantini, ruinele, pAreau
prezint constructia bizantin, dar mate-
rialele, din care au fost rezidite, au lost acele
gsite pe loc, resturi ale vechilor stabili-
mente romane 1).
Chiar in ultimele timpuri, aceste ruine
erau tot att de imPozante ca i grandioasa
cetate, din acele timpuri, din a c6rei sfrh-
mari provin. Ele studiate, cu celelalte ruini
ale Dobrogei, inscriptiunile descifrate, vechile
sfarmturi ale monumentelor, cu atentiune,
examinate vor servi s lumineze mult, du:4
Sub avalana, aproape continu, a inva-
ziilor '(364-378), cetatea a disprut mai
cu totul.
Ruinele sale, adormite pentru vecie sub
protectoarea mantie a tdrnei au fost cer-
cetate patrusprezece secole mai trziu.
In urma rzboiului din Orient, dela 1854,
un francez, Doctor Dsir More, a primit un
firman dela sultan in puterea cruia el a luat
in stpnirea sa localitatea Iglita, a arui
suprafat, netezit cu timpul de elemente,
avea aspectul unui adevrat pustiu, dar sub
a arui protectoere mantie a p5.mntului
dispreau imense tezaure, de tot felul, ceea ce
mai rAmsese din grabnica distr igere, de
barbari, a cetgtii romane. El a fost atras
aci la inceput, se crede, mai mult de in-
teresul bnesc, voind sa intreprind deschi-
derea unei cariere de granit ; dar gsind
ruinele, doctorul, se puse pe lucru i lace-
pAnd siip5turile a dat peste diferite bogatii.
Nenumrate blocuri de piatr, acoperite cu
inscriptiuni, Bunt rase, vandute i trimise sa
formeze fundamentul bisericei greceti din
Brila ; a p6strat cateodat pe acele care-i
preau s inspire oarecare interes i din cari
F. Weickum a trinus Academim numeroase
facsimile.
La fiecare moment sapa descoperea : mo-
nete antice, ziduri intregi de pietre cioplite
1) M. Soutzo, pag. 30, op. cit.

330

www.digibuc.ro
 i acoperite cu felurite inscriptii; canale, ape- cunos cut Academiei din Paris, printr'o scri-
ducte de pmnt, ruine de intriri, in fine soare 1).
diverse curiozitti cari prin ansamblul lor Dela ocupatia bulgarg, scria Desjardins
atest urmele ne0erse ale glorioasei epoce A cademiei franceze (1867), Troesmis a de-
romane a Antoninilor 1). venit un deert. Totul respir tristetea i
La 1861 (sau 1864) in urma spAturilor j ustificA abandonul pe aceste stnci sterile,
intreprinse de Enghelhardt, comisarul Fran- unde anticarul singur poate veni s lupte
tei tri Coraisiunea European, lumea savant contra frigurilor, pentru a rpi Turcilor i
aruna ochii asupra acestor ruine. Enghel- uitrei aceste pretioase resturi ale cettii
hardt a trimis la Paris 33 copii dup in- legionare 2).
cari, impreun cu pietrele ieite la Astfel, ruinele dela Troesmis constau In
iveal din aceast localitate, au atras aten- resturile a dou fortrete romane, ce se
tinnea Acaderniei din Parie. Nu mult dupd. 11164 au, pe promontoriul dela Iglita, pe
aceia Bl tidier, vice-consul al Germaniei la trmul drept al bratului drept, la mai sus
trimetea lui Momsen alte patru copii de 25 metri d'asupra nivelului ordinar al
de inscriptii 2). Dunrii, pe care o comanda in deprtare i
Intreaga var a anului 1864, un vapor de la 14 kilometri la deal de Arrubium (Mcinul
rzboi francez a stationat la Ig lita, rcnd s- de astzi). Bratul drept, al Dunrii de aci,
pturile i cercetrile cele mai minutioase. fr indoial a in acele timpuri, ca i astzi,
Inscriptii, monete antice, figuri diferite, era foarte propriu navigatiei i c' de atunci
lanturi i unelte, au fost descoperite i trimise este posibil s fi fost esclusiv destinat na-
muzeului din Paris. vigatorilor.
In timpul lucrului, 10-14 Ttari, cari In nicio parte pe Dunrea de Jos, nu s'au
secundau echipajul, au disprut. Se crede gsit attea pietre cu inscriptii i urme ale
eh' ei nefiind bine phiti au gsit vreo co- civilizatiei romane ca la Iglita.
moara i s'au esehivat cu ea. Din toate lucrurile adunate cu timpul,
Gustave Boissire i Ambroise Baudry, Doctorul More a format un adevrat muzeu.
arheologi francezi, au descoperit, la 1865 Prdat ins de mai multe ori, n'a mai
zidurile inconjurgoare ale cettii precum i rmas nimic din ceea ce odinioar forma
bazele turnurilor, Impreun cu trei basilice, una din cele mai bogate colectii de antichi-
mai multe case legionare i stradele din tti romane din Orient.
interiorul centrului. Se crede frig, eh' aceste bogtii, nu saint
Cu aceast ocazie Baudry a ridicat i Ina' finite ; att de mare a fost importanta
planul fortretei sudice. Doi ani In urm, oraplui cum i grabnica sa distrugere.
la 1867, Desjardins, insrcinat s facA un Operele de art:6, gsite la Troesmis, aunt
voiaj arheologic i geografic pe Dunrea putine i prezint, in general, caracterul aspru
de Jos, vizitnd aceste ruine ale oraplui militar, i fr Indoial, c6 cea mai mare
Troesmis, a ridicat i planul fortretei nor- parte din ele au fost fcute de insui legio-
dice ; rezultatul cercetarilor sale l-a fcut narii garnizoanei.
Un apeduct, asemenea, pare s fi fost
feut de soldati. Orict de imperfecte ar fi
1) Detalii asupra yesturilor Osite in acest punct resturile, cle sunt probe neindoioase de In-
se gsesc tn Revista dirijat5 de Tocilescu, Vol. I.
An. I, 97-132 ; 240-241 ; 293-330. An. II, VoL 9 Revue Archologique. T. I, 1868, Paris.
248-282. 2) Maria Zaharescu, Legiunea V macedonicei f i a
2) Anonimul F. W. in jurnalul Ronunia Trans- XIII-a geminei. Tes de licent in litere i filoso-
dundreaml, Tulcea 187-9. fie, 1883.

331

www.digibuc.ro
florirea oraplui, care a tinut pang in secolul
al IV-lea 1).
b) Meicinul.
In antichitate acest ora se numea Arru-
Num. In timpurile mai moderne a fost renumit
prin multele mori de pe ingltimi ; numele
sgu este curat romnesc, dela verbul a mgcina.
Nu se vorbete mai nimic despre dansul
pang in timpurile din urmg, adicg pang in
epoca in care Dungrea pargsi drumul ce-1
area pe sub dealuri i se indreptg spre Brgila,
spre a se uni cu bratul stng format din treacg Dungrea i sg imprgtie pe Turci.
unirea canalelor apusene ale fluviului.
In primele luni ale lui 1595, Moldovenii,
sub domnul lor Aron, ocupg Mgcinul i alte
cetgti rgsculnd toat Dobrogea, ai cgrei
locuitori, urand tirania Turcilor, s'au ridicat
cu totii i au curgtit tam de dnii ; doug.
escadroane de Moldoveni, inaintnd in
aceastg provincie, bat, in doug randuri, doug
cete insemnate de Turci i le ia doug stin-
darde 2).
Mult timp nu s'a mai vorbit despre acest
oral.
Tocmai in toamna anului 1771, Milora-
dovici inainteazg asupra Mgcinului, bate i
supune tabgra turceascg ce a gbh aci. Turcii
fug la Harova. Ruii pun maim pe targul
Mgcinului i-i dau foc impreung cu provi-
ziile, munitiile i toate bagajele Turcilor.
De ad Miloradovici s'a inapoiat la Brgila,
care era in mainele Ruilor, cu 20 tunuri i
15 pontoane 8).
La 1.790 Mgcinul a fost luat de faimosul
Suvarnv.
In Martie 1791 un corp foarte mare de
trupe otomane a venit sg campeze Fang
Mgcin, sg ameninte acest ora i s atace
Ismailul.
1) Multe din notitele acestui capitol sunt luate
dup Gr. G. Tocilescu.
1) N. Balcescu, Istoria Romnilor sub Mihat Voclii
Viteazul, edit. Odobescu, p. 72.
8) Note din Athanasiu Comnen Ipsilante, op. cit.,
pag. 514-515.
332
www.digibuc.ro
MAcinul fiind aezat pe o ingltime care
comanda i fluviul i imensa cmpie bgl-
toasg, care pe atunci se numea Kuncphane #
i cum fluviul era impgrtit in acest loc inteo
multime de brate care se uneau ceva mai sus
de Braila i cum ingltimea pe care era Mg-
cinul era dominata de un lag de dealuri
paralel Dungrii i care se intindea pang la
Harova i Silistra, Mgcinul, era considerat
drept cheia defileurilor ce formeag aceste
dealuri.
Principele Repnin ordong unui corp sg.
Principele Galitzin a trecut Dungrea la Isac-
cea, in scop de a ascunde Turcilor mersul sgu,
ceea ce ar fi fost imposibil dacg Dui-area
s'ar fi trecut la Galati i dupg un mar
destul de greu de 40 verste el a ajuns la 23
Martie in rgvrsatul zilei, in fata Turcilor,
pe drumul dealurilor care-i domina. Cazacii
au angajat actiunea i inainte de sosirea
trupelor regulate, Turcii au fugit in toate
pgrtile i au abandonat laggrul i depozitele
lor. Pierderile Ruilor au fost aproape nule ;
acelea ale Turcilor au fost 5-600 morti sau
prizonieri. Mgcinul a fost distrus.
In timpul marului lui Galitzin cgtre
Mcin, Ribas, care iernase la Galati, a inaintat
cu flotila ruseascg. In fata Brgilei. Dupg ce,
la Braila a bombardat cateva bastimente de
rgzboi, trecu sub focul acestei cetgli, lgsand
In fata Brgilei o parte din flotila sa iar cu
cealaltg a inaintat cgtre Mgcin spre a asigura
succesul i pozitia lui Galitzin.
Dacg acest general s'ar fi putut stabili
la Mdcin, el ar fi fost stgpan pe intrarea
dealurilor i ar fi preparat succesul lui
Repnin, deschizndu-i trecerea pang la
Harova. Lipsa insg complecta a hranei i
imposibilitatea de a i-o procura 1-a obligat
sg renunte la toate avantajele i fa retreacg
Dungrea.
Dupg infrangerea I urcilor la Babadag,
marele vizir, algturg sfgrmgturile rgmase,
armatei sale, din care parte o aezg. la Mgcin
iar cu restul a ocupat defileurile ce conduc dela
Niacin la Hrsova unde a stabilit cartierul su In Aprilie 1809 in timpul cat Brila era
general. Aceast pozItie era din cele mai bune asediat de Rusi si pentru a fala comunicatia
fie pentru ofensiv fie pentru defensiv. Ea Brilei cu Mkinul pe unde Turcii primeau
acoperea Br Aila si aruncnd un pod sub ajutoare de tot felul pe Dunre, principele
focul acestei cetti ar fi putut inteo zi trece. Prosorovski a chemat dela Galati pe generalul
Dunrea si s vin s atace armata rug, pe Zass, cu 3 batalioane si a trecut Durarea mai
marginele Siretului ; In caz de ar fi fost jos de locul unde se afla detasamentul gene-
btut el ar fi putut trece podul si s astepte ralului Essen. El trebuia s inainteze Oda'
din nou pe Rusi in defileuri. la Arkin si a incercat s-lia, ceea ce era foarte
La 23 Iunie 1791. Turcii MAO in apropiere folositor dar nu si lesne.
de acest ora iar Rusii prsind, dup lupt, La 1809 cmpia 1 Kutzphan era inun-
fr niciun motiv orasul, Turcii 1-a ocupat data' si impracticabil. Era un singur drum
imediat. Marele vizir incepu fel de fel de mis- lungul Dudrii, ingust si expus focului
ari cu ostirea sa al cror scop era de a face cettei Brilei.
pe Rusi s cread In multimea trupelor sale. In acel timp orasul. era destul de fortificat
Cnd incorona inltimile dealurilor, cnd si nu s'ar fi putut lua prin surprindere ; dar
inunda Kuncephania, cnd mergea s ame- Rusii in acest moment nu-1 credeau nici
ninte Galatii ; altdat fcea pod la Brila ocupat, nici In stare de aprare, ceea ce se
si vorbea s mearg si s bat pe Rusi la inselau amar. Cu toate calittile generalului
Siret. Partizanii trimisi de el, nelinisteau Zass, eI n'ar fi putut pune mna pe Mcin
lagrul rus i avantgarda flotilei lor, a born- cu fortele de care dispunea. Orasul Mcin
bardat pe aceea a Rusilor. era aprat de Ging Aga, ginerile nagrului
Prodigioasa activitate a vizirului si in- de Brila. El avea cu sine 800 oameni ;
drzneala demersurilor sale, inspimnt pe 300 ar fi fost suficienti.
principele Repnin, obisnuit cu incuria si La 17 Aprilie generalul Zass a trecut Du-
lenea natural a celorlalti sefi turci. nrea, a mers in lungul trmului drept, sub
La 20 Iulie orele 5 p. m. preliminrile p- focul Brilei, de care suferi putin, apropiin-
cei dela Iasi au fost subscrise. du-se prl la 3 verste de Mcin..
In Martie 1.807 diferiti sefi ai armatei Marsul &du pe o ploaie continu si prin
otomane din Bulgaria se aflau in dispute, noroi a fost foarte penibil. Zass vzu im-
certuri, preterrtiuni scabroase, cari p.rin ne- posibilitatea de a lua cetatea ; scrise prin-
unirea lor au adus tara aproape de peire. cipelui, care-1 rechem.
Un exemplu este: Ciaon-Cassad, sef de band La 21 Aprilie generalul Zass, dup asaltul
unit cu Ilik-Oglu, comandantul Brilei, au Brilei a trecut Dunrea Mil a pierde un
pus mna pe Mdcin si ameninta s pustiasa singur orn.
tot dach Mustafa-seraschierul nu i-ar fi dat La 14 August 1.809 lt.-general Markov
guvernmntul Silistrei in locul lui Peclivan a inconjurat Mkinul. La apropierea sa Turcii
Aga care plecase la Ismail. Ciaon avea la au ars mahalalele. Rusii au descoperit trei
dispozitie o armat de 2-3000 oameni. bastimente pe Dunre ; cazacii si dragonii
Toat cmpia dintre Mcin si Dudre, au pus mna pe unul.
care in vremurile ploioase se transforma in In acest timp Mkinul avea un castel pu-
WO, iar in cele uscate in livede frumoas, ternic de piatr si un retransament solid.
purta in 1808 numele de 4:i Kutzphan (Co- Generalul Harting deschise imediat tran-
tofan) si ocuparea ei era cerut de Lan- si puse bater contra cettei.
seia
geron ca indispensabil pentru o blocare La 16/28 August focul Rusilor demont
a cettei Brila. Turcilor 3 tunuri si a atins un bastion. 0
333

www.digibuc.ro
mich magazie cu pulbere a shrit in aer. Tureii
au incercat sh trimith ajutoare pe aph dela
Brhila dar o baterie push lngh Dunhre
la 3 verste mai la vale de Mhcin le-a impedi -
cat sh ajungh.
La 18/30 August Mhcinul s'a predat, gar-
nizoana fiind fhcuth prizonier de rhzboi.
Ea se urca la 28 ofiteri 0 300 soldati. S'a
mai gsit in cetate : 13 tunuri, 500 puti,
600 pistoale, 80.000 cartue i multe provizii.
Ging-Aga, aianul Mcinului, duph ce a
subscris capitularea, a fugit noaptea prin bl-
Duarii.
Luarea Mhcinului a costat pe Rui 20 morti
rniti i asigura chaerea Brhilei 0 a
Ismailului.
Principele Bagration era i el prezent la
acest asediu.
Nu mult duph aceasta colonelul Abdulin,
cu regimentul Alexiopol, care rhmase la
Mein a voit sh pun mna pe vitele garni-
zoanei BrAila, cari treceau intr'un ostrov
de pe Dunhm. Fr a avea idee de forta
Turcilor, acest ofiter s'a vhzut respins i cu
ea mai mare parte din oamenii shi ucii.
Chtre junahtatea lui Iunie 1828 in urma
luptei navale dela Ghecet, pierduth de Turci,
Mhcinul a capitulat ; aceasth capitulare a fost
rezultatul unui usor bombardament, frh ca
Ruii s fi fheut bre6. Predarea insh, s'a
fcut mai mult de ftica ce a avut Turcii
de a nu putea obtine conditiuni favorabile
duph chderea Brhilei, deja asediath de Marle
Duce Mihail.
In urma tratatului dela Adrianopoli (1829)
fortificatiile sale au fost dhrmate.
In_ Martie 1854 Ruii, sub comanda ge-
neralului Principe Gorceakoff, au intrat la
Mein, duph ce au trecut fluviul la Ghecet.
In Aprilie 1.876 a izbucnit in Bulgaria o
infioatoare insurectiune ; primele semne au
aphrut la Rahova, Tarnova etc. Musulmanii
au fost goniti iar unii chiar au fost omoriti.
S'au organizat bande de insurgenti, rhscu-
lnd toate satele in drumul lor i punnd
in stare de aphrare pe cele cari puteau re-
334
www.digibuc.ro
zista. Toath Bulgaria afar de cet4i, cari
conservau un calm aparent, a fost intr'o
fierbere din cele mai violente. La Mcin,
Isaccea etc., musulmanii au fost masacrati
fr milh i bande de bulgari ieind din sate
mergeau sh atace centrele de populatie ve-
cine pentru a goni pe inamicii lor ereditari
0 a le lua turmele. Ei nu aveau alte arme
dect ciomege i coase ; ctiva numai aveau
puti i acelea destul de rele ; astfel, oriunde
ei au intlnit fortele regulate au fost pui
pe fugh ; dar ceea ce nu este scuzabil a fost
oribila cruzime cu care Turcia a abuzat de o
victorie atat de lesnicioash. Bande de bai-
buzuci au lost indreptate asupra satelor
bulgare i in curnd Europa intreagh era
indignath de ororile pe cari Turcia le proteja
cu al II-lea corp sub comanda mizerabilului
Fazli-Paa. Aproape 200.000 oameni au pierit
fr a mai vorbi de femeile i fetele tinere
ridicate i vndute pentru a popula hare-
Dou luni a tinut la Filipopoli thrgul
de femei i copii. in nasul acestei Europe
a chrei neruinat diplomatie se prezinta
iotdeauna ca protectoarea omenirei, dar in
realitate ale chror popoare pentru stupide
0 vane pretentii se mhnnch intocmai ca
cainii, nevoind sh tie eh Dumnezeu a
%cut pe om in lume spre a face fericirea
naturei.
In Iulie insurectiunea a fost terminath. Or-
dinea domnea in Bulgaria ca oarecnd in
Polonia. Mizeria ce urma este lesne de inteles.
Ruinele, foametea, Iipsa de adposturi etc.
au rcut noi victime. Ca ultim batjocur
i s'a dat o constitutie. Atunci Serbia a luat
armele, pentru a fi bAtuth la rndul ei.
La 27 Apriie 1877 Ruii din Ghecet arunc
cteva proiectile In Mhcin.
In ziva de 1.0 Iunie 1877 dui:4 trecerea
fortath dela Galati, pe la orele 1 p. m.,
generalul Zimmerman, comandantul Corpului
XIV, a fost avizat, la Brhila, ch. Turcii Ora-
siser Mhcinul.
Cativa cazaci, trimesi in recunoatere,
duph ce au trecut podul, se hazardaser pe
oseaua Ghecet-Mkin; oamenii i caii mer- se afla o cutie cuirasat in care se afla tu-
geau prin apa i pentru a nu se departa de nurile, aezate pe un afet mic6tor ce per-
osea, care era acoperita cu apele crescute mitea tragerea in toate directiile. Monitoa-
ale Dunarii, se dirijau sondand cu lancile. rele aveau puntea putin Malta i o forma
Pe la orele 2 p. m. eclerorii au adus ovala i cuirasat. La mijloc se aflau tunurile,
tirea a' oraul a fost abandonat. asemenea In cutie cuirasata i intre ele cowl
Regimentul Borodino s'a imbarcat pe ca- vasului.
teva barci (i pe Fulgerul ) i a plecat peste La nivelul apei i la mijlocul vasului cui-
cmpia destul de acoperita cu apa pentru a rasa avea 100 mm grosime iar spre capete
permite vaselor mici sa inainteze. La orele numai 75 mm. Bordul i cutia tunurilor erau
3 p. m. comandantul corpului al XIV-lea captuite cu placi de fier de 100 rnm gro-
a intrat in Macin, in sunetul imnuhii Dum- sime.
nezeu sli protejeze Tamil). Fiecare monitor era armat cu 2 tunuri
Poporul, In haine de sarbatoare, cu preoti Armstrong de 180 mm.
i icoanele In frunte au primit in cntece Aceste vase erau repartizate astfel:
bisericeti pe liberatori, prezentndu-le tra- 1. Trei canoniere cuirasate i 2 monitoare
ditionala paine i sare (bleb i solz) emblema cu eke 4 tunuri, incrucipu Intre gura Si-
supunerei i a ospitalitatei. retului i gura Ialomitei (Galati-Harova).
Imediat dupa aceea, cazacii trimii au 2. Patru canoniere de lemn intre Cerna-
anuntat pe generalul Jukoff intrarea armatei voda. qi Silistra.
ruse la Mkin; aceasta veste II facu sa se 3. Dona canoniere cuirasate In dreptul
grabeasca pentru a ajunge i celelalte trupe. Oltenitei.
Generalul Jukoff a trecut Dui-area in 4. Dou monitoare cu ate 2 tunuri i 4
zilele de 19 i 20 Iunie pe de o parte intre canoniere de lemn, intre Turtucaia, Rusciuk
Pisica i Gura Prutului iar pe de alta parte i iLtov.
prin Galati la Azaclau. Dupa lupte Inver- 5. TJn monitor cu dou tunuri se afla In
unate a ocupat i Inaltimile dela Bugeac. dreptul Rahovei i altul in dreptul Vidinului
Dupa tratatul dela Berlin au debarcat la unde mai erau 2 canoniere de lemn.
Mein majoritatea trupelor romne destinate 6. 0 canoniera de lemn se afla In dreptul
sa ocupe Dobrogea. Nicopolei i alta la Lom-Palanca.
Flotila turca aa de insemnata la ince-
c) Flotila tared la 1877. putul razboiului nu avea ca adversar decat
In razboiul 1877-78 armata otomana mica flotil romneasc, pe care guvernul
dela Dunare a fost sustinuta de o flotila care spre a evita orice motiv de ostilitate i
se cornpunea din: pretext Turciei, a evacuat-o i ancorat-o
5 canoniere cuirasate cu cate 3 tunuri pe Prut.
fiecare. Flotila turd, rau comandata i condusa
4 monitoare cu cate douk tunuri. n'a fost in n:asura s impiedece desfaurarea
2 monitoare cu cate 4 tunuri. strategica a armatei ruse pe baza sa de
12 canoniere de lemn cu cate 4 tunuri. operatie i nici trecerea Dunarii.
Canonierele cuirasate aveau o cuirasal ex- Manevrnd In desordine a fost redusa la
terioara de 75 mm. grosime pe o c'aiptueala inactiune chiar dela inceput i numai in
de lemn de 350 mm i apoi -o OA cuirasa cteva zile, distrus in parte i nimicita de
interioara de 14 mm. La mijlocul vasului bateriile ruse i romne aezate chiar sub
ochii ei, fara sa fi fost In stare sA le opung
1) Amde e Faure, La Guerre d'Orient. rezistenta ce se atepta dela ea.

335

www.digibuc.ro
 La inceput flotila turca avea cea mai a fost abkut iar celglalt a suferit oarecari
complecta libertate de actiune ctici Ruii nu avarii lima neinsemnate, deoarece tunurile
dispuneau de niciun vas pe Dunre. Pentru ruseti erau prea mici pentru a putea s aiba
a face fat primelor nevoi, Ruii au cerut elect asupra cuirasei acestor vase. Cu toate
ajutor dela guvernul roman, care le-a cedat acestea, ambele monitoare au fost nevoite
4 vase din flotila sa: stefan cel Mare , sa se retragg. Aceastri prima' acfmne a silit
Romania , Fulgerul # i # Randunica , pe Rui 6 se ingrijeasa de baterii speciale
ling fr echipaj. Osebit de aceasta Ruii au de un mai mare calibru i in pozitii mai
mai Inchiriat i cateva vase de lemn parti- proprii pentru a putea ataca cu eficaeitate
culare la BrAila 0 la Zinmicea 0 au adus cuirasatele turceti.
cu calea ferat mai multe alupe precum La 27 Aprilie, intre orele 2-3 p. m., pe
un mare numr de mine. cand trenul dela Galati sosea la Brkla cu
Executand dou baraje cu mine fixe la Marele Duce Nieolae, comandantul suprem
Reni i BrAila (Vadul Oii) Ruii au desprtit al armatei de sud, care venea inspecteze
mai Jut:Ai flotila de Mare de cea de Dunre, pozitiile dela Brblila, un cuirasat din bratul
iar pe aceasta din urni in mai multe frac- Mcinului a inceput trag6 asupra grei
tiuni prin barajele dela Nedeia, Corabia, asupra bateriilor in constructie ; obuzele
Paraipan etc. i prin vase inecate. trase n'au fcut nicio strickinne.
La 28 Aprilie (10 Mai) bateriile speciale
d) Pierderea cuirasatului Lufti-Gelil. au fost terminate 0 a doua zi flota turc
Distrugerea lui de o baterie de uscati). a venit 6 le bombardeze.
La 11 Mai, dup amiaz, acela0 chiurasat
29 Aprilie/11 Mai 1877.
s'a arkat din nou In fata Brilei 0 a ancorat
Flotila turc6 de pe Dunke a concentrat spre cam la 4000 metri de bateriile de p6mant,
BrAila: 3 cuirasate 0 2 monitoare din re- ridicate de Ruqi inaintea acestui ora, pe
giunea gura precum 0 2 Vrmul fluviului.
canoniere de lemn dela Cernavoda In acest moment, dou din baterii erau
Cuirasatele : Lufti Gelil , Haviz Ra- deja armate, una cu mortiere de bronz de
man , Fet-uil Islam . 15 cm., cealalt cu tunuri de asediu de 24
Monitoarele : Zeifi Hezber de livre.
Canonierele de lemn Akia Arkadi P. Ruii ba'nuind c vasul inamic avea in-
La 20 Aprilie 1877 aceste vase s'au artat tentia sa" bombardeze oraul Brkla au deschis
pe Dunrea Vechebratul Mcinului in fata asupra lui, focul ambelor baterii. Coman-
Brilei, de unde au inceput s bombar- dantul ef al flotilei i acel a lui Lufti-Gail
deze oraul. au plecat, seara, cu barca, la Mkin, situat
La 21 Aprilie cele 2 monitoare au Incereat la 5-6 km. mai la deal, in scop de a se
s'a se apropie de Brila ; ele au lost intampi-
intelege cu celelalte bastimente, fie pentru
nate de 2 tunuri ruseti de 4 toli aezate bombardarea BrAilei, fie pentru orice alte
pe inltimile din fata Gheeetului. Acesta a operatiuni, la'sand ordin nu se trag6
fost primul bombardament rusesc din cam- Inaintea intoarcerei lor. Loctiitorul coman-
panie. Turcii au rspuns. Canonada a durat dantului, supunandu-se cu scrupulozitate
aproape 2 ore. Coul unuia din monitoare acestui ordin, n'a ripostat deloc focului
Ruilor i nici nu deplasti vasul ski pentru
9 Jurnalul artileriei rusesti din 1 Sept. 1877. pune In afara btiei tunurilor inamice.
Articol tradus In Bulletin de la runion des officiers,
7 lulie 1878 i comentat de Poyen tu cartea sa
Cu toate acestea Ruii, ale ckor Iovituri
Du role de l'artillerie navale. erau la inceput prea scurte, regulau tirul lor,

336

www.digibuc.ro
asupra acestui vas imobil 0 mut ca 0 la sului. Lufti-Glil ar fi scapat de distrugere
poligon. dac ar fi scos ancora 0 s'ar fi aezat in
Dup. trei sferturi de ora, ei au tras cam afara bataiei loviturior sau s'ar fi deplasat
30 de lovituri; proiectilele lor cdeau acum prin micari continue, in loc FA permita
aproape de corpul bastimentului dar MA Ru0lor rectificarea ochirei in linite asupra
sa-1 atinga; se vedea, dupa caderea proiec- unei tinte nemicatoare.
tilelor coloane de apa ridicate prin explozia Oricum ar fi, se vede ca un proiectil fe-
lor in apa. ricit este destul, in orice imprejurare, pentru-
,Turcii persistau in tacerea lor absoluta ; a distruge un vas cuirasat.
Ru0i, suprati ca bombardau fara folos, se Acesta este faptul descris cu toata clari-
preparau sa inceteze focul, dud, catre orele tatea in o Jurnalul artileriei rusefti i. co-
2 p. m., o indoita detunatur rasuna in mentat in acest sens de ofiterii speciali
bateria tuhurilor 0 a mortierilor. Cele zece francezi.
secunde, dupa care, in general, se vedea Au fost multi, din acei cari au comentat
t4nitura de apa aruncata de proiectil (in faptul, atribuind precis distrugerea monito-
caderea sa), au trecut fail ca sa se fi putut rului unei explozii a caldrei ma0nei ; acetia
observa ridiandu-se vreo coloana de apa; au vazut in. plecarea dela bord, in fata ina-
bastimentul turc pru infaurat de un fum micului, la Macin, la o departare de 7-8
alb 0 gros in care straluci zarea purpurie a km. a comandantuluilef 0 acel al vasului,
unei intinse flacari; doua sau trei secunde pentru a se consulta asupra nu tiu carui
in urma, a rsunat o detunatura violenta 0 punct de strategie, un motiv de banuit ea
sfarmilturilei lui Lufti-Gail, au fost proiec- artileria nu a jucat niciuri, rol 'in explozia
,.
tate in aer, In mijlocul unui fum gros. acestui chiurasat.
Dupa infricwtul rezultat al acestei ex- In calitatea de cronicar con0iincios, ne
plozii, parea fall indoiala ea pulberile 0 mu- marginim a le aminti, far a le comenta
nitiunile au facut explozie ; se crede dar, sau 0 fail a le da vreun creznAnt.
ca un proiectil ar fi patruns direct la pulbe- Fapt cart ca aceasta a fost prima victoria
rarie sau ea un incendiu s'a produs l'anga ruseasca in acest razboi.
pulberarie 0 ca oamenii echipajului n'au In urma acestei pierderi, celelalte vase
avut nici timpul, nici mijloacele, s sta- turceti s'au retras pe bratul Macinului la o
paneasca acest incendiu. departare de 1.0 km. de bateriile ruseti
ne mai cutezand nici A' se arate, nici s se
De alta parte, cum ofiterii ru0, insarcinati
A urmareasc tragerile executate au con- retrag in susul Dunarii de vreme ce ar fi
statat c niciunul nici altul din cele dou trebuit sa treaca prin fata bateriilor.
obuze, trase deodata, n'au cazut in apa, ele Aceasta pozitie nu convenea Ru0lor 0 de
au lovit vasul. Or, tunul de 24 fusese ochit aceea s'a incercat o alta actiune contra
sub unghiul de 153'30" iar mortierul de celuilalt cuirasat turc Duba-Seifi (Havzi
1.5 cm., sub unghiul de 45'; obuzul aruncat Raman in lucrarea mai multor ofiteri).
de prima piesa a lovit cuirasa 0 a inlesnit
ruptura, dar n'a putut sa o patrund. e) Pierderea chiurasatului Duba-Seili.
Bomba aruncata vertical, de mortier, a In noaptea de 25 spre 26 Mai 1877 mai
trebuit, din contra sa cada pe punte sau in multe nave turce0i erau ancorate pe bratul
vecinatatea sa imediata; ea trebuie sa fi Mcinului, putin mai la vale de orapil cu
fost aceea care a determinat catastrofa. acela0 nume. Aceste vase erau Feth-ul
Acest fapt demonstreaza ca protectia cea Islam, monitor cu turele; Duba-Seifi, ase-
mai eficace, rezida in chiar mobilitatea va- menea, armat cu 2 tunuri Krupp de 1.2 cm.
22
337

www.digibuc.ro
 cu un echipaj cam de 60 oameni i vaporul Dach' cel dinti vas, atacat de mine, este
Kilidi-Ali. distrus, Sestacoff se va indrepta &Are al
Ofiterii din marina rush', impreun cu II-lea ; Persine va sprijini acest atac ; Ball
maiorul Murgescu, din flotila romneascA, se va tine gata a-1 ajuta ; eu voi rmne
aflati la Br Aila, au conceput planul s atace in rezerv.
aceste vase cu torpile de scondru. In fine, daca i acest al II-lea atac este
In acest scop ei au format o flotila de 4 incoronat de succes, Persine va ataca al
alupe cu aburi: III-lea vas ; Ball va sprijini; ma voi tine
1. Cesarevici (alupa romn Randunica gata a sustine i Sestacoff va forma rezerva.
pus' la dispozitia flotilei ruseti), cu 14 Noaptea era acoperit de nori, zice ra-
oameni echipaj, comandat de locotenentul portul lui Dubassoff (din care sunt extrase
Dubassoff. In aceast alup s'a Imbarcat aceste detalii 1) dar nu absolut obscurg, din
maiorul Murgescu. cauza unei frumoase lumini de lun. O pia-
2. Xenia (numele unei copile a marelui cut brig, suflnd dela nord-vest, ducea
duce motenitor al Rusiei) 9 oameni de inamicului noutatea apropierei noastre. Cu
echipaj i comandat de locotenentul esta- toate acestea, afara de Cesarevici, flotila
coff, avnd la bord, cu titlul de voluntar, pe a inaintat fr zgomot...
locotenentul Petroff.
3. Djigit (nume ce inseamn, in Indii, un Am ordonat lui Sestacoff s m urmeze
fel de mgru) 8 oameni echipaj, coman- m'am dirijat asupra monitorului celui
dat. de aspirantul Persine. mai apropiat, care se gsea la distant cam
4. Cesarevna, 9 oameni echipaj, coman- de 130 metri (It. Petroff constat c6 era
data de aspirantul Ball. atunci ora 2 0 jumtate dimineata) ...
In total 4 alupe, 6 ofiteri 0 40 oameni. Cu tot zgomotul mersului nostru, n'am
Aceast flotil, astfel constituit a plecat, fost intmpinati de strigtele factionarilor,
din Bri la, pentru a incerca distrugerea mo- cleat dup ce am parcurs jumbitatea acestei
nitoarelor inamice. distante (la care probabil zgomotul brow
Instructiunile lui Dubasoff, eful expe- telor a contribuit destul). AM dat un rs-
ditiei, au fost precise: puns, pe care-1 credeam bun, dar pe care l'am
Intrnd pe bratul Mcinului, cele 4 a- recunoscut mai trziu ca impropriu ; eroarea
hIpe se vor forma in linie de f ir : Cesarevici, mea, Indat, a deteptat bnuielile adversa-
In cap: Xenia, Djigit i apoi Cesarevna. In rilor notri.
aceast formatie flotila va cuta s se stre- Servantii pieselor de artilerie, ce erau
coare in lungul trmului fluviului i cnd vor culcati pe punte au fost deteptati la primul
ajunge In fata inamicului, vasele vor cauta foc de arm al factionarului
s micoreze iuteala. Atunci flotila se va
dirija etre mijlocul fluviului, In 2 linii, Monitorul ce fixasem era sub presiune ;
Ce.sarevici 0 Xenia in cap. Din momentul tunurile sale din pupa ne puteau face mare
intr'xei pe bratul Mcinului, pn in acel ru. In consecint m'am hotrit s-1 atac
al atacului, vitesa va fi mic, In scop de sa-i distrug astf el toate niijloacele de
a micora pe cat se va putea zgomotul mer- propulsiune...
sului i acel al mainilor. Prevederile mele s'au realizat.
e Voi ataca, urmat de aproape de Sesta-
coff ; Persine, se va tine gata a ne da, in 1) Publicat In Kronstadt Vestnik; reprodus de
caz de nevoie, ajutor ; Ball va rmne In Times din 3 August 1877. Revue maritime et colo-
rezerv. niale, August 1877.

338

www.digibuc.ro
 do i00 4tC .
PI. IIVL
N. teT4444a,te _ .
.
.0142e4torwev4/ie4narti",ziela.a.ttiot.20..dta.9441.04 Warden ulucesti
I I f

,.. t
'IPO .0. At
.zI
SiliStra a.
Gum a' Itei
' F -I-

a
I ' I I at 11/107/0
capjosui Nonolaki
ktqlqa

"'
I I I .- I n

16
, 1 '
irndoorp aff Intrupi
i .

Colulbltinel(ancorajlichke.
,
-I bumia'ne," ' '

'
I
osthor
I '
./..z.sohnul
J.Mielenul 'mill
1

I G' 1 ,,,,

fre.wva
I
I" --4
1
J...Vore s.

, i I 1

lkio;
10 10 1. 0 Z4 10 1. t. 1010 t) 1. -.1
o 1.1> .4 0 4. I dr-iffinuil
,
4140(1.1 luilThedoelu eel iv'ee I- I I ' 1 ' o i
1 i I , I
1,3 10 tr 2. 1,4 , 4 , go
01 0 1,1 trt CA es cr, 4 f G G.
I Ruiner; Noadk I t I I
Il ros , rep I I
d RU;nele Ko/al reglipovenr)
i
Il
1 t , drill ami,marspe ettpla nt
eh: jAlarnati cap.Sad. rung ea opd aura I I
li, Gura 4frceijas
sdciren/ I I I
126
Ill 44 , Ci17$079(4P111114)
, at 48i6ufa lc/Lenity revs. cop Oueael
Cap. jornel.Zedsca j
44
6ara Girlitel
'

I
Igmarfa i
ragaik 3/8/01111)1111itilD/080 DI Morapj I E I I
la?. CnCI-FrOP. Marl (crawl 1. :__,..162'

Guraierd/lidulut.6vratkifielalui A
180 Gur,a S. /militate{ bura Orbalai 1 1 I -`4 f
1

psanca
1 ,.. .
uropem
I 1 I 1 d' ip 0,7,.. 1 ' f'
1 t ... ii
(ig
1

oauinnak) I I
1\ Finite/ Jmulelor Lac
1 I I
ll 216 ea/1%7111'k far i Arta /t/i Dar'e JDZI rnkul
tit Ca.iormo J1f. ittroSiretulut
I
.
t Trecipereaf6hefelfrgrrutpl
tap.j.al Ounarri *chi
61,1'4.14
Artul Bniilei Lasu
o

el n ' 1 I I
Bah!, ,..; dtud'isic:1 tvan

iI
i ' 1
I 23'....e.. to. (D.,,,-/-0,c ive avvvanti4.4..a.. VAIGge tcl, N,Cde (+474.1' A a a wt at. .23. <Lam-. tr are
i 18
1
I
1
I - 1 t 1 P17 1 I 1 1 . I , i , , 17'''6"' , 1

I I i
i 12
414

ash-or
1 I
,
frcoteasa
0 54%

if
I I 1 J-4114a 1 1
_ egala
I I , 0 I
IColu/ lui Mu Pair
1 1 1 i 1 ,
I
. I I d . I . I i , I
I I 30
Cartailu I t ' -I
108 1

2
.

3
,

i.
- i
XIDW vaourlot id/ ailui
,TPK4foregt5heCeIK/ )Toreldui , , 1 , 1 1
) onomee

8 17 16 15
5 6 7 8 9 lo 11 12 13 14 45 17
14 13 12. 11 .0 9 8
126
7 5 4 3 1 0 -.-
.10S4e1/4.4.14 E
rade ...Q. MARTA GENERALA
thmt,
40.
256:20(?) 1I!391`45733 447 7: 1912.1
12'!"00 (D) 24757;15! 6 11: 39^,497 :447 7: 20"
CMOtetWi. &fa, gar. Ataj,C. .9a44,t,weva,
14*93(0) 25738:30" 1'42'!"34? 16: 11" Cautaz, (5f )
25 "*"" (0) 257 43;15 11.' 42-537 457 26: 12" sfiC4aae (Warewiti.; staeora geoti,ea,
87 23! 4612"
Sta. 11.`33'"04.80 4425; 39" tc.
%.
e-, t.! 9. "IIo
.,-,
1
r-,--,..,,
1-,1
,.- ci -,..A, a
,, ,PI 1 r ' tv.. 1
I
e .6....z,1 1 f ?...
..gr41111 fi , 1
II t'l'i I Li i tt'x. 4- 4-
,

111,111'

ORICE DREPT RESERVAT.

www.digibuc.ro
 # La apropierea noastr, o piesA din pupa
a deschis focul. Trei din proiectilele sale au
fost trase M.A. niciun efect i inainte ca cel
al patrulea foc s fie tras, am fost aproape
de vas, la babord... l'am izbit cu scondru
intre centru i pupa, putin inaintea etam-
boului...
# Apa s'a ridicat pe flancurile monitorului
ei-mi acoperi alupa.
a Cteva sfArmluri au fost proiectate
cam la 40 metri inltime. Natura celor ce
au czut pe # Cesarevici ne-a permis s4 ju-
deem &A explozia produs, intinsese efectul
sAu pAn la puntea navei...
# Echipajul monitorului, a cArei pup se
scufunda vizibil a trebuit s6 se refugieze
Inainte...
# Pentru a asigura scdparea oamenilor mei,
am intrebuintat pompa cu aburi, in scop
de a scoate apa ce inundase alupa.
# In acest moment, monitorul pe jumnate
scufundat, redeschidea focul; am ordonat lui
estacoff s-i dea a doua lovitur...
4 Acest ofiter mergand repede spre inamic,
a izbit putin inapoia turelei, tocmai in
momentul in care acesta ne trimitea al
doilea proiectil. Vasul a fost atins sub chil,
cam la 6 metri de etravA.
4 Ca i prima datA, efectul exploziei a
fost teribil qi aceasta s'a apreciat dupA exa-
menul sfArAmAturilor mobilierului i. cabi-
nelor, cari proiectate sus, in aer, au re-
cAzut pe Xenia
o Atunci, nemai putnd sA trag6 cu tu-
nurile, bravul echipaj al monitorului a luat
armele, trimitndu-ne o ploaie de gloante
4 Eu i Sestacoff n'am fost in msur SA libertatea de actiune i sA protejeze efec-
ne degajilm aa cum voiam. Elicea Xeniei tuarea trecerei DunArii acolo unde o proiec-
se apucase intre sfArAmAturile monitorului ; tasera.
alupa mea era plinA cu ap5. i pompa cu
aburi scoasa din serviciu, aa cA a trebuit 1) Dupa Sarrepont, op. cit., pag. 208 et sq.
sA intrebuintez toti oamenii pentru a ma-
nevra gletile de apA
4 In acest timp estacoff dirija contra
adversarului un foc bine nutrit de infanterie
Cele douA nave, cari insoteau vasul atacat
n'au incetat SA trag asupra noastr in
cursul operatiunei
Monitorul Duba-Seifi s'a scufundat in mai
putin de zece minute.
Era ora trei dimineata ; zorile ap6reau.
Locotenentul Dubasoff ordon5. retragerea
spre marea disperare a comandargilor dela
Djigit i Cesarevna, cari voiau s5. atace cele
douA nave... Dar Ora atunci succesul era
complect: nu aveau niciun (mu mort sau
fAnit. A impinge mai departe indrzneata
intreprindere, ar fi insemnat sA expunA
echipajul, care avea dreptul sA trAiascA fi sA
se numeasca bravi.
S'au departat ...
In timpul acestei retrageri, celelalte doug
nave turce au incercat in zadar s-i raz
bune pierderea incercata in companionul kr
de escadr ... Ei au acoperit cu foc cele
4 alupe, care dispreau, in deprtare, prin
ceat. Apoi orice zgornot a incetat...
Nu s'a mai auzit dect broatele Dunririi,
reluAnduli concertul lor, un moment intre-
rupt de formidabilele cloud bubuituri 1).
AceastA izbAndA a rAspndit spaima in
flota turcA, retrAgAndu-se de prin porturi i
rAmnnd in defensivA. Cu chipul acesta
Ruii au executat fArd mari lupte, baterii de
coast i stAvilare de mine cari sd le asigure

22*
339

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL V.

DELA GURA SIRETULUI LA GURA PRUTULUI.

1. GHERGHINA. i-a impus la plata tributului ; a potolit o miq-
Inc51din timpurile cele mai vechi, popoarele care a Sarmatilor.
dela Dun 6re au fost inteligente, brave i. A mai dus peste Dun'Are un num6r de
puternice. Ele au luat parte chiar la eel regi pn atunci, sau necunoscuti sau cari
mai important rzboi al antichiatei, la ne- trdiau in ceart cu Romanii i i-a silit s'd se
muritorul asediu al Troyei, ca aliati ai Tro- inchine steagurilor romane. A dat inapoi
ianilor. Atenianul Menesten, celebrul tac- regilor Bastarni i. Rozolan pe fiii lor, cari
tician al InconjurAtorilor, a aezat pe Atrizi, fusesera prini sau zmuli dela inamici ; re-
pe Locri i alte neamuri elene contra otilor gilor daci le trimise pe fratii lor cari c6-
venite dela Dunre (Philostrat, 193 d. Chr.). zuser prizonieri la popoare dumane, int-
Achile a ucis pe Mellanip, ducele Myzilor, rind astfel pacea provinciei ; el o lipi Moesiei
fiul iubit al regelui Helor dela Dun 6re, ne 50 ani inaintea lui Traian (Tocilescu, I,
spune poetul bizantin Tzetzes (in vers pag. 32 i 33).
554-556 in post Omerica). Femeile mezice Acest teritoriu a rAmas sub stpnirea
care acompaniau pe rzboinici la Troia, ne romanA pra sub impratul Maximus (fon-
spune acelai scriitor, (v. 268-276 In Ante datorul satului Maxineni din apropiere) adic
Omerica) se bteau i. erau armate ca i pn la anul 267 d. Chr., epoc la care a
brbatii. fost abandonat prad barbarilor Carpi 0
Teritoriul cuprins intre Siret i Nistru de Sciti 1).
jos, numit de unii autori i Dacia getic, cu Cam la 2600 metri, in directia magnetica
cet4ile Contra-Dinogetia i. Tyras, a fost N. 65 W. dela fostul pichet de zid aflat
alipit sub dominatda romanA, guvernmn- pe malul stng al gurei Siretului 9, pe dealul
tului Moesiei inferioare, pe la anul 56 sau
1) Tocilescu, Dacia tnainte de romani, pag. 96,
57 d. Chr., sub Nerone iar paza sa a fost note.
1ncredintat legiunei I Italia, de ale crei 9 Forma romneascd. a numelui acestui rail, de
crmizi s'au gsit la Gherghina, cu in- astdzi, este Siretul.
scriptia : Leg. I. Ital. La Erodot, el se numia Tuipcorck, (IV, 48);
Tiberius Plantius Silvanus Aelianus, gu- La Ptolomeu, 'Iipecak (III, VIII, 4).
La Ammian, Gerasus.
vernatorul Moesiei sub Neron a mutat 100.000 La Constant. Porphiroghenitul I6pero
bbirbati cu femeile i. copii lor in Moesia i Vorba primitivd e sciticd.

340

www.digibuc.ro
ce limiteaz &Are N. E. valea acestui La picioarele inltimii 0 cam la deprtare
se vedea (1882) un pavilion de lemm, ri- de 60 m. curgea inaintea anului 1861, Siretul.
dicat in centrul unei In1imi rotunde, ce Prin schimbarea directiei cursului, vechea
se detaeag din mal. albie a rului a rmas un lac in forma unei
Pe acest punct se afla odinioar o im- zale de lant, ale arei extremitti par a se
portant fortAreat roman6 iar in jurul intalni la S.E., (sub solul unei Odurici),
s'Au un ora 0 el intrit i destul de formnd in centrul &gm o bogata insul in
prosper. plantatii.
De pe acest platou ce domina jumgatea Ruinele acestei cetti au fost descoperite
cercului orizontului N.W.S. se des- pe la 1703 sau 1693 ( ?) pe timpul domniei
fAoar5. una din cele mai pitoreti priviri lui Constantin Duca.
asupra Orei Brboi, asupra grdinilor ora- Mai toti istoricii admit, c'd aceast cetate
ului, aezate spre sud, in coltul format de ar fi fost fun dat de impratul Traian.
malurile stngi ale vgilor Dunrii 0 Sire- Xenopol pretinde 06' a fost ridicatd numaica
tului, asupra fluviului i v6ii Dunrii, pd post inaintat peste Dun6re, de indat ce
In spre inatimele Bugeacului, Mkinului romanii au ocupat Scitia Minora (Dobrogea
malurile Brilei. de azi).
In evul mediu, forma vorbei, era Seret (Hasdeu). explica pe deplin pe Tiarantus Sar-antus a lui
Vorba veche, romneasca? Halup (Mir. Ccstin, Erodot, de unde prin suprimarea nasalei (n) , intocmai
Let. Mold., edit. Kogalniceanu, 2 pag. 21). ca In vassanti-passati, se numeste Sar-at, prototipul
Hasdeu pretinde ca primitivul tip, dedus din direct al Siretului.
herodotianul Tte4pctv-r6, pare sa fi fost Sdrat. Mai Siretul inseamn dar la Sciti: fluviu (Hasdeu).
spune ca In literatura filologica moderna, se contrazi Miillendorf (cit. de Tocilescu) deriva numele
trei opinii diferite: Siretului din zendicul jar, sanscrita gar a murmura
Rowlison, crede ca Tiarantus este Ter,antus, sau car a merge, zendicul carant, mergnd, and
avnd In prima jumatate radicala Ter, din mai poate fi chiar vorba romn iretul* ca sa arate
multe alte nume fluviale (Is-ter, Tyr-as sau Dnies- inselaciunea undelor lui.
ter, Ter-mus, Tru-entus) cu senanificatia generala Miron Costin, cum am spus, pomeneste ca Si-
de rau; iar In a doua jumatate, cuprinznd sufixul retul s'ar fi numit oarecnd Halup. Nu ne spune
ant (din Scam-ander,Mae-ander, Tru-entus, Tr-ento, nici cnd, nici In ce limba.
etc.) astfel c prin ambele jumatati Tiarantus, co- La 1771 o geografie rusa fl numia Strehaia *) (?).
respunde cu Truentus, astzi Trent, apa In Anglia. Actualul nume Siret sau Seret, Miron o atribuie
Cuno, sustine ca Tiarantus n'ar fi dect o forma data rului, in urmatoarea imprejurare:
mai veche a numelui slavic fluvial Cerna, Re care-I 4 Din Cntul al II-lea al unei poeme, scrisa in
preface In Tiarna, mai adaugand ca intre Tiarantus limba polond i dedictata regelui acelei ni **):
Tiarna, exista aceeasi relatiune ca, In greceste, Regele Ungurilor Vladislav, impreun cu Romnii
Intre OepeerrovT, In Ocp&irLv i Intre 13earm. Imping pe Tatarii dela munte, si u gonindu-i apoi
Ambele pareri se disting, adaoga Hasdeu, prin far preget, prin campie, au ajuns pana la Siret.
o inxederata artificialitate. uncle se and astazi orasul Roman.
Pictet ofer o ethnologie mai serioasa: a Aci urmeaza o noua batalie: infrnti, Vitarii se
El vede Iii Tiarantus termenul sanscrit Taranto., arunc In undele Siretului, iar Romnii, macela-
torente de ploaie, ocean, o forma marita a partici- rindu-i far crutare, aslupa fluviul cu cadavrle
piulni tarant, din radicala tri, a trece, a se dusmanilor.
strecura, a inota. Regele, transportat, la vederea acestei bai ta-
De indata ce se constata identitatea Tiarantului taresti, striga cu veselie, in limba maghiara, 4 Se-
lui Erodot, cu actualul Siret i cu E6perog al lui retem, Seretem adica: imi place, si cuvantul regal,
Porphiroghenit, cate treile opinii se inlatur de sine prefacandu-se n numele raului, eternizeaza gloria
din discutie, fondul cuvantului ramnnd nu tr victoriei .
ci sr..
In adevar dela radicala ariana sru, a curge, deriva *) Filip Henry Dilthey, op. cit.
termenul sanscrit sravanti (srav-anti), fluviu, care ") Lee. Mold., edit. Kogain., pag. 505.

341,

www.digibuc.ro
 Tot atunci, spune Xenopol, s'ar fi tras Impratierea ruinelor a inceput in secolul
In ace1a0 scop apararea Dobrogei acele al XVIII-Iea, luandu-se material pentru fa-
valuri imense de pamant, intarite cu lagare cerea zidurilor cetatii Braila i pentru oare-
de soldati, prin Basarabia i Moldova de jos. cari biserici din Galati 1) iar in secolul
Scriitorii nu se invoiesc bag, cu totii, asupra nostru, din cele din urma resturi ale rui-
adevaratului nume. nelor sale, s'a mai scos pietre i au fost
Waillant crede ca a fost Caput-Bovis 0 intrebuintate la pietruirea ulitelor Galatior.
c dela aceasta cetate, de care pomenete Numele roman, Gherghina, a disparut cu
Procopiu, Moldova i-ar fi luat armele sale 1). impraltierea ultimelor ruine iar localitatea,
Mihalescu crede sa fi fost Contra-Dino- de jur imprejur, la mare distania, a luat nu-
getia. mele generic de Tiglina 2).
Laurian (batranul) in Carta Daciei Ro- Cercetarile fcute, regulat executate in
mane pune aci Turris Traiani 2). 1836, au permis sa se recunoasca locul for-
Romanii evului mediu au numit-o Caput- taretei i limitele oraplui. Ele au gasit ca
Boului (Cronica lui Hurul) 0 in cele din cetatuia a fost aezata pe un platou, ce are
urma Gherghina sau Ghertina 3). un diametru cam de 70 metri i. la vreo
Nu se tie exact epoca in care aceasta 50 m. deasupra nivelului ordinar al Siretului.
cetate a inceput sa se prefaca in ruine ; se Ea era de forma rotunda i inconjurata de
crede 'Mg, cu oarecare certitudine, ea aceastaun impatrit zid circular. 0 ieitura, mete-
a avut loc, la inceputul invaziilor barbare. ugita, in forma unei punti, marginita de
Primele resturi au fost scoase la 1703 dona ziduri paralele, lega acest platou cu
(7211, Cantemir) i constau in o multime acel al malului apropiat, fortificat i el, la
de bani din vremea lui Traian. nordul sail. Un zid, ce ieea din al doilea
Principele Cantemir a gash in cetate o perete circular, cobora in linie dreapta pang
lespede de piatra, cu inscriptie, pe care a la Siret.
copiat-o in notitele sale din Descriptio Mol- Bordurile inaltimei se macin zilnic, re-
daviae ; din ea rezulta ea Traian ar fi fost zultatul muncei perpetue a elementelor, cum
primul fondator al acestei cetati. zice Cantemir.
Ea a luat o desvoltare importanta i fai- Linia drumului de fier taie i ea o parte
moasa sa pozitie, marita cu intririle cari a inaltimei, la sud-west.
o inconjurau, fac'e s se creada opinia
raspandita c ea a fost capitala provin-
ciei i. ca nu mai exista nicio indoiala 1) a S'a gsit aci un ban de aram. galben i de
ea a dat Moldovei marca Capul de Zimbru 4). mare cat un ort, dar mai gros, In care slovele nu
s'au putut ceti de cei ce tiu latinete, afar numai
Pretioasele rainaite descoperite pe locul de mnii ce tiu mai bine grecete; spun c scrie
sail marturisesc vechea ei stralucire 5). Mccpxmonat i seamn sd fie aa. Iar celelalte
slove de Inteles nu sunt .
1) Waillant, op. cit. (I, 81). (Mir. Costin, Let. Mold., pag. 25, ed. II-a).
2) El credea ca dupa harta Peutingerian Caput Tot la Ghertina, scrie Cantemir, Nicolae Costin
Bovis sau Caput Bubali, era In Dacia Occidentala, a vzut o piatra care amintea pe Sever Impratul
In Temiana, la 10 miliare roniane mai jos de Ti- Romanilor, piatr pe care Cantemir, sub domnia
biscum (Timioara). M. J. II, 114). fratelui sail Antioh, trecnd prin Galati, 1nadins a
2) Cantemir. Tot acest ora este, cred, acel de cautat-o dar ti'a gsit-o. Inteuu rnd Ins Theodori,
care vorbete Procop, la care Justinian a cerut pralab de Galati i-a adus un ban de argint pe
Antilor, popor slavon s se strAmute iar In Turnu care scria Const. Vict. Aug. Imper. ..
din fata Nicopolei. 2) 7 iglina, Terghina, Gherghina, Triclina, diferite
4) G. Asaki. nume venite din vorbele latine: Tegulina, Terrigena
5) Spicuitorul, jurnal, 1841. Ghenarie i Februarie. i Triclinia (Waillant, Vol. I, p. 81).

342

www.digibuc.ro
 Orapl, era alezat la picioarele inltimei. de marmot% alb, columnele de ordin toscan,
La baza zidului, care-I ingrdea spre rsrit mai multe capitele de ordin corintian.
s'a gsit mai multe lucruri, dintre cari cele De remarcat o placa de bronz pe care nu
mai principale erau: se mai clistingea cleat aceste vorbe trun-
O statuie a zeitei Ceres (acea a agricul- chiate :
turei), turnat in aram 1). Hoc. grat. - Nuntiae - leg. essensis - qua
Un numr mare de lespezi de marmor, reshane e rog.
spate in relief i reprezentnd rdzboaiele Din aceasta spune Waillant, filologi mol-
Romanilor cu popoarele dela Durare. davi au profitat s scrie ru numele capi-
Un drum pe sub pmnt, cptuOt cu talei lor, iubind a confunda essensis cu
piatr i crmicl, pentru a intretine co- iassiensis, o legiune spaniol cu o legiune
municatie cu oraul. (lag.
In cetate s'a mai descoperit: Inc dela 1710 Cantemir presupuse ori-
O subteran (crypt) care continea mor- ginea Gherghinei prin cteva monete cari
mintele, probabil ale unor inalte personaje s'au gsit aci cu aceast inscriptie:
romane, dup valoarea obiectelor gsite in Imp. Caesari divo filii Nervae Trajano,
jurul resturilor ; aceste morminte erau foarte Augusto, Germa Dacico.
ingrmdite. Pont. Max. Fel. B. diet. XVI. imp.
O multime de bani vechi de argint i de Cons. VII. P. P. Calpurnio, Publio.
bronz: incepnd dela Traian i cel mai nou 4 Marco C. Aurelio Ruffo . Ea este astzi
dela Filip (105-249 d. Chr.). In anul 1838 neindoioas.
s'a mai gsit o mare comoar, continnd S'a mai gsit un monument acoperit cu
3700 monete de argint, dela diferiti cesari, inscriptii a crui baz'a era legat de trunchiul
intre cari, Diocletian, Constantin, Arcadiu monumentului in chestiune cu un fus de
si mai multe bucti cu inscriptia fier, ce se afl la muzeul national din Iaqi.
ceea ce neaprat probeaz vechimea ora- Distinsul filo-romn Waillant, a vizitat a-
ului i ne pune in situatie de a considera un ceast localitate, in a 5-a decenie a acestui se-
moment, in treact, ideea dac nu cumva, col i rezultatul observatillor sale a fost in
Galatii ca ora nu a fost la inceput In perioada domniei Antoninilor, aceast ce-
acest loc. tate era ocupat de romani, cci in apropiere
Aproape de o baie i o casd de ape, ce de aceasta, trebuie s fi fost, o mare olrie,
aducea apa din Siret prin tevi de plumb, de acolo numele de Tiglina, rmas regiunei
s'a mai gsit in ora temehile unui templu, dimprejur, nume care ar deriva din Tegula
care era inchinat Venerei ; ideie dedus din (tigl.) roman.
gsirea, in acest loc, a unui Cupidon, in El a, stabilit cu mult aproximatie de-
bronz, inalt cam de 32 Soli, tinnd facla taliile topografice ale cettii. Printre cr-
nunii n in mn. S'a mai gsit aci: un Ceres mizi el a gsit unele purtnd semnul cu
degetul VIIVII, ceea ce ar insemna c4
1) in timpul vechei mitologii, zeita Ceres era fusese ocupat de o parLe din legiunea
protectoarea Siciliei. Cultul acestei zeite ar fi po-
sibil O. fie motivat, In regiune prin aceea c aci X IX-a.
s'au aezat coloni0i de origini Dac5. Dacia n'a fost in epoca Antoninilor
E posibil Insa sa se fi adoptat cultul zeilei ca ocupat de romani, in intredul su, apoi
gAsit In localitate, caci Sofocle (490 a. Chr.) ne sigur eh' aceast cetate a fost cel putin sin-
spune (frag. 339, pag. 313, edit. Ahrens, Paris gura, In acea regiune, unul din posturile
1882) a Getii, sub regele lor Harnavon, fu primul militare, avansate peste frontiera imperiului,
popor din lume pe care Ceres i-a invatat plugdria
prin trimisul ei Triptolem (A. Papadopol Calimach). santinel inaintata a cmpurilor intarite dela

343

www.digibuc.ro
Troesmis, Rakel i Traianopolis sau Tria- cettile mari si mndre: Caput Boului, Kilia
nopolis 1). si Tyra (Akermanul) .
Inainte de ocuparea Daciei de Romani este Din aceasta rezult cg. cetatea Caput
posibil dar c6 In acest punct s se fi aflat Boului se afla pe malul stng al Dunrii,
un stabiliment galic. In coltul natural sud-westic al -Wei Moldovei,
Dup toate probabilittile, Romanii au cel mai apropiat de Moesia.
fondat un ora aci, botezndu-I Caput-Bovis, Intr'un alt capitol (Garnizonarea cetitilor
care trecu la romnii din evul mediu stb Republicei Moldave) acelasi document, 114.-
numele de Caput Boului. Drmat, la Ora- rand cettile In jurul Moldovei (incepAnd
sirea Daciei, ea a devenit cu timpul republica de la Nord, prin rsrit, miazzi si apus)
Galailor, apoi Gherghina i In urna Tiglina. spune:
Iat ce scrie cronica lui Hurul asupra La Hotin, la Soroca, la Ovidea, la Tira,
acestei cetti: la Kilia, la Caput Boului, la Crciuna 1), la
6 Cnd s'a dat stire, dela imprtia Romei, Neamtul, la Suceava 2).
la toti dregtorii, cum cettile si orasele, Ceea ce inseamn c moldovenii chiar
din toat Dacia Traian, se risipeau si se aveau aceast cetate si-i pstrase, dar ii
incendiau de barbari si c toate satele si romnizase, numele ; c6 ea era pe frontier,
dregtorii toti, pmnteni si poporul tot, pe malul stng al Dunrii, Intre Kilia fi
cu dobitoacele si bunul lor, s treac de Criiciuna.
cealalt parte a Dunrii, strmutndu-se in Nick) alt cetate, att de important, n'a
Moesia ; de astfel de stire, cum auzir, toti fost, nici chiar ca ruine, pe aceast linie
s'au schimbat si In prip cu mare consternare afar de Gherghina ; de aceea Gherghina
au mers cu totii s se adune la Iasi, In trebuie sa fi fost vechiul Caput Bovis.
curtea resedintei legiunei marelui Traian si Admitnd autenticitatea Cronicei lui Hu-
acolo In de sine s se consulte cu totii, rul, gsim ea' Longin Boldur a fost cel
Inainte de a face o astfel de strmutare si dinti prglab al tinutului Capului Boului,
cnd au sosit acolo au gsit curtea cea mare la intemeierea republicei Moldave, sub
numai drive (stricat, ars si ruinat), caci Dragos.
clregtorii legiunei, fiind cruzi la minte, si Este asemenea de netgkluit a trebuie
nu maturi, plini de avutii si ostasi mercenari, s fi fost o leglur intre armele Moldovei,
nu pdmiinteni, cum le-a sosit In mn stirea detatea Capului Boului precum si importanta
de a sosi in Moesia, n'au asteptat s se si pozilin acestei ceati fag cu teritoriul
sftuiasc6 mai Mai cu ceilalti dregtori si Moldovei.
mosneni ai trei, ei Indat au ars Curtea si Este posibil ca aceast cetate, distrus
s'au dus cu legiunea spre Cetatea Caput Bou- de barbari, in timpul invaziunilor, BA fi fost
lui, pentru ca s treac, de cea parte de urmat, continuat, mostenit de orasul
Dunre, In Moesia ; si tot astfel de daune Galati, care trebuie s fi fost mai intli la
si fapte au Mcut si celelalte legiuni, cari erau Gherghina si apoi cu timpul transportat
simbriate, nu pmntene, nici dirigtori lo- unde se OA astzi.
cali cu mosii si averi, au ars cu totul toate 1) Pozitia cetatei Crciuna pare sa fie aceea a rui-
nelor ce se gasesc langa manastirea Mira, la pi-
1) 0 alta inscriptie: a Et victoria et concordia cioarele muntilor Vrancei.
Aurelii Antonini, C. Aurel, ver. imp. Cornelius *) Cronica latinei a lui Hurul, marele cancelar al
Firmus L. T. Leg. Ital. arma posuit . lui Dragos, cum o afla scrisa si el, din zile batrane
Waillant a gasit aci o moneta de argint cu efigia de Campoducele Arbore. Tradusa In stilul roman
Faustinei (Waillant, La Roumanie, Vol. liI, pag. de Saulescu si publicata in Lepturarul Romdnesc
456-4581. de A. Pumnul.

344

www.digibuc.ro
 Ceva mai sus de acest punct se afl satul Nicolae Costin adaug4 61 era spat espre
Vdeni unde Timu, ginerele, impreun cu a sprijini locul despre cmpii, din partea
socrul su Vasile Lupu, au trecut Siretul, Ttarilor .
intorcndu-se din Muntenia uncle fusese Acest mol incepe, zice Cantemir, prin dou
btut de Matei Vod Basarab. anturi dela Petru-Varadin gi de aci merge
Tiglina, in apropiere, numit oarecnd i pn la muntii DemirKapu (Poarta de Fier),
Mavromolul, a fost renumit prin o fabrica atinge la Severin podul roman, trece in
de carne csmservat, transformatil ulterior judetul Mehedintil), pe la satul Gvardinita,
in stabilimentul apelor. se intinde apoi ca un simplu ant, in o di-
Mai la nord-west localitatea avea nurnele rectie est-westic6 putin Inclinat ctre nord-
de l36 ltica, unde se afla un schit, care nu est prin tot lungul Munteniei trecnd prin
mai exist, cu hramul Sf. Ion, insemnat in suburbia Beli-Vaca, in Craiova, prin sudul
harta mare ridicat de austriaci la 1.855. Drganilor, judetele Muscel, Dmbovita,
Intre aceste puncte i gura Siretului s'au Prahova, pe la sudul oraplui Ploeti, pe la
zidit czrmile flotilei, la picioarele crora se sudul ormului Buz6u, prin judetul Rmnicul-
intindea portul de iarra al vaselor de rzboi. Srat, prin judetul BrAilei i al Moldovei
de jos. Trece pe la Gherghina i se incru-
2. VALUL LUI TRAIAN DELA cieaz cu Prutul (la nordul Bratewlui) la
NORDUL DUNARII. vadul lui Isak (satul Troian sau Traian).
Nu departe de Gherghina, peste campiile In acest parcurs el a devenit pe alocurea
din vecintate, trecea urma faimosului val foarte greu de recunoscut i este adesea
al lui Traian, calea militard romanii, cum o numit prin popor i drumul Avarilor 2).
numea regretatul D. Bolliak. Dela satul Troian, de laugh' Prut, trece
In localitate, acest mol, zis si valul lui in Basarabia 3) (pe la nordul Bolgradului)
Atanaric (vezi harta lui Mnciulescu), pleca prin Botna, prin Cuani i. mergnd prin
din malul stng al Siretului, 500 metri la toat Tartaria se termira la apa Donului 4)
vestul satului erbe0ii-vechi la estul
i (la nordul Mrii Negre).
satului Mihalea (dup5 trmul drept), in Pe vremea lui Cantemir, in Moldova
dreptul vechiului pichet de frontier moldo- (1712), avea o adncime de 12 cop.
muntean, Nr. 103, Ruptura. In Basarabia (unde acoper nordul lacu-
El ia directia nord putin Inclinat la est rilor litoralului maritim, urmnd. cu putina
ridicndu-se treptat, dela fata apei, pe
coasta inltimilor malului stng al vii Si- 1) Pe la sudul orasului Cerneti.
retului, pra la vrful dealurilor, terminn- 2) Laurian, batrnul, pe la 1845, Intrebnd In
du-se spre Tuluceti in malul Brateului. Craiova pe unde trece si de cine este fcut, stenii
Acest val nu trebuie confundat cu acel dela i-au rspuns: Leru (Aurelian) Impratul, cnd a
nordul gurilor Durarii care se crede pre- trecut, dela apus, spre rsrit, a tras cu plugul
aceastii brazdei (ap 11 numesc taranii) ; altii spun
lungirea celui general ce incepe prin Banat. ca ar fi fost tras cu sulita i a se intinde spre r-
Miron Costin arat c6 pe timpul su, acest srit pand la Ierusalim, (Mag. 1st., II, pag. 103).
pnt, se numea curat Troianul i se credea s 2) In Basarabia este indoit dela west la est
fi fost spat de qtirile marelui Traian, aproape paralel i foarte departe o ramur de alta.
El incruciseazd toate apele: Siretul, Prutul, 4) Acest fluviu (Donul) In idioma scandinav
purta numele de Wanaguisil sau rAul Vendelor;
Nistrul, Bugul i Niprul pn la Don ... dupg rusi, arabii l-a denumit Nehrer-Rusiet. Ve-
Eu l'arn trecut aproape de Nipru pe la chiul Thanais (nume care Inseam-a ru curgator)
un trg anume Vciorasnoia, . departe se contrasta In Ton sau Tan, de unde prin schim-
de Kiev . barea lui T. In D. face Don sau Dan.

345

www.digibuc.ro
diferenta frontiera politica a tratatului din 3. PODUL DELA BA RBOA
1856) acest mol are aproape constitutia
molului lui Traian din Dobrogea, diatre unMoldova 1) este legata cu Muntenia prin
fel de istm, lat de 60-70 kiometri, strns
Dunare i Marea Neagra, dintre Cernavoda
intre Dunre i ingrozitorul bastion carpatin
Constanta. aci, ca i acolo, poporul
al Vrancei i taiat mai in toat lungimea
11 atribuie Cesarului.
Intre Prut i Nistru, el era dublu; adica'
sa de rul Siret.
Spre a merge din o provincie in alta,
un al doilea capat, intre Leova 0 Bender, toate drumurile de comunicalie, convergand
paralel celui dinti, acoperea apropierea vii
fortamente catre istm, trebuie sa treaca
danubiene.
prin acest rau.
4 In adevar, zice Reclus, nu era suficient Acel dela Barlad la Buzau avea (In 1.877)
o singura linie de aparare, de inchidere, a un pod aproape de Tecuci iar toate celelalte
portii unor cmpii att de fertile, ale caror drumuri se intalneau sub Galati, la podul
bogatii naturale trebuiau sa aprinda cupi- dela Barboi, care era astfel cheia comuni-
ditatea tuturor cuceritorilor 1). catiilor intro cele dona provincii. Astazi
Iat ce se mai spune asupra constructiei drumul de fier intre Maraeti i Buzau,
acestui val: formeaza, afar de linia Buzau-Braila- Galati-
Spre asigurarea Daciei, dupa ce o cu- Mreti un ambraament, prin Focani
prinse, Traian a clislocat In ea legiunile mi-
Maraeti, la adapost de orice surprindere
litare: Legiunea XIII Gemind it Legiunea inamica 0 care, neexistnd inaintea raz-
XXXV Ulpia victrix. Apoi a ridicat mai boiului 1877, marea mult importanta garei
multe intrituri intre aceste se numar podului dela Barboi.
vestitul val al lui Traian, care, pornind din Aceast5. simpla explicatie este- suficienta
apusul provinciei, se lungea spre rsarit pentru ca s se inteleaga enorma impor-
ptidi la gurile Dunrii, 15sand la o parte tanta strategic a acestui faimos pod de
Basarabia de sus. Valul era construit foarte care Europa s'a ocupat atat de mult in
solid, avand o inaltime de 2 metri, o lirne primele zile ale primaverei anului 1877.
de 3 metri 0 era dublat in afara de un Daca Turcii ar fi fost stapni pe acest
ant.
pod, Ruii n'ar fi putut continua marul
Acest val uria a fost inceput de legiunie lor in Romania, decat pe podul dela Tecuci,
romane, in anal 1.05 d. Chr. i s'a terminat care era cu totul insuficient pentru a servi
abia in 11.5 2). o armata mare.
El trecea peste vai i dealuri i avea, Distrugerea acestui pod, era aa dar,
punctele sale mai inalte, turnuri de paza pentru generalii otomani, o precautiune
alto feluri de intriri . elementara 2).
Mihilescu, inteligentul profesor din Bucu-
reti, sustine 0 el ca ar fi facut de Traian 3).
Pe la 1.771, avea o adncime, pe unele locuri, 1) Turcii o numeau Bogdania, nu dela domnul
Bogdan Dragos ci dela vorba turceasc5. Bogda, care
de patru brate 4). Inseamn6 gru, ca sa arate a era grnarul impe-
riului. Grecii intrebuintau acest nume dar In sens
disprefuitor.
2) E. Reclus, Gographie Uniaerselle. 2) a Acesta a fost un pod tubular de fer, de 246
2) Rssler, .Romanische Stud., pag. 46 (ap. Au- m. de lung, sprijinit pe zece arcade, opt dintre ele
rora Romn. Anul III, pag. 25 note). aveau 19 rn. deschidere i cele dou5, din mijloc au
a) Mihilescu, Curs Geografie. Bucuresti, 1882, o enorma lungime de 47 m., astfel a distrugerea
pag. 36. stlpului central ar fi format o deschiztur de
4) Filip Henry Dilthey, op. cit. 94 m. foarte greu de reparat v.

346

www.digibuc.ro
 Cateva lovituri de tun ar fi fost destul Romnii, in vederea unui atac din partea
pentru aceasta. Turcilor, au ridicat cteva uvraje de pgmant
S'a calculat, avand In vedere inundatiile pentru a apgra apropierea podului; cazacii
extraordinare din 1877 (cari au format timp au instalat In ele artileria uqoarg ce au adus-o
de luni Intregi, pe o distal:0 de 40 km., cu ei. In curnd a sosit, cu calea feratg, piese
mlatine nepracticabile), cg. Ruii n'ar fi mari de asediu, canoniere mici cari au fost
putut stabili un pod de vase 0 c le-ar fi date la apg, mine ce au fost aezate la gura
trebuit mai mult de o lung pentru a repara Siretului i chiar pang in patul Dunrii
stabili trecerea dela Barboi. trupe In mare numr, cari s'au stabilit pe
Ori, intarzierea armatei ruse cu o lung, platoul dela Tiglina, transformnd In 48 ore
le Men trecerea Dungrii imposibil, In pozitia aceasta In camp intrit, acoperit
timpul apelor scgzute, cari se produc In cu uvraje de pgmnt pe o mare intindere
fiecare an intre creterile din Mai 0 din i prin baterii armate cu piese de 8 0 16.
Julie ; aceasta ar fi fost sg Intarzie inceperea In cteva zile pozitia a devenit inata-
operatiunilor pang in luna August, a com- cabilg.
promite cu totul campania, a catiga poate Gaud monitoarele turceti s'au argtat In
un an intreg 0 a da astfel diplornatiei timpul vederea podului, In dimineata zilei de 13,
de a-i reincepe opera sa. ele au fost salutate cu primele obuze ce
Oricat de ignoranti s'ar fi putut crede, au fost trase in acest rgzboi. i atunci,
generalii otomani cunoteau cu toate acestea poatP, o incercare serioasg de distrugere ar fi
importanta podului dela Barboi. Chiar in putut reu0, dar ofiterul turc care comanda
ziva in care generalismul Abd-ul-Krim se flotila, intimidat de vederea unui inamic pe
imbarca la Constantinopole, pentru a se duce care nu se atepta s-1 vadg aa de vreme,
sg se pung in capul armatei, colonelul Raab, Ricu rondoul mergnd la Mgcin 1) spre a se
ataat militar al Austriei, merse ia pune sub protectia artileriei lui.
rgmas bun la bordul bastimentului cu vapor Turcii posednd In Dungrea de Jos ce-
0 a fost auzit, de lume, dndu-i cu voce tgtile: Mgcin, Isaccea i Tulcea, aceste cetgti
tare In turcete, acest pitoresc sfat: formau un camp intgrit, care era o ame-
Mai cu seamg generale, nu uita podul nintare constantg pentru liniile de comuni-
dela Barboi de care am vorbit att de catie ruse. Ceea ce monitoarele n'au stiut
mult, i bumf . . s facg, un detaament forte trecnd Du-
Flotila cuirasat turcg, ce incrucip in ngrea, fie la Galati, fie la Isaccea, doug
apropiere de Galati, a primit instructiuni in puncte cari oferg inlesniri suficiente, ar fi
consecintg 0 a fost aprovizionat cu dina- putut intreprinde: pgtrunderea in Romania,
mita necesarg. Nenorocirea (pentru ea) a fost distrugerea drumului de fir 0 in special cel
c ordinul de a arunca In aer podul nu-i sosi dela Barb,* i sei intoarcd armata de invazie.
cleat la 25 Mai 0 cnd a voit sg-1 execute, Ruii dar erau obligati sg ocupe tgrmul
ea gag aci pe Rui, destul de bine instalati roman 0 sg-1 fortifice, spre a preveni sur-
pentru a-i face s se intoarcg. prinderile (pe cari Turcii, ajutndu-se de
Generalul Scobeleff i faimoii sgi eclerori, flotila lor, puteau s incercel protejand
au primit, dela Marele Duce Nicolae, ordinul astfel, pentru toatg durata rgzboiului, liber-
sg 'neared in mar fortat, sg ocupe acest tatea comunicatiilor
punct strategic. In dimineata de 11 Apriie Ocuparea podului dela Barboi, a fost
el a trecut Prutul la Leova 0 a doua zi prima consecinta, sub presiunea cgreia des-
seara, dupg un parcurs de 130 km. a ajuns
s'a instalat la Barboi. 1) Russes et Turcs, Vol. I, pag. 91.

347

www.digibuc.ro
Murarea aripei stngi, s'a Inplinit cu cea Istoria vorbete foarte vag asupra trecerii
mai mare repeziciune 1). galilor, In spre Asia, prin aceste locuri.
impreuna cu Etrustii, pe la anul
4. GALATI'. 83 a. Chr., de Dolabella, aproape de lacul
Numele Galati, dup mrturia batrA- Vadimone, ei s'au Indreptat spre Orient, ins6
nului Maiorescu, este un nume celtic, ca prAdnd i jefuind, Intre 279 i 278 a. Chr.
nenum6rate alte localitai In Dacia precum: (280 dup cronologistul Sebillot) 1).
Galata, Galatenii, Galda, Galtinul, etc. 2). Unul din aceste corpuri galle a rmas
Locuitorii pretind c. orav1 lor a fost st6pan al Traciei; altul s'a stabilit pe
intemeiat de Gali, cari in trecerea lor In sau marginea Dunrii i un al treilea corp a tre-
din spre Grecia, descglichnd aci ar fi zidit cut In Asia Mic6 i s'a aezat in Galatia
o cetate, dela care i-a ramas numele. (Galo-Grecia) 2).
Din nenorocire, aceasta versiune nu se 1) Sebillot, pag. 67.
reazm6 pe niciun act, pe niciun document, 2) Galatia, Gallo-Grecia, Sangiacul Anguriei

pe nicio inscriptie Osit aci sau In vecin6- acel al Kiangariei, astzi in Asia mid..
tate, afar de monetele purtnd numele de Galii apar, In istorie, In al 6-lea secol inainte de
g6site in comoara din 1848, in ruinele
dela Gherghina.
Eruditul academician A. Papadopul-Cali-
mach, crede ea' origina Galatilor nu ar avea
nicio legaur cu galii, ci c ar fi dela o
colonie a Kalatilor, fugiti aci, din cauza unei
pierderi suferit de aceqti din urna5. dela
Bizantini, cu att mai mult cu ct unele din
monetele g4site la Galati (1838) purtau in-
scriptia KccXXocsilxcav iar altele 1'AAAATI3).
Ideea Ina general i dominant cere a
inclina care o origin5.
Oricum ar fi ins, noi inclinam cu credinta
ca aceast cetate a existat i dup plecarea
galilor, poate chiar sub numele de Genucla 4),
bine Inteles Gherghina.
1) Rueses et Turcs, Vol. I, pag. 92.
2) Tocilescu, Dacia tnainte de Romani, pag. 164.
11) Le Glaneur Moldo-Valaque. Iasi, 1841, pag.
46-53.
4) Genucla a fost cea mai tare, cea mai intArit,
din cetAtile Daciei, pe marginea Dunarii; ea a fost
luat de Romani 30-20 ani Inainte de Christ.
Genucla trebuie s. fi fost o cetate pe malul stng
al DunArii de Jos.
FArA a o sustine, cu tArie, din lips de probe,
noi o credem pe consideratiuni de diferite naturi.
Dacii au btut sangeros pe Romani comandati
de Caiul, fratele Triumvirului Antonin si prefectul
Macedoniei la cetatea Istrianilor (Istrianopolis,
Kara-Irman mai tarziu). Ei au adus la Genucla
armele, acvilele i toate insemnele luate.
Christ., In regiunea Galliei. CAtre 587, bande de
Galli, gonite din teritoriul kr de cAtre Kymris,
au plecat sA se stabileasa In Germania (sub Si-
goves) i In Italia (sub Belloves).
Aceast emigratie a continuat timp de 67 ani.
Au distrus prin prezenta kr statul etrusc, cAruia
ti substituir6 ceea ce Romanii au numit mai in urnaa
Galia CisalpinA. DupA ce s'au intrit aci, au con-
tinuat invazia catre Italia central& si de sud (390
348), cu care ocazie s'au Ricut un moment chiar
domnii Romei.
CAtre anul 280 a. Chr., trei armate gale s'au In-
dreptat spre Tracia si Macedonia si o parte spre
Mai tarziu Octaviu ordon lui Liciniu Crasu,
care comanda In Macedonia si Helada, sA inconjoare
aceast cetate care a cdzut prin trdarea unui grec,
din ostirea dacA.
Spre a nu cAdea vii in mainele Romanilor, Dacii
s'au omorit intre
La micA distant de Istria, pe malul stng, In
DunArea de Jos, In nicio parte nu se vd urme de
o important oarecare, ca vechime i trie, decAt
la Galati i anume in special la Gherghina, cAci
ea fusese pe Dundre, un avant-post contra Roma-
nilor, a dacului Dapix, ce se afla cu resedinta spre
Suceava i pe acest timp Romanii hind eei mai de
temut, era natural ca locotenentul ducelui dac
Dapix, Zirax, sa comande, avant-postul contra
Romanilor, in tara de jos, in drumul kr ditre re-
sedinta sa...
Ideea cl la Gherghina ar fi fost Genucla, nu are
probe decal starea lucrurilor de atunci.
E posibil ca Romanii luAnd-o s-i schimbe numele
In acel de Anium, dacA acest Anium nu ar fi fost
cumva pe malul drept al vii Siretului, pe la satul
Lipovenesc, sau poate chiar la Brila.

348

www.digibuc.ro
 Bouillet i Segur pomenesc i sustin i aflau pe marginele DunOrii. Centrul lor a
ei fundarea acestui stat federativ Galatia. fost cam pe unde se afl asfazi Belgradul,
Dad. origina Galatilor se ridica la aceasta dar ei s'au rOspandit i mai la vale, pe Du-
epoca, el astazi are o vechime de 2220 an. nare, zidind Galatii, Noviodunul, chiar un
Pe la 282, a. Chr. Galii trecand spre ora unde astzi se Oa Severinul. Intrand
Grecia au la' sat pe marginele Dunrii 9 20.000 in Ora, au comunicat locuitorilor limba lor,
oteni (al 2-lea corp mentionat mai sus). din care i pana astazi au ramas vorbe in
Brenus, ducele lor a fost infrant hi Grecia uz in dialectele aborigenilor.
i Galii au fost siliti BO se depOrteze i BO Galii din Dacia, cuprindea printre ei pe
capete adOpost momentan la acei cari se boi sau boy i pe scordisti.
Heliade, Dacia Fi Romdnia, pag. 7.
Boii, cari, in special dupa mrturisirea
lui Ioan Ghica, n.0 venit in Dacia sub Marcu
Dungrea de jos. In Grecia, Ptolomeu Ceraunul Aureliu ( I) mai pe urma au trecut in
moare bAtAndu-se contra lor. Nobilul macedonean Boemia 9.
Sostenes s'a luptat contra lor i ajutat de elemente, Dela aceti boi, unii cred ca ei fiind de
Ii forteaza sA se retragA In Tracia. In ace1a0 an, un neam rzboinic a ramas la noi numele
dui:4 un nou dezastru ce au suferit la Delphi, se de boieri, efilor militari 2).
retrag In Macedonia.
Doi ani In urma, sunt chemati In Asia. Se unesc In timpul lui Mithridate (132 a. Chr.-63
cu o parte din Greci, al cAror caracter se apropia de a. Chr.) in valea Dunarii existau inch' mai
al kr, merg In ajutorul lui Nicomede, In Asia, unde multe triburi galice, rmaite ale marei
pun mAna pe Phrygia, care ia apoi numele de invaziuni din secolul Ill (Strabon VIII, 3,
Galatia sau Gallo-Grecia. In forma, acest teritoriu 2 i 1.1). Agentii lui Mithridate au intre-
le fusese cedat de Nicomede I, pe care-1 ajutaserl
contra lui Antioh I, regele Siriei. Ei au luat numele tinut cu ei relatiuni cordiale. Trupele sale
de Galati 0 au mArit acest teritoriu prin cuceri- au ocupat In mai multe randuri pe Celti.
rile lor. Aa Reinach crede ca Galii, auxiliarii lui
Antioh cel mare, pe care ei l-au ajutat contra Mithridate din prinnil rOzboi cu Roma, erau
Romanilor. a fost bAtut la Magnesia, la anul 190 Galii din valea DunOrii.
a. Chr. Mai In urmA chiar ei au fost surprin0 Publicistul Cara 3) pretinde ca altklata
supu0 de consulul roman Manliu Vulso (Intre
189-180). Teritoriul kr a fost Sncorporat impe- acest ora se numea Ancyre Galatium. Ancyre
riului roman, sub August, la 25 In. Chr. ar insemna poate in limba veche galica
Intre ace0i Galati se distingeau trei popoare: capitald.
Trocmii, la est ; Bouillet, in dictionarul sau, 11 crede vechiul
Tolistoboii, la sud-vest. A xiopolis 4).
Testosagii la nord-est.
Ancyre *) era capitala kr. O alta idee, asupra originei numelui Ga-
Sub ultimii Imparati romani Galatia a fost lin- lati, este data de Pantazi Ghica, in urma
pArtitA In doua: voiajelor sale prin localitate.
Galatia prima sau Proconsularis, capitala Ancyre.
Galatia secunda sau Salutaris, capitala Pessinonte. 1) .Revista Romdnit, Vol. I, pag. 401. loan Ghica,
Fiecare din acele trei popoare ce o compunea Dacia Veche.
In timpul independentii, era condus de patru br- 2) I dem.
bati ; de aceea guvernul fiechuia era tetrarchic. 4) Carra, pag. 168.
Ei formau un fel de aristocratie militar, electivA 4) VAzAnd contrazicerea autorilor asupra pozitiei
vindeau serviciile kr principilor vecini. ce a ocupat orasul Axiopolis, Imi vine sA cred c
Au conservat limba i obiceiurile nationale On./ aceastA expresie era mai mult un adjectiv sub-
cAtre al 4-lea secol al erei cre0ine (Bouillet, Dic- stantival, dat de Romani spre a desemna oraple
iionnaire, etc.). arzate In punctele unde fluviul Durarea fcea un
ANCYRE GALATIUM,
cot brusc, pronuntat, o Intoarcere in jurul unui ax;
*) Nurne ce-1 purta
(Cara). dar cel mai pronuntat pare sA fi fost la Rarva.

349

www.digibuc.ro
 Impgratul Constantin cel Mare, crevtinul descopere un vad, la deal (amont) de po-
vi crevtingtorul omenirei, a ornduit in anul zitia Gotilor vi pe o noapte clarg o parte
31.3, pe Cocceius Galatus ca vicar in aceste din huni au traversat fluviul, au mers in
locuri ; ii fundg o revedintg de vicariat, care,
tgcere in lungul sgu vi au surprins cartierul
pastrAnd numele sail se chemg la inceput regelui, care, chiar el singur, fu aproape
Urbs Galati, mai in urrng numai Galati, s fie prins.
png s'a transformat in Galati. Aceste neprevgzute mirgri, nelinivtea vi.
Se mai poate eh' acest nume Galati, s hgrtuia greaua infanterie a Gotilor ; ei s'au
nu aibg nicio leggturg cu antichitatea, sg hotArlt sg ia pozitie inapoia Prutului, ale
fie din secolul al XII-lea atunci cnd Prin- cgrui tgrmuri escarpate prezintau o aparare
cipele slay al Barladului (Kniaza berlads- mai sigurd. Ei au fgcut intre altele, palisade
kago) Ivanco Rotislavovici, dependinte de vi un retranvament de brazde pe tarmul
autoritatea ducilor din Galitia, s fi dat nu- drept al rgului, dela confluentg piing la
mele oravului Haliciul mic o colonie a Ha li- defileul muntelui 1).
ciului sau Galitiei, in onoarea metropolei Dupg. Xenopol, acel zid cu val pleca dela
de uncle venise. Acest principat avea ca Tulucevti, la coada lacului Bratev vi mergea
hotare: Siretul, Dungrea, Marea vi. limanul pang in malul Siretului, in dreptul satului
Nistrului iar la nord o linie care mergea Mihalea. Acest val care, se spune, exist
dela limanul Nistrului, la nordul Brladului, pe harta Romniei publicata de Flemming
pe o distantg ca dela acest orav la Tecuci, la Glogau, a fost omis pe harta Marelui
cuprinzand oravele: Cetatea-Albg, Bar lad, Stat Major. Este acela de care vorbevte
Tecuci, Galati, etc. Ammianus Marcelinul, XXXI, 3. Acest val
La 1158 oravele Dungrii trebuie sg fi fost este ava dar cel a lui Atanaric, pentru a se
foarte puternice ; se vorbevte de unul care opune navglirei Hunilor. Necrezndu-se sigur
avea 7 ziduri de piatr ; ba unul din orave a aci, a plecat sg se adgposteascg In infrico-
avut curajul sg ocroteasc pe un Ivancu, vatul bastion al Carpatilor. 0 parte Insg a
Principele Warladului, care cerut muscalior trecut Dungrea pe teritoriul roman. Ei erau
de Ieroslav ducele Galitiei, cgci ridicase pre- acei crevtini sub comanda lui Fritigern vi
tentii la tronul Galitiei, a fugit sg se adgpo- Alavivus iar Atanaric a trecut DunArea
steascg in oravele dungrene. Acesta trebuie tocmai in 395 pe timpul lui Theodosiu.
sg fie Vidicov, cel cu 7 ziduri, iar Mdin, Dup harta (Mgnciulescu) judetului Co-
piata cu miere, trebuie sg fie Ismailul ; vurlui acest mol Incepe la sudul Tulucevtilor,
Chilia vi-a pgstrat numele dela vorba rusg, pe marginea de nord a Bratevului, se In-
insemnand biserica de sub pmnt, de pe dreaptg spre apus, tgind perpendicular valea
vremea Genovezilor. lui Manolache, intrnd in valea Mglinei, se
Diciu nu poate fi dect Isaccea sau Ra- dirijeazg apoi spre sud-sud-west lsnd sa-
kelul. tele: Fntnele, Cismelele, Snardan, ser-
Din nenorocire ins nici aceasta nu se bevti, etc. intre mol vi. Galati Ong la Siret
bazeazg pe vreun fapt istoric. in dreptul satului Mihalea de pe dreapta
In anul 374 dui:a Christ., masa Hunilor acestui ru.
occidentali, dup ce a trecut Volga vi vadul Trecerea Dundrii de Goti. Devi foarte mare,
bltilor Meotide, a supus repede pe Ostro- acest obstacol n'a $grut de neinvins oar-
goti vi s'a indreptat asupra Visigotilor, cari se delor gotice ; ei s'au retras din nou pentru
retranvaserg inapoia Nistrului. Cavalerii Mon- a pune Dungrea intre inamici vi ei. Romanii,
goli, cu uvoara lor monturg se jucau cu campati de cealalt parte a fluviului, n'au
distantele vi ruletele. Ei n'au intrziat sg 1) Thival, Les passages des cours d'eau, pag. 48.

350

www.digibuc.ro
permis trecerea cleat celor ce depuneau Este cunoscut, spune N. adlcescu1), a
armele. Acetia au temporisat ; dar inteo frumoasele institutii republicane sunt foarte
zi cuprin0 de frica, creznd a vgd la ori- vechi In Moldova ; ca In veacul al XII-lea
zont, Infricopta cavalerie hunA, cu toate Inflorea In aceast tail republica Beirladului,
c5. Dunbirea era crescut de ploi i rula o faimoas5 prin pirateria de uscat i care se
..mas Insp6imAnttoare de apg, multi au intinsese cu stgpnirea Ong, la gura Ni-
incercat ed. o treac6 cu forta. Unii, arun- prului ; ca imediat dup aceea Genovezii i
cndu-se In apa, au fost luati de firul cu- Raguzanii au Intemeiat mai multe republice
rentului ; altii s'au urcat pe trunchiuri de In acest pmnt i astfel au fondat Gala(a,
arbori scobiti sau pe plute dirijate cu prjiniKilia, Cetatea-Alb, etc. .
lungi ; dar, cnd prin eforturi neauzite, Din cele de mai sus rezult, fr indoial,
reueau sg, domine curentul, balistele romane 06 Galatii in al II-lea secol era o republic6 ;
lndrepta asupra lor o ploaie de proiectile cu toate acestea, ca narator contiincios,
i 11111 ducea, amestecate, sfrmturile trebilie sh" amintim cd dintr'un document,
brcilor i ale cadavrelor . datat din 1134 2), reese c'. Galatii purta In
Ceea ce a amas din armata Gotilor, au acel timp numele de Galici-mic ; c. prin
fost Ilcuti prizonieri iar regalul trib al hu- acest act, din 20 Mai, Ivan Rotislavovici,
nilor i-a Intins dominatia sa pan la tar- principele Betrladului, aflat sub suzeranitatea
murile Dunrii. regelui Galitiei, scutea pe negustorii din
Aceast nereuita, trecere a Duarii este Mesembria de plata vAmii la Galati, dndu-le
considerata de autorii militari ea executata latitudinea s o plaeaseg. la Tecuci, Brlad
in retragere, Innot i cu forta o 1). sau in alte crap. Tot asemenea li scutete
FAr hidoial c aceast trecere s'a fcut de plAta oriarei vAmi, la incarcarea mAr-
in fata Galatilor i Inaintea postului roman furilor pAmntene, ungare, ruse I boeme
ale erui ruine se afla In fata, la satul in oricare ora, afar numai de Galiciul-mic,
Rakel i cari cred sa fie urmele vestitei unde se va solvi dup aprecierea ce o va
cetati, numit Dinogetia. face a V000dul .
La Inceputul invaziilor barbare, dup str- Daed Wrladul i Galata au fost in acel
mutarea legiunilor in Moesia, Romanii r'dmai timp republice, atunci principele Beirladului
duceau o viat cu totul liber, formndu-se f i voevodul Galiciului-mic, ara c6 aceste
Intr'o confederatie de state, organizate In republici erau aristocrate ca acelea ale Ve.
mici republice qi conservnduli astfel tipul, netiei, Pisei sau Genoyei 0 &A Intelesul relativ.
originea, limba si toate datinele straune. al cuvintelor principe f i yoevod era altul de
Gheorghe Asaki ne spune c printre aceste ct cel de astzi.
republice era i. acea a Galatilor, care s'a Se sustine frig cu t4rie (Tocilescu, 37) ca
mentinut, probabil, sub acest nume sau pe la Inceputul secolului al XII-lea teritoriul
sub al Capul-boului, /Ada care 1.288, cnd Moldovei de jos, fare Siret i Prut, forma
alegerea consulului Drago, de domn ere- un principat cu capitala Barlad, avnd
ditar, a unit, prin bun6 voie, interes, necesi- crap principale: Tecuci i. Galiciu-mic.
tate sau forta armelor, toate aceste repu- In fine, domnia Moldovei constituindu-se,
blici Inteun singur mgnunchiu (Stat), con- nu se mai aude in istorie In particular de
stituind domnia (Regnum) Moldoyei Galati, vorbindu-se mai nimic pn in
timpul domniei lui Alexandru cel Bun.
1) Thival. Detaliile acestei treceri si urmarile sale
se vad In l'Histoire d'Attila par Amde Thyerry I, 1) Puterea armata i Arta Militar la Moldoveni.
pag. 17-37 cu toti autorii latini cari au tratat Mag. Ist., T. II, pag. 43.
chestiunea. a) Arkiva istoried a Rominiei, Anul I, pag. 16.

351

www.digibuc.ro
 Sub aceast domnie, Joan, fiul impka- 1425, a-i sMtui s vin5. 8 infiinteze o colonie
tului bizantin loan Paleologul, intorandu-se la .Duniirea de Tos, unde li s'ar fi prezentat
acasa dela socrul su, Inapkatul Austriei, destule ocazii de a se rzboi cu Turcii ; dar,
a trecut prin Moldova. Alexandru dup ce-i atunci, incercarea neavnd niciun rezultat,
fku toate onorurile cuvenite lui, il insoti el a reluat, 12 ani mai in urm, aceasta idee
pra la Galati. Acest Ioan, devenit mai in spre a-i da mai mult trie, a voit BA fie
urm5.' Impkatul Constantinopolei, trimise adoptat de Consiliul dela Ble 1),
lui Alexandru coroana imperia16, titlul de In prima hart 2) cunoscut5. a Romniei,
rege iar Mitropolitului Moldovei o mitr datorit5. lui Iacob Essler i Georgiu Ubelin,
patriarhald (1429) 1). publicat la Strasburg, cu data de 12 Martie
Un poem slavon, lirico-epic, din secolul al 1513, printre alte curiozitti, se observ
XII-Iea Expeditia lui Igor care cnt" aceea c aproape pe locul ocupat astzi de
expeditia acestui principe al Novgorodului oraul Galati, se vede pus oraul Chetia 8).
contra Cumanilor (a ckor capita1 5. era, se In secolul al XVI-lea i urmtorii, Mol-
tie, Chilia) dela Dunke In 1185, laud mult dova trecea cu mult mai civilizat dbat
pe Ieroslav principele Galiciului, blirbat cu Valachia.
mintea cat opt, care trebuie s fi domnit la La 1527 Moldovenii hotkind s'a* aduc6
Galati, de vreme ce Ieroslav, zice poema, omagiu scumpei memorii a marelui -tefan,
inchidea portile Dunkii , adic4 domnea la au ales de domn pe un fiu natural al acestuia,
Galati, unde dupsa* Isaccea, configuratia te- care se numia Petru Rare. Nefiind gdsit
renului prezint5. acest port ca o poart5 a acas, la Iai, mitropolitul i boierii cu haine
Dunkii. scumpe domneti, cu trsura domneasc,
Acest poem este tradus in Amalele Acade- au venit ia dela Galati, unde acesta se
miei de c5itre Papadopol Calimach, Ser. II, afla cu nvoadele dup pete, cad meseria
Tom. VII, sectia 2. lui .era pescar. Dup ce l-a luat cu toat
Mai pomenete istoria, ca sub domnia lui onoarea cuvenit unui domn, 1-a-dus la Iai
Alexandru pe la anul 1418, trei mii familii i acolo 1-a instalat in scaunul Moldovei,
armene, gonite din tara lor de o invazie atat de ilustrat de nemuritorul s'u pkinte 4).
persan, s'au stabilit in mai multe orae ale La 1. August 1.531 se ark6 pe cer o mare
Moldovei i !Titre cari era 0 Galatii 2). comet, care, la 22 August, dupd ce a lu-
Dup MtAlia dela Marienburg (1422) in minat mai tare ca totdeauna, a disprut putin
care clkii teutoni au fkut pentru prima timp In urin6 5).
oara cunotinta fiorosului rknet moldove- La 1.541 a avut loc la Galati o dram6 sn-
nesc de lupt: ucideti ucideti (Hasdeu geroas, de acelea cari de multe ori au
sustinea c5. acest ucide in vechea limb Inegrit paginele istoriei Romnilor.
ar insemna a lovi ; n'am impktit aceast5. In luna Ianuarie, Petru Rare, cptnd
pkere ; este greu de admis c in epocele din nou domnia Moldovei, dela Poart, a fost
barbare se mergea in lupt numai cu a pornit de Sultanul Suleiman II, cu imbri-
lovi ) i In care trufia lor a lost umilit prin horul, un numr mare de eniceri 0 de c-
tratatul din 27 Septemvrie 1422 ; impkatul
Sigismund cerc, trei ani in urm, pe la ') Pray, Dissertations historico-criticae, Vindi-
bonnae, 1775, in folio pag. 170 (citat de Picot i
1) I. Heliade Rdulescu, Dacia si Romdnia, Bengescu, In opera Alexandre le Bon).
pag. 137. 9 Ce se credea a fi pe la 1862.
9 Pray, Dissertationes historico-criticae, Vindi- 3) Archiva istoricel a Romdniei, pag. 178, Vol. I.
bonnae, 1775, in follio pag. 170 (citat de Picot i 4) loan Neculcea, Let. Mold., Vol. II, pag. 182.
Bengescu, in opera Alexandre le Bon). *incai, Vol. II, pag. 163.

352

www.digibuc.ro
lareti turci, spre a fi instalat pe tronul ajunge o sageata sau auzi un sunet . El a
Moldovei. Au trecut Durarea la Silistra, venit in Moldova Insolind pe Makarie, pa-
de unde venind la Braila, a inceput BA se triarhul Antiochiei, care a debarcat la Galati,
pregateasca contra lui Alexandru (III) Voda inteo luni, la amiaza, in a 17-a zi din Ca-
(Cornea), nonul al 2-lea 1). A fost primit cu mari ono-
Boierii intelegnd protectia si puterea lui ruri bisericesti. Dula spusa sa, Galatii avea
Petru, 1-a intampinat la Braila, si i se pe atunci opt biserici, mai toate de piatra,
inchinara lui. Petru le-a ertat toate greselele dintre cari cea mai mare era Maica Dom-
si relele ce-i facusera in prima lui domnie. nului , zidita de un boier grec, din fortli-
Ajungnd lug la Galati, afla, cu mare reata Brailei 2).
parere de rau, ca boierii nu numai cd para.- In aceasta tar& (Moldova) dupa. caderea
sisera pe Alexandru, dar 11 si omorisera. Constantinopolei toll capii scaunelor egu-
Atunci in supararea sa, mrit de laudele menice, cei mai eminenti au venit unul dup
viclene ce i-a filcut la venire, a dispus sa le altul spre a cere mila Romnilor, s dea
taie capetele, muncindu-i cu grele si cumplite benedictiunea lor bisericei unui popor bray
chinuiri. Dula aceea asezii, la Galati, hatman 0 crestin si s aline durerea lor in snul
pe Petru, fiul lui Vartic, care a fost si fiilor lor, a domnitorilor Moldovei si a Va-
prcalab de Suceava 1). lachiei 3).
Pe la 1563, zice cronica, Despot Voda In Martie 1642 principii Moldovei si Mun-
din Suceava a iesit sa cerceteze partea teniei au primit ordin s armeze fiecare cte
Moldovei, cea de catre Dunare si a mers 1000 muschetari spre a ajuta pe Turci la
pra la Galati si Reghen (Reni), oraful ne- luarea Azovului (Doc. Venetian 802).
gastorilor greci ; iar de acolo, la inceputul In prirravara anului 1651 Tatarii din
verei, s'a inapoiat iarasi la Suceava 2). Crimea, ca frunza si ca iarba, sub pretext
Pe la 1607-1608 Galata era locul pe unde ea merg ea.* atace pe muscali, s'au revarsat
caravanele Poloniei cari mergeau la Con- spre Nistru. Sosind aci, s'au Impartit in
stantinopole treceau Dunarea. Aceste ca- dou tabere: una a luat calea spre Suceava ;
ravane cat.e nu faceau pe zi mai mult de alta, amestecata cu cazaci, a lovit judetele
6-7 leghe poloneze, ajungeau in 11 zile la Vaslui, Falciu ... Galata. ..: orasele, tar-
Adrianopole si de aci in 6 zile la Constanti- gurile, tarinele, pdurile si orice alta asezare
nopole. (Ducele de Zebaraz, finele secolului de vegetatie ori plantatie, toate in fine au
XVI. Neculai Iorga, 1., pag. 50). fost prefacute in cenusa. Oamenii erau ucisi
Arhidiaconul Paul dela Alep, in descrierea si prdati ; femeile maltratate ; vitele luate
Moldovei (aparuta intre anii 1650-1660) cu crdul, nimica n'a fost crutat, nimic
spunea ca lng orasul Galati, in acel timp, respectat ... 4).
Dundrea este adancii qi peste masurci de lat La 1659 Radu Mihnea (al III-lea), dom-
inct In unele locuri nu se vad malurile dela nul Munteniei, Maud alianta cu Raco-ti,
o parte la alta 3), fiind mai departate dect domnul Transilvaniei, contra Turcilor au
ars si pradat, impreuna, orasele de pe tar-
1) Logofdtul Miron Costin. mul stng al Dunr, ocupate de Turci ;
9 *incai, Vol, II, pag. 215. aflndu-se la Biaila, catanele lui Racoti
3) Poate pe acele timpuri, rndlurile dintre maluri
nu erau Wei: depuse complect. Astfel ed Dundrea, 1) Aceastd numdrare a timpului este necunoscutd.
pe atunci, in aceastd regiune, era o mare intinsd; 2) Arhiva 1...storied a .Romdniei, Vol. II.
sau cd ei veniserd in timpul inundatiilor de primd- 3) A. C. Ipsilante, op. cit.
yard, si in acest caz, canonul al 2-lea ar fi insem- 4) G. Missail, Epoca lui Vasile Lupu fi Matei
nnd (7) Martie si Aprilie. Basarab, etc. Bucuresti, 1868, pag. 208.

23
353

www.digibuc.ro
au venit 0 la Galati, pe care 1-a ars 0 cin6 alta ar fi, nu s'a 0iut, ea' ImbAtndu-se
jefuit 1). Muntenii, la Galati, au aprins targul de a
In Februarie 1693 Turcii fiind in rzboi ars 0 au jefuit cteva case.
cu imperialii au trimis pe Marea Neagr, la Venia bieii oameni, acei ar0 i jefuiti, la
Galati, 6 vase, numite pe atunci seici Nicolae Vocl cu plngere asupra munte-
incgrcate cu munitii de rzboi 0 de ale nilor, care, neputnd face 0 el alta, scrise
mncgrei pregtind s' expedieze Inca 5 vase domnului muntenesc Constantin Basarab
similare. Vod (Brncoveanul) 0 de acolo iar scrisori
In al doilea an al dornniei lui Constantin peste scrisori veniau').
Duca (1702), el a zidit la Galati o frumoas In 1709 cu ocazia mazilirei domnul Ni-
mnAstire, din temelie, cu hramul Ador- colae Mavrocordat i pe cnd acesta mergea
mirei prea Sfintei de Dumnezeu NA'scRoare, spre Constantinopol i Dumitru Cantemir
inzestrnd-o cu mo0i, bucate i haine venea, de acolo, spre a-1 inlocui, ambii
scumpe 0 a inchinat-o la Sf. Biseric6 dela domni s'au intlnit la Galati 0 dup ce au
Mavromolul dela S f. M unte 2). conversat amndoi asupra nevoilor Ord
Sub domnia lui Nicolae Mavrocordat, s''au despsrtit 2).
trecand salahorii din Tara-MunteneascA, s Mazeppa a murit 3) la 18 Martie 1710 la
meargA la Vozia 3), pe la Galati, din ce pri- Tighina 0 a fost Ingropat la biserica satului
1) Miron Costin, In Let. Moldov. Editia II-a. Varnitza, de lng6 acest ora.
CogAlniceanu, Vol. I, pag. 362. De acolo i-a mutat trupul la Galati 0 I-a
4) Nicolae Costin In Let. Moldov. Vol. II, pag. 45. ingropat la mngstirea Sf. Gheorghe; nici
4) Vozia, Otceakoful 1), Uzul etc. acolo Ins n'a avut odihna aci, sub domnia
Acest Otceakof In vechime se numea Olbia, Olbis, lui Dumitrapu Vod (Duca), izbind Turcii
Boristhenes, Olbiopolis, Ordesus (?) Saahleh-Ossi
(turceste, cetatea dela Ossi, nume ce Turcii dau Ni- Ga1atii, i-a desgropat corpul i prklandu-1,
prului). i-a aruncat oasele in Durare 9.
E probabli ca aceast cetate s fie zidit de ro- Mormntul lui Mazeppa, zice Emile Le-
mni c5ci, pe lng. ce vIzurAm mai sus: grand, se Osete la biserica Maica Precista
In Decemvrie 1626, sultanul invit principii unde se 0 vedea ( ?).
Wilor romne s construiasa dou fortarete la
gurile Osiei 9, contra atacurilor cazacilor ; li mai Pe la 1711 Galatii avea, zice Cantemir 5),
invit s asiste In persoan cu trupele lor 3). o mrime putin insemnat, dar era piata
Principele Moldovei Intreba pe regele Poloniei celebra pe toata Dun6rea. Aci debarcau,
dacA se opune la ridicarea forturilor proiectate de de cloud sau trei ori, pe fiecare an, vase, nu
Turci ; dup ce ambii principi s'au scuzat, In numai din locurile vecine MrII Negre, din
Aprilie 16275) ca aracia thrilor i ameninprile
cazacilor sunt motivele pentru cari nu s'au pregatit Crimea, Trebisonda, Sinop, Constantinopol,
Inca materialele. Atacat In 1737 de contele Munich dar chiar din Egipt i ins0 Barbaria i se
a fost aparat timp de trei zile, de o garnizoan6 intorceau in tkile kr incarcate cu lemne
tura puternicl si bine aleas. din Moldova, stejar, brad, cum 0 cu miere,
Luat de Rusi, a fost abandonat6, In 1738 si di- cear, Bare, unt, nitru i bucate, din cari nu
strus6 9. Dup batillia dela Pultava, Carol XII
strAbtu, cu mare greutate, aceast regiune stearp putin folos scoteau toti locuitorii Moldovei .
locuit putin numai pe marginele rurilor 1) N. Costin. Let. Mold. Vol. II. p. 48.
5) Charta Dade! Moderne de A. Tr. Laurian. Bucuresti 2) (N. Costin, In Let. Mold. *), Vol. II, p. 87-88.
1818. Litografia Baer. 3) Idem Let. Mold. Vol. II, pag. 69.
5) Doc. Venetian 646. Colectia lui Essacru. 4) Idem Let. Mold., Vol. II, pag. 70.
5) Doc. Venetian 647. Descriptia Moldovei.
4) Idem, 649.
5) Idem, 648. Letopisetul este o vorb d. slav lntrebulntata de autorit
5) Flip Henri Dilthey, op. cit. vechi romint i ar tnsemna: scriere de ant, cam, dar nu
5) Ibid. tocmal, analogie.

354

www.digibuc.ro
 La OH dupg plecarea generalului rus Si era 1) mare jale i durere in inima dom-
Roenne dela Beg la, nite Turci Lazi, unin- nului Nicolae, de ceea ce vedea i cnd 10
du-se cu niste Mari, fdrii porunca aducea aminte cum lgsase Ora un an lnainte,
au lovit /Ana in ziud (1.8 Iu lie) tArgul Ga- tocmit i Imbelpgatg i acum o ggsia robitg
latilor 0 a robit toti oamenii ce se aflau pustiitg, casele i bisericile risipite 0 arse ;
bgjgniti la mngstire la Sf. Gheorghe ; au ofta din inimg vgznd pe ticAloii pgmAn-
spa mAnAstirea, au prgdat, au jefuit tot teni; cati scgpaserg din robie, goi, lipsiti si
ce au gAsit 0 au iesit din Galati cu mult6 despgrtiti, bArbati de femei, printi de feciori,
multime de robi. Iar oamenii ce fuseserg frati de surori, cari In toate zilele 0 la toste
bgjeniti pe la celelalte mangstiri i cari nu conacele veneau i cgdeau la domn cu la-
fuser6 prgdati, au fugit cari 1ncotro au crimi, tnguindu-se i jeluindu-se de prada
vgzut, cari la Reni, cari peste Dungre. robia, ce li s'a IntAmplat, fAcndu-i-se
De aci Inainte sg vezi distrugerea Ga- multA milA, domnul li mnggia pe toti eu
latilor c1e Turci I Care de cnd e tara Moldovei cuvinte dulci 2).
cte rgscoale au fost pe tug, n'a ptit In anul 1727 Poarta a numit donm al Mol-
Galatii asa, de a frnas mngstirile numai dovei pe Grigore Ghica (nepot de fiu al lui
piatrA ; iar icoanele i toate podoabele Grigorie Voevod cel &Unlit); acesta, plecnd
odoarele sfintelor mngstiri, pe unde au dela Constantinopole, a ajuns la Brgila
fost tginuite i ascunse, toate le-a ggsit ; cs de aci nu a venit la Galai, pe uscat, ca alti
au sgpat Turcii peste tot locul i pe morti domni, ci dela Brgila a fezut In doug. seice
i-a desgropat, cercndu-i pentru avere. Des- 0 a venit tot pe ap, cu mult alai, suntind
gropat-a i pe Mazzepa Hatmanul ( I) fiind din trmbite i surle i trAgAnd din puoi
de curnd Ingropat la mngstire la Sf. (probabil tunuri) flAra ce a ajuns la Galati.
Gheorghe ; spune c i-au ajuns oasele in La 6 August 1.739 dupg ce a avut loc o
Ormurile Dungrii, aruncate. lupt 1ntre Rusi cu armata turco-tAtarg, cu
mai In scurta vorb s grim, c. n'a intrarea In Iasi a feldmaresalului rus Munich,
rimas la sfintele mngstiri, nici clopote, nici acel ce, dupg C. A. Rosetti, In Rusia 1ngropa
usi, niciun her 0 pang i jiluri i sfintele de vii pe soldatii, ce se Imbohaveau pe
icoane le-a fgrmat si le-a ars de istov cu drum, domnul Moldovei a fugit la Galati iar
foc 1). pe flii sgi. Scarlat i Matei i-a trimis la Isaccea.
La 29 Octomvrie (1711.) sosind Nicolae Aceast faptg din slbiciune sau din tr-
Vod (Mavrocordat) la Dungre i trecnd-o dare, a avut tristul efect de a abandona In
In aceeasi zi, a intrat la Galati. Nu i-a ieit minele Rusilor o mare cantitate de 1nsemne
nimeni 1nainte de vreme ce toti boierii erau militare turceti.
1mprstiati ; unii In pribegie, altii cu bgjg- 1) Axinte Uricarul, Letop. Mold., ed. 2-a Kogal-
niile la munte ; pe Ing aceasta i venirea uiceanu, pag. 130-131.
sa se fAcuse Iii grabA. 9 Sa Serenisima dore0e s. adaoge
Nici etapele nu fuseserg Intocmite ; el a o observatie psihologica i Ii pare ram s. constate
trimis Inainte pe Iamandaki biv- c daca in viata privata, se intampla adese ca,
Maud un serviciu unui amic (tabloul de mai sus)
cgminar 0 a cumpgrat el ce a trebuit, iar sa-1 prefaci in adversar, acest adevar este Inca 0
domnul trecand apoi a dat, pentru prima mai aplicabil in politica. Principele Gorceacof se
oard din domni, la toate conacele ate 50 lei, margine0e sa citeze exemplul Romaniei i crede
plgtindu-i singur conacele, ceea ce nu se observatia sa e de natura s asigure pe deplin,
Pause la niciun domn. pe cei ce par a se teme prea mult ca nu Rusia sa
capete devotarnentul absolut al populatiilor pentru
N. Costin, in Let. Mold., ed. ll-a Kog.. Vol. IL cari ea ri-a impus cele mai mari sacrificii. Proto-
pag. 110. colul al M-lea al Congresului dela Berlin.
29*
355

www.digibuc.ro
 Galatii a fost punctul, pe unde domnii intrebndu-i de starea Wei 0 cu ce chip se
Moldovei, intrau in tail intorcandu-se cu pot chivernisi 0 ridica trebuintele, etc. etc.
domnia dela Constantinopol. S spunem Ctre 1760 guvernul francez auzind de
cteva cuvinte despres ceremonialul de pri- avantajoasa preparare a crnei grate la
mire al domnului, astfel cum se g5se0e in Galati, a permis negustorilor francezi aezati
kondika de obiceiuri vechi i ?toil) a prea in Principate, Linchon, s aduc din Franta
inltatilor domni: oamenii priceputi In a prepara crnurile i
Dup ce trimite inainte in0iintare trei s' inceali serios aceast industrie ; dar de-
0 uaimacani, cari s-i tie locul pn la capitarea btrnului Linchon, la Constanti-
venire 0 dup ce, prin ingrijirea acestor din nopol, pentruc instigase pe marele vizir in
urm, se trimit trsurile necesare la Con- favoarea principelui Racovitd, deranj prin
stantinopole, toti boierii sunt tinuti, Ora moarte acest plan.
a nu ajunge domnul, s5. meargd la Galati La finele domniei a IV-a a lui Constantin
in intmpinare. Mavrocordat asupra Moldovei (1768-1770),
Caimacanii nu sunt tinuti 851 mearg6 ,la Rusii, trecnd Prutul, s'au indreptat spre
Galati. Dun're prin Ia0 i Constantin, vzAnd
Aci, 11 Wept la malul fluviului i c4nd muscalii, fugi i el la Dull:Are, anuntnd pe
domnul iese din vasul care 1-a trecut Du- vizir ; acesta, vznd o ceat de Ttari
rarea, dincoace, intra intr'un cort intins, sosind 0 lundu-i drept Ru0, de fric6 prsi
pe mal la debarcader iar boierii erau aezati bagajele, corturile, tunurile, etc. etc., pe
inteo rnduial5 spre a-i face alaiu. Dupa ce cmp 0 lund-o spre Dun5re, oprindu-se
intr in cort, apoi merg toti boierii s-i srute tocmai in dreptul Isaccei.
mna 0 poala iar lng domn st un boier, Ru0i au impsrtit armata in trdi prti 0
le-a indreptat spre Focani, Galati .0 in
care ii este mai cunoscut 0 arata pe fiecare
boier, numindu-1 cine este 0 ce boierie a lungul Prutului.
avut. De aci domnul se scoal 0 merge in Constantin Vod s'a oprit la Galati, unde
teirgul Galatilor, la gazda, ce-i este rnduit mai venise 0 o armat turceasck cu doi pa0.
0 &it'd, petrecut de toll boierii. Dup ce Armata rus ce apucase spre Focani, s'a
intr domnul, invit 0 pe boieri s stea imprtit, la rndul ssu, in dou: o parte a
0-i onoreaz cu cafea ; . apoi boierii iqind, luat-o prin potgorii spre Bucure0i i alta
merg pe la casele lor. spre Brgila 1).
A doua zi vin boierii s" se inchine dom- Armata trimis asupra Galatilor, era co-
nului 0 dup cafea se face divan de fudeceiti, mandat5 de colonelul Fabricius ; era tare
de pricini ale norodului. de 1500 oameni 0 detaat din armata co-
Unii din domni, au fcut in Galati 0 mas mandat de Romantzoff.
boierilor (dar nu told) ; apoi pleca la Ia0. La 20 Noemvrie 1769, an in care generalii
Dela Galati 'And la Ia0, la toate etapele ru0 dkleau ordine s nu se cread in exi-
domnul face divan, dnd tuturor mngiere stenta ciumei (C. A. Rosetti, Rusia) in zori
0 incredintare c6 vor avea dreptate. de ziuk vineri, Galata a fost ocupat. Ru0i
Domnul lua in vareta sa pe cei mai a1e0 calc pe nea0eptate cu iwteala fulgerului,
taberile turce0i, in care se afla un corp
din boieri, inteo zi pe unul, inteo zi pe altul,
de .7000 Turci comandat de Urta Valisi.
1) Aprut pentru prima oard la Ia0, 1762, Ucid 1200 din ei, restul fug i multi se
Noemvrie 5, In timpul domniei lui Grigore Ion ineac in Dunre. (Fac multi prizonieri, iar
Voevod ; alcatuit, de Gheorgaki, al doilea logoft
0 transcris fn letopisetul CogAlniceanului ed. II, 1) Cronica lui Enache Coglniceanu, in Let. Mold.,
Vol. III, pag. 299. Vol. III, pag. 264.

356

www.digibuc.ro
printre morti cad i cei doi pai) 1). Ruii
pun Juana pe cinci tunuri. Constantin Voda,
umblnd printre Turci i Ruii recunoscn-
du-1, 1-au prins 2), Impreuna cu Kehaia-Urfa
i alti 30 ofitori. Ruii iau toate tunurile de
prin tabii. Domnul insult pe Invingatori,
tratndu-i de caini ; un ofiter rus 11 izbete
cu sabia In cap i-1 ranete ; 11 pornesc la
pe frig, fara chirurg ; rana cangreneaza
i domnul ajunge la Iai spre a-i da sufletul.
Rgii it ingrop ca pe un Suveran in scaun 3).
Galatii a ramas In maim Ruilor ; armata
ce mergea pe Prut Inainta contra Tatarilor,
cari se aflau la movila Rabiei. Hanul, cum
a simtit, a fugit de aci la Cetatea-Alba.
Toate aceste tiri triste nemultumi Su-
blima Poarta ; spre a desvolta curajul solda-
tilor nu gasi alt mijloc deal s le dea ordin
sa intre in Moldova i s o jefuiasca.
0tirea trimisa spre Braila a ocupat-o i
a ars-o, punnd acolo garnizoana ruseascd.
La 1776 domnii Moldovei i ai Munteniei
primesc ordin dela Poarta sa-i fac fiecare
cate un galion, lung de 41 1/2 cold i armat cu
tunuzi. Se da. ordin i rnduiesc boierii In-
sarcinati cu constructia lor. Ambii domni
construiesc galioanele lo'r la Galati.
Din partea Munteniei este Insrcinat Po-
stelnicul Dimitrie supranumit Kepap 4)
In acest an, 1776, ca In tot secolul al
XVIII-lea ispravnicul de Covurlui purta
titlul de staroste i prcalab ; tot atunci se
afla la Galati un Inceput de flotila (22
oameni) destinati cu serviciul numai pe
Dunre i cari purtau numele de Vozari
(chiar poate Vodari navodari dela vorba
slava: voda (apa).
La 1778 In mijlocul pacei Turcii cu armate
regulate de 8-10.000 oameni au pradat armata la Galati a sfatuit pe Potemkin sa
tam
2) Cronica lui Enache Cog6lniceanu, In Let. Mold.,
Vol. III, pag. 264-265.
2) Idem.
a) Atanasie Comnen Jpsilante, op. cit., pag. 500.
4) Idem.
www.digibuc.ro
Dupa pacea dela 1774 se comanda, de
turci, ambilor domni romni, lemne pentru
podul dela Isaccea sau pentru vase. Aceste
lemne Turcii le vindeau apoi in profitul lor.
Sub domnia fanarintilor, aceasta gin-Ca
pururea fatala Romnilor, Galatii a fost
adesea ocupat de Turci, Romnii suferind pe
straini intr'un grad cali uitasera chiar
limba parinteasc, norocul cel bun ii parasise
ca oarecnd, cum zicea scriitorul roman Fon-
terus, pe stramoii lor (Lydus, II, 12).
In calea invaziilor, acest ora, mai cu
seama In timpul razboaielor Ruilor cu Turcii,
ce au avut loc, aproape periodic, In cele
din urma 2 secole, a fost fatalmente Impie-
dicat In desvoltarea ce i-o impunea pozitia
sa comerciala.
Pe la 1710 Galatii era portul principal al
Moldovei ; marfurile destinate pentru Mol-
dova se descarcau In acest port i tot aci
se incarcau produsele cari veneau din in-
teriorul rei. Corabiile nu iernau In toti anii
la Galati ; se duceau la Sulina unde se afla
un port bun. In acest an un diplomat au-
striae Raicovici a primit pentru prima oara
misiunea supraveghetor al navigatiei pe
Dunare.
Iulie 1786 se construia la Galati 2
fregate dup planurile i gabariurile unui
Leroy.
In vederea razboiului Intre Sublima Poarta
i Rusia, principii Moldovei i Munteniei cer
dela Poarta, In Octomvrie 1787, peste cele
zece construite In Marea Neagra, 4 In Marea
Marmara, 16 in Arhipelag, 20 la Constan-
tinopole etc. Planurile au fost date de fran-
cezul Leroy.
In August 1788 Suvarov aflndu-se cu
punal stapnire pe gurile Dundrii, cu aju-
torul vaselor cu rame, s5. ocupe Ismailul i
sa mearga catre Constantinopole prin Do-
brogea. Potemkin n'a dat niciun raspuns
acestui consiliu.
In 1789 a avut loc aci o nou batlie
Intre Rui i Turci ; acetia din urma sunt
357
 btuti i oraul este ocupat de Rui in ziva Pentru a inlesni comunicatia intre cele
de 1 Mai. dou trmuri ale Dungrii, generalul Ribas
Marea armata rusa a iernat la 1790-1791 a propus principelui Repnin s." construiasa
pe dealurile dela Tiglina i generalul Repnin un pod peste fluviu. Mai toti au protestat,
alez6 cartierul general la Galati. dac6 nu contra imposibilit-tiei, cel putin
Flotila sub comanda generalului Ribas a asupra lungimei duratei unei asemeni Intre-
iernat i ea la Galati. In acest timp orapl prinderi. Tot astfel ration i Repnin. Dar
era frumos. Kamensky biltnd un corp de Ribas al crui zel i intreprinderi nu g6sea
Turci, 11 arse Mil niciun motiv. Cu aceasta nimic imposibil, insist i in 24 ore, jumAtate
ocazie marealul Romantov spuse lui Ka- cu pontoane, jurntate cu bsdrci, podul a
mensky: Domnia Voastr prin aceast fapt5. fost construit i marea artilerie i proviziile
(arderea oraplui) ati probat c4 sunteti un pe ase zile au fost trecute peste- Duran
atar iar nu general #. Constructia acestui pod lung de 300
In adevr, acest ora, pe acel timp era aa to-he # era poate una din lucrArile cele mai
de bogat c in tar se vorbea de el, ca una indrznete i mai extraordinare ale acelei
din cele trei minuni din regiune : 1.) bogtia campanii.
Galatilor ; 2) frunursetea Isaccei i 3) curentii La 27 Iunie, ora 5 seara, 4 regimente de
Duniirii dela Tulcea. cavalerie, toti. cazacii i 2 batalioane de
Din aceste frumuseti, < Ruii, zise cu drept vAratori, au inaintat ctre lagrul turc i
generalul Langeron, n'au rsat dect curentii au parvenit a doua zi in zori in vederea
Durarii dela Tulcea *. inamicilor din cari, cativa bravi a inceput
La 24/5 lunie 1791, &are ora 11. seara, cea hartuiasc.
mai mare parte din otirea ruseasck sub Turcii invini au evacuat pozitiile.
ordinele principelui Repnin, a trecut Dunrea Pierderile lor au fost de circa 3000 oameni.
pe brcile flotilei ruse lsnd toate bagajele Ruii 6-700 oameni morti i rniti din cari
la Galati. Trecerea s'a fcut cu atAta con- 40-50 ofiteri, nesocotindu.-se intre ei ar-
fuzie i dezordine c 10.000 Turci cari ar fi nautii, etc.
czut fsr veste pe debarcati, ar fi distrus Aceasta a fost una din luptele in regul
jumtate armat. Dar lor nici prin gaud nu cea mai disputat in care Turcii au pierdut
le-a trecut de o asemenea distrugere devi mai multi soldati cleat Ruii.
erau mai mult de 30.000 oarneni i abia la Dup dou zile de nehotgrire, Repnin s'a
25 verste de locul de trecere. decis s treac6 Dunrea i s-i reia car-
Proiectul lui Repnin era s" mearga contra tierele. Nu se cunoate cauza care 1-a de-
Turcilor chiar in acea noapte, dar i se raporta terminat la aceasta dar el a'fost in general
cA armata turcA era cu totul m'rit, lagrul desaprobat i aceasta retragere excit In
lor prea tare i drumul, pentru a ajunge la armata rug o mare nemultumire. Nu s'a
ei, pe atunci impracticabil, prin o multime mai profitat atunci de victorie ba s'a crezut
de trestii qi de inltime mare, care acoperea chiar c lupta fusese un eec, pentru a se
toat Kuncephania i care nu se termina putea retrage inaintea unui inamic btut
deaf, la 2 verste de lagrul turc. Generalul i care n'a intrziat s revina spre aji relua
decise s cheme i pe Kutuzoff dela Ismail, pozitia. La 2/13 Iulie ora 2 dimineata armata
cu noi trupe i s fac o recunoatere asupra s'a pus in mar luAndu-i poziii1e Mug Du-
lagrului turc pentru a-i examina pozitia i n4re ; a doua zi a trecut fluviul i a ieluat
s deschic16 drumuri. El a dat ordin ca lag'rele respective 14110 Siret.
armata s'a" campeze in lungul grmului drept In rzboaiele dela finele secolului trecut,
al Dunrii. un mare nunar din victimele btliilor, cari

358

www.digibuc.ro
s'au dat In apropierea Galatior au fost upr Din celelalte trei, prima era aproape de
Ingropate. In Iu lie 1791 Galatul a fost con- Nistru Oi foarte rar se fcea uz de acesta.
taminat de cele mai teribile boale. June le Turcia punea mult grij In pbtrarea
principe Carol de Wiirttenberg a fost din acestor codri i n'ar fi cedat nimnui cel
numarul victimelor. Cu toate precautiunile mai rnic drept asupra acestor pdduri.
luate, chiar Potemkin care petrecea aci, la La 1.802 un curier al ambasadei din Con-
curtea sa a fost contaminat ; a plecat imediat stantinopole, Maury, purttor de depei &Are
la I1ui de unde s'a mutat la Ceardak lng5. guvernul republicei, s'a Inecat la trecerea
Iai (5 verste). fluviului. Pachetul sail cu depei a fost
Principe le Repnin a fost i el bolnav, salvat i Principele Moldovei care se Oa
starea sa inspirnd mari temeri armatei. S'a atunci la Bucureti, primind pachetul 11
restabilit curnd i a plecat la Moscova. Inaint neatins generalului francez.
Atat la 1791 cdt i mai tarziu la 1809 la In Martie 1806 spiritele In Rusia erau ala
Galati s'a Intins Me un pod pentru trecerea de enervate contra Frantei, obi se cerea cu
armatei 'ruse. insistent s se trimit la Galati 1.20 cano-
La 11 August 1791 1) s'a subscris in acest niere cari trebuia s5. urce Durarea.
ora prelimirarile pkei Intre Rui. i Turci, al In Ianuarie 1807 Pap Vidinului, acel al
crui rezultat a fost pacea dela Iai 9 Ia- Rusciucului si Ismailului au intrat In Mun-
nuarie 1792. Prin aceast6 pace Nistrul devine tenia i au luat ofensiva contra Ruilor, prin
frontier6 pentru Rusia, care primete Cri- aripa dreapt a marei armate franceze.
meia i Cubanul i. Incepe ridicarea Kerso- In Decemvrie 1806 generalul major Op-
nului i. Odesei. koff a ocupat Galatii.
La 1.798 Galatii era comandat de un ofiter In Aprilie 1.809 armata rus6 din Moldova
moldovean, care -tinea locul domnului, sub era .comandata de mareplul principe Pro-
titlul de Procasamo (Farcslab). Ca mai In sorowschi, b6trn activ de 80 ani i avnd
toate celelalte crap era i aci un Beliu-Aga, de ajutor pe favoritul Imparltesei, generalul
pentru a comanda Turcii cari erau In ora Miloradovici care comanda In Muntenia.
i sh. se ocupe de neintelegerile lor. La Armata se urea In Basarabia, Moldova i
aceasta epoc6 se prepara la Galati mari Muntenia la 100.000 oameni din cari: 44
cantitAi de carne grata (pastram6) care regimente de infanterie. Langeron comanda
se exporta. In Basarabia. In centru, la Buzu i Foc-
La 1798 Moldova poseda Intre altele, 4 ani, generalul Essen cu hatmanul cazacilor
pgduri imense din cari se scotea lemnele Platow.
pentru constructia vaselor. In timpul armistitiului dela 1809 generalul
1. Codrul Bucului (Tapului) sau pgdurea rus Zass primea curierii turci la Galati ; ii
Buoului, nu departe de Dubasari (Basarabia). trata foarte bine ; li Imbta apoi le lua sau
2. Codrul Iasubului. le copia scrisorile.
3. Codrul Ilertei, la 5 leghe departe de In iarna anului 1.809 Ruii, dup prima
Cernuti. campanie din Dobrogea, au trecut fluviul
4. In apropiere de Piatra. i au iernat In Moldova.
In acest din urm4 codru, Turcii, tgau prin Generalul Zass a ocupat sprawl cu 6000
domnul Moldovei, lemnele necesare construe- oameni.
tiilor navale turce i aceasta era Inlesnit Generalul Prosorowscki fcea din parte-i
prin aceea c' erau duse pe Bistrita i pe preparativele necesare pentru constructia
Siret la Galati. unui pod, dar cum el nu punea toat siinta
1) Bouillet, Dictionnaire d'Ustoire et gographie. cerut, a fost clestituit din comandamentul

359

www.digibuc.ro
su vi inlocuit prin principele Bagration care paz spre a nu deveni vi ei victime ale fa-
a trecut Dunarea la Galati in luna lui August naticilor rebeli 1).
1809 chiar in fata oraplui, ocupand fra In loc sa blameze aceasta fapta, ce des-
multa rezistenta Isaccea, Tulcea, Macinul, considera eteria i indarjea fanatismul turc,
Harvova vi in fine Ismailul. (land razboiului, contra Greciei, un caracter
La 4/16 Februarie 1812 generalul -Liwin de exterminare, Ipsilante, printr'un ordin
a trecut Dunarea, pe ghiata, la Galati, cu de zi, dela 1.3 Martie, a felicitat pe Caravia,
un corp de 700 oameni cu intentiune de a pentru aceasta bravura' i-i conferi chiar
ataca Mcinul, de a distruge 3-4 sate in- gradul de general 2).
conjuratoare vi de a face prizonieri, locuitori La 25 Februarie 1821 principele Alexandru
turci vi bulgari i aceasta in timpul armi- Ipsilante a dat, din obveasca sa tabara, dela
stitiului. Dar frica desghetului Dunarii ii o proclamatie &Are elenii emigrati
Mau s se retraga foarte curand. din aceasta tail 3).
La 21. Februarie 1821, adica o zi inainte Vasile Caravia, cu 200 oameni vi vase
de intrarea principelui Ipsilante la Iai, a tunuri, luate dela corabiile turcevti capturate
avut loc la Galati o rascoala sangeroaga, cu la Galati, s'a unit, putin in urma, cu Ipsi-
vtirea parcalabului domnesc de acolo (Ro- lante la Focvani.
mandi sau Romadan), din partea unui ea- Acest Caravia deveni mai in urma co-
pitan Vasile Caravia oranduit dela domnie mandantul batalionului sacru, distrus la
pentru paza acestui ora (veful politiei gre- Dragvani.
ceti). Ce trebuia s fie Galatii in acest timp Ca sa intelegem tipul acestui mare patriot,
cand chiar Bucuretii era privit, cu drept ne permitem sa aratm aliniatul final, din
cuvant, ca urbe greceasca P 1). proclamatia lui Ipsilante, data' la Ramnicul-
Acesta avand 30 albanezi sub comanda sa, Valcea, la 8 Iunie 1821:
mai aduna peste 100 Kefaloniti vi alti Greci Iar pe Vasile Caravia il scot cu blestem
dela corabiile aflate in portul de acolo, navali din randul otenilor mei, pentru nesupunerea
asupra Zabetului (reprezentant comercial) necuviincioasa lui purtare 4).
turc dela schela TuPpuci ; dar avand vi el Ne aducem aminte din o strot din fabula
vreo 30 Turci sub comanda, se inchise in nemuritorului Heliade Vulturul i Bufnita .
casa sa, de unde apoi s'a inceput o lupt care Vulturul atuncea avea vi el cuvant .
a tinut 4 ore. In cele din urma biruind Ipsilante poate concepuse proclamatia Ina-
Caravia, care aduse tunurile dupa vase inte de a da bdtalia dela Dragavani, in mo-
puse foc casei, Ii omori pe tbli, cum i pe mentul and calcula fuga.
negustarii turci cari se aflau acolo, ca la Pentru infrangerea revolutiilor lui Tudor
vreo 80 oameni, afara de alti 17 indivizi Ipsilante, Poarta hotrind trimiterea de
pe cari ii prinse vii ; s'a mai luat de Greci forte armate in principate, a concentrat un
vi 1.1 vase turcevti aflate in port. Tot in considerabil numar de soldati la Braila,
acel timp a ars vi o parte din orav 2). Clarai vi Giurgiu, numind seraschieri:
Fara acest masacru nefolositor, Braila s'ar Pentru Moldova, pe pava dela Braila, Isuf
fi ocupat prin surprindere ; dar, dupa acest Percofciali ; pentru Romania mare, pe Mee-
mcel, Turcii au luat indata msurile de met dela Silistra iar pentru Oltenia pe
1) Eine Sammlung von Briefen eines geborene 1) C. D. Aricescu, Istoria revolutiei din 1821,
Griechen iiber Staatswesen. Literatur und Dicht- pag. 146.
kunst des neueren Griechenlands herausgegeben von 2) Reybaud, pag. 195. Gervinus, pag. 186, citat
Karl Iken. Leipzig, 1825, I, 256-, (Dup Ilarian, de C. D. Aricescu, op. cit., pag. 145.
Cuvinte de receptie la Academie). 8) Ilie Fotino, op. cit., pag. 38-39.
a) Hie Photino, pag. 33-34. 4) Aricescu, Ist. Revol. din 1821, Vol. II, pag. 155.

360

www.digibuc.ro
 Dervis-Pasa dela Vic lin, in ajutorul caruia
venise i renumitul Carjali-Seiz 1).
Pe la inceputul lui Mai 1.821 Pasa dela
Braila a plecat cu un corp de mai bine de 6000
oameni, calareti i pedestri, intrnd in Mol-
dova. Ajungnd la Galati, a gasit acolo un
corp din ostirea lui Ipsilante, -ca de vreo 900
Greci, cari dupa ce au hotarit sa astepte atacul
Turcilor, aproape de ora, a oprit i poporul
sa fug. Indata dupa. sosirea Turcilor au
intrat intr'o incaerare din cele mai rauta-
cioase, care a tinut aproape 16 ore. Rebelii
ramnnd invinsi, Turcii au navalit ca tur-
bati in ora i dupa ce au trecut prin sabie
tot ce le-a iesit inainte, din poporul aflat acolo,
pn i chiar pruncii, ca la vreo 1000 suflete,
au jefuit orasul, dandu-1 apoi prada flaca-
rilor, cari 1-a mistuit cu desavrsire, afara
de localul vice-consulatului austriac (Mon-
soli), unde au apucat sa intre ctiva din ca-
Tazii Pasei pentru paz i unde scapase i
un mic numar de cretini 2).
Din acest corp de Turci, detasndu-se, o
mica' parte a plecat dupa prad, pe teritoriul
muntenesc, prin oarecari sate cunoscute lor
si au ajuns pan la Rmnicul-Sarat 3).
Pna la finale lui Mai, Pasa cutreera
Moldova in toate sensurile impucnd si
spnzurand. pe toti acei cari i se denunta
/ c participau cu eteria.
Din nite documente publicate 4) rezulta
ea pe la 1826, pe cnd era sa inceapa ne-
gocierile dela Akerman, la Galati, comertul izbucni la Bucuresti ; la 6 Julie epidemia era
grnelor era monopolizat de o companie, a la culme.
Capantillor, din Constantinopol. Ei aveau In Septemvrie 1834 o corabie austriaca
singuri dreptul sa fac cumpraturile de
grne, dupa tarife fixe (poate chiar impuse
de ei) la rndul lor le traficau pe pietele
Stambului i altele.
Aceasta numeroas i preponderenta com-
panie, a fost un motiv, ea Anglia s'a opus
1) Ilie Fotino, pag. 127.
2) Idem, op. cit., pag. 127.
2) Ibid.
4) Corespondenta i Memoriile Ducelul de We-
lington, Vol. VI.
www.digibuc.ro
de a se ceda Rusiei insulele din fata Gala-
filar, de teama ca, prin tracasarile ce Rusia
ar fi putut face exportului Galatilor, corn-
pania, ramnnd fara ocupatie, &a nu devie
o cauza revolta, poate mai mare deck,
aceea provocata, in Turcia, prin pierderea
Crimeei.
Portul GaIai, zice Nicolae Ionescu, co-
mentnd aceste documente 1) libertatea
navigatiei spre Constantinopol, valora mai
mult atunci decal o provincie intreaga a
imperiului (turcesc) pe care o pierdusera *.
Aceasta explica suficient, pe lnga soli-
daritatea romnilor cu Constantinopolul in
1826, importanta comercial a Galatilor, in
acea vreme, precum si existenta unor insule
in fata acestui oras, cari nu mai exista,
dar caror urme se pot, pan la un punct,
preciza prin rigolele ce serpuesc astazi intre
tarmul drept al fluviului si malul vaii din
acea parte.
La 29 Aprilie 1828 Rusii au repurtat lnga
Galati Inca o victorie asupra Turcilor. Mo-
vilele cari sunt semanate pe platoul orasului
sunt urmele ingroparei cadavrelor in diferite
lupte.
Holera a izbucnit in Moldova la 20 Aprilie
1831 adusa. din Basarabia cu toata caran-
tina lui Kiseleff.
La 17 Iunie 1.831 toata lumea plecase din
Iasi unde mureau 'Ana la 180 oameni pe zi.
Cnd a incetat molima in Moldova, ea
Holstein * era pe punctul s introduca
ciuma pe pamntul Moldovei. Corabia pier-
duse pe drum un oin bolnav de ciuma ;
comandantul nu s'a intimidat sa depun sub
prestare de juramnt ca omul murise de
alta board si corabia a lost, se pare, aproape
sa fie admisa la libera practica. Lucrul,
gratie vigilentei masurilor luate de oamenii
carantinei, s'a descoperit. Corabia a fost de-
1) Discurs In Camera Deputatilor, la 26 Mai 1881.
Monit. 0 ficial.
36i
 sinfectata i trimisa la Niacin unde a facut revolutiei In ambele porturi. Conjuratii
cele 40 zile In observatie apoi recondusa afara comptau pe intariri pe cari le ateptau din
din tara cu mare Ingrijire. Diplomatia rusa zi In zi, din mai multe parti ale Greciei.
s'a micat, cu drept cuvnt, dar Mihail De cateva zile un mare numar de straini
Sturza bazat ea afacerea n'a avut nicio sosisera In aceste porturi iar altii se tineau
urmare nenorocita aranja treaba a l'a- in apropiere pentru a fi gata la momentul
miable i intrigele, al caror scop era sa hotarlt. Printre acetia erau mai multi cari
faca pe romani incapabili sa se apere chiar se semnalasera In afacerile dela Braila i pe
lnapoia carantinelor, au ramas fr efect. cari autoritatile n'au fost In msura sa-i
In Ianuarie 1.835 Imparatul Niculai I a prinda. Scopul ce urnareau era deocamdata
daruit Moldovei un tun fara ante-tren, din de a revolta ambele principate, Intampl-se
acele aflate la Silistra, pentru a Intari garda oHce In urma. Eteria heleno-bulgara voia
pe linia Dunarii, In dreptul carantinei dela s mearga pe urmele anului 1.821. Suveranii
Galati. ambelor ri romane au luat toate masurile
Intre 1834-35 micarea Galatilor era mai spre a nu fi surprinse. Ei au mai dispus ca :
accentuata, mai mare ca la Braila i avea politia din Galati s fie In continua prive-
chiar 18.000 locuitori. Strada Comerciala era ghere, o Indoita putere armata A' fie pe
pardosita cu podeala ; casele erau din lemn, punctele principale i sa puna cele cateva
acoperite cu scnduri; lang5 port erau unele tunuri la adapost de o surpriza din partea
zidite. oamenilor, cari avand oarecare experienta
Dup unirea fdrilor, caracterul portului s'ar fi putut servi de ele chiar contra Roma-
Galati a fost eminamente de import, pe nilor. Totul pare FA se fi petrecut in ordine,
cand Braila avea pe acel de export. fara graba i fr sa transpire cea mai
Se -vede c Galatii, cel modern, dupa arde- mica grij9.
rea lui de catre Kutuzoff, datorete mult In- Sufletul acestei eterii erau bulgarii, al
florirea sa Principelui Mihail Sturza, de vreme caror ef, un anume Kazako, supus mo-
ce Alexandru Sturza, vrul sau, inteo scri- mentan austriac i care mai figurase In
soare din Aprilie 1843 numete afaceri de aceasta natur, fnd destul de
crealiunea sa. periculos.
Inca din Octomvrie 1843 i pe la inceputul In ziva de 12 Martie 1854 generalul rus
lui Ianuarie 1.844 un nou complot se urzea Lders, reui, Mra. nicio Impotrivire, afar
la Galati. 0 fierbere surda s'a manifestat de ctiva eclerori, sa transporte 6 batalioane
Intre popoarele mici din peninsula Balcanica. pe malul drept, cu bastimentele diviziei a
Guvernul Munteniei descoperise In un anume doua a flotilei ruse; In ziva urmatoare, a
Stanciu, bulgar, pe creatura care urzea construit cu mare iuteala un pod, cu ajutorul
unirea Intre eteritii celor 2 porturi: Braila- vaselor de comert, pod ce a fost stabilit
Galati. El a fost cerut de autoritatile din definitiv in ziva de 13 ; grosul corpului sail a
Braila, celor din Galati, care-I refuzard. Inaintat Oa. la Inaltimile din fata Galatilor
Fara indoiala c pe vremea cand stralucea (Bugeak) i a ocupat drumul intre Mein i
fairnosul Capitan Costache, s'ar fi putut Isaccea 2), facand astfel o diversiune favo-
trage dela acest om importante revelatii. rabila printului Gorceakoff care ataca Ma-
Bibescu s'a plans lui Sturza, care se vede cinul.
Inchise ochii.
In August 1844 un nou complot se urzea 1) Din scrisoarea Principelui Munteniei G. Bi-
bescu atre cel al Moldovei Mihai Sturza. Colectia
la Galati i Braila, de care eteriti, al caror Hurmuzaki. Supl. I, Vol. IV, pag. 279-280.
plan era sa ridice de astadata, stindardul ') Fllek, Das Knnigreich Rumnien.

362

www.digibuc.ro
 Aceasta trecere este considerata de autorii Comandantului statiunei i s'a adus mul-
militari ca cea mai principala In rzboiul tumiri iar matelotilor li s'a distribuit suma
din 1854 1). de lei 2750 de la capitolul flotilei.
Liiders a avut lug nenorocirea sa piarda, La Inceputul razboiului, In 1877, la 1.2
din cauza maladiilor, cea mai mare parte Aprilie, dupa amiaza, eclerorii generalului
din oamenii sai. Scobeleff, au ocupat oraul In acelaqi timp
In Noemvrie 1854 armata rush' a parasit cu Ismailul, Chilia, Reni, Barboi qi Braila,
complect Moldova. Cazacii de Don 0. vo- trecnd acei din corpul XI pe la Kubei iar
luntarii greci mai erau Inca in Dobrogea, cei din corpul 7 pe la Tatar-Bunar. Grosul
dar au fost goniti de regimentul 3 din garda armatei s'a pus in micare a doua zi.
sultanului 0 baibuzuci. La 3 Noemvrie st. La 1.0 Iunie, acelai an, o parte din corpul
nou comisarul general Dervi Paa a intrat la generalului Zimmermann, a trecut Dunrea
Ia0 unde putin mai trziu a reinstalat pe 0 dui:4 o lupta crncena a ocupat Inltimele
Grigore Ghika. dela Bugeak.
Inca dela Inceputul acestui secol jurisdic- IAA cteva detalii asupra acestui impor-
Vunea principilor munteni 0 moldoveni ne- tant fapt:
intinzndu-se asupra navigatiei Dunarii, Pe cnd la Braila se construia un pod,
Poarta a decis ca un magistrat turc care care nu ar fi putut servi Inainte de cteva
resida neintrerupt la Galati, FA se pronunte zile, de vreme ce conducea In o mare de
asupra tuturor diferendelor cari se puteau noroi, noaptea se pregatea la Galati, in se-
ridica Intre locuitori 0 comerciantii mu- cret, o trecere reala.
sulmani precum 0 sa pedepseasca de- De doua. zile (8 Iunie 1877), barci izolate,
lictele comise In afara teritoriilor princi- transportau la fiecare data cativa soldati,
pilor. cari ramneau pe trmul celalalt, ascun0 In
Dupa retragerea Ruilor din principatele trestie 0 pierduti in mijlocul acestor terenuri
romne, retragere provocat a. de aparitia baltoase.
armatelor aliate in Crimeea, Galatii a avut Aceti soldati puneau pe ap plute, cari
o garnizoana de 4.000 oameni 0. 700 de trebuiau s conduc trupele pna la pi-
cai, detaament al armatei austriace, ce cioarele inltimilor.
ocupa tara In locul 2) Ruilor cari se re- La 9 Iunie, totul era gata ; imbarcarea a
trageau. Vechiul cntec: Der Drang nach fost activat5.; cteva vase, Stefan cel Mare
Osten! intre altele, au incarcat putinele trupe tusk-
Dupa pacea dela Paris, comisiunea eu- cinate cu aceasta expeditie, circa zece corn-
ropeana, instituit prin art. XVI, i-a ales panii, sub comanda generalului major Jukof,
oraul Galati ca reedinta, pe care 1-a pastrat insarcinat s dirijeze aceasta, destul de grea
pna In ziva de astazi. operatie.
In noaptea de 17-18 Noemvrie 1867 s'a In noaptea de 9 spre 10 Iunie, debarcarea
declarat la spitalul militar din Galati, unul a fost terminata. Soldatii au cautat un drum
din cele mai violente incendii. Matelotii printre trestii 0 s'au indreptat In grab care
statiunei navale franceze, micati de un inaltimele Bugeacului 9, ocupate de inamic.
nobil sentiment, au contribuit, dup mari Ctiva cazaci deschideau drumul ; piese
eforturi, sa salveze edificiul 0 sa limiteze uoare erau incarcate pe plute ; pentru a
focul, care s'ar fi comunicat oraului. inainta, In mijlocul acestor paduri de papura,
oamenii se afundau cteodata On la piept.
1) Commandant Niox, Geographie militaire.
1 Fallek, Das fiirstenthum Runtlinien, pag. 69. 1) Bugiak (colt, cap de teren, Maintat In balt).

363

www.digibuc.ro
 Inamicul, bine retranat pe Inltimi, a mant, dac In adevr ar fi existat la Galati.
fost atacat de primele cinci companii. Ruii Din nenorocire dup cele mai mintrtioase
arunandu-se cu bravura' inainte, au atacat cercetri fcute de ei, printre ari regretatul
pe Turci ; cerchezii au cutat s atace flancul Pantazi Ghica i dup cunotintele ce acest
Ru01or, focul celorlalte cinci compnii, cari din urm a putut cpta din diferite izvoare,
soseau, a silit pe aceti neregulati s se re- n'a reu0t s afle decat c'd un eminent istorio-
trag. Care 7 ore dimineata, Turcii au luat graf i barbat de stat, Mihail Koglniceanu,
cu vigoare ofensiva ; s'au btut la baionet ; ar fi sustinut eh' mormntul lui Mazeppa,
Ru0i au luat retranamentele 0 au acoperit s'ar fi afrat, cu adevrat la biserica Sf.
linia Gheorghe ; era natural ca aceast sustinere
o singura pies, ce au reu0t s aduc, a' fie fcuta pe oarecari probe conving6toare,
trgea asupra inamicului care se replia In cari pn astzi nu se crede s fi fost pu-
dezordine i cu iutRal. blicate.
Ru0i au avut in linie, mai putin de 2000 Istoria hatmanului Mazeppa, e prea cu-
oameni ; Turcii cam la 3000. noscut spre a fi repetat aci.
La miezul zilei lupta era terminat; ge- Cum s'ar gsi ins aci ingropat ?
neralul Jukof era stpnul satelor cari sunt Rnit i slbit prin pierderea sngelui, In
situate pe tdrmul lacului Garvan ( Jezerul rndul soldatilor lui Carol al XII-lea, el a
mare) 1). cutat scape viata prin fug.
Galatii a vzut nscndu-se In incinta sa Neculcea, spune cA ar fi murit la satul
doi oameni mari ai Romniei, rposati intru Varnita In Basarabia 0 de acolo a fost adus
fericire: Principele Alexandra Ioan I Cuza, la Galati 0 Inmormntat la Sf. Gheorghe.
primul suveran al Romniei Unite 0 demnul Voltaire, spune 1) c6 el ar fi murit, pur
su consilier i reprezentant pe Ing6 Su- i simplu, pe drum.
blima Poart, bunul, pururea regretatul Bouillet 2) zice c6 Mazeppa a murit, la
de fericit memorie, Constantin Negri, unul Bender la 1710.
din apostolii romnismului i propovklui- Cronicarul Neculcea, hatmanul lui Can-
torii unirii i mndriei nationale. Fie-le temir, soldat i contimporan a lui Petru i
binecuvntata memoria I ... Mazeppa i personagiu al evenimentelor, a
Principele Cuza ocupase mult vreme fost negre0t mai bine informat, deet Vol-
functiunea de prclab la Galati. El cpd- taire, Bouillet, etc.
tase o mare popularitate pentruc In 1.857 a Istoria ne spune eh' odat cu venirea Tur-
refuzat s ia parte la falsificarea alegerilor de cilor la Galati (unii spun la 1821), aflnd din
atunci, dup instigatiile Austriei i Turciei. svon c'd Mazeppa a fost Ingropat cu haine
Cuza dat demisia din pralab ; mai bogate, scule scumpe i arme pretioase, l'ar
trziu membrii cAimcniei 1-a numit Cap fi desgropat, jefiii! i aruncat capul iii
al 00irei Moldovene. Dunre.
Dup cum am vzut mai sus, prin popor Dupd retragerea Turcilor, Romnii ar fi
circula ideea c'd la una din bisericile Galatilor luat piatra mormntului sau i ar fi adus-o
anume la Sf. Gheorghe, ar fi ingropat la biserica Maica Dornnului.
faimosul Mazeppa, hatmanul Ucrainei, aliatul In urma rzboiului de la 1828-29 gene-
lui Carol XII, amicul i In urm inamicul ralul Mavros vznd aceast piatr ar fi
lui Petru cel Mare. Oameni serio0 s'au ridicat-o i inlocuit-o cu un fac-simil, care
ocupat indestul cu descoperirea acestui mor- s'a adus la biserica Maica Domnului.
1) Amde le Faure, Guerre d'Orient. Vol. I, 1) Histoire de Charles XII, etc.
pag. 232. 2) Dictionnaire d'Histoire et de Gographie.

364

www.digibuc.ro
 Pantazi Ghica, dupa care analizm acestea, La 1874 odat cu decretarea legei vamale,
spune c doua persoane ar fi gsit o se anuleaz i dreptul de porto-franc ; atunci
mormntul si in el un hrisov. Una din ele incepe decadenta comercial a orasului.
ar fi luat inscriptia i hrisovul 1). Aceast6 decadent observat imediat este re-
Ideia dar c mormntul lui Mazeppa este mediat prin prelungirea, In 1876, pe zece
la Sf. Gheorghe este generalizat dar nu e ani a privilegiului porturilor-france. In De-
cu nimic probat. cemvrie 1882 guvernul revenind asupra ideii
Inteligentul arheolog i epigraf, Tocilescu, prsirii porturior france, printr'o lege pus
a Incercat s gseasc 5. urme despre acest in aplicare la 1. Aprilie 1883, decadenta
adevr. complect a orasului, Inlesnit de o grozav
Dar, nici Pantazi Ghica, nici Tocilescu, criz european, pare inlturata numai prin
nimeni In finer; nu a gsit nicio prob care un nou proiect de lege, din Decemvrie 1884,
ar arunca ct de putin lumin asupra lap- care voieste restabilirea acestui drept.
telor intmplate cu mormntul ilustrului Proiectul de lege chnd 1naintea corpu-
hatman. rilor legiuitoare, prosperitatea orasului nu
Pantazi Ghica conchide c totul este o va intrzia s fie izbit.
fabuld ( ?). La 1872 s'a gsit in jurul Galatilor o
Mai exista o veche credint, c din altarul monet de argint reprezentnd pe de o parte
bisericei Maicei Domnului ar pleca o hruba, pe Castor si Polux iar pe cealalt, inscriptia
o subteran, care ar conduce la camp, In IETPIH 1).
spre Brates, pe unde in momentele de n- Mail de cteva cronice i acele contra-
vAliri ale Turcilor, Romnii, ascunzndu-se riindu-se unele pe altele, probele materiale
fugeau pe acolo, cutnd scparea in p- ale frumosului nostru trecut au disprut.
durile i vile din apropiere. Dup traditie, nu avem mai nimic care
E posibil ca ea s. fi fost surpat la extre- SrL ateste sau sa sustie ceea ce avansm,
mitti i s-i fi pierdut urma. pentruc si de ne-a mai rmas ceva urme
Nimic pozitiv. Totusi e bine de Inregistrat. ce au putut scdpa de urgia invaziilor ruse,
La 1.834 principele Moldovei, Mihail turce sau -Mare, acestea au fost pstrate
Sturza, declar acest oras port-franc 2). In biserici i mnstiri, pe cari, Ora In
La 1838, adic patru ani in urm, princi- timpurile din urm, clugrii greci le admi-
pele, intr'o comunicare care adunarea ge- nistrau in numele lui Dumnezeu qi din cari
neral a Moldovei, constata c veniturile au trimes ce mai rmsese, ctre destinalii
vmei, fr vreo Ingreuiere a taxelor, se mai sfinte. . . Cu toate aceste, cnd s'a mai
urcaserrt pn la jumrttate. La 1846 Galata Intmplat s mai rme cte ceva odoare,
primise 1.065 bastimente i exportase 270.000 atunci nici acestea n'au putut scgpa, pen-
chile de gru. La 1855 populatia se urea. la truc unii, din cei mari, prin pozitie sau
60.000 locuitori, importa 258.943 tone de influent, au asigurat, prin diferite tertipuri
reprezentnd o valoare de 20.077.407 de inventariai, aceea ce strinii, pgnii sau
lei, cu un numr de 1557 bastimente intrate ceilugrii fanariofi, goniti fr veste, n'au
in port. La 1873 valoarea importului s'a putut trimite sau ascunde.
urcat la 50.000.000 lei, numrul vaselor la Din punct de vedere militar, peninsula
3618 iar greutatea mrfurilor descrcate pe Galatilor cuprins intre Dunre, Brates
chei 365.806 tone. Siret si desprtit de ramificarile Car-
patior printr'o vale ctre vest si nord-west-
1) Raport asupra Mndstirilor din lard, Galati.
2) Braila a fost declarata port-franc In 1836 1) Vezi Jurnalul de Galaji, Nr. 15 din 13 Augusr
sub domnia principelui Alexandru Ghika. 1872.

365

www.digibuc.ro
 a prezentat una din pozitiunile strategice Congresul dela Viena, la 1815, decisese
cele mai tari ; este cea mai susceptibila sa ca fluviile sau rurile ce traverseaza mai
fie transformata In cateva zile Intr'un camp multe state, sa fie deschise navigatiei tuturor
Intarit ; de aceea, armatele cari au operat marinelor comerciale ; ca niciunul din aceste
In jurul s'au au cautat, cat s'a putut mai state, nu ar putea aduce nicio piedica na-
repede sa o atace, cuprinde sau apara. Fara vigatiei ; c fiecare din ele, trebuiesc
indoiala c aceast important din mai numai &a execute in patul fluviului lucrarile
multe puncte de vedere pozitiune, merita necesare inlesnirei navigatiei, dar Inca' ea
un studiu deosebit i aprofundat 1). Intretina drumurile de edec cari tree pe
In epoca de mrire a Moldovei, Galatii era teritoriul kr.
reedinta Ottifiei ceileiralsilor de Galati, cari Aceste principii s'ar fi putut, mai cu
trebuia s tie turcete i erau Intrebuintati seamg, aplica Dungrii pentruca, pe o di-
la transportul depeilor. stant de 3000 km. ea, avand izvorul In
In timpurile din urm6, a fost sediul Di- Marele ducat de Baden, trece pe teritoriile
viziei a III-a Militare Teritoriale i cu ocazia apartinnd Wrtenbergului, Bavariei, Au-
marei organizari a armatei, a devenit acel striei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei, Romaniei
al Corpului III. i Rusiei.
Reedinta Corpului Flotilei dela 1.860. Comunicand in aceIai timp cu Rhinul,
In fine, Galatii mai fiind i sediut Comi- prin canalul Ludovic, Dunarea este artera
siunei Europene a Duneirii 2), ne permitern vitala a comertului Europei centrale
sa schitam, mompntan, in cateva cuvinte i occidentale.
Gurile sale, singurele cari, au nevoie sa
Istoricul chestiunei Dunrii fie neincetat Intretinute, au cazut una dupa
alta.
Chestiunea Dunarii, a spus un spiritual
Fenicienii, le-a abandonat Grecior ; Grecii,
corespondent al unui jurnal, are nenorocirea
Romanilor ; Romanii, barbarilor. Dui:4 ce in-
tuturor chestiunilor Orientului 2), aceia de vaziunile au trecut, ele s'au aflat In minele
a fi prea complicata ).
Genovezilor i Romanilor.
Mijloacele pentru aproarea sa trebuiesc pre- En Europa, a stpitni Constantinopole ; En Asia a
parate din vreme ; IndrAznim chiar s sperdm nu- domina Indiile. Pentru a ajunge la domnia Constan-
mirea unei comisiuni permanente de militari experi- tinopolei se agata de situatia crestinilor ortodocsi,
mentati cari o vor studia i impune, chiar, la nevoie, din Turcia ; pentru a ajunge En Indii trebuia s se
oprirea creatiunilor de art cari ar jena apgrarea sa ; distruga toate guvernele formate En Asia, Entre Siberia
atAt de Insemnat ni se pare conservarea acestui gi Indii.
punct, unul din cele mai importante ale tni Ajunsi acolo, o lupt mare, disperat, sustinut5.
noastre, mai In toate rzboaiele, la cari am putea de 150 milioane nemultumiti indigeni contra Angliei,
fi chemati sd lulm parte, In valea Dunrii, sau s6 cstigata le va Inlesni ajungerea la cucerirea Indiilor.
facem sPi se respecte la necesitate o neutralitate Acest demers tacit s'a urmat continu In. Asia.
armat6. In Europa sfingele a curs ruri In 9 rzboaie ce
') Profitlm s comentm dupl jurnalul L'inder- s'au urmat aproape-continu, In mai putin de 2 se-
pendance roumaine (27 Ianuarie 1883) o mic notit cole i totdeauna cu aceias tinU: Constantinopole ;
asupra Istoricului chestiunei Dundrii. dar, eforturi inutile, cdci Rusia nu-gi ea putea rea-
3) Chestiunea adevarat, propriu zis, a Orien- liza sperankle sale. Constantinopole nu se ea putea
tului Incepe In ziva de 29 Mai 1453 cnd Turcii au ocupa de ei de cdt in ceasul unei buliversdri corn-
intrat In Constantinopole i dureaz Inca si astAzi. plecte, unui cataclism universal.
Petru cel Mare a stabilit, cu puternicul ski geniu, cgt In rezumat eChestiunea Orientului s, In Eu-
acela va fi adevaratul domn al lumei care ea stapdni ropa, se poate defini: Incerctirile Rusilor de a pune
Constantinopole gi Incliile, pe cari le considera ca maim pe Constantinopole, opozitia constanta a
intrepozitele lumei. Chestiunea Orientului are 2 fete: Europei pentru a-i Impedica.

366

www.digibuc.ro
 Mahomet I le-a luat din mainele kr iar Tratatul dela Paris, 30 Martie 1856, mai
Turcii le-a tinut, legate de Imperiul lor, pana prescria Intre altele, numirea a dou comi-
la 1812. siuni internationale:
Bratul Chiliei a devenit dupa pacea Prima numita Comisiunea Europeand a
dela Bucurqti, frontiera de Bud a Rusiei Dundrii, formata din delegatii puterilor
(1812). Angliei, Austriei, Frantei, Prusiei, Rusiei,
Prin al doilea tratat (dela Akerman), la Sardiniei (devenita in urma Italia) Bi Turciei,
1.826 Rusia a mutat frontiera mai la sud i. avea de scop: sa determine Bi sa faca. s
a ocupat bratul Sulinei. se execute lucrarile necesare pentru a degaja
Trei ani mai in urma, tratatul dela Adria- gurile Dunarii ; s-i asigure libera navigatie,
nopole, din 1829, a mutat frontiera i. mai la prin mijlocul unor taxe platite de vasele
Bud i Rusia a pus maina i pe bratul Sf. ce intrau sau ie0au din fluviu i sa observe
Gheorghe. Ea, care, prin stipulatiunile tra- regulamentele generale.
tatelor anterioare, era datoare, cel putin A doua comisiune, numita. Cornisiunea
pentru gura Dunrii din cele trei cea riverand, a fost compusa din delegatii Ba-
mai accesibila marinelor comerciale ale lumei variei, Wartenbergului, Austriei i Sublimei
(Sulina), sa-i amelioreze intrarea, n'a Mcut Porti carora li se alatura cate un comisar
nimic. pentru fiecare din cele trei principate du-
Interesul de a garanta portului Odesa narene (Romania, Moldova Bi Serbia), a
monopolul aproape exclusiv al exportului caror numire trebuia aprobata de Poarta.
grnelor In Marea Neagra, a Mcut-o s taca Aceasta cornisiune permanentd avea ca mi-
asupra executarii unor stipulatiuni cari lo- siune: sa elaboreze reglementele de navigatie,
veau indirect interesele sale. sa ordone i sa se execute lucrarile necesare
Austria, cea dintai, s'a plans de aceasta Bi in fine sa vegheze, dupa disolvarea Comi-
stare a lucrurior. siunei Europene, a carei durata nu trebuia
Rezultatul protestelor sale a fost s. decida s fie cleat de doi ani, la mentinerea navi-
Rusia sa semneze, cu aceasta putere, o gabilitii gurior.
conventie, care garanta nu numai libera Cele dou comisiuni s'au pus pe lucru.
navigatie pe Dunare, dar WA' facea pe Datoriile kr au fost destul de mari. Comi-
guvernul rus ia angajamentul:. de a siunea riverana parvenind, In fine s se
opri progresul astuprii gurei Sulina prin inteleaga, la 7 Noemvrie 1867, a subscris,
depuneri nisipoase i de a face aceast trecere la Viena, un act de navigatie al Dunrii.
practicabila, astfel ca ea s nu mai puna Puterile semnatare tratatului de Paris, au
niciun obstacol navigatiei (1840). Acest refuzat sa recunoasca acest act. Ele au crezut
angajament a ramas aproape laud moartd. c atat comisiunea riverana cat i statele
Zece ani mai tarziu, gura Sulinei prezenta riverane, ce o formau semi-land acest act
tristul aspect al unei paduri de catarge far a-1 fi supus In prealabil consimtaman-
tului Comisiunei Europene au trecut peste
Infipte In nisipuri i. era semanat cu corpuri
de ale navelor straine. autorizatia kr.
Rezultatul razboiului oriental, se tie, In acest sens, ele au trimes delegati Ca-
obliga Rusia sa abandoneze delta Dunrii, binetelor din Viena, Constantinopole, Mon-
chen i. Stutgart. Statele riverane, la randul
impreuna cu o portiune a teritoriului Basa-
rabiei de Sud, cari au fost Incorporate kr, au trecut peste aceasta i actul a fost
Moldovei. ratificat cu solemnitate la Viena, la 9 Ia-
O noua conventie, la Viena (1.858), re- nuarie 1858. El avea de scop, cu toate c
Intoarse delta Turciei. proclama principii prea liberale, s rezerve

367

www.digibuc.ro
beneficiile navigatiei ware numai statelor prin Comisiunea European, asistat de de-
ale cror trmuri sunt udate de Dunre. legatii statelor riverane i puse in armonie
Comisiunea European continua s func- cu acele cari au fost sau vor fi edictate
tioneze i ii urmrea lucrrile. Dui:a mature pentru parcursul la vale de Galati.
studii i neterminabile discutii, ea a renuntat Comisiunea European a incredintat unui
s se ocupe de gura Sf. Gheorghe, pentru Comitet de studii compus dintr'un repre-
a concentra toate eforturile sale asupra gurei zentant al Germaniei, unul al Austriei i
Sulinei, a crei indiguire a fost efectuat unul al Italiei, grija s prepare un ante-
la 1861. proiect pentru a servi de baz6 lucrrilor
La 1.865 toate lucrrile all fost terminate i sale.
un reglement de navigatie a fost decretat. Chestiunea modului votArei in comisiunea
Puterile semnatare tratatului dela Paris statelor riverane sau comisiunea mixt,
dela 1856 au crezut atunci util s constate compus de patru delegati acel al Au-
c5. s'a lucrat de catre Comisiunea European striei, al Bulgariei, al Serbiei i. al Roma-
conform intentiunilor lor i c6 ele aprobau niei, precum i chestiunea situatiei acestei
deciziile sale. Ele au voit, in acelai timp, comisiuni vis--vis de Comisiunea European
sh determine, printr'un act public drepturile a ridicat vii desbateri.
i obligatdunile pe cari noua stare de lucruri Se admitea coexistenta celor dou comi-
stabilea pe Dunrea de Jos pentru diferiti siuni dar toat intelegerea se oprea aci. In
interesati. Plenipotentiarii lor au redijat, la fine, dup doi ani, comitetul de studii a pre-
Galati, la 2 Noemvrie 1.865, un act public zentat un ante-proiect de reglement care a
relativ. la navigalia Dunrii. Acest act a fost respins de Comisiunea European, fiind
fost ratificat, cinci luni in urm, prin o con- gsit prea in favoarea Austriei. In realitate,
ferinfd intrunit la Paris i a fost pus sub comitetul de studii adoptase simplu propu-
scutul dreptului international. Conferinta nerea cabinetului dela Viena, care consta, in
mai decise i ca.' existenta Comisiunei Euro- caz de imprtirea celor patru voturi formand
pene va fi prelungit cu cinci ani, adic comisiunea mixt, in a da preponderenta
Oda la 1871, pentru a-i lasa timpul Ali votului preedintelui, care era de drept re-
complecteze opera sa. prezentantul Austriei. Ceva mai mult, aceast
Prin tratatul dela 13 Martie 1871, dela propunere tindea, in fond fa limiteze liber-
Londra, aceast Comisiune a fost din nou tatea navigaliei rnarelui cabotaj i. rezerva
prelungit. In fine ea a fost mentinut in trmurenilor pe acea a micului cabotaj.
functiunile sale prin tratatul dela Berlin, In Mai 1882 Comisiunea European, in-
care a fixat durata sa. trunindu-se, a respins ante-proiectul ce i-a
La articolul 51 al acestui tratat se arat fost prezentat.
c5." : un an inaintea expirrei termenului Acordul neputandu-se stabili, guvernul
determinat acestei durate, puterile se vor francez a crezut c' ar fi loc deschis unei
pune de acord asupra prelungirei privilegiilor combinatii, concepute in scop de a menaja
sale sau asupra modifiarilor ce ele ar ju- toate interesele in joc.
deca necesar s se introduc . Aceast propunere, cunoscut sub numele
Congresul de Berlin terminat, s'a pus de proiectul Barrre (comisarul francez), a
chestiunea executrei stipulatiunilor art. 5-5 fost in cele din urm adoptat.
al tratatului, care se semnase i a crei Comisiunea European 1-a primit, afar de
cuprindere era : reglementele de navigatie, Romania care refug de a se uni i. ea.
ale politiei fluviale i de surveghere, dela Comisiunea European5. 1-a supus atunci sane-
Portile de Fier pan la Galati, vor fi elaborate liunei puterilor ; i. asupra acestei sanctiuni

368

www.digibuc.ro
 9

I.LE DANUBE AVANT LE TRAITE DE PARIS

IL LE DANUBE DU TRAITE BE PARIS (1856)

III. LE DANUBE OU TRAITE DE BERLIN (1878)

BADE

IV LE DANUBE DU TRAITE DE LONDRES (1883)

ExpclOcutVes CartelT21 CarteN'll Carte-WM CartelMY

dB

Ehss ses _ 857647=r"''

2 II.= &gam rvszsounlaM de

3 MO aeZir''''
1 ar''''''
5 Vole =V,
6
7
II= tichahreg
Aregge=0;
'
I

EMI 4.dg'f'eg Irr M7,07,7, red'Z'71,71=

NMI 8 7:0"-s' ".:X7-9
MN!
Jim Z17.741. Z7Z5,8`,4',
Ay; ,daPiCh en ' '1f'''- NZIger'
EMI tsre:,;=,,,' (8'0=1=4 (alt,7,,Y=4)
Bd doJel. nst.geog, a Vanfle.

www.digibuc.ro
a deliberat conferinta ce s'a intrunit la
Londra.
Propunerea francez6 (Barrere), avea la
baz instituirea unei comisiuni mixte iar ca
punct de plecare o nou distributie a ele-
mentelor constitutive ale acestei comisiuni.
Celor patru delegati (ai Austriei, Bulgariei,
Serbiei i Romniei) ea a albiturat un al 5-lea
delegat, ales pentru o perioad de vase luni,
dintre membrii Comisiunei Europene, In
ordinea alfabetic6 a puterilor.
Aceast combinatie afirma suveranitatea
Comisiunei Europene asupra regimului flu-
vial al Dunrtrii, asupra acestui fluviu, pe
care Moltke, cel dintAi 1-a revendicat ca
o important:A arterg. a Germanieb> vi pe
cursul inferior al cgruia se gAsesc in rivali-
tate, de un timp att de lung, interesele
germane cu cele slave.
Conferinta dela Londra, terminndu-se,
a crezut de cuviint sA respingA" participarea
reprezentantilor Romniei vi Serbiei, devi
recunoscute independente prin tratatul dela
Berlin.
Ea a incheiat un tratat, cu fase articole,, fluviul frate cu Dundrea, din cauza apro-
cruia ii ad6og6 un regulament de naQigatie pierei lor c6ci ii despart ateva sute metri.
i poliie fluviald intre Portile de Fier vi
considerat ca Maud parte din acel
tratat., Romnia, ating in amorul &du propriu
de puterea OrmureanA prin modul cum a
fost tratatA, a refuzat cu drept cuvnt, s'd
recunoasc tratatul dela Londra care prin
neaplicarea lui devenea literA moart pentru
mult timp.
5. LACUL BRATE,9.
Cea mai veche cunovtint ce istoria o face
cu lacul Brate este pe la anul 1088 dup Chr.
In acest an Pacinatii trecnd
de pe malul drept pe cel stng, au fost in- In timpul apelor mari, tinde s se astupe.
tlniti la lactd Ozolimna de &are Tatul Pa-
cinatul, ce venea cu ajutor dela Cumani, a
CAror domnie avea revedint la Chilia, cari
vAzAndu-i le-a propus s'A impartA przile
cu ei. Acevtia refuznd, Cumanii s'au sculat
asupra lor vi bAtndu-i, i-a Inchis la lacul
24
www.digibuc.ro
Ozolimna de unde neputndu-i scoate vi
sfarvinduli proviziile, s'au inapoiat la Chilia.
Se spune 1) eh" aceast lupt a avut loc
lng6 rAul Ierasul, ce curgea In Dungre, Maud
la gur un mare lac, care doard e Ozolimna.
Este adevrat c dupd topografia tere-
nuhii, acest lac nu poate fi dect Bratevul
iar locul uncle Pacinatii au fost inchivi nu
poate fi dect peninsula Galatilor, care,
inteligent aparat, devine greu de cucerit.
Actualul nume Bratepl, spune Cantemir 2),
pare a se trage din vechiul Brythologi 3).
PArerea mea este Ca numele ar putea prea
bine deriva din Brataci, nume ce italienii
comerciali, i-ar fi putut da, in timpul vederii
lor pe Dunre, pe la inceputul mileniului
actual vi in consideratia marei cantithli de
broavte ce continea.
Vorba Brataci s'ar putea, destul de uvor
prin modificarea cuvntului, sA fi devenit
Brateci i in fine Brates.
Poate ca numele sA fie slay vi atunci
EpaTemb s insemne cA lacul era in strns
legAturd In timpul inundatiilor: se unevte cu
Pe la 1538, zice Paolo Giovio 4), acest lac
era plin cu pevte ; el provenea din rAul
Hierasus, pe care locuitorii "II numesc (1538)
Prut, i care, ceva mai jos, se varsd in
DunAre.
Bratevul cu o parte din lacurile Inconju-
rAtoare, a fost dAruit, prin hrisov, de &Are
domnul Kalimach, Vornicului Mihalache
Sturza, mai trziu domn al Moldovei.
La 1823, lacul era in stApAnirea Turcilor
vi tinea la Olatul Mkinului 5).
Lacul acesta, prin depunerile apelor Pru-
tului vi prin acelea ale revArecirilor Dunrii,
1) Du-Cange, citat de Sincai, I, pag. 209.
2) Descriptio Moldayiae.
3) Mentionat In Bonfinius dec. I, lib. I.
4) Arhiva istorica a Rorraniei.
5) Memoriu asupra Moldovei de M. Sturza 1823.
Supl. I, Vol. IV, pag. 16.
369
 Adncimea lui este mica. lului) Pisica, care in acel timp purta numele
Locul ocupat de acest lac, este un vechi de Ciulitza. Dunarea in acea epoca, aci, era
0 lung golf marin, scurtat cu timpul, prin foarte lata iar curentul slab.
aluviunile depuse la gura de Prut. La 26 Iu lie, dupa 3 luni de Weptare i
Bara, ce desparte acest lac de Dunare, dou luni de lucru, podul ffind terminat,
este de o natur ce arata destul de lmurit asemenea 0 capul de pod precum 0 drumu-
intinderea mrei in aceste regiuni. Ea este rile de fascine, Odd la Ciulitza (Cekiulitza),
de slormatiune nou. poate dui:4 numele stncei izolate (Popina),
Partea trmului lacului de sud-west, con- in balta, ce are aceasta forma), generalul
solidata prin lucrri de al-0, serva de si- Harting cu 2 batalioane, 4 tunuri 0 150
guranta. prtii Galatilor de jos la estul caruia cazaci a trecut Dui-Ikea.
se intinde o masa de pamnt, care, este In acela0 moment, Yakimov, cu o parte
catva timp, nu exista de loc 0 era 1) o vasta a flotilei urea Ciulitza 0 conduse pontoanele
balta &grata, practicabil numai in vase. pan la locul unde &la apuca spre Est 0
Ea tinde s se consolideze. unde s'a facut un mic pod. Trei escadroane
de dragoni au ajuns fall osteneala pe inl-
6. COTUL PISICEI. timele dela Vacareni, unde s'au intarit, con-
struind doua redute. Zass a trecut fluviul
La 1809 Statul Major rus hotarind ca o la 27 Iulie ; generalul Platow la 28 0 29.
parte din Wire sa. treaca Dunarea, a ales In aceast din urma zi 3 corpuri s'au reunit
punctul lng4 Pisica, la 7 verste mai jos de 0 au campat pe inltimile dela Vacareni
Galati, aproape de gura ruletului (cana- de unde s'au indreptat spre Isaccea.

1) Gebhard, cit. de Hasdeu, Ist. Critic IL a Ro-

rniinilor, Vol. 1, pag. 231, editia 2-a.

370

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VI.
DELA GURA PRUTULUI LA TARMURILE MAR II.
1. CARANTINA DELA GURA .PRUTULUI.
Locuint izolat cu mai multe inc6peri,
ceva mai jos de Gura Prutului 1). Romnii
au fcut oarecnd aci un penitenciar pentru
minori. Intre gura Prutului i aceast lo-
cuint, pe dealuri, sunt urmele mai multor
1) Prutul, Poras sau Pyretus1) fl6prz, liupeT6g2),
odinioard Hierasus, Gerasus 5), Porota 4) este numele
antic al acestui rau, din care apoi, s'a dedus numele
de astdzi, Prut.
Aceastd vorbd In limba sciticd Inseamnd treed-
toare 5).
Limba predominantd In confederatia scitick zice
Hasdeu, era arianii, adic d. de aceeasi tulpind cu
dialectele sanscrite, zende, germane, celte, slave etc.
De aci cu inlesnire Intrevede etimologia cuvan-
tului P -Fr +t, In radicald sanscritd par, la Zenzi,
p6r6, greceste nepco a trece, de unde indianul
per-mal, persicul pert-pod, elenicul 116poc-drum,
germanul Fun-1'111u, etc.
Celtii, adaogd Hasdeu, au pdstrat cuvantul frut
chiar In Inteles de fluviu.
Porata inseamnd dar la sciti treclitoare 6).
Alti filologi, numai putini distini, Il deduc 7), din
par, a umple: de unde paurva, proeminent, bogat.
La Cuno (23(i): plu < fluere *, plutije fluxus *;
si se compar cu Porouva, Poritos, rauri In Rusia.
Waillant ti dd p origind latind, din Brutus, Brut ;
apoi devenit Prut, prin schimbarea consoanei B in P.
') La Grecii vechi.
2) Herodot, IV, 48.
') Ptolomep.
4) Ammian (cit. de Cantemir).
') Hasdeu.
4) Ibid., lat. Criticd a Romdnilor, 2-a edilie, Vol. I, pag. 185
Tocilescu, Dacia inainte de Romani, pag. 123.
24*
www.digibuc.ro
lagre, din diferite rzboaie. Din cel din
urm lagr, ce a fost pe acest deal, se pre-
tinde 8 se fi tras prima lovitur de tun,
contra monitorului turc Lutti-Gelil, in cam-
pania 1877-78.
2. RENI 1).
Primul eveniment in care apare numele
acestui ora, in istorie, este pe la 1559, cu
7) Vom mentiona In treacdt amintirea ce fac
scriitorii vechi despre existenta a cloud orase :
Aziris i Liziris, la gura Prutului ; frd a putea
sustine deed ele s'au aflat sau nu In locurile ocupate
astdzi la Galati si Reni sau dacd ele s'au aflat ceva
mai sus, pe albia Prutului, cdci nu existd niciun
indiciu, pand astdzi, de pozitiile pe cari se aflau.
Aceastd derivatie pare destul de rezonabil:
1-a vorbd nou se apropie de acea veche. Chiar
astdzi popoarele cari cuceresc noi locuri obisnuesc
sd dea numiri din limba nationala, In general,
cari se apropie In sunet cu numirile vechi, &He In
localitate.
2-a vorba brut #, s'a putut lesne schimba In
prut, de vreme ce se stie cd sunt mai multe neamuri,
ce pot cu greu pronunta oarecari combinatiuni de
sunete i cari In vorbirea curentd schimb aceste
combinatii prin allele mai usor lor de pronuntat.
In Const. Porphirogenitul (cdtre 952) se itntalneste
forma curatd Bpoii.ro (De administratione imperii
Bonn, pag. 171). In limba rug vorba Ilpym In-
seamnd creang i In adevdr Prutul este o creangd,.
o ramurd a marelui arbore al Dundrii, deci vorba
este curatd slavd datd rului, ca asemndtoare
cu cea veche.
371.
ocazia vizitei ce Despot, domnul Moldovei, nu-i va putea scoate din cetAti, a cerut
fcuse oraselor dela Dungre. In aceastg ocazie, ajutor dela Turci ; acestia sosind, Dumi-
Renii, se numea Reghen, oraful negustorilor trascu Vod a somat pe nemti sg iasg din
greci. zicandu-le cg, de le vor da si se vor
La 1616 sub clomnia lui Mihail Racovitg, supune, de bung voie, Ii va ierta de moarte
zice Cronica Moldovei, Ttarii din Bugeak si ii va dgrui. i asa iesind nerntii, el, cu
ggsind pretext eh' pgmntul lor ar fi foarte ajutorul Turcilor, a distrus cetgtile, punnd
strmt si nu putea s. ajung g. pentru hrana pulbere pe sub ziduri aruncndu-le in aer
kr, au cerut o parte de loc din Moldova din temelie.
(probabil in lungul Prutului) spre a o lucra Numai Suceava, fiind prea tare, a um-
si tine vitele lor ; domnul vgznd eh' o plut-o cu paie si lemne si i-a dat foc 1).
impotrivire contra lor nu i-ar folosi la nimic, La 1688 sub domnia unui Ilie, orn slab
mai ales cg si fr aceasta ar fi putut sg si cu totul dat la interesul sgu, Poarta Oto-
stgpneasc cu totul locurile pe cari le-a cerut, mang, impotriva tuturor tratatelor, a mai
a fost silit s le dea o bucat de pgmnt despgrtit de Moldova si teirgul Renilor, ce
nelucrat de 32 ore lungg si 2 ore Mg, se numea de Turci Tomarova (Timarova,
multumindu-se a indatora pe Mari ca Qlupg. Cantemir) cu tot locul inconjurgtor ;
plgteascg zeciuialg din rod si oarecari ba- in ora Turcii, dupg ce au pus stpnire, a
gatele pentru pgsunatul bucatelor sub nume fcut si o geamie 2).
de Alem ca sh se stie cg acest loc a fost al Acest fapt a fost inceputul relelor si ne-
Moldovei. Poarta nu numai cg nu s'a im- horocirilor ce au urmat apoi, mai bine de
potrivit la aceastg zilnicg cerera a Ttarilor un secol i jumtate, asupra Moldovei.
dar n'a ggsit nici chiar principatului o mare La 1769 Abaza Pap, Comandantul Iasilor
pagubg. abandonat de trupele moldave, cari la
La 1673 Turcii, preggtind o expeditie sosirea rusilor : parte au trecut la inamici,
contra Polonilor, au trimis pe Prut 40-50 trupele trimese de Marele Vizir rmnnd
seici cu provizii, spre Tutora, unde avea pe marginele Prutului sub pretextul rigoarei
depozitul general 1). sezonului rgmas singur, abandong capi-
Cam pe la 1675 Dumitru Cantacuzino, tala Moldovei, fugind, in care imprejurare a
cgpgtnd din nbu dorrmia Moldovei si venind luat cu el pe principele Moldovei si a venit
in targ, a debarcat la Reni apoi, trecnd Pru- in orasul Tumar-Ova. (Numele Renilor dupg
tul pela Giurgiulesti, a sosit la Galati unde i-a istoricul turc Vassif-Effendi). Tonzarom era
iesit inainte boierii si i-au inchinat 2).nu numai numele orasului dar 0 al jude-
Acest domn a fost si el unul din acei tului (vezi Philippide, Geografia Rom-
nenorociti ce au contribuit la sfgrmarea niei In limba greacg. Lipsca 1816, pag.
mijloacelor de rezistent ale Moldovei. 140).
Dupg plecarea din domnie a lui Stefan Tot la 1769 dupg planul dat de Neculai
Petriceicu, nen4ii, socotind c'd vor ajunge Prutul a fost curg tat adnc spre a
mai usor la stgpnirea tgrei, au trimis deveni plutitor si se transporta neincetat
slujitori de ai lor i au cuprins toate cetgtile. pe el, din depozitele dela Isaccea provizii
Dumitru Cantacuzino (Dumitrascu-Vod) munitiuni la Han Tp (movila si
nu se asezase bine in scaun si vgznd ea' la Tutora.
Arhiva Istoricti a .Romdniei. Anul I, pag. 26, 1) Nicolae Costin, Letop. Mold. Ed. 2-a Kogal-
coloana 2-a. niceanu, Vol. II, pag. 12.
11)Neculai Costin. Letopisetele Moldovei, Edit. Dup5, un isvod al lui Neculai Costin, Letop.
CogAlniceanu, Vol. II pag. 11. Mold., editia 2-a Kogdlniceanu, Vol. III, pag. 459.

372

www.digibuc.ro
 Prin art. 1. al tratatului incheiat Intre In aceeasi zi alte trupe au ocupat Ismail,
Petru cel Mare si Cantemir (subscris In Galati si Brila.
Po Ionia la Luse la 13 Aprilie 1710), acest Putin In urma, 21 Aprilie 1877, acest
oras sub numele de Tomarova impreund cu orsel a fost bombardat de doua cuirasate
Hotinul, Benderul, Akermanul, Chilia si turcesti, cari au tras cteva obuze omorind
Ismailul au trecut cu tara intreaga sub un dogar, primul romn azut victimA a
protectia Rusiei. rzboiului.
La 1.770 generalul rus Stoffel, a atacat To- In acest timp, Dunrea era Inchis prin
marova, 11 arde cu desvrsire si a ridicat mai multe MIR de mine ce opreau trecerea
toate- vitele de acolo 1). in sus, a monitoarelor turcesti iar Ormul
Sub domnia lui Antioh Cantemir 2), Poarta era acoperit de retransamente. Turcii, cari
deciznd scoaterea Ttarilor din Bugeak si erau siguri cd armata rush' nu se va hasarda
trimitnd In contra lor ostiri, din toate Wile In Dobrogea, spre a fi, ca si altgdat, deci-
dimprejur, acestia, profitnd de ocazie, au math' de boale, au crezut a flotila Dunrii de
prAdat si au ars Renii si Ismailul iar de ar Jos, era suficient in aceast regiune. Dar,
fi fost Dunarea inghetat ar fi trecut si ar and au vzut bastimentele inchise intre
fi pdrjolit qi Dobrogea 5). hnii de mine, atunci au trimes si ei un
In timpul lui Cantemir, aceasta cetate era oarecare num6r de oameni spre a asigura
de ordinul Cartalului. Desi sta sub puterea regiunea trmului drept.
turceasa, nu se afla ins In ea niciun turc ;
ostasii erau toti crestini, toti Moldoveni ; 3. RAKEL.
prefectul era si el crestin numit Begi-Agassi ; Satul Rakel, intre Isaccea si Macin, pe
el era sub ordinele pasei de la Silistra, care malul drept al Dunarii, cam in dreptul
era intotdeauna un seraschier 4). Cartalului-Reni, pare a fi fost, dup ruinele
Bouillet spune 5) a acest oras a avut pn sale, un amp intrit roman, mai mare
la 60.000 locuitori si chiar un castel cre- cleat Troesmis (Iglita).
nelat ( ?). Ruinele sale sunt Inca neexplorate.
A fost Incorporat cum am vhzut, raialei Laurian btrnul, in vechea &old a Daciei,
Bugeacului ; apoi in 1812 a trecut odata cu pune in apropiere de acest punct si cred cu
Basarabia, sub Rusia, dela care prin tra- siguranta, Dinogetia.
tatul din 1856 a fost Incorporat domniei
Moldovei, cu Basarabia de jos. In fine, dupa 4. CARTALUL.
tratatul dela Berlin, a fost reincorporat din Cartalul a fost, odinioard, o importantd
nou Rusiei. cetate, pe trmul stng al Dungrii, In apro-
La 13 Aprilie 1877 avantgarda corpului piere unde lacul Jalpug se vars5 in fluviu,
XI, comandat de generalul-principe akof- ceva mai sus in dreptul Isaccei.
skoi, a ocupat Renii, cu 25.000 oameni ; ei au Cartalul, cu Renii, Smilul (Ismailul) si
fost Inlocuiti mai trziu cu divizia 36 (din Chilia au format, in epoca de ufdrire, dia-
al VII-lea corp), acea a generalului Ianeky. dema armatei moldovene ; cordonul de ap-
rare, in aceast regiune a Dunrii.
9 A. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 504. Cartalul, ca si vecinele sale era comandat
9 Ibid. de un pdredlab.
9 Cronica anonim, tradus de Alexandru Amiras, La 1564 Alexandru L5.pusneanu, aptnd
publicat la Iasi in 1729. domnia tarii, a di-irmat toate cetiitile Mol-
4) Descripfia Moldovei, D. Cantemir. Editia aca- dovei 1), Impreun, dui:4 toate probabilitatile
demicd, trad. Hodosiu, p. 22.
9 Dictionnaire d'histoire et geographie, pag. 1597. 9 Vornicul Urechi5..

373

www.digibuc.ro
 cu Cartalul. Ele au fost rezidite, spre a pe and hanul Tdtarilor Ii ocupa tdrmul
fi iardi ddrdmate de Dumitravu Cantacu- stng. Maresalul Romantzoff, comandantul
zinc, la 1684, din porunca sultanului, dupa ef al armatei ruse, care avea cartierul sdu
cum am spus. general la Iai, a fost obligat sd impart
La 1.710 Cartalul era o cetate nu prea fortele sale i rmsese pe dreapta Prutului
importantd. La 1.711 and Turcii au fost in cu jumdtatea trupelor sale pentru a se
rzboi cu Ruii, aci s'a fdcut un pod peste opune lui Abdi Pasa. Dar nu mult In urm
Dundre, spre a trece ostirea In Moldova. marele vizir, dupd cererile repetate ale
Pentru paza acestei ceati era rnduit un hanului tdtar Kaplan-Guerai, trimise seras-
comandant numit Dizdar. chierului ordinul formal sd treacd Prutul
In anul 1.737 armata turceascd, iernnd sd se uneasa cu hanul pe tdrmul stng.
In aceastd cetate, cu vizirul, a fcut din Abdi Paa se supuse. Atunci Maresalul Ro-
acest loc, punctul de plecare al operatiunilor mantzoff, scdpd de Inchietudinea care-i cauza
sale contra Tdtarilor i Polonilor aceast diversiune si nemai temndu-se sd
Cu aceast ocazie, vizirul a trimis bani fie luat pe la spate, a construit un pod peste
lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, Prut, trecu acest ru i ajunse divizia din
strngd otire ; apoi 1-a chemat In persoand armata sa care tinea cap hanului Tdtarilor
la Cartal, li stoarse o mare sumd, recoman- i celorlalti generali musulmani.
dndu-i s ingrijeascd bine de Moldova 0 Timp de mai multe zile n'a fost intre cele
sd nu mai facd intrigi pentru domnia Tarei 2 armate cleat hrtueli ware. Dar, in fine
Romneti, cd apoi, nu numai a nu va Marealul Vomantzoff informat cd mai multe
rdmne nici in Moldova, dar va petrece corapnii de eniceri, plecaserd din Isaccea
LU multei urgie 2). mergeau spre Flciu, voi, printr'o operatie
Iatd cum Turcii povestesc aceast cam- decisiv sdi impiedice unirea lor cu corpurile
panie : lui Abdi 0 ale Hanului ; In noaptea de 8
La 1.770 marele vizir se prepara s treacd Iulie cteva ore inainte de aurord, Ruii s'au
Dunrea cu trupe upare and aga enicerilor, apropiat In tcere de lagrul ttdresc, filed
Mahomet Pasa, mandru de oarecari avan- sd fie vzuti de santinelele Inaintate, cari erau
taje pe cari le atigase cu putin Inainte, cufundate In cel mai adnc somn, au ajuns
asupra inamicului, din partea Craiovei i pan la retranamente. Desteptati de lovi-
indgulindu-se s obtind cu inlesnire altele turile de artilerie, musulmanii nu s'au mai
noi, rugd pe marele vizir sd nu prtrdseasa gndit la apdrare 0 au abandonat corturile,
lagdrul dela Isaccea, de unde putea ca din bagajele, tunurile i munitiunile lor. In
un punct central, sd condua operatiunile -acelai timp o alt diviziune rusk' a atacat pe
rdzboiului, ci sd insdrcineze corpul ce co- Abdi Paa, ale cdrui trupe au avut atva
manda el cu misiune de a bate inamicul timp un avantaj insemnat.
s-1 invingd. Aceast propunere a fost accep- In urm, zdrobiti de restul armatei ina-
tata cu multumire. In ultimele zile ale lunei mice, ele cedeazd numdrului i se retrag.
lunie, Mahomed Pasa i enicerii sdi s'au Otomanii i Ttarii au fugit cu totdi spre
intlnit la Cartal. Cu Cava timp inainte, Dundre. La o zi de cmpul de lupt In
seraschierul Moldovei, Abdi Paa, cu toate dreptul locului Gheul-Bai (Capul lacului)
trupele sale se dirijase asupra Iailor, pentru ei au intlnit pe Mahomet Pasa care venea
a ataca pe Rui pe tdrmul drept al Prutului, In ajutorul bor. Ei due spaima de care Bunt
1) Joan Neculcea, Letopisetile Moldovei, Vol. III,
cuprinsi, in lagrul noilor veniti ; curnd
ag. 392. Editia Cogalniceanu. enicerii ii urmeazd i iau cu totii drumul
2) Idem, pag. 387. Cartalului.

374

www.digibuc.ro
 Cauza acestei infrngeri, pe att de ui- cesare pentru lupt i art. fiecruia po-
mitoare pe ct de ruOnoas, a fost, dup stul &Au.
unii, neglijenta efilor i laitatea soldatilor, El a pus pe Abaza Pap, guvernatorul
iar -marele vizir 0 atribui decretelor fata- Ismailului, la aripa dreapt, Hassan Pasa
littii. la aripa stng6 i Abdi Pap la avantgard.
El scrise hanului Mar, lui Abdi Pap i El a dat fiecdruia din aceti generali ate
celorlalti ofiteri superiori cari erau la Cartal, 10 tunuri de calibru mare i pentru a le
pentru a-i consola de nenorocirea care li se inflcra zelul le drui blni de onoare rezer-
intmplase. vndu-i personal comanda centrului.
Ape le Dunrii erau mai mari anul acesta Armata s'a pus in micare, oprindu se &Are
ca de obicei dar vitesa curentului fcea im- sear ln sus de Capul Lacului (gheul-bafi)
posibil construirea unui pod. Aceast im- inteo pozitie ridicat de unde se vedea
prejurare a fcut pe marele vizir s." vad mari miprile inamicului. In timpul noptii sol-
inconveniente In transportarea sa pe malul datii au fost ocupati cu intrirea lagrului
stng, din cauza dificulttei de a face s lor, inconjurndu-1 cu palisade i cu anturi.
revie trupele la Isaccea in caz de eveniment Santinele au fost puse Inainte din distant
suprtor. Cu toate aceste reflexiuni el se in distant. Din partea sa hanul Kaplan-
hotrl dup avizul consiliului su, Gherai se intinsese In spatele armatei ruseti ;
treac la Cartel, In scop de a insufleti prin el oprise un convoi cu provizii si atepta cu
prezenta sa curajul trupelor. El a adus cu neradare momentul sA nvleasca asupra
sing 30.000 oameni cari au traversat fluviul lagdrului inamic.
pe brci i plute In ziva de 16 Iulie. Mareplul Romantzoff observase cg. tru-
Ruii invingtori continuau drumul &Are pele sale erau mai mici ln mimar ca cele
Dunre de care-i desprtea 5 leghe. Marele musulmane ; el se vedea amenintat deodat
Vizir se temu s. arate slbiciunea de a-i fi din 2 prti ; in acest pericol iminent el a
lsat s se apropie mai mult. El adun tinut consiliu cu ofiterii si i le-a propus
principalii ofiteri ai armatei sale i le expuse s surprind, chiar in acea noapte, Iagrul
planul ce-i Meuse sa mearg la intalnirea musulman, artndu-le necesitatea In care
cu inamicul. se afla de a invinge sau a muri. Ei s'au decis
Toti au aplaudat cu bucurie i au promis la incercare. CAtre miezul noptii ei au inaintat
cu jurmnt e nu se retrag. Ttarii cari cdtre retranpmente. Santinelele cari i-a v4-
erau cu lagrul in apropiere de Cartal au zut au dat alarma trgnd cu armele. Rusii
avut deja oarecari angajamente cu husarii vdzndu-se descoperild i auzind zgomotul
i cazacii. Hanul, trimitAndu-i marelui vizir confuz ce-1 fcea lucrtorii In lagr, au
prizonierii fcuti, ii scrise: c4 Ruii duceau apreciat CA musulmanii erau preparati la
lips de iprovizii, c erau In situalde aprarg i s'au retras.
c ocazia era favorabilli pentru a-i angaja, c A doua zi In revrsatul zorilor ei s'au
pierzand timp ei lsau s scape o victorie aranjat In bAtaie. Marele Vizir a format si el
sigur, ch. In fine el s'a obligat 861 intoarc liniile sale i lupta s'a angaj at. Victoria incepu
armata inamic5. i s ptrund In lagrul &A incline in favoarea musulmanior la centru
sAu de Indat ce va incepe lupta cu armata i aripa stng a armatelor ; dar aripa lor
otomana. dreapt contra crei inamicul dirijase toat
Aceast crisoare precum .1 declaratdile artileria sa, a fost micat din loc. Soldatii
prizonierilor Mcute in acelai sens 1-a filcut cu toate eforturile sefilor lor pentru a-i reline
nestrAmutat in hotArirea sa pe marele vizir. la posturile lor, au intrat In debandadh,
El lua mai dinainte toate dispozitiunile ne- infiltrnd dezordinea la aripa stng6 i la

375

www.digibuc.ro
centru. In acelasi timp inamicii au ptruns intunericul noptii, ascunznd plecarea sa
in retranamente i au parvenit sa goneasc ochilor armatei, s'a suit inteo barca i. a trecut
pe aceia cari le pzea. la Isaccea. Principalii ofiteri l-a imitat. In
Deruta deveni atunci general ; In zadar ace14 timp Abdi Pap, Abaza P4a i Aga
marele vizir lovi pe mai multi cari se re- enicerilor cu 30.000 cavaleri luau drumul
trgeau ; inutil Mustafa Pasa Albanezul care malului. Vizirul a pus pe trmul drept s se
comanda ariergarda a fdiat urechile i na- caute brci. Toate cele Oahe au fost trimise
surile la ctiva soldati ; a fost cu neputint pe malul stng i au transportat la Isaccea
sA se opreasa torentul. o mare parte din infanterie ; restul a fugit
Chiar in acea zi un corp din trupele din spre Ismail si cnd Ruii au aparut in fata
Asia a plecat dimineata din Cartal pentru Cartalului, satul qi imprejurimile erau cu
a ajunge armata. Acest corp era compus totul evacuate. Foarte putini au czut pri-
din oamenii din Diarbekir, cea mai mare zonieri 1).
parte curzi, cari Viceau in tam lor meseria 0 scrisoare inaintat sultanului din partea
de pungai. Ei au intAlnit la 2 leghe distant marelui vizir prescria CA aceste nenorociri nu
de cmpul de lupt primele bande de invini. pot fi imputate generalilor sAi. Fril a face
Profitnd de turburare i de frica In care nimnui vreun repro, el a trimis in lagr
ei au vzut pe acesti fugari, au cazut asupra noi munitiuni i ajutoare de tot felul. S'a
lor i i-a pradat. impartit si rnitilor sume mari de bani,
Prada fAcuta de Rusi dupg victoria a ceea ce i-a fcut s le vindice toate durerile.
fost imens. Pe lng6 artilerie i munitii In apropierea ruinelor acestei cetti pe la
de rzboi sau provizii paste cari ei rmseser 1862 s'a descoperit in pmnt urmele unor
stpni, o mare cantitate de aur, argint sit taraci de lemn ; probabil urmele unui pod
lucruri pretioase a azut In mAinile lor. vechi.
Vizirul plecnd dela Isaccea recomandase
foarte mult la toti ofiterii armatei s nu 5. ISACCEA.
ia bagaje cari le-ar fi impiedicat maru1; Isaccea sau vadul lui Issac (un pescar din
dar acetia privind invingerea inamicului ca o legend clobrogean), se afl la apus fli nu
aproape sigur, au crezut &A vor fi siliti departe de locul unde au fost ruinele vechei
s-i urmreascs pn la Hotin i CA prin cetti romane Noviodunum sau Novietum.
urmare expeditia lor va fi lung5.; dup Romnii o numeau Oblucila, vadul Oblu-
acest calcul ei au crezut ea' trebuie s'A la cu citei sau vadul Dunrii 2).
ei materiale necesare in cantitate mare. Ei Hadgi-Kalfa, autorul Istoriei rzboaielor
au incArcat cAmile si catAri cu multe obiecte maritime ale imperiului Otoman, o numea
de lux, vesela de aur si efecte de prat. Toate Isakgi-Ghecidi (Vadul lui Issak).
aceste au cAzut In mAinele invingtorilor. Primul fapt important, de care ne po-
In armata rusd ofiterii nu etalau un fast mengte istoria si care a avut loc In aceasta
att de inutil. Ei purtau asupra lor valoarea regiune a fluviului, a fost fr nicio indoial
a tot ce ei aveau, in scrisori de schimb sau trecerea fcuta de armata persan peste acest
bilete pltibile asupra caselor lor de admi- fluviu, de pe trmul drept pe acel stng.
nistratie. In caz cnd aceste cadeau prada Aceasta a avut loc pe la anul 513 inainte
inamicului, ele nu aveau nicio valoare. de Christos.
Urmriti de Rusi, trupele musulmane au
ajuns la Cartal. Satul nu era fortificat 1. 2) Enache Coglniceanu, Letopisey. Moldovei, edifia
apropierea inamicului n'a llisat timp Turcilor 2-a Mih. Koglniceanu, Vol. III, pag. 265.
EA ridice retranamente. Vizirul protejat de 2) Cantemir.

376

www.digibuc.ro
 Scitii sau Sco 1otii, aerie istoria, fceau dese Dup trecerea fluviului, regele Persilor, a
invazii In Persia. Regele Regilor setos de ordonat Ionienilor s rup podul ce au con-
a-i pesdepsi, a adunat o armat. formidabil struit. Dar, cednd Inteleptelor observatii ale
de 700 mii lupttori o marin6 de 600 lui Cos, care comanda pe Mitylieni, Dariu
corbii. Ptrunde In Europa, prin Bogor, a revenit asupra ordinului sgu i prezentand
peste care, cu ajutorul architectului Mandro- constructorilor o curea, in care erau fcute
cles a Maul, un pod de vase, cutreer Tracia, 60 de noduri, le spuse: lonieni, mi-am
bate pe Geti i strbate pan la gura Du- schimbat pgrerea ; buati aceast curea
nrii unde 1si opereaz trecerea pe un pod executati cu Ingrijire ordinele mele ; cnd
de vase. mh yeti vedea plecnd pentru Seilia, 1nce-
A Wilt pod acolo unde fluviul incepe s peti, din acel moment 86 desfaceti In fiecare
se desfaca In mai multe guri (la capul de zi cte unul din aceste noduri. Dac nu na
sus, la Ceatalul deltei de atunci) care se voi intoarce pra and le yeti desnoda pe
afla, dela Marea Neagr la o distant de toate, v yeti intoarce in tara voastr .
2 mile de navigatie fluvial. Dup Strabon Pn atunci pstrati podul si nu neglijati
podul a fost intins la captul superior al nimic, fie pentru a-I apara, fie pentru a-1
ostrovului Peuce. pstra ; Imi yeti face un mare serviciu n1).
afaric spune si el, cs flota persan6 Meuse Timpul de 60 zile, fusese fixat de Dariu,
o cale de dou zile dela Pont la locul po- in prevederea ca Intreaga exped4ie nu va
dului. dura mai mult iar el intr pe pmntul
Dupa socoteala lui Herodot, calea de o zi Mamie, anume de unde incepe asa numita
fiMd 200 stadii, acel loc coincide tocmai cu Scitia-veche (dupd pustiul Getilor)
Isaccea. pseste spre nord-est, Inainte, fr s poat
Mai spre Orient gurile Dunrii din descoperi undeva pe Sciti, decisi a-i paraliza
cauza deprtrii intre brate si a mlastinelorprin strategia unei perpetue retrageri.
impracticabile, impiedic asezarea unui Ajungnd dincolo de Don, Dariu 1si
pod 2). schimb directia, apuc spre apus i iarsi
Textele scriitorilor nu stint tocmai multe merge, merge, merge urmrind pe fugarii
asupra detaliilor acestui pod 3). adversari cari reusesc a-1 trage afara din
hotarele Scitiei: Intai pe teritoriul Melan-
1)- Dup re1aii1e lui Ctesias care a trdit pe la
416 lnainte de Crist. *) si care se deosibea de He- Duruy, Histoire ancienne.
rodot Dariu a venit cu 800.000 luptdtori ; c Notet. Se crede c .x timpurile cele mai vechi,
regele Scitilor se numea atunci Scitarba (Idanthyrsos un rege al Egiptului Sesostris, ar fi strdbdtut
dupd ; c fratele su era Massa-geta ; c Dariu Istrul si dupd ce s'a btut cu Getii, a asezat colo-
a umblat prin Moldova de jos, intre Dunre nisti In pile kr. Herodot pomeneste de o carte
Nistru. Dupd Gib on **) e In Moldova regele Dariu a ce i-ar fi fost ardtat de preotii Egiptului In care
primit dela regele Scitilor: un soarece, o broascd, o se vectea cum Sesostris a cutreerat aceast regiune.
vrabie i cinci sdgeti, alegorie care ne InfAtiseaz Sesostris ar fi fcut chiar o hartd a tuturor tdrilor
o imagine ingrozitoare (Dupd. Alex. Papadopol- prin cari a umblat.
Calimach). Valeriu Placu scriind istoria Argonautilor amin-
Dupd Hasdeu, Istoria critia a Roindnilor, ed. teste cd In timpul kr credinta expeditiei lui Se-
II-a, Vol. J. sostris era Incd pstrat i cd era ardtat printr'o
a) Passages des cours d'eau dans les oprations inscriptie pe portile templului Soarelui din curtea
militaires, par Louis Thival, Capitaine au 1-er regelui Colchidei Aetos (V. 417-420).
Rgiment de Gnie fran ais. Paris, 1882, p. 8. Nu se stie Insd pnd la ce punct trebuie crezut
dacd expeditia a inaintat pnd in aceastd regiune,
*) Scrierile sale nu mai exista cleat In fragmente.
**) Histoire de la decadence de r Empire Romain, tom. I, cd'ci Diodor de Sicilia (In cartea 1, 55) mArgineste
pag. 615. Ed. Paris 1848. expeditia In Europa la Tracia.

377

www.digibuc.ro
 chlenilor 1) (imbrcati in negru), apoi pe al Aceast viclenie a permis Per0Ior, cari
Androfagilor 2) (mnctori de oameni), in au luat altil cale, s. se scape de inamicii lor,
fine pe al Neurilor 3), adiM pn in Moldova 0 de a sosi la Dunre, care a fost trecut
de sus, venind astfel pe frontiera nord est in grab.
a Munteniei, unde 0 acolo era s-i duca Dariu datori scparea sa mgarilor ar-
Scitii, dar s'au temut de rezistenta Aga- matei sale, scrie cu Mutate Folard 1).
tirsiJor 3-3). Gobrias, inteleptul Mu socru li ddu in
In timpul cnd Dariu era incurcat cu adevr urmtorul consiliu: S se aprindd
armatele Scitilor, unul din corpurile acestora focurile in lagr, s se fac celelalte lucruri
s'a dus la Dunre pentru a incepe s taie obipuite ; A se lase aci chiar mgarii legati
retragerea Per0lor, distrugnd podul. Io- 0 pentru a inpIa mai bine pe inamic s
nienii, fideli promisiunei lor, au refuzat sa-1 se lase chiar pe cei mai putin considerabili
rups. inaintea celor 60 zile 3). din oamenii regelui, ceea ce regele Per0lor
Dariu incredintndu-se, la urma urmelor, a executat 0 cnd noaptea veni, el ls in
c' nu e chip de lupt 0 c au trecut deja lagr pe toti mgarii, pentru a speria, prin
cele 60 zile prevzute pentru durata expe- sbieritele Mr, caii Scitilor 0 aceste animale
s ditiei, mai speriat c nu cumva Grecii, dup s'au achitat minunat de bine ; ceea ce inde-
cum 11 indemna 0 celebrul Miltiade, s. p- plinindu-se, prin aceast s'a inelat inamicul
rseasc6 podul, In care-i rmnea acum fcndu-1 sa cread c toat arMata era
singura sperant, s'a hotrit 7) 0 intr'o in lagr.
noapte armata Per01or s'a pus in retragere ; ste natural ca fara aceasta inteleapt
dar i s'a apucat inainte, spre Dunre, de Sciti, prevedere a generalului lui Dariu, retra-
cari au reinoit incercarea lor de distrugere. gerea ar fi degenerat in derut. Cki, dacb:
Ionienii, intrebuintnd atunci o stratagem, la inceput regele ar fi distrus podul, retra-
au consimtit A. rup tablierul de hmgimea gerea, fiind compromisk, s'ar fi terminat
unei trsuri (element al podului), cu conditia cu sfrmarea armatei sale 2).
ca Scitii, in timpul operatiei, se vor pune Acesta este istoricul sumar al trecerei lui
in cutarea armatei lui Dariu, pentru a-I Dariu, care, odat scpat de GeV., a lsat 'pe
bate. Mgabyse, cu armata tare, spre a termina
Scitii au vzut, in adevr, grecii ridicnd cucerirea trmului drept al Dunrii 0 pe
grinzile cari se sprijineau pe trm (dupg care regiune o 0 supuse cu totul (I-Irodot,
altii au retras podul dela Ormul stng cat cartea IV 0 V-a.
bate o sgeat) ; plini de incredere, ei s'au Noviodunum (se crede) a fost prima cetate
deprtat pentru a merge inaintea adver- zidit in aceast. localitate.
sarilor. Fundarea ei este datorit Galilor in invazia
9 Finesi se gseau in Ucraiana, Kursk, Voronetz. Mr prin valea Dunrii 3), spre Asia. Sunt
9 Finesi se aflau la nordul Neurilor, in Rusia ins autori cari cred eh' ea a fost o zidire
mica si Cernigoff. Sunt Bastarni cari, dupa altii, curat roman, in fericita perioad a glo-
erau gali. rioatei domnii a Antoninilor, epoca cea mai
a) Neurii, ariani, se elan in Dacia Oriented ; infloritoare a Micei Sciriei sau a Dobrogei
narfi, lupi. Erau pe Prut, Nistru, Bug pana In
Wolhynia.
de asrzi. Dar e mai probabil e ea a fost
4) Acest nume s'ar traduce prin prea indrazneti zidit de gali 0 restaurat de romani odat
(Lenormant). Locuiau in Banat, Transilvania, poate
chiar Oltenia, B. Florescu, op. cit., pag. 47.
s) Hasdeu, Istoria eriticet etc., op. cit. 1) Commentaires sur, Ifolybe.
4) Thival, op. cit. 9 Thival, op. cit., pag. 8-9.
7) Hasdeu, op. cit. 1) Heliade, ht. Critictl, op. cit.

378

www.digibuc.ro
cu alte cetti ca. Arubium (Macinul), Troesmis de care Moldoveni a tot felul de provizii,
sau Trismis (Ig lita) etc. Mahomet, a dispus ca toate vasele sale din
Dupa tabelele metalice (contestate pana Marea Neagra s fie incrcate cu tot felul
acum) se pare c aceasta cetate exista i de provizii i sa se indrepte spre gurile
sub Boerebista cu numele de Novi-dun Dunarii 1).
era sub comanda generalului Cormio. 0 parte a flotilei i a armatei, a ocupat
Motive le cari au determinat fundarea Cetatea-Alba i Cafa, apoi, comitand cele
Noviodunului, vom cauta a le presupune In mai barbare cruzimi, s'a retras 2).
cartea topografica (a doua). Mahomet # intins cinci poduri peste Du-
Fundata sau restaurata, acestei cetati i s-a nare i a trecut pe pamantul Moldovei. Ro-
incredintat postul de santinela a imperiului manii au pustiit tara pe unde avea s treaca
despre aceasta parte, pentru a veghia i a Turcii.
Impiedica trecerea barbarilor iar In caz de 0 furtun, iscata pe Marea Neagra, inecase
imposibilitate, numai a le aviza. A fost car- o parte din provizii, Inca foametea Incepuse
tierul legiunei II-a Herculea (sau I-a Jovia). s cuprinda pe Turci, inainte de a da cu
Intre anii 367-369 d. Chr., Imparatul ochii de Romani.
Valinte, voind s izbeasca pe GeV, In propria Un spion spuse locul unde Stefan se afla
kr tail, a facut un pod peste Dunare, langa baricadat . . Valea Alba! Cate sute de pagini
Noviodunum, In fata Basarabiei 1). Podul vor trebui pentru a descrie aceasta lupta,
acesta era de plute 2). Imparatul bate tribul unde Atletul lui Christ, marele Stefan, Invins,
got al Greutungilor. era mai sublim decat Invingatorul.
Timp de mai mult de 1000 ani, n'a mai Aci, numit de atunci i Rasboeni, a cazut
avut loc niciun eveniment remarcabil la floarea vitejiei i tineretei moldave.
Issaccea ; este posibil ca in tot acest timp Aci, Stefan a avut calul mort sub el i
ea sa nu fi incetat de a exista, dar nicidecum de aci, luat de boieri, dela o moarte volun-
sub vreun nmne important sau In vreo stare tard, mergea sa vad pe propria-i mama
stralucitoare i aceasta din cauza c i ea inchiandu-i intrarea cetatii Neamtului, or-
trebuie s fi fost din acele nenumarate cetti donandu-i, dupa terasa, sei mearga s moara
distruse i sterse de Huni sau a1i barbari mai bine cu glorie, deceit sa scape, prin gracia
prin sabie i foc. unei femei, cu rusine, la adapostul unor
Pe la 1418 3) Mahomet a ocupat Isaccea, ziduri, ateptand moartea, ca pasarea In
spre a tine pe romanii-munteni in frau. In cuibul sau.
acest timp, se tie, Isaccea, cu intreaga Amarit, abatut i ostenit, marele domn
Dobroge, apartinea Munteniei. s'a dus sa solicite sfatul pustnicului Daniel.
Dup batalia dela Rahova (17 Ianuarie Inteatat 3) nenorocirile pun indoiala Ora
1475), pierduta de Turci, Mahomet al II-lea i in sufletele mari .
se hotad sa spele ruinea patita. tergand Batranul l-a Indemnat s stranga oaste
Moldova dupa fata pamantului. noua, caci mila lui Dumnezeu e mare fi
Un an intreg el a adunat la Varna armatele ()a birui.
Imparatiei. Spre a preveni lipsurile indurate, Cava timp In urma, Stefan in capul unei
cu un an inainte, de otirea sa, prin arderea, noi armate, pe care numai geniile i eroii le

1) Hasdeu, Ist. Criticti, op. cit.
3) Amin. Marcelinul XXVII, 1, Ptolomeu III,
10, 11.
3) Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, trad. Ho-
doiu, edit. academ., VoL II, pag. 98.
1) Din relatia dat de Saad-ed-din numit Hogea-
Effendi, muftiu al Curtii Otomane, cit. In Arh.
Istoricei.
2) Mrescu, op. cit., pag. 221
3) Verussi, pictor, Viaja lui yStefan cel Mare.

379

www.digibuc.ro
pot improviza, ajunge pe Turci trecnd Du-
nOrea iar patul btrnului fluviu devine mor-
mntul ostirilor otomane...
Suleiman cel Mare, scriind expeditia sa
contra Moldovei, la 1538, zice ca. la 21 Au-
gust s'a pus pod peste DunOre, la treca-
toarea dela Isaccea si am intrat In Mol-
dova 3).
Aceast expeditie, cum se stie, era Indrep-
tata mai mult contra lui Petru-Voda-Rares,
ca rOzbunare pentrucb: arsese Chilia.
In acest timp i mult Inca mai In urnfa,
In cntecele romne populare (prostesti, cum
le numea Cantemir) si cari din nenorocire
s'au pierdut 2), Isaccea era numitO Oblucita
sau Vadul Dundrii, nu pentruc6 acolo era
vad, ca se trecea fluviul prin ap, dar fiind
pod si stricndu-se, numele a rOmas de vad,
cu irrteles de treclitoare 3).
Aci, incepe o pagin trista a istoriei ro-
mane ; sa ne oprim ceva mai mult.
Era in 1574.
Pe tronul Moldovei se afla Ioan Vod, nOre.
supra numit eel cumplit, eel reiu, Ionascu,
Armeanul, etc.; bravul, teribilul si tot att aproape s asigure victoria.
de mare ca i strAmosul su, Marele stefan.
In mai putin de doi ani de domnie, Ioan
organizase tara, care prospera In toate pri-
vintele. Mielul ingrasat, Sultanul, a cerut
indoirea tributului dela 40.000 la 80.000
galbeni.
Ioan Vod6 chem6 sfetnicii -Wei, le expuse
situatia si se hotari s trimit solul Portii
cu mesajul: tara nu poate plti.
Ca raspuns Poarta trimite pe Petru
Schiopul, fratele domnului muntenese Ale-
xandru, cu o armata turceascg, pentru a
pune pe acesta,- in locul lui Ioan Vodd, pe
tronul Moldovei.
Rzboiul era declarat de fapt.
Pagina noastr este descrierea evenimen-
telor petrecute la doua luni dela declararea
razboiului.
11 Hasdeu, Ist. Criticit, op. cit.
2) Hasdeu.
3) Ibid.
380
www.digibuc.ro
In acest scurt timp, Ioan Vod cfistigase
bOtlia dela Jiliste 1) ; cucerise Tara-Munte-
neasca, alungnd de pe tron pe domnul ei
Alexandru i punnd In locul lui pe Vintil
(fratele lui Mihai Bravul); cuprinsese sau
arsese cettile Brilei, Benderului si Aker-
manului citadele) ; batuse i rAspri-
dise mari detasamente inamice, odat la
L'apusna si de dou ori lnga Bender.
Dou sute de mii de Turci au pierit de
incendiu si de sabie
Turcia spuma.
Ea a incercat ultimul efort s reduc pe
Ioan-Vocl, nebunul, teirde brdu i viinturd
tard, cum il numeau inamicii si 2).
Achmet Pap, beglerbeiul Rumeliei, porni
cu 100.000 Turci la Isaccea, pe Duare ;
Adel-Gherey, porni cu 100.000 Ttari la
Nistru.
Domnul a fost la inltimea momentului.
S'a asezat la Husi, cu armata sa, de unde
se putea arunca spre Nistru sau spre Du-
Un simplu plan de arta militar, era
Pari a nu se uni Turcii cu Tatarii, loan va
trimite un corp la DunAre, care va intrzia
trecerea Turcilor, in acest timp, el va trece
Nistrul, sub protectia tunurilor Akerma-
nului sau Benderului, va ataca i zdrobi pe
Tatari i apoi, cu aripi de glorie va veni la
Dungre...
Spre a Impiedica trecerea Dundrii, de
Turci, Ioan a luat urmOtoarele masuri:
ase sute cazaci, cari au incendiat Aker-
manul, sub comanda bravului marinar Po-
kotilo, trebuia sa se plimbe pe Nistru, Marea
Neagr i Dunre, Ong la Galati si
pndind miscarile Ttarilor i Turcior.
1) Jilite, sat In judetul Rmnicului, pe rulelul
Rmna. Ioan-Vod avea 9000 cavaleri Moldavi qi
12 cete de cazaci. Alexandru domnul Moldovei avea
o armatti de 20.000 munteni, ajutali de 40.000
oameni ai beiului dela Nicopoli.
2) Hasdeu, Oamenii cei mari ai Romeiniei, loan
Yacht cel Cumplit.
 Alti cazaci, cldri trebuia sd cutreere Zid In fata Isaccei, ajutat de cele 25 luntre
Bugeakul, in toate directiile, sd taie, s ale cazacului Pokotilo, acest om ar fi putut,
ardd si. s. ita tot ce le va sta in cale. cu inlesnire, sd corespundd asteptrii std-
Cavaleria moldoveneascd a fost expediata panului sdu, apdrnd trecdtoarea Dunrii in
la Dundre spre a opri trecerea Turcilor. curs de mai multe zile 0 respingnd cu
Spre a se uni cu Ttarii si a lucra in succes 1ncercdrile Turcilor de a o trece.
comun, Turcii nu puteau trece Dundrea Treizeci de mizerabile pungi de aur, au
dect pe la Isaccea. In acea directie, la cuinprat constiinta parcAlabului Eremia
vadul Oblucitei, Ioan trimise cavaleria. Golia .. . Srmanul Joan de ar fi stiut
Acolo, la punctul de trecere al tuturor inainte de bdtdlie, i-ar fi dat 3000.
timpurilor era cheia apdrdrii: Dunrea ne- Pentru bani, Eremia Golia a vndut:
putnd fi trecutd nici la vale, din cauza amintirele, amicii, pe domn, religie si chiar
deltei, nici la deal, din cauza nepdtrunselor tara sa ; ce zic ? prezentul si viitorul tdrei
smrcuri. sale ; un viitor radios, lucios, pe unul servil,
Eremia Golia (ce nume fatal), era omul umil si infect. Eremia Golia, putera scrie
cdruia Ioan Vodd, incrediatndu-i apararea astdzi, a vandut pe treizeci de pungi de aur,
Dunrii, li incredinta viitorul si tare. Mol- imperiul ce de sigur loan Vodd ar fi ridicat,
d ovei I incd de atunci, pe ruinele celui otoman.
Cine era Eremia Golia pentru a i se da Treizeci pungi de aur s'a pltit unui prcalab
aceastd onoare, pentru a i se furniza ocazia de Moldova spre a rmne tot semiluna pe
de a avea numele pronuntat cu atta vene- cupola Sf. Sofia.
ratie sau blestem, sute de ani in urm ? Asemenea crime, unanimitatea le iartd...
Meritele lui erau la 1ndltimea chemdrii. Cnd crima intrece prevederile legei, cri-
Se distinsese prin bravurd in Walla. dela minalii sunt taxati de nebuni. Una din bunele
Jiliste ; era amicul domnului ; el intrigase institutii ale religiilor orientale, este, cu
s se dea lui Ioan coroana Moldovei ; in drept, respectul nebunilor.
timpuri critice fusese comandantul Hotinului, Trebuie sd, fie, dacd nu iertat, cel putin
cheia Moldovei, pe lngd cd-i ddruise cloud absolvit acest orn.
mosii, cu pericolul propriei sale vieti, Joan *i onoarea national nu numai c nu se
Vodd li salvase viata in rdzboi . .. si in fine va opune, dar chiar o va cere.
era moldovean. Nu se poate scrie In istorie a un parcdlab
Unui asemenea orn, indatorat de domn de Moldova si-a vndut amicii, pe domn,
si de Ora, i se incredintase postul de onoare religia, tam sa, pentru bani. Existd un singur
al apdrdrei MoIdovei si. al gloriei stdpanuhii caz, prezentul f....
sdu. Moldovei ii era fiu, Ioan Vodd ii dkluse Erernia Golia era nebun ... si totul se
tot ce se poate da unui supus 1). explic.
Oamenii mari sunt bdnuitori ; astfel a fost Crimele negre de natura acelora pentru
Tudor, tefan,. etc., astfel trebuia s fie si cari infernul cu toatd oroarea lui, nu are
loan. torturi echivalente 1) nu sunt de pedepsit:
Inainte de plecare, Ioan 11 puse s jure ele trebuiesc considerate ca efectul stdrilor
pe evanghelie i pe eruce cd va fi credincios anormale ; deplnse, crimele ca si omenirea,
pnd la moarte. dar nu condamnate. Fatalitatea nu se con-
In locul lui loan, l'asi fi pus sd jure pe o damnd cleat de nebuni ...
coloan de aur facute din elemente mici, Mat !. .. Turcii au trecut Dunrea.
rotunde si plate...
1) Tacit, (54-130 d. Chr.) citat de Hasdeu. 1) Shakespeare (W.) Hamlet.

381.

www.digibuc.ro
 Eremia Golia, intiint pe domn c pn se alca cleat pe cadavre spune crocnicarul
a nu ajunge la Dunre Turcii deja o tre- i att de mult se luptaser c sapau armele
ousel% i c6 fiind prea trziu, nu i-a putut din mainele lupttorilor. Cretinii i Turciis
opri. se retrgeau fiecare inapoia tunurilor spre
Dar I fosta Ina nebun? El incredint pe a se odihni i apoi a reIncepe.
domn c forta lor nu trecea peste 30.000 In momentul critic divinitatea, creand
nedisciplinati. O crimd peste alta, este Inc6 c fatalitatea i aurul n'au lucrat in destul,
o simptora de nebunie. permise deschiderea cataractelor cerului
Cu toat deranjarea planurilor sale, loan asupra pulberei tunurilor moldovene.
Vod5 crezu! Oamenii mari cred in servitorii Atunci 1 ... se mai poate crede in rezi-
ce tree de fideli, chiar and li se spun c5, stenta ? Ei bine, aceti arhangheli de bravura*,
ei sunt tradati... Exemplele sunt recente se mai luptau cu ghioagele i cu... minile
0 ward schimbare In plan. goale.
Ioan trece Prutul i coboar la Dun5re, Recompensele faptelor omeneti sunt in
spre a bate mai inti, pe Turci... viat 1... Cele dou sute mii suflete ce
13514lia s'a dat lng lacul Kahul... zburaser la picioarele tronului Celui prea
Nimic nu poate opri fatalitatea Inalt, In mai putin de 2 luni, cereau in
Eremia Golia comanda stnga frontului fruntea lor, ca rsplat, sufletul lui Ioan
de lupt: alrimea moldav. Dup in- Vod
demnul au, cavaleria puse aciulele in sulite Pentru aceasta Ttarii latu-i-ar Dunrea I
i trecu la inamic. au ajuns i ei la timp. In acest moment de
Ins5i'Turcii nu i-a primit pe cei ce tr- suprem disperare, Romnii au fcut un
daser5. Pui intre dou f ocuri, ei au pierit ultim efort, un iur5 asupra artileriei oto-
pn la unul 1). mane, din care reuete s ia o mare parte
Comentariile ar fi de prisos ; dar putem i 86 o adua In partea lor.
aduga: cnd criminalii i v5zur murdara Fratilor ! spunea Ioan Vocl, trgnd cu
fapt, au ateptat moartea cu bravura'. Cri- propria sa mn un tun, cad capul meu
minalii sunt mai bravi dect poltronii i unde vor ego:lea capetele voastre I .
mieii, dar mai putini bravi ca eroii. D Doamne, in marea ta indurare, in
Lupta nu putea fi dect teribil 2). orele de pericol, otirei romneti, apitani
De o parte la inceput: 130.000 Turci cu ca Ioan Vocl i soldati ca moldovenii ore-
120 tunuri, apoi 100.000 -Mari ; de alta dincioi in lupta dela Cahul. Numai ei vor
35.000 Moldoveni, 1000 cazaci i 140 tunuri. fi lemni de neamul: Gforios cnd bate,
Au murit 900 Cazaci i 2800 Moldoveni. Nu glorios cnd este btut .
1) Aci Imi aduc aminte de o strofa din versul ce Pe o movil, la extremitatea cmpului
Amurat J1 scrise sub capul nenorocitului Vladislav de lupt, lng satul Rocani, Ioan adun
care se purta Inteo prjin, dupa pierderea btliei cei 7000 oteni ce-i mai rmsese, trind i
dela Varna, vers ce ni I-a spus venerabilul profesor credincioi, din cei 35.000. Aci, fr. ap,
Andrei Nestor: aceti bravi au tinut 3 zile i 3 nopti contra
Discite mortales non temerare fideml
(InvAtati-v muritorii s nu calce In picioare a 200.000 Turci i Ttari.
credinta). Adeseaori, o seam din ai notri, cu Ioan
2) Luceafrul criticei lstoriei Romnilor este, se in frunte, ieeau din anturi, se repezeau cu
turbare asupra celor mai expuse posturi
Oie, B. P. Hasdeu cititi dar studiul sAu loan Yodd
cel Cumplit, unde lucrurile sunt admirabil desenate
inamice, tiau, macelreau, doborau tot
de penelul abil al campionului reprezentantilor lui
Blcescu qi pe care tablou In zadar vom !mum inaintea lor i apoi, plini de sange, se in-
a-1 copia cu culorile sale. torceau .

382

www.digibuc.ro
 Roua noptii, apzata pe nesimtite pe bu- un Mihai, un Tudor ... victime ; crima ca
atile de 'Ana, inadins intinse, rcorea 0 virtutea nu au patrie ...
buzele arznde de sete ale eroilor moldoveni. In seara asasinatului lui Joan, undele Du-
loan ar fi putut scpa, vorbind turcete larei curgeau tot aa de line, ca i in zecile
ca un turc, el s'ar fi putut strecura, ca de mii de ani ale existentei sale ...
oarecnd Tepq, prin mijlocul pgnilor ; el Sub domnia lui Mihai, Isaccea a fost
nu voi ; el tia ea' generalul ca 0 omul de btut 0 ocupat de generalul s533. Albert
geniu, trebuie s." termine, cu primele sernne Kiraly, ajutat de Aron domnul Moldovei.
de intunecime ce atac razele stelelor kr. ... La 1620 sultanul Osman a fAcut un pod la
Turcii vdznd atta bravur au inceput renumita trecatoare dunreand 0 trece flu-
s6 parlamenteze. Ioan ardt trimi01or Paei viul contra Polonilor ; fa Hotinul 0 se ina-
tAria pozitiei sale 0 numarul vitejilor ce-i poiaz pe acela.i pod aqezat in locul unde in
mai rmnea ; Precum vedeli le zise el toate timpurile: Moldovenii, Turcii, Ttarii,
sunt in stare 86 mai sustin Inca lupta . Ungurii, etc. obinuiau s" treac5. Dunrea.
De apte ori Achmet Pw a jurat pe Coran, La 1670 sub domnia lui Duca in Moldova,
de apte ori Petru Schiopul jur pe Evan- sultanul Mahomet IV declarnd rzboi Po-
ghelie, ca vor fi mentinute intacte condi- loniei, a plecat in persoan6 in campanie.
tiunile sub cari se fcea capitularea ... Intre Armata sa a trecut Dundrea la Isaccea, pe
acestea se speeific6 ea' Ioan va fi trimes viu un pod ce s'a construit cu aceast ocazie.
nevatamat, deadreptul sultanului Selim. Acest pod a fost fcut de moldoveni, sub
Ioan s'a predat ; Turcii nu indrzneau s." privigherea marelui vizir Fazil Achmet Pap.
atace un asemenea ora. Un crqtin, un na- La 1671 Turcii au trecut Dun6reala Isaccea.
politan, un Scipione Cigala, renegat sub Trupele auxiliare ale Moldovei i. Munteniei,
numele de Djigala-zad sub un pretext cam 8000, erau in lag4r pe coline: ele formau
oarecare, a fost acel ce a implntat cutitul in 2 corpuri de cavalerie cu o tinut admirabilA
inima lui Joan. Enicerii au complectat ceea ce 0 aveau uniformele kr proprii pentru a se
cretinul incepuse ... distinge. Moldovenii erau imbrcati in tafta
Ii tiar capul 0 'II desfficur membrele roqie inchisA iar Muntenii in galben ; ele
corpului, legAndu-1 intre cai sau cmile .. . s'au aranjat in ordine de btaie de ambele
Dar, cnd enicerii 0-au venit in fire, i-a prti ale trecerei, inapoia enicerilor.
imprtit corpul ca moafte; ii muiar armele Turcii au trecut Dunrea la Isaccea, pe
lor in sngele lui, rugnd pe Alah BA le un pod executat de popoarele supuse sulta-
dea atta vitejie. Rornnii, este scris, au nului, cari locuesc # in lungul acestui fluviu
servit de model in bravued, adesea ori, mai din ordinul gu. (Din memoriile lui De la
mult strginilor, dect la ai kr ... Croix. Neculai Iorga, vol. I, p. 83).
Nu departe de acolo, la extremitatea ori- La 29 Septemvrie 1673 a sosit la Isaccea
zontului, Dunrea, majestoas5. i. tAcut, a otirea turc, unde fcuse din nou pod.
fost martor a acestui sperjur ; accea0 ne- Ajungand aci sultanul, ateptnd termi-
muritoare O. divin6 Dundre a fost mai trziu, narea podului, petrecu la vntoare, risipind
martor aplic6rei legei talionului, de care banii in toate prtile 0 strngnd neincetat
Romni, in bloc sau individual, asupra lor, Wire (peste acei 30.000 ce avea 0. din cari
fiilor sau strnepotilor asasinilor dela Cahul... 10.000 erau oameni ale0 1), spre a trece in
Astfel a murit Ioan Vod, ca mai toti din Moldova.
oamenii cari erau pentru Romni nite genii... 1) Scrisoarea domaitorului Moldovei Stefan Petri-
Aci un Eremia Golia, dincolo un Basta, ceicu si a lui Grigore Mica al Munteniei, cAtre regele
mai incolo un Ipsilante, cTi.. . un Joan, Poloniei. Arhiya Istoricd a Romtiniei, Vol. II, pag. 26.

383

www.digibuc.ro
 La 1674 Sultanul s'a retras i a trecut La 1687 Buiukli Mustafa Pap a trecut Du-
Dungrea inapoi cu intreaga sa armat. Se nArea cu 25.000 spahii i 8000 eniceri i
spune cA inainte de a se retrage el puse &A prpdete armata polon prin foame 1).
se sugrume chiar in cortul gu 4 paple. Vorbind de Isaccea, principele Cantemir,
(Anonim. Neculai Iorga, I, pag. 83). spune ca in timpul su edificiile ce se vedeau
In Aprilie 1675 Ibraimi Pap dela Isaccea, in interior, era o prob evident de antichi-
cu ajutorul Muntenilor, a fcut un pod peste tatea sa. Dar urme nu se observau, nici in
Dun 6re i-i asigur6 atAt apdrarea ct i ziduri nici in fundatii, ca cine ar fi fost
transportul proviziilor pentru armata turc fondatorul ei. Se pare ins4, zice el, a este
care se afla in rzboi cu Po Ionia. opera colonitilor romani din Dacia sau
In Iu lie 1677 Isaccea avea in fata ei un poate chiar a Dacilor ap precum aunt:
pod pentru trecerea armatei otomane. Isaccea
Tulcea, Carsium i alte foarte vechi ceati
in acest timp era un ora deschis (burg) in Dobrogea.
situat pe o colin6 fsr ziduri sau intdrituri. La 1.71.0 sultanul ordon domnului Mol-
Strdzile dup5. obiceiul Turcior erau foarte dovei s6 execute un pod la Isaccea pentru
strmte dar cu multe case. trecerea armatei otomane.
Intre acestea, foarte putine erau de zid. La 1736 imprateasa Rusiei, Ana de Me-
Avea un palat, locuit de sultan cu ocazia klemburg, declar rraboi Turcilor pe motiv
plecgrei sale inaintea Kamenitzei. Avea eh' Tatarii devastau hotarele Rusiei iar Turcii
numai 2 moschee, acoperite cu plumb. Ca- refuza s5-i pedepseasc.
stelul (cettuia, probabil la punctul Eschi- Armata Tuna sub comanda marelui vizir
Kaleh) era zidit la malul Dunrii, avea a trecut Dun'rea la Isaccea i s'a instalat la
patru turnuri foarte bune, zidite dup sistem Bender.
antic. La 1769 marele vizir a transportat lagrul
Zidurile erau foarte inalte din care cauz5 sAu in cmpia dela Isaccea. El rilmase aci
nu se putea vedea nicio cash' in6untru. Cea 20 zile ocupat cu preparativele i msurile
mai mare parte din locuitori erau greci, necesare pentru campanie. El a tinut in
armeni, bulgari, ovrei i turci. Avea multe urna un mare consiliu, al crui scop a fost
pr6v6lii de mrfuri, dar sarace. In ora nu sa decid incotro trebuie indreptata armata.
se vedeau sclavi pentrucA .. . toti fusesera Nu am experienta raboiului, spuse el (Ma-
ascuni. hon-let Emin Pap) ofiterilor cari compuneau
Trecerea Dungrii a fost efectuat cu 3 caice consiiul ; ramne ca d-voastr, s6 hotriti
i in fiecare din ele se instalaser cte 3 tu- operatiunile militare cari convin i cari ar
nuri mici, cu cari se salutau trec6torii straini prezenta mai multe ganse favorabile armelor
mai distini. (Din jurnalul Palatinului de musulmane. Vorbitilluminati-m cu prerile
Koulmie. N. Iorga, vol. I, pag. 93). voastre I .. .
La 1.684 Ainatzi Soliman Pa'a a trecut din Nimeni nu fa'spunse acestei interpelri.
nou Dunilrea la Isaccea 1). Cum nu se cunotea nimic din planurile ,i
La 15 Iunie 1.685 Constantin Vod B6- miprile inamice, toti membrii consiliului
trnul ce-i zicea i Cantemir Bey, imbrk5. au r6mas ca muti. In fine eful administratiei
la Oblucita caftanul domniei pe care I pri- compturilor, Osman Effendilu cuvntul i a
mise i de unde apoi a pornit in Mol- cutat s" demonstreze c6 Ruii epnd asupra
dova 2). Hotinului, vor intoarce armele lor contra
Benderului. El sprijini conjunctura sa cu
9 At. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 438. motive att de prolexe i cu detalii att de
2) Letopiseiele, pag. 35. 9 Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit.

384

www.digibuc.ro
fastidioase c marele vizir sfri prin a-i Menavi, un savant teolog i jurisconsult
impune tAcere i a-i ordona s5 lase s5. vor- otoman in cartea sa intitulat: Commentar
beasc5. ceilalti. Fiecare atunci a propus cteasupra micei Colectiuni ('erhh Djam Essa-
o msur diferit. Unii asigurau 651 cettile ghir) spune pozitiv ceea ce Turcii aveau de
Bender 0 Uzi (Otceacoff) eraullestul de Mcut. In cazul cnd victoria favorizeaz6
puternice prin ele singure i voiau ca armata pe infideli i in care adevratii credincio0
s porneasc5 spre Hotin. Alta au sustinut sunt striviti sub loviturile inamicului, o
c numai dup ce vor trece Dunrea pace cre pune la adpost bunurile viata
se vor apropia de teatrul rkboiului se va musulmanilor, trebuie s fie privit ca un
putea judeca asupra directiei ce ar fi con- adevrat triumf .
venabil de luat. Aceasta din urrra idee a Astfel ar fi trebuit s4 fie conduita Portii
avut intietate. La 21 Mai 1769 armata a in imprejurrile dezastruoase de MO. Din
trecut Dunrea instalnduli lagrul lng5 nenorocire avansurile fcute de Rui au fost
Cattal. Ea nu fcu aci dect un scurt repaos Mate drept slbiciune ; divanul a refuzat i
cteva zile in urm5 a ajuns la Movila in loc de o pace mai putin umilitoare, dup
R5biei (Khantepessi). noi pierderi de oameni i bani, imperiul a ter-
Patru luni In urm, in Septemvrie, vizirul minat cu dezastruoasa pace dela Kainardj.
fusese sugrumat i un nou mare vizir p5rsea In acelai an dup trecerea Ruilor la
pozitia dela movila Rbiei; a fost retinut Tulcea, unul din cele 3 corpuri, in cari ei
cteva zile pe marginele Dunrii, din cauza imprtisera armata, se indrepta ctre Isaccea.
creterei apelor ce se opunea transportului In primele zile ale lui Aprilie 1771 im-
trupelor. Armata otomara dup ce suferise prejurul Isaccei a avut loc o mare lupt.
de frig 0 foame, a ajuns la Isaccea inteo Turaii sunt b5tuti..Veisman s'a indreptat apoi
dezordine de nedescris. care ora, bate pe Turci d foc la toate
In August 1770 marele vizir avea lagrul depozitele cu pulbere 0 la lepurile lor, apoi
la Isaccea. E1 era lipsit de mai mult timp de se intoarce la Ismail, lund dela turci 8
tiri dela Bender 0 Akerman. La neliniqtea tunuri (dup ce a distrus pe celelalte), un
ce o avea despre aceste 2 cetti s'a asociat vas cu 5 tunuri, dou lepuri, 13 eici, 17
aceea de a vedea pe soldatii turci abando- plute, 86 prizonieri turci i armeni, 30 bul-
nand cu grmada steagul sfnt al profetului. gari, scpnd o multime de familii de mol-
Intr'o zi el a auzit focuri de tun trase in doveni i armeni. Daghistanli-Meemet-Ali,
semn de bucurie In lagrul pe care Ruii 11 pap cu trei tuiuri, arrautul Meemet, pa6
stabiliser% la Cartal. Mirat, el a cerut 16- cu clou5 tuiuri, comandau 30.000 calareti,
muriri 0 a aflat luarea cettilor Bender 0 500 Bosniaci, 350 Arnauti 0. 800 volintiniri
Akerman precurn i apropiata sosire a unui Turci i Armeni. In depozitele de la Isaccea
parlamentar rus, colonelul Ioan Patruna. In s'a &it: 3.200 saci cu pesmeti, 8.000 chile
adevr acest ofiter n'a intrziat s se prezinte de Mina, 6.000 kile grail, 5.000 kile de meiu,
la Isaccea. La 5 Septemvrie el a fost prima 3.500 kile de sare, 3.000 stnjeni de odgoane
In lagr in cortul lui Reis-Effendi i scri- groase i 2400 corturi. Pierderea Turcilor in
soarea Marealului Romantzoff, adus de el, cavalerie i infanterie a fost foarte mare 1),.
a fost tradus imediat. Ea continea propu- Vizirul, cu armata, se afla la Bab6dag;
neri de pace 0 anunta c5 Romantzoff pri- al treilea corp se indrepta contra lui.
mise dela guvernul sau depline puteri ne- Auzind, Turcii au plecat in fug, cu vizir
cesare pentru a stabili conditiunile unui cu tot, spre Constantinopole, parasind tunu-
tratat. Marele vizir rspunse c6 nu va putea. rile, corturile, cazanele, carele i alte bagaje
da un rspuns imediat acestei propuneri. 1) Atli. Comnen Ipsilante, pag. 511.
25
385

www.digibuc.ro
0 taind inainte de plecare, multime de In Februarie 1793 Mihail 1.rtu, strmutat
crestini si aci precum au fcut si. la Isaccea. de curand din Muntenia, domnul Moldovei,
Rusii au ridicat din Babadag tot lsnd a primit insrcinarea s pun frontiera turc6
numai pietrele 1). in stare de aprare, s grbeasdi fortificarea
La 5/17 Octomvrie 1770 vizirul a luat cettilor de pe Dunre : Ismail, Tulcea si
dispozitiuni pentru a ataca in flanc pe Rusii Chilia, s stabileasc depozite considerabile
cari se aflau in Muntenia. Tot aci s'a for- In lungul Nistrului si Prutului si s supra-
mat un corp cu 20.000 Mari si un altul vegheze constructia unui pod de comunicatie
cu 10.000 oameni destinati s manevreze pe ce se propuse s se stabileasc6 la Isaccea etc.
dreapta. In Ianuarie 1807 muhafizul dela Ada-
La 1.3 Octornvrie 1.771 Veisman se in- Kaleh, dela Turnu (Kaleh), dela Giurgiu
dreapta spre Issaccea. Cpitanul Bliser, ge- (Iergoghi) nazirul (intendentul) dela Brila,
neralul Enghelhardt si Veisman bat pe Turci, aianii (sef) si comandantii kazilicelor (por-
fac prizonieri si ajung la cetate, creia 1i turilor) situate dela Rusciuk la Oblucita au
dau asalt si o cuceresc. Rusii nemai avnd primit ordin s vegheze ziva si noaptea la
ce face cu tunurile si. cu munitiunile de paza castelelor, trmurilor Dunrii 0 lo-
rzboi, le-a aruncat in Dunre, intre altele: calittilor ce le inconjur.
30.000 butoaie cu pulbere, Bute de mii de La 1 Aprilie 1808 Isaccea avea o garni-
ghiulele si gloante. Soldatii nu le mai putea zoan. de 1500 oameni sub comanda unui
duce la Dunre ; atunci Veisman d. foc abil om de arme Kursanli-Ali-Pasa.
pulberei si arde restul lucrurilor. In August 1809 Isaccea avea in centrul
La 15 Octomvrie, cetatea, orasul si gea- su un vechi castel de piatr, susceptibil de
miile erau cuprinse si. mistuite de foc. Veis- aprare si inconjurat de un bun retransa-
man a oprit numai 170 de tunuri, pe cari le-a ment. Acest oras este situat pe o pozitie
trimis la Ismail si ateva alimente. Locuitorii incnttoare, se ridica in anfiteatru si era
in numr de vreo 160 mii au fost strmutati inconjurat de pduri, grdini si. vii ; avea
la Ismail si in alte prti ale Moldovei 2). un aspect plcut.
La 15 Aprilie 1773 Klitzka a trecut Dunrea Generalul Bulatow care comanda avant-
la Isaccea, bate cavaleria turceasc, prinde garda armatei, plecat din Vcreni, a gsit
pe agaua ei, pune mna pe toate satele si Isaccea abandonat; garnizoana fugise, parte
orasele de pe langa Isaccea iar la 17 a ajuns pe Dunre, la Ismail, parte pe uscat la
la Babadag 3). Babadag. Pe lang6 7 tunuri, ea mai abandon
La 12/23 Noemvrie 1790 flotila rus a mult munitie si provizii.
sosit la Isaccea, oras cu mult mai mare pe Langeron recomanda lui Neculai I astfel
atunci cleat Tulcea, care si ea a fost aban- luarea acestei cetati: flotila dela Ismail ar
donata si distrus precum si cateva vase de incArca trupe la Reni, le-ar debarca pe
rzboi ; aci s'a gsit mai multe depozite ca trmul drept si cu ele ar ocupa inltimele cari
la Tulcea, 48 tunuri, 5 mortiere, munitiuni domin Isaccea ; orasul este dada in amfi-
pentru a se aproviziona intreaga armata ; teatru ; atacat pe uscat de trupe, bombardat
un tren de campanie enorm a fost luat fdr de pe ap de flotil, el trebuie s capituleze
s se trag mcar un foc de arma. imediat.
La 8 Iunie 1828 dou divizii de infanterie
1) Cronica Vdtafului de aprozi, de fericit me- rus sub ordinele generalului Rudjevici 0
morie Enache Cogdlniceanu, Letop. Moldova, Vol.
III, ed. II-a, Koglniceanu Mih., pag. 267. sub ochii impratului Neculai I al Rusieii
1) Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit,, Tag. 514. forteaz6 trecerea Durarii in dreptul Isaccei,
11 Idem. ajutat de o parte a flotilei ruse de pe Dunre-

386

www.digibuc.ro
iar pe de alt parte de defectiunea caza- base ale unor efemere lupte, uria0 ridicati
cilor zaporojeni sub comanda Hatmanului in ateva zile i pentru cteva zile
Gladkoi 1). Forma cetatii era dreptunghiulara, pe o la-
Cazacii zaporojeni au emigrat in Dobrogea tura aproximativa de 150 m.
cu ocazia diferendelor religioase cari au Natura zidurilor era de piatra cioplita,
izbucnit In timpul domniei Imparatesei Eca- In Mica:0 de 50 cm. de latura, pe Ia patrata
terina. Ei locuiau regiunea din jurul Du- 0 de 30 cm. grosime.
narii de Jos 0 traiau din pescarie ; pan g. la Inca pe la 1856 se vedeau in unghiurile
aceast a.data au dat Turcilor un concurs zidurilor rama0tele unor turnuri ce aveau
fidel i util in toate razboaiele indreptate inaltimea de 7 metri dela suprafata pamn-
contra Ru0lor. Hatmanul lor se bucura sub tului.
dominatia otomana de rangul de paqa cu Pe la 1860 locuitorii din Isaccea au in-
2 cozi. ContinuAnd sa practice religia orto- ceput s drme zidurile vechi i s vnda
dox 1 sa vorbeasca limba rug, ei au piatra din ele.
imbratipt partidul vechilor lor stapni. Coo- Pe la 1864, la o deprtrtare de 1.0 m. dela
perarea cazacilor zaporojeni la trecerea flu- cetate, spre malul Dunarii, se vedea Inca
viului a fost de cea mai mare importanta. deschizatura unei mine sau a unui conduct.
Dup trecerea fluviului, in ziva de 12 El era boltit i pietruit pe dinauntru frig
Iunie, ace1a0 an, o deputatie de boieri greci, foarte intunecos, aa ca nu s'a putut vizita
din Moldova, a sosit la Isaccea spre a in interiorul Au. Ulterior, din cauza dr-
inchina tam. impratului Nicolae 2). Timeo mrei zidurilor 0 a pamntului aruncat de
Danaos I cultivatorii de tutun, deschigtura acelei
0 parte din armata comandata de Laders, bolte s'a astupat cu totul.
la 1854, a trecut 0 ea Dunarea la Isaccea. Exista credinta c ea conducea
In timpul razboiului din 1877 0 1878, pe sub pamnt 2).
Isaccea a fost abandonata de armata tur- Forma cetAii se apropia de aceea a unei
ceasca, retragndu-se inapoia molului lui castre stative romane, dar mai mica ca cea
Theodosiu cel Mare, intre Constanta dela Troesmis.
Cernavoda. Ca lucruri gasite aci au fost: sarcofagii,
Nu putem termina, mai bine, istoricul pietre legionare, fragmente de piatra i oale,
Isaccei, decAt prin urmatoarele cuvinte ale ulcioare mari pentru conservarea apei 0 a
distinsului academician Hasdeu: grului, etc.
(i Mai pe scurt, una i aceeali localitate, Cu pietrele din zidurile i turnurile cetatii
Vadul Duniirii, dupa cum a botezat-o atat s'au cldit case la Isaccea i s'au pavat
de bine parintii noqtri, din pomenirea mo- drumurile.
01or atramo0lor Isaccea, a servit de tre- In toate timpurile Isaccea a fost o impor-
ed-Ware in mii de ocaziuni, pentru Bute de tanta i permanenta tuna pentru apararea,
popoare, in curs de 24 secole, incepAnd dela 1) Hasdeu, Isl. critic a Romnilor, ed. H.
puntea persian (500 ani inainte de Christ) 2) Aceasta ne aduse aminte pestera Cariana, in
0 Oda la puntea muscaleasca din 1828; care s'a Inchis dacii cu bogAthle lor, KeEpv, cum
niciodata insa ceva monumental, ci tot o numeau grecii i ca e trebuie s fi fost pe malul
lucruri de lemn, poduri pe vase, ubrede drept al Dunnii; ad formatiile de calcar, ar fi
putut inlesni facerea ori existenta pesterei; in -ea,
ne spune mitologia, s'au refugiat titanii cnd au
2) Moltke, Campagnes des Russes dans la Turquie lost biruiti de zei *).
d'Europe, Vol. I. 1 J. Ghlca, Dacia V wilt. Publ. In Revista
Istoric. Vol. I, pag. 425.

25*
387

www.digibuc.ro
din partea nord-est, -a. peninsulei Balcanice Nu de mult i se atribuie s'a' fi avut o popu-
sau cheia aprgrii Dobrogei din spre nord. latie de 30.000 suflete. In urm6 a devenit o
Nu se cunoaste nicio prob6 care s'a." ateste simpl comun6 rural, sub numele de Fein-
a. aci ar fi fost Noviodunum 1). Ulna Nedelea, &dui Mandstirei sau Nicolitelul.
Un singur monument principal 3) rdmne Intre Nicolitel si Mngstirea Cilicul se
in picioare, movila Sultan- Tp (dup6 altii &eau o multime de ziduri antice ; in p-
Vzir- Tp) ridicat poate chiar de Dariu, durea, mai cu seama, ce desparte aceste
spre a distinge din deOrtare, de pe vastele dou localitti, se &eau multe fntni si
platouri ale Basarabiei, punctul trecerii flu- apeducte romane, vase de pmnt arse, ca
viului la Isaccea. A fost considerat mult la 4 m. dimensiune, ingropate si deasupra
timp de Romni drept capitala Dobrogei, arora a crescut arbori.
sub numele de Oblucila. Printre lucrurile Osite aci, este de re-
In vecinAtate se Oseste mormntul lui marcat un vas desgropat, de alug6rii mn-
Issak Baba 8) fundatorul orasului. stirei, de sub iidgcinele unui stejar care
avea o circonfering de 1. m. la adncime
6. NICOLI TELUL. de un stnjen. Acest vas era acoperit de o
Dup intinderea ruinelor sale pare s' fi plaa de piatr, pe care crescuse arborele,
fost in vechime un ora insemnat i. se pre- vasul se crede ad fi continut vin sau cereale.
tinde s" fi fost vechiul Trianopolis, dup Monete antice (romane, eline si bizantine)
altii Traianopolis. precum i ruine de tot felul acopereau mai
El se leag, pe sub pmnt, cu Novio- toat regiunea din jurul acestor mnstiri 1).
dunum si se crede s" fi fost un punct inaintat Templul dela Nicolitel este vechea cetate,
al acestuia. zis6 a lui Traian, prercut in biseria 2).
1) Literatorul Anul IV, Nr. 9, Const. P. Scheletti,
La nordul satului se 06 un val de pa-
Ruine, locuri insemnate gi priveligti dobrogene. mnt, in forma' i mrimea valului lui Traian
I) Cel mai principal din resturile cari s'au gAsit dintre Constanta si Dungre. Lungimea sa
la Issaccea, este o piatr pe care s'ar fi aflat scris *): este de 2 %-3 km 3) ; el incinge pe o mare
Hic situs est vates, quem divi Coesaris ira distal-4A Nicolitelul. In val s'a gbh cteva
Augusti patria cedere jussit humo. monete ca de mrimea acelor de doi lei,
Saepe miser voluit patriis occumbere terris
Sed frustra ; hunc illi fata dedere locum. dar mai groase si dupg. asigurarea lui Fr.
Aceast piatr a fost &it'd de un nobil polon, la Weickum, ele aveau inscriptdi romane.
Issacea si transcris de Stanislas Sarciniu (Annal Tot aci s'a mai gsit o baie publicd romand,
I. 2. c. IV, et ultimo) ; traducerea ar fi: care exista pn pe la 1857 ; era zidit in
a Aci zace poetul, pe care urgia Cesarului il scoase piatr cioplit si armid, la vreo 2 % metri
din pmntul patriei. De cte ori sarmanul a voit
s moar in pmntul nasterei ; in desert: iat locul dela suprafata actual a pmntului.
dat de soart ii Piatra a fost scoas si pmntul nivelat ;
Filr nicio indoial c este vorba de Ovid si cu pietrele scoase s'a zidit biserica ronand
piatra i-ar fi servit de monument ; din nenorocire din Nicolitel.
savantii cred a este o plastografie sau chiar o Peters (dup asigurarea (lath' de F. Weic-
inventie arheologica.
Boxhorn spune cA pe la 1508 s'a gsit pe margi- kum) crede al aci ar fi fost un mic laggr mi-
nele Savei mormntul nefericitului poet si-i arta litar, avantgarda legiunei din Noviodunum 4).
acelasi epitaf (cit. de Bruto Amonte). 1) Nazariteanul.
6) Annuaire Gnral de la Roumanie (1882), pag. I) loan Ionescu.
584, edit. de Frdric Dam. 8) Scheletti, Literatorul anual, pag. 524. Articol
*) Cantemir Descriptia Moldovei, trad. academ. Hodosiu asupra ruinelor, locuri insemnate si privelisti do-
pag. 9. brogene, IV.
**) Idem, pag. 21. 4! Idem.

388

www.digibuc.ro
 In apropiere de acest loc se gsesc mai Ruii au mers drept la reduta cea mai
multe nume proprii terminate prin expresia: apropiata i au ocupat-o cu o pierdere de 50
Smeului, ca: ftintana Smeului, dealul Smeului, oameni.
etc. Aceasta este, probabil, in amintirea Acest neateptat rezultat a aruncat groaza
existentei in aceasta localitate, a vreunui printre trupele turceti i. s'a vazut, ceea ce
din acei mari erpi, atat de dei in valea se observa foarte rar, 12.000 oameni fugind
Dunrii de Jos din cauza multimei pustiu- inaintea unui punm de cazaci i vniitori Rui.
rilor bltoase i pe cari Romnii vechi ii Turcii, fugind, au luat drumul: unii spre
numeau Smei sau Zmei (zmen slavonete, I3abadag iar altii s'au inchis la Isaccea.
arpe). Stapan pe malul drept, tarul porunci lui
Ruppel sa fad un pod. Cu concursul catorva
7. SATUL-NOU. TERRAPONTE o
MANASTIREA COCO'. batalioane de pionieri, abilul general, trice-
pnd constructia la ora 3 dimineata, o ter-
Acest Ice este remarcabil prin aceea c6 aci -mina la ora 2 p. m. Capete de poduri au fost
s'a efectuat, la inceputul lui Iunie 1.828, imediat executate i aceste intriri au asi-
trecerea peste Dunre a armatei ruse, chiar gurat aceasta important pozitie.
sub ochii tarului Nicolae. Din punct de vedere militar, aceasta in-
Dei se raspandise zvonul ea Ruii vor ireprinzatoare actiune, ar fi fost imposibil
trece Dunarea la Ismail, totui Turcii, ghi- s reueasca fad ajutorul cazacilor zapo-
cind intentiunea lor, s'au intarit la Isaccea, rojeni.
pe locul vechiului Noviodunum, in fata
In memoria acestei reuite, tarul a dispus
Satului Nou.
zidirea unei mangstiri, chiar pe locul unde,
Flotila rug a adus din Ismail o brigada
aflndu-se cortul du, o bomba inamid trasa
de vnatori, apoi trecu nesuparata sub Ma-
rele Cava lieu (Sulian-Tp) ce Turcii stabi-
de un tun mare, de peste Dunre, a cazut,
liser& 1) pentru a-i opri trecerea, pe Dunare, in apropiere, fr sa fad rau nimAnui.
ctre Braila. Aceast lucrare a cavalieului, Aceast mnastire a primit numele de
a fost aa de rau executat, ca flotila s'a Terraponte, dupa oseaua de pamnt, pre-
strecurat foarte uor, fad nicio suparare, srat cu trestie, ce imparatul ordonase sa
sub ungIziul sciu mort.
se fad intre acest punct i trmul Dunarii.
Pentru a se
In apropiere s'a mai ridicat un monu-
putea, mai cu inlesnire,
apropia de Dunre, Ruii au executat prin ment in amintirea salvrei vietei impra-
balta, un lung dig de stuf, de care vom tului Neculai de pericolul unei bombe venite
vorbi aiurea. de peste Dundre. Bomba a ucis 2-3 ofiteri
Aceast operatiune terminat, barcile ca- din garda imperial iar imparatul care se
zacilor zaporojeni, au trecut pe malul drept
afla intre ei scap ca prin minune.
brigada de vnatori, adusa de flotila dela Intre Isaccea (10 km.) i Tulcea (30 km.)
se ea manstirea Coco. Sunt dou legende
Ismail, care lua loc intre balrii, pe cari
Turcii au facut imprudenta sa nu le ex- asupra cauzei care a dat numele acestei
mnstiri ; prima: dealurile cari de 3 parti
ploreze 2).
inconjur mnstirea se numea oarecand dea-
Cnd au fost zriti era prea trziu.
lurile Cocoilor, din cauza marelui numar de
') Asupra acestui punct cred c. Sultan-Tp cocoi slbatici ce se adapostiser in regiune;
existnd deja, Turcii 1-a transformat In Cavalieu a doua: ingerul Domnului s'a aratat unui
iar nicidecum a a fost fcut cu aceasta ocazie. cioban ce patea oile i ii porunci sa zideasca
2) Ana1izat6 dupa de Moltke, Les Ccunpagnes de
Busses dans la Turquie d'Europe, 1882-29, 2 Vol., o biserid pe locul unde va vedea cntnd
trad. franaise Demmler. Vol. 1, Paris 1854. pe o piatr un coco iar dedesubt va gsi

389

www.digibuc.ro
 urmele unei vechi biserioi. Ciobanul a Osit destul de trist incident caug In mica trupg
cocogul pe piatr, ruinele i a zidit o biseric6 o paralizie neagteptat. Polonezii au profitat
pe care o numi Cocog. gi au fugit, continuandu-gi drumul.
In jurul acestei manstiri se afl multe Romnii, dup ce au ingropat mortii
urme. de ziduri vechi ; a fost restaurat au trimes rnitii mn spitale, s'au luat iari
complect la 1853. dup ei gi la satul Ranzegti, inconjurandu-i,
in ziva de 5 Iulie, i-a silit s depun6 armele
8. POLOIVII. gi BA se declare prizonieri fr conditiuni.
La vale de Terraponte, Intre vechile pi- Trupele romane, can au executat mn aceste
chete romne 13 gi 14, lng6 Repedea, In zile nigte marguri fortate pe distante ne-
noaptea de 30 Iunie 1863, o trup de po- crezut de lungi au fost cu cldur multumite
lonezi armati, compusa din: un ofiter su- printr'un decret al Domnitorului 1).
perior, opt ofiteri subalterni gi 264 grade
inferioare a trecut, duminic spre luni, pe 9. CEATALUL.
teritoriul roman. La 23 Martie 1854 Rugii au Incercat s
Ei au fost adugi aci, clela Tulcea, In mai treac Dungrea la Ceatal, dar n'au reugit.
multe vase cu aburi, unele din ele purtand
pavilion englez. 10. TABACUL.
Ofiterul superior care comanda aceasta Nu departe de gura raului Ialpugul, ce
trup, colonelul Milkovsky, a declarat mai se vars6 In lacul cu acest nume, se gAsea in
trziu, c scopul su, trecand prin Romania, a timpul lui Dimitrie Cantemir (1712) urmele
fost s intre In Rusia gi sa formeze germenele unei vechi cettiti, care se numea Tint 2).
unei forte care trebuia s se revolte contra tefan cel Mare o ridicase din ruine iar dup
autoritAilor tarului gi s'a* libereze Polonia. aceea Turcii, d'gramand-o, s'a Mcut una cu
Bivuacara noaptea la man6stirea Terra- pmntul, incat chiar In acel timp abia
ponte i apoi s'au Indreptat spre Satul Nou, i se putea indica locul unde a fost.
Hagi-Abdula, etc. Din ruinele ei s'a ridicat un alt targ, In
Oricare ar fi fost scopul ce urrdrea, tre- dreptul celui vechi, care Inflorea pe la 1711
cerea lor compromitea neutralitatea 01.6 gi gi care se cherna Tabacul, In apropiere de
da drept motive vecinilor la nemultumiri. Marea Neagr, poate, In locul unde era
Trupe romne, indreptate din Galati, Iagi, oarecand vechiul Aepolius 3) zice Cantemir 4).
Rmnic gi Ismail, au fost destinate de ur-
opreasc, s-i Inconjoare gi s-i 11. ISMAILUL.
gent
prind. Din primele timpuri ale existentei sale,
Trupele ce porniser din Ismail, coman- acest ora trebuie sa fi jucat care Novio-
date de colonelul C6linescu gi cari aveau dunum (Isaccea) i Aegyssus (Tulcea) acelagi
un efectiv de 4 ofiteri superiori, 12 ofiteri rol ca gi Caput-Bovis (Gherghina), &Are
subalterni, 285 soldati vechi gi 1.15 recruti, Dinogetia (Rakel), ca Brila &Are Troesmis
i-a ajuns i dup ce i-a somat s" se predea, 1) Monitorul Oastei, anul 1863.
ei au refuzat ; o lupt s'a angajat cu ei la 4) Cantemir, Descrimia Moldovei. Editia Acade-
satul Constangalia. miei, trad. Hodosiu, pag. 19-20.
Lupta a tinut o or ; romanii au avut 3 4) Formaleone pune (Vol. II, 280, jod) Tentut
ofiteri rniti, 17 grade inferioare morti i pe marginele Mrii Negre; chip& el Tentul era con-
tinuarea romanului Cremniscum.
45 rniti, cand, din nenorocire, la aripa 4) Formaleone pune Aepolius In locul unde astazi
stang6 (maiorul Saegiu), un ordin rdu Inteles este Capul Balaban i unde In evul mediu era
a Merit pe cornist ad sune retragerea. Acest, Falconaira.

390

www.digibuc.ro
 (Ig adic santinel inaintat contra a rmas sub domnia stpnilor teritoriului,
barbafilor i in afara limitelor, in aceast adic6 a Romnilor.
regiune a imperiului. Ei 1-a numit Smeilul sau Smil (Simila, la
Istoria sa trebuie s fie strns legat cu coloniile bulgare din Basarabia) adia oraful
acea a teritoriului, care pare s fi fost locuit Smeilor (balaurii legendari din basmele Ro-
Inca din timpurile cele mai vechi. Dup mnilor) din cauza multimei de erpi mari
Cummerieni au venit pe rnd: Scitii, Ba- ce se &eau i se gsesc inc, rezultatul
starnii i Dacii. Dupa cum am faut, romanii apropierii bltilor, In aceste regiuni.
au ptruns in aceast regiune in primul secol Actualul nume Ismail, este un nume nou,
al erei cretine. datorat dela ocuparea acestor locuri de
Dela 106 teritoriul Basarabiei de jos a Turci, cam de pe la al XVI-lea secol, odat
fcut parte din provincia Daciei. Troianele cu transformarea in raia a Basarabiei de
de pmnt aduc aminte urmailor vechea jos, jimitat la nord cam cu vechile urme
existent a culturei romane in localitate... ale molurilor lui Traian iar la Sud cu Du-
Go (III-lea secol), Avarii, Slavii, Bulgarii nrea. Alegatiunea c Ismailul ar fi de fun-
secol), Besii (al VII-lea secol), dela aatie turceasc6 1) nu pare cu nimic lute-
care pare BA fi rmas numele provinciei meiat.
de azi. Turcii i-a asimilat numele cu unul din
La 820 teritoriul dela muntii Moldovei la limba lor luat prin Arabi dela Evrei i a
Nipru se numea Ateluz qi era ocupat de crei insemnare este de: acela pe care Dum-
Unguri, Pecenegi (secolul X), Cumani i nezeu Il ascult.
Polovci (secolul XI)... s'au scurs fr sa Printre luptele ce au avut loc in aceast
lase cea mai mic'd urm din trecerea kr, regiune (fr a mai vorM de acelea ale
afar de continutul numeroaselor movile, invaziunilor ce au grbit cgderea imperiului
rspndite in toat tara. roman), cele mai importante au fost cele
Aceste movile contin actele istorice tre- ce Romnii au sustinut in contra Ttarior i
cute a teritoriului i vor servi la scrierea Turcilor ; apoi cele ale Ruilor cu
noii istorii. Dup trecerea Mongolilor (secolul Intr'un hrisov al lui Stefan cel Mare, prin
XIII) Genovezii au stabilit colonii pe Du- care druete lui Theodor Cantemir, Oreg.-
n'rea de Jos. labul dela Chiba i Smil, trei sate in tinutul
Un castel venetian (ale c'rui ruine se Flciu, cu toate cmpurile, pdurile, etc.
vedeau chiar in timpuri mai recente in se citete:
vechea cetate sub numele de castelal sau FiindcA Theodor Cantemir, pArcAlabul
bastionul penefian), arata centrul comertului dela Chilia i Smil, intru aprarea acestor
kr din aceasta regiune. cetti contra invaziunilor Turcilor i Mari-
Ruinele ce se vedeau in susul oraului i pe kr, s'a artat serv fideli bray lupttor pentru
marginea fluviului, au fost tot ce a mai rmas crucea lui Christ ; dup aceea ins voind
din vechea cetate a Ismailului, att de fai- Dumnezeu, toate acele locuri le-au devastat
moas in analele Basarabiei. i ocupat Turc iar el s'a vzut constrns,
In secolul XIV teritoriul s'a alipit Mol- de puterea acestora, s prseasc Orin-
dovei. tetele sale moii, ce antecesorii notri, de
Romnii, uniti cu Genovezii, au pastrat fericit memorie, le-a druit moului i str-
mult timp aceasta regiune ; dar, cnd acetia moului sdu: aa Noi... etc. .
din urm au fost fortati s se retrag, din Dup intrarea Romnilor in epoca de sl-
cauza progresului neincetat al Turcilor i al biciune, Turcii au pus mna pe Ismail, au
vexatiunilor comerciale, ce au urmat, oraul Arh. Istoricil a Romciniei. Vol. I, pag. 172.

391.

www.digibuc.ro
facut din el o pozitie puternica, un cap de
pod, 6entrul apararii, din afara imperiului,
a zonei nord-estice.
La 1587 domnul Moldovei a trimis 3000
care cu 15.000 persoane pentru a repara cu
spezile sale castelul Usia (Otceakov) stricat
de cazaci.
In iarna lui 1594-95 pAra nu s'a des-
ghetat Dunarea, Mihai a pus mna pe ce-
tatea Ismailului, care se afla sub Turci, unde
a omort mai mult de 1.000 din ei ; a luat 70
tunuri, din cari dou erau marcate cu armele
imparatului Ferdinand vi alte doua cu ale lui
Joan Huniade.
Domnul roman a trimis aceste patru
tunuri cadou domnului Transilvaniei ; el a
lasat, la Ismail, 900 Romni garnizoana,
apoi a trecut Dunarea vi a pustiit din nou
oravele Bulgariei.
De trei palme apa curgea peste gheata
fluviului, cnd 1) Mihai, nesocotind pericolul
a trecut fluviul in tar* incarcat cu prazi vi
s'a indreptat spre Bucurevti 2).
Din nenorocire, momentul in care Mihai
a pus mana pe Ismail, in acelavi timp vi pe
Chilia, a fost destul de scurt ; el le-a pierdut
indata, din cauza evenimentelor extraordi-
nare de cari era plina domnia sa.
La 15 Aprilie 1.595 vestea sosevte la Con-
stantinopole despre luarea Akermanului,
Kiliei vi Ismailului de care Aron domnul
Moldovei, care inaintnd, 'biruitor, pustiise
toate tinuturile cu foc vi asediase Benderul.
Mihai strange noi trupe, entusiasmate de
vitejia i liberalitatea. sa. Se asigura ca Ruvii aib nicio suprare vi ii trirnetea pe la ca-
(moscovitii) sunt gata sa treaca in ajutorul sele lor 6).
Moldovenilor vi c' Mihai- devasteaza tarmul
drept al Dunrii, aruncnd spaima in mijlo- frumoase nu trebuiesc uitate chiar pentru
cul populatiilor. Rzboiul a devenit defensiv
pentru Turci vi ei fac noi pregatiri 3). Braila,
asediata, s'a predat. Toate porturile Dunarii
dela Nicopole pra la guri sunt in puterea
1) De Thou.
4) N. Balcescu, Istoria lui Miltai Bravul, editia
acad., pag. 72-73.
3) Docum. Venetian Nr. 248 (Colectia Esarcu).
392
www.digibuc.ro
Romanilor. Armata lui Mihai e compusa din
diferite natii, intre cari: nemti, transilvani,
poloni 1). Devi Turcii doresc pacea, se crede
insa imposibila, de vreme ce Romnii nu mai
recunosc suprematia sultanului 2). Pe nand
sultanul se silevte la o indreptare a lucrurilor,
Romnii impiedic navigatia pe Dunare vi
pustiesc cu foc tinuturile din jurul Constan-
tinopolei, unde foametea devine vi mai mare
prin aglomerarea refugiatilor. La Constanti-
nopole se vorbevte de o mare invingere a
Romnilor asupra beglerbeiului Greciei 3).
Mai in toate timpurile domniilor lui Mu-
stafa al III-lea, Abdul-Hamid I, Selim III
vi mai cu seama al acestui din urma, acest
orav a fost considerat ca un bulevard al im-
periului contra Ruvilor vi Tatarilor.
La 1710 Ismailul 4) era in mainele Turcilor
si
,)
era comandat de un Mutecveli.
Mihai Racovita, domnul Moldovei, trecuse
la Ismail pentru a merge la Constantinopole,
sa-vi expieze, timp de vapte luni, phcatele
in inchisoarea dela Edicul6 (vapte turnuri) 5).
In Octomvrie 1711, Neculai Voda Mavro-
cordat, instalandu-se in scaun, a trimis oa-
menfi curtii sale, pe la Ismail, Braila, Kilia,
etc. cu firman imparatesc vi oriunde gasea
moldoveni robi, barbati vi femei, ii lua vi ii
trimitea in tall ; astfel, sute de aceste ne-
norocite fiirrte, de toate sexele vi etatile,
erau aduse inaintea domnului, goale- v'r des-
bracate vi punea domnul de le facea im-
bracaminte, le da bani de cheltuiala ; odor
insurati le da &arid de scuteala, ca sa nu
Cu toate c acest domn era grec, actele
domnii straini, ci din contra mai multa
1) Docum. Venetian Nr. 249. (Colectia Esarcu).
2) Ibid., Nr. 250.
3) Ibid., Nr. 251.
4) Cantemir.
) Nicolae Costin, Letopis. Mold., ed. 2 Kogln.;
pag. 69.
0) Axentie Uricarul, Cronied, In Let. Mold.,
Vol. II, pag. 132.
cintte le face, cAci ca strini ei nu fdceau a evita inamicul, au voit 86 pun mna pe
ceea ce Mceau ptImantenii. Pomenirea aceste barci ; ei au inceput intre dnii o
dreapt a istoriei trebuie s caute la faptele lupt in care parte din ei s'au inecat in
bune, dacA nu altfel, cel putin ca o compen- fluviu. Acei cari au pus !Walla pe vase au
satie in parte a faptelor lor in general mur- trecut la Tulcea. A doua zi dup aceast
dare, de cari nu au fcut economie domniile intmplare generalul rus Repnin s'a prezentat
strine. in fata Ismailului cu 7-8000 oameni. La
La 1770 Principe le Repnin, tot att de apropierea sa, cavaleria musulman decamp
bun general ca i abil diplomat, ia cetatea 0 a plecat s caute un refugiu, unii la Chilia,
Ismailului cu 203 tunuri 0. 2000 prizonieri, alii spre Akerman. Infanteria care se afla
intre care 20 ofiteri superiori Turci i Ttari. in cetate n'a manifestat dect o slab rezi-
Generalul Weisman este numit comandant stent ; ea a fugit i s'a rspndit in Basa-
al Ismailului.1). rabia. Dup ce au rat:kit mai mult timp in
La 5 Septemvrie 1770 Ruii au prsit aceast provincie, soldatii vagabonzi i fr.
Ismailul din cauza ciumei care bntuia in efi au mers spre Akerman i Uz ; acolo
localitate. i-au procurat brci cari au adus o parte
Dup btlia pierdut contra lui Romant- in lagrul dela Isaccea.
zoff, hanul Ttarilor Kaplan Gherai se re- Primul nume al acestui ora dat de Rui
trsese la 1770, cu Ttarii si aproape de este: fortdreata marei armate, intelegnd pro-
Ismail. El a mers la cartierul general dela babil prin aceasta a armatei ce Rusia avea
Isaccea pentru a conferi cu marele vizir totdeauna gata de a opera in Orient spre
asupra mijloacelor de a apra aceast cetate. peninsula Balcanic, Mr.-a de a cgrei pose-
Locuitorii din Ismail trimiseser deja femeile siune orice operatie era riscat.
copiii lor la Kilia i Akerman. Hanul a La 1.773 era inconjurat de un singur zid
angajat pe vizir s expedieze un numr de fcut in vechime de Genovezi.
vase indestultor pentru a transporta pe Dup pacea de la 1774 Turcii recunos-
trmul drept al Dunrii familiile ttare din cndu-i importanta ce avea, a incredintat di-
tribul Edissan, in scop de a obliga astfel pe rectia fortificatiilor sale unor ingineri strini
cavalerii din acest trib s nu se separe de intre al1ii unui german Richter
cauza musulmanilor, cci originea lor era Aceti ofiteri au inconjurat cetatea inteun
din o localitate moscovit ; ei au prsit-o front de retranamente de 1800 toise in-
pentru a veni s locuiasc in Basarabia ; dar conjur, dispus dup cerintele neregulari-
acetia au pstrat un fel de ataament pentru t4ei terenului. S'a dispus s se cuprind in
Rui. Msura propus pru dictat de pru- interiorul intrirei si mahalaua moldove-
dent. Ordinele necesare pentru executarea neasc, situat la stnga oraului, pe o
ei au fost date indat i hanul a plecat la Inltime care4 doming.
Ismail. Uvrajul a fost terminat de un grec care
La sosirea sa el a th'sit spiritele soldatilor mai in urin a intrat in serviciul Rusiei.
att de agitate 0 att de putin dispuse la Intrirea de pmnt era foarte ridicat
aphare c iei plin de indignare, reintr in din cauza marei adncimi a antului ; ea
lagrul sau, abandonndu-le lor insui tru- era cu toate acestea foarte razant. Nu avea
pele otomane printre cari dezordinea era la niciun uvraj inaintat i niciun drum acoperit.
culme. Mai multe brci incArcate cu provizii Un bastion de piatr, deschis printr'un
au venit dela Isaccea. Soldatii cari nu aveau gt foarte ingust 0 ale crui ziduri erau foarte
alt gnd dect s traverseze Dunrea pentru groase, avea o baterie cazematat i una
9 Cronica lui Ath. Comnen Ipsilante, pag. 508. in barbet care apra Dunrii. Spre

393

www.digibuc.ro
 partea dreapta a oraulu era un cavalieu In luna Mai 1774 olandezul contele Piland
de o Ingltime de 40 picioare drept in jos a fost numit, la Ismail, amiralul flotei ruseti
i garnisit cu 22 guri de foc cari aparau de pe Dunre 1:).
aceasta regiune. La 1788 Austriacii au repurtat In Moldova
Spre partea fluviului cetatea era cu totul o mare victorie asupra Turcilor. Principele
deschisa, Turcii neprevazand eh' Ruii ar pu- Ipsilante i doi pai au fost facuti. prizonieri.
tea sa aiba vreodata o flotila de razboi pe Un mare numar de raniti au fost transportati
Dunare. in cetatea Ismailului.
Partea dreapta a oraului era mai bine In cursul verei (1789) Principele Repnin,
zidita. In ora multe pravalii. Principalele a facia o greal care nu i-a fost iertata. El
cladiri In aceastg. parte erau: 2 moschee, avea inaintea lui pe Hassan, vechiul cpitan
zidite In lungul tarmului, un vechi castel paa, devenit general de uscat. Dispunea de
destul de mare, pe jumatate distrus i un 20.000 oameni; Repnin 28.000, cu 15.000
altul foarte mare situat &Are partea de mai mult cleat li trebuia. Potemkin ii ordona
sus a: oraplui i in care locuia seras- A' dea lupta adica A impratie corpul inamic.
chierul. Ajunse cu un mar meritos pe Turci la
Mahalaua moldoveneasca format din co- Falciu in cursul unei seri; In loc sa-i atace,
libe izolate se ridica aproape a. pic pe tarmul imediat, atepta liana a doua zi. Noaptea
stang al fluviului i a unui 141114 care curgea Turcii s'au retras la Ismail, de pe zidurile
perpendicular fluviului i care despartea fo- caruia brava pe Repnin, care dup o scurt
burgul de ora. canonad s'a retras.
Se putea face din acest foburg o excelenta In Octomvrie 1789 din cele trei armate
citadela cad era absolut detaat de ora i pe cari Turcii le avea in Basarabia, Muntenia
mai ridicat ca el. i Banat, nu mai ramaneau nici chiar 500
Oraul se ridica In anfiteatru In lungul oameni reuniti ; totul a fost Impratiat.
apei pan la vechea incinta. Intre aceasta Hassan Pap a fost rgnit iar generalul Solti-
incinta i fortificatie era un mare spatiu koff a inceput sa. bombardeze Ismailul.
unde campau trupele turceti. In lungul In Decemvrie 1789 Ruii s'au deprtat de
fluviului nu era nici dig, nici port i un Ismail, asediind Benderul, pentru ajutorul
mare numar de vase de rzboi i comert careia garnizoana Ismailului tare de 10
legate la mal. 15.000 n'a fost In stare s facg. nimic,
In acea epoca (1790) Dungrea facea un La 1790 Turcii numeau Ismailul: Ordu-
semicerc in centrul oraului i. era mai In- Kalessi. El avea o Intindere perimetrica
gusta vis-a-vis de bastionul de piatra cleat aproape de 10 km. Despre Dungre era ocolit
vis-a-vis de mahalaua moldoveneasca. Acolo cu troieni de piatra iar despre uscat cu mari
avea o latime de 240 toise i numai 180 retranamente de pgmant, inalte de 4 stall-
vis-a-vis de bastion. jeni i In dosul lor cu airturi i mai adanci ;
Un ostrov numit Ceatalul despartea 2 pe langa aceasta mai era armat cu vreo 300
brate ale fluviului. El era acoperit de trestie tunuri i cu o garnizoana de 40.000 oameni
de o marime enorma. din cari jumatate erau spahii i eniceri.
La 500 toise de ora un mic raulet Cetatea, atat de bine Intrita, era coman-
se varsa In Dunare ; Intre acest raulet i data de seraschierul Mehemet-Paa, de cu-
ora erau MAI; restul terenului care In- rand Investit cu demnitatea de mare-vizir
conjura cetatea era ca Basarabia de jos: o i secundat de teribilul frate al Hanului
campie deluroas cu totul stearpa i ne- Crimeei, Kaplan Gherai, cu cei 6 fii ai BM.
cultivata. 1) Ath. Comn. Ipsilante, pag. 521.

394

www.digibuc.ro
 In Octomvrie, Kutusow, care observa 1Mia Rusiei, se afla Inteo pozitie cu totul In-
Nistrului dela Bender la Akerman, a primit curcata. Inlocuit In inima tarinei, el se
ordin s Inainteze &Are sud spre Dunare. temea ca nu cea mai mia Infrangere sa
Armata se compunea din cateva regimente poat arunca voalul si Intuneca o glorie cu
de grenadieri si vnatori, 2000 cazaci de atata osteneala astigata. El a dat ordin
Don 0 zaporojeni si o parte din flotila anco- lui Suvarow sa Incerce luarea Ismailului.
rata sub avantposturile acestor din urma. Suvarow era un soldat brav ; el ardea de
Cnd s'a raspndit stirea ca armata rusa, dorinta de a pune mna pe Ismail, dinaintea
ajutattt de flotila, luase Tulcea, Isaccea 0 a aruia, Intr'un timp asa de scurt, armata
taiase comunicatia Ismailului cu malul drept, rug fusese silit de 2 ori sa se retragal...
atunci, un numar Insemnat de luntre zapo- Isi concentra dar fortele si cu voia sau far%
rojene, seici 0 salupe etc. a plecat din voia sefului, interpretnd hbertatea de ac-
Sevastopol In directia acestor porturi, de tiune ce i se daduse, cum o Intelegea, In-
curand cucerite. conjura Ismailul In forma de semicerc, cam
Potemkin ordona dela cartierul sau ge- la trei km. dela incinta. El si-a procurat o mul-
neral dela Iasi, lui Kutusow sa instaleze o time de sari, gabioane si fascine ; a instruit
garnizoana In ostrovul din fata Ismailului armata sd le Intrebuinteze noaptea ; a facut
0 cu o baterie sa bombardeze neIntrerupt recunoasterile cele mai minutioase, planuri
cetatea. In acelasi timp urma sa-1 constrnga peste planuri ; a luat toate dispozitdunile ce i
de pe uscat 0 apa, spre a-1 sili, prin asediu, se pareau necesare 0 a asezat puternice baterii
la -capitulare. cam la 120 m. departe de vrfurile bastioa-
Blocada a Inceput In ziva de 21 Noemvrie. nelor.
Dar Ma dela inceput sa vedea a Rusii nu In ziva de 7 Decemvrie 1790 apreciind a
vor reusi. Cei 28.000 Rusi sleiti de marsuri, totul era gata a trimis imediat seraschierului
boale si timp ralu, jumatate cazaci, erau prei un parlamentar spre a se preda.
putini pentru a Incerca ceva serios si Kutuzow Mai lesne s'ar opri Dunarea din cursuI
consultnd consiliul de razboi ridica asediul. &au cerul s'ar rasa pe parnnt decat
si
Pe un timp de toamn ocolind mlastinele Ismailul sa se predea ghiaurilor a fost
lacurilor Ialpug, Catalpug, etc., el a indreptat barbatescul ralspuns al trufasului seraschier,
trupa sa spre Galati. unde uitat de toti care, -cum am spus, nu de mult fusese In-
nemuritorul Suvarow parea a dormiteaza. vestit cu sarcina de mare vizir.
Comandantul de apetenie, Principe le Tau- La a doua somatie In care i s'a dat termen
ridei, Feldrnaresalul Potemkin 4 umd din de 24 ore spre a reflecta si ridica pavilionul
acei oameni extraordinari, tot att de greu alb, adangnd a garnizoana va fi trecuta
de definit, pe cat de greu de Intalnit,uimitoare prin ascutisul sabiei daa nu se va preda,
amestecatura de marire si slabiciune, de pasa raspunse Indoind canonada forturilor
ridicul si de geniu ilustrul, odorul Eca- cetatei.
terinei II-a cea Mare, 10 avea cartierul ge- In acest timp un nou ordin a lui Potemkin
neral la Iasi. Ii aducea aminte s nu dea asalt Ismailului
El visa lucruri mari ; liberarea tarilor ro- cleat daa va fi sigur a-1 va lua ...
mne de sub suveranitatea Turciei si apoi Ar fi o rusine, termina ralspunsul lui
independent de Rusia sa puie bazele unei Suvarow, daa si pentru a treia oara. Rusii
noi domnii, pentru sine 0 urmasii Mi. s'ar retrage din fata cetatei si n'ar intra
Din nenorocire cu toate marile sale ca- Inauntru .
Mali si defecte, acest orn, singurul ce ar fi In ziva de 9 Decemvrie a avut loc cel din
putut pune in practical rnarile scopuri ale urma consiliu de razboi. Cei mari s'au scuzat

395

www.digibuc.ro
 de a lua parte sau s'au opus s se dea asalt
cettei. Comandantii de al doilea ordin susti-
neau contrariu. Cel mai tnr, brigadierul
Matei Platow subscrise primul pentru asalt.
Apoi au urmat: Or low, Samoilow, Cutuzow
etc. In fine s'au raliat cu toti ; s'a hotrit
O. se adreseze Principelui Feldmaresal
pentru a-i cere avizul si trece imediat la
asalt. Suvarow instiintat de acest rezultat
veni in consiliu si-i srut pe toti.
In ziva de 10 Decemvrte flota si bateriile
au deschis un foc asa de slab c6 a fcut pe
Turci s cread c" inamicul n'are suficiente
munitiuni.
In noaptea de 10-11 Decemvrie un inghet
strasnic a %cut s dispar inconvenientele
noroaielor si mocirlelor de pe drumuri sau
localittile vecine.
Din ordinul lui Suvarow armata a fost
imprtit in 3 detasamente si fiecare din
ele in 3 coloane.
Detaamentul din dreapta era comandat
de vrul Principelui Potemkin, locotenent
general ; acel din stnga de nepotul lui
, Potemkin, locot. general Samoilow si in
fine al treilea, cel din spre ap, de contra-
amiralul Ribas.
Inceperea luptei a fost semnalat prin
3 rachete trase la intervale de o or. 0 ceat
groas ce insotea noaptea intunecat, a
ajutat apropierea. Dup ce a fcut poduri,
umplnd santurile cu cadavre, Rusii au
inceput s se urce ca furnicile pe ziduri.
Turcii au prins imediat de veste si rezistenta
lor inversunat a provocat unul din acele
infiortoare mcele al cror spectacol nu-
mai popoarele vechi le-au putut da. 0 parte
din cei ce au trecut in cetate s'au repezit
si au deschis portile spre a intra grosul
armatei.
Atunci 1 dar e mai bine sd aruncAm vlul
uitrii peste acea ce s'a petrecut...
Cnd s'a luminat de ziug, batrni, copii,
fete si neveste fiecare cu cte un crmpei
de armd in mn zceau intinsi alturi
cu eadavrele elitei bravilor armatei rusesti.
396
www.digibuc.ro
Orict de dureros, tabloul era departe de
a misca inima lui Suvarow. Infuriat de ve-
dere, imbtat de mirosul sangelui si entu-
ziasmat de pungile cu aur ce i se aruncau la
picioare, ca in timpurile vechi, nemilostivur
general comand masacrul garnizoanei, pro-
vocand ruri de sAnge si abandon timp
de trei zile, cetatea in prada jafului si a
violului...
Cei ce au putut scpa vii, din aceast
betie de sAnge, au fost WO robi ; mai
putini fericiti dect cei cari muriseral
Ce mai rmsese din populatie, a fost trans-
portata si stabilit in Rusia, in districtele
otomane.
Zidurile ceatii au fost minate si aruncate
in aer.
Cetatea a czut astfel copleit de numrul
si bravura inconjurtorilor.
Totul a fost transformat inteo grmad
de ruine cari au rmas in aceasta stare pAn
la 1.812 cnd Ismailul a fost cedat definitiv
Rusiei (prin pacea dela Buctresti).
Rusii au pierdut: 1. general, 2 coloneli,
60 ofiteri i 5000 soldati iar Turcii dela
35-60.000 oarneni de diferite sexe si et:4i,
60 pasale, 300 tunuri, 400 drapele. Sera-
schierul singur a scpat sub o grrnad de
cadavre.
Suvarow a avut 2 ca omorni sub el.
Soldatii indrjni au fcut o adevrat baie
de snge. Turcii, dup -spusa martorilor
oculari, o meritaser cci s-au dedat in
timpul asaltului celor mai oribile cruzimi
asupra prizonierilor sau crestinilor.
Prada soldatilor a trecut peste 2 milioane,
afar de lucruri scumpe, obiecte de art,
mrgritare, covoare de Persia si stofe de
mtase.
Potemkin a primit la Iasi urmtoarea
scurt stafet: flamura rus flfie pe zi-
durile Ismailului .
Contele Alexandru Vasilievici Suvarow
trimise Ecaterinei urmtoarea tire: Tru-
faul Ismail st. la picioarele Majesttii
Tale .
 In 6 zile s'a curgtat orasul de cadavre. La inceputul anului 1796 Turcia a repar-
A avut loc un Te-deum. Pe bordul vasului tizat Meg 40.000 oameni in cetatile: Ismail,
amiralului Ribas s'a dat un ba.nchet ; pe la Akerman, Chiba, Bender si. Hotin ; ulterior
finele anului bolnavii si rani-0.i au fost por- s'au fgcut diferite depozite pe frontierg.
niti spre Galati. La 1806 Turcii au ordonat punerea in stare
Acest asalt a avut un puternic rasunet in de apgrare a cetgtilor Ismail si Bender sta-
Europa iar pana lui Byron 1-a imortalizat 1). bilind Inca 2 lagre : unul la Rusciuk pentru
Luarea Ismailului a decis congresul de a observa Dungrea de Jos si altul la Vidin.
pace ce era adunat la istov ( ?) s dea La 10/22 Noemvrie 1806 una din cele trei
Crimeea Rusiei, lucru la care Poarta se opuse coloane ruse care intrase in Moldova cu
pang atunci. In schimb Ismailul, a fost redat 20.000 oameni dupg ce a luat Benderul, a
Turciei care a pus imediat sg-1 reintgreascg 2) continuat drumul sgu cgtre Ismail. Coman-
prin concursul locuitorilor. dantul-sef era Principele Dolgoruki iar tru-
Bravul marinar Gazi-Hassan, care fusese pele de pe Nistru comandate de Michelson.
ridicat la demnitatea de mare-vizir n'a putut In Ianuarie 1807 un curier al Principelui
suporta atatea dezastre ; el a murit de durere Moruzi trimis la Ismail arata c cetatea
in lagrul sgu. In betia triumfului, Caterina, era asediatg iar comunicatia intreruptg.
spunea, in ironie, ambasadorului Angliei: In acest timp Mustafa Bairactar, aianul
Pentrucg Pitt vrea sa mg goneascg din Pe- Rusciukului a trimis 5000 Turci si a ocupat
tersburg, ngdgjduiesc cg-mi va permite sg Bucurestii ; Paswan Oglu a trimis si el
ma retrag in Constantinopole . 12.000 oameni.
Pasa Brgilei a constituit un corp ; asemenea
In Martie 1793 toate fortgretele turcesti si cel al Silistrei ; toate fortele reunite s'au
se aflau In o stare foarte rea. Poarta s'a urcat la aproape 100.000 oameni. Moruzi
ocupat cu reparatia lor. Pentru acea a Ismai- era un mu de inimg ; el chiar inaintea decla-
lului a fost insgrcinat generalul Koeller. ratiei de ralzboi a Portei, a format o confede-
In Iulie 1794 toate lucrgrile necesare ratie contra Rusilor si incera sg atragg pe
apgrgrei si desvoltarea diverselor mijloace pasa dela Janina si ayanul Adrianopolei,
maritime si militare ale imperiului Otoman cari ar lucra contra Sarbilor.
erau urmgrite cu o activitate rarg mai ales Dupg luarea Akermanului, la 1/13 De-
in ceea ce privea fortgretele Ismailului si cemvrie 1806, Muka-Belekei, comandantul
Benderului cari se credeau a fi in curand Ismailului si Hagi-Hussein Aga, comandantul
terminaCe. Chiliei, in unire cu locuitorii au trimis Du-
1) La acest asalt ducele de Richelieu s'a ilus-
celui de Richelieu la Akerman o deputgtie
trat pentru prima oara. A fost decorat cu crucea oferindu-i s predea aceste cetati si cerand
Sf. Gheorghe si a prirnit o sabie de aur si gradul de ca gratie sg-i trimita trupe ruse pentru a le
colonel comandant al unui regiment de cuirasieri. ridica temerea de a fi atacati de briganzii
Acesta a lost omul caruia Rusia li datoreste pros- din Bulgaria.
peritatea Odesei de mai thrziu ; acest Richelieu, Trei zile in urma generalul Zass a ocupat
dupa restaurare, a fost numit ministru a lui Lu-
dovic al 18-lea si a contribuit prin favoarea lui Chilia. La Ismail lucrurile s'au petrecut
Alexandru I la micsorarea cu 100 milioane a con- altfel:
tributiei de rilzboi iar unii francezi 11 pun din Poarta atacat de Rusia in mod neasteptat,
acest punct de vedere, al'aturi de Thiers, in gloria luata fgra veste, neavand nicio trup dispo-
libergrei teritorului. nibilg pentru a-i opune si stiind ca toate
1) Cronograful lui Dionisie Eclisiarhul, In tesaur fortgretele din Basarabia si din lungul Du-
de nwnumente istorice, publicat sub directia regre-
tatului Al. Papiu Ilarian. Vol. II, pag. 181. ngrii, erau in neputintg de a se apgra, a luat

397

www.digibuc.ro
o h6tArire care ii face onoare energiei 0 gata sit fac6 prizonier pe Meyendorff. Regi-
prevederei sale. Ea a declarat rzboi Rusiei. mentul din Titomir dragoni a fost impratiat
Sultanul trimise firmane la tuti briganzii descoperind cartierul general. Atunci bravul
revoltati contra lui, in Bulgaria, le oferi colonel Denissiew, cu 2 escadroane din re-
iertare pentru revolta lor, grade, guvern6- gimentul de Sewersk dragoni, a azut pe
mntul tuturor cet4i1or pe cari le uzurpa- flancul Turcilor, respingndu-i. El a fost greu
sera, daca ei ar fi imprumutat trupele lor rnit la picior de o lovitur de pistol.
sultanului 0 dac6 se uneau cu el contra Acest atac fcu pe Meyendorff s-i piard5.
inamicului comun, al credintei. Acest firman capul. S'a deprtat de ora cu atta grab
a avut un plin succes. Incnta-p de iertare incAt a uitat 12 tunuri cari trebuiau BA ajung4,
0 de titluri cari le asigurau usurpatiile lor, in aceiai zi, in lag4rul sh'u 0 cari nu erau
ei au primit cu plkere propunerea sultanului. escortate dect de 2 companii din Regi-
Mustafa Bairactar era deja hot6r1t, dinain- mentul 1.1 Vadtori comandate de colonelul
tea razboiului, s" fie numit paa legitim al Sanders.
Rusciukului. Inainte de a fi primit propu- Pe cAnd Sanders ajungea aproape de
nerile sultanului, el trimise in mar fortat Ismail, Meyendorff fugea ponarginile lacului
pe faimosul Pehiivan, creatura 0 amicul Yalpug i cele 12 tunuri ar fi czut in minile
su, pentru a intra in Ismail cu un corp de Turcilor dac' un cazac nu spunea lui Sanders
4000 oameni. Pehlivan a ajuns in fata Ismai- ce s'a petrecut la Ismail 0 ceea ce-1 fcu s'd
lului la 24 Decemvrie 1.806. Locuitorii i-a se inapoieze.
inchis portile iar el a fost obligat BA' rAinn Pehlivan distruse satele din jur iar pe
in ostrovul Ceatal. El a negociat cu ei. Se locuitori i-a bagat in cetate milrindu-i astfel
tia de apropierea Ruilor. Partidul ce nu fortele sale. .
voia ca oraul s." cad in mna Ru01or, dei Acest orn de inim a sustinut mai multe
mai slab, ajutat de Pehlivan a avut superio- lupte cu Ruii in cetatea Ismailului.
ritatea iar Pehlivan a intrat in cetate in ziva La 17 Ianuarie 1807 Pehlivan-Aga ayanul
de 25 Decemvrie 1.806. Ruii au ajuns abia Silistrei a atacat pe Rui aproape de Ismail
a doua zi 0 generalul lor Meyendorff, zri fcndu-le cAteva Bute de prizonieri.
restul trupelor lui Pehlivan cari treceau inc6 Ruii cutau s cucereasca ostrovul din
Dunarea. Pehlivan avusese timp s macel- fata Ismailului, ostrov ce masca trecerea din
reasc6 pe cei cari erau contra lui i armnd fata oraplui. Flotila rug dela gurile Durarii
pe toll locuitorii c'drora le inspira pe a-Ma a atacat Duminee 22 Aprilie 18Q7, susti-
incredere cAt temere, a primit foarte rqu pe nut de numeroase trupe. La inceputul
Rui. luptei Ruii au pus mna pe 3 Krci canoniere
Meyendorff som cetatea. R6spunsul lui 0 au operat debarcarea. Dar comandantul
Pehlivan a fost mandru i obraznic ; el nu Tulcei, Cusum-Hassan 0 Bosniak Aga loco-
menaja deloc expresiile pentru a imputa tenentul lui Pehlivan, reincepAnd lupta cu
Ruilor modul neuzitat nici la barbari cu vigoare, Ruii atacati de 2 ptirti au fost pui
care ei incepuser fra nicio declaratie, inteo mare desordine, au pierdut 22 brci
rzboiul. eanoniere 0 500 oameni. Multi au fost
Ruii s'au apropiat fr socoteal de ce- omoriti sau inecati 0 prea putini au 86:pat.
tate 0 au suferit mult din cauza artileriei. Meyendorff a inaintat asupra Ismailului la
Ei au pierdut mai mult de 200 oameni 0 13 Februarie 1.807 pentru a-1 asedia. Ne-
s'au retras. Au rmas trig 3 zile in fata multumit de locotenentul &du care nu filcea
cettei. La 28 Decemvrie Pehlivan a ieit cu cleat greeli capitale, Michelson a venit in per-
toat cavaleria sa. La un moment dat era soan' fa comande asediul Ismailului. De-
398

www.digibuc.ro
taamentele din centru trebuia Bali adape
caii tocmai dela Dunare, la distanta de a venit ea atace escadra turca stationat la
aproape 12 km.
Armistitiul dela Tilsit a pus capat asediului.
Cincizeci de ani de reveruri, infiltrase in
sufletul Turcior o teroare, al carei rezultat
a fost inclinarea imperiului Otdman care
politica moscovita.
Aceasta frica, care degenerase in super-
stitie, mai putea Inca face pe Turci capabili
de bravura' in avnturile unei frenetice dis-
perari dar nu-i va putea niciodata conduce
nici la o inteleapt conduita, nici la abilitate.
Dominati de un funest presentiment, Turcii
in aceasta epoca a vietii lor politice, faceau
fie razboi, fie pace In momente cu totul
nefavorabile.
La 1.806 Poarta, mai luminata asupra in-
tereselor sale ca -In 1805, a refuzat sa intre in
a 4-a cualitie contra Frantei. Napoleon care se
afla la Berlin a primit bine pe trimisul Portei
iar ziarele franceze anuntau cu mari detalii
preparativele militare cari se faceau la
Constantinopole. Cooperatia activa a Frantei
paru sigura.
In aceasta Incredere Poarta a mers inaintea
evenimentelor, destituind pe cei doi domni
ai Principatelor Romane, Ipsilante i Moruzi,
de buna seama vnduti Rusiei.
Aceasta Indrazneag lovitur a devenit
obiectul unei vii discutii diplomatice. Rusia
si Anglia au luat partea domnilor depui
iar divanul era gata sa-i reinstaleze in scaunele
lor cand Constantinoporul OA ca Michelson
(general rus) a intrat In Moldova cu 350.000
oameni. Ostilitatile din partea Angliei qi
Rusiei au fost de astadata incepute fara
veste, foarte violent, In mijlocul negocierilor
i. In batjocura formalitatilor consacrate de
dreptul natiunilor.
In toamna anului 1806 ambele provincii
erau ocupate iar Bucurqtii i Iaii erau in
puterea lor. In acelai timp au urmat si
alte masuri iar la inceputul anului 1807
amiralul Duckworth, In capul unei flote
engleze intr In Dardanele i trecnd stram- Veche pe drumul Tulcei.
www.digibuc.ro
toarea, cu tot focul viu al primelor cetati,
Galipoli. Cea mai mare parte din vase au
fost arse i o desordine de nedescris s'a ea's-
pandit In Serai.
Ajuns In fate. Constantinopolei, amiralul
englez impuse niite conditiuni pe cat de
insolente pe att de neacceptabile. Selim
era gata sa cedeze ; dar energia ambasado-
rului francez, care se aseza In capul popu-
latiei, ridica baterii, a pregatit cetatile sa. re-
ziste englezilor, a facut pe amiral sali schimbe
imediat planul si vazand ca lovitura fusese
ratata s'a indreptat iar spre Arhipelag.
La 1. Aprilie 1808 Ismailul avea o gar-
nizoana sub comanda lui Pehlivan Aga, pag
cu trei tuiuri si care se luptase cu mult
succes contra Ruilor in razboaiele anterioare.
Un an mai trziu el a fost gonit din aceasta
cetate de Celebi Mustafa Paa care era
guvernator al acestei cetati.
Turcii nu aveau cu ce apara aceste cetati ;
plecarea lui Pehlivan Aga a lasat cetatea Is-
mailului degarnisita de trupe.
La 8/20 August generalul Voinow a primit
ordin sa se apropie de Ismail i sa-1 inconjure
pe uscat iar capitanul Papudopulo, cu flotila
sa, urcnd Dunarea pe bratul Sulinei a venit
In fata Tulcei. In acest mod Ismailul a fost
cu totul interceptat cu Dobrogea.
La 3/15 August Papudopulo s'a reunit in
fata Tulcei cu flota lui Yachimow, venita
dela Galati ; flotila dela Chilia se urea li
ancora la gura oanga.
Chiar in ziva apropierei de Ismail, Voinow,
a avut cu garnizoana, o lupt destul de mare,
care costa o multime de trupe de ambele
prti.
Voinow ocupase o pozilie cu o versa mai de-
partat ca In 1807. Zass s'a stabilit la Tulcea,
a pus mna pe ostrovul Ceatalului i. retran-
amentele abandonate de Turd ; el le distruse
i ocupa 2 redute cari acopereau un mare
pod pus la 8 verste de Ismail, pe un vechi
brat al Dunarei ce se numea Dunarea
399
 Papuckpulo lsnd la gura Sulinei un La 6 August Celebi Mustafa a trimis par-
detaament mare din flotila sa, un altul la lamentaH ; Zass a cerut ca el s vira in per-
ceatalul Sf. Gheorghe, s'a apropiat de Ismail sona s se explice impreun. El nici nu
la biltaia tunului. La 6/18 August el a respins trebuia i nici nu putea s primeasca aceast
vasele turceti In ostrovul Ceatal. invitatie. S'au aclus 12 piese de asediu dela
In acest mod Ismailul a fost blocat i Barlad.
inconjurat de toate prtile. La 1.0/22 August s'a construit o baterie de
Cnd Principe le Bagration inainta asupra 1.50 de cetate. Turcii neputnd-o distruge
MAcinului i Hrovei, el a lsat pe Zass la cu focul lor, au atacat-o cu 1500 oameni.
Tulcea, insrcinndu-1 cu asediul Ismailului. Turcii au fost respini cu pierderi mari.
Zass lis pe Kamensky la Tulcea cu mi- La 12 August focul bateriei a incendiat
siunea de a distruge cetatea i s fie atent un depozit cu pulbere i depozitul de fn.
la debarcrile Turcilor pe coastele Mrii Caii Turcilor au fost lipsiti de hran.
Negre. La 1.6 i 17 Iu lie Turcii din Ismail La 1.3125 capitularea a fost semnat iar
vznd c nu sunt atacati au voit s se la 14/26 Zass a ocupat 2 bastioane i o poart
stabilease din nou la Ceatal dar au fost a oraplui.
respini de trupele flotei i la 1.8 Iu lie Voinow Ruii au luat 221. tunuri, 9 vase mici,
a construit pe dreapta pozitiei sale 3 redute. armate cu piese de artilerie, mult munitie
El avea credinta ca va fi insrcinat cu i 21 drapele. In ora se aflau 7200 lupttori.
asediul Ismailului. Cnd s'a vzut inelat in Zass nu avea nici 6000 oameni i n'a pierdut
sperantele sale s'a retras pe motiv de boal, 1.00 oameni in timpul asediului.
ducndu-se la Tecuci fdr a mai servi in El a cerut s i se inapoieze dezertorii ruai ;
aceast campanie. trupele turce i locuitorii aveau voie Ea se
Zass trecu Dunrea i a luat comanda retraga unde vor. Pentru bolnavi i raniti,
trupelor lui Voinow. Acest corp a fost im- Ruii au dat Turcilor chiar trsurile necesare.
prtit In trei detaamente comandate de Celebi s'a dus la Ccinstantinopole i a scpat
generalii : Bala pe dreapta, Gamper la centru uor fiind exilat intr'o insul. din Arhipelag.
i Nazimov la stnga. Aceste 3 detaamente Cretinii i ctiva Turci au rmas in cetate
ocupau aceleai locuri ca cele 3 detaamente iar ceilalti s'au dus parte la Bazargic, parte
din 1807. la BrAila.
Cum corpul era foarte slab, Zass a inconjurat Cetatea s'a predat la 14/26 August.
cele 3 lagre cu retranamente tari. Era si- Papudopulo a primit ordin s se apropie de
stemul su, dar care era foarte bun contra BrAila, Zass s inainteze in Bulgaria. El a lsat
Turcilor. 4 batalioane la Ismail i a plecat la 16/28 ; la
El a lsat la Ceatal 2 batalioane pentru a 24 August a raliat pe Bagration. Cum se vede,
stabili o legturd intre ambele flotile cari Zass a fost retinut de expedierea Turcilor
blocau oraul la est i vest i s facA un dar ar fi putut lsa aceast sarcin altuia.
drum de fascine i trestii in curmeziul Nu mult in urm el a cbut bolnav i mult
ostrovului. timp n'a fost in stare s dea vreun ordin.
Acest drum a fost construit foarte repede. In timpul rzboiului ce s'a terminat cu
Zass puse s se mai construiasa dou pacea dela Bucureti, Ruii au inconjurat
redute pentru a proteja cele dou flotile. Ismailul ins neputndu-1 lua cu forta, s'au
La 26 Iulie Turcii au fcut o ieire pe decis s-1 asedieze ; oraul a ars cu deg-
flancul drept dar au fost respini. Se cu- v.rire. Dup aceea sosind noi ajutoare,
notea slbiciunea garnizoanei i lipsa ei de sub Kamensky, cetatea a fost din nou in-
provizii. conjurata i bombardat, Ins rezistnd i

400

www.digibuc.ro
acum iar Rush neputnd-o lua nici de astd- La 13 Octomvrie, acelasi an, In acelasi
dat, au tinut-o asediat. liamensky (Pe- oras, o nou Intrunire decise ca rascoala s
trescu) a plecat la Shistra 1). inceapa in Pelopones 1).
La 1.810 Ismailul implinia 2 ani de asediu. La 1828 aceast cetate a fost punctul de
Turcii s'au tinut cu bravur6 ins6 doboriti unde, la inceputul rzboiului, a pornit co-
de foame au deschis portile generalului hortele tarului Nicolae I-iu.
Mendor si dand Rusilor multi bani s'au In- La 27 Mai 1828 Hatmanul. Gladkoi a
dreptat fiecare unde a voit 2) ; Langeron a adus la Ismail, supunerea sa si a Intregului
ocupat orasul cu 8000 oameni3) si dup pacea sh'u trib, de cazaci zaporojeni, fugiti din
dela Bucuresti (1812) Ismailul a rmas In Rusia, In Turcia, pe timpul Impratesei
mainele Rusilor cari au cheltuit sume enorme Ecaterina I 9.
pentru a face din el o fortdreat formidabild. Din Ismail a plecat, in Iunie acelasi an,
La 1812 Ismailul avea 500 oameni gar- flotila ruseasc incrcat cu material de
nizoan sub ordinele generalului Repninschi. poduri pentru Satul Nou.
La 5 Februarie 1813 Rusii au scos toate Impratul comanda in persoan aceast
chesoanele si tunurile din Ismail si le-au mia flotil si un monument in portul Ismai-
transportat in Rusia. lului a adus aminte mult tiny treatorilor ziva
La 1.0 Februarie generalul Tucikoff este in care tarul Nicolae comanda prima actiune
numit comandantul Basarabiei. a flotilei in rzboiul din 1828 3).
In Mai In toata Basarabia nu era dect Tribul cazacilor zaporojeni a ajutat mult,
un regiment de cazaci cu resedinta la Ismail. In timpul rzboiului, armata tarului. Rusia,
Ei formau un cordon dela aceast cetate tara recompenselor militare g par excellence ,
pn la gura Prutului, fie pentru carantin nu putea uita servicille aduse de acesti cazaci,
fie pentru exportul animalelor de lucru. supusi de bung voie, prin abilitatea genera-
Dup5. 1 Mai 1813 Kutuzoff a luat din nou lului Tucikof, guvernatorul cetAii. S'a or-
comanda fortelor din Trile-Romne dup donat dar ea orasul din afara cettii (dup
care contimporanii au dedus c Rusii vor altii, orselul de mai la vale de acesta) e
mentine in aceste provincii organizarea mi- se numeasc Tucicof.
litar. In tirnpul rzboiului din 1853-55 actiu-
In Iunie 1813 Ismailul ca si Benderul nu nile militare din jurul aceste cetati sunt de
avea garnizoanl ; abia avea fiecare ate putin important cu toate e In acest oral
100 tunuri si ctiva militieni imbrcati In Rusii aveau centrul fortelor militare pe
cazaci. Dunre.
Inaintea inceperei revolutiei grecesti, la, La incheierea pcei de la Paris, Martie
5 Oct. 1820, Ipsilante convoc, in cimitirul 1856, Basarabia de jos depsit la Nord
acestui oras, pe capii eteriei din diferitele cu molul lui Traian, s'a incorporat Mol-
01.0 ale Greciei ca 86 desbat impreung dovei.
planul de rsculare al Grecilor. Aci s'a de- Cetatea fhnd evacuat de Rusi, fortifieatiile
cis. .. luarea, prin surprindere a arsena- au fost distruse si aproape abandonat.
lului si flotilei turcesti precum si (nici mai Populatia ce n'a urmat armata In Rusia, s'a
mult nici mai putin) prinderea sultanului (1).
1) C. D. Aricescu, Istoria recrolugei din 1821.
Craiova, 1874, pag. 85-86, Vol. I.
1) Dionisie Eclisiarhul. 2) Moltke, Cantpagnes des Russes dans la Turquie
Ibid., V. II, pag. 219. d'Europe, Vol. I.
2) Idem, pag. 230. 3) G. Sion, Arnintiri din dileitoria din Basarabia
3) Guerre d'Orient par un Tacticien. meridionalii, pag. 94.
26
401

www.digibuc.ro
instalat in oraq. Numele Tucicof s-a uitat, ca Aquilea 1). Acest nume antic, sustinut de
toate gloriile lumegti; numele lui a revenit mai multi autori, este cu atat mai lesne de
la acel de _Ismail, ce-1 pOstreaz6 Ora astOzi. admis cu cat pozitia topografic6 pe care se
Pe urmele vechei 0 formidabilei cetOti, afla fundat aduce mult cu acea pe care era
la inceputul fazboiului din 1.877, nu se mai Aquilea romang, dela nordul Italiei.
afla decal putine case 0 acele in ruine 0 La inceput, Kilia se gAsia la gura cea mai
trei biserici, din cari una, cea de pe marginea de nord, cea mai larg6 0 cea mai navigabila
Dunarii 0 mai putin inalt6 ca cealalta, a Dungrii 0 chiar pe marginea mOrii.
avand o frumoas6 cupol 0 care a servit Scopul fundrei sale n'a fost deal, co-
oarecand de biseria 0 geamie 1). mercial 0 cu atat mai mult cuvant, cu cat
In timpul luOrei cetiltii a servit garni- navigabilitatea gurei dunOrene pe care Kilia
zoanei de reduit 0 purta Ina. (1.876) urmele era aezat, este probata pand In timpurile
(gloantelor 0 mitraliei) ne atinse ale luptelor cele mai recente (1712), pe vremea domnului
facute in bisericO, intre asaltatori 0 asaliati. Moldovei Dumitru Cantemir.
Acest ora, in urma tratatului dela 1878, Locuit i dominat pe rand: de Romani,
dela Berlin, s'a incorporat cu intreaga de barbari, de Bizantini, de Genovezi 0
Basarabia de jos Rusiei. Venetiani, de Munteni, Moldoveni, Mari,
Unguri ( ?), Turci, Rui, Romdnii-uniti ea
12. AMBELE CHILII. a suferit peripetiile evenimentelor ce s'au
scurs in localitate.
La extremitatea de jos a primului archi-
Este natural ca" posesia cetalii Kilia an-
pelag ce colosala ramur de nord a imbuc-
trena, consecint5. a pozItiei sale, dominatia
turei Dungrii, numit bratul Chiliei an-
asupra, dac6 nu a intregei, cel putin a deltei
ticul Thiagola numit dela nimfa OLay6XE,
septemtrionale a DunOrii.
mai tarziu la Ptolomeu (III, 10) 4n.Xov, Romanii, cum am spus, o numea Aqudea 2),
ramificat in multe mai mici, formeaz6 la
Romanii Kilia, Kilie5), Hilea4) ; Turcii Kili;
vale de Ismail, pe locul unde bratele se Grecii bizantini Lycostomon; altii Lytro-
reunesc din nou in unul singur, se afra dou stomon sau Lythrostoton 5).
orae: unul pe malul stang, numit de obicei Numele de Lycostomon ii era dat, de co-
Chilia 0 altul, vecinul sOu putin mai la raiierii greci, pentruc apa din aceast gull
vale, pe cel drept, numit Chilia Veche. a DunOrii, prea c6 se vOrsa in mare ca
Pe o nisipoas6 peninsul ce Inaltele stepe
dintr'o gurd de lup 6).
meridionale ale Basarabiei, Pustia Getilor Un scriitor polon, Stanislas Sarcinius,
(cum numete Strabon (VII, 3 14) care crede c' aci ar fi fost Tomis ; prima harta
a devenit mai tarziu Ateluz) inainta oarecand
cunoscut a Romaniei pune aci Istropolis 7).
in mlatinele deltei danubiene, a fost zidit
primul ora Chilia Veche. 1) Romanii aveau in Italia un oras cu acest
flume, dat din cauza bunei prevestiri ce s'a atribuit
Numele Kilia, se crede cil deriva din acel unui vultur ce trecea pe acolo, in timpul fundArii
ce oraul pare ca a purtat la fundarea sa, orasului (Istoric).
2) Bonfiniu.
1) E posibil c aceasta din urmA, ce se distinge 3) Petru Klndu.
de celelalte printr'o frumoas cupolk A fie acea, 4) Marele Vornic Grig. Ureche, intAiul istoric al
foarte veche, pentru care dilugarii schitului Caracal, Moldovei (inceputul veacului al XVI-lea).
dela Sf. Munte (Atos) sii fi cerut, In 1641 lui Joan- ) Leuclaviu, citat de Cantemir.
nichiu, patriarhul Ierusalimului, invoirea sa o re- 6) Cantemir.
pare *). 7) Prima hart cunoscuta CO a Romniei, a fost
editatd in Martie 1513, la Strasburg, de Jacob Essler
0) Athanassiade, La Bessarabie, 1881. si Georgiu Ubelii (Arh. Istorica, Vol. I, pag. 178).

402

www.digibuc.ro
 In unul din drumurile mele pe la Chilia
am Intlnit un btrAn care mi-a spus c'd o
biseric6 a orasului este foarte veche, dup.-a
vremea Slavilor si ca se construise pe urmele
unei subterane in care locuia un pustnic si
c'dreia li r6m6sese numele slay, Kilia, pe
care 1-a pstrat si Romnii.
Mai trziu, spre a o deosebi de acea de pe
trmul stng, Turcii II adaugar adjectivul
Eski (vechi), spunndu-i Eski-Kili, dela care
Romnii au Mcut Kilia Veche, cki ei zidiser
un alt nou oras pe localitatea ce cade pe
t'armul stng de asteizi.
Aceasta din urm a luat numele dela vecina
sa, cu denumirea adjectival de nowl, In-
titulndu-se Kilia Nouei sau simplu Kilia.
Chilia Nou, dup toate probabilittile si
dup o serioas atentie a terenului, s'a nscut
atunci cnd bratul de nord al Dunrii (care
probabil la inceput, a conturnat malul nordic
al vii Dunrii, la sud) a taiat limba de loes
(pmnt galten) ce se prelungeste spre sud,
in form6 de peninsul. In mlastinele deltei
si a separat-o cu totul ; imensa adncime In
fata Chiliei vechi probeaz6 c aceast limb6
de pmnt a fost despicat prin efectul
unui mare anafor.
Nimeni nu pomeneste de aceast actiune
geologie, si, nu mai putin de epoca la care
a avut loc. Studiul frig pe teren arat la
evident5. c6 este cu totul nou.
Este probabil cg, spre inceputul mileniului
actual, la fundarea primei Chilii, ramura
Duzfrii s." nu fi despartit Ina' terenunle
ambelor orase.
Rbizboaiele Turcilor cu Moldovenii, Polonii
si Rusii, au mrit importaata Chiliei noi si
a micsorat pe a acelei vechi, pe care locui-
tor in mare parte o prsiser. formnd Muntenia sau Tara-Romneascli.
Prima pomenire ce s'a Mcut de Chilia, este
In cronica lui Hurul cancelarul lui Dragos,
dup Campoducele Arbore.
Cnd legiunile romane au fost constrnse
s prsease6 Dacia si s treac peste Du- individului, constituind doniniatele, eligibile
Tigre, In Moesia, din ordinul autorittilor
romane, Chilia, ea si Tyra (Akermanul), ca
26*
www.digibuc.ro
si Capul Boului (Gherghina), erau mari si
mndre cetti. Ele au fost arse complect
de legiunile mercenare, cari se grbiau s
ralieze Moesia si s-si asignre bogtiile.
Romnii cei adevrati n'au voit s se
desparta de locurile unde s'au nscut, unde
au crescut, unde aveau amintirele lor, mor-
mintele printilor lor, unde, cu toatl antica
lor origine strin, Isi identificaser, dup
legile naturale, corpurile lor cu acele ale
pmntului ee-i hrnea. Ei au preferat s
rmn, retrgndu-se In munti, mai cu
seam In partea Vrancei In ingrozitorul
bastion al celor dou lanturi, carpatine, ori
de cte ori nu puteau infrna furia bar-
barilor.
Barbarii s'au scurs, fr s le facd vreun
fu si atunci ei au iesit din scorburi si pesteri,
unde si-au Ostrat obiceiurile, costumele,
datinele etc., si s'au rAspandit spre cmp
pe msur ce se inmulteau si se credeau in
sigurant.
Credinciosi principiilor republicane, ce le-a
mostenit dela printii lor si cari n'au avut
ocazie s se demoralizeze in vrfurile mun-
tilor, cum se intmplase cu acele ale Romei,
ei s'au constituit in mai multe republici:
cele mai mici, patriarhale ; cele mai mari,
organizate ca acea a vechei republice romane.
Curnd dup aceea ei au Inteles necesitatea
de a-si uni puterile lor si s constituie din
toate acele mici centre de libertate si rudenii,
(cum erau republicele Vrancei, Warladuluit
Galatilor (Capul Boului), Akermanului, etc.),,
o singur putere, republica Moldovei, dup
cum Muntenia isi concentrase si ea puterile
(din banatul Severinului, Romniei mici,
Romniei mari, FgrasuIui, Amlasului, etc.)
Capii acestor republice, cu timpul, si fie
ca rezultat al depravrei omenirei, fie ca
recunostint a serviciilor aduse, au Inceput
s usurpe drepturile comunittii, familiei si
sau ereditare, fericite sau funeste, pentru
gloria, fericirea sau nenorocirea neamului.
403.
 Intrigele, mai cu seama strine, au Mcut recompensa a bravurei i demnittii cu cari
din paradisul romn timp de secole un au Implinit misiunile ce republica le lucre-
centru de mizerii i nenorociri ... dintase.
Cnd la fundarea republicei poldave, s'a Nu mult dup aceea, rnile i invalidit4i1e
impr tit tara In trei prti sau provincii (acea primite de ei a decis pe popor, preoti i
dela munte la apa Siretului, capitala Roman ; dreggori s le dea noi probe de recuno-
a doua, dela Siret la Prut, capitala Barlad tint, Inltnd, intre altele pe Drago la
i a treia, dela Prut la Nistru, capitala demnitatea de duce suprem (domn), altii
L'puna), s'a imprtit i republica In trei spun pe acel de Voda, In amintirea unei
mari comandamente militare sau scaune : vechi boierii ungureti numit Vaida 1). Iar
unul la Baia, in capul cruia era un consul ; ca s. se cunoasca dintre tosi i ca s. i se
unul la Ict.i, in capul cruia era un prefect ; dea supunere, i-a dat sceptru i dreptul de
un al treilea la Chilia, al crui comandant a purta caciuld cu pang alba (unii inteleg
se numea duce cmpestru (Campoduce sau caciula alba cu pana 2), decorat cu cap de
comandantul de camp sau general comandeind bour 0 pietre scumpe.
armata de operatie), capul legiunei, prcla- fiind Drago de origina roman4 i de
bilor, cpitanilor de cetti i cestbrilor ofi- &Inge mare (nobil), i s'a dat i ereditatea
cianti peste armafii vaselor. demnittii in sngele su.
Primul duce cmpestru a fost Moise La acestea ii mai adug un consiliu de
Dingil ; iar tribuni peste cetele de vase (echi- 12 ini, din cei mai fruntai copii vechi, cu
pajele flotei) au fost: Pilat Flondor, Avram care domnul s6 se consulte pentru trebuintele
Pojoga, Coman Ciocan i Claudiu Balo 1). oastei i pentru alte psur.i ale patriei i
Dup oarecari rzboaie, contra invaziilor, s serveascA in acela0 timp i de tribunal
Drago$ s' a ales Consul ; cumnatul su Boldur, superior 8).
Campoduce. Amndoi au fost rniti cu ocazia Dup cat se poate conchide din autorii
rzboiului ce Moldova l-a declarat contra Un- vechi, cetatea Chilia (aceea dup malul
gurilor (setoi de a-i rzbuna primirea lui stng) datoreag fundarea sa Genovezilor.
Drago, din Maramure i a sotilor si de Bielski 4) spune: Chilia, ca i Cetatea-Alba,
cAtre Moldavi), care rzboi terminat, Ro- ca i Oceakovul au fost fundate de Genovezi
mnii s'au grait s* fac incursiuni In trile uniti cu Romni In suta a zecea dup Cristos.
inamice i s-i rzbune insultele i pradele Miron Costin inteo poem6 In limba po-
Mcute. long, dedicat regelui (1684 Iulie, precum
In al doilea rzboi, ducele campestru Boldur i In cronica sa 5), pretinde eh' Genovezii
cu mopenii i dregtorii &Ai au trecut Nistru ; Imprumutnd bani i osti impratilor bizan-
iar Balo, marele capitan, cu ai si bravi tini, spre a se lupta contra Turcilor, acetia
ale0, a prdat i a ars On la apa Bugului de le-au amanetat toat Crimeea, litoralul Mrii
unde s'au inapoiat incrcati i cu animale. Negre pn. la gurile Dunrii i aceast
Rezultatul recompenselor a fost: Drago, parte a Basarabiei dela nordul gurilor Du-
Benga i Boldur, ducele campenstru, au fost nrii, ce se chiam Bugeak (colt) i c'd atunci
onorati cu titlul de Copii vechi 2) (1288), Genovezii au cldit cetatea Chiba (veche).
1) Cronica cancelarului Hurul, op. cit. 1) N. Costin, Let., Coeilniceanu, pag. 84.
1) Copii vechi, demnitate onorifick sinonim cu se- 2) Vladimirescu purta caciul cu fundul de po-
nator, care da drepturi extraordinare: sa' fie purtat stay alb.
la Inceput, trei zile, In car de triumf ; sA poarte 6) Analizat dup Cronica lui Hurul, marele can-
tog alb, coroana de laur, sa ail:4, In caz de stin- celar al lui Dragos. Si non e vero e ben trovato 1
gerea dinastiei, dreptul de alegere de Duce suprem, 4) Citat de Cantemir.
sa fie consilier intim al capului statului, etc., etc. 5) Letopis. Moldoyei, ed. Cogglniceanu.

404

www.digibuc.ro
 In anul 830 d. Chr. regiunea dintre Nipru armata moldoveneasca, nume pecenegb
i muntii Moldovei se numea Ateluz i era, cumane la fiecare moment in Basarabia,
ocupat de Unguri, cari 0-au ales aci de ef Muntenia 0 Moldova atest c' acest popor
pe Arpad, devenit capul primei lor dinastii (cumanii) au locuit numai aceste
(Nipru la Turci i Rui a fost numit mult Cronicarii rui spun ca Polovtii au navlit
timp Uzu ; la Sciti, lis 0 in limbele asiatice pentru prima oar6 in anul 968, ca un uragan,
Yaxartis). din campiile Moldovei, asupra Rusiei. Ei
Intre 1170 0 1270 Chilia era capitala locuiau mai mult pustiurile de peste Nistru,
domniei Cumanilor 1). Cumanii sau Polovti dar dincoace de Nipru, pentruc o expeditie
din cauza multelor i crancenelor lupte ce contra lor a fost amanata din cauza apelor
au avut cu Ruii au fost neobositii mari (1187) ale acestui fluviu ; misionarul
fctori de rele ai Rusiei . Se spune c'd Ioan Carpin spune c prin tam lor curgea
era un popor de vita.' turco-finez, turco- Niprul, Donul, Volga i Iaica.
atar sau ugric. La 1050 cateva cete gotice aezate la
Principalii istorici romni: Cantemir, Petre nordul Mrii Negre au fost cucerite de Po-
Maior, Dimitrie Filipide, E. Hurmuzaki au lovti, pe cari i-a intrebuintat in rndurile
scris despre Polovti, Pecenegi, Cumani sau lor ca soldati.
Comani i Uti ca de .unul i acela0 neam. La 1057 Cumanii cuprindeau: Ucraina,
Petre Maior spune despre Cumani c erau Pocutia, Moldova, Bugeacul i Valahia pan4
porecliti de slavi: Polovti ; erau Romani ca in tam ungureascA.
Pecenegl, ba chiar aveau o colonie roman'al La 1092 Cumanii bat pe principii rui la
adus6 de Traian din Cumae i din acei Stugna, afluent drept al Niprului.
Cumani, cari dup Titu Liviu au desclicat Nu numai spre a pune capt fzboaielor
odinioar Neapoli: Cumanorum Colonia dintre Rui, Cumani sau Polovti, dar pen-
Neapolis fuit... s. truc erau qi frumoase, principii ruqi
Stricovski, spune ch" Ruii, au poreclit pe alegeau neveste dintre fetele Polovtilor. La
Cumani: Polovti pentruc locuiau in 1094 Principele Sweatopolk ia de sotie pe
camp (55.ne, camp) sau pentruc4 trAiau fica lui Tugor (g se citete d in 1. slavon)
numai din vanat (Amu lovitz a prda domnul polovtior iar la 1107 Vladimir fiul
a prinde, a apuca sau .11013Hri vanat). principelui Oleg ia de sotie pe fica lui Aiepa,
Imprteasa Ana Comnena spune ca ei uni lui Asen i stranepotul lui Ghirgeu
erau de aceea limb6 i neam cu pecenegii. (Gheorghe) domni polovti.
Slavii intelegeau sub numele de Polovti pe La 1095 Cumanii au trecut 14111 Ros,
cumani, pecenegi, uzi sau uti. afluent stng al Niprului. In secolul XII
Istoricii bizantini impreun cu lexico- 0 XIII Moldova se numea dupa cumani,
graful Suidas credeau c Pecenegii i prin Cumania.
urmare Cumanii erau Daci, presupunand Intr'o vreme Cumanii au fost atat de
aceasta pentruca ei locuiau Dacia unde pana" amestecati cu Romnii, ca primii aveau
in sfarit s'au amestecat i contopit cu pa"- nume romaneti.
manteni. Dela 1053 la 11.11 Cumanii au avut 23
Dupa anul 1152 prin Cumani, istoricii hani sau domni intre cari unul in 1108
mai ales cei greci, pururea au inteles pe numit Kuman.
Romani din Moldova i Valachia. Polovtii sau Cumanii s'au repezit de mai
Comani la Olt, Peceneaga in Dobrogea, multe ori asupra Ruilor trecand marea
Val capitan de cumani sau cotmani in Donul, drmndu-le multe cetAti intre care
Hasdeu, op. cit. Tmataracanul (28 km. dela Cherson peste

405

www.digibuc.ro
 mare) pe care la 1111 II ocupau i pe care-1 La 1241 Mongolii rstoarn domnia Cu-
distruser pan in temelii la sfaritul seco- manilor din Basarabia ; totui mai rman
lului al II-lea (Idor. Chalimach, pag. 18 note). cateva cete stabilite pe aci sub domnitori
La 1160 domnia Brladului se intindea proprii.
pan la Nipru iar vestitul genovez Elice Arhidiaconul anonim de Gnesen, care a
cucerete oraul Oleia sau Aleia pe locul scris cronica sa pe la 1.395, vorbete despre
unde mai tarziu se afla oraul Aleki in Curnani, pentru prima oar, la anul 1259 i
fata Chersonului. spune csa erau cunoscuti sub numele de
Locuitorii domniei Barladului erau Ro- Cumani basarabeni.
mani i Pecenegi, adica Cumani. La 1282 Cumanii basarabeni sub domnul
Din aceast strans legtur intre Romani lor Odamur -aau Oldarnur se pregatesc s
i Cumani sunt autori cari cred c'd numele atace Ungaria i turburau neincetat ho-
Barlad ar fi curnanic i eh' oraul Barlad ar tarele sale.
fi de origind cumanic. In secolul XIII i. XIV Venetienii, Geno-
La 1166 Kobac sau Kokeak, hanul Po- vezii i Pisanii, inlocuind pe Greci in comertul
lovtilor a fost britut pe marginele Niprului Dunrii, au stabilit un comptuar comercial
de principele Sweatoslav. la Chilia de unde ii intinser dorninatia
Pe la 1185 Cumanii sau Polovtii, popor fluvial, aproape exclusiv, Oda la Giurgiu
nomad i crud care locuia la Don, Nipru chiar pang la Calafat 1).
i Dunre, clcau i prdau necontenit prin- Genovezii, mai cu seam, aveau atunci
cipatele Rusiei meridionale ; aceasta deter- primul rang intre puterile maritime. Toate
mina' contra lor o expeditie, mai intai in porturile grece le erau deschise. Flotele i
1.184 a principilor reuniti rui, al ani re- stabilimentele lor de pe Dunre i coastele
zultat este incoronat cu succes i apoi o Mrii Negre le fceau domnii acestor tr-
alta, in anul urmtor, al crui cap a fost muri. Vom vedea mai trziu cA, numai prin
Igor, unul din principii Novgorodului de alianta lor, Moldovenii au putut rezista
nord (Roma hiperborean) i care nu luase cotropirei barbarilor ce-i asaltau din toate
parte la precedenta. prtile.
La inceput Ruii au btut pe Cumani ; ace- La 1346 Bali-Han, domnul Cumanilor, cu
tia revin i cad asupra Ruilor cari imbtati reedinta la Carabuna, trimise armata in
de victoria se lsaser fr nicio paz. Luati ajutorul imprtesei Ana de Savoia, contra
fr veste Ruii sunt batuti, Igor i fiul &au lui Ion Cantacuzen. Ei erau pe atunci ere-
aunt fcuti prizonieri. tini i dei inconjurati de popoarb recu-
Toat Rusia se scoal ca un singur noscnd dogma bisericei grece, ei tineau de
Igor reuete s scape din robie i atacati catolicism prin o misiune de franciscani
din nou, Cumanii sunt btuti. Unguri.
Aceast intamplare a dat natere fai- Aceast deosebire de religie a contribuit la
moasei poeme Cntarea lui Igor despre distrugerea domniei Cumanilor.
care s'a vorbit i s'a scris att de mult. Inainte de 1347 exista, sub propriul nume
Pe la 1169-1240 domnia Cumanilor era de Chilia si era precum se pare pe malul
mai ales peste Prut, in Basarabia pe la drept al Dunrii din urmtoarea frazg :
cataractele Niprului. Laugh' Dunre Vidicov i apte ziduri de
In Aprilie 1205 Cumanii dela Dunre cu piatrd, Mdin ; dincolo de Dunre Trnov iar
Rornanii condui de domnul lor Craiu Ion lng Dunre Drestvin (probabil Silistra)
(poate fundatorul Craiovei) bat armatele 1) Hasdeu, Istoria critia a Romdnior, edit. II,
cruciate la Adrianopole. pag. 103.

406

www.digibuc.ro
 Dicin (probabil A/Mein), Kilia. La gurile care neputand-o apara contra Turcilor, o
Dunarii Nevoie Selo (Tukea), etc. (Din o cedeaza Ungurilor 1).
geografie socotit5. ca o anexa a cronicei Aceasta parere, sustinuta de Enghel, pune
Voskresanskaia care merge Oa. in 1347 pe Miron Costin la mare Indoiala. Depar-
ce se gsete in Polnoe Sobranie Ruschik tarea Ungurilor, neexistenta niciunei rela-
letopis, vol. VII ; In acea epoca oraele In tiuni intre Petru (al IV-lea) i danii, leg5.-
chestiune erau locuite de Slavi i Romani. turile acestui domn cu Polonii, inamicii Un-
Xenopol I, 545). gurilor 0 mai cu seam nepomenirea de
Dela 1355 pan. la 1460, Chilia, cu tot catre istorie pe acele vremi de vreun atac
litoralul nordic al Dunarii apartinea Trei din partea Turcilor, fac sa se cread c
Munteneti. Astfel 1) tot lungul Dunarii aceasta este vreo inventie, dei cateodata 2)
dela Portile de Fier 0 pana la Pont, apartinea este mentionata cu destula claritate.
Basarabilor. Dela 1400 Inainte, Chilia a de- Dela unguri (dac se admite) ea se In-
venit visul de aur al Moldovei care incepe sa toarce la Munteni, sub Vlad al V-lea
Inteleag importanta strategica 0 comer- fiul lui Vlad Dracul.
ciala a gurilor Dunarii. 5tefan se supara, fie pentru aceasta, fie ca.
Yuga, domnul Moldovei, punand maina pe &Ouse azil unchiului Petre care omorise
ea, o intarete cu ziduri ; Mircea domnul pe tatal lui Bogdan.
Munteniei, prinzand !ma pe Yuga, ce- Ocazia se prezinta la 1462.
tatea cade In maim. Muntenilor iar acesta Vlad, bravul i teribilul Vlad, taiase
moare In captivitate la Curtea de Arge pusese In teapa pe Amza-Paa (Hamill), al
la 1401 2). Vidinului.
Alexandru cel Bun o ia la randul Sall dela Mahomet pornete contra Munteniei o for-
Munteni. Vlad Dracul o recucerete. midabila flota pe ap i o armata pe uscat.
Dupa nenorocita lupt dintre cei 2 fii a 0 parte din armata lui l'epe era pazitoare
lui Alexandru cel Bun pe care posteritatea a Chiliei.
l'ar putea numi fara a grei. Parintele Mol- stefan a oferit sultanului Mahomet al
dovei , la 1 Septemvrie 1434 Impacandu-se, II-lea, serviciul sau contra lui Vlad.
se conditioneazd: stefan s stapneasca din Sultanul este incantat despre aceasta
motenirea printeasca Chilia, cu lacurile ce face cunoscut s se uneasca cu Navarhul3)
se tin de ea, oraele Vaslui, Barlad Tecuci sau amiralul turc i sa. bat. Impreuna ce-
cu judetele de acelea0 nume, Oltenii tatea Chiliei, care era In marginea Dundrii ;
Morile Covurluiului (Tocilescu, Ist. Rom., tefan primete ; o bate, Impreuna cu ami-
pag. 1.33). ralul turc, mai multe zile ; unul, dup uscat,
La 1420 Turcii dupa ce aduc pe Dan al celalalt dupa apa. Cu toate greutatile, co-
II-lea In Muntenia navalesc i prada sudul mandantul cetatei, reprezentantul lui Tepe,
Moldovei dup care s'au retras. pune cetatea In pozitie de a rezista...
Sub Petru (al IV-lea) 3), pe la 1448 in a Neputand-o lua, ei sunt silii sa o aban-
doua domnie, fiul lui Alexandru cel Bun, o doneze ... Au fost pu.i pe fuel' 4).
vedem din nou In mainele Moldovenilor,
1) Heliade susline si el aceasta, pag. 161.
1) Sumarul cronicei despre Tdra Moldooeneascit,
1) Spune Hasdeu, care trebuie citat oriunde scriere In limba polon, publicat la Iasi la 28
istoria nu este destul de luminat. Oct., 1566.
2) I. Heliade Rdulescu, Dacia fi RomAnia, 3) Vorba este greceasc deoarece flota turd( era
pag. 135. prea de curnd formatil.
1) Ce-i zice si Aron; idem, pag. 161. 3) Chalcochondilas, Libr. 9 (citat de *incai).

407

www.digibuc.ro
 Vornicul Ureche a scris relativ la acest eve- niei, ducea greaua lu lupt contra Turcilor.
niment : Se vede frig cg Ungurii desi trecuser Chilia
4 In al VI-lea an al domniei sale, in anulla Munteni, tot pstrau asupra ei un fel de
1462, 22 Ink 1), Stefan Vod (cel bun vi suprematie, tinnd garnizoana in ea, de-
mare) a fost lovit de o puvc, in glezn, la oarece cronica putneang, spune cg la 22
cetatea Chiliei. Iulie 1462, Stefan cel Mare a fost rnit la un
La 1462 abia Stefan se intoarse din expe- picior de &Are Ungurii din Chilia. Vlad
ditia lui din Ardeal vedem c atacg Tepe fiind cumnatul lui Matei Corvin su-
Chilia, ce se afla pe atunci sub stgpnirea ferise vi dnsul aceasta suprematie ungu-
Munteniei. rease.
Aceasta cetate trecuse in decursul tim- Devi in aparerrtg Stefan, atacnd Chilia,
pului, dela intemeerea principatelor incoace, pgrea sa comit un act de duvmgnie contra
in mai multe rnduri dela o tar la alta. Ungurilor, totuvi in fond, el lovea direct in
Avri;pe timpul lui Mircea ea era frg indoialg Vlad Tepev, pe care ca domn vi romAn re-
in stgpgnirea Munteniei, deoarece Mircea se sonabil trebuia sg-1 menajeze, fie ea' Ii datora
intitulase: al ambelor laturi ale Dungrii pang domnia, fie ca era absolut firesc cu care
la marea cea mare. Pe timpul lui Alexandru trebuia s lupte contra Turcior.
cel Bun ea este a Moldovei, probabil in Atacul Chiliei dat de Stefan era deci o gre-
urma vreunei cesiuni voluntare din partea valg, poate chiar o crimg. Tepev a lgsat un
lui Mircea ctre protejatul sgu Aloxandru, general contra Turcilor vi el a plecat contra lui
care fusese pus de el in scaunul Moldovei, Stefan. Acesta pgrsise asediul Chiliei vi
caci am vgzut cg in tratatul dela Lublin pleacg contra lui Tepev. Se dd o lupta in
prin care regii Poloniei vi ai Ungariei, plg- care Tepev este bgtut in momentul cnd
nuiesc imprtirea Moldovei, se vorbevte de generalul sgu este distrus de trupele lui
Chilia ca de o cetate moldoveneascg, ce era Mahomet. Vlad fuge la Unguri, mai romni
sg ving in partea Moldovei, atribuit lui pe acea vreme ca marele Stefanl... Dacg
Sigismund. Chilia rmgne de aci in stpni- am crede lui Chalchohondilas (pag. 506-507)
rea Moldovei png. la Petru al II-lea, care, in cruna era vi mai mare, consiiind pe sultan
anul 1448, spre a multumi Ungurilor pentru sg atace pe Vlad, li promitea vi unirea
sprijinul dat in cgptarea domniei, dg ce- ovtirei sale cu aceea a Turcilor.
tatea lui Ion Corvin de Huniade, care o 01 Dii immortales ! Ubinam gentuim
trece la rndul sgu lui Dan al III-lea, in- sumus ? (Cicerone).
ruditul i proteguitul sgu. Se vede insg. cg. Dar crima nu este scuzabilg in niciun fel
Stefan cel Mare, care considerase pe Petru cci . fusese premeditatg.
ca un uzurpator al tronului tatglui sgu, Pe cnd Stefan devasta Ardealul la 1461,
nu voia sg recunoascg niciunul din actele trimise lui Vlad pe logofgtul Mihail, into-
sale ca legiuit Mcute vi deci cu att mai putin vrgvit de un nobil polon spre a-1 sustine,
instrginarea unei posesiuni a trei sale. De fie pentru a-1 adormi asupra pericolului ata-
aceea 11 vedem atacnd Chilia, tocmai in cului pe care-1 pregtea, fie cerndu-i Chilia,
acel timp and Vlad Tepev, domnul Munte- ceea ce Vlad nu putea da (Xenopol,
274-275).
1) 22 Iunie, zicea cronica cea mai veche a Mol- Dupg fuga lui Tepev, Radu cel Frumos
dovei, redactat din oficiu, de ctilugrii mnstirei
Putna, intre 1466 i 1552, tradus In limba polonti,
a alungat garnizoana ungureascg din Chilia
adAugat cu evenimentele dintre 1552 i 1566 i a inlocuit-o cu garnizoana turceascg, ceea ce
cu o not statisticA a Moldovei (Arhiva Istoria a face pe Ureche sg spung" eh' in 1465 Stefan
Romdniei, Vol. III). lug Chilia dela pggani.
408

www.digibuc.ro
 Vlad depus, fratele sdu Radu, intronat o nuntd, in acea seard, unul a fost prins ;
ca domn al Munteniei (1465) si recunoscnd cellait scdpd prin cetate, dar temndu-se
suprematia sultanului primeste insrcinarea de rdzbunare, de vreme ce cetatea era a-
sd ocupe Chi lia pentru Turci 1). proape luatd i gndind si la daruri, a
Cetatea, zice Michovski, istoric polon con- predat-o fdrd vdrsare de snge.
timporan lui stefan, s'a predat in urma unei Cu sultanul a aranjat treaba trimitndu-i
intelegeri a lui stefan cu locuitorii. Sultanul o solie care-i spune Ca' supusese cetatea
se fdcu foc, dar stefan imblnzi treaba tri- pentru imprdtie, apoi stefan mntri cetatea
mitnd daruri i avnd aerul de a nu con- instalnd parcalabi pe Isaia i pe Buhtea.
sidera ca intreruptd supunerea tarei de pe Sumarul cronicei despre tara moldove-
vremea lui Aron, ardtd cd nu este niciun neascd 1), spune c stefan a luat Chilia, in
inconvenient pentru Turcia de vreme ce acest rdzboi, dela Unguri 2).
cetatea trecuse de sub unul din vasali la altul. La 1475 Mahomet, venind cu armat mare
Sultanul la inceput puse solii la inchisoare asupra Moldovei,_ a ocupat din nou Chilia.
lug ulterior rsgndindu-se, Ii elibereazd tefan n'a intrziat, probabil, sd o reia,
s'a multumit cu scuzele lui stefan. cdci vornicul Gr. Ureche scrie:
Fiind Chilia sub Munteni, in anul 6973 In anul 1478, lunie 22, a inceput stefan
(1465) in luna Ianuarie 23, adunnd Stefan Vocld 86 zideascd cetatea Chiliei si a sdvar-
Vodd multd oaste de lard, voind sd rdscum- sit-o, in acelasi an, in Iulie 17 s.
pere cetdtile cari le luase p6gnii dela alti A inceput set o zideascci la 22 Iunie qi a
domni, a coborit cu toatd puterea sa spre terminat-o la 17 Julie acelafi an.
cetatea Chiliei i sosind Miercuri spre Joi, Mai multi autori au cdutat s explice
la miezul noptii, a inconjurat cetatea, frig aceast frazd, fcndu-si intrebdrile cari
Joi nu s'a apucat de hart iar Vineri de di- decurg natural din ceea ce a scris Ureche.
mineatd a inceput sa bat cetatea si asa Cum s'ar putea isprdvi o cetate asa de
toatd ziva s'a hrtuit pnd seara. lard' Sam- curnd ?
bdtd se inchinard cei din cetate si a intrat Dup N. Costin, marele postelnic Panaio-
tefan Vodd in cetatea Chiliei i acolo petre- tache pare sd explice, astfel, aceastd enigmd:
and trei zile, veselindu-se i ludnd pe Cum in afara cetdtei celei mari, a Chiiei,
Dumnezen, imbleinzia oamenii din cetate s 2). era alta mai mic, care s o fi zidit .5tefan
Astfel trei ani mai in urmd, armele mol- Vodii cel bun, ea o streard cetei(ei celei mari 3),
dovene au fost mai norocoase, cu toate cd probabil vreun fort.
Dlugossius 3) nu pare s dea prea mare im- S'a dres i s'a mai intdrit cetatea Chiliei
portantd acestui fapt militar ; astfel spune cd : trdgndu-i i alte pnze 5) . sau niscaiva
La 1465, Stefan intelese c, desi supusi tunuri addognd, i intrind bagele i fan-
Munteniei, cetdtenii din cetatea Chiliei erau Astfel prezint *incai explicatia
devotati craiului Cazimir ; a cerut scrisori dela postelnicului Panait si a altor boieri din
acesta i in timp de opt zile, puse la cale lard' 5).
predarea cetdtii. Cdderea Chiliei, zice Hasdeu 6), sub do-
Spre a nu se observa trdAtorii, s'a apropiat minatia lui stefan cel Mare, a adus dupd
de cetate cu o armat mare si desch,izn- 1) Opera citata mai sus.
du-i-se o poartd, care miezul nopii, intr 2) Letopis. CogAlniceanu, pag. 461, ed. 2-a.
in cetate. Din cei 2 prcdlabi ce fuseser la $) Letop., Cogalniceanu, pag. 70.
4) Nu se poate nume mai nimerit dat suprafetelor
1) Dlugossius, Mar. 13 ad. an. 1465. parapetelor unei
Cronicarul Vornicul Gr. Ureche. 5) incai, Cronica Rontailor, Vol. II, pag. 72.
8) Citat de *incai, Vol. IT, pag. 45-46. ) Istoria Criticd a Ronzdnilor, ed. II.

409

www.digibuc.ro
sine supunerea intregei regiuni limitrofe, pe
Lembergenii mergnd la Berlin sau la
ambele maluri ale Prutului. Chilia, dup pete, s plteasc vam la
0 singur biseric, jumtate in pmnt, granit in &au sau la Brlad 1).
este ultima reliqu a stpnirei moldovene Litoralul Mrii Negre, la nordul gurilor
asupra Chiliei i aceasta Mouth' de Stefan Dunrii, apartinea Moldovei i Munteniei.
cel Mare. Hotarul Moldovei Incepea mai jos de Cetatea
De aci inainte gurile Dunrii Inceteaz6 Alba, prin urmare mai sus de gura Dunrii
pentru totdeauna a fi ale Prei-Munteneti. numit Chilia 2). Poate cam ca hotarul dat
Baiazet invingnd pe fratele su Zem, de Congresul dela Paris din 1856.
petrecuse trei ani fr grij. Uniformitatea Inca dela fundarea statului Moldovei, va-
vietei sale Ii nscu urltul. Gloria 11 Impinse zurgm figurnd ca una din cele trei persoane
la rizboi ; el cuta vecinilor un pretext. importante in Stat (Cronica lui Hurul) pe
Kara-Bogdania (Moldova) a fost nefericita Ducele Campestru, capul cestorilor oficiagi
tar asupra creia Ii cad ochii. Domnul su peste armafii vaselor, adic6 peste oamenii
era mndru i puternic. El s'a decis s-1 chemati a servi tara pe ap.
doboare. Se aliazg. cu Ttarii i In primvara In adevr, se vorbete de existenta unei
anului 1484 (1.5 Martie) 350 corbii transporta mari marine militare, intre secolul XI i
pe mare o parte din armata sa ; cealalt, inceputul acelui al XV-lea, la Moldoveni,
urmeazd pe uscat, cu suveranul in frunte, fie la statul unit, fie la republicele ce i-au
drumul Moldovei. A intrat In aceast tail; fost inainte.
focul i sabia, distrugerile i crima, sunt Se pare frig Ca' flota moldoveara a ajuns
impinse pAn la Brlad. apogeul su sub Stefan cel Mare.
S'a indreptat la Chiba. SA' lsm cuvntul autorilor competenti:
Unii autori spun 1) ca prclabii Ivacu Predominarea in Marea Neagr, pose-
i Maxim, au aparat-o cu putere, vrsand siunile pe trmurile mezii-noptiale acestei
'Jamie de snge ; altii 2), c' un Mamilak, mri i acele din Crirneea, intinsele referinte
vnztor de tail, castelanul sau prclabul comerciale i politice cu Bizantul, cereau
cettii, o Inchin. Au gsit aci i trei nobili negreit o Insemntoare desvlire de putere
poloni, cari aveau intentie s mearg la naval. Moldovenii indat dup Infiintarea
Ierusalim; ei au fost robiti i vnduti 3). statului lor, lipiti in strnse confederatiuni
Baiazet intr in cetate miercuri 14 Iulie 4); cu Genovezii, se apucar cu toate puterile
de aci a plecat spre Cetatea-A1M. De ob- la formarea unei marine comerciale. Locuind
servat c5. Vlad Tepe se afla i el in lagrul o tar cea mai avut In materiale i produse
turcesc 5). naturale i avnd de invttori in arta na-
Din cele ce precede, se vede c. ocupatia vigrii pe statul cel mai desvarit maritim
Chiliei, in timpul lungei domnii a marelui in acea epoc, nu le putea lipsi nici mij-
Stefan, n'a fost dect temporara, dar re- loacele, nici experienta. Prin acest chip Mol-
petat. dova cilpt elementul cel mai esential de
Intr'unul din hrisoavele acestui domn se viat al unui stat, Inct a fost in stare s se
gsete scris: Busting independent mai mult cleat, Va-
lahia, lipsit de acest avantaj. Puternic6
9 Intre cari Vornicul Gr. Ureche. prin comertul i marina sa, ea mai mult
2) Crommer, Malatesta, Miron Costin, etc. chiar i dect alte state mari, precum Un-
9 Contimporanul polon Matei Miechowski, Arhiva
Istoricei a Reminder, pag. 42, col. II.
9 Cronica Vornicului Gr. Ureche. 1) Citat de Hasdeu In 1st. Critic& ed. 1r, vol. I.
6) Heliade, Dacia i Romeinia, pag. 168. 2) Idem.

410

www.digibuc.ro
gaHa s'a putut tine contra giganticelor n5v5- intreprind sfArmarea predomnirei moldo-
EH ale Otomanilor . genovezilor in aceast mare. 0 Insemnstoare
In suta XV Moldova, sub domnia lui Rota' otoman6 a nimicit toate posesiunile ma-
Stefan cel Mare, se afla in apogeul puterii ritime ale acestora, prin conclucrarea de nu-
0 al inflorirei sale. Acest domn, prin des- meroase armii ftare, ce le ataca tot Inteun
v51irea ce ddu puterilor militare ale sta- timp din partea uscatului. Separati de oHce
tului de uscat si de mare, puse tam in stare ajutor, prin cklerea Bizantului si a Darda-
s5_ sprijine orice lovire Mil greutate. Cu- nelelor, inconjurati de numerosi neamici, si,
noscnd prea bine adevratul izvor de putere storsi prin necontenite lupte, Moldo-Geno-
pentru Moldova, el, prin o mai strns5 unire vezii n'au mai putut sprijini posesiunile lor.
cu Genovezii si serioase ingrijiri la intilrirea Cafa, eel mai important depozit comercial
cet4ilor maritime, a dat un puternic sprijin al lor si Paladiul acelor posesiuni, a cAzut in
marinei si indoit impuls comertului, infrind minile Osmanilor. In ea, Moldova a pierdut
prin acestea posesiunile de peste mare. Ame- cel mai de pe urrn6 sprijin al marinei sale si,
nintat de nelntrziata n6vAlire a otomanilor, pentru totdeauna, poate, predominarea in
cari, vznd in Moldova singura piedic5 ce Marea Neagr, acel lac romn, cntat de
le sta in calea cucerirei intregei Europe, se Ovidiu. In urma acestor pierdeH, cu toat
pregteau s" se arunce asupra ei cu toate eroica bravur a locuitorilor gi, nu mai era
puterile lor, stefan simli prea bine c5." Mol- chip de Impotrivit si Moldova se vAzu redus
dova, inct va fi stpna gurilor Dungrii s5. capituleze .
si va predomni In Marea Neagra, niciodat5. Asa dar vedem, c incepnd dela 1159
nu va putea fi asa doborit5, incat s5. nu si pan6 la 1476 Moldovenii au avut nume-
poata sa se ridice curnd si sd recapete roase poseiuni in Crim i pe litoralul mezi-
oHce pierdere ar fi cercat. Timpul dovedi nuptial al 1116rii Negre si au fost domnitori
acest adevgr: colosalele puteri ale osman- in aceasta mare. Noi credem de trebuint
Rilor venir5. ln mai multe rnduri s.' se de a al6tura aici bucgtile urm5.toare, citate
sfarme contra Moldovei, temeinic asezat In Arhiva romneascA , si scoase din un
pe marina sa. manuscis al lui Bals intitulat : Fragmente
In zadar cucerira la intia dat chiar de starea Moldovei, de cnd a fost desmem-
Cetatea-Alb5. si Chilia. Marina moldovean, brat5 din imperiul roman, pil la domnia
sprijinit de Genovezi si. refAcut prin avutele lui Stefan, cel mai de pe urmd print inde-
mijloace coloniale ale posesiunilor din Cri- pendent al Moldovei, inclusiv :
meea, se inturn4 curnd spre a recpta Indatei ce Moldovenii s' au unit, prin con-
porturile pierdute si s5 dea Moldovenilor lederatiune, cu Genovezii, ei au feicut vase de
noi puteri s4 reziste contra nAvAlirilor. mare fi s'au declarat steipeini ai M aril Negre ;
Aceasta tinu Ora cnd Osmanli, pe cmpul aceasta se geisefte in titlurile lor ; Prinfli
dela Racova inteleser In fine, cu paguba suverani ai Moldovei fi domni ai Mara Negre.
lor, trt pentru a supune Moldova, trebuia Impeirdteasa Ecaterina II, in timpul rzbo-
s4 inceap prin surparea posesiunilor ei co- iului Ent& cu Poarta, a lost convinsei de acest
merciale, acel izvor nesecat, al ei, de putere adeveir prin marefalul cmpestru Contele Ro-
si de via1,5 . mantov, carele avusese ordin sei cerceteze drep-
o Cklerea definitiv6 a imperiului din Orient turile Moldovei asupra Meirii Negre. . . .
si cucerirea Constantinopolului prin Ma- yS'tefan cel Mare simli cd o marital milliard
hornet al II-lea, a pus pe Osmani, stpni trebuie sei aibii la bend' o marina comercialei.
acum ai Elespontului si intregului tarm Abundenta leirei En materiale de constructie fi
mezi-zial al Mrii Negre, in inlesnire s calitatea productiilor ei, o cherna la o navigafie

411

www.digibuc.ro
mai Pie si mai intinsei. El cunoscu mersul Petru Rare, domnul Moldovei, merg la
natural al lucrurilor. El intoarse privirile sale Chilia, o arde i ucide pe toti Turcii din ea 1).
asupra navigatillor lucrative, cari ar fi format Suleiman al III-lea, infuriat, a plecat
o armie, ar fi sustinut comertul ci ar fi in- contra lui Rare cu 120.000 oameni. Dupa
multit escadre, carora nu le putea lipsi nici ce II alunga- de pe tron, a restaurat Chilia,
instructia, nici experienta. Astfel Moldovenii adilugandu-i i regiunea dimprejur i unind-o
au stat stpni ai Mara Negre pcinci la luarea cu aceea a Cetatei-Albe, care cuprindea tot
Constantinopolei de Mahomet II, care neiveili tinutul de langa Dunare, dela Prut i Ora
curiind dupii aceea, asupra Crimului, a alun- la Nistru, care s'a numit de aci inainte
gat pe Genovezi din Cafa si a inceput raboiul Bugeak (colt, rometneste).
contra Moldovei 9. Cu toate aceste i cu tot darul lemnelor
La 1536 Asrud-Bey, domnul Bosniei, dupa dela podul ce Suleiman al III-lea Meuse
ce a respins o invazie a Moldovenilor peste Dunare, la trecere, Chilia n'a mai
cu Polonii, Boemii i Nemtii, bate i supune ajuns niciodata la splendoarea de care s'a
Chi lia 2). bucurat Inainte de acest foc.
La 1538 Turcii gonind pe Petru Rare au In Decemvrie 1561 Alexandru Lapuneanu
pus, in locul lui, domn al Moldovei pe stefan domnul Moldovei, batut de competitorul &Au
poreclit Lacusta, fiul lui Alexandru ; acesta la tron, Eraclide Despotul, care avea 25.000
a rezidit cetatea Chiliei, ceea ce inseamna ea oameni i 32 tunuri, langa Prut, fugi, eau-
nu era buna ci daramata iar pe Cetatea-Alba tand adapost la Chilia i de aci la Constan-
o intari. Suleiman alipi ambele cetti, teri- tinopole prin Silistra.
toriului dintre Prut i Nistru iar Basarabia La 1573 a fost luata dela Tupi de loan I-iu
de jos a fost transformata inteun nou san- domnul Moldovei ; dar ea a recazut in puterea
giac turc care a primit numele de Bugeak. lor dupa batalia dela Cahul.
Inca din timpurile cele mai vechi, pe la In luna August 1625 Chilia ffind atacata
Chilia era marea trecatoare a Dunarii, cu de cazaci, Turcii invit pe domnul Moldovei
toate c multi din calatorii straini au fost &A se ingrijeasca de apararea ei 2) ; cazacii
jefuiti, precum ne spun multe istorice. Tra- devastand teritoriul, cetatea este aparata
ditia despre hotiile antice de pe Dunarea de Turci 8).
de Jos s'a pastrat in gura poporului roman In o scrisoare din 28 Aprilie 1629, judeca-
dir! Moldova, In expresia : haramin de torul Sebastian Veniero, scrie Senatului Ve-
Dunare 8). netian ca vaznd greutatea 4) de a strange
Caderea cetatilor Chiliei i Akermanului trupe din Moldova i Valachia, a gsit pe
in minile Turcilor a stins orice pretentie a un Petre Raguzan, fost capitan al Princi-
Muntenilor asupra domniei Moldovei 4). pelui Graziani al Moldovei, care s'a insar-
La 1538 Turcii din Chilia vin s taie lemne 1) A. C. Ipsilante, op. cit., pag. 433.
din o padure a Tighecenilor ; acetia Ii bate Scrisoarea judeatorului G. Giustiniani din
alunga ; apoi, avnd in capul lor pc 27 August 1655 catre Doge. Docum. Nr. 637, citat
de C. Esarcu In colectia de documente publicatd
In Revista Tocilescu, anul III, pag. 366.
1) Melidon (Disertatie asupra marinei Moldo- 0) Ibid, Doc. Nr. 638 din 7 Sept. 1625. Aceste
Genovezd) Lept. Rom., Vol. IV, pag. 279. documente se contrazie. Cetatea trebuie s fi fost
2) Comnen Ipsilante, Analele Academ., Tom. II, aprat de Romni, cari s'au supus ipvitaiei, fiinda
Seria II, pag. 433. altfel ar fi fost inamicitie i domnul Moldovei nu
') Episcopul Melchisedek, Mitropolitul Grigorie ar fi invitat pe pava dela Silistra, Diach Mehemet
ramblac. Revista lui Tocilescu, pag. 8, note (An. la nunta fiului su, cum se constata din acest din
II, Vol. I, fasc. I). urm document.
a) Ibid., pag. 28. 6) Documente 658, din 14 Aprilie.

412

www.digibuc.ro
cinat s strng'd trupe muntene i moldave, ordin s' mearg6 inainte. In trei zile mar
socotite destul de valoroase, In serviciuI re- fortat a parcurs 125 verste, ajungnd la
publicei Venetiene si d sfatul s se achizi- Bucuresti. Aranj icu Coburg planul lup-
tioneze fi cai in aceleafi provincii 1). telor Veni tirea eh' austriacii au Incheiat
La 1637 Chilia cu oraele dimprejur, erau pacea... S'au retras i ei. In Octomvrie
ocupate de un Mirza Cantemir, soldat de 1788 a fost luatil de Suvarov din ordinul lui
mare bravur, care in capul nenumratelor Potemkin, dup o crncen6 lupt, cu aju-
sale oarde tAtare, venite din Crimeea, ame- torul flotilei de rzboi. La incheierea pcei
ninta chiar hotarele Moldovei. a lost redat Turcilor.
Btut de hanul ttdresc, a cArei autoritate La 1790 bratul Dunrii care trecea prin
o nesocotea, a fugit in Dobrogea ; in urrn6, fata cettei Chiliei purta numele de grla
ametit de promisiuni, s'a inapoiat In Crimeea, sau gura (ImbucAtura)
unde fatalul cordon ii termin destul de Chilia era foarte mic6 ; nu avea deal, 150
tragic, cam cum trebuia, aventurile 2). case degradate, inchise inteo foarte rea si
Grigore Calimah, domnul Moldovei, a fost veche incint, flancat de patru turnuri
Inchis la Chilia din porunca vizirului, sub patrate sau rotunde.
pretext a. nu a avut o purtare corect, In In interior era un mic castel, flancat de
acea epoc6. Putin timp in urrn6, scos de aci, 4 turnuri.
a fost trimis la Constantinopole unde a stat Spre Dundre avea un simplu zid. In ge-
si acolo Inchis mai bine de un an 3). neral pozitia sa o fcea susceptibil de o
Pe la 1.712 locuitorii din Chilia erau in bura apgrare, cad ea se afla pe Inltimea
afar6 de turci, evrei, crestini, armeni si alte care domina, pe ct vedeau ochii, o cmpie
natiuni. neted i stearp.
Pe toti ii administra, zice Cantemir, un Catre 9/20 Septemvrie 1.790 Principele
nazIr. Potemkin a detasat 15.000 oameni pentru a
Numai aceasta gur, cea mai larg5 i cea incepe, cum spune el, asediul Chiliei. Acest
mai adnc4 era navigabil6 la 1712 din cele 5 ; corp rAm6sese aproape 3 eciptamni in lagr
era un loc renumit pentru comertul Moldovei. la Tatar-Bunar. Intrzierea acestui corp s'a
Drumul panbi la Galati se fcea in 48 ore g6sit justificat prin aceea c Turcii trimi-
(probabil pe apa). seser propuneri de pace, cu toate c se
La 1770August 30, dup luarea Ismailului, credea si a. Potemkin astepta sosirea flotilei,
Repnin s'a lndreptat asupra Chiliei i dup 9 pe care el o bnuia c' va intra curand pe
zile a) de asediu, a ocupat cetatea, cu 2 pasi, Dungre i s" decid, fgrA pierdere, succesul
3000 prizonieri, 20 tunuri si munitiuni acestui asediu ; dar se va vedea ea aceast
imense. presupunere era fals.
La 10 Iulie 1788 Suvarow s'a retras la Acest corp de 15.000 oameni era sub
Chiia si a rmas acolo 2 sdpfmni, apoi ordinele generalului Miller, care se ridicase
s'a dus la Ghinesti unde spre mirarea tuturor prin meritul fi bravura sa la gradul de ge-
a rmas o lura intreag. A plecat apoi i in neral-sef al artileriei. El avea mai mult
dou zile a ajuns la Nisipeni, cu infanteria de 70 ani.
sa, parcurgnd 70 verste, unde a stationq din Care mijlocul lui Octomvrie, generalul
nou o luna in inactivita. te. In fine a primit Milner, a primit ordin s inceap asediul
Chiliei.
1) Idem, pag. 368, (Revista Tocilescu, Vol. III).
') $hicai, Vol. III, pag. 30. I s'a dat pentru aceast expeditie 10 ba-
') Enache Cogalniceanu, op. cit., pag. 562, 263. talioane de grenadieri, 8 de puscasi, 4 de v-
4) Ftillek, spune 8, op. cit., pag. 70. ntori, 36 escadroane cavalerie si 2000 cazaci.

413

www.digibuc.ro
 In razboiul precedent, Rusii au luat Chi lia, gresala, voi sa retraga trupele, dar nici
dar nepastrnd sau neridicnd planul cetatii, ordinele sale, nici focurile inspaimntatoare
o credeau o intaritura de primul ordin. care veneau din cetate si dela flotila tur-
Ea a fost investita la 3/14 Octomvrie. In ceasca, n'a putut decide la retragere pe
acest asediu s'a vazut si greseli si operatiuni. bravii slii soldati, cari credeau c merg la
Prima gresala a generahilui Mailer a fost asalt si voiau cu orice pret sa-1 execute.
acea de a nu ocupa ostrovul de pe Dunare, Chiar ordinele trimese de generalul Milner
din dreptul orasului. Ar fi putut stabili pe au fost inutile. In fine, a venit el singur s
el baterii cari, prin focul lor, ar fi putut ordone retragerea si a primit in mijlocul
goni vasele turcesti, cari au incomodat pe foburgului un glont de carabin, care-i pa-
Rusi mult timp. In urma s'a trimis briga- trunse pieptul.
dierul Markow, dar prea tarziu. In noaptea El a murit cteva zile in urm regretat
de 5-6 Octomvrie s'a atacat foburgul. de toat lumea. Rusii in cele din urma s'au
Acest atac trebuia executat sub ordinele retras, lsnd pe lac 8-900 oameni, sau
unui soldat bateau, devenit general major, omorili de Turci pe esplanada sau de ei
Meknop, ofiter bray, inteligent si cunoscnd insasi in foburg, intr'o actiune care nu tre-
meseria sa ; dar nepotul principelui Potem- buia sa caste nici viata a zece oameni.
kin, contele de Samollov, fiind prezent, Reintorcndu-se in legal., ei au jefuit casele
trebui sa-i dea lui comandamentul general. si au pug foc peste tot. In acest mod ei au
12 batalioane, despartite in 5 coloane, au distrus singuri principalele lor aparari, caci
fost dirijate &Are foburg, care nu era incon- indata ce casele au fost distruse, ei au ramas
jurat decal printr'un sant de 3-4 picioare descoperiti si au fost obligati sa faca o
de lat si de 2-3 adnc. transee. Aceast transee a fost fcuta fail
Indata ce Turcii au auzit mersul Rusilor, precautiune si fara sprijin iar santul fobur-
s'au retras in ores. In intuneric, coloanele gului, a fost prima lor paralela.
din dreapta si din stnga s'au imireptat In dreapta transeei, Rusii au instalat o
rail si s'au alaturat catre coloana din centru baterie de bresa aproape de Dunre. Ea a
a generalului Samoilow. Ea a fost apucatd fost asezat si prea departe si prea in laturi ;
de o panica groaznica si soldatii au inceput aceasta baterie a tras opt zile si Turcii au
sa trag a. unii in altii. Generalul, chiar el, a predat cetatea la 1.6/27 Septemvrie, locate-
pierdut putinul snge rece ce-1 avea, a fost nentului general Gudovici, care luase co-
aruncat la pamnt si coloana defila peste el. manda armatei, dupa moartea generalului
Cnd fiecare soldat a ispravit cele 40 cartuse Mailer.
ce avea si cnd s'a fault ziva, ei au vazut Garnizoana formata din 3500 eniceri a
ea" nu erau alti inamici decal acei pe cari avut permisiunea s se retraga unde va voi
soldatii si-i inchipuisera. Au intrat in foburg. si ea a plecat la Ismail. Aceasta a fost o
Generalul Miller a dat ordin sa se deschid gresala a capitulrei cu eta, mai mare, cu
transeia si s'a retras pentru a se repauza cat s'a mrit fortele garnizoanei Ismail ; daca
putin. li s'ar fi cerut, turcii ar fi consimtit sa nu
Samoilow al carui cap nu se desmeticise mai serveasca in acest razboi.
bine, care, ca ora era foarte bray si care voia Gkarnizoana Chiliei n'a aratat in apararea
prin o nand nerozie sa. acopere pe aceia orasului mai mult inteligenta cleat Rusii in
deja facuta, striga: Inaintel si conduse, prin aparare ; ei n'au incercat deck o usoara iesire.
esplanade care despartia orasul de foburg, Dela 11/22 la 16/27 a fost un armistitiu
trupele coloanei sale, pana la santul forti- curios: Principele Potemkin voind sa astepte
ficatiei. Abia ajunse aci si recunoscndu-si sosirea flotilei sale, 11 propuse si Turcii ore-

414

www.digibuc.ro
zAnd in o pace imediat, 1-a primit, fr a
reflecta i in acest interval, trupele se pre-
umblau, unele la altele, cu oarecare libertate.
Dup luarea Chiliei, infanteria a rOmas
in lagar aproape de oraq.
Inainte de predarea cetatei o diviziune de
alupe i bombarde turcesti a inaintat pe
Dud-are, dar a fost capturat.
La 1794 Chilia se gOsea din nou in mAinile
Turcilor, cari se preparau s4 o fortifice In
scop de a ajuta p Poloni contra Turcilor.
Dup acest rOzboi, la Chilia, s'a gtit
mult sare, sub domnia impariltesei Ecate-
rina ; dar Paul I (1798) a pus o tax de 3
zechine cu drept de intrare a unui car cu
sare, in statele sale.
La 1801 Chilia era la 3 km. de gura mrei,
unde ancorau vase cari cOlcau mai mult de
10 picioare, fie pentru a descrca in parte,
fie pentru aji complecta incrcatura. Ea era
cel mai apropiat port de coast.
In acest an Turcii au pus o geamandur
pentru a insemna, la ieire, enalul marei
ramuri a gurei numit Sunn-Boghazi (Su-
lina), pe care s'A poat urea marile vase.
La 4/16 Februarie 1807 a ieit din Chiia
un detaament de 6000 Turci care a atacat,
prin manevre foarte bine executate, un corp
rus, ce a rezistat cu mult curaj dar care gunelor, ca
a fost silit sa cear ajutor i cOpAtndu-1 a
bOtut pe Turci, cari au pierdut 5-600 oa-
meni iar Ruii 50 morti i rOniti ( ?). Se credea
CA in fiecare corp turcesc de pe DunOre se
aflau ofiteri francezi cari dirijau operatiile
cettile.
La 1 Noemvrie 1.807 gurile Dunrii sub co-
manda generalului Rothoff, erau pdzite de un
corp cu 9 batalioane infanterie, o companie
de pionieri, 5 escadroane de cavalerie i un Acest ora este vechiul Aegyssus, al Moe-
regiment cazaci ; avea reedinta la Chilia. siei, mai sus de care Dariu, cum se -tie, a
In luptele dintre Rui i Turei, Chilia a trecut DunOrea, pe un pod de vase, contra
suferit mult pra la 1812, cnd a cazut,
odat cu Basarabia, sub stOpAnirea Rusiei ;
conform tratatului dela Bucure0i, zidurile
sale la inceput au fost distruse apoi in urm6
au fost inarite din nou.
In Aprilie 11313 la Chilia se afla un oarecare
Padapulo, comandant a 6 bOrci canoniere
ruse. Eschi-Chilia a fost ocupat de Turci.
Poarta se gndea s fortifice cettile sale
pe Dun'Are.
Se pretinde CA' in timpul rOzboiului oriental
(1853-55) in Iulie 1854 '), o parte din flota
aliat anglo-francez ar fi bombardat
Chilia. ( ?)
La 1857 revenind In stOpnirea Moldovei,
in urma tratatului de la Paris, zidurile sale au
fost dArmate, inainte de a fi Incorporat
Principatului.
La inceputul rOzboiului din 1.877 acest
ora a fost ocupat (1.3 Aprilie), in aceea0 zi
cu Ismailul, de armata corpului VII rus,
care a pus-o imediat in stare de apOrare,
fortificnd-o pasager.
Dup tratatul din 1.878 dela Berlin,
partea Basarabiei de jos, fiind reIncorporata
imperiului rusesc, Chilia Ii urma soarta ; iar
vechea, prima Chilie, Aquilea romad, a
ramas, cu delta DunOrii, Romniei.
In fine, trebuie bine observat sa nu se
confunde, nicidecum, Chilia de pe malul
stng, de creatiune nou, cu vecina sa de
peste DunOre, vechea i clasica Chilie, ce se
ridica oarecnd maiestoas, in mijlocul la-
i astzi, pe coltul format de
malul drept al Dunrii (chiliane) cu acel al
gurei de jos a canalului TOtarul.
Topograficete, abia se mai cunoate locul
unde se afla oarecnd, regina gurilor flu-
viului i comertului dunArean. Diferite mo-
nete ce s'au gsit, ii arata locul, ocupat
ulterior de grOdindriile satului, Chilia veche.
13. TULCEA.
Scitilor.
Ovid, povestete c regale Cotys (cu care
era in relatiuni 0 ale cdrei poezii, in limba
scitic, Ovid le gOsea destul de frumoase),
1) .Frstenthum Rumnien von Fllek, pag. 70.

415

www.digibuc.ro
al Odrisilor, ajutat de legionarli Romani, sub Dela pierderea Ismailului insa, ei s'au
conducerea generalului Vesta lis, a gonit pe servit de Tulcea numai spre a impiedica
Getii independenti din acest ora, pe care pe adversarii lor sa expedieze materiale de
ei 11 luasera cu concursul probabil al lo- pod pe bratul:, principal al Dunarii.
cuitorilor, ceea ce, numai, ar explica rigorile La 1.770 dupa. caderea Tighinei, Turcii au
exercitate de acest principe, in aceasta introdus pe la Sulina mai multe corbii de
ocazie I). razboi pe cari apoi le-a adus sub adapostul
Dula Romani, teritoriul a trecut in stap- cetatii Tulcea 1).
nirea barbarilor. Este cel mai insemnat punct Ruii, sub generalul Veissman i Mecnop,
al Dunarii de Jos i al vechei insule Peuce ; pe au trecut Durarea, au pus mana pe ora i
aci sau in apropiere trebuie sa se fi nakut garnizoana Tulcea, au dat asalt cetatii, au ars
vestitul Alaric, faimosul invingator al Romei, vasele gasite in port 2), au aruncat tunurile,
nu departe de Silistra unde s'a nascut Aetiu, capturate in Dunare, apoi, dupa ce au
invingatorul lui Atila ; marii inamici i luat tot ce au gasit in ora, s'au inapoiat
marii aparatori ai Romei, ieeau, aa dar, biruitori la Ismaill in ziva de 10 Decemvrie.
atunci din aceasta tara in care romanul i Explorarile dela 1771 ale generalului Veiss-
barbarul ii dadeau coate i munceau, adese- man, comandantul Ismailului, pe malul drept
ori, acelai fga (Amde Thierry, Histoire al Durarii de Jos, i in special asupra Tulcei,
d'Attila, I, pag. 238). merita o atentie cu totul deosebitd:
La 1637 sultanul nefiind satisfacut de con- La 12 Martie generalul Veissman a trecut
duita lui Matei Basarab domnul Munteniei, dela Ismail, la Tulcea, cu 720 grenadieri i
a trimis ordin sa fie ucis, dar pentru aceasta 30 artileriti i invinge pe Samsongi-aga i pe
trebuia s fie surprins i pentru a ajunge la Arnaut-Paa cari erau la Tulcea in garni-
acest scop, el a fost chemat de paa dela zoana cu 5000 Turci. In acelai timp Turcii
Tulcea sub motiv ca trebuie sa-i comunice au fost bombardati i de pe apa Veissman se
chestiuni importante. El a plecat i and i-a intoarce biruitor la Ismail cu prada mare,
ramas numai o zi spre a termina voiajul 29 tun-uri i 51 prizonieri. Opt lepuri tur-
i prin urmare i viata, el a auzit murmu- ceti au fost arse iar in alte 15 lepuri Ruii
randu-se ceva despre o cursa, care li era au pus pe Moldoveni i pe Greci, cu familiile
pregatita. Aceasta simpla lanuiala care-i fu lor, cari locuiau la Isaccea i i-a mutat la
suficienta, 11 fcu sa se inapoieze cat de Ismail in ziva de 13 Martie.
curand. Iata cum descrie un istoric turc aceasta
Paa vzand ca n'a putut pune maim pe actiune :
el, se sfiltui cu Kemin Paa, aflat la paza La 1771 (1184 egirei) Ruii au reunit un
Nistrului contra trecerei Hanului i cu mare numar de vase cu ajutorul carora
Mehmet Paa inlocuitorul Bali (care venise in noaptea de 22/23 Martie ei au operat o
sa-1 inlocuiasca). debarcare pe tarmul drept al Dui-aril, la
Au discutat toate expedientele i pentru locul numit Deyirmen Bogassi (Bugaz sau
a ascunde mai bine planul kr, au terminat gura canalului morei) la 3 mile de Tulcea.
prin a trimite lui Matei, firmanul de investire Garnizoana acestei fortarete a tras 3 lovituri
in demnitatea sa (Neculai Iorga, I, pag. 61). pentru a da alarma la cartierul general.
Cat timp Turcii au stapanit Ismailul, Selim Gherai care era cantonat la nord de
Tulcea a fost capul lui de pod. Babadag auzind semnalul, a avizat imediat pe
2) Michel C. Soutzo, Coup d'oeil sur les nwnu- 2) Enache CogIlniceanu, vataf de aprozi, Letop.,
ments de la Dobrogea, pag. 7. (Ovid, Ponticele, Vol. III, pag. 67.
I, IV, VII, VIII. 1) Idem.

416

www.digibuc.ro
marele vizir ; dar inainte de a putea ajuta Turci, arde podurile, eicele, munitiunile i
Tulcea, Bu0i au atacat retranqamentele cari a luat multi prizonieri 1).
Inconjurau satul, le-a ocupat 0 a aruncat In La 1771. flotila turceasca care intrase pe
Dunre tunurile cari le garniseau. Ei au canalul Sulinei (Sunn Boghazi), ancorase in
jefuit locuintele 0 s'au inapoiat la Ismail. fata Tulcei 0 dup ordinele marelui vizir,
La 3 Aprilie Veissman a trecut iar la comandantii vaselor se preparau s Incerce
Tulcea cu 1.400 grenadieri, 40 artileri0i, o expeditie contra Ismailului. Ru0i au prev-
200 muschetari 0 2 tunuri # de unde s'a zut acest plan 0 In noaptea de 17 Iunie au
Indreaptat spre Isaccea. trecut trupe 0 artilerie in ostrovul dintre Tul-
cea 0 Ismail (Ceatal). Ele s'au fortificat In
In luna Mai Ruqii trecnd la Tulcea, au lost
batuti 0 goniti, din ostrovul care era inaceast pozitie 0 au Inceput s canoneze
fata Tulcei 0 de pe care ei impiedicau alupele ; sold* turci au intrat indat In
navigatia 0 trecerea Turcilor din Dunre brci 0 s'au repezit la atacul ostrovului. Ei
In Mare. cuceresc primele retranamente, urmrese pe
o Veissman a trecut, pentru a treia oar, la inamic care s'a retras din fata kr 04 atrage
Tulcea, a btut 8000 de Turci, incendiind inteo ambuscada ; acolo fulgeratd de arti-
casele 0 vasele bor. In aceast lupt au lerie, ei Bunt siliti la rndul lor s se retrag.
azut rnorti 1000 de Turci 0 s'au fcut Ei au reintrat in desordine in brcile lor 0
1.00 prizonieri. au dus spaima la Tulcea ; curnd dup aceea
( Veissman iar trece la Tulcea. Supune 6000 Ru0 fac o descindere la o jumtate
lagrul turcesc din fata cettei 0 bate toat leghe mai sus de cetate. Turcii le opun
armata turceascA trimis de vizirul dela 600 cavaleriti ; in acea zi ploaia cdea in
Isaccea. Dupa dou zile de lupt Veissman torente ; fulgerile 0 tunetele au speriat caii
s'a inapoiat la Ismail. 1.i. un noroi mare a Impiedecat mivrile lor.
Veissman mai bate apoi un alt corp de Pe cnd Ru0i goneau inaintea lor aceast
Turci, care venise dela Babadag. slab trup, la Tulcea domnea confuzie ;
o La 7 Octomvrie Veissman a plecat iar clela soldatii cari au fost riniti in ostrov, au
Ismail, indreptndu-se asupra Tulcei. Invinge rspndit date exagerate asupra fortelor
qtirea turceasc, pune mna pe lagrul inamice 0 focului artileriei lor. Teroarea a
otoman, le ia tunurile, d asalt 0 ia cetatea lost mrit de leventi (soldatii de marin)
Tulcea apoi pune mine 0 o arunc in aer, cari priseau vasele lor 0 le-a lsat s mearg
distrugnd orapl, dup ce a luat de aci in scursul curentului. Toat lumea s'a im-
toate munitiile, tunurile, lzile cu bani 0 pr4tiat. Ru0i au intrat in sat incepnd s
dup ce a umplut cu pmnt toate van- jefuiasc6 ; Mil Indoiali c." fortreata ar fi
turile din Imprejurimi fcute de Turci #. lost luat dacs 'ear fi aprut in acest mo-
Dupa aceea repezindu-se spre Babadag, ment avantgarda unui corp de 8000 oameni,
face minuni de bravurg, btnd pe Turci pe care vizirul 11 expediase urgent in ajutorul
pretutindeni ; in urm- se intoarce la Tulcea garnizoanei. Trupele musulmane deja im-
0 de acolo la Ismail, duand cu dnsul pe pr4tiate in cmpie, imbrbtate s'au re-
toti cretinii ce fugeau de robia Turcilor 1). imbarcat in timpul noptii. Timp de mai multe
La 24 Aprilie 1.773 Potemkin a trecut Du- luni ei au incercat noi debarcri pe trmul
nrea la Tulcea ; a distrus un corp de 6000 drept al Dunrii, la Isaccea, Tulcea 0 la
Be0ep. Ei au fost mereu respin0 dar au
3) Vezi Darea de seam despre scrierea lui Ata- fcut mult riu, au ars o parte din flotil
nasie Comnen Ipsilante, de Alex. Papad. Calimah,
membru al Academiei. La anul 1771, op. cit., 1) Analele academice, Seria II, Vol. II, Sec. II,
pag. 511-515. pag. 518.

27
41.7

www.digibuc.ro
i au pus 'liana pe o a1t6 parte din basti- agreabil, udat de un frurnos rulet, Ma-
mente pe cari le-a evacuat la Ismail. micii au ieit din corturile lor pentru a da
La 1789 Tulcea a fost luat6 cu asalt de lupta ; dar, atacati cu iutea16 de cazaci i
gtre amiralul rus Ribas. zaporoji, ei au fugit fr s atepte trupele
La 1/12 Noemvrie 1790 Ruii s'au con- regulate rusesti i au abandonat lagrul,
centrat In fata Tulcei, oral pe atunci destul bagajele, munitiile, tunurile, etc.
de mare, foarte pldcut i bogat. Dupa o Toti locuitorii au plecatInainte de btlie ;
uoar lupt in care s'a distrus cteva basti- multi dintre ei au r6spandit alarma pan6 la
manta turceti, au ocupat crawl abandonat Constantinopole.
de Turci i unde s'a gssit o mare cantitate S'a evaluat la 900 num6rul Turcilor orno-
de alimente, gru, fructe uscate, Mn, piese riti in aceast actiune.
de artilerie, chesoane cu munitii i ghiulele S'a gAsit la Babadag o imeng cantitate
pe cari Turcii din netiint nu le-a distrus. de bogtii i depozite ing ruii neavnd
In ctate se aflau 5-6000 glreti, cari grijd g adug care, nu s'a profitat de ele
lasaser s debarce la mal 400 Rui. Acetia Oa au fost arse odat cu oraul. Kutuzoff
au intrat in ora cu o temere nelnteleag dup ce a executat ordinele lui Repnin s'a
iar Turcii s'au retras fr g-i atace ; aceti Mapoiat la Ismail.
Rui s'au rspndit prin ora pentru a jefui La 9 Iunie Ruii sub comanda lui Repnin
i cari dupa jumtate or erau cu toti in au nimicit complect lnga acest ora pe Turci.
stare de ebrietate. In Aprilie 1807 Tulcea era 1nconjurat
In iarna anului 1791 Kutuzoff a rmas la de un retranament dup sistemul turc i
Ismail cu 5-6000 oameni. avea un castel de piatrA cu 4 turnuri.
Afacerea dela MAcin (Martie 1791) n'a Pehlivan-Aga a construit pe un platou un
descurajat pe marele vizir ; el a continuat cnp intrit pe care-1 leg cu oraul i In
preparativele sale i a venit g ia pozitie care a pus 3000 oameni, afara de cei 2000
aproape de acest ora (Mcin) de Indat ce cari se aflau in ora.
principele Galitzin 1-a abandonat. El a mArit Intgririle Turcilor In regiune in afar de
corpul de armati campat la Babadag si cele de mai sus erau: 2- redute la o verst
acest corp a dat destu1 6 nelinite princi- mai sus de ora la un cot al Durfrii i o
pelui Repnin, pentru a-1 decide s'a. fag o redua la ceatalul Sulinei.
expeditie particulard, cu care a insrcinat Numgrul redutelor ln total era zece.
pe Kutuzoff. Durninecd 22 Aprilie 1807 Usum Cassan,
La 14/25 Aprilie acest general a plecat paa Tulcei, a respins o debarcare In fort de
din Ismail cu 13.000 oameni, a debarcat la 7-8000 Rui ce fuseser adui cu flotilele
Tulcea i s'a indreptat spre Babadag. ruse ; cu ocazia acestui transport s'a pierdut
Pentru a ajunge aci, trebuia s treag un mai mult de jungtate din oamenii 1m-
lant de dealuri i defileuri impracticabile barcati.
unde 500 oarneni ar fi oprit intreaga armata La 2/14 August 1.809 generalul Bulatow
rug (Pozitie de remarcat pentru o armat a ocupat Tulcea. A g'sit in cetate 18 tunuri i
romna ce ar opera In Dobrogea contra imense provizii de rzboi i alimente. Lo-
Ruilor). Dar, ca de obicei, Turcii nu aveau cuitorii au fugit gtre Babadag ing Bulatow
un singur post i n'au tiut nici chiar de Ii urngri, ii 1ntoarse i a trimis peste 1500
marul lui Kutuzoff deaf, In momentul cnd in Rusia.
el a apArut in fata lor. Acest ora cldit In amfiteatru este i el
La sosirea lui aproape de lag'arul turc, si- dominat de inltimi din apropiere. La 1826
tuat pe o Ingltime care domina o cmpie era destul de puternic. Posesiunea sa era

418

www.digibuc.ro
considerat de 11'10 ca operatiune prelimi- In timpul -ultirnului rzboi, generalul de
nar5. contra Turcilor. divizie Ali Pap comanda trupele din Do-
Vechiul oras Tulcea (Aegyssus) nu este brogea si cetatea Tulcea.
cel actual ; el ocupa locul carantinei de mai La 20 Ianuarie 1877 au reinceput mcelurile
trziu pe Inltimele ce domin bratul cel mare in Bulgaria, ceea ce face pe Rusia s-si mo-
al DurMrii si a fost distrus de Rusi dup6 bilizeze rezervele si s concentreze in Ba-
rzboiul din 1.829. Actualul oras nu are de- sarabia 3 corpuri de armat. Lucrurile
ct o vechime de 110-117 ani. insprindu-se mereu, la jumtatea lui Martie,
Turcii aveau In acest port un post militar Turcii au inceput si ei mobilizarea rezervelor.
naval important. Aveau chiar si un mic La 5 Aprilie Abdul Kerim soseste la Sumla si
arsenal, in rada desp4it6 din bratul de sud ia comanda armatei turcesti concentrat In
al Dunrii printr'o stnci natural ce se Bulgaria. Cinci zile in urm, Tarul a declarat
indrepta perpendicular care mijlocul Du- starea de rzboi intre Rusia si Turcia si
narii. ambele armate ruse, cea din Europa si cea
In Marti& 1.854 generalul rus Uakoff adu- din Asia au primit ordin s treac5 frontiera.
nase 1.47 brci de comert, 4 bacuri si 15 La 17 Aprilie Turcii captureaz prima co-
salupe canoniere pe bratul de nord al deltei. rabie pe Dunre si tot in acea zi Turcii, con-
Infanteria si cazacii erau in ostrov iar form tratatului dela Paris, cernd ajutorul
impedimentele la Ismail. In noaptea de 10 armat al Europei, ei sunt refuzati, afar de
spre 11, flotila a ancorat vis--vis de bateriile flota englez care s'a indreaptat (18 Aprilie)
turce, stabilite pe trmul drept, in fata spre apele Turciei.
capului deltei ; bacurile erau inapoi, in afar La 19 Aprilie in urma unei declaratii a
de btaia pieselor, gata s' se dud in punctul comandantului-sef al armatei ruse din Eu-
de trecere, situat mai in aval la 2000 pasi. ropa, comertul pe Dunre este inchis 0
Toat6 artileria a fost pus 5. in baterie, in armatorii sunt somati s" descarce si s place.
crngurile ostrovului, la deal si la vale de La 26 Aprilie primele bande de basibuzuci
punctul trecerei. Artileria cilMreat era pus turci incep s tread. Dunrea si sd jefuiasch
mai la stnga in scop de a neutraliza esirile satele incepnd cu satul Chiselet. In acea
garnizoanei cetatii Tulcea. zi Turcii au declarat inchis comertul 11/16rii
In ziva de 11 la ora 5 dimineata canonierele Negre pe care o blocheaz cu toate fortele
au deschis focul si. au redus la tacere bateriile lor navale.
turcesti. La ora 10 bacurile debarcau prirnele La 16 Iunie generalul Zimmermann a ocupat
trupe rusesti: 4 batalioane si 4 piese cari cu armata rush: Tulcea, Isaccea si Babadag;
au fost curnd urmate de toat infanteria o lun in urrn5, zi cu zi, acest general este
0 artileria usoar. Podul a fost intins la bdtut la Jula aproape de Osman-Bazar. La
12 Martie pe cnd Turcii evacuau cetAile 6 August armata turc din Dobrogea a fost
Tulcea 0 Isaccea. intrit cu corpul din Caucaz comandat de
Trecnd fluviul, coloana a incercat o re- Fazli-Pasa. Razboiul terminndu-se, Nicu
zistent demn de admirat si In care s'a Catargiu a fost numit comisar extraordinar
distins primele contingente ale vice-regelui din partea Romniei pentru a primi in nu-
Egiptului. Un regiment rus a fost nimicit mele guvernului roman administratia Do-
pn la ultimul orn. Turcii nu s'au retras brogei.
deck dup ce au tras cele din urrn cartuse Primirea s'a Mcut in ziva de 14 Noemvrie.
ce aveau. Astral Rusii au pltit cu mari In aceaisi zi domnitorul a adresat popu-
pierderi niste succese ce nu meritau poate latiilor din Dobrogea o d1duroas6 procla-
asemenea sacrificii. matie prin care ii invit s primeasd In
27* 419

www.digibuc.ro
mod favorabil armata i autoritatile romane, oale, morminte vechi, etc. se &eau la fie-
eari se i prezint In ziva de 18 Noemvrie care pas.
i ocup Tulcea, populatia facndu-le o pri- Suprafata intregului teren este formata
mire stralucita. dintr'un strat de cenua, crbuni stini, etc.
La 1.5 Noemvrie, Dobrogea a fost impar- zice Weickum, care a studiat foarte bine
tita in 3 judete: Tulcea, Constanta i Si- aceasta localitate li care da detaliile cele
listra Noua; la 1.7 Noemvrie s'a publicat re- mai insemnate asupra acestor ruini.
gulamentul perceperei taxelor, zi in care s'a Alt:Oa-Ca ruinele erau mai insemnate i
numit magistratii i personalul judiciar al poate ca s'ar fi putut gasi lucruri destul de
Dobrogei: interesante in ele ; din nenorocire desfacerea
La 1.9 Noemvrie s'a numit prefectii, admi- acestor ziduri, pentru a se profita de van-
nistratorii i personalul lor in subordine ; la zarea pietrei, la Galati i. Braila, a facut
21 a fost instalat personalul vamal i fiscal. cercetarile arheologice imposibile.
Armata romna a ocupat Babadagul la 23 Natura resturilor ne lag impresia ca pri-
Noemvrie in aceai zi cu Ostrovul (Silistramele fundatii au fost facute de un popor
Noua) ; concomitent administratia Dobrogei foarte inaintat in cultura.
cste definitiv predata de Rui. Descrierea topografica a acestei cetati o
La vale de ora se afla o imensa stnc vom face, pe cat vom putea mai detaliata,
sau colnicr deasupra caruia domnul Roma- in a- doua parte.
milor pusese la 16 Octomvrie 1879, prima Locuitorii au gsit multe monete in aceste
piatra fundamentala a unui monument, ce ruine. Oale, sarcofage, pietre legionare, par
cra destinat s perpetueze amintirea inta- a nu lipsi, dac nu intregi, cel putin in
rirei Romanilor In Dobrogea. fragmente.
Acest deal Hora-Tp, muntele orelor, Resturile materiale, in un pamant format
numit astfel caci servea, se gede, i pentru de o grosime considerabila de cenu, pro-
a striga orele i ca post de observatie contra beaza c jaful la care, probabil, a fost data
surprinderilor diferitelor oarde barbare. cetatea, a terminat prin ineendii teribile.
Pe varful acestui deal s'a gasit multe Nu este mult timp &and la Prislava s'a
urme de ruine antice. Piatra acestor ruine gsit urmele lagarului intarit (Secz sau
s'a intrebuintat, de locuitori, la constructii ; Setch) al cazacilor zaporojeni, ordin militar,
intre altele la biserica greaca din Tulcea. religios i format din servi liberati, cari
au avut sub Petru I, de hatman, pe faimosul
14. PRISLAVA. Mazzepa. In principiile sectei apropierea
La 9 km. la vale de Tulcea, pe bratul femeii era oprit, pe timpul cat ei se aflau In
Sf. Gheorghe, se gasesc, de ambele parti ale lagar. Cand trebuia sa se casatoreasca intrau
apei, urmele unei vechi cetati. in sate, paraseau lagarul lor i numai in
Este imposibil sa se cunoasea cari au timp de razboi erau susceptibili s fie che-
lost locuitorii sai primitivi. mati. Emigrati din Rusia, sub Ecaterina,
Partea despre tarmul stang prezinta ur- ei au incheiat un tratat cu Poarta, care le
mele unei intarituri ce pare a se continua asigura independenta, le concesiona terenuri
dupa malul drept. i pescuitul pe malul drept al fluviului
Pe acest mal, intaritura se afla pe o stnca, cu obligatia de a furniza in timp de razboi
care in timpul apelor mari, formeaz un fel un contingent de oameni i cai. Lagarul lor
de limba, argiloasa ce inainteaza in forma era retranat.
de peninsula, oprindu-se In malul apei. Ne- Hatmanul Gladkoi a tradat la inceputul
nurrarate resturi de anturi, urme de ziduri, razboiului din 1828, tauza Turciei. Ei au

420

www.digibuc.ro
trecut din nou la Rui, i-a ajutat s6 bat5 pe din timpul devastarilor barbare. Analiza
Turci, la Isaccea i s5. treac6, in larcile lor, serioas6 a resturilor sustine credinta c ea
cu inlesnire Duzarea. a fost roman.
Ruii le-a multumit, distrugndu-le lagrul In timpul rzboiului ruso-turc din-1828-29,
nu mult dup5. aceia (1.829). Locul uncle 10 In apropiere de acest orel, a. avut loc o
cultivau painnturile era Ia ceatalul Sulinei, insemnat6 btlie fug ale ebirei detalii aunt
putin mai sus de Prislava, care a purtat complectamente necunoscute.
mult timp semnificativul titlu de paradisul De un timp imemorial, aceast6 localitate
cazacilor Zaporojeni (Gienat-Kazaklar, caza- a fost ocupat de o colonie de romni. SatuI
cilor fugari). avea numele de Moldovan Bes- Tepe (cinci
E posibil ea la Prislava s6 fie urmele colnice, munte de vecinaate).
Micului Marcianopolis. Pe la 1.832 satul a fost declarat or5eI
ci i s'a dat numele de Mahmudia, dup5.
15. MAHMUD1A. numele sultanului Mahmud al II-Iea.
Din rmdi-tele unei antici eetdti, ce se Biserica acestui or4el, pare s' fi lost
g4se0e pe locul ocupat de acest or6e1, se prima, creltin6, dela ocuparea Dobrogei de
deduce EA fi fost aci eel mai inaintat punct Turci. A fost fundat5 In aceast regiune, pe
intArit roman i probabil i cel mai tare, la 1836, de membrii familiei romne0i Gdscci.
in aceast6 regiune a Durarii, pe actuala Materialul acestei biserici a fost trecut s
ramur Sf. Gheorghe. mobileze o nou6 bisericA, zidit6 la Tulcea,
Cetatea era pe malul Dun5rii i pe coama pe la 1.846-47, de aceea0. familie 0 care
celui mai inalt colnic despre Bef- Tp. Ea a devenit catedrala Tulcei, cu patronul Sf.
avea 125 metri in ltime 0 earn aceea0 Nicolae, la 23 Noemvrie 1878.
lungime, Inconjurat6 cu zid facut din piatr Cu putine zile inaintea inceperei r6zboiului
de calcar i c6r5mida. de la 1877, un locuitor a gsit, in apropiere de
11.5m60tele, sfArmate i foarte reduse, acest oral, capul unui elephans primogenus
se puteau vedea pra In ultimul timp. ( M amouth), cel mai voluminos animal cu..-
La 1.872 zidurile cetii aveau, in partea noseut din perioada anti-deluvian.
lor bine conservat, o inltime de 3 metri, Tatarii, cari lnaintea r6zboiului de Ta
pe o grosime de 2 m. 1877-78 ocupau destul de numero0 aceast
In afara zidurilor, de jur imprejurul ce- regiune, au pardsit-o spre a se aeza aiurea
atii, se afla un ant, de p5mnt ce o In- 0 au fost lnbocui%i, dup6 r5zboi, cu alte
conjura ca o cingatoare. Pe la 1872 acest noi colonii eretine.
ant avea 5-6 m. adncime, neregulat6. Satul Malcoci, din apropiere a lost In-
In mai multe locuri antal, astupandu-se a temeiat de Ignatz Hoffart. El a fost ucis
rmas ca un val. E posibil ea acest ant s6 de Turci, in timpul rzboiului Crimeei iar
fie opera Genovezilor, cari se erede c5, oare- crucea sa a lost vazut mult timp In regiune.
cnd, au domnit i aci. Faimo0i cereeatori
de conrori, din Dobrogea, au g6sit In aceste 1G. CETATUIA.
ruine nite ulcioare monstre din p5mnt ars Ceatuia este format dintr'un zid de piatra,
i aflate la adncime de un orn. Ele erau gros dela 2-3 metri, cam de 180-200 metri
c6ptuite pe dirauntru eu panz6 i erau de perimetru, In form de circumferint,.
pline cu mlai. Mglaiul ca i painea erau In corpul acestui zid, din distant:A In di-
de culoarea neagrA, pare6 ar fi fost arse. stant6, se afl6 urmele a 16-20 turnulete,
Rezult6 c5, i aceast6 cetate a terminat tot cu o dep5rtare variabil5 de 2-10 metri,
printr'un groaznic incendiu, ca mai toate deasupra zidului. Zidul perimetrului este

421.

www.digibuc.ro
 se indatora s le apere chiar in contra
dublat de un sant, care, cu toate depunerile
inundatiilor, a ramas cu o adncime va- rasei sale.
riabil de 1-3 metri. Spre nord-est zidul Din cele mai vechi timpuri gurile Dunrii
rmasese suspendat in aer ; pmntul de au atras totdeauna, care ele pe cazaci. Acei
sub temelie a fost scos de faimosii cAutatori numiti Neirasovti s'au asezat In satul Balsie
de tesaure (comorari). Dunavetz, din care au facut centrul ocu-
Zidul prezinta o leghtura neregulat de patiei lor precum i punctul de Intrunire.
pietre calcaroase, lipite prin un mortar de Ei numgrau cu acei din satele din jurul
var amestecat cu crmid pisat. centrului pn la 10.000 cazaci. Care 1775
Cercetrile facute n'au dus la niciun re- desfiintandu-se deci Zaporojskaia peste 5000
zultat. din ei, sub comanda hatmanutui Liach s'au
In localitate poart, numele de Geneviz- coborit (din Rusia) la gurile Dunrii Odd
Kaleh (cetatea genovez) si este posibil ca la Sf. Georghe. Au urcat apoi Dunrea i s'au
ea s fi fost o cetate zidit de Genovezi, in asezat la Seimeni lng5. Cernavoda, poate
timpul mrirei lor la gurile Dunrii, pe chiar la satul Lipoveni. Turcii ins i-a silit s
ruinele vreunui castru, cea din urm santi- abandoneze aceste locuri iar ei au plecat
nel, pe trmul drept, la nord-estul Impe- se stabileasc6 la Catrlet (satul Sf. Gheorghe).
riului, la punctul de intlnire al malului La 1807 acesti fugari au fost primiti de
drept al Vii Dunrii de Jos cu acel al coa- generalul Michelson in serviciu militar
stelor apusene, ale Mrii Negre. Alexandru I le-a dat numele de (Regimentul
La 2 % km. la est si sud-estul cettii, pe de) cazaci dela gurile Dunrii.
malul bratului DunavAtului, se afla, in In 1826 generalul Langeron cerba ca acest
apropierea satului Dunaveitul Mare i intre sat, cunoscut sub numele rus de Donaentzy
acesta i omonimul &Au Dunaviitul Mic o s fie drmat imediat dup trecerea Du-
cing6toare de pmnt, ridicat si de o In- nrii de rusi iar locuitorii omoriti frl mil.
cApere considerabil, inconjurat spre nord- Acesti locuitori sunt rusi ( !) cunoscuti sub
west si sud cu un sant de 5 m. ltime iar numele de Nekrassowsty, inamicii cei mai
spre est are malul Dunavtului, de 10-15 neimpcati ai Rusilor i cei mai cruzi. Ei
metri inalt. Nicio urma de pmnt ars sau ddeau Turcilor niste cazaci periculosi
piatr. E posibil ca ea s apartie prirnelor indemnateci. La 1808 acest sat avea 3000
timpuri ale fortificatiei naturale, in epoca locuitori.
preistoric6 I). In ajunul rzboimmi dela 1827 ei erau
Dup moartea lui Attila si Imprstierea imprstiati in toat delta Dunrii si in
puterei hune, unul din fiii si Hernakh a cerut Dobrogea pn la Babadag. Turcii i-a in-
guvernului roman si a obtinut autorizarea s vitat s formeze un corp deosebit dar ei
se fixeze In mica Scitie, i s'a dat cantona- au refuzat i trdnd au trecut de partea
mente la nordul acestei provincii in jurul Rusilor cari dup ce le-a druit Dobrogea, ca
gurior Dunrii, in locurile bltoase pe cari pielea ursului din pdure, i-a constituit in 2
rzboaiele din urm le depopulase. Dup ce regimente: unul de infanterie i altul de
a jurat c" va indeplini toate obligatiunile cavalerie, atasndu-i la serviciul flotilei du-
atribuite oaspetilor i federatiilor imperiului, nrene a Rusiei.
el stabili tribul su in jurul cettilor dr- La 1877 rzhoiul i-a gsit ocupAnd delta
mate altdata de tatl su i pe cari acum Dunrii. Brigandajul i lipsa de autoritti
Ii tinea legati de blti, cnd proclamatii
1) C. P. Scheleti, Ruine, locuri insemnate
Dobrogene. Literatorul Anul III, pag. 659 ruse (ca aceea a maiorului Buzilovici) Ii avizA
et sqq. s se prepare in 1895 la lupta cea mare.
422

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VII.

DE LA VARNA LA CONSTANTA.

1. VARNA. acest liman ar fi avut o comunicatie lesni-

cioas5 cu marea.
Vechea Odissos sau Odyssus ( Rama) a Haret, din Iai, in o publicatie fAcut5
Miletului, a fost fondat sub domnia regelui asupra unui voiaj in Orient, pretinde s' fi
Miletului Astiage, cam pe la 572 (dup6 auzit in localitate, pe atunci (1852) cs vechiul
altii 545) Inainte de Chr. 1). ora ar fi chiar acoperit de valurile qi nisi-
Pe promontoriul sudic, al radei Varna, purile lacului Devno.
s'ar fi aflat in antichitate Aristeum 2), poate Acest oraq a fost locul natal al marelui
pe locul unde s'ar fi aflat oareand mica scriitor din antichitate Demetrius.
cetate Nauloque, de care vorbete Strabon Comertul i relatiunile sale cu Getii i
(Cartea VII, Cap. VI) colonie a Mesembrie- Dacii au fost foarte mari.
nilor, apoi in evul mediu Galato sau Galoto ; Nu se cunoate la ce epoc5 i s'a dat numele
in timpul dominatiei otomane Varna Ga- actual de Varna ; cele dou mici case, cari
lantasi. Dup o inscriptie g5sitil In timpul marcau pe tabla Peutingerian6 locul su,
ocupatiei ruseti din 1829 acest ora f Acea face s'd i se atribnie o mare important in,
oareand parte din Pentapolis, confederatia epoca romand 1).
celor cinci owe grace, dup coastele vestice La 1.851 consulul grec Papadopulo-Vreto a
ale Pontului. gsit la Varna o piatr greco-latind, ridicata
Din aceia0 inscriptie reese, &A unuia din in onoarea lui Vitrasius Polion, guvernator
capii acestei confederatii, anume cet4ea- i general al inap6ratului Titus, de catre
nului Iros-Protogenul hid, confederatia li orauI Odessus, care ii datora un apeduc i
ridicase o statue pentru serviciile sale 8). In vecingatea cruia aceast piatr a fost
Unii archeologi afirma c5. vechiul Odissos grisit 5 .
s'ar g4si nu pe locul actualului ora, ci prin Mai trzin Odissos a luat numele de Tibe-
imprejurimi qi anume in fundul limanului riopolis sau oraul lui Tiberiu.
Devno ; se lag astfel sd se cread, ceea ce CretinismuI a fost imbrgtiat aci chiar
nu pare deloc neverosirnil, di in antichitate dela aparitia sa. Cel dinai episcop a fost Am-
plias, hirotonisit de sfntul Andrei i de care
1) Pilote de la Mer Noire, Vol. I, pag. 34, notes.
2) Formaleoni, op. cit., pag. 281, Vol. II.
) Pilate de la Mer Noire, Vol. I. pag. 34. 1) Kanitz, La Bulgarie Danubienne, pag. 460.

423

www.digibuc.ro
apostolul Pavel pomene0e In al XVI-lea bata, in saptamana patimilor. Prin aceasta s'a
capitol al alga sale ctre romani 1). iritat sufletele susceptibile i fanatic-evla-
Care finele secolului al V-lea (485 d. Chr.) vioase ale garnizoanei, compusa In mare
oraple maritime grece, dup coasta occi- parte din mercenari latini i oameni ale0,
dentala a Pontului Euxin, au vazut ap'rnd cari li opusera o rezistenta foarte cerbicioas.
primele bande de bulgari cari s'au raspndit Pentru scopul asaltului, Ioanitiu (Asan,
0 au prdat intreaga Moesie. In a 9-a zecime Calloian, bunul Ioan, sau cum 11 numeau
a secolului VI Varna a scapat de jaful lui grecii, in gluma, Skylojoannes, cnele de
Baian kha-kanul Avarilor. loan) puse s se faca o main, proprie In
Catre finele secolului 7 eful bulgar As- felul ei, cu patru laturi, a carei lungime
paruk (Isperuch), dupa ce locuise 15 ani corespundea In totul cu latimea antului
la gurile Dunrii a condus oardele sale vie- oraplui 0 era tot att de Inalta cat 0
torioase pana la Varna care a fost arsa zidurile cettii. Pusa pe roti i Impinsil pna
jefuita 2). la marginele antului, maqina a fost rastur-
Sub Constantin al IV-lea Bulgarii s'au nat acolo, umplnd antul, pe deplin
instalat solid pentru prima oara in regiunea tinnd locul scarilor la urcarea zidurilor ce-
Varnei, dupa care au inceput sa se intinda tatii. Prin acest uz dublu al aparatului, bine
in defavorul Bizantinilor. Ei n'a fost singura masurat, asaltul asupra cetatii a isbutit iar
rasa care s'a aezat in Peninsula Balcanica. ea a- cazut dupa trei zile de impresurare, In
Ulterior au venit Turcii, Latinii, Jidovii, saptmna luminata.
Tiganii, Armenii, Tatarii, Cerchvii, Ioanitiu, Impins de setea de sange, a arun-
etc. cat pe toti cat Ii putu prinde, prin ora, in
La 1191 3) tarul Asan I a pus din- nou anturile cettii ; Ii acoperi cu pamnt pan
lama pe Varna 4). in cre0et 0 a 1ncins astfel cetatea cu un
Reluat de Bizant, acest ora a fost din cumplit brau de morminte, de o nefericit
nou pierdut de Alesiu Comnenul dupa lupte memorie ; a darmat zidurile i intariturile din
nenumarate i un faimos asediu pe care temelie, gtind astfel grozave Pa0i oraplui,
cronicarii greci 11 povestesc cu accentul celei darmat i gol ; s'a lnapoiat apoi, fr grija
mai vii indignari. nesuparat de nimeni, in Moesia, dupa
Tarul Kaloyan (11.97-1207), acest demon aceasta campanie de rzbunare 1).
neseiturat de seinge (?) nedemn de a purta o noua pace a dat imperiului grec oralul
numele de cre0in 5), a ales smbata sMnta Varna, care a devenit atunci i pentru mult
pentru a da asalt cetatii bizantine. timp scaunul unui episcopat.
Acest asalt s'a dat cam &Are anul 1200 Intre Varna i Mesembria se afla rul
0 este important a da oarecari detalii Kamzik care este vechiul Panis de care vor-
asupra sa. bese autorii bizantini ca Wand In ultimii
Cu o armata numeroasa i bine echipat cu timpi ai imperiului grec, frontiera sa dela
de ale rzboiului, tarul a 1naintat cu bravura nord (Mry).
sub zidurile eetatii. Asediul a inceput sm- In anul 370 a czut in minele principelui
bulgar Dobrotici. Cu tot curajul desflpirat
1) Kanitz, La Bulgarie Danubienne, pag. 460. de Ivanco, fiul i succesorul lui Dobrotici,
2) Alexiu Vran, general bizantin, relul mai cu tot succesul primelor sale lupte contra
tArziu Varna.
5) La Bulgarie Danubienne, par F. Kanitz, Cap. I.
4) Hurmuzaki, op. cit., Vol. I, pag. 27. 1) Eudoxiu Baron de Hurmuzaki, Fragmente din
5) Kanitz, op. cit. (Epitet drept numai din Istoria Romdnilor, Vol. I, pag. 56-57. Bucuresti
punctul su de vedere). 1879. Edit. Ministerul Cultelor si Instr. Publice.

424

www.digibuc.ro
Turcilor, Varna a trebuit s." urmeze la 1391, cu flota in Elespont gi c5.' mai multi suverani
soarta oragelor: Aidos) Pravadi gi Tirnovei 1). italieni fAceau mari preparative de ajutor.
Acest ora a avut o raz de sperairt, s-i Ei mai adugaser c' au gtiri sigure c
rapete libertatea, in timpul mersului victo- Amurat ar fi ocupat cu un azboi civil in
rios a lui Joan Hunyade prin Balcani (1443) ; Asia etc. etc.
dar aceast.' ingeldtoare vedenie s'a stins Beittilia dela Varna. Mail de acestea, mai
dup teribila btAlie dela Varna (10 Noem- multi principi cregtini, imparatul bizantin,
vrie 1444), unde pierderea infocatului Vla- Venetienii, Genovezii, ducele Burgundiei,
dislav, regele Ungariei gi al Poloniei, a pre- Gheorghe Castriotul supranumit de Turci
g6tit cderea Constantinopolei 2). Schender-Bey (principele negru), faimosul
La 1.443 glorioasele succese in Balcani, ale print al Epirului, loan Corvin de Hunyade
unei armate de Unguri, Germani, Poloni, 0 mai cu seam6 Papa, au indemnat pe
Romni, etc. care cuprinsese Sofia, ptrun- Ladislav, regele Ungariei s' rup pacea ce
sese in valea Maritei gi cgtigase importanta incheiase pe zece ani cu Amurat, sultanul
baglie dela Ialowatz, a silit pe Amurat Fa Otomanilor.
implore pacea 0 s recunoasc6 momentan Legatul Papei, cardinalul Julian Cesarini,
superioritatea armelor cregtine. printr'un deplorabil discurs plin de sofisme
Un renegat levantin, trimis de sultan gi de false distinctiuni morale, 11 fcu s
spre a o incheia, a luat pe Corvin drept sul- creadd c'd nu era obligat g Ostreze credinta
tanul cregtinilor. Acesta surznd 11 trimise care geful unei natiuni totdeauna gata s'
la diet, care dorea gzboiul. Striinul 0 striveasc6 pe cregtini ; &A el ca reprezentant
Cardinalul Cesarini visau Constantinopolul. al Papei, 11 putea deslega de jurAmnt, mai
Corvin gi Brancovici, despotul Bosniei s'au adAugand gi eh' de sigur coraiile venetiene,
multumit sh consilieze ocuparea gi intgrirea burgunde gi papale nu vor lsa pe Amurat
unora din recentele cuceriri. Ei se temeau, sa treag, din Asia in Europa, In ajutorul
pe bura dreptate, de neconstanta noro- a lor gi.
cului. Doi cgpitani de marind gi ambasadorul
Consiliul lor predomin. Tratatul a fost venetian Francisc au vorbit in acelagi sens.
jurat la 30 Iu lie 1444. Renegatul a cerut ea' Cum legile regatului nu obliga pe magnati
se jure pe sfintele daruri ; un preot strignd s ese fr voie din tar, in timp de rAzboi,
ca e sacrilegiu, s'au multumit sa jure pe ei s'au dat lesne de partea Papei.
evanghelie 3). Turcul a depus pe Koran. Ladislav s'a influentat ugor de aceste sfa-
Aceast pace formulat cu mult ingrijire turi sinistre. Corvin a ridicat la inceput vocea
a fost subscris in mai multe exemplare. sa spre a cere respectarea juramntului frut,
A fost scris ca ea, dup attea solemne ju- cuvntului dat ; dar in urna rragulit poate
iqminte s nu dureze mai mult ca 3 zile. prin promisiunea tronului Bulgariei sau poate
Abia se deprtase delegatia turg, ear des- numai de sentimentul pericolului permanent
potul Serbiei din Segedin, c6 au gi sosit nigte al invaziei turcegti, termin prin a ceda
curieri dela Francisc Condolmieri, din Flo- antrenat de curent. Regele a mai primit gi o
renta, cardinal gi amiral, pus de Papa Eu- scrisoare dela Impsratul Ion Paleologul,
geniu, peste flota italiang. Acegti curieri plira de laude, In care-i promitea tot, chiar
au afirmat ca numitul preot amiral ar fi ajuns gi ce nu avea iar pe el il compara cu Titu
gi cu Justinian.
1) F. Kanitz, op. cit. Corvin, n'a spus un cuvnt ; la urm6 a
9 Ibid., pag. 460.
-9 Edouard Sayous, Histoire Gnrale des Hon-
aderat cu conditie ca ilzboiul s" nu fie
grois, Vol. I. Paris, 1876, pag. 410. declarat iriainte de 1. Septemvrie.

425

www.digibuc.ro
 4 August 1444 a fost acea zi nefast In care fapte de bravur ale lui Hunyade 11 iilise
nefericitul rega Vladislav a declarat i a anun- s solicite o suspendare de arme pe zece ani.
tat lumei, cu toat solemnitatea, c' este cu Aceast armat s'a concentrat lng Nico-
voia unanim a Dietei ca el &A calce jurmn- pole In ziva de 16 Octomvrie iar Turcii sub
tul, s infrng6 pacea i s arunce iari in noi Mahomet Bey s'au retras. Aci s'a format 2
pericole pe el, patria sa i toate -pile Daciei ; coloane : una sub conducerea lui Corvin i.
s. strbat Romnia, s mearg pn in alta sub aceia a lui Ladislav, in persoan.
Grecia, s libereze pe Greci i biserica lor de Se Indreapt prin valea Dunrii spre a
jugul turcesc . .. Prin aceast proclamatie evita defileurile Balcanilor, &Are Varpa.
el a depus juramantul in minele lui Julian Domnul Munteniei, vznd numrul cel
i 1-a subscris cu mna sa. Apoi a anuntat pe mic al ostalilor, ca orn experirnentat in ale
Papa Eugeniu i pe ceilaltd suverani de rzboiului, avnd puldn sperant in Corvin,
decizia sa. Regele a jurat pe cuvntul su cunoscnd prea bine puterea i. disciplina
regesc, pe onoare, pe credinta cretin, pe Turcilor, in a cror armat invtase arta
viata viitoare, pe Sf. Treime etc. c6 se va militarg, mai cunoscnd caracterul i bravura
tine de hotririle anului treaut dela Buda lui Amurat, nu s'a sfiit s rosteasc6 urmtorul
i ea la 1 Septemvrie se va afla la Rusiava, cuvnt, in consiliul de rzboi ce s'a linut
de unde va trece Dunrea fr cea mai mic la Nicopole : Majestate I 1) oastea este pu-
Intrziere i. c' nu se va 1ntoarce in patrie tin ; Turcii aunt multi i cornandati de insui
Odd ce nu va scoate pe Turci din Europa. Amurat, ce este un bun cpitan ; pe lng6
Cam acelai jurmnt a depus i Ion aceasta, lama se apropie i. ai a te lupta i.
Corvin. Au subscris ca martori vreo 30 cu Turcii i cu timpul ru i cu lipsa. Dac4
magnati, din cei ce, neputnd fi obligati crezi Ca' irnpratul Bizantului i flota Geno-
s mearg la rzboi, au Minas in -tar. Abia vezilor i Venetienilor vor bate pe Turci de
s'a terminat forma clcgrei jurmntului i. o parte, pe cnd noi li vom bate de alta,
un cutremur teribil s'a simtit la Seghedin i. putine sperante.
imprejurimi, cutremur ce a ruinat multe Bizantinii, cari cunosc puterea Turcilor,
cldiri. vor sta ca spectatori, s vad incotro e
Cnd dieta Poloniei, mai rezonabil, a scris victoria, ca acolo s treac i. ei ; Genovezii
regelui s se gndeasc la infricoata jude- i. Venetienii sunt speculatori ; aurul Turcilor
cat 0-1 rug s se fereasc6 de sperjur, s nu ii va fermeca i ii va face s stea locului.
calce pacea i s nu se arunce in pericol, Nu e bine sei ai ncredere in oamenii pe cari
Vladislav a vzut c e prea trziu i n'a avut nu 'ii miscei dectit interesul banilor.
cleat slbiciunea &a.' ude scrisoarea cu la- Amnd rzboiul pe anul viitor ; prepar-te
crimi. Armatele cu prilejul 1ncheierei pkii mai bine ; s nu ne 1ntemeiem dect pe fortele
erau trimise pe acas. Chiar Despotul Serbiei noastre proprii. Astzi, Amurat are mai
renunt5 s dea oameni i propuse s-i in- multi oameni dup sine cnd iese la vn-
lcuiasc6 cu o dare in bani. toare dect cnd ieim la rzboi .
Vlad Dracula, domnul Munteniei, voind Astfel a vorbit Vlad, verde, romnqte i ce
s se rzbune pe Turci, care-1 inchiser la s'a intmplat In urm aratd cd el cunotea
Galiopoli, pe cand mergea A. incheie alianta foarte bine timpul i. oarnenii in Mijlocul
cu ei, s'a decis s ia i el parte la lupt. crora tria.
Vladislav, din lips de mijloace, abia a Cei mai multi generali i magnati Unguri
format o armat de 10-15.000 luptAtori ; au aprobat consiliul lui Vlad. Numai car-
cu aceste trupe mergea s infrunte pe un dinalul Juliani, care a attat acest rzboi
principe pe care numai inspimnttoarele 1) Heliade Rdulescu, Daciagi Romcinia, pag. 146.

426

www.digibuc.ro
i Ioan Hunyade ce era inamicul lui Vlad, noveze, venetiene i altele reunite, 70 vase,
i s'au opus, zicnd : c" Vlad nu este sincer, sub comanda cardinalului Condolnieri, ne-
c4 tine cu Turcii i de aceea le face attea potul Papei. Trupele aveau flancul drept
laude, ca s sperie pe Unguri ; ins5. el, necu- apArat de un lung ir de care, un fel de
noscnd ce va s zic6 frica i pericolul, vor intarire mobil.
merge inainte i vor extermina pe Turci de Ladislav avusese griji s dea lui Hunyade
pe fata pmntului. Regele Vladislav, ca (pe care turcii 11 numeau i Iancu) un rol, pe
polon, cAruia Ii plcea laudele mari, aplaudA care nu-I putea refuza, numindu-1 genera-
pe Hunyade i comand plecarea. Mad, lismul su.
atunci, spre a sustine onoarea Romnilor, Din nenorocire sunt ImprejurAri in razboi
le-a dat 4000 cAldreti i cteva cAlAuze bune in cari cel mai mare orn de arme nu poate
sub comanda propriului sAu fiu, spre a mri face nimic.
oastea Ungurior, fcndu-le urare de vic- Lupta s'a dat lng6 Varna, in acel timp
torie tuturor, regelui cum i lui Hunyade ; Macropolis, urbea lungsd, in nefasta zi a Sf.
a dAruit regelui i doi cai, foarte repezi, Martin, la 11 Noemvrie 1444. Hunyade a luat
adAugndu-i s-1 fereasa Dumnezeu s aibci cele mai savante dispozitiuni: avea In spate
nevoie de ei. Iar el, cu restul oastei, pn la un munte, In o parte rauletul Varna i de
zece mii de cAlreti, s'a inapoiat in lard. cealalt parte o IntArire format de mai multe
Pe drum, inteun sat, o vrAjitoare consul- care, legate intre ele, pentru a nu fi copleiti
tata a rspuns craiul Ladislav bine nu va de multimea Turcilor.
petrece, dar rmditele ostilor Mtute, vor Cretinii au priceput pozitia lor grea i multi
fi mai norocoase, In urmA, contra Turcilor. s'au decis sA se retragi. Dar Corvin le-a luat
Varna a fost luat ; o flot turc destinatil cuvntul spunndu-le in fat c' trebuie FA se
s opereze cu 28 vase pe DunAre a fost ars ; lupte. Consiliul a fost de prerea sa. Atunci
mai multe cetti cari nu s'au supus au Episcopul Simeon Rozgon dela Agria, spune
fost luate cu asalt. Ladislav lu numele de Bonfinius (Decadis III libro IV) ii spune
Varnaneanul, In memoria acestor victorii. arnArit i necAjit : Eu Corvin nu voi fugi,
(Le Russie et l'Europe, pag. 72). nici de lupt nu m voi feri iar de nu vorn
Amurat, pe care istoric turci 11 numesc invinge BA. tii c ara s mor pe aici ; tie
pArintele sau pstrtorul bun al patriei i ins i spun cA vei fugi i-ti vei pAstra viata
care se retrAsese la Magnasia in Asia, lsnd pentru alte timpuri. Ce6a ce s'a qi in-
frnele guvernului fiului su, revine, reia tamplat.
domnia iar calitAtile sale n'aveau nevoie Inc6 dela 10 Noernvrie comandantii au
de vorbe insolente pentru a da curs furiei aezat armatele.
sale. Amurat, din parte-i, a luat dispozitiunile
Trecu In Europa cu 100.000 soldati asiatici. sale caicum n'ar fi avut superioritatea num-
Aci a gsit altii, mai disciplinati i cu o ar- rului. A recunoscut in persoan, cum trebuie
mat mai mare de 120.000 lupttori, s'a In- s facA orice bun general, fortele cretinilor ;
dreptat contra pretentiosului Ladislav. a dat trupelor sale un repaus de patru zile ;
Armata ungar arznd tot, devastnd, a imprtit cavaleria sa in dou mari corpuri
spoliind i omorind in drumul lor a ajuns in i s'a pus in mijlocul luptei pe o colin de
apropiere de Varna ateptnd ajutoare dela unde se distingea Intregul cmp de lupt,
Ion al II-lea Paleologul, dela Schender Bey in fruntea teribililor ssi eniceri i adApostit
domnul .Mbaniei cum i dela flotilele ge- de un ant improvizat.
Un moment inainte de a incepe lupta, el
9 Heliade RAdulescu, op. cit., pag. 147. a ingenunchiat, In prima linie a armatei sale,

427

www.digibuc.ro
 scolnd din sTi originalul tratatului su
cu Vladislav, spuse:
o Dumnezeulel tu vezi ce caz fac crestinui
din jurmintele cele mai solemne. Pedepseste
astzi pe acei ce merit 0 fie ca sprejurul
s gseasd chiar In aceast cmpie pe- jurat, a luptat mult timp cu bravur, Ins
deapsa sa exemplar 1).
Entuziasmul soldalilor turci a fost la
culme ; dar teribilul Hunyade s'a npustit
asupra trupelor asiatice ale sultanului, pe
al dror sef I-a talat cu propria sa mn. Ele
au fugit imediat; chiar Amurat a ezitat un mo-
ment 86 le urmeze. Ali-Bassa ti aduse aminte
victoriile enicerilor si ; Caragia, beglerbeiul
Anatoliei puse mana pe frnele calului su,
il fcu victorios, 1mpiedicnd-1 s fuga
Amurat, bray din natura sa, se expuse celor
mai mari pericole, pentru a stabili fata
luptei. Cnd arcasii au 1nceput lupta, soarele
s'a Intunecat de sgetile ce sburau In toate
sensurile apoi s'au aruncat, s'au amestecat
s'au luptat numai cu armele albe. (Hist. de
la Pologne, Paris 1.857, pag. 11.).
Hunyade angajase pe junele su suveran
85, nu place fad a fi anuatat de el dar Hu-
nyade dobndise destul glorie pentru a nu
fi obiectul geloziei.
Episcopii Strigoniei i Vardinului, im-
preun cu mai multi seniori, Unguri i Poloni,
cari au Inconjurat pe Ladislav, au insistat s
nu permit ca Hunyade singur s aib fie fcut prizonier. El si-a deschis, cu sabia
onoarea de a 1nvinge. Deodat toti au scos
sbiile i s'au npustit asupra corpului pe
care Amurat 11 comanda In persoan i pe
care un moment acest exces de Indrzneal
1) AIi autori, printre care E. Sayous (op. cit.)
spun ca Amurat a rupt tratatul i Impreun. o
evanghelie si un steag unguresc, le-a asezat In fata sa,
pe cmpul de lupt'a, In vrful unei sulite. Crud, ca
cea mai mare parte din sultani, el era cu toate
aceste sincer desgustat de calcarea cuvntului dat,
lucru de care el nu s'ar fi crezut niciodat capabil.
Prin expunerea acestor lucruri el cerea blesteme
propriului Dumnezeu al crestinilor, asupra lor,
acei care-I defaimara, calcnd un jurmnt Meut
In numele salt. 0 suflare de \rant a luat de lng acest
dureros monument, steagul unguresc...
428
www.digibuc.ro
11 uimi. Dar infanteria cretin1e curnd
recrutat, nu era in stare s lupte contra
celei turcesti ; de alt parte extrema dispro-
portie a fortelor n'a permis norocului s ia
parte la succesul zilei. Regale a fost incon-
calul su a dzut lovit la picior de o secure.
Acest trist accident a descuraj at pe crestini
si a dat enicerilor o nou ardoare. Curand
nenorocitul rege a fost dlcat in picioarele
propriilor si cai. Un btrAn enicer i-a tiat
blondul su cap, cand era deja mort
prezentandu-1 sultanului a primit un dar In-
semnat. El a dat ordin s fie pus In sulit
aldturi de tratatul violat.
Astfel a murit tadislav la varsta de 20 ani
si 1.0 zile i Impreun cu el, floarea tineretei
si a bravurei ungare i polone. Chiar car-
dinalul Juliani, pricina 1.61100, a fost gsit
1ntr'o pdure rdnit, gol i dndu-si sufletul.
Altii spun c ar fi fost ucis chiar de Unguri,
cadavrul despuiat i aruncat fiarelor sl-
batice. Era mai bine dad s'ar fi ocupat
numai cu citirea psaltirei 1
Turcii n'au ertat pe nimeni.
Cnd Hunyade, Invingtor la aripa stng4 a
Turcilor, a revenit pe cmpul de btaie, a gsit
totul disprut ; el a fcut eforturi prodigioase,
dar inutile, pentru a acoperi eel putin ca-
davrul regelui su ; dar putin a lipsit s nu
In mang, trecerea printre Turci i cu putine
trupe, s'a retras de pe cnYpul carnajului.
Multi din acei ce au sdpat cu fuga au
fost ucisi de Omni pentru relele Mcute.
Altii au murit de fciame i sete. Multi au
ajuns In Epir si au intrat In serviciul lui
Georgiu Castriotul. Din polonezi au sdpat
numai 2 insi.
Crestinii au pierdut mai mult de 14.000
oameni, adid o treime aproape din efectivul
lor dar aprarea lor curagioas a costat
pe Turci aproape 30.000 oameni: morti
rniti.
Amurat a gsit o plcere barbar pre-
umblndu-se pe cmpul de lupt, dlcand
in picioarele cailor, cadavrele inamicilor si.
El manifesta, la vederea sngelui vrsat, o
bucurie feroce 0 arta lui Azab-Beg, unul
din ofiterii si, c6 mai toti cretinii morti
erau tineri. Aceasta trebuia s se intmple,
rspunse turcul cu intelepciune ; dac ar fi
avut mai mult experient, nu ar fi ieit pului, el singur pretuia o armat. Vaccovichio
din retranamentele lor 0 nu ar fi precipitat
pierderea btliei, cnd victoria era in
partea lor .
Sultanul dnd ordin s se puna in vrful
unei lnci capul lui Ladislav 0 pe care un
dervi 11 purt, se spune c Amurat, care
cunotea multe limbi, a Mcut o poezie In limba
latina 1), pe care o scrise la baza liincei.
Apoi dup ce 1-a plimbat prin trupa sa, I-a
trimis la Brusa, Intr'o piele de tap umplut
cu miere pentru a-1 conserva pe ct se va
putea. Acolo guvernatorul Giube-Ali II puse
sa-1 spele in apele Ninuferului, 1-a expus din
nou, I-a plimbat prin tot oraul timp de
3 zile dup cum au Mcut odinioar Partii
cu capul lui Crassus (anul 53 a. Chr.).
Amurat a trimis sultanului Egiptului 25
armure ale unor prizonieri nobili, ca gaj al
victoriei sale asupra inamicilor comuni. Im-
preun cu aceste armuri i-a trimis i 25
husari unguri de o hAltime foarte mare 0
tot atti chiurasieri acoperiti cu fier din
cap pra in picioare, purtnd aripi fixate
deasupra umerilor, traditie in armata polon
care s'a perpetuat dela Boleslav cel Mare.
(Histoire de Pologne, pag. 11, Paris). A ridicat
un monument pe cmpul de btaie 0 din
ordinul ski s'a sfrmat oasele Invinilor.
Totul contribuise s contrarieze prudenta
valoare a lui Hunyade 2) 0 s favorizeze
1) Care, dupti cat imi aduc aminte dela roal,
era cam astfel.
Romuli doe ad Cannas, ego Varnam clade notavi ;
Discite mortales non temerare fidem.
(Me) Nisi pontef ices jussissent me rumpere foeclus
IVon ferret Scyticum Pannonis ora jugum.
Unii mai --atribuie acest epitaf lui Ianus Pannon-
nis iar allii lui Petru de Re-va (Revai).
) Ducas (C. XII, zice cI adevrata cauz a
pierderei a fost nesocotinta pg Igcov lui.
www.digibuc.ro
pe Amurat. Schender-bey, regele Albaniei,
deja emulul acestui erou, era in mar pentru
a ajuta pe Unguri. El nu avea cleat 10.000
oameni, dar acetia erau nite adevrati eroi,
cari triumfaser totdeauna fat de Turci, cu
forte prea inferioare i, dup credinta tim-
(Vucovici) suveranul Serbiei, prin ale crui
state trebuia 86 treac, s'a inteles cu Amurat,
a ocupat strmtorile 0 a impiedicat unirea
lui Schender-bey cu armata cretin. Serbia
a pltit scump 0 mult timp aceast eroare a
domnului sk. Acest orn profesa cu toate
acestea aceeali religie ca 0 el ; dar, ce trebuia
s se atepte dela un suveran care nu roise
s trimit pe fata sa, pe frumoasa Millizza,
In haremul lui, Amurat ? hotrire cu att
mai funest cretinilor, cu cat din Millizza,
rezultat natural al Incrucirei raselor, s'a
nscut Mahomet II-lea, cuceritorul Constan-
tinopolei, care dup drepturile sale la
coroana Serbiel, a incorporat-o Imperiului
0 to man .
Ceea ce a mai Mcut ru cretinilor, au
fost discutiile ce s'au angajat Intre Unguri 0
Poloni. Turcii, din contra, nu aveau interese
opuse, rivalitti periculoase ; toti supusi
unui despot, dela cel mai ilustru ef pn la
cel mai din urm soldat, ei s'au supus sin-
gurei sale impulsiuni 0 nu s'au gndit cleat
s inving, executndu-i ordinele 1). Exemple
bune de urmat 1...
Daud-Paa a urmrit pe fugaH pn la
Dunre, unde multi s'au inecat. Corvin a
fugit 0 el tot spre Dunre, pe care a tre-
cut-o in Tara-Romneasca.
Razboiul s'a terminat cum se prevzuse
de Vlad. Flotele genoveze 0 yenetiene, peste
128 galere, au trecut armata turc din Asia
In Europa, lund de fiecare turc Cate un
galben, in loc s dea ajutor cretinilor 2) ;
rezultat al fatalului principiu Siamo veneziani
e poi christiani, care avea mai in urm s-i
2) Analizata dup Durdent, Beauts de l'Histoire
de la Turquie 142-149. Paris, 1806.
') I. Heliade Rdulescu, op., cit., pag. 148.
429
piard6. Bizantinii nu s'au micat (Timnzeo Traditia arat i azi cltorului locul unde
Danaos. . .). Grecii nu 0-au putut modera acum 498 ani, Vladislav I al Poloniei 0 al
setea de aur, Quind non mortalia pectora VI-lea al Ungariei, cu nenorocitii lui soldati,
cogis auri sacra fames ? dar i rsplata n'a i-au gsit moartea.
intrziat .. . Dup Brusen de la Martinire, Varna ar
Hunyade a ajuns in Tara-Romneasc. fi fost att de crud maltratat de cazaci,
Vlad avea multe socoteli cu el: luarea Fg- la 1610, inat Turcii s'au decis s-i ridice,
raplui, Amlasului 0 a banatului Severinului ; din nou, zidurile sale drmate.
protectia ce da Dnetilor, adversarii si ; La 1711 au fost inchii la -Varna din ordinul
prjolul la care se dedase de multe ori In vizirului : caimacanul Moldovei, vornicul
Tara-Romneasc ; insulta ce-i fcuse Inain- Lupu, Antonie Jora 0 postelnicul Macsut.
tea lui Ladislav ; lipsa fiului sau, depr- Ei n'au fost gratiati cleat prin intermediul
tndu-se de locul de lupt... Pentru toate lui Neculai Mavrocordat, care mergea pentru
acestea Vlad a pus pe Corvin la carceri 1). a treia oar la domnia Moldovei.
Mai In urm Ins6 i-a dat drumul, ad: Ea a devenit atunci cea mai important
Corvin a predat provinciile ; a renuntat fortreatd a Turciei pe Marea Neagr i in
formal, in public, cu jurmnt, la drepturile zadar la 1373 0 1.808 generalii rui Stern-
sale de posesiune asupra Rgraplui, pe berg 0 Kamenski au Incercat s." o batd.
care, pe nedrept, 0-1 Insuise. Astfel, s'a rs- In August 1770 Varna a fost ocupat de
cumprat 0 a promis 0 mai mult ; apoi, fiul Confederatii de Bar (Poloni).
domnului sosind 0 el ..., acesta 1-a eliberat La 1.773 Ruii au Intreprins contra Varnei
dup ce 1-a condus cu onoruri pn. la o expeditie care a epat complect.
Brapv.. . Divizia destinat s atace acest ora era
Este adevrat c' dac momentul 0 proce- compus6 din 6000 infanteriti 0 3000 ca-
dura au fost ru alese de Vlad, nu mai putin valeriti. Osman Pap care comanda o flotil
0 Corvin nu i-a tinut cuvntul, cci de- in Marea NeagrA, se afla atunci In acel port.
clarndu-i, nu mult dupa aceea, rzboi 0. El a debarcat 5-600 Galiungi (propriu zis
invingndu-1 la Tailor pe Dracula, cu acea matelotii vaselor de rzboi unde leventii sunt
ferocitate de care marele su suflet nu a soldati (infanterie de marin) 0 1500 leventi
putut evita adeseaori s se murdreasc, a pentru a intri garnizoana.
pus 86-1 omoare. Ce bine incheie Dumnezeu La 19 Octomvrie 1773 Ruii au debupt
socotelile vietei omului 1 pe drumul dela Kadi Kioi 0 impartiti in
Dup aceast btglie In care cretinii au 3 coloane, au dat asalt retranpmentelor pe
fcut minuni de bravur, Mf s poat ob- 3 laturi diferite. Osman Pap, cu toate c
tine victoria, sultanul Amurat a Impodobit era bolnav, voise s fie martor la lupt i
zidurile oraplui cu un oribil seceri de a ordonat s fie dus pe redut unde i s'a
capete omeneti. fcut un umbrar. Actiunea a fost vie 0 sn-
Avusese poate dreptate: 0 multime de geroasil ; Ruii cari la Inceput parveniser s
bravi alergaser pe valea Neantului prin ptrund In foburguri, au fost respini 0 s'au
torente de snge 0 zefirul victoriei suflase Indreptat spre Babadag. Ei au avut 1500
peste steagurile Otomane spune istoricul morti pe locul luptei 0 foarte multi In re-
turc Kogea-Effendi. Amurat singur intor- tragere pe cari nici mcar nu i-a ingropat.
cndu-se dela vizita cmpului de lupt ar La 1810 *Varna era un ora mare, comer-
fi spus : Dou victorii de acestea mi-ar cial 0 foxte bine fortificat, dup sistemul
pierde imperiul . turcesc ; partea din spre mare nu era forti-
1) Hpliade Rklulescu, op. cit., pag. 148. ficat. Sase mii oameni ieiti din garnizoana

430

www.digibuc.ro
au atacat pe generalul Tizirev 0 duph o Tadarea a ajuns la culmea mieliei i
lupth crncenh, In care s'a distins colonelul numai un general capabil de orice crimh.
Ra0tevici, ambele parti s'au retras. cum era Iusuf era in stare sh o fach
La 1810 corpul .trimis de kamenski spre aceasta, cnd, dup indicatiunile sale per-
a lua Varna a e.pat ; ajutoarele trimise de sonale (ce infamiel) Ru0i au deschis cu toate
Turci au sosit la timp i Husrev Pap a fost bateriile Mr, un foc omoritor asupra cethtii,
numit comandant al fortelor destinate &h. fortnd astfel restul armafei i populatia,
apere coastele Argrii Negre. sh se predea 1).
La 1828 Ru0i au luat-o dar aceasta a Numai cu o asemenea trdare 2) Ru0i au
costat pe imphratul Nicolae prezent la pus mna pe acest bastion al Balcanilor 0
asediu in momentele decisive, sau la bordul pe care bravura locuitorilor o Men inpene-
corniei Paris sau pe uscat elita bravilor trabilh prin arme chci 3) Turcii desf4uraser
shi. Duph ce vice-amiralul principe Mencicoff un curaj extraordinar Inapoia slabelor sale
a inconjurat-o, cetatea a rezistat eroic. Men- ziduri, stabilite fr sistern sau regul 0
cicoff, greu rhnit, a cedat comanda gene- cari au fost aprate pand in ultimul moment.
ralului Vorontzoff. Ru0i, la rndul lor, au 0 ei partea de
Ciuma decima armata rush ; la -tunla laude, de a fi invins toate dificulthtile, in
Turcii erau victorio0. 0 intrigh de palat, att timp ce dispuneau de att de putine 0 in-
de dese in seraiu, a inlesnit chderea Varnei ; suficiente mijloace 4).
pe chnd Iusuf Pava aphra cu cea mai mare Traditia arath 0 azi locul unde soldatdi
bravurh cetatea, divanul i-a hothrit destitui- Ru0. la 1774 0 1828, au murit de gloante 0
rea 0 sechestrarea tuturor averilor sale din de ciumh, pentru desrobirea crestinhttii ...
Rumelia. Sentimentul iubirii de tar 0 de Din tunurile cethtii Varna, cari duph ter-
datorie a dat locul, in inima lui Iusuf, acelui minarea luptei, au chzut in mainele Ru0lor,
al rhzbunhrii. Impratul Neculai I le-a trimis ca dar
In dui:a amiaza zilei de 10 Octomvrie 1828, ora0ilui Varovia, pentru a face un monu-
Iusuf, urmat de o parte a garnizoanei, a in- ment craiului Ladislav al Poloniei 0 al Un-
trat in lagrul rus 0 a predat- cetatea sub gariei ce murise la 1444, la Varna.
cuvht c nimic nu o mai poate salva. La 6 Decemvrie 1836 Mihail Sturza
Aceasth. neagrh trdare, pe care nimic nu domnul Moldovei a fcut imphratului Neculai
o poate justifica, de vreme ce razbunarda I al Rusiei un dar insemnat: o sabie &it'd'
nu poate fi admish de un militar contra pe cmpia Varnei, despre care el credea eh
threi. 0 clatoriei sale, aduse confiscarea ave- a fost a lui Ladislav, Regele Poloniei, mort
rilor 0 meritata anatemisare publich in pe acest amp la 1444. Starea in care se afla
moschea lui Achmet 1). aceast sabie arhta eh ea Incercase degra-
Iusuf s'a retras deocamdat in Rusia, a dhri dar personal nu indrznise s'o repare
primit pensie iar impratul Neculai la in- de teamh sh nu-i micoreze valoarea, ata-
cheierea pcei, a impus invinsului sh-1 pri- cndu-i stilul de ansamblu.
measch in patrie. Semnele particulare ale acestei arme ; vul-
Aphrarea a linut 89 de zile. Amiralul turc turul monocefal care impodobea mnerul,
Cdpitan Paan'a voit cu niciun chip sh 1) Dupa Moltke.
ia parte la aceast capitulare ru0noash 0 2) Mery, op. cit.
s'a retras cu 300 oameni, ce-i mai" rmhsese 2) Colonel Baron de Moltke, Campagnes des
fideli drapelului, in interiorul citadelei 0 Russes dans la Turquie de l'Europe en 1828-1829.
Traduction Bernier, Vol. 2, pag. 215, edit. 1854,
a jurat sh sail in aer deck, A se predea. Paris.
1) Mry, Constantinople et la Mer Noire, pag. 314. 4) Idem.

431

www.digibuc.ro
insemnul regatului Poloniei, crucea de aur n'au fost deal vreo 30 cazuri bine marcate,
incrustat pe pieptul vulturului, emblema dar in toate *tile se constatau premerga-
unui rAzboi de religie, locul unde aceastii toarele simptome ale epidemiei.
arm5 a fost descoperit, totul ducea la con- La 7 Iulie St. Arnaud decise expeditia in
cluzia c'd ea apartinuse augustei victime, care Dobrogea ; cam la 6 Iulie, In ajun, hot6ri
pierise la Varna ca martir al credintei. pe cea din Crimeea. Actiunea i mivcarea Ii
La 17 Aprilie sultanul Abdul Megid. a plecat p5.reau cel mai bun preservativ pentru s-
din Constantinopole pe bordul piroscafului n5tatea trupelor, cari de altfel, aveau nevoie
imperial uNuvrety (Victoriosul) i in 24 ore de obiceiul i ostenelile marvurilor ; pe de
a sosit la 'Varna unde s'a oprit 3 zile vi a ins- alt parte, in ajunul marei actiuni din Cri-
pectat fortificatiile. Apoi a plecat la meea era important 56' se ascund5, pe ct se
Devi in anul 1846 *Varna a fost bantuit putea, directia atacului, s5. neIe pe Ruvi,
de holera, num5rul bolnavilor a fost frig sa-i retin afar din Crimeea, preocupAndu-i
foarte mrginit. cu sustinerea unui atac pe Dun6re.
Care finele lui Ianuarie 1854 ofiterii fran- In fine Marevalul voia s incerce o trup
cezi: colonelul de geniu Ardant i colonelul nou, denumit in mod inganfat Spahii
de stat major Dieu au fost ingrcinati cu Orientului.
misiunea de a studia mijloacele de rezistent In timpul rzboiului dela. 1877-78 -Varna
ce puteau opune Ruvilor, capitala Turciei, a fost centrul mivarilor militare active. Aci
Constantinopolul i ceatile de pe malurile au debarcat contingentele provinciilor asia-
Dunrii. tice turcevti vi ale statelor vasale din Africa,
In zilele de 5 vi 6 Iu lie 1854, in jurul pentru a fi trimise apoi in Dobrogea sau
Varnei, Marevalul St. Arnaud vi Lordul Ra- la Lom.
glan au fcut succesiv lui (liner Pava, ono- Generalul de Divizie egiptean Ravid Pava,
rurile a 2 frumoase reviste ;_ 3 divizii franceze comanda la inceput i cetatea Varnei.
in prima zi iar a doua zi, englezii o divizie Blum-Pava a reinarit uvrajele de ap6rare
sub comanda Ducelui de Cambridge. ale cetgii vi le-a dotat cu tunuri mari i noi.
Trupele s'au prezentat bine. Zuavii -Varna a fost oareand una din cele 4 cettd
highlanders au fost aplaudati. Nu erau multi cari formau faimosul cadrilater turc. Ea era
soldati in spitale dar in lag6re trebuia s5. se considerata ca o santinel inaintat care
Ong seam4 de plpnzi. Mai ales intro fran- veghea la portile Capitalei otomane. Cetatea
cezi, climatul alimentarea incepuser s luat, in adev6r, inamicul era stpn pe cel
influenteze asupra sgratalii generale. Oa- mai lesnicios drum, acela care, lungind lito-
men fceau abuz de fructe inc verzi ralul mdrii, ducea la Constantinopole.
pe platoul Franka, cdlduroasele zile erau Situatd pe lacul Devno, fortAreata Varna
urmate de nopti rcoroase. domina, de o parte Marea Neagr, de alt
atre finele lui Iunie, medicul vef al spi- parte accidentata regiune care se intinde
talului a constatat primul caz de holer ful- pan6 la picioarele Balcanilor. Chiar orapl
gertoare ; la 3 Iulie al 2-lea caz. In acelavi ca i citadela este construit inteun fund ;
timp, in lagrul francez s'a r6spAndit vtirea un formidabil armament era avezat oarecnd
c flagelul se ar5tase in Provence, c6 pe pe inAltimele cari o dominau.
vasele plecate din Marsilia sau din Toulon, 0 intreit incint de lucrari proteja fort-
erau deja mai multe victime. reata ; mai inti vechiul zid ; apoi cele zece
Devi in Galipole vi in armata ce venea forturi ridicate la 1828 vi in cele din urm5,
spre 'Varna erau multe cazuri, la Varna ho- bateriile stabilite pe punctele culminante ale
lera nu 'Area ava gravA ; 'And la 7 Iulie anfiteatrului natural. Punetele cele mai pu-

432

www.digibuc.ro
ternice ale .sistemului defensiv al Varnei au
fost Med. Indoial uvrajele dela Kestritsch
ale capului Galata, de unde se domina tot
portul Varnei. Kestritsch situat pe capul de
nord al portului este de altfel un punct foarte
intrit, situat pe vrful unui platou ridicat.
Coasta intreag este format din maluri
abrupte i mice debarcare este imposibil.
Turcii au ridicat la 1877 la Kestritsch, In
jurul farului, mai multe redute solid con-
struite i cari erau destinate 85. primeasc6
1500 oameni cu 9 piese de calibru mare.
Capul de sud al portului, la Galata, formeazd
o pozitie defensivA de o valoare reald. Ca
si la nord, malurile abrupte Impiedia mice
debarcare.
Tratatul dela San-tefano stipula eva-
cuarea cetatei de care armata turc. Cu toate
acestea Haisserli Pap, comandantul cettii,
supunndu-seinstructiunilor secrete ale Por-
tei, a refuzat sa predea fortareata Rusilor.
Evacuarea a avut loc Intre 9 si 12 August
In urma tratatului dela Berlin. Distrugerea
fortificatiilor, conform aceluiasi tratat a
inceput imediat, dar a mers foarte *Meet ( I)
In timpul congresului dela Berlin, pleni-
potentiarii otomani, au primit inteo dimi-
neat, fr veste, vizita lui Bismark, care
oferi ca Germania s' ocupe pentru totdeauna
Varna, cu conditie ca sa reduch Bulgaria, sd-i
dea Trnova In locul Sofiei de capitald
In fine s' fie totdeauna un obstacol contra
Inaintrei Rusilor. Sultanul, cruia i s'a ra-
portat propunerea, a ilspuns cd nu poate
ceda ; veciniitatea Rusilor ne este cunoscut,
nu putem Ins presimti rezultatele Germa-
nilor.
La 5 Iunie 1879 Alexandru 1, principele
Bulgariei, a debarcat pentru prima oar la
Varna, In calitate de suveran, pe solul noii
sale patrii. Dup o primire din cele mai
splendide, a plecat prin Rusciuk i Trnova
la Sofia, capitala noului stat.
Varna este unul din putinele orase ale
lumei, uncle natura si-a dat mna cu istoria
pentru aarata-- prin tablourile imprejuri-
28
www.digibuc.ro
milor, prin movilele preistorice si vastele
cimitire, ce Impodobesc Ingltimele ce o in-
conjur, mrirea la care ar fi putut ajunge
prin importanta sa ... Dar ...
S4 sperdm insd c noua dominatie bulgar,
va demonstra lumei c6 era timpul ca domnia
otomara s fie inlocuit cel putin la Varna .
dac nu in toat Bulgaria ...
La 1888 republica francez6 a ridicat la
Varna un monument in memoria soldatilor
morti In rAzboiul Crimeei.
2. ECRNE.
Ecrn este un mic sat, pe locul unde, odi-
nioar, se afla cetatea greacd Dionisiopolis.
In acest sat s'a gdsit o piatr care repre-
zenta pe ct s'a putut ghici din degradarea
sa, pe Bacchus si pe Apolon.
Ecrn (Acramia greac6), se afl la gura
Batovei.
Acest ru se numea oarecnd Ziras 1).
Orasul s'a numit apoi Crunos; in evul mediu
Custrici 2).
Actualul nume nu este dect o coruptie
a numelui coloniei grece Cruni, pe care
istoricii i geografii fac eroare cutndu-1 la
oras de fundatie turcA.
Cruni, numit astfel din cauza cascadelor
sale, a luat apoi numele de Dionisiopolis,
pentruc valurile mArei sooseser, oarecnd,
aci o statuie a lui Dyonissos (Bacchus).
Transformarea strlucitei Dyonisiopolis In
un sat srac, nu s'a Mcut din o singurd data' ;
episcopii &di apreau In conciliile Constan-
tinopolei iar geograful turc din al XVII-lea
secol, Hagi-Khalfa o mentioneaza drept ca-
pitala districtului.
Numele de Cruni (Crunos), aratil pro-
fundul sentiment ce greci1, cei vechi, aveau
pentru natur, 06 la nord de gura Batovei
nu se gilseste niciun izvor de apa care s
aibil mai mult de o leghe de curs 3).
1) Prniu cel batriM, IV, 18.
Formaleoni, op. cit., peg. 281.
Analizata dupa F. Kamtz, La Bulgarie Da-
nubienne.
433
 3. BALCIC. Gravire. Am fi pavat rada cu mortii nostri,
In epoca roman pe acest loc s'ar fi aflat dac amiralii n'ar fi pstrat cadavrele in-
Tetriada, in evul mediu CraPea1). Pezech grmdite in lugubrele baterii ale navelor,
(Petretia, Petretin, Balgic (?) in anul 1444. pang, in momentul in care corniile au iesit
Din castelul a cArui cerbicioas aparare in larg i unde apa a fost destul de adnc
contra armatei lui Vladislav regale Ungariei pentru ca attea victime si nu mai rezie.
i al Poloniei i care a fost att de laudat In aceeai sear s'a aruncat In mare numai
de cronicari, cci Turcii ce-1 aprau au czut de pe corabia Montebello 60 de mateloti.
pn la unul nu se mai &en deal nite Ctre finale lui August,- epidemia abia
urme aproape terse. Ungurii i Polonii, a intrat in perioada de descrestere ; numai
iritati de rezistenta ce li s'a opus, 1-a sf5.- atunci expeditia Crimeei a fost definitiv
rmat Oda' la temelii 2). decis, din cauza imposibilittii de a opera
Acest castel Impreun cu acel dela Sumi prin Dobrogea contra armatei ruse de pe
(Sume, Suman, Saganl.c) au fost asa de Dunre 1).
bine aprate de Turci cd au lsat Oa. la
5000 cadavre, adic garnizoanele lor aproape 4. CAVARNA.
intregi. Aceste lupte au precedat pe aceia Capitele, gsite In cimitir, releveaz6 bi-
dela Varna (1444) eu cteva zile. zantinul trecut al Cavarnei i promontoriul
Pan. la 1840 nu era dect un sat. Des- vecin, pe care contimporanii lui Ptolomeu Il
voltarea sa a Inceput atunci,cnd guvernul numea Tiristria Acra, las inc s se ghi-
turc a autorizat exportul cerealelor ; ea a ceasc in modernul nume Celigra-Burun,
mers crescnd. Atunci exportatorii crestini vechiul nume grec Calli-acra (Bunul pro-
din Triest, Constantinopole i cateva alte montoriu sau Cap).
orase ale Greciei si-au asezat casele i intre- Aci ar fi fost, in epoca roman, Portus
pozitele lor in lungul portului, mai bine Carius 2).
asigurat contra vntului de nord dect Sub acest cap, la 1828, amiralul rus
ancorajul dela Varna 3). Greigh s'a adpostit cu flotila sa, in timpul
In acest punct, dela trmul mrii, pleac ingrozitoarei furtuni care 1-a apucat in tra-
un fel de sosea asternut cu piatr, in felul versada sa dela Anapa la Varna.
aceleia ce lungeste molul sau fanul (CUM La 1877 cnd barbarii cerchezi au inecat in
li ziceau Turcii) lui Teodosiu cel Mare, intre foc i ange cartierul crestin din Cavarna,
Cernavoda si Constanta. fugarii, greci i bulgari, au cAutat un adpaost
La 1854 vice-amiralul Bruat a raliat, cu o pe bordul bastimentelor de rszboi strine
escadr armat la Brest, pe comandantullef din port.
al fortelor navale franceze din Marea Nu putem spune nimic cert despre ruinele
Neagr (vice-amiralul Hamelin), ce se afla (pe eari Aellert le crede ale orasului Gulgrad
In aceast rad. Acra sau Kali-Akra) ce se ridic pe pro-
Nu mult in urm, holera a aprut pe basti- montoriul Caliacrei (Timum al romanilor,
manta. Flagelul a fost asa de mare, c multe Kalaicria la bizantini, Kolera Burni la turci)
din corbii au pierdut pn la 300 oameni, sau despre orasele Tetrisadia i portuf Caron
in 15 zile, din echipajul lor. distantate de 12 mile si pe cari urmnd
Nu ne-am mai intoarce niciodat pe Periplul lui Arrian, pe o nou hart, amiralul
acolol scria cu durere amiralul Jurien de la Gravire le wag: primul la extremitatea
1) Formaleoni, op. cit., pag. 281. 1) Tableau gnral de l'Histoire maritime contem-
s) Kanitz, op. cit. poraine. Revue maritime et coloniale, Vol. LXVIII.
Pilote de la Mer Noire, Vol. L 2) Formaleoni, op. cit., Vol. II, pag. 281.
434

www.digibuc.ro
de nord a capului i. al doilea mai la nord.
Aceste pozitii imi par eronate prin greita
interpretare a m6surilor lui Arrian, de vreme
ce acela0 amiral a inseqmat Tom is la sudul
Mangaliei.
5. BIZONE.
Intre promontoriul Kali-Akra 0 Mangalia,
cam in apropierea farului Sabler, se afla,
in epoca primitivd a istoriei, cetatea Bizone ;
aceast cetate a dispgrut in urma unui cu-
tremur, care a prvlit-o in mare.
La trecerea lui Adrian sau a flotilei sale
cci nu se tie precis dac6 el a fost 0 pe
aci,orapl dispdruse deja iar numele sail,
Bizone, rmAsese unui teritoriu pustiu pe
care amiralul Jurien de la Gravire 1-a aye-
zat la nordul Balcicului.
Pliniu 1) spune ca a inghitit-o pmntul.
Mentiondm aceasta cetate cu scop de a
indemna explorarea coastelor mrii cnd
imprejurrile. permit cu mare atentiune,
mai cu seama dup puternice furtuni dela
larg, in nisipurile mrii gsindu-se obiecte
sau monete antice, scoase pe plaj de valuri.
6. MANGALIA.
Diferitele nume ce a purtat Mangalia par
a ii fost : Calatis, Calanthra acervetis, la cei
vechi ; Caliocra, Panigala, Sibucicho, in evul
mediu ; mai in urm6: Maucalia, Chelegra
sau Varva 2). In fine, astzi Mangalia.
Pliniu cel btrn 8) pretinde eh' in cele
mai vechi timpuri acest oral se numea
Acervetis.
Pe cnd domnea in Macedonia Amintas,
zice geograful Scimnul Chiotul 4), coloniti
din Heraclea i-au fixat locuinta lor la mia-
zazi de Tomis 8), fundnd orapl Calla-
1) Hist. Natur., IV, 18.
2) Formaleoni, op. cit., Vol. II, pag. 281.
s) Hist. Nat., IV, 18.
4) In cartea sa dedicat lui Nicomede al III-lea,
regele Bythiniei.
3) De unde conchid c Tomis a fost pufin mai
la nord de Mangalia.
28*
www.digibuc.ro
tis1), cam in anul 507 inainte de Chr. (altii
spun in al VIII-lea secol). Dar acest ore al
colonitilor n'a prosperat mult timp cci
un Ingrozitor cutremur de pmnt ii aduse
distrugerea. Violenta sguduirei a fost astfel
eh' Bizone, unul din porturile coloniilor grece
( 5) a fost, cum vgzur5m, inghitit de p-
mnt.
Chiar asthzi se admite ca vechiul ore al
Mangaliei este, aproape in intregul gu, sub
pmnt.
Numele sail se crede, zice un autor vechi 2),
c i-ar fi fost dat dela un loc ce se afla in
apropiere ;cu toate c4 un altul 8) califia
acest lac de au, ceea ce nu pare destul de
posibil s.' fi fost in timpul sAu 1 din contra
este un lung liman maritim:
La Callatis se pretinde s6 fi fost centrul
lucr6rilor de art, din aurul 0 argintul ce
atAt grecii.pt 0, mai tarziu, Genovezii strn-
geau din aceste localitAti.
E destul de sigur c'd punctul Callatis se afla
acolo unde astazi este Mangalia. Inscriptiile
0 monetele g6site in localitate asigur, cu de-
stul preciziune, acest adevr ; oraul pare
s' fi fost foarte insemnat In antichitate.
De la un ban rmas dela Caracala 0 pe
care se vede stampatd una din portile acestui
ora, reese ea' aci trebuie s' fi fost o puter-
nicd cetate. 0 colosal statuie a unui impArat
se ridica alturi de unul din turnurile sale.
Templele 0 monumentele sale au fost multe
0 frumoase. Dup medalii, se crede, Her-
cule a fost divinitatea in special adorat
prin localitate.
0 altd pies4 tot dela Caracala reprezint
un templu al acestui ora, un superb mo-
nument octostyle.
Exist credinta eh' b4tina0i (Callatii),
btuti odata de Bizantini, ar fi fugit la nordul
1) S'ar putea prea bine ca acest nume sA aibd
ca origine, oarecare relatiune cu Callatienii, popor
indian (Herodot III, 38) chrora Dariu, le propuse,
dqi Isi mncau printii, pentru ce sumA ar consimti
s-i ardd... Ceea ce ei au refuzat.
3) Oro.
3) Mnemon, citat de Photiu.
435
Dungrii si ar fi zidit orasul Galati. AceastA Orasul a prezentat pan4 In timpurile din
asertiune, mentionat de eruditul A. Papa- urni un aspect desolant si solul su pretu-
dopol-Calimah, a fost sustinut prin aceea tindeni era acoperit cu sfrmturi. Ra-
ca, in anul 1837, s'au gAsit la Galati mai boiul dela 1828 n'a lAsat dect ruine.
multe monete, intre cari unele purtau in- S'a observat aci sub urmele unui dig
scriptia Kou lactri&cov iar altele rAAAATI1). vechi, rAmsite considerabile de zidiri din
In evul mediu acest port a devenit unul alte timpuri, crmpee de coloane canelate
din cele mai insemnate de pe coastele occi- si materiale de tot felul.
dentale ale Pontului. Sub Genovezi, popu- Care mijlocul lui Mai 1829 s'a artat la
latia sa se urea la 30.000 suflete. Mangalia ca si la Constanta si In acelasi timp
Portul sti, bine construit si vast, era cu Cernavoda, Cavarna si chiar Varna pri-
foarte adaptat bastimentelor de tonaj mic mele simptome de cium6. Se crede ch" apa-
ale timpului. ritia sa a fost datorit distribuirei munitiu-
El a disprut cu totul ; cu toate acestea, nilor unor oameni cari au murit de aceastil
cteva ruine ale vechiului dig, ce au mai boal in alt parte. Aceste munitiuni au fost
ramas, au servit sd formeze mai trziu un mult timp inchise inteo magazie ai Orei
refugiu pentru vasele mici ; pentru cele mari, gardieni au sucombat primii, avnd toate
acest port nu mai rmne cleat o rada simptomele acestei boale 1).
deschis6 si periculoas. In cele din urna timpuri ale Turcilor,
In August 1809 acest oras a fost distrus populatia Mangaliei nu se compunea dect
odat cu Isaccea, Tulcea, Babadag si Con- din 2000 suflete, mai toti agricultori si un
stanta de &Are generalul Kamenski, cArnia prea mic num6r de comerciarlti.
i se 'Area in oHce moment c flotele turce Nenorocirile si dezastrele ultimului ilzboi
vor debarca pe urmele sale si de aceia ceru au fAcut din Mangalia o grmad de ruine ;
ss i se intgreasc6 fortele sale. de trei ori ars si prAdat, de basibuzuci si
Plictisind pe Bagration cu groazele sale cerchezi, populatia dezertase in masd 2).
continue, acesta ii comunicd urmatoarele: Numai dup sosirea Rusilor si mai cu
turcii nu dispun de mai mult de 17 vase seam6 a Romnilor, familiile s'au reintors.
cu cari pot transporta cel mult 1500 oameni Din analiza ruinelor, movilelor, grotei, a
pe cari el ii va putea oricncl, respinge. digului si mai ales a lacului (8 km. lung si
In Octomvrie - 1809 Bagration a dat ordin 20-30 metri adnc) fdr indoial c' in
Contelui Kamenski s" abandoneze Constanta, timpurile vechi, mai cu seam6 al Genove-
Mangalia si Cavarna. In aceasta retragere, zilor, in acest punct se afla cel mai frumos
din lipsa mijloacelor de transport, toate port al Mrii Negre, cu cel mai insemnat
tunurile au fost aruncate in mare. punct comercial.
La 1812 generalul rus Tucikoff a inaintat S'ar reveni la aceast inflorire deschiznd
pnd la Mangalia unde a pus mna pe un portul, taind limba de 100 m. ce-1 desparte
aian cu 7-800 soldati sau Orani armati. de mare.

i) Le Colonel Baron de Moltke, op. cit., Vol. II.

1) Le glaneur Moldo-TValaque. (Spicuitorul) Iqi, 2) Analizata dup Baron d'Hoggur. Renseigne-
1841, pag. 46 53. ments sur la .Doln ogea.

436

www.digibuc.ro
 CAP1TOLUL VIII.

DE LA CONSTANTA LA GURILE DUNARII.

1. CONSTANTA. de Sciti locuiau coastele acestei mAri, fail

Primul ora ce pare sil fi existat pe acest
loc a fost Tomis (Tomoi). Uncle hArti pun
In acest punct sau In apropiere oraul
Heraclea 1). Nu tiu daca a existat in adevar
acest oraq sau Tomis chiar a purtat acest
nume. Formaleoni crede c aci ar fi adevd-
rata Constantza, care nu este Tomis.
Inainte de a vorbi de ()rag, sa spunem un
cuvnt despre teritoriu, al carui istoric este
strns legat de acel al oraului.
In primele timpuri, Tesalienii, dup ce au
gonit pe Dardani, cari se aflau stabiliti In
insula 0 muntele Peuce, la extremitatea
Traciei, s'au aezat In locul lor i astfel ei
au cunos cut 0 exploatat gurile Dun Arii, se
crede, cu 70 ani Inaintea trecerii lui Jason 2).
Autochtonii, Scitii, formau o natiune ce-
lebr prin civilizatia 0 intelepciunea legilor
lor, prin pietatea care zei 0 inocenta mo-
ravurilor. Aproape cu totul contrar spun
alli autori: Grecii credeau CA' fioroase oarde
9 Heraclea (Hra Junona, Xleos glorie) ora4
fumlat In gloria Junonei sau cum Junona n'are
nimic prin aceastd regiune, probabil oraul a fost
numit dupd Hracls, numele In limba greacd a
lui Ercule.
Hrtile engleze pun Heraclea la gura Babada-
gului pe lacul Razehn.
2) Formaleoni,
nicio mil pentru strinii pe cari comertul
sau vnturile i-ar fi aruncat la ei. Religia
lor eerea ca In fieeare an sngele omenesc
al strainilor, de care zeita Diana a Tauridei
era foarte avida, BA fie vrsat, pe infamele
lor altare.
Aceasta era starea nordului Dobrogei.
Sudul, era locuit, mai inainte de al X-lea 1)
secol in. de Chr., de Traci, care se intindeau
mai in toat Peninsula Balcania Originea
lor este necunoscut 2). TrAiau in triburi,
avand fiecare eful sau regele siiu.
Duceau o viat pstoreasa i razboinic6.
Vorbeau o limb comun 3) 0 moravurile
lor se aserranau. Acei din apropierea Gre-
cilor au czut sub influenta culturei lor.
Erau mai civilizati dect acei despre Dungre
sau Iliria.
Cei din spre Dungre se luptau continua
cu Scitii i sfriserd prin a adopta vest-
mintele, armele, maniera de a lupta i
chiar o parte din obiceiurile lor 4).
Unul din cele mai principale evenimente
ale antichitatii, expeditia Argonau(ilor, veni
1) Strabon cartea 7-a, cap. III, 2 (dui:4 Homer).
2) Herodot, Cartea 4-a.
2) Strabon, Cartea 7-a, cap. III (10-13).
4) Thucydide, Cartea 2-a XLVI (citati de Michel
C. Soutzo In opera cit., pag. 4).

437

www.digibuc.ro
 s. perpetueze printr'un odios asasinat, re-
numele acestui ora.
Expeditia Argonautilor 1). Voiajul Mr este
o tem pe care antichitatea a desvoltat-o
0 a Infrumusetat-o i prin urmare a In-
arcat-o cu variante.
Aceast expeditie, impreura cu a Troiei
rzboiul contra Tebei, a format cea mai
bogat materie epic6 pe care grecii au
cntat-o .
Noi o vom schita dupsd. Formaleoni, astfel
cum a dedus-o istoria, din autorii vechi,
developnd prin note prtile mytologice.
Grecia era Ina jumtate incult, and un
eveniment a fcut ca Jason, fiul lui Eson
nepotul regelui Tesaliei Pelias,
dotat cu o forta extraordinarg, plin de
curaj i Inflcrat de amorul Gloriei, s"
conceap planul rspndirei In Grecia- a re-
numelui su printr'o faPt mare.
1) Cauzele expedigei.
Eson, regele Minyenilor din Iolcos (Thessalia),
oras fundat de Eolidul Crtheu, a fost deposedat
de sceptru de care Plias, ca si el, fiul lui Crtheu.
Jason, fiul lui Eson, trdia pe camp. Cu toate
acestea Plias consultand oracolul asupra domniei
sale, acesta ii rdspunse sa se pdzeasca de acela care
va veni la el cu un picior descAltat. Intr'o zi, pe
and asista un sacrificiu, Jason sosi Inaintea lui
cu un singur sandal, cdci pierduse pe cellaIt, trecand
printr'un vad rauletul Anaur, sau, dupd o traditie
diferit, trecand dela un mal al rului Enipeu
(Evnus) la altul, pe Junona, pe care a Intalnit-o
metamorfozatd In bdtrand. Plias, aducandu-si
aminte de profetie, 11 Intrebd: Ce vei face unui
cettean pe care oracolul i l'ar fi denuntat ca tre-
buind s atenteze la viata ta? L'asi trimite s.
caute tunsura de aur Ii rdspunse Jason. Acest
rdspuns i-a fost destinul
Dupd alii, pentru a ascunde pe Iason, de urmd-
ririle unchiului su, Il Incredintase de mic lui Chiron,
care 1-a crescut. Ajuns la 20 ani, Jason 1-a prdsit,
ducandu-se la lolcos. Acolo descoperi poporului
nasterea sa, , 1nconjurat de rudele sale, a cerut
sceptrul. Plias a consimtit s i-1 dea cu conditie ca
el sd fure lana mielului de aur i sd aducd In patrie
sufletul lui Phryxus, punand astfel capt bleste-
mului care, dela fuga acestuia, stdtea pe capul
Eolizilor. Jason a Intreprins dar aceastd expeditde
438
www.digibuc.ro
Marea Neagr, neexplorat, era pentru
Greci un alt ocean imens 1). Trebuia ca un
erou s aib curajul s o Inceap. Trecerea
Bosforului era grea ; dou insule, doi vulcani,
cari aruncau foc, fum i cenu, ti Ingreuiau
intrarea spre nord.
Phryxus, fiul unui rege al Tebei, fugind
de persecutiile preotilor, ajunsese pn la
aul Phasus, In Colchida (Mingrelia de astzi,
In Caucaz).
Fiii lui Phryxus au rspndit In Grecia
tirea c acest ru rostogolea buati de aur 2)
i c locuitorii 11 strngea In piei de oaie 3).
Argos, unul din ei, scorni proiectul s
navige In Marea Neage; acest proiect a
fost primit cu bucurie de regele Tesaliei.
Preparativele au fost tot att de mari ca
Intreprinderea.
Iason a cerut s i se construiasa o corabie,
mai mare deat acele ce s'au vzut navignd
In apele Grecilor. adtrnele pduri ale mun-
telui Pelion au fost tiate ; dup sfatul re-
ligiei, reprezentat prin zeita Pallas, din
sfintele pduri ale Dodonei s'a tiat trunchiul
destinat marelui catarg al bastimentului.
1) Sfrabon, Cartea 1-a.
2) Aceste bogtii au fost figurate inteo singurd ex-
presie, tunsura de aur, despre care mitologia spune:
Phryxus i Hellea, copiii lui Athamas, regele
Minyenilor din Orchomene i ai Nephelei, pentru a
scdpa de ura soacrei lor Ino, au fugit In Colchida,
calare pe berbecul cu blana de aur, pe care Nephela
Il primise dela Mercur. Acest berbec era fiul lui
Neptun si al Thophaniei, fiica lui Altis sau a lui
Bisaltis ; el era dotat de ratiune i avea darul vor-
birei precum i vointa de a traversa vzduhurile
apele.
Mercur 11 metamorfozase 1ntr'un berbec de aur
sau cel putin blana sa era de aur. In ti mpul traver-
sadei Hellea a azut in stramtoare, care a luat numele
de Hellspont (marea Helleei).
Ajuns la Aea, In Colchida (Mingrelia), Phryxus,
din ordinul lui Mercur, a sacrificat berbecul lui Joe
Laphystios ; altii spun lui Marte sau chiar lui
Mercur, apoi i-a spanzurat Nana de un stejar sau
de un fag, trite() pdure consacrat lui Marte.
Dupd alii, el a pus-o intr'un templu al acestui zeu.
Un balaur, care nu dormea niciodatd, a fost in-
sdrcinat cu paza .
2) Strabon., Cartea 7-a.
 Vasul a fost construit chiar sub directia
zeitei Minerva, acea a Intelepciunei, adic a
fost fcut dupa proporlii matematice
mecanice. Argonautii, dup ce au Indeplinit toate
Bastimentul avea 25 sau 30 rame de datoriile religioase au inaintat la larg, pe
fiecare parte si niste dimensiuni putin mai
mari ca acele ale unei galere ordinare.
Abia s'a pus pe santierul dela Pagase,
deprtat la trei mile de portul Ioleos 1), cA
vestea s'a rspndit In toate orasele Greciei.
Jason fiind eroul pentru Intreprinderile
cruia aceast minunat corabie trebuia s
serveascd, tineril principi greci, avizi de
glorie, s'au oferit, In mas, pentru a fi
insotitorii lui de voiaj i BA impart cu dnsul
pericolele unei att de strAlucite expeditii. De acolo, intinznd pAnzele, s'au indreptat
Hercule se prezint si el pentru a fi admis &Are capul Ligen, al Troiei, la intrarea
printre cei 52 ce s'au ales 2).
Corabia a luat numele lui Argos, lucrtorul
el, care s'a oferit si el s insoteasc pe acesti
neexperimentati navigatori.
Typhis si fenicianul Anceu au fost desti-
nati ca piloti.
Astfel a fost vasul 2) pe care posteritatea,
Inselat, l-a privit ca o oper sfnt, dar care,
1) Strabon, Cartea 7-a.
8) Cortibieril. a In ce priveste numele corbierilor
rapoartele celor vechi prezint mari nepotriviri:
cei mai importanti si mai cunoscuti, incepnd in
ordine alfabeticd, sunt: Acast, Actor, Admet,
Aethalides, Acmon, Amphiaraus, Amphidamas,
Amphion, Anceu, Areius, Argus, constructorul, fiul
lui Arestor sau a lui Alector ; Argus, fiul lui Phryxus;
Atalante, Augias, Autolicus, Butes, Calais, Castor
Polux, Cepheu, Clymene, Clytiu, Echion, Erginus,
Euphem, Eurytus, Glauc, Hercule, Hyla, Ida,
Idmon, Iphieles fiul lui Phylac i Iphikle fiul lai
Testiu ; Laert, Lynceu, Melas, Meleagru, Menetiu,
Mops, Naupliu, Nestor, Oileu, Orpheu, Palemon,
Peleu, Phaleros, Philammon, Polyphem, Talaus,
Tlamon, Theseu, Tiphis, Tydeu i Zetes. Saul
expeditiei era Iason, cu toate c unii sustin ca era
Hercule. Tiphis era pilot si Euphem secund-pilot ;
Aetalide indeplinea functia analoagl de trmbitas
-(herald) .
s) Corabia. Vasul a fost numit Argo, dup numele
constructorului sau Argus, fiul lui Phryxus sau
Argianul Argos, fiul lui Alector, care a fost dirijat,
se spune, fri aceastA lucrare de zeita Minerva.
cum se va vedea, fusese construit pentru ca
s serveasc4 la cu totul altceva.
Soarele era in constelatia racului, and
gura Afetas1) (Aphtae sau Aphormis) i au
indreptat capul corabiei cAtre Lemnos.
Aceast insul avea un vulcan stins
se credea c pe ea zeul Vulcan czuse
din cer.
Argonautii, debarcand, au gAsit numai
niste femei ce triau singure, fiindcA ii
omoriser bArbatii ; ele au fost pracla eroilor
greci. Iason s'a castorit cu Ipsipilla, re-
gina bor.
Dardanelelor.
Aci s'au gsit in fata unui tablou insphi-
mnttor
Regele Laomedon al Phrygiei, doborise
puterea guvernului sacerdotal si pusese in
locul su un guvern despot. Preutii au cutat
s se rzbune.
Cnd mizeria publia a inceput sa se simt,
ei au sstrigat c5. aceasta este rezultatul crimei
lui Laomedon i c cerul nu se va linisti
dect prin vrsarea sngelui inocent al
Esionei, fiica regelui. In momentul in care
argonautii soseau, tnra printes, ca o alt
Andromede, era tarit, ctre malul mrii,
spre a fi expus furorii lui Neptun.
1) Strabon, Cartea 9-a.
Altii, spun c s'a numit dela orasul Argos, unde
se credea c s'a construit. Altii spun a s'a numit
dela adjectivul argos (Itry6;), care Inseamra
repede. Ea avea cincizeci de rame, dar era asa de
usoara a se putea purta jfe umeri. Ea fusese con-
struit sau la Argos sau la picioarele muntelui
Plion sau la Pagasae sau In apropiere de Yolcos;
Minerva incastrase la pupa (dup allii la prove) o
scndur din stejarul profetic din pAdurea Dodona.
Pindar i Valeriu Flacu pretind c Junona, iar
nu Minerva a prezidat la constructie si la Intreaga
antrepria Patin In urna a lost pus printre
constelatii .

430

www.digibuc.ro
 Argonautii 1) au fost micati la tipetele
de disperare ale acestei copile, abandonat
implacabilei manii a preotilor troiani. Her-
cule a smuls-o din mainile lor, a dus-o la
palatul regelui, unde a tratat cu el despre
zestre, caci voia sa se cdsatoreasca cu ea,
ca recompensa a bravurei ce desfurase, ra-
pind-o din minile omoritorilor ...
Abia au plecat dela capul Sigee (Ligeen)
and izbucni o furtuna teribila ; consternatia
a lost cu att mai mare, cu cat se credea
c aceasta era mania lui Neptun, pentru
jertfa ce i se rapise.
Orpheu singur a ramas imperturbabil ; el
s'a sculat 0 comanda sa se indrepte vasul
catre sfanta insula a Samotrachiei, dela
gura Ebrului.
Dou raze luminoase (probabil farul Sf.
Elm) deasupra capetelor lui Castor i Polux,
au fost luate de bun augur ; cu incetul cerul
s'a fcut senin 0 vasul lui Argos a ajuns
in port.
Dupa ce s'au initiat in oarecari mistere
ale riturilor Samotrachiei, au plecat din nou ;
vasul a intrat in Hellespont, prin Propontide,
pe unde niciun vas mai inainte nu plutise 0
unde, spun altii, au batut pe piratii tirnieni.
Insula Cyzic,pe care au intalnit-o In drum, le-a
deteptat dorinta sa se odihneasca. Aceasta
insula purta, In acel timp, numele de Arcon.
Debarcnd, ei au fost primiti cu mare ospi-
talitate de popor, Dolionii. Vasul parasindPhineu 0 apoi a impratiat trupele sale
aceste locuri un bun popor i-a urmarit cu ochii
intimidate. Inainte de a muri, sub forma
On ce au disparut pe luciul marei. Vantul unei profetii, Phineu i-a sltuit ce drum
s'a schimbat i ei au fost siliti sa se intoarca
0 A debarce in insuld noaptea 0 in tacere.
Locuitorii, surprin0, s'au crezut atacati de pi-
rati ; s'a dat alarma ; atacati, argonautii, cad
eu armele asupra-asaltatorilor 0 ii masacreaza
fara mila. Razele soarelui lumineaz prea
tarziu aceasta Ingrozitoare scena iar corpul
sangernd al regelui, care le daduse ospita-
litate, a fost recunoscut printre cei morti.
Regretele erau unanime ; altare au fost ridi-
1) Argonaulii. Acest nume este format din votriN
navigator i din 'Apyd.) numele corbiei.
440
www.digibuc.ro
cate spre a imblanzi divinitatile suparate.
Dupa ce i-au luat ramas bun dela acest
bland popor, pe care I-au nenorocit, s'au
departat. Au debarcat apoi la Ceos, locul de
intalnire al locuitorilor Traciei cu ai Phrygiei.
De aci au plecat spre I3osfor 0 au de-
barcat pe coastele Traciei, udate de Pro-
pontide.
Acolo un nou 0 dureros gpectacol : doi
tineri, de o nobila fisionomie, erau batuti
cu cruzime ; la Opetele lor, Hercule a invitat
0 pe ceilalti sa le villa in ajutor, rapindu-i
din mainile omoritorilor ; el cerceteaza faptul
0 afla ca erau fiii regelui Phineu, nascuti
din Cleopatra, fata lui Boras 0 sora a doi
din argonauti, Calais 0 Zetes. Btranul rege,
orb, se casatorise dupa Ide, fiica lui Dar-
danus, regele Scitiei ; pentru a indatora pe
noua sotie, el a repudiat pe prima 0 con-
damnase pentru parintucidere pe cei doi fii ai
sal, WO cu dansa. Pedeapsa lor a fost de a
fi ingropati de vii. Argonautli au rupt fiarele
0 au eliberat pe cei doi copii. Dar in momentul
in care se imbarcau, Phineu sosete cu soldati
0 nu numai ea se opune cu mndrie la am-
barcarea lor, dar chiar le cere s se explice
cu ce drept ei, ca straini, s'au amestecat In
executarea legilor Wei. Hercule, neascultnd
dect inclinatia sa (dei se Meuse sectatorul
riturilor din Samothracia, care-1 opria de a
se murdari cu sange), a ranit de moarte pe
trebuie A urmeze. Cei doi fii ai regelui au
voit eft le impartaeasca soarta. 0 noua
furtuna preceda intrarea lor in Pont ; ea
n'a incetat dect dupa multe sacrificii. Her-
cule, mnjit de sngele regelui Phineu,
Hercule temut de toata lumea, ameniatnd
chiar pe Zei, rupandu-0 rama, a debarcat
spre a-i lua lemnul necesar la facerea alteia,
din padurea de pe tarmurile l3ytiniei. Argo-
nautii profitand, I-a abandonat pe plaja i
au plecat. Tot cam atunci Hylas este furat
de o nimM iar Idmon moare la vniitoare.
 Thyphis, cznd In mare si inghitit de li duse tezaurele furate din casa Orin-
valuri, a fost lnlocuit cu Anceu ; sub acest tea scA 1).
nou pilot, fenician, Grecii, dup multe alte Iason n'a intArziat a se scape In grabA de
aventuri 1), ajung In Colchida, vechea co- cursele regelui i incgrcat de acele bogtii,
lonie egiptean, fundat, pe coastele Pon- neonest luat drumul
cdftigate, si-a
tului, de regele Vezor, cnd parcurse Asia, Occident, unde, traverand Pontul, a intrat
pAn la Caucaz, cu o armatil formidabil, pe imbuctura unui mare fluviu, pe care
1500 ani 2) inaintea imperiului lui Ninus Grecii nu-7 mai vtizuserei pawl atunci. Acesta
fusese respins de Sciti. pAng. In bltile era Istrul, care se vrsa In mare pe cinci guri.
Egiptului. Scitii, popor pacific si cu moravuri fru-
Ure rAul Phasul i ajunge la OEa. moase, ii locuia trmurile i insulele.
AEts domnea pe malurile Phasului ; Ca Intr'un azil asigurat, seductorul, pe-
vechea natie a Lagienilor locuia partea de lrecea linitit intre ei, cnd a vzut pe mare
sus a Wei ; partea inferioarti era guvernat coraiile regelui ce trAdase i care-1 urmreau.
de fiii lui Phryxus. Se spune c atunci Medea, printr'un sfat
Sosirea fr veste a acestor strini a dat barbar, puse s omoare pe fratele au
de bnuit regelui Colchilor. Absyrte, ale carei membre, tiate sau de-
Cin4I erau acesti indrazneti cari, adusi de Orate, imprstiate pe suprafata apei, au
vnturi pe Pont, In un vas de form neuzi- oprit pe nenorocitul printe prin oribila ve-
tat si de o mrime nemasurat, se prezintau denie a unui atAt de funest spectacol. Capul
armati pe malurile Phasului ? mAinile, palide i sngerate, ale nenoroci-
Din ce tar necunoscuta veneau ei in tara tului principe au fost suspendate pe o stnc
Colchilor? etc. a trmului, unde regele a ingropat resturile
Bnuielile regelui s'au mrit and a auzit, adunate ale fiului su i unde apoi, mai
cA vin din Grecia i caut pe fiii lui Phryxus. tArziu 2), s'a zidit orasul Tomis, numit astfel
Sosirea lor Ii pru de funest augur ; dar
ascunzAndu-si temerile sub vlul ospitali- 1) Cucerirea Tunsurei (povestit de mytologie).
ttii, el a pregtit mijloacele s previnil cul- ce ABts, regele acestui teritoriu, in puterea cAruia
pabilele lor planuri. se gsea tunsura de aur, promise de a o da, Ina cu
conditie ca mai intAi Iason s punA la jug doi tauri,
Pnd una alta Jason Intorsese capul Me- cu picioarele de *1 i cari vrsau flAcitri
deei, fata regelui. Tnra principes, abila va constrnge sA are un cmp, in care apoi va se-
fermectoare, pAtrunzAnd gndurile tatlui mana dinti de balaur, pe care-i va da, el, regele.
au, a prdsit noaptea palatul regal, ur- Fiica lui AEts, fermeditoarea Medea, care se
mat de fratele su, Absyrte si a plecat inamorase de Jason, i-a procurat descantecele cu
cari trebuia s ImblAnzeascA taurii. In acelasi timp
prevesteasa pe amantul s5u, cdruia Ii anunta ai din dintii de balaur vor creste oameni
armati, adaugAndu-i cA, pentru a scApa de ei,
trebuia s arunce o piatr In mijlocul grmezii ;
1) Intre cari cea mai InsemnatA era acea de a c atunci ei se vor arunca unii asupra altora, astfel
intra In Marea NeagrA, ctici, In gura de nord a ca-i va putea domina cu Inlesnire. Jason a injugat
Bosforului, douA insule sau stnci flotante se de- taurii, a arat, a semAnat cmpul si a ucis oamenii
pArtau si se apropiau, gata sA sfArme corabia care ascuti din dintii de balaur.
s'ar fi angajat intre ele; tree cu ajutorul Junonei Cu toate acestea, regele a refuzat sA dea blana.
sau cu armonia cntecului lirei lui Orpheu, care Atunci Medea, dupA ce pune pe Jason sA jure a
adormindu-le, ele devin nemiscAtoare. o va lua de sotie, l-a condus in locul unde se gAsea
ft apropierea insulei Artias, ei sunt asaltati de Nana i adormind prin descntece balaurul care o
Stymphalide, psri ce aruncau asupra oamenilor piizea, Iason a luat-o si a fugit cu Medea .
penele lor de otel, ca niste adevrate sgeti. 2) SA fie oare vreo legAtura intre marea movil
2) Iustin, Cartea II-a. dela Constanta i mormntul lui Absyrte?

441.

www.digibuc.ro
de Grecii infideli, din cauza cadavrului ne-
norocosului Absyrte, care fusese fcut aci
Dupi dou luni de fericit expeditie 1),
Grecii s'au tutors In Bosfor ; au debarcat la
Bizant, care pe atunci se numea Lygos,
unde, ridicfind altare, au fcut sacrificii,
aducnd laude zeilor.
1) Cei vechi fac pe argonauti sd urmeze itine-
rarile cele mai variate pentru a se intoarce In Grecia.
Unii i readuc pe acelasi drum pe care l'au facut
pentru a merge In Colchida.
Altii, ti fac st intre In Ocean prin Phase ; de acolo
dupd ce due corabia pe umerii lor prin deserturile
Africei, tree In Marea Rosie si din aceasta In Medi-
terana prin lacul Triton si Cyrene.
fac sd urce Donul (Tanaisul) Ora la
izvoarele sale si dupd un drum pe uscat, In care
due corabia pe umerii kr, se relmbare pe un fluviu
care Ii conduc la Ocean; de acolo, navigand, dela
nord la sud, ei au intrat in Mediterana prin strain-
toarea Gibraltar.
.Apolloniu dela Rodos, spune c ei au traversat
Marea NeagrA si au intrat pe Dunre ; colchii trimii
in urmdrirea kr le-a Mat drumul. La Inceput lason
a negociat; apoi surprinzAndu-i noaptea In insula
Artemis (Dianei, Ins. Serpilor (?) i-a ucis. Chiar
Absyrte a fost omorit, AJii, spun cd Medea a luat
pe fratele sat' cu ea.
Urmdriti de tatd1 sdu AERs, pentru a-1 IntArzia
In drum, a fdcut pe fratele sau bucati si le-a Im-
prstiat In mare. AEts s'a oprit pentru a le cu-
lege i le-a Ingropat In un kc pe care-1 numi Tomis,
adicd bueati.
Din Dundre, argonautii au trecut pe rAul Eridan
(P6) i apoi au descins pe insula lui Electris. De aci
au mers la Hylleeni, cdrora le-a fcut dar un tre-
pied. Ei au IntAlnit apoi insulele Liburniene, apoi
Cercyra, Melite, Cerasus i Nymphoea, locuinta
zeitei Calypso.
Joe supdrat de asasinarea lui Absyrte, le des-
Mntui o furtund care fi relntoarse la insula Electris.
Cu toate acestea scAndura profeticd scoasA din
stejarul din Dodona i bdtutd In bastiment, le
anuntA cd ei nu vor ajunge la termenul suferintelor,
pnd cnd Circeu nu li va purifica de asasinatul
lui Absyrte si Ii va reconcilia cu Zeii. In consecintd
ei au reurcat Eridanul, dincare tree In Rhon cele
doul rAuri se credeau pe atunci cd sunt In legd-
turd i coborIndu-1, ei ajung la insulele Strihade,
apoi In fine la AEa, Iocuinta lui Circeu, In insula
Aethalie (Elba). Circeu Indeplineste purificatia frd
a-i recunoaste. Ei IntAlnesc apoi Sirenele i gratie
442
www.digibuc.ro
Trecnd, ei au luat i pe Hercule ; au
mers apoi la Troia (Ilion) spre a cere
regelui Laomedon tinerea promisiunei, aceea
de a da pe fiica sa In cstorie lui Hercule.
La Troia lns nu mai domnea aceeasi
opinie despre argonauti ; toate faptele lor, din
aceast expeditie de cteva luni, erau
noscute, pentru ca Laomedon s. aib5. @fa'
idee de Hercule deck, aceea &A este un bri-
gand sngeros. Argonautii i-a prut niste
adevrati pirati, cari s'au dus sa jefuiasca
malurile Pontului.
Departe de a acorda mna fiicei sale lui
Hercule, Laomedon arestea;A: pe cei cloi
argonauti, Iphicle i Telamon, trimii ca
ambasadori. Aceasta a prut grecilor ca un
atac la dreptul ordinar al gintilor (1).
Laomedon Irish' nu judeca tot astfer; Pen-
tru el argonautii erau niste pirag ci asasini.
Oricum, grecii debarc armati, zapkesc
tara, deja slbit prin inundatii, foamete
mortalitate ; ia Troia ; Hercule pune mna
lui Orpheu, care acoperd vocea kr cu divinul su
glas, tree nesupdrati. Butes singur se aruncd In
mare ; el e scdpat de Venera. Gratie ajutorului lui
Thtis si al Nreidelor, ei tree Mrd pericol intre
Scylla si Charybda i lAsAnd In urma kr Sicilia ei
ajung la Drpane (Corfu), la Pheacieni. Acolo a
avut loc cdstoria lui Iason cu Medea *). De aci
mergnd In lungul coastelor insulelor Echinade,
au ajus In Pelopones, cnd o furtund ti aruncA
spre golful Syrta. Nimfele africane Ii salveazA.
Atunci, dupd sfatul lui Neptun, iau corabia pe
umerii lor i ducndu-o 12 zile si 12 nopti, prin
pustiurile Africei ajung la lacul Triton, cdruia
oferindu-i un trepied, acesta le dd In schimb un
vas de pdmnt si le aratd calea. Ei merg apoi la
Charpatos, apoi In Creta, unde Tallus Si primeste ca
pe niste inamici. Aproape de Sporadele, Apollon i-a
scdpat do o furtund arAtndu-le o insuld (Anapha)
In care ei aduc sacrificiu lui Apollon Aeglets, apoi
aruncnd In mare vasul ce au primit dela Triton,
insula Callista (Thra) iese din ape. Ajung apoi la
Egina si de acolo In tara lor. Dupa Dictionnaire
Mythologifue universel par le Dr. E. Jacobi, trad.
Th. Bernard, pag. 47-48.
Cu toate ci aunt autori earl spun ci aceast pAsItorle
s'a tacut pe marginea marit, pe InAltimele dela sudul gu-
ruler Dunru1 t c Ulna melului de aur a servlt lui Iason de
covor de nunti.
pe Esione si chiar Laomedon este omorit
In luptA .. . . atAt de comune in Archipelag si Marmara,
Priam, fiul ski, care nu aprobase purtarea
printelui, Inlesnind fuga ambasadorilor
greci, face pace si 10 pAstreazA regatul.
RAzbunarea a urmat mai trziu, and Paris,
fiul lui Priam, furnd pe Elena lui Menelau,
a adus marele rAzboi al Troiei.
Inarcat de crime si jaf, Jason aduce co-
rabia In Tesalia 1).
Aceast expeditie a avut loc 70 sau 80 ani
inaintea rAzboiului Troiei ; 1353 Inainte de
Christos.
Dup ct se vede, scotnd fabula, aclo-
gala de prea marea imaginatie a locuitorilor
din Wile calde si ImbogAtitA cu timpul de
poezie 2), aceast expeditie, Ora la urmA
1) Formaleoni, op. cit., pag. 31-32.
2) Opinii scurte a altor autori asupra expedifiei:
Justin, crede a aceasth expeditie se reduce la
furtul cAtorva oi de Angora dela regele Colchilor.
Cum s'ar putea admite aceasth idee? Este oare
posibil ca numai cAteva piei de Angora sh fie un
obiect atAt de interesant pentru comertul grecilor
si sA merite o expeditie de atAtia eroi si de atAtia
principi greci? Evident cA nu.
Diodor de Sicilia, scrise ch Fryxus sacrificAnd un
berbec si agatAndu-i pielea de un arbore, oracolul
prezise cd regele Colchilor va fi omorit cAnd se
va fura acea piele.
0 asemenea utopie nu poate fi admish azi. Ce
interes aveau grecii sh-1 omoare?
Varon si Pliniu, cred eh obiectul acestei expeditii
a fost comertul pieilor de capre si oi, foarte apreciate
in Colchida. E posibil.
Palephat, crede cu Fryxus a dus in Colchida o
statuie de aur, care ar fi fost fricuth din ordinul
mamei lui Pelopes. CA, prin urmare, expeditia ar
fi avut de scop furarea acelei statui.
Nu se poate usor admite existenta acelei statui,
de vreme ce, pe acel timp, grecii nu cunosteau arta
de a lucra sau turna aurul; poate ch Grecia nici
nu poseda, pe atunci, atAta aur spre a face o statuie.
Suidas crede ch prin blana de aur s'ar intelege
o reletti pentru transformarea metalelor de aur.
i aceasta ar fi o destul de mare ratAcire de
imaginatie. . 1) Tristele III, 9.
Din toate acestea reese ca expeditia a fost dic-
tata mai mult de curiozitate, ambilie si aviditate
de a dobndi bogiifir prin...
Acestea sunt, zice Hcateu, umbrele cari turmen-
tau spiritul regelui Plias iar nu fantoma lui Fryxus.
www.digibuc.ro
se reduce la una din acele expeditii patriotice,
mai cu seamA In timpul rzboaielor.
Oricum ar fi, dou ordine, ale cavalerior
argonautilor Sf. Nicolae stabilite, primul de
Ludovic al IX-lea regele Frantei, cu ocazia
ultimei sale expeditii la locurile sfinte si al
doilea (la 1382) de Ducele Carol de Dura cu
ocazia cucerirei regatului Napolei, etc. au
mai adus aminte mai de aproape oamenilor
fabula argonautilor. Ambele ordine au dis-
pArut cu fondatorii lor.
Asa dar membrele lui Absyrte expuse,
adunate 0 Ingropate, poate chiar in marea
movil dela Constanta, a fost motivul pentru
care, mai In urm, grecii fondnd orasul, l-a
numit Tomis.
Aceast pArere este sustinut si de Ovid 1),
care in unul din versurile sale spune:
0 Wine./ de Colchi (cu inteles de : Amin-
area unei medni de Colchi) urmiirind pe
Medea ar fi fondat Tomis.
Bouillet spune: care 633 cetatea s'a mai
nurnit cteodat Milete 2) probabil dupd
Milesienii ce au locuit-o mai trziu.
Istoria acestui oras, care abia in urm
s'a convenit SA fi existat pe locul Constantei
de azi, sau imprejur, este strns legat
de a Dobrogei, care inc6 din timpurile vechi
se numea Mica Scitie, prin asemAnare cu
numele Scitiei mari, dat vastului teritoriu
ce incepea la malul nordic al gurilor DunArii,
In Basarabia.
Pliniu II numea g Orasul infloritor .
Cele dou' mai principale orase: Istria sau
Istriopolis, situat la nord, ca la 250 stadii
sau 31 .. mile (XL romane 3), cam in locul
ocupat ulterior de Kara-Irman (Cetatea-
neagrA) si Callatis situat la XXXIV mile
romane 4), la sud, In locul unde se afl astAzi
Mangalia, au urmat destinele Constantei.
3) I. Heliade Radulescu, Dacia Si Ronulnia,
pag. 12.
3) 1000 pasi romani (dubli) una (a 1482 metri).
3) Tabla Peutingeriana.
443
 Originea lor este comuna,_ doare (478-422 in. de Chr.) a imperiului lor
Cam cu trei ani dupg fundarea Romei, care se intindea dela 11111 Abder (Kara-su
incepe desvoltarea puterei maritime a Mile- sau Nestos curge in Tracia i se vars lng
sianilor i Megarenilor pe coastele Mrii oraul Abder In mare) la gurile Dunrii 1)
Negre. Elenii pentru a inlesni traficul cu cuprinznd deci i Dobrogea actual.
populatiile indigene au creat, cam in al Coloniile pontice n'au incercat s reziste
VII-lea secol inainte de Christos, colonii ci s'au multumit s plteasc cu sume con-
comerciale pe coastele occidentale ale Pon- siderabile, protectia lor.
tului. Ca i astzi, ei aauceau localnicilor Acest imperiu s'a desfcut i s'a refcut.
productele pe cari solul nu le producea sau Seuths, ereditarul marelui Sitalcs, cu
acelea ale unei industrii inaintate i luau ajutorul mercenarilor greci, a reuit s sta-
in schimb materiile brute i grnele acestor bileasc tronul pierdut prin revolta diver-
regiuni. Acest comert, pe care Genovezii, Ve- selor triburi.
netienii i Pisanii, inlocuind, pe coastele Lucrurile au urmat astfel pang. la Filip
occidentale ale Mrii Negre, pe Greci, l'au i Alexandru. Filip al II-lea regele Macedo-
practicat un mare ir de ani, seamn acelora niei (359-336) a. Chr.) a intrat in lupt cu
pe care marile i manufacturierele OH ale regele Odrisilor. Pentru a fi sigur de reuit
Occidentului fac chiar astzi in aceste porturi. a cutat alianta Getilor cari stpneau Tomis
Aceste colonii grece locuiau cetti destul i Odessos (Verna). El a luat In cAstorie pe
de intrite, spre a putea rezista unor ocupatii Medopa, fiica regelui get Cotelas (A. D. Xe-
subite din partea triburilor vecine. Cu toate nopol, Istoria Romnilor, I, 55). Ambii, am
acestea ei plteau puternicilor efi barbari spus, au proiectat mari planuri asupra Du-
ai triburilor ce-i inconjurau, sume destul atrii de jos ; rezistenta ins ce a Intlnit..-
de mari spre a-i proteja contra altora cari srcia locuitorilor, determinati pe de alt
i-ar fi atacat 1). parte s-i stabileasc6 hegemonia lor asupra
Rmne bine inteles cA, in oraele lor, Greciei i. s urmeze In Orient visul lor de
chiar Grecii nu erau singurii locuitori ; mai glorie, i-a fcut s-i mrgineasc6 toate ope-
erau i Tracii, deveniti sedentari i cari cum ratiunile lor la cloud expeditii, adevrate
zice Ovid, nu s'au debarasat ins de ca- razii, fr rezultate durabile i dup cari
racterul lor violent i obiceiurile rele. au abandonat cu totul cmpiile Dunrii.
Dominatia persan a trecut ca o suflare Alexandru murind, la Babylon, luptele
peste aceste tinuturi ; oraele pontice s'au succesorilor &di au inlesnit emanciparea po-
supus un moment marelui rege ; dar, nereu- poarelor Traciei.
irea expeditiei lui Dariu, peste Dunre, Atunci a inceput acea agitatie teribil a
distrugerea armatei lui Xerxes, in Grecia, lumei barbare ; popoarele s'au inlocuit unele
preponderenta marinei ateniane, dup vic- pe altele ; dar Impiedicate de srcia locu-
toriile dela Salamina i Micale, a determinat rilor, ele s'au grbit s le prseasc. Infio-
emanciparea popoarelor balcanice i cu ele rtoarea devastare a bandelor de Gali, a prut
a cettilor pontine 2). un moment : dup ce au desfcut regatul
Imperiul Odrisilor, descendent din puter- macedonean, dup ce au format cteva centre
nicul trib cu acest nume, al Traciei superioare de locuint. ca Noviodunum, Galatii, etc.,
s'a format cu incetul. Tribalii, ca .1 Getii, au mers, cum am vzut, in Asia. Regatul
dup o rezistenta energic, s'au supus lor. macedonean, refcut dup plecarea Galilor,
Nimic nu a mai rmas din vechea splen- s'a desfcut cu totul dup faimoasa btlie
1) Michel C. Soutzo, op. cit.
dela Pydna (168 a. Chr.).
2) Idem. 1) Thucydide, Cartea II, XCVII.

444

www.digibuc.ro
 Liviu Drusu i Minuciu Rufu, generali
romani, au ajuns la Dundre, prin obligatia
de a face, s. se respecte frontierele romane
de &are bandele de pungasi, nedisciplinate,
ale Tracilor, Ihrilor i Scordiscilor ; fiecare
expeditie a avut ca rezultat intinderea pu-
ternicei republice.
Cam cdtre 71, in. de Chr., Luculu supu-
nand pe Traci, printr'un sngeros rdzboi
a anexat orasele pontice puterei romane 1).
Grecii au primit cu bucurie protectoarea
domnie romand, In locul acelei, insuporta-
bile, a popoarelor slbatice.
Incercdrile de rdscoala ale Tracior au fost
inecate in Angel).
Victoriile lui Sylla i Pompei contra Per-
silor (92-63), au asigurat dominatia romand.
in Orient si pe tarmul drept al Dundrii.
Situatia. oraselor pontine, in ultimii ani
ai republicei i in primii ai imperiului, era
InC precar, dacd am crede povestirilor lui
Strabon si Ovid.
Strabon spune c. In timpul sdu, (ndscut
la 50 a. Chr., mort la inceputul domniei lui
Tiberiu) Tornis era un mic castel ; dar anti-
chitatea sa i se 'Area incontestabild
fabula mortii lui Absyrte era o probd certd. 3).
Tomis nu era dect o micd campanie,
cdreia timpul nu-i lsase cea mai micd urmd
de mdrire, cnd o triremd romand debarc
pe Ovid, in portul acestui oral 4),
1) Mommsen, Histoire Romaine, Cartea V,
Cap. II.
2) Michel C. Soutzo, op. cit.
4) Formaleoni.
4) 0 trirem de Anxur (Brindisi), zice Mry, a
cArei prov acoperise zeii si de fades, ajunse
Inteo zi la digul Bizantului ; fcu un mic repaos
relu drumul in Bosforul Traciei. S'a vorbit
in acea zi, s'a vorbit mult in urm, de trecerea tri-
remei. Era, la bord, unul din acei eameni divini
pe care cei vechi Si inconjurau de veneratie si-i
priveau ca profeti ; era acel Ovid, pe care Quin-
tilian 1-a supranumit Magnus praeceptor amoris,
Se spunea printre btranii cettei, ca divinul poet
fusese la Tom,s, pe malurile Euxiaului,
pentru o crimd mister'oas, de. care nu se vorbea
dect In soapte. El indrznise, s se amorezeze de
www.digibuc.ro
Cnd Ovid a ajuns la Tomis, era in floarea
vrstei, de 40 ani 1). El a fost unul din acei
care, prin scrierile sale, ne-a ldsat o intere-
santd descriere a strii sociale i politice,
fie a orasului, fie a Dobrogei, din acel timp.
Orasele gete, 1nconjurate de ziduri, erau
locuite de Greci i Geti sedentari i ocupate
1) Tristele, IV, eleg. X, vers. X, 95-98.
frumoasa Iulia, *) nepoata Cesarului. Daca.acest
amoir era socotit o crim in ochii lui August, atunci
Ovid trebuie s se multumeasc cu acest exil,
mai ales ea imparatul putea s-i aplice pedeapsa
capital..
Se putea considera exilul, chiar printre amicii
exilatului, ca un act de blndete.
Publiu Ovidiu Nasone, nscut la 20 Martie 711
(13 din calendele lui April, la inceputul celei a
184 olimpiada) a fost surghiunit fdr pierderea
averei si a drepturilor civile in exiLla
gurile Dunrii catre anul 9 d. Chr. (Calimach crede
la finele lui Noemvrie 763).
Solus ad egressus missus septemplici Istris **)
A murit la anul 17 d. Chr.
Motivul exilului su a fost indrzneal in poe-
ziile sale. Cu toate c adevmta cauzd a rmas o
enigma', totusi se bnueste s fi fost mai mult
surprinderea unui secret important, privitor la
familia lui August ; acest secret privea pe junele
Agrippa, mostenitorul Cezarului si la Iulia, sora sa,
fie relativ la Imparteasa Livia. In 20 de locuri,
ale versurilor sale, se plange c aceast crim5 ce
a comis a fost involuntard.
Inscia quod crimen viderunt lumina plector. (Bouil-
let pag. 1405).
La inceput necunoscnd limba, romanul dela
curtea lui August, neinteles de nimeni, 'Area un
barbar printre Ceti, qaci niciunul din ei nu cunostea
nicio vorb latin. Cu toate c limba lor era foarte
grosolan totusi i-a fost destul trei ani pentru a
o invgta.
Cu incetul s'a perfectionat in aceasta limb5. asa
de bine c a scris chiar o carte dacia i o poemd,
In lauda lui August, in limba getic; cnd a cetit-o
Getdlor in public, barbarii miscara gurile, tolbele cu
sageti capetele In semn de aprobarg. L-au numit
poetul lor ; au inceput s se intereseze si sag comp5-
*) In anul 9 d. Chr., spun unii, Iulia a fost trimisa
In exil In insula Tremiti (Adriat'ea).
Ambele exiluri In acelmi an, avut-a vre-o legatur5.2
Fiica Cezarului cu acelaV hume Julia fusese eailata la 2
p. Chr.
**) Tristele II. Portlicele VIII. El. III, Eleg. IV.
445
de garnizoane romane ; cmpurile vecine Romanii se mullmmeau sa apere oraele
populate de pastori geti, supu0 Romei, erau i punctele strategice, sa distruga cateodata
neincetat infestate de bande de Traci, inde- cetatile barbare 0 1) sa ajute pe odrisi sa
pendente, din Balcani 0 mai adesea Inca reia oraele lor invadate 2).
pustiite de barbarii dupa malul stng, cari Incursiunile barbarilor erau aa de ingro-
treceau Dunarea indata ce inghetul o facea zitoare eh' bietii locuitori abia indrazneau
practicabila cailor, jefuind in departare i sa iasa din cetate in fate ferocilor vecini.
neoprindu-se dect la zidurile oraelor. Trebuia sa fie gata mereu sa respinga. asaltul
Acoperiti de un fel de haina cu zale, 0 uneori ploua sagetile pe strazile oraplui.
armati cu sageti inveninate, totdeauna ca. Poporul era un amestec bastard al Grecilor
IAA, ei n'au lasat niciun repaos populatiilor 0 Getilor. Erau 0 ei barbari, cu limba inculta,
iar cmpurile ramneau nelucrate 0 deerte1). cu fata Ingrozitoare (Larousse).
Cucerirea Daciei a permis lui Traian &a
1) Ovid, Tristele C, III, X; C. IV, IX si X ;
vezi Tacit, Historia, I, LXXIX. schimbe deerturile Dobrogei in holde abon-
dente.
timeascd ; i-a dat o coroand sacrd, in semn de stimd In timpul lui Pliniu cel Batran intreaga
publicti. Dobroge era ocupata de Scitii plugari, veniti
Frequenta adundrile poporului iar Getii au dupa malul nordic al Dunarii.
devenit confidentii nenorocitului amant al Iuliei. Cat despre porturile marii, pe acele tim-
Era iubit de toat lumea. Locuitorii din Tomis
i-a adresat decrete solemne, soutindu4, prin acte puri, Ovid scrie c nu era niciunul propriu
publice, de toate ddrile. Toate orasele vecine i-a pentru vase (Nec placidos portus hospita
acordat aceleasi privilegii. Corespundea apoi cu re- naves habit).
gele Cotys, un poet care Rim. onoare Getilor. (Dupa 0 statuie de bronz, de o inltime de 2,50 m.
A. P. C. in Columna lui Traian an. III, pag. 230). ridicata pe un piedestal in mijlocul pietei
Cu toate rugdmintele cele mai umilitoare, nici
August, nici succesorul sau, Tiberiu, n'au voit sd-1 Independentei la Constanta, prin ingrijirea
gratieze. senatorului Remus Opreanu, unul din Ro-
Dar cu incetul clima trebuia sd-1 mineze si Ovid mnii cei mai de inima ai secolului, este
moare, de friguri, dupd o lungd agonie morald si gajul cel mai sincer ca. Romania n'a uitat
materiald, dupd un exil de 8 ani. Cine stie dacd s respecte in cea mai frumoasa statuie a
oasele rui nu sunt si astdzi in mijlocul nostru, in unul
din acele nenumrate movile din jurul Constantei? tarei sale, figura cea mai nobila, cea mai
Trist sfrsit pentru un om at:At de bun, att de martira, a carei crima fusese sa invete Ro-
inteligent, at:At de mare ca Ovid. Dar de cnd manii secolului celui mai frumos, acel a lui
blandetea, onestitatea si spiritul, sunt totdeauna August, arta de a iubi.
suficiente pentru a petrece sau termina viata inteun Pe statuie se citete :
fel care ar face-o de regretat ? Ce diferen la intre
ce invatam la scoald si Intre cum practicdm viata, Hic ego qui jaco tenerorum lusor amorum.
intrnd In lume? Ingenio perii Naso poeta meo.
Oamenii ar fi ajuns foarte departe, la apogeul At tibi qui transis ne sit grave quisquis
fericirei acestei existente, dacd In loc sd-si uzeze
activitatea si fortele distrugndu-se intre ei si-ar amasti.
fi indreptat puterile spre a rezista poverelor pe Dicere : Nasonis molliter ossa cubent.
cari, la fiecare moment, natura le trirnite in contra Tristele (L.111.3)
lor. Acest fel de a vedea par sofisme acelora cari
cred fericirea omenirei in rezultatele tristei maxime:
A carei traducere este :
forta primeazci dreptul. Ovid, mort In mizerie si Aci zace, Ovidiu, cntaretal amorurilor
durere, este oglinda fatalului si neIntelesului ta- placute,
blou ce vedem la fiecare pas al vietei: virtutea nu
este totdeauna garantia unui multumitor sfdr.sit al 1) Ovid, Ponticele, C, IV, IX.
existenteil Vailprivind secolul, poate din contral... s) Ibid, IV, VII.

446

www.digibuc.ro
 Cgzut victimg gustului sgu pentru poezie. In aceasta epocg, Totnis, probabil, se
Trecgtorule I daca ai iubit vreodatg, spune: numea Pontical) j aceasta epoca a fost
Fie ca tgrna lui Ovidiu sa se odihneasca cea mai Infloritoare a existentei sale.
In pace. Decadenta acestei provincii precede de
Cgtre jumgtatea lui August 1887 statuia aproape pe acea a Imperiului.
a fost desvelita In fata Ministrului Instruc- Care mijlocul secolului al III-lea d. Chr.,
tiunei Pub lice, a 3 generali, unui mare numr (Intre 268-270) 2), Scitii, cati au mai rg-
de deputati i senatori, a mai multor delegati mas din batliile de mai Inainte, maudlin-
din tall i din Italia (Milano) etc. etc., acorn- du-se de norocul ce au avut pang acum
paniata de: Trgiasca Romania, Trgiascg s'au unit cu Erulii, Peucii i Gotii ; plecati
Italia. de langa Nistru, pun pe picioare 320.000
Sangeroasa represiune a marei revolte a oameni i o formidabil flota de 6000 vase,
Tracilor, sub Tiberiu 1) pe timpul cgruia atac, mergand pe mare, mai Intai oralul
Tomis nu era cleat un mic oraq de provincie, Tomis, dela care, fiindc6 era bine hichis, au
i caderea imperiului lui Decebal, au fost fuggriti 8) ; apoi, pustiesc Dobrogea
asigurat pentru mult timp linitea terito- mergand pang la Filipopoli, au jefuit cam-
riului. piile vecine i distrugand orice activitate
Oraele pontice au luat o desvoltare ra- economicg, au adus sracia cettilor pontine.
pidg. Dacia a fost pierduta ; legiunile romane
Tomis, mai cu seamg, Imboggtit de un s'au retras peste Dungre, al carei tgrm drept.
comert considerabil, a vzut populatia sa cres- deschis devastgrilor periodice ale barbarilor
cand i importante monumente ridicandu-se au obligat armata romang s se margi-
ln interiorul zidurilor sale ; el a devenit una neascg la apgrarea punctelor fortificate.
din cele mai importante i prospere cetti Cultura disparand, campurile au redevenit
ale coastei apusene a Mgrii Negre ; Metropola deerte i tam merita din nou numele de
Pontultei, cum cu mandrie, ii placea sa se Mica Scifie 4) nume pe care I-a luat oficial
Intituleze pe monumentele i monetele sale. In al IV-lea secol, cand Diocletian reorga-
Numeroase centre de populatie s'au format nizand imperiul dandu-i pe Tomis drept
In provinciile: Troesmis sau Trismis capitalg, a hotgrit sa aparting Diocesei
Durostor (Silistra), Arubiurn (Mcinul), etc, Traciei i prefecturei Orientului.
S'a restabilit, dacd nu s'a fundat, Noviodunul Marele Constantin numise oralul Tomis,
(Isaccea). Constantiana clasica, cum a prezentat-o
Doug inscriptii din timpul lui Adrian, Kanitz dupg numele fiicei sale.
pomenite de Henzen, ne vorbesc, pe timpul Desjardins a observat, cu bung dreptate, c
acestui Impgrat de un senat al Tomisului. nurnele turc, de mai deungzi, Kiustendge,
de am crede lui Larousse, aceasta regiune, nu era decal coruritia acelui al Constan-
la fruntariile Imperiului, era comandatg de
un Duce. Sunt autori Ins cari pretind ca acest
Domnia Antoninilor a fost evul de aur al nume l'ar fi purtat mai tarziu, ca ar fi dat
acestei provincii i cele mai frumoase mo- de Genovezi i ea' i-ar fi fost atribuit fgr
numente ale Romanilor In aceasta regiune nicio alusie.
au apartinut fie acestui timp, fie acelui
ce a urmat. 1) loan Ghica, Dacia Veche. Revista Romnd,
anul I, pag. 424.
2) Zosim I, 42 (citat de Hasdeu), Cap. Claudiu
1) Tacit, Analele, III, XXXVIII i IV, XLVI Cronica lui Sincai, Vol. I, pag. 27.
la LI. Strabon, C, VII, XV.

447

www.digibuc.ro
 Eub Constantin, Tomis a avut ctva cleat dup ce sfntul s'a rugat lui Dum-
repoas. Dar, dup moartea sa, sub Valinte nezeu s4-1 ierte.
(364-378), imperiul a pierdut frontiera N'ar fi fr interes, cu aceast ocazie, 6'6
Dunrii. artrn numele prelatilor acestui ores cari
La 371 Valinte venind la Tomis, a cutat, s'au distins in diferite timpuri. Ei aunt:
prin episcopul acestei cetti, Sf. Vretanion Evangelico in timpul lui Deocletian ; Filix
(prsnuit la 25 Ianuarie) s atrag la aria- care dup ce a suferit diferite torturi a fost
nism pe drept credincioii crestini de peste aruncat in mare ; Berthanione, pe timpul
si la gurile Dundrii. N'a avut ins niciun ImpAratului Valinte ; Geronziu care a luat
rezultat irnbucurtor caci episcopul n'a voit parte la soborul din Constantinopole.; Te-
cu niciun pret s se abat . dela dogmele stimo I, care a trit pe la anul 393 (acel de
soborului 1) dela Nicea. care Am vorbit mai sus sub numele de
Aceast mie observare ne face s re- Teotim) ; Timoteu, care se afla fatA la so-
marcgm &A In timpul cnd se pregtea fur- borul dela Effes i Inca alti multi pnd la
tuna invaziunilor, care avea s zdruncine Valentinian cruia Papa Virgiliu li scrise in
Europa din fundamentele sale, impratul anul 549 sau 550 pentru condamnarea celor
Orientului se ocupa s atrag6 pe crestinii 3 capitole 1).
dela Dunttre la arianism 2). La 447 Attila indreptndu-si fortele sale
Vorbind de Constanta, trebuie s men- asupra cettilor, inc bogate, de pe frmul
tionm si de cea mai frumoas persoand drept al Dunrii, ele au cazut succesiv
bisericeascd ce a stat pe scaunul eau epi- prada Hunilor. aptezeci din ele, adevrate
scopal si care a trit cam pe acest timp oaze de bogtie i civilizatie printre cari
(anul 400), Sf. Theotim, _brbat de frunte Tomisul, au fost distruse 2).
si de mari merite, intre locuitorii acestui In acest timp Tomis pstra Inca insemnate
tinut. urme de mrire cAci Sozomeno (Hist. Eccl.
El era un filosof eminent, conducea bi- libr VI, 21. citat de Bruto Amante) scrie:
serica cu mare ingrijire si a scris niste in- Metropolim autern habet Tomes, urbem mag-
semnate dialoguri asupra intelepciunei vechi. nam et opulentam, ad mare sitam in sinistro
Hunii dela Dunare 3), II numeau, pentru latere Ponti Euxini.
virtutea sa, Zeul romanilor (dup cum mr- Probabil c in acea epoch' au fost distruse
turiseste Sozomeno, cki el ii imblnzise cu celelalte cetti pontine. Oardele hunilor
totul multumindu-i cu mese si daruri). s'au stabilit In 'Dobrogea.
Se spune de acest sfnt, c unii, din mai Sub Iustinian (527-565) orasele Dobrogei,
marii Hunilor, socotind dup darurile ce le intre cari Tomis, s'au ridicat din nou din
da, a' el ar avea averi imensa, au voit ruine si au fost rezidite i intrite, pentru a
fure i aruncndu-i un lat, mna acelui cAdea din nou sub repetate invaziuni ce au
ce tinea latul Ii amorti si nu i s'a indreptat urmat. Totusi Constanta continuat exi-
stenta sa, pn in al IX-lea secol dupil Chr.,
$incai, Vol. I, pag. 56. epoca in care Bulgarii au jefuit-o 8).
2) in toate timpurile cnd Dumnezeu a voit s
piardit natiunile, lua mintile oamenilor ce-i con-
ducea. Cel mai frapant exemplu a fost discutia, 2) Moroni. Diclionar de istorie ecleziasticii .,si eru-
pe str5zile Constantinopolei, a teoriei daeli totted ditie citat de Bruto Amante In Ovid in Etil.
purcede dela liul sau contiariul, In. momentul cnd 2) Lebeau, Hise' du Bas-Emp., XXXII, LXII.
Mahomed II prepara asaltul a crui urmare era (Constansia).
Inlocuirea, pe cupola Sf. Sofii, a crucei prin semi- 2) Analizat dupil excelentul studiu al lui Michel
lun i urmarle neaparate ale acestui fapt. C. Soutzo, asupra illonumentelor antice ale Do-
8) .5incai, Vol. I, pag. 67. brogei.

448

www.digibuc.ro
 Triburile slave ale Severeti lor, imbrncite contra Turcilor la Toplita, el a intrat in
de Fino-Bulgarii lui Asparuc, apoi Uglicii- alianfd contra lor, cu Lazar, iman etc.,
Slavi, i mai trziu in al XI-lea secol, adica cu Srbii, Bulgarii, Romnii ; ei au
Romnii dela Marea Neagr au ocupat-o ramas invini iar Turcii au cornplectat ocu-
pe And. parea Bulgariei. Mircea sculndu-se din nou,
Multi scriitori prin distrugerea acestui a ocupat toate cetatile de pe malurile Du-
ora cu mult in urrna, caci este amintit nrii.
de Eracle, scriitor in al VIII-lea secol ; La 1387 adica chiar in anul in care gsim
Constantin Porphyrogenitul, in al X-lea pe Ivanco domnind in Bulgaria, marele
secol vorbete qi el in De Thmatibus Mircea, pe lnga alte titluri, purta li pe acel
(libr. II). urmator : Stpan al Banatului de Severin
Cum aceasta amintire este ultima a anticei i al oraplui burostorului (Silistrei) i pe
Tomis, ea a fost, fara indoial, cu totul ambele *mini. ale Dundrii, pretutindeni, pecnel
tearsa de care Bulgari, cari in acele tim- la marea cea mare ').
puri au atacat-o ca fi. pe Denham (azi Intr'un hrisov, din 8 Septemvrie 1439,
Burgas). unul din fiii lui Mircea nu se mai intitula
In al XIII-lea secol Bizantinii au destinat pe ambele tarmuri , Dobrogea fiind cazuta
in Dobrogea, terenuri sultanului Seleucid pe la inceputul se6o1ului XV, in minele
Izzedin. Mai mult de 10.000 familii turce, Turcilor, sub Mahonaed I, spre a fi redat
asiatice, s'au stabiit aci, pentru a emigra la 1878 Romnilor, prin tratatul dela Berlin.
mai trziu in Crimeea. Nu se cunosc raporturile ce trebuie s fi
La 1.356 moartea a surprins pe eel mai mare existat intre cei doi principi, Dobrotici i
srb Stefan Duan, pe drumul Constanti- Ivanco. Curtea lui Mircea avea mare inch-
nopolei i atunci imperiul &du, care atinsese nare &are Slavi i e posibil ca aceti doi
apogeul, a fost imbucatatit hi o multima de principi s fi fost aliati, protejati sau chiar
principate mici. Nici Serbia, nici Bulgaria, locotenentii domnior munteni.
n'a produs un om capabil sa opreasca. Turcii, Constanta cazuta cu Dobrogea sub Turci,
in mersul lor irezistibil cake sud-estul nu s'a mai vorbit de ele pierzndu-i impor-
Europei. tanta. Scaunul provinciei a fost mutat in
Ioan Alexandru (1331-1356) a murit in apropiere de Dunare, la Babadag, al crui
acelai an, in care teribilul sultan Murat a guvernator purta titlul de Seraschier de S i-
facut din Adrianopoli, cbeia Traciei, capitala listra i era comandantul fortelor militare
sa. Acest ora a servit timp de 800 ani ca in contra inamicilor imperiului dela Dunarea
element de dispute i. lupte intre Bulgari de Jos.
i Greci. Vechiul Tomis, Constantiana, Constanta
Erau atunci in Bulgaria trei principi in- de astazi, a devenit Kiustendge i redus la
dependenti : un mizerabil sat.
La Trnova, Ioan Sisman ; el staphnea Si- Ca i Romanii, Turcii, la inceputul deca-
listra, Sofia, Nicopolis i Diambolis ; la dentei lor, s'au gndit la intarirea punctelor
Vidin i peste teritoriul dimprejur, Ioan importante.
Stratimir i in fine, la Varna, Dobrotici. Rzboiul dela 1828 a gash Constanta inta-
El poseda o flota destul de insemnata pe rah' ; despre apa, intarirea fiind naturala, n'a
Marea Neagra. La moartea sa urmeaza fiul avut nevoie de mari lucrari de arta ; despre
sail Ivanco, care la 27 Mai 1387 a incheiat uscat, pe o latime de 500 metri, s'a construit
un tratat de comert cu Genua. Incurajat un o linie de trei bastioane, care sprijinita de
moment de strlucita victoria a cretinilor I) Hasdeu, op. cit., pag. 5.
29
449

www.digibuc.ro
ambele sale extremitati pe mare, taia din La 27 Iulie trupele erau aproape de Con-
continent o mare limb de pamant pe care stanta. Ele i-au stabiit cartierul lor In
fusese oarecand oraul roman. lungul a dou mameloane, a-tat de dese prin
Santul era captuit cu ziduri. Din neno- acea localitate. Natura parea cu totul trist
rocire Insa, militrete vorbind, urmele mo- tara, pradat i pustiita de armata rug,
lului lui Theodosiu ceiMare (zis a lui Traian) mrea 11111 efect asupra trupelor. In apro-
forma o apropiere destul de bun i sigura piere de valea unde este molul zis al lui
contra oraplui. Traian, In realitate a lui Teodosiu cel Mare 2),
Generalul Rudiger, cu patru batalioane, a izbucnit o furtuna violenta.
opt escadroane i 30 tunuri, a fost lnsarcinat Cerul s'a Intunecat aducnd In aceste locuri
cu luarea acestei cetati 1). deerte o noapte subit, pe .care fulgerile o
La Incheerea pacii, Intririle au fost dara- luminau cu stralucitoarele lor linii ; negrii
mate ; urmele Insa de sub pamnt ale zidu- sinitrii nori s'au deschis deodat 0 au ea's-
rilor, au fost mult timp martore ale triei pandit torente. In mijlocul acestor regiuni
acestei cetati. nelocuite, In acest vast pustiu, care nu purta
Daca vreodata s'ar mai fortifica acest cleat semnele uitarei i ale ruinelor, aceasta
ora nou, i nu vd de ce nu, nu trebuie furtun avea ceva Infiorator. Pug In mar,
uitat, sfatui ihistrul mareal Moltke, sa intre la ora 3 % p. m., divizia a ajuns la bivuacul
In sistemul apararii sale 0 cele trei movile dela Constanta aproape de lacul Palas, unde
situate la nord, In aprOpiere. capul coloanei i-a instalat lagrul, cam la o
La Inceputul rzboiului oriental (1854), leghe de ora. Avantgarda corpului de re-
din Dobrogea, francezii au voit s porneasca cunoatere, a coloanei spahilor de Orient,
contra Rusiei. Lund drept prima baza de sub comanda lui Iusuf, ce avusese In acea
operatie Varna, Balcik i Constanta, ei au zi o prima intalnire, neInsernnata, cu cazacii,
inceput intreprinderile lor. Astfel marealul a facut cunoscut generalului Espinasse pre-
S-t Arnaut voind s trimeata, din Varna, o zenta de trupe ruseti In apropiere.
recunoultere rapida la nordul Dobrogei, In Pentru orice eventualitate, acesta
scop de a atrage atentiunea inamicului de apropiat lagrul sail de avantgarda.
aceast parte 0 a-1 face sa se teama de o A doua zi, la Karnasani, avantgarda a
micare amenintatoare de a-i taia linia de re- avut o nou i scurt lupt de mase cu mase.
tragere, din Muntenia, a Insrcinat cu aceasta Baibuzucii s'au luptat bine iar ofiterii fran-
spahii de Orient, corp nou format, sub co- cezi, ce Ii comanda, abia i-au putut opri
manda generalului Iusuf. Divizia I-a, Can- cu mare greutate de a urm pe cazaci, cari
robert, trebuia sustin ; dar, cum acest se retrageau spre Babadag.
general se afla, cu un bastiment de razboi, Iusuf s'a hotarit s cad pe neateptate,
In recunoaltere pe coastele Crimeei 2) divizia printr'un mar de noapte, peste grosul tru-
a fost comandata, ad-interim, de generalul pelor ruse0i, reunite In jurul Babadagului ;
Espipasse. dar, In momentul In care ordinul de plecare
Ea a plecat dela Varna, la 21 Iulie st. n. a fost dat, 500 oameni au ramas Intini la
pentru Mangalia i Constanta. pamnt 0 nu s'au mai putut ridica. Holera
se abatuse, ca fulgerul peste coloana expe-
1) Colonel Baron de Moltke, op. cit., Vol. I. ditionara. Pe la ora 8 seara, 150 erau morti
Numele Crimea este sinonim cu Taurida; 0 350 In agonie.
una i alta Inseamn escarpat. Herodot zice (Cartea Divizia Espinasse, care Inaintase la Kar-
IV) In timpul su Scilii nurneau tara vecin Cremni
cA aceast Inseamn In limba lor escarpat
galik, fusese 0 ea contaminata ; inamicul nu
muntos. 1) Michel C. Soutzo, op. cit.

450

www.digibuc.ro
apgruse Inca cadavrele acopereau deja
solul prin toate pgrtile ; ganturile se sgpau
pgmantul miscat rgspandea, imprejur, ema-
natiuni pestilentiale
Adesea, bratele cari spau se apropiau
inainte de a-si sfarsi opera 0 acela care tinea
casmau se intindea, in tgcere, pe marginea
groapei Intredeschise, pentru a nu se mai
ridica .
Acei cari triau erau incgrcati in cgrut,e,
sau purtati de soldati iar atelagele de arti-
lerie erau pEne de bolnavi.
Aceast noapte fatalg, a fost acea de 30
Iulie. Coloana a reluat drumul Constantei
Mangaliei, lsand in uring, mormintele sol-
triste semne de trecerea sa. Espi-
nasse s'a reintors la Palas. La 31, toat ttgresti rdspandite, in depgrtare, pe latura
divizia, reunitg, evacua bolnavii pe Plu-
ton , In rada Constantei.
Descrierea suferintelor francezior, in acele
zile, ar umple de groaza inimile cele mai
nepgsgtoare 1).
Aceast trist imprejurare le-a dovedit ca
Dobrogea era un cuib de friguri i o ngscil-
toare de holera *. Ei au schimbat imediat
planul razboiului i cu toate ea' in August
1.854 ei erau Incg in Dobrogea, in Septemvrie,
acelasi an, au clebarcat la Eupatoria, pe
coastele Crimeei
La 1.860 Constanta era cat un nein-
semnat sgtuc turc. Cateva colibe de lemn
formau toate edificiile sale, cateva duzini
de suflete, populatia sa. Nimic nu fgcea sg
se creada c acest sgtuc ar fi putut vreodat
aspira din nou la importanta vechei colonii
grece, pe ruinele cruia el se ridicase sau
la consideratiunea comerciala de care se
bucurase in mainile Genovezilor. Am spus
In alta parte ca :
o La aceasta epocg, o companie engleza
apare ; ea a obtinut dela guvernul turc o con-
cesie i s'a pus pe lucru. Dealurile au fost In Marea Neagra, In acest rzboi. Ea s'a
tgiate, bltile secate iar Constanta este reu- mgrginit la o violent:6 canonada de artilerie,
nita cu Dungrea. Un dig solid este zidit i peri-
1) Baron de Bazancourt, L'expedition de Crime,
Vol. I.
29
www.digibuc.ro
culoasa rada a fost transformata intr'un port
sigur ; fundurile mici au fost umplute
transformate in vaste cheiuri, in lungul
cgrora vasele se pot lega gi unde vagoanele
drumului de fier erau dirijate sa descarce
granele, aduse din antrepozitul dela Cerna-
voda. S'a remediat lipsa de apd, cu ajuto-
rul vagoanelor speciale cari o aducea dela
23 kilometri.
Satucul Constanta s'a acoperit cu edificii,
avand mai multe etaje i magazii superbe. Un
far majestos, ridicat dela apritia companiei
engleze, a inceput s inlesneascg navigatorului
aterizarea. Constanta a fost transformata in-
tr'un oras care are deja mai mult de 400
edificii in piatrg. Para a cuprinde cartierele
de nord a peninsulei, populatia este de 6000
suflete. La vest, formand o mahala separata
a orasuIui, s'au ridicat elegantele locuinte ale
englezilor, autorii acestor transformari .
Acesta era oarecum tabloul Constantei la
1869 1).
- La inceputul razboiului dela 1.877 niciun
uvraj serios n'a fost construit pentru apararea
Constantei ; Rusii au ocupat-o fr mult
ostenealg. La prsirea sa de Turci, locuitorii
au fost aparati de masacrul basibuzucilor,
de matelotii vasului englez de rgzboi The
Rapide .
Situat la extremitatea dreaptg a mo-
lului lui Theodosiu, cgruia i-ar servi de
sprijin, Constanta a fost, in toate operatiu-
nile din aceasta regiune, un obiectiv, cgutat
cu mare ingrijire.
La 11 Iulie 1877 st. v., la 85 mile, In mare,
in larg de Constanta a avut loe o luptg
intre bastimentul rus Vesta , pachebot
armat de rgzboi i corveta cuirasat turcg
Fethi-Bulend . Aceasta luptg a fost singura
intre doug bastimente (exceptand torpilele),
fcndu-i mutual usoare stricaciuni si de-
prtandu-se reciproc, In conditiuni Inca
Pilote de la Mer Noire, Vol. I, pag. 46.
451
destul de posibile de a lupta, pentru un
rhzboi de natura acelui ce se Mcea.
In Iu lie 1877 Rush au inceput sh inthreasch
acest oras, din spre mare. Aceasth mhsur
a fost cu atat mai oportunh, cu cat, la 25
Julie, flota turceasch a incercat sh bombardeze
orasul.
La 24 Iu lie garnizoana rush din Constarrta
a respins o puternich recunoastere turch ple-
cat din Silistra in acea directiune.
La 27 Septemvrie 1.877 generalul Manzei,
care comanda divizia 8 de cavalerie, in-
credintat ea' o brigadh turceasch de 6000
oameni, comandat de Riza Pap, se forti-
ficase foarte bine, cu tunuri, la Bazargic,
a iesit dela Constanta, cu oamenii shi, execu-
tand o recunoastere in acea directie. Turcii,
solid stabili0 in acest oras, centrul dru-
murilor din Bulgaria Orientalh, au asteptat
inamicul cu incred ere, care, dup o lupth
Mil mare important, s'a inapoiat de unde
plecase.
Duph tratatul dela Berlin, acest ora im-
preunh cu Dobrogea au fost incorporate teri-
toriului roman. Armata 1-a ocupat la 25
Noemvrie 1877 si a fost primit cu entuziasm.
Domnia roman a pus acest oras pe un
picior de progres al chrui rezultat nu va
putea niciodath fi mai prejos de cea mai
mare prosperitate trecuth.
A fost, On in timpurile din urmh, in-
doial dac pe locul ocupat asthzi de Con-
stanta s'ar fi aflat vechiul Tomis 1), care
1) Formaleoni, op. cit., care pare s fi mostenit
dela Venetieni date sigure asupra localitatilor din
evul mediu, face diferenta Intre Tomis i Constanta.
Tomis, zice el, a purtat mai trziu, in evul mediu,
numele Zuopaparda iar in cele din urm (catre
1750) Tomes par (nume ce ar avea oarecare leglturd
cu trecerea Ungurilor). Constanta este indicat mai
la sud de Tomis.
Tot asa se afld si pe o hartd a Venetienilor M-
cutd in al XIII-lea secol si pstrat mult timp
in Palatul Dogilor, la Venetia.
El crede c punctul Constanta purta numele antic
de Heraclea. Ca pozitie topografica (dupa acea
hart) Tomis pare s fi ocupat locul Constantei
de astzi.
452
www.digibuc.ro
era pus, cateodath, ceva mai departe de
acest loc. Se pronunta numele Isaccea, Chilia,
Ovidiopol si chiar Medgidia 1
Inscriptiile ghsite in timpurile din urrnl
de Peters si alti arheologi, nu mai lhsh in-
doial ch. Tomis a fost pe sau in apropiere
de acest loc ; Mommsen o pune la Anadolkioi.
Tomaschek, la Tuzla-burnu ; in fine in
urma diferitelor inscrip%ii ghsite la Constanta,
duph ocuparea Dobrogei de Romani, nu mai
este nicio indoiala ch Tomis s'a aflat chiar
pe capul ce avanseaz aci in mare si deasupra
chruia se all astzi farul Constantei.
Michail C. Sutzo, de al chrui concis dar
insemnat uvraj, asupra Monunientelor antice
ale Dobrogei, ne-am servit adesea, opiniaz
c4 acea dela Constanta pare a fi cea mai
verosimilii idee de locul unde s'a aflat
anticul Tomis.
Anadolkioi, zice el, este un sat in interiorul
regiunei, aproape de o balth, unde se gsesc
foarte rar resturi antice. La Constanta, din
contra, fiecare constructie scoate la iveal
pietre sau monete antice, cari port adesea
numele orasului:
MHTPOHNIEDX HONTOY TOMEDT
Fundatiile monumentelor vechi sunt inch
vizibile pe mai multe puncte.
Shphturile Mcute, mai adaogh el, cu ocazia
constructiei liniei ferate, a scos la lumin
bAzele unei serii de coloane, ale chror unele
din sfhramhturi au fost ghsite in apropiere.
Lucrul excelent al sculpturilor, shpate cu
o mare iscusinf, arht o oper din epoca
Antoninilor, probabil, un templu de ordinul
Corinthian i de dimensiuni considerabile.
Nu e de mirare ca Tomis sd fi fost in apropiere
chiar pe capul Singol, mai la nord.
Aceast pozitie pare sa aib oarecare legaturd
cu fabula funddrii Tornii. Mai e posibil ca, in urm,
din cauza acestei mici distante ce le separd, orasele
sd se fi confundat ca _nume, sau, cel putin, Con-
stanta, devenind infloritoare, sd fi adunat resturile
dela Torni, ceea ce ar explica gsirea lcr in acest
oras.
 Tot In timpul executarii caii ferate, s'a
scos, aproape de ea, statui i inscriptii, cari
au fost trimise In Englitera.
Resturi bizantine nu Bunt" mai putin
numeroase ; la fiecare moment se gasesc
fundatii de ziduri, de crmid. din acea
epoca vi se vtie ca la Tomis domnia bizantina
s'a prelungit mult timp 1).
Tot la Constanta s'a mai gsit in ziduri,
a piatr, pe care erau sapate doua capete
de bour, inconjurate cu ghirlande i despar-
tite cu stele 2).
Pe la Inceputul mileniului actual, Genovezii
a,u ocu,pat Tomis vi au fundat un mare
stabiliment comercial.
Portul, fundat pe ruinele acelui genovez
este cu mult mai mic.
In fine dupa observatiile lui Remus
Opreanu, distinsul i neuitatul administrator
al Constantei de sub domnia Romnilor,
acest orav trebuie oarecnd sa se fi prelungit
mult in mare. Apa ascunde, chiar azi, ne-
numrate coloane i resturi romane, ba chiar
se crede e marea a inaintat foarte mult
spre uscat in partea unde se afla biserica
greaca.
Sutele de monete anfice, cari port toate
numele oravului Torni i gsite numai in
acelavi loc, pot ele rasa vreo umbr de inaintea epocei venirei Mylesianilor : Pindar
bnuial de existenta sa In acest loc ?
Acesta este, pe scurt, istoricul acestui orav,
pe care un autor italian, Amante Bruto n'a
ezitat si-1 numeasca Livorno al Romniei.
Cat despre ideile c: Kiewul, de pe Bori-
stene, oravul Sabaria pe Stein, In Austria,
Sarwar In Ungaria, ar fi orave Torni,
sustinute de Latio, Gaspar Bruschi, Glan-
dorpius, Laurent, Miller, Abraham Ortel,
caci acolo s'ar fi gasit morminte crezute ale
lui Ovid, despre condeiul, zis a lui Ovid,
de argint, aratat la 1540 de Isabela, regina
Ungariei, lui Petru Bergie i gsit la Tau-
runum (azi Belgrad), se pot considera ca
povevti.
1) Michel C. Soutzo., op. cit.
*) Dupd I. Ionescu.
www.digibuc.ro
In aceasta categorie ar intra i ideea lui
Griselini ea In muntele Mica In Banatul
Ternivan, turnul numit de locuitori a lui
Ovid, an fi adevrat and poate el nu e
cleat o urma a coloniei Lederata.
La 8 Iunie 1887 Kogalniceanu vi A. P.
Calirnach au telegrafiat lumei literare gasirea
lang6 un mal surpat i plin cu _pietre de
mormnt, la Anadolkioi, a pietrei ce acoperise
mormntul marelui Ovid.
Aceast piatra, se zie, reprezint sosirea
poetului la Tomis primit de Apolon.
2. ISTRIA SAU IST.RIOPOLIS.
Grecii primitivi Ii spuneau: Istria, Istros,
Istriopolis sau Istropolis.
Romanii: Istria.
Genovezii i levantinii: Grossea 1), poate
Eracla, Eschi Sala. Turcii: Sutguli2).
Devi unii cred ca ar fi Genucla Getilor,
ea insa a fost fondata in acelavi timp cu
Tornis i Callatis, de Mylesiani, pe la al
VII-lea secol (633 dupa Bouillet) inainte de
Chi' cam in epoca in care ovtile Scitilor
au trecut in Asia, gonind oastea Cimerienilor
dela Bosfor, spune Scimnul Chiotul 9.
Cu toata aceasta data a fundarei acestui
orav, se crede frig eh' el a existat inch'
(520 ani a. Chr.), Pisandru de Carnira (648
a. Chr.), Pherechide (408 a. Chr.) sustin ca
la gurile Dunrii, la cetatea Istria, era odi-
nioara. (pentru scriitori) o cerboaica cu coar-
nele de aur. Teseu, regele Atenei (care 1322
a. Chr.) a plecat sa o cucereasca, devi era
sacra, caci fusese Inchinata Dianei de &are
nimfa Taigeta, amanta lui Joe. Aceasta cer-
boaica trebuie sa fie o alegorie despre imen-
sele bogtii ce aduc gurile Dunrii. (A. P.
Calimach, p. 32).
1), 3) Formaleoni, op. cit.
3) Scythii este un nume general cuprinznd:
aryani, turci, uralo-finesi. Persil ti numesc Saci
(akail. Vorba gothicd skiatha, care inseamnd arkag,
intelegea Scyth.
4) Geograful lui Nicomede 'al III-lea regele
Bythiniei.
453
 Multi scriitori au scris despre aceast ce- In Istria Herodot trebuie sh" fi cApAtat,
tate ; din nenorocire cea mai mare parte din dela Tribali 1), notiunile sale despre Si-
aceste scrieri s'au pierdut. ginni 2). Tot aci 0 la Olbia 3), istoricii vechi
Ea a fost locul de natere a mai multor veneau s ggseasca i sa se conving4 de
scriitori celebri printre care vom cita pe perspectiya 4) lumei barbare de primprejur.
Ethicus Ister, autorul mai multor opere 1). aceasta se constat cu atat mai mult, cu
Monete cu 2 capete Intoarse, gsite in ct Herodot, care este totdeauna atat de
aceast regiune ca 0 in diferite localiati ale precis cnd poveste0e ceea ce se apropie de
Dungrii de Jos, la insula Serpilor, etc. pro- Istria 0 Olbia 5), devine, treptat, din ce in
beaz 0316 la evident c era generalizat ce mai confuz, in proportia razei sale de
in aceast regiune cultul Cabiric, al marilor observatie, dela aceste dou5. centre.
zei Cabiri, al fecioarelor Imp6r6te0i, al ma- Aci locuitorii Peninsulei Balcanice fceau
rilor zei Castor 0 Po lux. Adus de Mileziani, traficul cu barbarii.
acest cult a fost apoi adoptat 0 de Daci Teribilul i rAzboinicul rege Atia, unul
(A. P. Calimach). din conducAtorii Istrianilor, Scitilor, Getilor,
Dup Scylas de Carianda 2), in timpul s6u, Taurilor i Callatienilor, trimise Bizantinilor
la cetatea Istria se fkea, ziva i noaptea, urm6toarea scrisoare 6), din care reese
mare navigatie i comert. importanta comertului i indrzneala ce
Pe timpul lui Herodot (intre 490 sau 480 avea, bazat pe puterea sa.
0 408 in. de Chr.) se afla chiar la gurile Atia, regele Scitilor, &Are poporul Bi-
Dmarii ; el a vizitat-o personal. Acest oral, zantin, sngtatel nu va legati de comertul
foarte comercial, intretinea legturi vii de meu, ca nu cumva cavaleria- mea s bea
o parte cu triburile schitice, dela cari cum- apele voastre . Mai trziu acest rege, in
Ora grne i alte producte naturale, de alt etate de 95 ani, a cbut mort pe cmpul de
parte eu Grecia, unde le trirnitea. onoare, luptndu-se contra lui Filip regele
Geograful Memnon, spune c'd a fost un Macedoniei, precum sustine i Teoporup.
mare rzboi intre Bizantini de o parte, Istriani Rezistenta disperat pe care oraele lito-
Callatieni de alta, pentru comertul Tornii, ralului tracic: Istros, Tornis, Callatis etc.
pe care Callatienii voiau s-1 monopolizeze 3). au opus cucerirei romane, in mornentul chiar
Era situat aproape de gura cea mai de jos in care se angaja lupta decisiv6 cu Mitridate
a Dui-1611i i att de infloritoare cg, altAdat, (73 In. de Chr.) probeag ek In aceasta re-
i se dduse numele de Bella (frurnoas) 4). giune mitridatismul avea r6d6cini profunde.
Era un timp cnd fgcea 0 ea parte din
fairnoasa federalie a celor cinci orafe, Pen- 1) Tribalii, un fel de traci.
2) Siziginnii, popor barbar ce locuia dincolo
tapolis, compus6 din: Odissos (Varna), Minis (la nord) de Aghathyrsi; Lenormant li identifica
(Constanta), Kallatis (Mangalia), Messernbria cu Ciganii.
(la nordul golfului Burgas) i Appolonia (la 2) La gurile Niprului.
sudul aceluia0 golf) 5). 4) Spune Hasdeu, op. cit., pag. 195.
2) Olbia in limba greaca veche ar Insemna prea
Intre cari i Antonini Augusti (Caracallae) fericitti. Ea a fost zidita de Mylesiani. Unii pretind
Itinerarium. a ea devenise Borusthene i se afla la 200 stadii sau
3) Autor i geograf ce a trait sub Dariu, 510 ani 15 mile dela gull. In epoca sa de Inflorire, ea a fost
Inainte de Christ. renumit pentru targurile sale de sclavi (Strabon,
3) Photin, Miryobiblon, Cod. XXII. Citat de Cartea 7). A stralucit In al V-lea i IV-lea secol In.
A. Papadopol-Calimach, Columna lui Traian, An. de Chr.
IV, Nr. 2. 2) Citata de Clemens Alesandrinul (al II-lea se-
4) Pilote de la Mer Noire, Vol. I, pag. 34. Notes. col d. Chr.) luat fi de el dupel Aristocrit (23 ani
3) Idem. d. Chr.).

454

www.digibuc.ro
 In basinul occidental al Euxinului, Mithri- in opera Synecdemos o pune la Karanasib
date cuta aliati si soldati ; drept vorbind si Kasapkioi.
el nu fcea cuceriri ; e posibil ca prin purtarea Desjardins credea s fi fst pe Inatimele
sa s'. fi fost adorat, 046 In monetele g6site dela Gargalik (25 km. dela Tomis), unde
la Varna (Odessos) principala cetate greac se vkl ruine considerabile. Lasand la o parte
din aceasta regiune, portretele lui Alexandru existenta ruinelor, eu cred c. Istria a fost
i Heraclie divinizate purtau frizura carac- aci, din caug &A in acest punct trmul
teristic6 lui Mithridate. ofer o intrare a marei inconjurat cu mari
Intre anii 50-40 a. Chr. Boerebista, regele inltimi cari au putut oferi un adapost
Dacilor, a atacat si damat Istria, Im- natural vaselor Inc6 din cele mai vechi
preunA cu toate grasele grece dup marginele timpuri.
apusene ale Pontului, Incepnd cu Tyras, Strabon o pune la 270 stadii, la nord, de
Olbia si continund cu Tomis, Kallatis, Tomis (46 km.). 0 inscriptie g5sit la Kara-
Odessos etc. Urmele cutreergrei sale pustii- Irman 1) pare a..i asigura cu precizie vechea
toare au fost asa de adnci, inct chiar 150 sa existent pe acest punct. Aceast situatie
ani mai In urm6, ele nu erau inc6 sterse. pare 86 se preteze prea bine datelor din Iti-
Incrcat de przi si In fruntea a 200.000 nerarele indicatiunilor lui Strabon. Urmnd
oameni, acest puternic rege care avea vreo drumul ce inconjura lacul Tasaul, distanta
16 ceati principale Intre cari: Genucla, Dino- dela Kara-Irman la Constanta, este (aceea
geto, Novidun, etc. a reusit s intemeieze dat de Strabon 46) 44 kilometri. Din
pe ambele maluri ale Dungrii un stat pu- aceast inscriptie mai reese eh' cetatea era
ternic ce se Intindea dela .A.driatic6 la Marea autonom6 si adesea atacat de barbari 2).
Neagr5. 1). Asem6narea monetelor acestui oras cu ale
Care 238 Gotii trecnd pentru prima oae Olbiei, lag s. se Inteleag6 cA" aceste dou
Durarea s'au npustit asupra acestor cet'ai cetai se aflau, una vis--vis de alta, in
si Istropolis, cea mai aproape de gurile Du- raporturi particulare.
naei, este prima lor victimg. Romanii o considerau departe de Tornis
Care anul 275 gotii atacnd imperiul 250 stadii sau 311/4 mile la nord.
In primele timpuri ale asezaei lor in
roman fac din Tyra si gurile Nistrului punctul
de plecare al expeditiei lor de pe ap. aceste locuri, ea n'a fost dect un fel de mosie,
Mult timp nu s'a cunoscut pozitia ocupat cmia timpul nu-i lsase nimic, nici cea
de Istria ; se stia numai ea' se and la gura mai mic6 urna din vechea ei glorie.
cea mai de jos a Durarii. Antoniu baut la cetatea Istrianilor, de
Bouillet, crede c6 s'ar afla la Ghiustangi, &are Scitii Bastarni, veniti in ajutorul Mi-
Proslovita sau Kara Irman 2). Cu mai mult silor, a fugit 8).
probabilitate terminA el, ar fi fost la Por- Arrian, guvernatorul Capadociei trimis de
tita. Intr'adeVr intrnd din mare, pe Adrian cu o flot spre a recunogte in de-
aceast gur, pe dreapta se vede o indltime taliu coastele Mail Negre si s'd se ingri-
pe care ar fi putut foarte bine fi asezat un jeasc4 de siguranta lor contra barbarilor,
oras, devi nu destul de mare. Dar in locul ne-a lsat, in Periplul sciu asupra Pontului
Istriei, ar fi de gndit mai lesne la Ad-
Stoma (?) Cercetari In aceast localitate ar 1) Kara-Irman sau Kara-Arman (Arie Reagra)
putea da oarecari rezultate. G. Tocilescu este un sat care se afl pe promontoriul Kara-Irman
pomenind de geograful bizantin Hierocles (In vechime Promont. Pteros, Kermen In secolul
XVIII).
1) Gr. Tocilescu, Istoria Romemd, P. 1, pag. 26. 8) Michel C. Soutzo, op. cit.
*) Ceea ce pare a fi fost exact. 8) Dione Casiu, Cartea 37.

455

www.digibuc.ro
Euxin '), importante detalii asupra acestor
coaste 2).
Sub domnia Antoninilor ea urm6 perioada
de fericire i inflorire a tuturor cettilor
pontice, precednd cu putin, in cgderea lor,
pe acea a imperiului, la inceputul invaziu-
nilor barbare.
Distrus6 de barbari, ea n'a mai fost resta-
bilit, din cauza deprtgrei, probabil a gurei
Dun'arii de dnsa.
Cnd Baiazet I a fundat orasul Babadag
spre a putea- apra cu inlesnire teritoriul
ocupat al Dobrogei, Kara-Irmanul a devenit
portul acelui oras, (Larousse).
Dup numele acestei cetAti, unii autori,
adesea si cu drept cuvnt, numesc Istria si
care nume ar trebui dat oficial, provinciei
ce intelegem azi prin Dobrogea: nume Vatar
cu totul strAin romnismului.
3. BABADAG.
Acest oras, care oare cnd a fost foarte
mare, asezat inteo vale bltoas, datoreste
numele sdu unui sfnt mahometan numit
Baba si care a fost ingropat la picioarele dea-
lului care domin6 orasul (0 al crui adevrat
nume este Babadagh-Kassabassi, mahalaua
dealului lui Baba, asa csa numele actual este
o prescurtare).
Sultanul Baiazet a zidit aci o moscheie aco-
perit cu plumb ; mai multi viziri au con- trecea peste un pod frumos de piatra. La
1) Acest uvraj *), care a raspandit o mare lumina Dobroge care cuprindea cam 200 sate de
asupra coastelor acestei mari, Kris In limba greack
a fost tradus si explicat In limba latina de Stukius.
2) In calitatea sa de amiral, datele din cartea
sa (Arriani opera, 35, pag. 132-135, edrtia
Nicolai Blancardi, Amsterdam 1683; uvraj aflat
ta biblioteca muzeului britanic din Londra) se pot
considera destul de precise ca acele din timpul sari.
Dela a 5-a gura (cea mai de jos a Dunarii) 500
stadii pan la Istria; de aci la Torni 300 stadii
(Stadiu olimpic fiind (Mihalescu, Geogr.) 184 m. 60;
acel egiptean 222 m, 45.
Stadia, dupa germani, are 625 pic. sau 125 i %
pasi % miliari.
licpbanS numele ce grecli dau voiajelor de circum-
navigatie. Toate periplele se glsesc reunite In colectiile
H. Dodwell, I. F. Gail, God Bernhardy, Ch. Miller, etc.
struit moschee inteo vreme poseda
un mare caravanserail i frumoase trguri.
Imprejurimile sale sunt fertile si agreabile
iar locuitorii lui, in epoca de prosperitate,
erau renumiti prin neglijenta lor de a-si
indeplini datoriile religioase i prin brigan-
dajul lor.
Ascunsi inapoia arborilor, ei asteptau pe
voiajori pentru a-i asasina i despuia. Ei
erau lai in lupt. Comunicnd cu Marea
Neagra prin lacul Razelm, cazacii, in brci,
de multe ori au ptruns pti la el, jefuindu-l.
Mai trziu intrarea lacului a fost inchis6
astfel orasul a fost pus la ad'apost despre
aceast parte.
In apropiere de lac era o fort:area-V pe care
Turcii o numeau Ieni-Sala, ale en-6 ruini
se vedeau pan6 in timpurile din urma.
In Iunie 1674 sultanul se afla la Babadag
unde se distra cu vntoarea. In acest timp,
trupele se adunau iar el era decis 8 continuie
rzboiul cu Polonia sau s' ajung6 la o pace
onorabil cu acest regat (N. Iorga, I, pag. 84).
La 11 Iulie 1677 orasui era destul de mare,
sitUat tribe dealuri ins' filed niciun zid sau
intgriri imprejur. Ulitele erau toate pavate,
dar foarte inguste. Avea multe case de zid.
Mai avea 4 moschee cu turnuri. Orasul avea
foarte multi sclavi. Cam la o leghe departe
cte oras, spre sud, se Oa un rulet care se
acest rulet, spre sud, incepea adevrata
ai cror stpni erau numiti boieri
sau timari in numar cam de 500 (N. Iorga, I,
pag. 94).
In toamna anului 1.769 armata turcease
se afla la Isaccea si cum era pn atunci
obiceiul, marele vizir trebuia s petreac6
iarna la Constantinopole, cu o parte din
armat i s revie in primvar spre a
relua cursul operatiunilor
Circumstantele lug erau prea grave ; Rusii
erau st5pni pe Hotin, reputat ca una din
cheile imperiului Otoman i in posesiunca
celei mai mari prti a Moldovei ; atitudinea

456

www.digibuc.ro
lor era aa de ameninttoare c marele vizir
a hotrit s la cartierul de iarn In vreun
punct oarecare al trmului drept al Dunrii,
destul de aproape de Brila pentru a putea
ajuta la nevoie aceast cetate precurn i
Galati, Mcin i Silistra. El a scris la Con-
stantinopole pentru a expune Sultanului
aceste consideratiuni i a-i care ordine asupra
acestei chestiuni. ligspunsul a fost ea' : Inl-
timea Sa las la prudenta Vizirului i a con-
siliului, alegerea cartierului de iarn.
Generalii au fost, aa dar, adunati; p-
rerile lor erau imprlite ; unii voiau s se
Inapoieze la Constantinopole, alii voiau s
mearg la Silistm. Acei cari erau animati
de mai bune sentimente i mai patrioti, au
propus Baba dagul. Ei au fcut s reias rea Ii impiedicase s se instaleze pe cmp,
toate avantajele din luarea acestei se gseau deja stabiliti, de aceea ei, care-i
care ar fi un punct central, In apropiere de procuraser toate comodittile, repaosul pe
toate cettile susceptibile de un atac imediat.
Cu toate acestea majoritatea a hotrit ca
lagrul BA fie luat la Silistra i ziva de 29
Septemvrie a fost hotrIt pentru plecare.
Konakgi-Paa, ofiterul destinat pentru pre-
gAtirea locuintelor ofitereti, dup obicei,
a plecat cu o zi inainte. 0 mare parte din
soldati IT urmar. A doua zi, restul armatei
a defilat ; deja au Inceput s se departeze de
Isaccea cnd o canonada puternicd s'a auzit
pe tarmul drept al Dunrii.
Vizirul a suspendat marul. Informatiunile
culese au adus tirea c'd Ruii au atacat
Galatii.
In zadar marele vizir a trimis ordonante
s cherne trupele cari plecaser In ajun.
Ele erau aproape de Babadag i au refuzat
absolut s se intoarc4. Era imposibil s'd se
inroleze oameni la Isaccea i Imprejurimi.
Soldatii rmai pe lng6 vizir erau in prea
mic numr i mai ales aveau prea putin
bunhvoint pentru a respinge pe Ruqi, In
caz de atac.
Trupele au continuat marul iar vizirul a
ajuns la Babadag. El a stat cteva zile In
acest ora de unde a trimis ajutoare In oa-
meni, bani i munitiuni, oraelor amenintate
de Rui. El &idea ca in urm s mearg6 la
Silistra unde trebuia ss ia cartierul de iamb,.
Ofiterii ca i trupa, pe cari frigul i vremea
care Incepuserd s-1 guste, au preferat acest
ora oricdrui altul i astfel au renuntat la
proiectul de a merge la Silistra.
In Aprilie 1770 cu inceperea sezonului
frumos, pentru a scoate pe soldatii Turci din
lncezeal i a le anunta inceperea unei noi
campanii, marele vizir, insotit de toti ofiterii
precedat de steagul sfnt, au iesit din
ora cu mare pomp, aezndu-i cortul in
cmpie in partea oriental a canalului Ba-
badag.
Oraul Babadag de altdat are astzi
aspectul unui sat.

457

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IX.

GURILE DUNARII.
1. DELTA VECHE. face sa credem mai mult c' Argonautii, siliti
Aristotel (384-325 a. Chr.), Apolloniu de prin felul navigatiunei Ior s lungeasc
Rhodos (279-186 a. Chr.), Teopomp, Ari- coastele, au intrat pe gura de sus a Dun'rii,
stotel Scimnu, Eratosten (III secol. a. Chr.), au ocolit delta 0 au iesit pe acea de jos.
Dionisios, Herodot (484-406 a. Chr.), Pis- Cum ins sa dedus c' noua Mare era
sandros, Apollonius de Tyane (97 a. Chr.) Adriatica, aceasta poate s'A fi fost o simpl
sustin c in timpul expeditiei Argonautilor, neintelegere, landu-se Istria 1), cetate la
Dun Area izvornd din muntii Ripeo se impgr- gura de jos a Dunrii, drept peninsula din
tea in vecing.tatea muntilor Scitiei 0 Traciei nordul Adriaticei.
(intelegea, probabil, la Semlin) in doua brate : Inregistrnd, numai, aceast bizar cre-
unul curgea spre Marea Adriatic si altul dint, vom trece inainte, incepAnd cu ordinea
ctre Marea Neagr (intre anii 1.300 0 1200 timpului ;
a. Chr.). Acest din urni brat intra in Marea Vom lua principalii autori, cei mai demni
Neagr' prin dou guri: Colon 0 Arios (Sf. de credint 0 vom vedea numgrul gurilor ce
Gheorghe si Chilia ?) formand insula Pefki, fiecare atribuia Dun'rii si, cum ei trebuie
(poate chiar canalul Cernavodei). 8'6 se fi bazat pe oarecare date sigure, vom
Aceast credint4 impartAsit 0 de urmaii admite a' num'Arul gurilor Du/166i ex-
lui Pindar (520-440 a. Chr.), este bazat' pe puse de ei, erau reale, acele din timpul lor.
declaratiile Argonautilor, c' ei ar fi urcat La inceput, and marea se intindea pan'
Dunsrea si e ar fi intrat in Adriatica, pe aproape de Calafat, in form' de golf, Du-
unul din bratele sale, spre a se reintoarce n6rea, restrns' hare Ormurile abrupte 0
in Grecia. stncoase ale muntilor, nu putea avea cleat
Aceasta idee pare foarte greu de admis, o singur gull.
afara dach vreun cataclism n'ar fi ridicat Pe msura ce golful se umplea prin de-
coastele nord-estice ale Adriaticei 0 atunci pun eri iar valea se ilirgea, este natural c
Sava, din gur a Dungrii, 0-a schimbat numrul gurilor s'a mrit, formnd succesiv
cursul invers 0 a devenit afluent. Dificul- intia, a doua a sa delt, etc.
tatea de a admite un cataclism geologic, 1) Numele pepinsulei Istria, din Adriatica, sA
att de important ct si de apropiat, singurul fi rAmas 'in amintirea credintei, de altAdatA, a tre-
care ar putea ajuta aceast credint, ne cerii In apropiere de ea a unei guri a Istrului?

458

www.digibuc.ro
 Este incontestabil &h.' delta ajungnd sa se se crede sub solul marei insule Batta, in
formeze intre Silistra i Harpva, avea dou dreptul Cernavodei, nu mai las nicio In-
guri i resturile unei pduri petrificate, ce doial.

Astf el mrindu-se numrul gurilor, cu timpul, ajungem s gsim:

In timpurile ntythologice (1300-1200
a. Chr.) se credea cl Dun5rea avea. doua guri,
In Marea Adriatic& si alta In Marea
Neap% : aceasta din urm& se des-
Ortia In alte
Herodot (484-406 a. Chr.) vorbeste
ca Dun5rea fn timpul ski avea . . cinci guri
Apolloniu de Rhodos (270 186 a.
Chr.), (sau 276 'Ira. Chi%)
Strabon, (50-60 a. Chr.
primii ani ai lui Tiberiu)
Ephor 1) (350 ani a. Chr.)
Dionisie Perieget 9, I secol .
Valeriu .Flaculs) (111 d. Chr.).
Statius a) (poet 80 p. Chr.)
Gloid (43 a. Chr.-17 p. Chr.)
Pliniu cel bdtrdn (23-79 p. Chr.)
Ammian Marcelinul 9
Arrian (105 d. Chr. sub ImpAratul
Adrian), mare comandant al flotei
romane In Marea Neagr
natorul Capadociei
cari se desprtiau lng4 Semlin : una mergea
doud Calon i Arios (presupuse? Sf. Gheorghe poate
chiar balta actual a Cernavodei i Kilia), for-
mnd Intre ele Insula Pefki. (In locul lui Sf.
Gheorghe ar fi putut fi una care a disp&rut).
(IV, 47).
trei
mort In
fapte El mai adaug 5. cI gurile extreme erau departe
de 500 stadii sau un grad ecuatorial. Insula Leuce
(Levka, a *erpilor) era departe dela gura din
centru 500 stadii ; dela gura Skintii (Sacrum
ostium) la Istriopolis 500- stadii ; dela Istria la
Tornis 500 stadii; dela Tomis la Kalantia 280
stadii. Cea mai 1at6 era cea mai de jos, acea Sacra
(Ispbv al-ouce) (Cartea VII, Cap. III, 15).
cinci guri,
. . cinci
. sapte
ttpte *
. rapte I (Tristele II, eleg. unica, vers. 189).
. gase (Peuce, aldturea de insula cu acel nume, Naraeu
stoma, Gaon stoma, aproape de insula Sarmatica,
Pseudostoma cu Insula Conopon Diabasis, Boreo-
stoma i Spideostoma).
apte guri
i guver-
cinci guri Dela gura Dunrii numit Psilo la a doua gura
60 stadii (cam 5 mile) 6) ; de aci la gura nuxnitl
Calum 40 stadii cam 3 (mile) a) ; iar dela Calum
la Naricum a 4-a gura a Istrului 60 stadii (cam 5
mile) a); de aci la a 5-a 120 stadii (cam la 10
mile) 6) ; dela a 5-a la orasul Istria 500 stadii

1) Muller, frag. 77 el 78.

Orbis Descriptio, Vol. 301.
') Argonauticorum, VIII, 137.
') Silvarum lib. V, carmen 2.
') Cartea XXII, Cap. 44, 46.
') Evaluarea amiralului Iurien dela Gravidre; el pretinde c St. Gheorghe se numea Naracon ; Sulina era Calos Jar
Chilla Psilus.
Inteo hartil. pub1icat5. In limba franceza. a Companiel Dunarene, In 1840, SI. Gheorghe era Khas Elias (

459

www.digibuc.ro
 (cam 49 mile 1) iar dela Istria la Tomis 300
stadii (cam 29 mile) 1).
(Arriani opera 35. Edit. Blancardi, Amsterdam).
Ptolomeu (scria pe la 125-135 p. Chr ) gase guri
sub Traian 0 Adrian (III, X, 2, I) Ieron isfnt) 1 Hewil, la sud; Nara-
Ibid (dup/ Enghelhardt) .... fapte * kion, Calm, Pseudostoma, Boreion, Tiagola f klav,
(Enalt, probabil, cu inteles dela nord, cum 0 era
(Tocilescu, op. cit., pag. 69) 3).
Tab la lui Peutinger (Thodossian, 161
(?) 222-235 p. Chr.) editia Scheib 0
C. Mannert, Segm 7-a (?) patru guri
Ibid. publicatia Desjardins (acea ade-
vArat, din timpul lui Sever) . . gase *
In al XIII-lea secol (harta venelian5) ease *
In liana Metrii Negre a Atlasului lui
Diego Hornell trei guri definite i 3 limanurf ce se pierd.
Dup Formaleoni in al XVIII-lea secol
gurile s'ar fi numit:
in antichitate Boreostoma
gura Chiliei in evul mediu Lachostoma
in timp mai nou Killiboghassi
i in antichitate Pseudostoma
gura Sulinei 1. modern Elias
gura Sf. Ghcorghe: Novacostoma.
Cantemir (1710) cinci guri
Un comerciant german (cit. de D. Has-
deu) la 1768 cinci * Acest german declar cd el nu a considerat pe acele
cari se van/ in vr'unul din bratele cele mari sau
pe acele cari de0 se vars/ in mare nu se pot Ilia
in considerare.
Un raport ruses(' la 1835 trei guri In acest an, guvernatorul general al Rusiei meri-
slionale, Principele Vorontzov, a Irimis a coral-
shine special/ spre a studia gurile Durarii: Ra
portul s/u constatd trei &le originale, fiecare
din ele imprtindu-se in mai multe secundare,
medii 0 mici, peste tot 16 (B. P. Hasdeu, 1st.
Criticd a Rom.).
Dup Enghelhardt (Comisarul francez) Kilia, cu noua brate secundare.
la 1860 trei guri Sulina, fr niciunul.
Sf. Gheorghe, cu trei brate secundare.
Din examinarea celor mai de sus i din a fost formata fiecare de1t6 ce avea acele
acea a topografiei actuale, rezult6 c5.: guri _i. prin urmare a efectului curentilori
num6rul gurilor Dunrii in diferitele astfel num6rul gurior a crescut sau a des-
epoce a fost consecinta ltimei veiii, in care crescut, intre Calafat i. marginea marii
2) Comentind Periplul lui Arrian, amiralul dela Graviere transforma astfel distantele timpului aceluia In mile marine
de astazi Intre diferite orase de pe marginea apelor:
Dela Tomis la Callantia 29 mile.
Dela Callantia la Portul Caron 17 mile.
Dela Portul Caron la Tetrisadia 12 mile.
Dela Tetrisadia la Bizus 5 mile.
Dela Bizus la Dionysopolis la punctul mide extremitatile Emului cad perpendicular In mare 35 mile.
(La Marine des Ptolomees et la Marine des Romains, Tome Second, pag. 176/177.
2) Cuno (156, 180) pretinde a Boreion stoma a lui Ptolomeu este Sulina ; Kcabv =mitt, Sf. Gheorghe, iar Wm, CFTOVA, Kilia.
2) Evaluarea amiralului Jurien dela Graviere; el pretinde ca. Sf. Gheorghe se numea Naracon ; Sulina era Calos iar
ChilM Psilus.
Inteo harta publicata in limba francezt a Companiei Dunarene, In 1840, Sf. G-heorghe era Khas Elias (!)

460

www.digibuc.ro
actuale, dupa cum intalnirea apelor grate chiar se spune c flota sa de vase, care avea
cu dulci se transporta pe o albie deschig s'a-i inlesneasc trecerea In ostroave, fusese
sau Ingust ; bAtutA 0 nimicit de Tribali.
varietatea topografid a deltei a fost Prin delta DunArii au trecut acei ce au
infinit ; dat natere regatului Daciei. SA asculam
pArtile joase ale albiilor, umplndule istoria :
cu aluviuni, in timpul inundatiilor, gurile dis- Sirmu sau Sarmis, regele Tribalilor dupA
pAreau sau se preMceau In canale ; exemplu: Greci, regele Traciei, dupA Quintu Curtiu
DunArea veche Intre Belina i itov, l3orcea regele Dacilor 1) gonit de Alexandru cel
Intre Silistra 0 Harova, Dunrea veche Mare 2), a fugit In aceast insula (ce nu
intre Harova 0 MAcin etc. putea fi bltoas 0 neIocuibil, ca delta de
Deltele inaintau in golf schimband de azi). Acolo s'a unit cu Getii (ce nu puteau trAi
forme; efectele inundatiilor, inAltnd ma- In nite asemenea MO, afar de cazul ( ?)
lurile,. mAreau curentii, strangand apele In &dud Giftii ar fi fost ca lipovenii de azi) ; au
canale adnci. Cu cat delta inainta i pe trecut pe malul stang 0 inaintand, spre
ingsura ce apropia o vale cu un orizont apus, in interiorul Wei, au fundat un ora
intins, cu atat numrul gurilor se marea 0. Sarmigetuzo (Talipico In limba veche) pe
apoi se reducea, dach Inaltele maluri ale care Romanii, latinizandu-1 in urmA, l-a
vAii se apropiau. Astfel noi guri se formau numit Sarmize-Getuza (Cetatea lui Sarmis) ?
0. clispreau. Relativ vorbind, revolutiile Monarchia dad dateaz, cu fundarea sa,
geologice sunt prea rare spre a se vedea la 330 a. Chr. 3).
influenta lor asupra gurilor Dungrii. Deci la 330 a. Chr. in delta DunArii erau
Se observA cA, mersul general al fluviului, dealuri, codri, etc. 0 ea era locuitA de Geti.
ca al tuturor rAurilor mari din emisferul Ori toate aceste au disprut sau delta cu-
nord, se apropie, In valea sa, spre ecuator prindea 0 o zonal dela sudul gurilor de astAzi,
0 ca." avnd In vedere o portiune de fluviu, unde, In adevAr se gAsesc 0 astzi, dealuri,
In o jumAtate a vAii, ori de ate orixiu exist codri, etc.
alte cauze, curentii 0. marile adncimi, Irn- Din cele spuse de istorie i din analiza
preunA cu patul, se gAsesc In spre partea topografic reese &A:
dealului celui mai Malt, exemple: Hrova, Dunarea, pe lngA gurile actuale, trebuie
Braila, Galati, Reni, Ismail, Tulcea, etc. 86 mai fi avut un brat care curgea cu mult
Ne vom ocupa aiurea cu studiul detaliat mai la sud, decat acele de astzi.
al reliefului terenului in valea DunArii de CA acel brat trebuie sA fi curs In mare, aa.
Jos 0 vom vedea In diferite epoce, foarte fel In cat delta urma sA cuprincla un teritoriu
apropiate de a noastr, o topografie foarte 1) Numele Dacus se mai exprim Davus, Dais
curioas, rididrile sau micorArile nivelului (nume dat de dare Greci Dacilor), Dahis (la Greci
apei, precum 0 ale solului depus, atat de Insemna btit6u, nume dat apoi Scitilor spre a-i
marile cat i de ordinarele inundatii. deosebi de Daci) ; Dava (cuvnt dac ce Inseamn
cetatea ori fortdreat5.) ; Dakas (In idiomele slave
Istoria ne-a spus cA, In timpurile vechi, 0 sarmate Insemna slbiciune, chei nu erau stl-
insula Peace fAcea parte din delta DunArii batici (tari) ca ei.
i &A era acoperitti cu pduri ; era o Ora' 9 Eroul a plecat In luna Mai 335 din Amphipolis,
sAlbatecA, care inspira groaza. Alexandru, trece muntele Emul 0 atac cu ajutorul unor cornii
marele erou al antichitAtii, cu toat bravura venite din Bizant, pe Tribali, sub regele Sirmus,
In insula Peuce; atacul nu retqe$e ;-. atunci eroul
lui, s'a oprit Inaintea ostroavelor deltei Du- a trecut Dunrea acolo unde astAzi este Calrira0 i
nArii, neindrAznind s-i angajeze falangele Cornatelul (A. Xenopol, pag. 56-57).
sale inteo asemenea fioroasA localitate. Ba I) Waillant, op. cit., Vol. I, pag. 18.

461

www.digibuc.ro
destul de mare, destul de productiv ili destul Midia. Aceasta ar explica pan la un punct
de uscat spre a permite s triasc'd In el un Intinsura dintre acest cap i. capul Singol.
popor. 0 ridiatura de pmnt, rezultatul unei
Marie I, regele Visigotilor (382-412), actiuni geologice, barnd bratul de sud al
acela care a dat o lovitur mortal vechei ci- Dunrii, 1-a for-tat sa devieze cursul su,
vilizatii, sfrmnd prestigiul inviolabilittii &Are nord, s formeze bratul Mcinului sau
care a acoperit Roma timp de 700 de ani 1) al Dungrii Pechi i Ed se uneasc6 cu gemenul
se spune In istorie 06 s'a nscut In delta sdu la Ghecet, sau, pe acel timp poate, la
Dunrii. Isaccea.
Mocirla ce corespunde deltei de astzi, este In fine o a treia presupunere, consist in
greu sa fi vzut nscndu-se un Alaric 1 acea c'd fundurile joase de IA valea Cerna-
Incontestabil mai era un singur brat. vodei, pan la Medgidia i. Kara-su, ar fi
De unde pleca i unde ar fi locul unde el patul unui vechi brat al Dunrii, care ajuns
se vrsa in mare ? la acest din urrra punct, trecea In valea,
Sunt mai multe preri, unele mai vagi dela nord-est, care se apropie de Canara
dect altele. i. s'ar fi vrsat in eserul cu acest nume.

Unii pretind c gura In chestiune se de- Pn dincolo de Cara-su nimic nu depr-

tap din fluviu mai jos de Isaccea, imecliat, teaz aceast supozitie de adevr. De aci
ocolea platoul mnstirei Cocoq, lua cursul ins pn la mare se prezint o creast cu
rAului Taica, intra in eserul Babadag, ill punctul cel mai de jos la vreo 60 metri 1),
traversa i apoi se vrsa in lacul Razelm. i. aci Incepe deficilul.
In aceast supozitie gura in chestiune Un singur mijloc ne rmne s Inceregm,
cuprindea In delta' dealurile aride nord-estice In favoarea acestei idei sprijinul tiiatei.
ale Dobrogei ; prea sterpe pentru a primi Reclus, unul din cei mai savanti obser-
pe Tribali i s adposteasc6 pe Geti, in vatori ai fenomenelor pmnteti, ne spune
cateva zeci de kilometri. ea' alturi de o surptur a unei portiuni a
Aceast parte a deltei se numea li insula pmntului, adesea, in vecintate, se produce
Slciilor 2). Dealul Be$-Tepe, care formeaz6 o ridicgtura.
partea principal a acestor dealuri este Or, Pliniu spune ca Heraclea, la nord,
destul de sterp, nu cuprinde pe dnsul niciun Bizone la sudul Mangaliei, Kallatis insi
fel de arbori, necum salcii in aa cantitate duph altii, s'au surpat In urma unui cu-
spre a putea, din cauza numrului lor, tremur ; e posibil dar ca partea dela nord de
s se atribuie numele i insulei. Prin urmare Constanta s se ridice, devenind bratul
insula se Intindea mai la sud de Babadag. Dunrii i trimitndu-1 sa formeze gemenele
A doua bnuial, nu mai putin curioas Borcii.
i tot att de problematic: CA exist o ridiatur la nordul Constantei
Fluviul se desprtia, sus de Vadul oui, aceasta ne-o spune starea maritim a na-
In dou ramuri: una apuca pe sub 1nl- turei suprafefei pmntului ce acoper inAl-
timi1e Hrovei, lua patul ruletului de timile.
astzi Boroi, intra In lacul Serai, lua cursul C aceast ridiatur s'a fcut In timpul
Ramnudere, il urma Ora la satul Haidar, nostru, geologicete vorbind, ne-o probeag
Ing6 satul Alfak se unea cu valea Taului, ancora de pe vrful Deniz-Tp uncle nicio
pe care o urrna 'Ana la mare, treand prin putere mecanica nu ar fi putut-o ridica.
lacul Twul i. se vrsa in mare la capul De altfel teoria ce ar putea explica aceast
9 Hist. d'Attila, I, pag. 2. barare a bratului s'ar mai bazA i. pe traditia
2) Waillant, op. cit. 9 F. Kanitz, op. cit.

462

www.digibuc.ro
ca pe locul Medgidiei de astzi, se afla Ostium mai erau cloud guri meridionale,
odinioar o cetate romang (ale crei ruini cari ieeau in golful numit Halmyris, lirnitat
se Intind pe sub pmnt, de 2-3 ori mai de o parte de lantml de coline care brzdeaz6
mult ca suprafata actual a or4elului 0 trmul occidental al lacului Razelm 0 de
se tie 06 aceasta a fost un important port alt parte, la nord-est, de aterizrile Sfn-
pe unul din bratele Durarii. tului Gheorghe.
Se vorbeqte a la sudul Babadagului, s'ar 4 Unul din aceste dou din urm brate nu
fi aflat, in mijlocul cmpiei, urmele unui este deal Dunavdtul, care desearc, spre
vechi brat al Dunrii, ceva mai mult chiar sud, o mia cantitate din apele Sftintului
un fel de chei1), care ar lungi pe o mare Gheorghe.
Intindere linia ce oarecnd forma unul din Cellalt, care pare s fi avut dimensiuni
trmuri; neavand ocazie s le v'd 0 studiez, cu mult mai reduse, se separa de fluviu
m mrginese numai a le aminti. cam la 18 kilornetri In sus de cetatea Ismai-
Aceasta este pe scurt istoria parte sigurti, lului 0 se vrsa in mare, la extrernitatea
parte presupusd, a primilor timpuri ale for- golfului In care se arunc6 Dunavatul. Acest
mrei deltei Dunrii. Este natural a su- brat se numea Sacrum Ostium.
pozitiile ce izbesc mai mult imaginatia, Aceste dou derivatii ale Durarii con-
apartin de sigur istoriei timpurilor mitice, turnau larrtul dealurilor cunoscute astzi
0 nu este niciun motiv sti li se dea o prea sub numele de Be$-Tepe (cinci coline) 0
mare incredere. formau astfel, cu bratul Sf. Gheorghe, o
Studiul gurilor Dunrii, in fiecare epoc, mare insul, zis Peuce, care constituia o
ar da natere unor probleme att de com- parte integrant din delt .
plicate, att de colosale, ca ne-ar antrena Sacrum Ostium, zice Enghelhardt, nu mai
prea departe spre a le putea face. exist, 4 dar se poate Ina urma directia
Noi ne vom multumi aci s terminra cu patului su nisipos in vecingatea Babada-
unul mai rational, mai modern i. mai clar, gului, situat la o zi dela Tulcea...
asupra ultimelor mifcciri ale deltei, datorit 4 VArfurile lui Be-Tp domin ca tot-
inteligentei pene a lui Enghelhardt, demnul deauna umeda cmpie a Dunrii de Jos,
0 vechiul reprezentant al Frantei In Corni- dar nu mai fac parte din delta Dunrii
siunea European a Dunrei (1860) 2). propriu zis, adic6 se mrginese s limiteze
Am spus c6 1300 ani inainte de Chr., basinul creia, impreun cu Chilia, ii tra-
adia In timpul expeditiei Argonautilor, Du- seag limitele.
nrea avea cloud guri. Capul deltei urea oarecnd pan5. la
... Nola secole mai trziu, dupg mar- Isaccea, dela care este astazi deprtat de
turia lui Herodot, care merit:A destuld In- 24 kilometri.
credere, de vreme ce scria In localitate, Pe de alt parte, golful care primea cei
Dunrea avea cinci guri . Enghelhardt ex- doi afluenti dunreni (Sacrum Ostium 0
plic astfel urmele acestor cinci guri: Dunvtul) putin Cate putin, s'a inchis
Afarg de Chi lia, Sulina 0 Sf. Gheorghe, despre larg, pe msur ce depunerile deltei
cunoscute In vechime sub numele: Thio- au progresat 0 aceasta prelungire a coastei
gale Ostium, Boreum Ostium, Inaracium care sud a format marele lac Razelm. Acest
fenomen este analog cu acel ce s'a produs
1) La grande Encyclopdie (Vo). IV, pag. 1027) la nord de Chilia, unde mai multe lacuri
11 numeste ruinele unui aid roman care urma un mari nu taunt separate de trm dect printr'o
vechi pat al DunArii, ale clrui urme se vdd si astzi.
9 tudes sur les embouchures du Danube. Galatz,
Ingust limb6 de pmnt aluvial (lima-
1862, pag. 22-33. nurile).
463

www.digibuc.ro
 Fr Ipdoiala cal marea s'a 1ntins odata
pana la picioarele lantului caruia Bes-l'p
li sunt punctele culminante.
Cat despre golful ce formeaza astazi lacul
Raze lm, In al XV-lea secol, se pare, era Inca
deschis, caci Genovezii, ocupau o fortareata
al crui principal turn se Irata Inca pe rigola. continua 0 cateodata regulata ca un
unul din retrasele Varmuri ale lacului i ca
la mica distanta de aceasta ruina, se intinde
un platou pe care traditia 41 determina ca
locul unui stabiliment comercial fondat de
navigatorii Mediteranei. De alta parte, se
pretinde, sunt mai multi ani, c s'ar fi
descoperit pe mniimi1e Invecinate o ancora
destul de mare.
Cinci sute de ani, dupa Herodot, adica In
timpul lui Ptolomeu, Dunarea 10 deschisese
doua noi ieiri, varsandu-si apele sale prin
fapte guri.
Dupal geograful egiptean, aceste dou
brate suplimentare se. detasau din bratal
Sfantul Gheorghe, catre mijlocul cursului
sau i intrau in mare Intre Sfantul Gheorghe
Sulina.
Pulehrum Ostium $i Pseudo Ostium, gurile
cele noi mentionate de Ptolomeu au disparut
ele ; dar dac ar fi posibil sa se exploreze
lacurile interioare care aeoper o parte din
insula Sfantul Gheorghe, s'ar putea gasi
urma paturior Mr.
Gura Sfantul Gheorghe nu se bifurca
deloc, la Inceput, la intrarea sa in mare, ca
astazi. Marea insuld Olinca, care atinge cu-
rentul sau aproape de mare, nu pare sa fi
ie0t din patul fluviului prin ingramadirea
treptata a materiilor aluviale. Clisa i ar-
gila din care ea se compune sunt atat de
compacte, tarmurile sale abrupte aunt atat
de tari, c ele rezist, fail a fi simtitor man-
cate, ca un pintene tare asezat, la intreaga
violenta a apelor aruncate contr capului
sau. Aceasta soliditate remarcabila seamana
a justifica supozitia ea Olinca, ar fi aderat
altadat a. la continent 0 ca. fluviul, Inchis care
sud prin bancuri nisipoase, cleschis o breg
care est, facand iruptie prin malul sau stang.
464
www.digibuc.ro
Harta lui Ptolomeu mai arata Intre altele,
un brat interior care trimetea In Sulina o
parte din apele Chiliei. Punctul sail de se-
paratie corespundea cam cu meridiana unui
lac vecin, Thiogale Palus, care nu este altul
cleat lungaretul lac al Katla-bugului 1). 0
canal artificial, leaga actualmente cursul su-
perior al Chiliei cu cursul mediu al ramurei
a doua a deltei. Aceasta rigola, ,origa, care
nu este trasata pe cea mai mare parte din
hartile moderne, se degajeaza la sud de lacul
Katlabug i fra indoiara, arata directia
drumului de scurgere semnalata de vechii
geografi.
Basinul Chiliei parea atunci mai re-
gulat ca astzi ; marea masa de apa ce el
conduce la mare, fara a se scurge pe un pat
rectiliniu, nu se desfcuse Inca In numeroase
canale cari s'au format In dou locuri ale
parcursului &Au interior 0 Inca nu se corn-
pusese delta secundar care s'a desfasurat
la gura sa.
In ceea ce s'atinge de primele schimbari
cari au afectat sgternul sau, se crede ca In
punctul in care bratul Chiliei se pierde In
mijlocul celor dou archipelaguri ale sale,
profilul sau devenise w de lat, c bratul
forma dou feluri de basinuri, In cari cu-
rentul, mai pulin activ ca Intre Varmurile
superioare, trebuia s usureze progresul de-
punerilor de aluviuni. Unele din actualele
ostroave par astfel constituite.
Din cauza lipsei de date pozitive, nu
se va cauta pana la ce punct latdrea ulte-
rioard a basinului general al Chiliei a putut
proveni din obstructia treptata a bratului
superior care debusa altadata in mare intre
Isaccea. i lacul Razelm.
1) Sau Katablu-gul (ca Ka-gul,
rAmase dela trecerea prin aceste localitdmi a bar-
barilor nomado-asiatici din Ural. Kula qi gul sem-
nificl fn idiomele barbarilor asiatici rdu i luat
de comun pentru semnificarea apelor curgaltoare.
Slavii numesc cursurile de ap dupl codrii din cari
izvorsc.
 Suficient &A remarcm pozitia respectiv linie semicirculard, termin Me indoial,
a celor dou ramificatii a cgror bifurcalie a prin a se ingta astfel inct nu mai prezint
format capul deltei. In punctul au de plecare scurgerii apelor dect un debueu insuficient.
Chi lia urmeaz directia fluviului principal, Curentul fluvial astfel oprit 0 intors, dup
pe cnd cellalt brat descrie un unghiu de toate probabilittile, i-a deschis una sau
90 grade. mai multe treceri, rupnd bariera uniform
In aceste conditiuni, pare natural di a nisipurilor submarine.
apele Vrsate mai inainte In mare prin Este probabil e5. i-au deschis mai inti
Sacrum Ostium au fost in profitul ramurei drumurile sale care nord 0 c' bratele actuale
care, prin orientarea cursului &du, este In ale Belgorodului 0 Otceacovului s'au desvol-
realitate continuarea Dunrii. tat cele dinti. In adevdr, bara Chiliei tinde
Transformrile cari au modificat regimul care sud, de altfel 0. curentul m6rei din
cursului inferior al Chiliei, merit un examen lungul coastei are aceeai directie.
mai detaliat. Sedimentele au lost prin urmare mai
In al III-lea secol 0 urmnd datele hidro- mari &are sud 0 au prezentat astfel de
aceast parte mai multe obstacole la scur-
grafice ale acestei epoci, Chilia, ale cArei ape
sunt imprtiate In mare prin o grup de gerea in mare a apelor fluviale.
insule Intinse, n'avea cleat o singur gura. Dar putin In urm5. Belgorodul 0 Otcea-
Ridiaturile cari dau, la extremitatea acestui covul i-au obstruat partial gurile lor, prin
mare brat al Dundrii, ajparenta unei mini urmarea acelora0 cauze cari explic propria
informe, nu se produseser inc6 0 Vlcovul, lor origine 0 panta lor relativ micorndu-se
vechiul Antiphili, situat la mai muIt de 12 pe masur ce ele ctigau in lungime, cu-
kilometri in interiorul pmnturilor, era rentul, naturalmente silit s-i reia directia
aproape de trm. sa normal, i-a spat un nou pat care sud
Dunele cari onduleaz5 cmpia aproape 0 sa s'a format marele brat actual al
de acest sat de pescari 0 nisiposul teren pe Stambulului. Bratele intermediare nu au fost
care e construit, confirm aceasta din urm4 constituite dect dup al Stambulului 0
afirmatie. putin ate putin Belgorodul, care se deta-
Observarea atent a configuratiei deltei eaz5, in unghiu drept din fluviul principal,
secundare a Chiliei permite s urmeze pro- s'a schimbat intr'o simpl rigol crora
gresele continui ale depunerior cari dau riveranii i-a dat in glum denumirea de
natere deltelor marilor fluvii 0 cari sunt Trecerea G4tei .
rezultatul travaliului lor continuu. Aceast grl dup penultimul rzboi
e Dac am descrie un cerc, cu o raz de (1856) fost dat hotar spre Tara-Romneasc,
apte mile mrime, cu Incepere din centrul in acea vreme 0 in acea regiune.
basinului de unde se detaez, ca degetele e Depunerile nisipoase cari mrginesc di-
din podul palmei, diferitele brate interioare feritele ieiri ale Chiliei, sunt cu mult mai
ale Chiliei, se constat c5: orificiile acestor intinse cleat acele ale imbuckurilor Sulinei
canale se Osesc pe circumferinta acestui 0 Sfntului Gheorghe. Aceast diferent
cerc, cu exceptie dou5. guH meridionale cari provine din cauza celei mai mari mase de
sunt mai proeminente in urma micrii ce apd i prin urmare celei mai mari cantitti
curentul litoral imprim aluviunilor. de depuneri ce aduce bratul septentrional al
Materiile purtate de fluviu s'au acu- Dunrii. Inaintarea rapid a acestor bancuri
mulat pe nesimtite pe marea plaj desfu- a Mcut s se cread, cd, la urma urmelor,
rat in fata lmbucturei primitive 0 aceast5. ele vor ajunge gura Sulinei 0 vor srari prin
plaj, depunndu-se putin cte putin pe o a-i acoperi intrarea. Dacii s'ar intmpla aa
so 465

www.digibuc.ro
 vi clack' s'ar tine compt de perioada ce ne
separa de epoca dela care delta Chiliei a
crescut treptat, Sulina ar putea sa curga
Inca timp de mai multe secole .
Aceasta teama aduce aminte preocupa-
rile contimporanilor lui Herodot cari, mar-
tori crevterilor ce lua delta Dunarii le era
teama ca nu cumva Hellespontul 86 fie
inteo zi umplut 1).
Din celu trei brate ale Dunarii de Jos,
Sulina pare sa fi fost cea mai putin afectata
prin schimbrile ce a suferit, din secol in
secol, sistemul apelor ce compun delta ; de
aceea vi singura a fost deschisa navigatiei 2) *.
Baronul de Fourquevauls 3) povestevte ca
voiajand prin delta pe la 1585, una din
gurile Dunarii intra in mare la Cara-Orman,
un mic sat. Din punct de vedere al curatirei
gurilor, pang la venirea Comisiunei Europene
se urma astfel:
Pe timpul cand Moldovenii aveau In sta.-
pnire delta Dunarii, parclabul de Ismail,
pana la finele secolului din urna, avea
jurisdictiunea portului Sulina vi se ocupa de
curatirea trecerii 4).
Dupa cklerea deltei sub dominatia mu-
sulmana, traditia popular spune ea, la o
epoch' anterioara tratatelor, un pava a avut
ideea de a obliga fiecare bastiment care ievea foarte furtunos, in care sung. In plin van-
din Dunre s trag6 dupa sine, trecand bara, turile de nord-est, cele mai periculoase ale
o grapa mare fixata la un lant greu. Marii Negre 1).
Punand in mivcare astfel fundul clisos
al trecerii, a reuvit, se zice, sa mentina o
adancime de 12 la 14 picioare. Dupa expe-
rienta facuta de Comisiunea European, s'a
pus la indoiala succesul acestei operatii, mai
ales ca la aceasta versiune s'a adugat vi
1) Polibios din Megalopolis, (nscut 208, mort 127
a. Chr.) geograf mare 0 istoric, a lsat o excelenta
descriere a structurei deltei Dunrii. El este primul,
poate, care a prevazut aproximativ epoca umplerei
Mrii Negre cu aluviunile fluviilor ce se vars In ea.
2) Enghelhardt, op. cit.
3) N. Iorga, op. cit., pag. 34, I.
4) Elise Reclus, Vol. J, pag. 268 Geographic
Universelle.
466
www.digibuc.ro
aceea, ca o estacada de piloti s'ar fi dirijat
spre larg, prelungind astfel curentul fluvial.
Nicio urma nu s'a &it pentru adeverirea
acestei opere vi multi ingineri i-a contestat
existenta trecuta.
S'a pretins- ca gura Sf. Gheorghe ar fi
avut mai multa apa, dar ca in timpul raz-
boaielor vi mai ales al acelui dela 1853, s'a
inecat, acolo mai multe vase cari au grabit
formarea barei.
A circulat asemenea ideea c in timpul
domniei rusevti asupra deltei, guvernul Eau
ar fi decis A faca ca gurile Dui-141'h sa fie
cat se poate mai putin navigabile. Nimic
nu probeaza aceasta, mai ales ca, lucrarile
facute spre a deschide brutul Chiliei, pro-
beaza ea Rusia vi-a inteles interesul.
In timpul cand Basarabia de jos se afla
sub domnia romaneasca, conform tratatului
dela Paris, Desjardins vi alti ingineri au stu-
diat, pentru guverunl roman, proiectul unui
canal de mare navigatie care ar lega fluviul
cu baia Gibrienilor, la nordul deltei. Acest
canal, care n'ar fi avut mai mult de 12 km.
lungime, ar fi oferit fara indoiald mari avan-
taje ; dar portul sau terminat, oricat de
ingrijit ar fi fost construit, ar fi avut in-
convenientul de a se deschide inteun golf
In fine, in timpul desbaterilor, in sanul
congresului dela Berlin, principele Gorcea-
coff, a facut mari mustrari Romaniei de
indferenta ce a aratat-o pentru putina des-
voltare a inlesnirei mijloacelor de a asigura
navigatia pe Dunare. Devi nemeritate, de
vreme ce Romanii au lucrat intotdeauna in
limita puterilor kr vi a permisiunei Impre-
jurarilor, aceste mustrari, ale marelui di-
plomat, ne vor servi in viitor s fim vi mai
atenti asupra asigurarei uneia din arterele
cele mai mari ale vietei noastre comerciale.
Cat privevte stapnirea deltei, ea a fost
pe rand: a Getilor, a Grecilor, a Romanilor,
1) Reclus, Geographic, Vol. I, pag. 271.
a barbarilor, a Bizantinilor. De la ei a trecut La 1807 generalul Langeron a luat reduta
la Munteni; apoi la Moldoveni ; dela ei la din dreapta ieirei dela Sulina prin o actiune
Turci ; dela Turci, la Mari ; dela 'Mari la destul de frumoasg.
Rui ; la 1.856 a venit din nou In mainele Tur- A trimis un batalion de grenadieri pe un
cilor, cari la 1878 au cedat-o Romaniei unite. drum tgiat, prin stuf, intre cele doug guri
ale Dungrii. Grenadierii purtau pe umeri
2. SULINA. nite nacele mici. Intr'o noapte batalionul
Dup cgderea Brailei, la luarea de &Are a trecut Dungrea pe aceste nacele la 2 verste
Rui a cantonamentului de iamb.", flotila s'a dela reduta 0 in zori de zi au cucerit-o.
repartizat precum urmeaza: In spre uscat era deschig la gat ; reduta
26 bastimente la Sulina din stanga fusese abandonatg.
6 Chilia cu 2 batalioane
Sulina este fail Indoialg eel mai important
5 Isaccea punct comercial al deltei Dunrii.
5 Ismail La 1853, adica la inceputul rgzboiului
12 Mein oriental, Sulina nu avea mai mult cleat,
22 * Galati 1.000 la 1200 locuitori, cea mai mare parte
26 Harova Ionieni, Greci 0 Maltezi. Cateva barace de
13 s Braila cu 5 batalioane scanduri sau simple colibe de trestie, ridicate
de rezerva. pe plaja, serviau de adgpost acestor aven-
In total 115 bastimente. turieri, a egror industrie consta In a despuia,
Pe la 1780 corgbiile nu iernau totdeauna pe scarg mare 0 prin asociatii, pe nenorocitii
la Galati ci se duceau la Sulina unde era capitani obligati, din cauza obstacolelor ce
un port bun. intalniau in acest punct sa recurg la ser-
In August 1790 Capitan-Paa se afla la viciile bor. Ei impiedicau navigatia euro-
gurile 13ungrii. El era gata sa plece in cau- peang. 0 aduceau aminte, prin strgnicia
tarea Ruilor sau chiar sa debarce in Cri- lor, nemiloasa aviditate a colosului gurilor
meea, dar mersul unui corp inamic cgtre Eseautului.
Chilia, l-a determinat sa pstreze statiunea Talhgria era organizat i in mijlocul
dela gurile Dunarii de unde ar fi putut con- invglingselei ce urmase primele ostilitAi
tribui la respingerea Ruttilor, fie debarcand pe Dunre, ei o practicau nepedepsiti.
o parte din trupele sale, fie Wand sa intre Intrebuintarea fortata a lepurilor, pentru
alupe, canoniere pe Dungre. trecerea barei, inlesnea cu deosebire intre-
La 27 Martie 1.807 Rusii au ocupat Sulina 1). prinderile acestor lndrazneti pirati. Bgrcile
La 1826 intrarea Sulinei era pazita de 2 lor aveau de ordinar un fund dublu care
redute puternice ; intgarea Sf. Gheoghe era absorbea o mare parte din granele momentan
pgzita de flotila turceascg. scoase din bastimentele de mare 0 restituiau
excedentul, cand ei nu puteau scgpa cu toatg
Incarcatura din cauza vigilentei cgpitanilor.
2) Pe lnga alte dorivatii (nesigure) ale numelui
acestui oraq, el poate sA fi fost astfel numit $i dela Datorita acestor sustrageri, mai multe mori
un Sulinta, capul unei oarde de cazaci, ce a avut de vant erau In pling activitate la Imbued-
multe lupte cu Polonii, pe vremea domniei lui turg, adica pe un punct deert al coastei:
Vasile Vod; sau, dela un descendent probabil, la extremitatea unei campii cu trestie.
generalul comandant al diviziei 6-a, din al II-lea In primvara anu1ui_1854, un bastiment
corp al armatei ruse, in rzboiul 1828-1829; este
in general admis c'd mai toate numele deltei dung- de rzboi a aparut in vederea Sulinei. El era
rene stint slave sau cazace sa(i lipovene; ace$ti comandat de fiul amiralului Parker. Dui:4
din urma, exploratori ai pesdhilor acestor balli. ce arma o barcg, acest tangr ofiter, a luat co-
30*
467

www.digibuc.ro
manda si veni sh debarce In fata unei vechi dati. Aceasth ocupatie, destinath inainte de
redute, construith &Are extremitatea tar- toate sh ingrijeasch de interesele supusilor
mului stng a fluviului. Trecand, urmat de imperiali, a fost o binefacere pentru comertul
ctiva oameni, inaintea acestui uvraj aban- european. DesMsurnd o rigoare egal cu per-
donat, o loviturh de pupa', trash dela un pas, versitatea de care nationalii shi erau primele
1-a omorit. Eng1ezii s'au rhsbunat de acest victime, reprezentantul noii autorithti a pus
assinat, bombardnd satul, pe care l'au ordine si a administrat foarte constiincios.
prefhcut in cenusa. Sub acest regim salutar, disciplina a fost in
Peste trei sute greci au fost omor4i, frh curand restabilith. Totusi puterea militarh,
sh predea pe asasin. Orasul a fostincendiat orict de eficace ar fi fost actiunea sa, nu era
si numai bisericile au fost respectate. in stare sh realizeze Intr'un mo.0 durabil
Putin in urma acestui eveniment, gurile garantiile de securitate si bun administratie
Dunhrii au fost blocate si exportul cerea- ce reclama imperios marina comercialh.
lelor Principatelor a fost intrerupt la in- Aceasth. datorie apartinea att puterii teri-
ceputul anului 1.855 . toriale, care a fost recunoscuth in forma',
0 mica' diviziune de vase engleze care bloca cat si Delegatiunii Internationale, care se
intrayea Dui-141.H a distrus cteva uvraje ghsea temporar investith cu o parte din
usoare ridicate de armata ruseasch aproape drepturile sale.
de Sulina 1). Mai trziu, nu numai obstacolele natu-
<( In aceasth epoch i. din deferenth chtre rale, cari impiedicau apropierea Dunhrii, au
drepturile neutrilor chrora tratatul dela disphrut cu totul, dar dispozitiunile regle-
Paris trebuia in curand sh le dea o solemnh mentare cari au fost succesiv publicate de
consacrare, Mocada a fost ridicath si co- Gomisiunea momentan inshrcinath la guri,
mertul Dui-1'61'H a luat un avant extraordinar. a Mcut sh prevaleze in parcursul fluviului,
0 nou populatie, compush, in mare frequentat de navigatiunea maritimh, re-
parte, din aceleasi elemente ca precedenta, gimul ordinei, egalithtii si libertatii, &Arm
a venit sh se instaleze la Sulina si putin dui:4 congresele din Niena si Paris le pusese In-
aceea, gratie lipsei orichrei autoritti, pe ceputurile.
thrmul drept al fluviului, o bandh de vn- Regenerath, moralizath in contactul unei
turhtori de mare s'a facut de fapt sthpan autorithti europene, ale chrei atributiuni
pe intrarea Dunhrii. Indrhzneala acestor erau pe atat de exceptionale pe cat starea
banditi n'a mai avut margini. Inselnd in- Wei cerea activithtii sale, Sulina a luat o des-
crederea chpitanilor, chrora ei se prezentau voltare rapid . , .
ca piloti, provocau foarte des, in trecere, Garciumele, imprastiate, cari acopereau
inhmolirea bastimentului chruia ii luase plaja si call, serveau de vizuini celor dinti
conducerea. Lhsat, adesea, propriilor sale locuitori, au Mcut loc constructiilor solide
resurse, In operatia salvhrei, chpitanul nu regulate. Mari stabilimente s'au ridicat
Intrzia s se convingh de inutilitatea efor- pentru serviciul administrativ. Edificii reli-
turilor sale si abandona nava sa, Mina- gioase reprezint aici deja cele trei principale
nand pradh acestor pirati. culte, al Orientului. In timpul Turcilor, era
Acest brigandaj nu putea sh mai dureze. Co- scaunul unei chimhchnii i avea o garni-
mandantul trupelor austriace din Principate zoan permanenth. Agenti consulari sunt
a trimis la Sulina un detasament de 60 sol- aci acreditati si vederea pavilioanelor protec-
toare asigul. pe marinarii pentru cari aceste
1) Tableau gnral de l'Histoire maritime con-
temporaine, pag. 182, Vol. 68. Revue maritime et locuri erau altddath att de neospitaliere 1).
coloniale. 1) Enghelhardt, op. cit., pag. 52-57.

468

www.digibuc.ro
 La 1857 Comisiunea Europeana a infiintat de locotenentul Pukin ; Nr. 2 de
ad un spital. Rezervat la inceput lucrato- locotenentul Rojdestwenski 1).
rilor, depinznd de serviciul lucrarilor hidrau- In noaptea de 10 spre 1.1. Iunie, catre
lice, acest stabiliment a fost transformat in ora unu i jumatate dupa miezul noptii, Ma-
spital public, unde au fost admisi marinarii karoff a stopat la 6 mile de Sulina si a lansat
tuturor tarilor. primul grup de brci torpiloare, grup for-
In-timpul ra'zboiului de la 1877 a avut mat din Cesm, Nr. 1 i 2.
loc la Sulina dou actiuni militare impor- Aceste trei barci, dnd drumul remor-
tante. celor ce le tinea Konstantin, s'au aliniat
pentru a merge in front, la mica distanta,
actiune, noaptea de 10 spre 11 Janie 1877. una de alta i in ordinea urmatoare: Nr.
la dreapta ; Nr. 2 la stanga ; Cem in centru.
4 Rusii au fost informaii, in primele zile Masinele functionau aproape fr zgomot ;
ale lui Iunie, ca se afla, la ancora, la Sulina, o toate luminele erau ascunse sub ... tende.
diviziune turceasca formata din trei cuirasate Dupa un oarecare timp de mar, Cesme,
un vapor. Aceste cuirasate erau: Fethi- apropiind alupa Nr. 2, i-a rant cunoscut ea
Bulend, purtnd pavilion divizionar ; Mu- vede pe Mamie, apoi, ea a venit spre tribord,
kadem-Khair i Idfialiehl); vaporul ne- in scop de a conturna diviziunea turceasca
blindat se numea Kartall 2). Atacul acestei i cu intentii de a se servi de torpila sa
diviziuni a fost decis i ordonat.. Locotenentul Zatzarenny a preghtit aceasta
In consecinta, Veliki Kniaz Konstantin torpila, dar, de indat ce a voit s inainteze,
(Marele Duce Constantin) care in luna pre- cablurile aparatului s'au angajat in elicea
cedenta, operase la Batum, a plecat din Odesa sa ; maina s'a oprit . N'a avut cleat
cu sase barci de torpile, remorcate sau ridi- timpul sa-si degajeze propulsorul i s'a fuga
cate la bord. Aceste imbarcatiuni erau acele de un pericol iminent.
de cari el se servise la Batum, adica Cesm, Era ora dou'a. dimineata. Locotenentul
Sinope, Navarin, Sukhum-Kaleh, la cari Rojdestwenski, care Odd atunci navigase
s'au raliat dou Thornycroft 8), purtnd res- ineet, a marit in grab vitesa sa i, profi-
pectiv numirile de qalupa Nr. 1 i qalupa f and de intunecirne, s'a precipitat asupra lui
Nr. 2. Idjl:alieh, pc care l-a lovit In coasta
apitanul Makaroff, comandantul ex- Deodata s'a ridicat, in lungul cuirasa-
peditiei, se afla la bordul lui Konstantin. tului, o enorma coloana de apa, care re-
Cem, armata cu o torpil a fost comandata cazand in alupa, a inundat compartimentul
de locotenentul Zatzarennyi ; ,5'alupa Nr. 1 dinainte al rotei carmei ... In acelai timp
Idjlalieh a deschis focul, avnd aerul sa
urmreasca minusculul su adversar.
lat cteva detalii relative acestor fapte na- Situatia locotenentului Rojdestwenski
vale: Fethi-Bulend i Mukadem-Khair, erau cuira- devenea extrem de critica. Roata carmei
sate de statiune de port, de 2,700 tone, cu maini avusese avarii ; trota a fost rupta ; cosul
de 3.250 cai i un armament de 4 guri de foc de
calibru mare. Idjlalieh, i el cuirasat de statiune, piitruns de o parte la alta ... Pe coca cadea
dar numat de 2228 tone, era armat cu 5 tunuri. o ploaie de gloante ; presiunea cldarei
Aceste trei mari bastimente se gAseau dispuse cam scazuse ; gratie intrepiditatii i sangelui rece
la o mil dela gura Sulinei; fuseser inspectate
cteva zile fnainte, de amiral Hobart-Pap.
2) Kartall era un simplu vapor de crbuni armat 1) Aceast alup Nr. 2, era dirijat de meca-
In timpul rzboiului. nicul Kantzeroff ; jocul torpilelor sale era lucre-
2) Salupe torpiloare tip cunoscut Indestul. dintat Ingrijirilor matelotului-torpilor Sokolnikoff.

469

www.digibuc.ro
 a echipajului 1), L'alupa Nr. 2 a ajuns totu0 4 In primele zile ale lui Octomvrie, Ru0i
pe Konstantin, suferind mult 0 fr* a fi s'au hotrit s6 ocupe Sulina. Generalul Ve-
incercat cele mai mari pericole 2). refkin aecise ca, in vederea succesului unei
Ct despre qalup a Nr. 1, se poate spune asemenea expeditii, rolul principal sa fie in-
CA de0 torpila sa a fkut explozie, totu0 credintat marinei ; ca o flotil de rzboi
n'a produs niciun efect serios. Umplut pn'a." I36 -p6trund in Dun6re prin gura Chiliei, s
a se scufunda prin coloana de ap5. ce singue reurce fluviul pn la Tulcea, punct aflat
riaicase, mica barca a fost desfundat de in apropiere de vArful deltei 0 A coboare
proiectilele inamice ale monitorului ... Ru0i in urm6 bratul Sulinei, cu scop de a ataca
s'au aruncat in ap... locotenentul Pukin acest ora int6rit.
a avut o ameteal..., cnd s'a trezit, era o Special organizat in acest scop 1) si pug
prizonier la Turci. sub comanda cApitanului-locotenent Dikoff,
Al doilea grup de alupe cu torpile, flotila a plecat din Vleov in dimineata zilei
format de Sinope, Navarin i Sukhum-Kaleh, de 5 Octomvrie. Ea a fost curand pe bratul
urmase de aproape acest prim grup ... Sulinei, unde a luat pozitie inaintea unei linii,
Observnd zgomotul exploziilor 0 vznd de mine stabilit inainte, In dreptul milei 1.2.
c'd Turcii erau foarte atenti, s'au natrginit Inainte de a merge mai departe, Dikoff
s ralieze pe Konstantin . hofri s." se punA, chiar aproape de Sulina,
o nou linie de mine automate, care bara
A doua acliune militard (9 f i 10 Octonwrie fluviul pentru Turci 0 permitea navelor ruse
1877). sa se apropie de cetate in toata siguranta.
Aceast operatie delicat a fost incredintat
e Inc6 dela inceputul fzboiului, Turcii sta- locotenentului Kruskopff 0 aspirantului de
biliser, pentru ap6rarea Sulinei, estacade marin6 contele Strogonoff. La 9 Octomvrie,
cari protejau navele cuirasate. atre mij- ea era terminat, astfel cil adversarii se
locul lunei Septemvrie ei au dublat aceste &eau separati printr'o indoit linie de
estacade cu mai mult bargje de mine 3). estacade 0 mine.
Atunci Dikoff a coborit fluviul depla-
1) Locot. Rojdestwenski si mecanicul Kantzeroff sndu-se sh se lege inteun punct favorabil
iesind de sub adAposturile lor, au lucrat cu minele
sub un foc violent, hi scop de a repune dirma In inceperei actiunei. El se afla pe Voron
stare bun. In acelasi timp, matelotul Sokolnikoff (corbul), ce era eclerat inainte de remor-
arunca peste bord sfrmturile scondrului torpilei cherul Opyt # (experienta) avnd materialul
Intrebuintate si Ma In liniste cablurile. Este prea necesar pentru a draga minele. La vederea
greu sa-si imagineze cineva un mai mare snge rece, lui Opyt vasele turce au dat la posturile
unit la o mai mult Intrepiditate. de lupt ; aceste erau cuirasatele Kkifzi-
Rojdestwenski a primit crucea Sf. Gheorghe cl.
IV-a; Kantzeroff, Sokolnikoff si un alt matelot Rahman , Kartallul qi t Sun 2).
torpilor au fost decorati cu Meritul militar. Era ora 8 dimineat.
2) Pentru a ridica presiunea, mecanicul Kantze- In tiny ce Kartall urea fluviul in
roff a bgat In focarul aldrei sale dou kilo- lungul Ormului de sud Sun , urma t'grrgail
grame de sare si stup.
3) Aceste baraje erau compuse din elemente
automate, puse simplu pe fund, din cauza micei 1) Yortele torpiloare anexate la aceast flotila se
adncimi a fluviului. CAteva torpile au fost Ingro- compuneau din sapte salupe cu torpile din cari
pate pe trm si acoperite cu pietre. Invelisurile una, armat de Yacht-clubul din Odesa, purta
acestor aparate erau cilindrice. Fiecare din aceste numele Locotenentului Plifkin.
cilindre msura 1 metru diametru si 1,80 inltime. Posedau In total 90 mine.
Trei ptrimi din acest volum, adicA cam un metru 2) Dupa Sleeman 4 Sun era o veche canonier
cub, era plin cu pulbere. de lemn, armat cu vase tunuri de calibru mic.

470

www.digibuc.ro
nord, deschizAnd un violent foc de musche-- Acest orsel i insula. erpilor au urmat
tarie. Deodata, la un cot al fluviului, ea Intotdeauna soarta deltei Dunarii. Smulsa.
atinse cu fata dinainte din tribord o mina dela Turci la 1812, odata cu Basarabia, Rusii
a liniei ruse... au stapnit-o Ora la 1854, cnd austriacii
In doua minute, ea s'a scufundat... Cele au ocupat-o militreste.
patru pavilioane, ale sale, iesite din apa, La Incheierea tratatului dela Paris, In Joe
semnalau scena sinistrului 1). sa ni se predea, Sulina si delta, conform
Ei n'au putut sa ia Sulina. stipulatiunilor acelui tratat, ele au trecut,
Generalul Verefkin a primit ordin s In urma. unor invoieli diplomatice, sub dorni-
nu mai relnoiasca atacurile contra orasului natia imperiului otoman.
ci sa se margineasca la bombardarea cuira- Prin aliniatul 6 al armistitiului din... In
satelor turcesti 2). trei zile portul Sulinei urma sa fie evacuat de
La 29 Septemvrie 1877 dou vase cuira- trupe si de bastimentele de razboi otomane,
sate turcesti s'au angajat In bratul Sulinei afara numai daca ghiata nu le va retina ;
si au incercat sa treaca la Tulcea, In care Rnsii vor ridica obstacolele navigatiei Du-
Inc Rusii, se crede, au scufundat vase incar- nrii si vor supraveghia navigatia.
cate ; scopul lor era sa distruga podul de vase Prin aliniatul al 9-lea, blocarea Mrii
Ele n'au trecut nici de Tulcea. Negre a fost ridicata. .
La 12, 13 si 14 Octomvrie 1877, vazuram, In timpul ultimului razboi (1877-78)
rusii bombardnd Sulina, artileria lor n'a Rusii au asediat-o timp de opt luni i au
redus la tacere bateriile flotante neamice, bombardat-o limp de trei zile continu, in
cari erau in port i cari s'au multumit s Octomvrie 1877 ; a fost predat In urma, in
nu ia parte la lupta, cu toate ca se anun- baza stipulatiunilor tratatului dela San-
tase cu mare NA' ea Hobart-Pasa luase co- efano, care la 26 Noemvrie 1877 a remis-o
manda flotilei. Romnilor, conform prescriptiunilor trata-
tului dela Berlin.
1) e Sun se scufundase in curmezisul fluviului ;
apa acoperi puntea pAnd la pasareld. ArboreIe Istoricul pe scurt al naviga(iei in aceasa
trinchet, cu toate cd era sfdramat, se afla Inc& in parte a Inrii Negre
picioare, arborele eel mare fuses abdtut. Gurile de
foe dinainte, mai cu seam 4 Kruppul to din prova, Primii navigatori cari au explorat aceasta
fusese proiectat In ap. Cteva minute dupd sinistru, coasta au fost, !Ara Indoial, tarmurenii
una din aldrtrile vasului Muse explozie. acestor tari: Seitii. Navigatia lor Irish' a fost
La ceea ce priveste personalul, secundul Sunei foarte limitata, vasele lor fiind niste simple
ce se afld la prova, a fost omorit; secundul Muk- copi cioplite, In trunchiuri de arbori, cu
hadent-Khair , care era pe paserela, araturi de co-
rnandantul Sunei 1+ a fost asvarlit In cald i rnit cari se serviau la pescuit i vnat.
de moarte ; cinci din mateloti au lost asemenea Dupa Sciti a urmat Fenicienii. Istoria vor-
greu rdniti sau arsi ; zece alti au disprut. Restul beste foarte putin despre ei. FAr sa mai
echipajului a scapat In innot sau a fost adunat de pomenim de Jasson si companionii sAi,
Kartal, care se grdbi s ajungd la Sulina. urmasii lor au fost Grecii. Acestia nevoiti a
In noaptea de 11 la 12 Octomvrie, comandantul
Dikoff terrain& distrugerea Sunei , punnd o stabili pe mare, comunicatille Intre metro-
mind In flancul acestui vas. In aceast operatie, lo- pola si coloniile lor dela Istria, Tomis, Olbia
cotenentii Friedrich si Skriaghin, ajutati de aspirant (Otceacovull, Bizona, Odissos etc. au dat
de marina Strogonoff, au luat pavilioanele, pe cari oarecare avnt comertului. Dariu a suspendat
comandantul turc le abandonase. momentan comertul Grecilor prin teroarea
2) Dupd rnaiorul H. de Sarrepont. Art. Militaire
Sousaquatique. Les Torpiles, pag. 215-217 si flotelor sale, cari transportau armata sa
223 225. contra Seitilor. Gaud aceasta furtuna a

471

www.digibuc.ro
trecut, ei au revenit. Gratie lor, Marea Nea- dupg aceea, au oprit navigatia pe Marea
gra a devenit una din cele mai mari &di co- Neagra sau au Rupus-o la dificultti aproape
merciale, cu toate ca. rzboaiele lui Sesostris, de neinvins.
fundarea Alexandriei, cklerea regatului Bac- Trecerea Mrii Negre in puterea Turcilor
trianei, desvoltarea Palmyriei, au paralizat 0 descoperirile lui Vasco de Gama, au pus
un moment activitatea schimbului su. pentru mult timp aceast regiune in impo-
Pompei visa un timp unirea Agrii Negre sibilitate sa se mai ridice.
cu Caspica. Traian se multumi A desvolte Slhticia revenind, marile opere comer-
comertul la gurile Dungrii 0 pe coastele ciale, ormele 0 porturile ce formau centrele
vecine. Nesiguranta mai tarziu, a Dungrii, lor, s'au spulberat. Indolenta domnie a Tur-
consecinta invaziunii barbarilor, a schimbat cilor a facut sa se surpe marele edificiu comer-
catva timp comunicatiile cu Occidentul, cial. Barbaria s'a intins cu incetul. Romnii
dui:4 aceasta zona &Are Baltica, pe Volga 0 singuri au stat in picioare 0 au tinut piept
Don 0 a fcut s infloreasc un moment noul dar Genovezii fortati a-i pgrgsi, cre0ind-
regat Russo-Scandinav din care au ieit bo- tatea ce-i inconjura era prea perfid, prea
gatele cetdti: Kiewul 0 Nowgorodul cel Mare. orgolioas, cAci daca nu-i ajuta s' respinga
Invazia Tatarilor distrugnd acest efemer n'avglirea Turcilor, cel putin s'a' nu-i fi atacat
regat, Vaindu-i comunicatiile cu Indiile 0 cnd se luptau contra inamicului civilizatiei.
Asia, navigatia a revenit in Marea Neagr. La rndul lor Turcii, ca orice este mare
Pe aceasta s'a stabilit o legtura intre Orient pe lume, au slbit ; cei slabi s'au ridicat 0
de o parte 0 Ungaria i Germania de alta. in timp de 2 secole armatele tarilor s'au
Impa'ratii bizantini trimiteau flotele lor indreptat spre Constantinopole.
in provinciile supuse dupa trmurile acestei Mo0enitorul prezumtiv ( ?) al Turciei,
m'ari iar principele rus Oleg a transportat pe din cauze politice, n'a putut fi mai favorabil
mare armata sa la Constantinopole. Aceast desvoltarei puterilor comerciale ale micilor
navigatie nu era nicidecum perfectionata, popoare riverane, tot atat poate ca 0 ornal
ci se executa in vederea coastelor. Adevrata bolnav ce cauta s4-1 inlocuiasc.
navigatie a inceput odata cu luarea Con- Prin forta lucrurilor Irish' 0 prin desvol-
stantinopolei de cruciatii Venetieni i Geno- tarea inteligenta 0 spontand a popoarelor
vezi cari au luat parte la aceste expeditii, limitrofe, incetul cu incetul, far vreun
au pus mna pe Marea Neagr i au intrat sprijin, dup patru secole de uitare, comertul
pe Dundre Ora la Calafat explornd aceste 0-a reluat avntul s'au.
regiuni aproape 2 secole. Echilibrul european, stabilit de mult timp,
Romnii s'au aliat cu ei ; au fundat co- n'a pierdut din vedere o localitate in care
lonii in lungul ta'rmurilor m'arii la: Caffa, marile sale interese se angajau putin cate
lenicul, Olbia, Cetatea Alb, Taurida etc. putin.
Numai cu ajutorul flotelor acestor colonii, Popoarelor Ormurene, eliberate pe rand,
sosind la timp, in spatele armatelor de in- li s'a inlesnit mijloacele spre progres 0
vazie, Moldova a tinut atat de mult timp libertate. Comisiunea Europeana-s'a instituit
contra puternicului avant al Otomanilor. 0. gratie excelentelor sale eforturi pentru a
Cnd Genovezii au fost siliti s5. paraseasa. aduce navigatia Dunrii la o inalt i sigura
Marea Neagra, Romnii au cautat pentru perfectiune, aceasta suprafat a Mrii Negre a
prima oara s trateze cu Turcii pentru su- devenit in a doua jumatate a secolului XIX,
veranitate. locul de intalnire a tuturor vaselor maritime
Turcii stpni Ix Bosfor i pe Dardanele ale lumei, al crui rezultat nu poate fi deck,
au mai ingAduit putin comertul, dar nu mult civilizarea 0 fericirea acestei regiuni.

472

www.digibuc.ro
 mbouchure ele Beigarod
&zbouthure d'Otchairof

mbouchure de Rahof
bouchdre d'ilnkodinovo
Embouchure d'Otnoyno
)
o Embouchure de Peschanoi
Embouchure de Nouveau Stambou/

EMiouchure de L' Ancien Stambou/

20 K
30 K.
4
chatat'40 j.padia 50 K.
60 K. Tch11300C
ost eo,F8ig 70 K. Lac. Embouchure de Soulina
Ob r et en
tip Soulina

iLE DE ST GEORGES

rnbouchures
de
Si Georges

&I Notre/ Inst. geogr a Vienne

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL X.

CETA TEA ALBA.

Evenimentul cel mai insemnat al anti- (Bugul) in regiunea locuit de Alazoni
chittei care a avut loc pe marginele Ni- (IV, 52).
strului, a fost ocuparea teritoriului de &Are Primele colonii grece dup coastele occi-
Cimmerieni. Nu mull ins dup aceasta, Scitii, dentale ale Mrii Negre, au numit-o pe
popor nomad din Asia, aflndu-se in rzboi rnd: Oct% ') sau Ovia, Alba Greacii sau
cu Messagatii i biruiti de ei, au traversat Erm,onaks ; Leucopolis, orqul insulei Leuce
Araxul i. au Inaintat cgtre tinuturile Cimme- (a erpil or) din apropiere sau orapl
rienilor. Acetia in fata marei armate care-i Alb.
ataca vi-i ameninta a-i cotropi, au deliberat ; Mai trziu: Aspron, la Const. Porphyro-
prerile n'au fost aceleai: principii voiau genitul, ca zidit in stncd alb4. Armoncastros,
s se lupte i. s se apere, ceilalli, poporul, la geograful arab Al-Edrisi (1099-1154) (ap.
voia, din contr s se retrag, ne&ind cu Hasdeu), Asprocastrul, Chermonax i Ker-
cale s rite contra unui numr att de mare. men2). Herinonatis . (Hella). Romanii au
Nobilii au refuzat s cedeze poporului iar numit-o Alba Julia, cu toate c" mai toat e
poporul s se supun principilor. Discutiile hrtile pun in apropiere Thyras.
au fost foarte aprinse. Atunci principii s'au Arian in periplul su, trimis ca raport
hotrit s. moar pe loc pentru a nu fugi Impratului Adrian, pune aci portul Isia-
cu poporul. Aceasta hotrire luat, ei s'au
Imprtit in dou prti egale i luptnd
una contra alteia, au murit toti pn la 1) Aceste nume Cantemir (1st. Imp. Otom., T. I,
unul. pag. 62, nota 1 ; pag. 177, nota 27; pag. 273, nota 28.
Descrip. Mold., partea I, cap. IV) le dl dupl He-
Poporul i-a inmormntat si apoi a emi- r3dot, cu toate a Pitrintele Istoriei nu aminteste
grat. Scitii sosind, au gsit localitatea ne- nicaieri de Oxia.
ocupat. Herodot spune (IV, 11) eh' in Aceiasi eroare face si ades mentionatul nostru
timpul stt se vedeau Incl mormintele istoric At. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 530.
2) *incai. Kermen admite s5. fi fost capul dela
nobililor. Kara Irman. In antichitate si evul mediu con-
La gura acestui ru, pe timpul. lui turul apusean al Marii Negre era cu totul altfel.
Herodot (IVI 51) locuiau greci, numiti Toate lacurile, limanurile si lagunele de azi erau
Tyriti iar rul se apropia de Hipanis porturi admirabile pentru adapostuI vaselor.

473

www.digibuc.ro
 cilor1) la 49 mile dela acel al Istrienilor Fost5. sau nu, zidit in timpul trecerii
(probabir Odessa) 2). Fenicienifor ? Pusu-i-au ei fundarnentele ? Nu
De aci la gura cea mai de nord a Dunrii se poate nimic preciza. Este 1ns destul de
119 mile ( !) (CM, de interior trebuia s. fi posibil ca importanta sa pozitie, la gura
fost gura aceasta ; aproape de actuala Chilie). Nistrului; pe coasta occidental5. a limanului
Unii pun chiar Niconium 3). s fi atras atentia acestor comercianti.
Levantinii o numeau Moncastron 4). Bouillet o crede zidit care 655 odat cu
Venetienii Mauocastro iar Genovezii Ma- Olbia i Niconiu.
vrocastro, Moncastro 5). Pe timpul Grecilor cari au urmat Fenicie-
Romnii au botezat-o Cetatea Alba, Oraful nilor, este fr mndofal c a existat, dup
Alb, 0, cteodat5, chiar Alba (?). cum 1i vzurm, chiar i diferitele nume.
Se mai numea: Dar avut-a vreo important sau a fost un
Feiervar, In 1412 (in tratatul 1ncheiat la simplu sat ? Nu putem rspunde precis.
Lublau, la 1.5 Martie, pentru imprtirea Trebuie frig s fi avut vreo important
Moldovei, 1ntre Vladislav regele Poloniei cci pe la anul 50-40 in. d. Chr. a fost
Sigismund regele Ungariei). prdat i ars Impreun cu Olbia de ctre
Bielograd, Belgrad, la Poloni i Slavi. Boeribista, regele Dacilor.
Belgorod Inteo geografie rus anterioar Catre anul 235, Carpii Wand pe Romani,
anului 1.347 (Voskresanskaia letopis). au d'Armat din nou aceast cetate i au
Akierman (Ak, alb 0 ierman cetate) la cuprins teritoriul Basarabiei de jos.
Turci i Ttari (de multe ori Ak., alb 0 Ker- Este dar un lucru incontestat cvechimea
man, cetate). sa este destul de insemnat.
In fine unii istorici 6) sustin c Cetatea Miron Costin in poema sa scris In limba
Alba ar fi chiar vechea Thyras, dup acelai polona, exprina credinta c la Inceput a
nume sub care barbarii InteIegeau fluviul fost zidit de Daci sau de Romani.
Nistru. In alt parte, in cronica sa, spune c
Epoca zidirii acestei cet-ti este asemenea cetatea a existat Mainte de Traian ; c ce-
destul de discutat. zarul August trimitea aici, unde se afl5.
1) Isiachii (Isiakii) o secta religioasa venita la acum Cetatea Alb, pe boierii greiti, la
Roma, cam pe timpul lui Sylla (83 a. Chr.) se inchisoare, exil sau cum zic turcii in sur-
Inchinau zeitei Isis. Cult adeseori proscris sau onorat ghiun.
(dup evenimentele politice). Aveau oarecare ase- Nicolae Costin sustine 0 el c5." Cetatea
manare cu calugarii greci de azi, cu toate ca erau Alb a fost fcut de Daci 0 Romani.
tunsi, mntrebuintau botezul cu ap sfintit, prescriau
postul, recomandau abstinentele. Triau viata co- In mice caz prima zidire sigur aici sau
muna, cateodat Inteun fel de manastiri, adevrate In apropiere a fost o oper a Grecilor.
1Mfratiri, afisau o viata ascetica, afectau sracia, Dela Torni, Grecii au 1naintat la gura
mergeau prin sate si orase cerand poman. Tineau raului. Tyras, unde au ridicat un turn cruia
discursuri lu temple, etc. Traian a gonit din palatul i-a dat numele efului lor Noplolem. In
preotii acestui cult, cu toate di mai tarziu
mergand contra Partilor merse sa consulte pe Ju- al V-lea secol in. d. Chr., Grecii au rivalizat
piter din Heliopolis. cu Penicienii i i-au suit sa lase comertul ln
2) Jurien de la Gravire, La Marine des Ptol- iiiniIe lor.
mes etc., pag. 174. Pe Nistru ca i pe Dun5.re, Prut, Bug i
3) Formaleone. Nipru, comertul lor, consta In a primi ldnu-
4) Ibid., Vol. II, pag. 263, ed. Venezia 1789.
5) Mirzakevici, T. IL pag. 480. rile, peile, grnele, sarea...., ce Sciii le fur-
6) B. Florescu, Memento de Istorie Universald, etc., nizau. Cteodat primeau aci chiar sclavi,
pag. 48. de ambele sexe adui din prtile Caucazului.

474

www.digibuc.ro
 Comertul a inceput s. cada odata cu cu- Gr. Melidon, crede c Cetatea AIM este
eerirea romana. una din cettile zidite de Romani in unire cu
Traian supunand pe Daci, a devenit sta- Genovezii i ca a avut diferite existente poli-
panul teritoriului dintre gurile Dunarii i tice, fie ca republica independenta, fie ca port
Taurida. Sub domnia sa barbarii au fost principal al republicei Barladului, fie in fine
dar la moartea sa la 117 Sciii fa- capitala Confederatiei din Dacia orientala.
cand o invazie generala au gonit populaiile Daca consult:am istoria emigrarei po-
de pe coastele nordice ale Maiii Negre. poarelor asiatice, in Europa, zice parintele
Romanii i Grecii au disparut ; ei au fost Episcop Melchisedec 1) gasim c. locurile dela
inlocuiti cu diverse triburi Ware sau asiatice. Marea Neagra au fost dominate de Cumani,
Tribul ce a domnit In apropiere a fost 'Ana la jumtatea veacului al XHI-lea.
Kaczibei sau Kociubey. Dupa aceea stepele pontocaspice au cazut
Un mormant gasit lnga Nistru, In mar- sub dominatia Tatarilor
mora alb, confirma cetat,enilor acestei urbe 1) Viala Mitrop. Gr. Tamblac, Rev. Tocilescu,
(daca se admite a fi fost Thyras) privilegiile an. II, Vol. I.
scutirei de vama de catre Septimiu Sever Ovidiopol *). Daca divinul poet a lost exilat la
colegul eau Antoniu Caracalla, la 17 Fe- Tomis nimic nu l-a Impiedicat, ca eel putin de cu-
bruarie 201 dupa Chr., privilegii acordate riozitate, daca nu altfel, in timpul verei, s fi
0 de imparat anteriori, de Marcu Aureliu, venit pang In aceste locuri.
de fiul su Comod, etc. ; acestea probeaza De asemenea trebuie s fi umblat pe la Chilia
pe care unii autori chiar o numesc Tomis,
renumele comercial al acestei cetati In acea dupa cum de sigur a trebuit sa fi locuit si la Novio-
vreme (Arh. Ist. Rom., vol. I, pag. 41). dunum, unde chiar se si pretinde ca a murit,
Fundarea Constantinopolei, care a. ridicat dupa o piatra gasita aci, dar pe care multi scriitori
marele imperiu bizantin, a dat o mare splen- o cred o plastografie archeologica. Pretutindeni a
doare localittii iar Marea Neagra, devenita scris Impresiile sale, care, ce e drept, port aceasta
particularitate de a fi scrise En mai multe locuri.
calea unui imens comert, a pus pe Greci In Parerea mea este c el a umblat prin toate acele
stare s exercite, timp de zece secole, o orase, dar ca mai trziu, devenind bolnav i In
preponderenta cornerciala din cele mai stra- prevederea sa, divinul poet (nefericitul ginere fr
lucite, Oda' atunci &And Italienii Vene- voia socrului) putin Incantat de a avea drept mau-
au venit sa le soleu una din monumentalele putini cu peste sarat,
i Genovezii
ale viitorilor locuitori ai deltei departe de a fi
dispute si le-a rapit acest mare avantaj. Re- divini i curati ca poetul, a preferat s se retraga
pezile cuceriri ale Turcilor i Tatarilor i-a la Tomis si s moara pe pmnt roman.
silit i pe ei sa. se retrag in graba i fara Astfel s'ar putea crede, dar iata un autor care
contestatie. spune c Moldavii nu-i spuneau lacul lui Ovid ci
S'a pretins mult timp ca in apropiere de lacul Ovilor sau al Oilor, caci aci se spalau oile
Inainte de a fi trimise ca dar, din partea Moldovei,
acest ()rag a fost exilat i marele poet Ovid, Ia Constantinopole.
de0 mai In urrna mai toti scriitorii au con- Cu ocazia explorarilor militare ale lui Potemkin,
venit ca a fost la Constanta 1). In aceasta regiune s'a vorbi mult de lacul lui Ovid,
Cetatea Alba a fost, zice Chalcocondila, dar dupa trecerea sa totul a lost dat uitrei. Ge-
neralul de Wolland care lucrase mult la Intarirea
cea mai veche reedinta a Moldovei. acestor regiuni, la 1792-1795 n'a gasit nicio urma
de zid, care ar fi lasat banuialk de vreun ora
1) Unga Cetatea Alba se afla odinioara un lac necum de Infloritorul Torni a lui Pliniu.
pe care Moldovenii 11 numeau lacul lui Ovid. Acest *) In 1802 Monitorta din Paris 5i alte jurnale anuntau
lac se afla pe marginele i In apropiere de Nistru, c nlste Omni rusi ar fi gsit mormantul lui Ovid, ba chiar.
Intre Hypan (dupa Sarcinius) sau Axias (dupa In mormnt si un bust care semlna cu al Juliei, fiica lui
August si lucrul s'ar fi putut usor crede dacl un german,
si Nistru. Pe trmul oriental al limanului, se and vechi colonel In serviciul Rusiei n'ar fi publicat In Decade
chiar astazi, un oras numit, In memoria lui Ovid, (21 Martie 1803) o desmintire.

475

www.digibuc.ro
 De aci rezu1t5. &A dup inceperea inva- La 1375 avea administrator pe Iaca Li-
ziunilor, cari probabil au vizitat-o pe rnd, tavov, o persoanA devotat lui Iuga I (Xe-
cetatea a rmas in mainile Cumanilor 0 apoi nopol, op. cit. II, 65).
a trecut in acele ale Mari lor. La 1386 cnd marele ducat lituano-ru-
Un oarecare Vilhelm de Rubruc, care a tean a fost reunit la Polonia, marele duce
cltorit pe tgrmurile MArii Negre pe la Witold, vrul lui Vladislav Jagelon, a aprat
1253, spune in adevr, ea' in acel timp, aci la 1395 cu un nou curaj aceste porturi,
domneau Tatarii 1). cum au frtcut Mai trziu 0 cei doi Sigismunzi.
Iar Cumanii, parte au trecut in Ungaria, Din acel moment comertul a luat o mare des-
parte au rmas in Moldova, uncle 200.000 voltare in aceste localiati. Romnii au pro-
dintre dnii s'au botezat in Siret . fitat de strAlucirea politic5, militar 0 co-
Intre 1.300 0 1.320, epoca in care se crede mercial a puternicei republice polone, re-
eh' a avut loc, la Cetatea-Alb6, martirul Sf. numit pe acel timp ca granarul Europei 0
loan cel Nou ale crui sfinte moate se afl sub motivul asigur6rii comertului, au cu-
la Mitr6po lia din Suceava, Cetatea AM era rAit regiunea de barbari, limpezind situatia
supusa unui Iparch, persan, care se inchina: politic4 a acestei localitti, care trecuse in
focului, soarelui i luceafgrului Venera ; El minele lor in al XIV-lea secol, aci la
depindea, dup gradul sail, de un alt cap 1392 Roman Voda se numete : Domn al
sau domnitor- mai mare. Posibil sa fi avut trei Moldovei dela munti pilia la Mare
legAtura cu Persia 0 India 2). Dup prerea iar Alexandru cel Bun domnea peste toat
mitropolitului Tamblac, aceti Mari nu pri- Moldova i pe latura limitrof'd a narii 1).
miser Inca mahometanismul i lineau de La infiintarea domniei, sub Drago,. spune
religia lui Confucius, care domina in Persia Melidon, micile state romne confederate,
in momentul in care ei au emigrat spre dela Nistru pand la mare, gurile Dunrii i
Europa. Trotuul, au fost supuse de el, prin arme
Aa dar la inceputul secolului al XIV-lea sau aliante 0 contopite inteun singur stat
Cetatea Alba se afla sub dominatia Taarilor, Moldova. Intre acestea a fost, probabil, i
de religie persan. In aceast cetate se aflau republica Brladului cu (sau singur) Ce-
0 cretinii cu preoti 0 biserica lor ; dar, de tatea-Alb5. ,

multe ori, Ttarii propagnd religia lor, le Moldova a motenit comertml i marina
fceau multe rele. Iudeii locuiau un cartier acestor puteri, prin urmare i posesiunile lor
aparte 0 erau, ca totdeauna, inamicii creti- de peste mare. Prin acest chip, ca stat con-
nilor. stituit, pe o baza politic mai puternic i
0 nou putere a contrabalansat mult timp mai intins, Moldova, venind in contact cu
fixarea Ttarilor in aceast regiune ; Gel:1y- Genovezii, cari in actele lor politice Li ddea
min, gloriosul sef lituano-rutean, pacificnd, numele de Regnum, a ctigat in aceast
la 1321, prin puternica forth' a bratului &du, mare o att de mare predominare, inct s'a
Kievul, termin6 prin a proteja, dup ce a gonit declarat stpna Krii Negre, precum se
pe Mari, porturile de nord ale M5rii Negre, poate vedea din titlul domnitorilor sAi vechi:
printre cari : Cetatea Alb6 0 acel al Kuciu- singurii sapnitori 16rei Moldovei, dela
beilor (mai trziu Odesa), din vecindtate. plaiuri la Mare 2).
2) Rsler, Rumdnische Studien, Leipzig 1871, i) Printele Episcop Melchisedek, Cronica Roma-
pag. 334. nului, partea J, pag. 5.
2) Vezi martirul St. loan eel nou, de Mitropolitul 2) Harta Venetianci, al carui original este la Ve-
Gr. Tamblac, tradus de printele episcop Melchi- netia In Palatul Dogilor, lucratd In al XIII-lea
sedek, In Revista Tocilescu, An. II, pag. 60. secol, arat c limanul de astazi al Nistrului, nu

476

www.digibuc.ro
 Catre 1.374 locotenentul domnului Mol- Inca' In timpul au (1684) 0 de cari amin-
dovei de atunci si guvernatorul Cetatei- tete in cntul I-iu 0 al III-lea al poemei
Albe, Iaca. Litavov, care se distinsese inteo sale.
batalie la satul Vldiciu pe Nistru, contra La 1420 spune diaconal rus Zosim, c-
Tatarilor, a primit dela donmul sau, ca ras- lator infatigabil al acelei epoce, aceasta ce-
plata, un sat. tate apartinea Moldovei. Este sustinut in
In anul 1.400 Juga domnul Moldovei In- aceasta de gentilomul Guillebert de Lannoy,
tareste aceasta. cetate ; nu mult Irma dupa care s'a imbarcat in 1421. dela Cetatea Alba,
aceea, att el cat si cetatea, au cazut in pentru Crimeea. El mai adaoga c cetatea
mnele lui Mircea, domnul MuntenieL era ocupata de Romani, Genovezi si Armeni
Juga (Jurga Koriatovici) este Inchis inteo (pag. 129).
mnastire (unii spun lnga Brlad, altii la Prins de hoti si abia scdpand din mainele
Curtea de Arges) unde la 1402 moare, se lor s'a plans lui Alexandra cel Bun care
spune otravit iar tronul Moldovei este dat lui prinzand nou dintre ei, i-a dat voiajorului
Alexandra supranumit mai trziu: cel Bun cu facultatea de a-i omorl. Acesta lug mul-
0 Batran (cu inteles poate de intelept). -tumit ca 0.-a gasit banii ce i se furase, le-a
La 1412 s'a Incheiat acel faimos tratat intre iertat viata continuanduli drumul.
Thiguri 0 Poloni. Rea a fi Intrebat, Ale- La 1420 Turcii Incepand s pustiasca Mol-
xandra eel Bun era pus la ordinele Ungariei, dova si atacand cetatile Chiia si Cetatea
In persoana ori de ate ori Sigismund ar fi Alba, Alexandra a trimis In 3 randuri (Mai,
avut razboi cu Turcii sau aceOia navatleau Iunie 0 Iulie) la polonezi dup ajutor ;
In tarile coroanei unguresti. acestia intarziind s raspunda chemarei,
In caz de nesupunere (1) ambii regi urma Alexandra a incheiat pace cu Turcii, Inlatu-
sa se ridicea supra Moldovei, s goneasca pe rand astfel primejdia. Spre a aminti cum se
Alexandra, Impartindu-i tara: padurile cele purtau fiecare din domnii creOini, In ore
mari din Bucovina (fget-ul) pana in Siret de pericol, vom adaoga c5. 2 ani In urma
0 Prat se vor Imparti In dou ; Iasul cu o (1422) spatarul moldovean Costea cu 500
jurratate din Ora s5. fie al Poloniei ; Barladul calareti_ batea pe Teutoni la Marienburg.
cu cealalta jumatate sa se stapneasca de Tot sub Alexandra, Cetatea-Alba era
Unguri. Dihcolo de Prat la fel ; jamatatea punct de varna spre tara Tatarilor, dup cum
cu Cetatea Alba. A' fie a Poloniei, cealalta Bacaul si Barladul erau spre Braila 0 Du-
jumatate cu Chilia sa fie a Ungariei. narea de jos.
Patin fug In urrna Moldovenii o iau chiar La 1402 Alexandra a pus niste negustori
din mainele lui Mircea. sa cumpere pe piata Trbisondei, moastele
In lunga lui domnie, Alexandra cel Bun, Sf. Joan cel nou (Novi), aducandu-le la Ce-
domnul Moldovei, a ridicat din ruine cetatile tatea Alba, unde acest sfant suferise marti-
cele mai veOhi 0 a pus, Impreuna cu Cetatea rajul, cu vreo 80 ani Inainte. Trei ani in
Alba, toata tara pe un picior glorios. urrna, 1-a dus, cu mare pompa si cheltaiala.
Este probabil c el a fost acela care a adau- la Suceava punnd Principatul sub pro-
gat acestei cetati un al doilea rand, de ziduri tectia sa.
0 turnuri, pe cari Miron Costin le vazuse La 26 August 1434 1), banal si batrnul
Alexandra, hid lui Roman si al Nastasiei,
exista, ci era ocupat de o insul, conturat de firca lui Latcu, moare la Cetatea Alba', dupa
doul bra-0, cari apoi unindu-se, formau gura; o lunga si glorioasa domnie.
Nistrul era insemnat prin Tarlo iar Dundrea prin
Donoi. Dela numele genovez Turcii numesc i astazi
raul Turla. ') Cronica Moldovei. Iassi 28 Octomvrie 1566.

477

www.digibuc.ro
 Cei doi fit ai sai, Iliai .5tefan, au imprtit dirijate toate silintele inamicilor Moldovei.
Moldova; Chilia 0 Cetatea-A1M 1) au cazut Numai prin ea Moldova era stlipana Meirii
In partea lui stefan. Negre, care se numea lac moldovenesc iar
In aceast cetate cei doi frati s'au legat domnii ei se Intitulau, adesea, Stapnitorii
prin juramnt sit traiasca In pace ; aceasta Mara Negre1).
n'a Impiedicat mai trziu pe unul din ei Turcii au priceput importanta acestei
(stefan) ad scoata ochii celuilalt (Ilia) 0 cetti 0 n'au pregetat niciun sacrificiu spre
sa ramana singur domn al Moldovei. a o dobandi. Mahomet al II-lea dadea atta
Nu s'a mai vorbit nimic de Cetatea AIM, importanta Cetatei Albe 0 Chiliei, ea oa-
Ora' la inceputul domniei lui stefan cel menu. sai l'ar fi auzit spunnd: Cat timp
Mare 0 cel Bun. romnii stapanese Chilia 0 Cetatea Alba
Acest domn, dupa ce a luat Chilia (Ia- iar ungurii Belgradul sarbesc, pan atunci
nuarie 1465), s'a 1ndreptat spre Cetatea AIM nu vom putea birui pe eretini a).
0 dndu-i asalt, a luat 0 aceasta cetate. Din declaratia lui Ion Zamblac a) amba-
Astfel, dobndind ambele cetali, cu multa sador 0 unchiul lui stefan cel Mare, lnaintea
vrsare de sange, le-a Intarit cu bucate Dogelui Venetiei, la 8 Mai 1477, reese ca,
0 servitori; a lasat pe Isaia 0 pe Buhtea Cetatea AIM 0 Chilia erau tot ce poate fi
parcalabi, ca sa ingrijeasca jar tefan Voda mai important In Moldova ; un zid de apa-
s'a tutors la scaunul &du dela Suceava 2). rare pentru Ungaria 0 Polonia ; o cheie
Turcii au luat aceasta cetate la 1475 ; pentru a redolkindi dela pagni Crimeea ;
Moldovenii au reluat-o din mainile lor, dar dou fortarete de atta insemnatate Incat
temndu-se de Intoarcerea Turcilor, ei au nici nu se poate spune In cateva cuvinte, ci
complectat intaririle, insarcinnd pe arhi- numai Inteo relatie separat, daca va fi
tectul grec Theodor, sa-i adauge un nou ceruta de Venetia ; 0 de vreme ce Turcii se
turn iar fortificatiilor un nou zid 5). pregatese sa ocupe aceste cetati , el (unchiul
Aceast cetate a Moldovenior, singur pe lui tefan) cere ajutor Venetiei cimtra Tur-
eoastele mrii, era, din cauza importantei cilor, care se grbete sa raspunda, cu
sale, comandata de doi prclabi, In loc caldura, ca nu va Inceta sa lucreze In inte-
de unul cum erau celelalte cetalti. Ea a servi resul Moldovei, ca 0 cnd ar fi pentru sine
mult timp de azil libertatilor moldovene, insai 4).
de aceea asupra ei, mai cu seama, se vad Mahomet al II-lea, a asediat-o aproape o
tuna de zile, dar Invins de elementele naturei
2) In 1630 Iai devenind definitiv capitala Mol- s'a retras cu ruine 5). Sultanul neputand re-
dovei, aceste moate au fost aduse aci, unde au zista frigului, a preferat s amne luarea
stat pAn la 1686.
Cu ocazia intrarei regelui Poloniei Joan Sobiesky cetatei.
In Moldova, contra Turcilor, aceste sfinte relieve
au fost ineredintate lui Constantin Cantemir iar de 1) Arhiv. Roman., Tom. I, p. 103.
Mitropolitul Dositeu lui Sobiesky, care le-a asezat 2) Din relatiile sarbului Constantin Mihailovici,
fn biserica Basilienilor, fundata de el la Zolkiew din Ostrovita, fost enicer sub Mahomet II, citat
(N. Costin zice a le-a apzat in cetatea Iolkva). in Arhiva Istoricd a Romdniei.
Mitropolitul a urmat moa0,ele sau, mai drept, 3) AdevIratul nume Joan Caloianu; Zamblac era
comorile ce le insotea. porecla.
Dup rugaciunile Episcopului din Raduti, la 6) Din documentele lui Essarcu, gsite in arhivele
1783, Joseph al II-lea a permis aducerea kr la Sf. Venetiei, pag. 238, an. IV. Columna lui Traian.
Biserica mitropolitanA din Suceava, unde au stat 5) Discorso di Theodoro Spandugino Cantacuzino,
mult timp. Gentil'uomo Constantinopolitano Delle origine dei
2) Cronica Vornicului Gr. Ureche. principi Turcki, citat de BMcescu in Arta Militard
3) Arhiya Istoricd. An. I pag. 178. la Moldoveni. (Mag. Ist., Vol. II, pag. 60).

478

www.digibuc.ro
 La 1455 Alexandru al II-lea domnul Mol- Turcii la intrarea breei, indat s'au incerat
dovei detronat de Petru al III-lea Aron, s'a cu ei, i-i impinse cu mare impetuozitate,
retras la Cetatea Alb, unde putin dup6 intrebuintnd spre aprare sgeti, focuri i
aceea moare otrvit. pietre ; s'au purtat cu atta inim, inct,
La 1484 luna 1) August, Baiazet (succe- rnind i omorind un foarte mare numr de
sorul lui Mahomet), in urma nenorocitei Turci, i-a gonit de mai multe ori
sale expeditii contra Mamelucilor 2), du,p Inamicii ins dispunnd. de rezerve mari
ce luase Chilia, a venit la Cetatea ABA. Un de trupe veneau neincetat i noi soldati
scriitor vechi, a pstrat amnuntele acestui sositi in lupt nu lsau niciun repaos impre-
asediu, prin a crei. pierdere, spune nemu- suratilor ; se micora neincetat numrul ase-
ritorul Blcescu, s'a ingropat viitorul ma- prin cei cari se rneau sau mureau ;
ritim al Moldovei. astfel c paguba era mai mare prin puinii
Punctul este prea capital, pentru a nu ce se pierdeau, decett prin folosul ce aducea
ne opri mai mult asupra-i: mullimea celor ce mureau dintre inamici.
Cetatea ocupa o pozitie strlucit din Dup ce Baiazet a tinut in lupt pe ai si o
toate punctele de vedere, pe r.pa dreapt mare parte din zi, ordon s se dea semnalul
a unui liman (pe atunci etuar), pe marginea adunrei ; a dispus asemenea incetarea luptei ;
apoi Ii reconduse in tabr, cu scop ca in
mrii, la gura Nistrului, pe o inltime forti-
ficat de natur i oameni, la care se unea:dimineata viitoare, s aeze armata astfel,
glorie recentei respingeri a lui Mahomet i ca imprtind-o in mai multe coloane, cari
acea de a fi centrul activittii comerciale s" se urmeze in luptd una dup alta, s
din acel timp qi din acea regiune. Dar i se poat reinoi astfel neincetat fortele, sa
inamicul era la Inltimea situatiei... Cu o tie lupta fr intrerupere, ziva i noaptea,
numeroas Wire i cu o puternica flot pan ce se vor drma valurile i vor mistui
sultanul a inconjurat cetatea... pe aprtori. Cu acest gand el trimise otile
Baiazet, a inceput prin a da voie la ei si la repaus, fcndu-le s" inteleag c a doua
s prade i, vznd ca cei din in- zi, inainte de rsritul soarelui, vor incepe
terior nu se mic, hotri s apropie i armata din nou lupta i c nu treluie s se mai
de pe mare, i, deodat, s o inconjoare gndeasc deck la moarte sau la victorie.
pe ap i pe uscat, apoi o impresurd att Cu toate c tiau pericolul in care se aflau,
de bine ea' nu s'a mai putut nici scoate, locuitorii au observat cu curaj pregairile
nici introduce ceva inuntru. Vznd pe inamicului. Nici morlii, nici rnitii nu i-a
locuitori nestrmutati in vointa lor de a o impiedicat s-i Lea datoria pn la cal:oat ;
apra, pregti artileria ; incepu s bath' zi- ei i-au reparat breele, pregtind ultimele
durile din mai multe prti i continund puteri ce le mai rmnea pentru aprare.
mai multe zile, drmase din ele Inteatt In revrsatul zilei urmtoare, mndrul
c se credea c va putea bga oarnenii sdi Baiazet, credincios cuvntului dat, a condus
prin bre6. Cu toate acestea el porunci co- otile sale la locul de atac, cu inspimnt-
loanelor sale ca in lupt s se urmeze una toare sgomote de: sunete, strigte i larme
dup alta ; in dimineata urmtoare cum se ce soldatii si, fgduindu-i victoria, pre-
fcu ziu, s'au apropiat imprejurul parau inabrbtarea avntului lor. Cu toate
Oamenii din interior i-au fcut, In ruinele aceste Baiazet, dorete Inc sd mai crute
zidurior, aprri foarte insemnate, cu valuri pe eroii ambelor prti, admirndu-i pe acei
i anturi foarte adnci ; cnd s'au artat cari luptau contra lui cu atta bravur. El
1) Ureche.
s'a hotrit s incerce dac, artndu-le din
, s) Formaleoni, II, 263, ed. fr. nou pericolul, nu ar putea s-i fac a intelege

479

www.digibuc.ro
inutilitatea vgrsgrei de ,sAnge i astfel Baiazet ar fi putut lua, cu aceast ocazie
revie din indrtnicia lor. i alte cetgti, cg stefan Vodg la gol nu
El face semn eh' voete- s le vorbeascg. Indranea sg iasg, ci numai la strmtoare,
Le trimete inainte un sol al sgu ca sa le de le fcea (turcilor) smintealg 1).
spuie Ig'murit: Turcii vin cu hotgrire stator- Astfel, cu toate bravurile desfgurate de
nicg de a nu inceta lupta, ziva i noaptea, -tefan, cu toate cg ajunsese s curete tare
Ong ce nu vor lua cetatea i deal Wept de vrjmai, Cetatea Albg i Chilia insg. nu
sg fie cunoscut cg le va le-a mai putut scoate dela Turci, cci
siliti, le face
prgda cetatea 0 nu va ierta nici etate, (turcii) mai inainte, adaogg Vornicul Gr.
nici sex 0 cg told vor fi omoriti iar de vor Ureche, de ce au ieiedin tar, le-au dotat
voi s'd se supung, Ii va primi fgrg s atingg. cu oameni, cu puti (In inteles de tunuri)
averea sau persoanele i dndu-le libertatea, cu bucate suficiente.
va sta la voia lor de a rimnea pe loc sau Cu ocazia lugrei Akermanului, Baiazet
sg. se duca In alt parte. Auzind cei din in- a ocupat i Chiia, incorporndu-le impe-
terior propunerile sultanului i nevgznd riului sgu spre a-i asigura dominarea Mril
niciun chip de a se putea mntui, fiinda nu Negre (luist. de Turquie pag. 26) ; a mai luat
mai rgmgsese attia cati sa poet:a apgra Uzul, vechea Olbiopolis sau Olbia ; el a pus
valurile, au cerut putin timp de gndire astfel stavil incursiunilor moldovenilor pe
Strngndu-se atunci cgpeteniile, dupg c- Marea Neagr preggtinduli o cale lesni-
teva delibergri s'au hotgrit s primeascg con- cicas pentru a ng.vgli asupra Moldovei 2).
ditiunile propuse, Incredintndu-se mai cu La 1.497 Albert, fiul lui Cazimir, regele
seamg bunei pareri ce aveau despre Baiazet, Poloniei, voind s prindg pe stefan Vodg,
ca le va pzi credinta. a scos vorb c el vrea s meargg s batg.
Dupg ce s'au sftuit intre ei, au -trimis cettile Chiia i Cetatea ABA. In acest
solii lor ca s predea cetatea. hind primiti sens a comunicat lui stefan, sg pregtesc
cu bungtate de Baiazet, sultanul s'a ingrijit cele necesare armatei. stefan s'a bucurat
ca s nu pgtimeascg nimic, dnd voie celor foarte mult de aceastg 0 a primit cu mare
ce vor voi sg se ducg de aci, s poat scoate pompg solii cari i-a adus aceast tire.
toate lucrurile lor, fgr vreo impiedicare . Cnd boierii i episcopii au aratat domnului
Astfel se povestete aceast insemnatg ea' aceast mrinimie polong trebuie BA fie
actiune de arme 1). o cursg, nobilul i cavalerescul caracter al
Altii 2) spun a.' Baiazet, intrnd In cetate, lui stefan, neputnd crede una ca aceasta,
a uitat promisiunea: cinci sute familii au fost s'a indignat, i-a mustrat i le-a aratat ch
luate de aci i duse In robie la Stambul. aceasta nu era treaba lor.
Prcglabii, adaugg Bglcescu 3), cari au Cnd Leii (Polonii) au intrat in Ora,
fcut aceast frumoasg, dei zadarnick apg- tefan a observat ea' cele ce fac nu se prea
rare au fost Gherman i Ioan. potrivesc cu cele promise, de aceea el- le
In aceeai vreme Moldova-a pierdut i ce- ie0 inainte, s'a luptat cu ei In codrul Cos-
tgtile de pe Dungre. minului, i, dupg ce i-a Invins, a Inceput sa
Andra Cambini (cetatean florentin) In cartea prade Polonia
i toat Podelia.
sa Delle origine dei Turchi, lib. III, tip. in Vol. IV, La 1511 Selim, fiul lui Baiazet al II-lea,
al lucrilrei Historia dell'origine, guerre ed imperio dei cgsgtorindu-se cu fata hanului Crimeei,
Turchi, racolta di Francesco Sansovina. Venetia a strns mult oaste tagreascg. i Indrep-
1654.i citat de nemuritorul N. Balcescu, in M. I., tndu-se asupra Ceatei Albe, a inconju.
pag. 60-63, Vol. II.
2) Malatesta, Crornmer, Miron Logofatul 1) Spune cronicarul Ureche.
2) Dup Ureche. 2) Athanasie Comnen Ipsilante in op. cit., pag. 431,

480

www.digibuc.ro
rat-o 1). Aceast cetate era ocupat atunci
de Tutci.
La inceputul secolului al XVI-lea, Impe-
riul Otoman contrabalansat de Ungaria
Po Ionia, terminnd prin a le anihila, a ajuns
la apogeul su.
La 1540 Suleiman cel Mare, atunci arbitrul
Europei orientale, a detaat-o din Moldova
declarnd Cetatea Alb 5. fort5.reat tur-
ceascA.
Turcii au ocupat Chilia i Cetatea ADA
far niciun drept, contrar tratatelor, prin
cari ei garantau integritatea teritoriului trei
Moldovei i profitnd de slbiciunea t5rei,
de intrigide boierilor, de nestabilitatea dom-
nilor, cari, pentru a obtine coroana, comiteau
crimele cele- mai infame, ei au prefacut
acesie teritorii ln raiale, dup cum, in ace-
leai conditiuni, au pus mna pe Turnul,
Giukgiul i Brdila, in Muntenia.
In anul 1574 Ioan Vod5. se afla Inaintea.
Benderului ; eful cazacilor si, Swierczewski,
c4tigase deja o mare lupt asupra Turcilor,
cari veneau In ajutorul cettii.
In acest timp 25 b`rci, coborind Nistrul,
aduceau lui roan, un slab ajutor, de 600
cazaci, dela polonii Laski 0 Ostrogki, sub
comanda unui vechi marinar, Pocotilo.
loan a ordonat noilor veniti BA' se re-
imbarce, ate 24 in fiecare bang, lasndu-se
In josul Nistrului asupra CetAtei-Albe, unde
nu puteau intlni mult rezistent, prece-
dndu-i spaima victoriei dela Bender ...
Debarcnd pe nea0eptate la Akerman,
ei au surprins orapl, au mcerairit tot ce
li s'a p4rut musulman2) sau musulmnit,
s'au Indircat cu o bogat prad i dnd foc
caselor au 16sat nuinai citadela, indltndu-se
ca un monument funebru deasupra mor-
mintelor 3) .
1) Cronicarul Dekie spune c'd a 0 luat-o.
2) Musulman, turce0e Muslim (om resemnat la
vointa lui Dumnezeu, fatalist).
6) Hasdeu, loan Vod cel Cumplit, pag. 120.
81
www.digibuc.ro
Au ocupat 0 ars jumnate din trg 1) 0
au luat robi 2), cAci la fel au fcut 0 la
Tighina 3).
Dougzeci de ani mai tarziu (la inceputul
anului 1595) Aron, domnul Moldovei, a asediat
aceast cetate ; 'Mull ling au venit la timp,
sub comanda hanului Gazi Gherei, spre a
sili pe Moldoveni la retragere 4).
Putin timp in urrnh, primind ajutor dela
Mihai, domnul Munteniei, Aron a asediat din
nou Cetatea Alba ; i-a ars Imprejmuirile,
dup ce a risipit Wirea beiului acestei cetati
dup ce beiul, al optulea, abia a sc6pat din
aceast invlmea15..
Moldovenii a pus mna pe cetate, cu stea-
gurile, trmbitele i cele mai multe din
munitiuni 5).
Tot astfel au Mcut 0 la Bender 6).
Uninduli apoi otirile cu ale Polonilor,
Transilvanilor 7), cu ale lui Kiraly1 generalul
Munteniei, au b5tut i ocupat tot tinutul
dup trmul drept al Dungrii de Jos.
In luna Iulie 1606 cazacii traversnd Ba-
sarabia, au prAdat Cetatea Alb6 i BenderuP).
Sub domnia lui Alexandru Movil, princi-
pele polon Korecki a atacat Cetatea Alb,
unde s'a retras mai multi boieri moldoveni.
Cetatea era apArat de o garnizoan de
eniceri. Ei s'au aprat cu bravur; au Mcut
mai multe ie0ri In cari au mkefrit vreo
300 oameni ai principelui. La un moment
dat erau gata s prind pe principe, dac6
un Tyszkievicz n'ar fi sosit la timp, cu trupa
sa, spre a-1 salva. Neavnd artilerie, dat
seama ch" nu va putea lua cetatea i s'a
retras la Ia0.
Cam in acel timp, aceast cetate a servit
mult vreme ca loc de sclavie principesei
Letop. Mold., Vol. I, pag. 461.
a) Vorn. Gr. Ureche, ibid., I, 227.
6) Ibid.
4) Nic. BilIcescu, op. cit., pag. 76.
5) Ibid., pag. 72.
6) Docum. Venetian Nr. 245.
7) Ibid.
) Ibid., pag. 442.
481
Korecki, sora lui Bogdan 0 Alexandru Mo- La 30 Septemvrie 1770 generalul rus
vil, principi ai Moldovei. baron de Igelstrohm, pe and contele
Locuitorii Basarabiei 0 In special acei din Panin, fratele ministrului, a luat Benderul
Cetatea Alba, au pstrat mult timp calitatile 0 l-a prefcut In cenua, a cucerit-o dela
oamenilor de apa. Aa, la 1624, Turcii atep- Turci (cu 1333 prizonieri, 70 tunuri, multime
tau oameni dela principele Moldovei pentru de bombe, ghiulele, munitii 0 provizii) 0
a arma ilota din Marea Neagra 1). nu le-a dat-o cleat dupa pacea-dela Kuciuk-
La 1674 Cetatea Alba. cu Chilia, dau 2000 Kainargi (1774).
spahii cari s'au instalat In tinutul Camenitei, In acest timp Akermanul era capitala
In locul unor evrei stramutati peste Dunre Basarabiei.
0 Balcani 2). hula ce scrie istoricul turc Vassif Effendi
Sub domnia lui Antioh Voda (Cantemir) asupra acestui fapt:
Turcii, facnd pace cu Nemtii 0 Polonii, La 1770 luarea Akermanului de care Ru0
dnd Camenita Inapoi Polonilor 0 acetia n'a costat gat snge. Trupele musulmane
Intorcnd ceea ce luase dela Moldova (Neam- au facut un acord cu generalul Mamie ba-
till, Suceava, Soroca 0. Campulung), Antioch ronul d'Igelstrohm angajandu-se sa-i predea
a primit ordin sa transporte, din Camenita cetatea daca Benderul ar fi cazut In puterea
la Cetatea Alba, Chilia 0 Bender, tot mate- Ruilor. Aceasta promisiune a suspendat osti-
rialul de razboi ce l-a gait acolo : tunuri, litatile ; asediatorii 0 asediatii au ramas In
puti, etc., ba chiar i locuitori 9. pace 0 s'au tratat amical Ora in momentul
Pe la 1700, In apropiere de gura Nistrului, In care s'a aflat despre predarea Benderului.
se afla un zid legat cu plumb, care se In- Atunci garnizoana somata sa se lin de cu-
tindea pana la junatate mil In mare. vnt, a evacuat cetatea Ma nicio lovitural
Cantemir spune ca, pe timpul lui (1712), de arma 0 s'a acoperit astfel prin aceastal
lacul lui Ovid se varsa In Nistru prin o laitate de cea mai mare ruine.
garla mica Aceasta &la era impresurata Izvoarele ruseti pretind c cetatea a
de ambele laturi prin MO, ce se Intindeau cazut din cauza c generalul d'Igelstrohm,
pana la doua mile, de nu se putea trece cu Insarcinat sa ocupe aceasta cetate, a incon-
piciorul. Avea pe dnsa un pod de o struc- jurat-o atat de bine ca neputnd primi niciun
tural foarte veche, dupa cum se vedea a-tat ajutor, ea a fost silita sa capituleze lasand
din taria lucrului cat 0 marimea pietrelor In minele invingatorului 70 de tunuri.
din care era facut. Importanta sa politica i comerciala a !nee-
Cat timp a tinut de Moldova, Cetatea Alba put sal scada cu ridicarea frumosului orag
a fost guvernata de marele logofalt. din vecintate, Odessa.
Pe la 1712 o guverna un aga de eniceri. Asediata in Septemvrie 1789, aceasta ce-
Petru cel Mare decis, cu mice pret, BA tate a fost din nou luatal de Rui 0 inapoiata
intinda definitiv domnia Rusiei catre occi- Turciei prin pacea dela Iai (9 Ianuarie
dent, Intre Baltica F,4 Marea Neagr, (land 1792).
semnalul 1nceputului acestor interminabile La 1797 Nistrul a devenit hotarul Intre Mol-
razboaie al calror sfarit pare s se mai a- dova 0 Rusia (Cronica Nestor, II, pag. 80).
tepte mult timp, a fost cauza multor nenoro- La 1806 Ruii au luat-o din nou spre a o
chi ce trebuia sa cada asupra Cetaltei Albe. alipi, cum era 0 drept, teritoriului Moldovei.
La 1812 Rusia, profitand de Invlmala
1) Docum. Venef., Nr. 622. Scrisoarea judectito-
rului Giorgio Giustiniani din 13 Aprilie 1624.
In care se afla Europa, de inertia 0 Inca-
2) Athanasie Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 440. pacitatea Sublimei Porti, a rapit Mol-
a) Cronica anonima, trad. Alex. Amiras. Ia0 1729. dovei Basarabia, una din cele mai frumoase

482

www.digibuc.ro
provincii ale sale 0 cu acest teritoriu i Ce- ora de fundatie nou i mml din cele mai
tatea frumoase orae din Marea Neagr.
Pe timpul cnd Basarabia fcea parte din Tot lng6 Akerman, se mai vede un val
Moldovt, episcopul Cettei Albe avea pre- de Mmnt care se zice, dup traditie, c
c6dere, In caz de loc vacant la ocuparea ar fi drumul lut Achile1).
clemnittii de Mitropolit al Moldovei i
Sucevei; duphi alipirea acestei ceati la
Rusia, acest drept a trecut Episcopului de
Roman.
La 1826 la Cetatea AlM, a fost semnat6 o
conventie Intre Rusia i Turcia, care (intre
altele) prin art. HI obliga Poarta Otomana
respecte privilegiile, tratatele i actele
relative la principatele romne, confirmate
prin art. V al tratatului dela Bucureti,
complecteze i BA' observe hatierifele dela
1802 0 s4 recunoascA alegerea de domni p-
mnteni prin alte articole, se asigura
Ruilor libera navigatie in Marea Neagr.
Neobservarea, de Turcia, a acestei con
ventii, numit Conventia Cetlitei Albe, a fcut 1) Ion Ghica, Dacia veche. Rev. Rom., Vol. I, 486.
ca Rusia s' declare Turciei al aptelea
rzboi (1828). nificatii sau origini, in limbele mylesiane sau celto-
gale).
Cnd la 1856, dup terminarea rzboiului, Tarlo in evul mediu ; Turla fmoldovenii Ii spun
Rusia, In urma tratatului dela Paris, a lost azi in Basarabia Nistrului numele de Tara, Turla,
obligat s'a" restituie Moldovei, partea de jos Tural (termin desfigurat din Taurus si desnatio-
a Basarabiei, Cetatea AIM n'a fost cuprins nalizat prin terminatia slava: la) ; Tara se apropie
In aceast parcel de pmnt. Hotarul pleca de radcina celto-gala: dur, tur; de aceea celtiberic&
itturia, fntana] sau IViester in timpul finelui sec.-
din marginea mgrii, dela un punct situat XVIII ; Ni.stru *1 astzi. In apropiere de Tudorova,-
Intre Tuzla i Cetatea AIM. cred ca se afla urmele anticei cetati Thyras pe
Ceva mai la nord-est de aceast cetate 1), care Amian Marcelinul numind-o Tyros, o da drept.
pe marginea mgrii, se afl Odessa, port 0 o veche colonie fenician (XXII, 8, 41), care apoi
a trecut in mainele Milezianilor si era insemnat de
unii autori (ca Seymn fr. 55), (Gr. Tocilescu, pag. 26)
1) In apropiere de Cetatea-Alb, pe malul drept ca o colonie a acestora; ea purta In secolul XIII-lea
al Nistrului Tupag, 'AOupccg (la Nimphodor Siracu- (Harta Venetiana din St. Marco) numele Tirige-
sanul, in timpul lui Alexandru cal Mare) Thyras tarum Isola ; In evul mediu: Isola Nogaii; In tim-
la Herodot sau Danastris lii antichitate ; Trisses, la purile din urma Turla Adassi (turceste insula
Skylax; Tyras, la Ovid (Epist. ad. Pontium IV, Nistrului).
10), la Strabon, la Ptolomeu ; Tyra la Pliniu, la Pe locul ocupat astazi de Cetatea Alba sau pe
Pomponiu Mela ; numele acesta Thyras sau Tyra satul din apropiere, dela sud, *aba, ori pa mica
pare a fi compus din: Tyr sau Tur i as. Tyr este distanta ce le sepal* se afla odinioar Hermonactis
prima parte a numelui mrel Italiei: Tyrhenum ; vicus (vezi barta lui Laurian, dela Traian la Au-
Tur prescurtarea numelui T a ur us sau poate chiar relian).
Tarus, rau ce curge in Alpii Apenini; si din as,
caracteristica galo-roman; aceasta expresie termin s) Nistru vine din Dniestru; acesta din Danastru ; acesta
mai multe nume In Dacia, ca: Auras, Atlas etc. din Tan, Dan, si Istru. Relativ vorbind, Dniestru, este un
mine nou din al 3-lea sau 4-lea secol; este, spune Mani%
Primele nume in Dunrea de Jos fiind date inainte o coatractle fireasa romkn el nu este ;Vet sarmaticl Wet
de venirea Romanilor, e foarte posibil sA aiba sem- rusolani, mid alma sau slavon,
31*
483

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL XI.

ODESSA.
Amiralul Ribas urmnd directivelor lui GRIT inceputul anului 1854 s'au construit
Petru cel Mare, ca s5. se apropie continuu de la Odessa 4 baterii cari erau dispuse astfel:
Constantinopole, a sMtuit pe Imprteasa Prima de 12 piese, pe malul portului
Ecaterina sA zideasca un ora in acest loc. carantinei aprnd intrarea radei mari.
Ideia sa a fost inteleas6 i Odessa s'a ridicat A doua de 6 piese, la dreapta scrii celei
in anfiteatru pe o colin. mari, care coboara din bulevard la mare,
aprnd intrarea portului carantinei.
Oraul se al.-a. aezat pe locul unde altaidata
se afla Kociubei, proprietatea principilor A treia la stnga aoeleai scri, pus6 s
de Kociubei, in pozitia cea mai dominat t incrucieze focul cu cea de a doua.
bii care alfdat purta numele de: Portul A patra pe cheiul portului.
Isiacilor ( ?) Afar de aceste patru baterii s'au mai
In ultimul timp satul ttresc purta nu- stabilit ilia' trei: una in partea opus6 a
male de Hadgibei. portului Odessa, la satul Dofinoftra ; restul
Odesa datorete mrirea i prosperitatea la sud. -

sa Ducelui de Richelieu, exilat francez, care Din punct de vedere militar, Odessa,
reintrnd in patria sa, ajunsese ministru. fiind cu totul nou, nu are istoricul eau. 0
La 1803 a fost numit de impratul Rusiei singur bombardare a avut loc la 1854 in
guvernator al oraplui. El a psdatrat aceastal urmtoarele imprejur6ri:
ingrcinare 10 ani, a infiintat stabilimente Escadrele aliatilor se aflau In Marea
publice, a organizat diferite servicii i a atras Neagr, cnd la 10 Aprilie st. n. au primit
comertul in regiune prin msuri favorabile. ordin A inceap ostilitatile, in timp ce se
Cnd a prAsit oraul la 1814 avea 35.000 aflau in apele Constantei i Mangaliei.
locuiLori. Vaporul englez Banshee, care a adus acest
Mare intrepozit al grnelor Wolhyniei, ordin a fost primit cu aclamatii de :ntuziasm
Podoliei i Crimeei ; aci se imbarca pentru i bucurie.
a se merge in Mediterana. Noaptea, navele au fost luminate iar va-
Din spre mare acest port pare ceva im- poarele de comert cari veneau de pe coastele
pozant ; case frumoase, cu gust i curate Armeniei &Are Constantinopole i treceau
domin portul. Se distingeau mai multe edi- la larg, au observat lumini i au auzit
ficii publice cari aminteau observatorului zgomotoasele cntece rzboinice ale mate-
Parthenonul Atenei. lotilor.

484

www.digibuc.ro
 Inaintea sosirei acestui ordin, dar dupa din partea generalului Baron de Osten-
declaratia public6 a rzboiului, un vapor Sacken, guvernatorul Odessei.
englez Furious Insotit de o bared s'a pre- Acest ofiter general a adoptat pentru ap-
zentat la 6 Aprilie st. n. In fata Odessei, rarea sa un sistem de a tgdui, contrar de-
pentru a lua pe consulii Frantei i Ang1ie4 claraVei comandantului gi ofiterilor vasului
el purta pavilionul parlamentar *i din aceast bombardat 1) ba chiar acelei a cpitanilor
cauz dupa legile ordinare ale rzboiului nu vapoarelor de comert aflate In rad In mo-
avea nimic de temut. Cu toate acestea, fie ca mentul actiunei.
Ruii s'au Inelat asupra misiunei vasului, Nu rmnea amiralilor dect spretind gu-
ceea ce este foarte greu de admis, fie c vernatorului o reparatie asupra procedeului
erau decii s violeze legile respectate de
toate natiunile civilizate in speranta mena- gului, unde, ea a fost primit de ofiterul de serviciu,
jrei unui triumf lesnicios, au primit pe care la intrebarea ofiterului englez, a rAspuns c
Furious cu focuri de artilerie: 7 lovituri au d-I consul al Angliei a plecat deja din Odesa. Fag
altA tntretinere, barca a reluat drumul sA se
fost trase asupra lui. inapoieze la bord, dar cnd era aproape sA o
Aceast incalificabil provocare a decis ajungd, fregata in loc sa o astepte, s'a apropiat in
pe amiralii Hamelin i. Dundas s ia energice directia digului, RisAnd barca 1g stnga i s'a apro-
msuri asupra oraplui Odessa i In adevr piat de baterii la bAtaia tunului. Numai atunci co-
a fost bombardat. mandantul bateriei digului, credincios consemnului
sdu de a impiedica orice vas de rzboi inamic
In acest timp Odessa era aprat de o s5 Intreacd distanta de tir, s'a crezut In drept s
fortreat i diguri fortificate ; Ruii sub co- tragd nu asupra parlamentarului care a fost res-
manda generalului Osten-Sacken au stabilit pectat pAnA la finitul misiunei sale, ci asupra unui
importante lucrri spre Mare i. au 1ntrunit vas inamic care s'a apropiat prea mult de uscat,
aci 20-30.000 oameni, unii pentru a proteja dup ce primise prin cloud focuri cu pulbere (oarbe)
vasele lor de rzboi, cari ar fi venit s se incunostiintarea de a se opri.
AceastA simplA expunere a faptelor, astfel cum
adposteasc aci, altii pentru a respinge, au lost raportate MajestAtii Sale Impratului tuturor
eventual, un atac dela uscat, dac ar fi Rusilor, trebuie s distruga numai prin ea instisi
avut loc vreun bombardament al inamicului. presupunerea, de altfel inadmisibilA, c In porturile
In aceste conditiuni cele dou. escadre au Rusiei nu se respect pavilionul parlamentar a
plecat din Cavarna la Odessa, pentru a cere cdrui inviolabilitate este garantatA prin legile co-
mune tuturor naliunilor civilizate.
o reparatie autorittilor acestui oraq. S. S. Baron de Osten Sacken
In ziva de 8/20 Aprilie vasele au ancorat
la trei mile la est de Odessa a crei rad era ') Vice amiralii, francez i englez, inainte de a
putin accesibila escadrelor. deschide focul asupra Odesei a trebuit sA ia infor-
matiuni precise. Wiliam Loring comandantul va-
La 9/21 Aprilie, a doua zi, amiralul Dundas sului Furious primind incunostiintare de scri-
a primit o scrisoare datat 1) din 2/14 Aprilie, soarea Baronului Osten Sacken a rAspuns prin o
defAimare formalA.
Odesa, 2 14 Aprzlie 18,54 La bordul lui Furious, In
1) Adjutantul general Baron Sacken crede de fata Odesei, la 9/21 Aprilie
datorie s exprime amiralului Dundas surprinderea 1854.
de a auzi 6, din portul Odesa, s'a tras asupra fre- Domnule Anziral,
gatei Furious, ce avea ridicat pavilion ae parla- Am citit cu mare atentie scrisoarea guvernato-
mentar. rului Odesei In privinta tirului pe care bateriile
sosirea lui Furious s'a tras numai dou lo- acestei cetAti l-a Indreptat asupra pavilionului par-
vituri cu pulbere, In urma carora, bastimentul a lamentar In ziva de 8 Aprilie.,
ridicat pavilionul sAu national i s'a oprit in afarA ContinutuI acesteia este absolut fals. In aceastA
de bAtaia tunului.; indat dup aceea a plecat, dela imprejurare, bastimentul M. S. sub comanda mea
bord, o bare& purtnd pavilionul alb, in directia di- a sosit in fala Odesei In revArsatul zorilor, cAtre

485

www.digibuc.ro
ce urmase fag de un vas al escadrelor
Intrunite.
Cum numai delegatul guvernului rus era
culpabil de un atentat la dreptul gintior
urma ca: portul, depozitele i vasele sa. fie
atacate i distruse.
orele 5,50. Pavilionul englez si pavilionul de par-
lamentar au fost ridicate la distanta de 4-5 mile.
Cam la 20 minute in urina (calm orele 645)
batefia a tras cloud focuri cu pulbere (oarbe).
Considerand aceste lovituri ca invitatie de a nu
mai Inainta mai mult, am stopat imediat si am pus
carma complect la tribord.
Din acest moment pand la intoarcerea bArcei,
sbaturile au stat pe loc iar bastimentul deriva putin
ate putin din cauza unei brize moderate de nord-
vest, care sufIa dela uscat.
Partea dinapoi a vasului era intoarsd cdtre ca-
rantind si am avut grijd s nu deschid sabordurile
primei baterii, evitand mice manevrd care ar fi
putut face s se bdnuiascd cea mai micd intentiune
de ostilitate din partea mea.
S'a tras asupra vasului 7 focuri de tun. primul
evident, a fost indreptat contra bdrcei, In acel
moment depArtata. la tdrm de circa o mild (1852 m.)
iar proiectilul a azut la 60-70 yarzi aproape de
bared si care se gsea in directia sudului Intre ba-
terie si bastiment.
Celelalte focuri au urmat unul dupti altul si au
lost indreptate fie asupra bdrcei, fie asupra basti-
mentului, pentrucd ele cdeau In apropiere de linia
acestei directii.
Locotenentul Alexander, odatd la debarcader,
a cerut sd vad pe consulul englez; i s'a rdspuns cd
nu era acolo; ca. era prea de dimineatd; cd vor
trimite sd caute pe cdpitanul de port si a fost
invitat A se intoarcd la bord.
El a Intrebat dua consulul englez mai este la
Odesa. I s'a rdspuns prin ofiterul de gardd sd se
inapoieze la bastimentul au iar o persoand care
era acolo ca interpret i-a spus cd nu i se permite
sd mai adauge beva.
In tot acesi timp, pavilionul englez si cel par-
lamentar erau bine desfdsurate, atat la bordul basti-
mentului cat si la acel al bdrcei.
Ceea te declar aci pot fi coroborate prin mArturia
ofiterului de serviciu, mecanicului set mecanicului
de gardd si prin aceea a oricdrui om de pe basti-
ment.
Sunt, etc. etc.
Wiliam Loring cIpitan R. N.
N. B. Cdpitanii vapoarelor de comert ancorate in
rada Odesei au confirmat aceast depozitie.
485
www.digibuc.ro
La 9/21 Aprilie, seara, guvernatorul Odesei
nedand niciun raspuns la somatia amira-
lilor 1), atacul a fost hotaHt pentru a doua zi.
Douai fregate franceze: Vauban, coman-
dant d'Herbinghen ; le Descartes coman-
dant Daricau, Impreuna cu 2 fregate engleze:
le Tiger , comandant Gifard i a Sampson E.
comandant Jones, au sosit la orele 7 a. m.
la 2000 m. In fata bateriei portului imperial,
care a tras o prima lovitura de tun. Frega-
tele i-a raspuns cu vioiciune, dar c.Urn ca-
librele pieselor dupa vase erau mai mari
deal ale pieselor din bateria ruseasca, ele
lovesc mai sigur. In timpul primei faze a
luptei vasul englez Sans Pareil a ancorat
odata cu corveta cu aburi Highflyer la li-
mita extrema a bataii bateriilor, nu pentru
a lua parte la lupta, dar pentru a servi ca
sprijin fregatelor angajate. In acelai mo-
ment fregata cu aburi franceza Mogador
1) In fata Odesei 9/21 Apr. 1854.
Domnule Guvernator,
Considerand ed. scrisoarea Excelentei Voastre, cu
data din 2/14 Aprilie si pe care n'am primit-o
decat azi dimineatd, nu expune decal alegatiuni
de cari autoritdtile cliff Odesa s'au fcut culpabile
asupra uneia din fregatele noastre si biircei sale
purtand ambele pavilionul parlamentar si englez.
Considerand ca., cu tot acest pavilion, bateriile
acestui oras au tras mai multe proiectile, atat
asupra fregatei cat si asupra bdrcei sale in mo-
mental in care aceasta pArdsea cheiul debarcade-
rului, la care ea sosise cu deplind incredere.
Cei doi Vice-Amirali, comandanti-capi ai esca-
drelor combinate ale Angliei si Frantei, se cred in
drept a cere Excelentei Voastre o reparatie.
Prin urmare toate bastimentele engleze, franceze
si ruse, actualmente ancorate aproape de fortdreat
sau bateriile Odesei, trebuiesc remise imediat celor
2 escadre combinate.
Dacd la apusul soarelui, cei doi Vice-Amirali nu
vor primi vreun rdspuns saa unul defavorabil, se
vor vedea obligati sa recurgl la fortd, pentru a
rdzbuna pavilionul uneia din escadrele combinate,
,
de insulta care i-a fost adresatd, cu toate cd in-
teresele umanitAtii 11 fac sl nu adopte deck cu
prerea de rail aceast din urml hotrire, a cdrei
responsabilitate cade asupra celor In drept.
Primiti, etc. etc.
(ss) Hamelin, Dundas.
comandant Wail ly, fregata cu aburi englez fregate, vi-a schimbat obiectivele asupra
la Terible comandant Cleverty, le Fu- unei baterii de campanie pe care inamicul
rious comandant Loring i la Retribution o stabilise la dreapta sa pe plaja lng care
comandant Drummond s'au apropiat de lo- se aflau salupele ce aruncau focuri Congrve.
cul actiunei pentru a lua parte. La ora 4 aceast baterie fugrit, s'a retras
Focul dura de o or i jumtate cnd In interior. Toate focurile au fost atunci diri-
fregata Vauban primeste 3 lovituri, din care jate contra vaselor cari mai plutesc In portul
una i-a sfrmat cateva sbaturi jar celelalte comercial i cari, toate, catre ora 4,30 Bunt
au incendiat bordurile ; in zadar pompele au incendiate. In definitiv distrugerea acestui
Incercat stingerea incendiului, unul din pro- port a fost complecta iar aceea a orasului
iectile a ptruns ininterior si a ars peretii. n'ar fi intrziat dac4 s'ar fi fcut semnal
Bouet Willaumez, seful de stat major al escadrei cu aburi.
flotilei a sosit la bordul lui Vauban, care a Dar scopul fiind atins s'a dat incetarea
stopat i pescrie comandantului s. prg- focului i ralierea vaselor care vasele-ami-
seasca momentan locul de lupt i s anco- rale respective.
reze In rnijlocul escadrei In scop de a primi Niel cei 30.000 oameni ai garnizoanei
dela ea ajutoarele necesare. Odessa, nici cele 70 tunuri ale fortretei
Putin timp In urna diviziunea H formata bateriikr, n'au putut apra portul imperial
din 4 fregate cu aburi a primit ordin s inter- de dezastrul la care a fost supus prin atacul
vin pentru a sustine primele 3 fregate anga- vaselor Indreptate contra lui. Pe vase au
jate. Obuzele celor 7 fregate cad ca grindina pe fost In total 15 morti si 2 fniti.
bateriile portului imperial, depozite i corbii, Pierderile pe cari le-a incercat portul
uncle se manifest Inceputuri de incendii. militar al Odessei Bunt:
Baterii stabilite pe mnJimile Odessei, unesc Majoritatea gurior de foc destinate ap-
focul kr cu acela al pieselor portului im- rarei portului.
perial. Nu departe de fregate, 6 salupe en- arirea in aer a pulberriei ce aprovi-
gleze s'a apropiat de acest port in partea de ziona bateriile.
nord-vest a digului unde inamicul o nu sta- Depozitele guvernului cu materiale ne-
bilise guri de foc i arunca facuri Congrve cesare vaselor au fost consumate in intregime.
cari preau c produc efecte bune. Distrugerea unei mari cazrmi a ca-
La miezul zilei Vauban, care stinsese focul, zacilor.
a reintrat intre fregate. Distrugerea depozitelor cu furaje.
La ora I incendiul este complect declarat Degradarea digului din cauza proiec-
la depozitele si cazrmile portului imperial ; tilelor primite.
acoperisele s'au-surpat iar pulberria bateriei Distrugerea bateriei de campanie de
acestui port a srit In aer. 4 guri de foc, de 16, cu cai si personal.
Sub focurile indoite ale fregatelor, opera Inecarea numeroaselor vase aflate In
de distrugeie a portului imperial a mers re- portul comercial.
pede ; profitand de dezordinea cauzat de Inecarea unui vas de dragat ce era in
explozia pulberriei, fregatele au Inaintat stare noua.
Ora la 400 m., bombardnd .vasele din port. Incendierea a numeroase coraii din port.
Gurile de foc ale portului de comert reincep Numrul mortilor i rnitilor circa 200 desi
asupra fregatelor aliate un foc destul de viu guvernul rus n'a publicat nicio dare de seambl.
la care s'a unit acel al mortierelor instalate Aliatii au acuzat autorittile imperiale din
pe tnlimi1e Odessei. Aceasta n'a impiedecat Odessa &A s'au luptat fari pavilion desi, la
fregatele s nu-si termine opera kr de distru- intervale, drapelul rusesc se ridica pe edifi-
gere. Un moment, focul unei prti din aceste ciile carantinei sau vmei.

487

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL XII.

INSULA SERPILOR.
Acest nume este de dat6 recent6 0 a fost
dat cu ocazia nflirei sale de erpi, inteo
epocA posterioar chiar distrugerei tern-
plului, cu care ocazie probabil a fost 1)6-
rsit de oameni.
In antichitate a purtat diferite numiri ea :
Leuke sau Lewki ; insula Achililor ;
Faena (stralucitoare, luminoasa) dupa na-
tura trmurilor sale.
Insula lui Achille.
Insula fericitilor
Insula eroilor
Insula pustie, nelocuita
Lave la Strabo
Fidonisi, la Elini $i Pizantini
Insula Alba, din cauza multor psn'sri albe
care o locuiesc i a Ormurilor ei albe din
cauza spumelor albe ce formeag valurile
mrii izbindu-i Ormurile.
Tarmul alb al lui Achille.
Insula Sfanta locuinta sufletelor lui
Achille, Ajax, Petroclu.
Insula Raposatilor.
In evul mediu a avut diferite alte nume
cari mai de cari mai arbitrare: din cauza obrzniciei 0 a cruzimei, a emigrat
Selina : De unde ar fi putut rmne i 0 s'a statornicit la Tesalia. C4 prul sail blond
numele oraplui Sulina. Cacearia, poate dela
Chazaria, clan.' de neamul Chazarilor cari
au stpnit-o.
Insula Rosia cu inteles de ruseasc.
Rubra, dup culoarea stncilor.
Fedonxi la Genovezi 0 Venetieni pe o
hart in secolul XII.
Isle de la Foy la francezi 'in secorul XVII
i XVIII i mai inainte chiar '.
De curiozitate amintim c4 numele de
Insula erpilor i s'ar fi dat din cauza
asemnrei sale, vazut 5. din mare, ce are
cu un arpe sau un pete mare ce ar 1nainta
pa suprafata valurilor.
Se vede dela gura Dunrii cu vntul de
nord-est.
0 frumoass hart este publicat. la 1772
de Belin.
In mitologie s'a scris csd. Tetis a dat aceast6
insul, dar fiului su Achille iar el i-a ales
aci reedinta.
Originea acestui erou se crede sg. fi fost
nu departe de aceasta, insul.
Leon Diaconul citeaz4 un pasaj din Arrian
In credinta c: Achille, fiu adoptiv al lui
Peleu, era de neam scitic, na'scut la Myrmi
chion, aproape de Palus Meutide, ea' fiind
izgonit din tara sa de care compatriotii s1
0 ochii si albatrii mArturisesa 'Inc originea
sa care nu era greac4.
I) Contele Jean Potoki. Memoriu asupra unui
nou Periplu al Mrii Negre. Viena 1790.

488

www.digibuc.ro
 Sq, mai bnuete chiar din Homer a vernatorul Capadociei, insrcinat de Adrian
Achille era strin de interesul luptelor Gre- cu comanda unei flote in Marea Neagr, a
cilor cu Troia, c era artgos 0 se certa cu descris-o inteun raport ctre Imprat in al
toat lumea 0 cum caii si nu aveau numiri dougzecilea an al domniei sale (138 d. Ch.)1).
greceti (Balia, Xant). Din unele fraze ale raportului se pare ea'
Pliniu pretinde c psrile nu zburau Arrian nu a vzut sau a studiat in persoara
niciodat pe deasupra acestei insule sfinte. aceast insul ci a cules informatiuni dela
Aceast insul a fst martor mai multor altii.
jerife sau nenorociri. Homer a devenit orb La 1684 insula a fost vizitat de un istoric
din caug c invocnd sufletul eroului, a fost anticar erudit Koehlerus, care a descris
orbit de lumina ce-1 inconjura. In aceast aceast insul. Din scrierile sale reese Ca' in
insul se pare s se fi nscut chiar Achille. acel timp zidurile templului se vedeau Ina
Celebritatea acestei insule- s'a mrit pe destul de bine.
lng6 c avea reputatia de a reintineri La 1823 cpitanul Kristky a msurat
oamenii i alte fiinte btrne sau moarte, reprodus cu exactitate pozitia i intinderea
prin un templu cum 0 prin statuia ridicat ruinelor templului i urmele temeliilor di-
in acest aezmnt in onoarea eroului. feritelor zidiri.
In aceast insula, Aehille consumase arno- La 1827 vestitul arheolog Keller a publicat
rurile sale cu Elena i Ifigenia. Tot aci a un plan al insulei i templului in cartea sa
distrus gi corpul Amazoanelor pe care'l res- Mernoire sur les Iles et la course consa-
pectase inaintea Troyei. cres Achille dans le Pont Euxin .
Ideea dominant este c in timpurile pri- La 1.840 un comerciant, Sideri, din Ismail
mitive ale istoriei grece, aceast insul a a cAltorit in aceasta insul 0 a adus nenu-
servit de intrepozit comertului vreunei re- mrate obiecte i inscriptii.
publice elene la gurile Dunrii i coastele La 29 Mai 1841 un invtat rus Murzakevici,
intovar4it de mai multi altii 0 de un corp
Milesianul Aktinos (760-708 a. Ch.) a de trup a fdcut un studiu complect asupra
cntat in versurile sale insula Leuce ca lo- acestei insule. -
cuinta lui Achille i a cetei sale de eroi.1). Rezultatul acestei expeditiuni a fost con-
Sicilianul Stesihoras dela Himera (626 a. semnat in Zapiski Odesskago Obstestra
Chr.) poet liric grec, a seris istoria acestei istorii i dreviostei, Tom. I, pag. 457-562.
insule 0 a templului tmduitor de pe ea. Odessa 1844.
Din nenorocire aceste scrieH s'au pierdut. La 6 Noernvrie 1856 insula a fost vizitat
In al V-lea secol a. Ch. Seylax dela Ca- de cpitanul Spratt din marina britanic.
rianda in operele sale pomene0e 0 el de Rezultatul observatiunilor sale a fost con-
aceast insul. semnat in: La gazette de poumanie 30 Oc-
Dion Crisostomul cltorind i trind mult tornvrie/11 Noemvrie 1882, Nr. 325.
pe la Geti a vorbit din belug de renumele Aceasta insul, vestit din cele mai vechi
ce avea, in timpul, sn insula i templul timpuri, se afl in luciul mrei, la larg, sus,
lui Achille. in stnga privind o hart a Mrii Negre.
Ptolomeu a mentionat aceast insul in In timpul lui Arrian gura Dunrii Psi-
geografia sa (125-135 a. Ch.). Arrian, gu- lon a Chiliei era pe aceea0 paralelli
cu aceast
2) Unii pretind ca. aceasta insula ar fi aceia de
la gura Niprului (Borusthene) ; ruinele templului
lui Achille sunt fug o proba sigura ca insula can- 1) Arrian Opera, pag. 132-135, ed. Nicolai Blan-
tata este acea dela gurile Dunarii. cardi. Amsterdam 1683. (Bibl. Britisch Museum).

489

www.digibuc.ro
 A fost scoaa din valuri de Neptun dupg Pe harta ridicat de Venetieni in secolul
rugciunea zeitei Thetis, ca s o pun la XIII i al arui original se Osea atre finele
dispozitie pentru dragostea lui Achille cu secolului XVIII in biblioteca San Marco
Helena i ca s serveasal in acelasi timp navi- (ulterior in palatul Dogilor) aceast insul se
gatorilor de directie i adpost. vede cu mult mai mare, relativ la suprafata
A servit in toate timpurile ca o vatr Mgrii Negre, cleat azi; ceva mai mult la
de ospturi pentru coabieri dar nu a permis sudul su, in o directie est-vest se vd dese-
nimnui a se aseze in insul. S'a considerat nate dou insule mult mai mici, fiecare cu o
de navigatori ca un dar dumnezeesc aci suprafata corespunatoare acelei a intregii
numai recunosand-o se putea apropia cu insule de azi i avnd toate trei Buis arturi
siguranla de joasele trmuri ale Deltei Du- expresia fedonxi . Insula mare avea forma
nrii, Mai sera navelor ca punct de reper unei inimi intoarse cu vkrful spre est. FAr
pe timp au, permitndu-le s manevreze indoial c cele dou'd mici fiind expuse
in jurul au. In timpurile din urm, politi- valurilor au disprut i c acea mare
ceste, a fost totdeauna considerat ca o de- (actuala) a fost deformat prin mAnaturile
pendent a basinului inferior al Dunbirii. apei.
At Al tratatul dela Paris at i cel dela Judecat dula sistoasele sale stnci, dis-
Berlin i-a atribuit aceste caractere. Fuse in stratifiari, ea pare a aila. aceeasi
Ea este asa de mic inat se poate observa formatiune cu muntii Bulgaria.
in intregime navignd in apropiere de ea. Dula unii compozitia solului insulei e de
Este incontestabil c dimensiunile sale se natur siicioas stratificaa pe maluri in
micsoreaa incontinuu din cauza lovirei cu blocuri mari cimentate intro ele prin centure
putere a valurilor. Pe timpul lui Arrian de aluvion cretace in grosime neegal.
Pausania, insula avea o circumferint de 20 In partea sud-vestia insula este foarte
stadii (2500 de pasi stadiul egal cu 600 inalt iar in partea nord-estia este- mai
picioare grecesti sau 1.25 pas.)). Lungimea sa putin. Su'prafata insulei se prezint in ge-
mai tarziu In anul 1.93 duia Christos era neral inclinat spre est.
de 30 stadii (dupb." unii 1.25 pasi, dupa altii Mai jos de 2 m. subsolul este compus
1.85 metri), iar Igtimea de patru stadii. dintr'un fel de ciment nears, care se int5.reste
Spratt i-a apreciat o mil circumferint ; D. indat in contact cu umezeala, dar care nu
Sturza, dela nord la sud 400, iar dela est la conserv mult timp soliditatea lui.
vest 457 m. ; are un perimetru de 1976 m. In partea de est se afld aglomerat un strat
(anul 1.880); forma sa general este aceea a adnc de guano, depuneri formate din mur-
unui 8 a arui ax6 este inclinaa de 45 dariile laarilor de ap ce se adApostesc
atre nord-est sau a unui careu cu o esitur pe
in spre nord-est. Astfel In rezumat insula este escarpata
Cel mai mare vrf se ridica la 49 m. pic i liAltat la mijloc.
d'asupra nivelului Din deprtare trmurile sale verticale,
O jalonare in insul, cel putin la capetele mai ales cnd au soarele In fat, par lumi-
principale, ar permite cu wring navelor noase i albe, ceea ce a fAcut ca in vechime
a determine variatia busolelor. s poarte numele de Leoki (alla) i Faena
Insula este o stna de natua -aroas (luminoaa).
ce se crede c ar avea leg6tua cu muntii In unele pri, Ormurile aunt pie si stn-
Bes-Tepe. coase, Waite de 60-100 picioare (Spratt);
Sub raportul geologic ea nu are nimic in alte locuri ele au inltimea de 12-17
comun cu ampia Dmarii de Jos. stanjeni (Murzakevici).

490

www.digibuc.ro
 Apropierea si abordarea insulei este peri- nu arati cg, ar fi fost aci locuitori sta-
culoasi navelor, din cauza apelor mici si a tornici.
stncelor presrate sub api la o mare de- Nu locuia in aceasti insuli dect preotii
pirtare de jur imprejur. i inchinitorii templului. Capre piteau in
Pentru birci sunt de notat urmitoarele insuli, Inchinate lui Achille, timiduitorul
puncte: bolnavilor Virg sperante.
1. In apropiere de coltul sud-vest al in- Mii de pisiri, toate mirosind a mare,
sulei, la sudul farului, la nite stnci in panti vizitau aceasti insuli sfnti, scildndu-se
prin care se termini al treilea strat de for- toati ziva In mare de unde zburau in templu
matiune al insulei. In acest punct apropierea cu aripele ude, 11 stropeau i apoi 11 miturau
este foarte uoari, dar acostnd nu trebuie tot cu penele bor.
si ne apropiem prea mult pe stnga pentruc Este de observat ci pe la inceputul seco-
exista stnci sub apa. lului XIX la gurile Dunirii se aflau delfini
2. Se mai poate acosta in sud-estul un- albi, dupg cari, navigatorii timpului, erau
ghiului nord-est al insulei. convinsi c se afli in apropierea gurilor
3. In nord-vestul insulei trmul nu se Dunirii.
arata stncos avand multe stnci sub api, erpii au inundat aceasti insuli In o epoc
din acest punct ca si din celelalte se gsese posterioari primei locuinte a omului pe
ciriri cari duc la far. Din timpurile cele dnsa.
mai vechi panta sud-est a insulei al crui In timpul din urmi au mai dispirut ; ei
-tirm prezinti o mica plaji a fost intrebuintat stint de natura erpilor de mare ; se hrinesc
ca port pentru adpostul navelor, in special cu peste i Wiese in ripoasele stnci ale
cele mici. Un vnt de larg din directia care trmurilor ; multi din ei s'au pierdut In
aduce la port navele trebuie si iasi la larg. puturile insulei i existenta cadavrelor lor
Pentru mirimea navelor de astizi siguranta a ficut apa nesuferiti.
portului este relativ cici din cauza mi- La 1856 fiind ocupati de armata turc,
cimei insulei, hula ajunge Ora in port, chiar au fost nevoiti 86 aduci apa tocmai dela
cand vintul sufli din partea opus. Anco- Dui:are.
rajul in vecinitatea insulei nu este bun din erpii din insuli sunt negri (coluber hy-
cauza relei calititi a fundului ; cu toate drus) i au pntecele albe, capul lor este
acestea, cu vntul de nord-est navele mer- mic si sunt lungi de 4-5 picioare.
gnd la Sulina, ancoreaa cteodati sub Ei sunt primejdiosi iar vederea for este
coasta de sud, pe 20-25 m. adncime, dei neplicuti i scirboas. Ei se gisesc in toate
dup cum am mai spus, insula din cauza pirtile insulei i se ascund prin cripituri.
suprafetei sale reduse, nu poate si adipo- Multi din ei au ajuns la 2 metri lungime i o
steasci vasele contra valurilor. grosime de 0,20 m. ; fug de orn i nu-1 ataci
Se spune c' in sud-estul vxfului nord-est nicio data, luptndu-se numai spre a-si apira
al insulei se gtisete inecati o corabie pre- viata ; muscitura are un efect mai slab
vzuti cu toati arborada ; de aceea se impune dect acel al albinelor.
ca navigatorii si fie atenti in aceasti parte Lari (Larus-cachinons) cari se grtsesc in
i A tini mai la larg cleat adncimele insuli au o origini foarte veche cad Arrian
artate pe harti. si Dionisie Perieget vorbese de ei ; ba chiar
Ciile de comunicatie lipsesc ; numai nite dupi numele lor s'a dat insulei numele de
simple poteci apar. Se crede ci insula n'a ABA
fost locuiti in mod sistematic cici afar Strigitul acestor sburitoare se aseamini cu
de ruinele templului i cteva puturi, nimic rsul copiilor ; ele nu lag ca alte pisdri si se

491

www.digibuc.ro
aeze pe insuI, afara de corbii de mare negripicioare. In orice caz fertilitatea nu este
cari ii fac cuiburile intre crapaturile ma- mare, devreme ce suprafata sa este foarte
lurilor. redusa iar oamenilor ce ar locui insula trebue
Orice altfel de pasari ce ar zbura prin sa li se aduca cele necesare din alta parte.
insula sau s'ar odihni sunt gonite i fugrite In. aceasta insula se afla templul i statuia
de puternicii i obraznicii lari. Chiar oamenii inchinata lui Achille in ruinele caruia s'au
sunt cateodatil suparati de aceste nepoliti- gash numeroase inscriptii din cari se deduce
coase animale. c Achille era numit i regele Pontului ;
Scolopendra cingulata este animalul cel regele insulei Leocki (a erpilor). Se mai pre-
mai periculos ce se gsete pe insula. Este tinde c in insula s'ar gasi corpul lui Achille
o insecta cu mai multe picioare, se apropie transportat chiar la moarte de mama sa
de om i-1 mur. i probabil ea acest mormnt a fost acolo
In credinta Ruilor este o poveste ca 4 per- unde mai trziu s'a pus altarul templului.
soane din echipajul unei nave care se pierduse Cultul lui Achille, strans legat cu al Ne-
odinioar pe coastele acestei insule, scpand reidelor, era raspndit in multe locuri in
de furia valurilor i ajungnd la tarm, au Grecia, Laconia, Asia Mica', pe coastele Marii
intlnit un inamic cu mult mai periculos Negre, pe insula etc.
decat marea, ei au cazut prad erpilor. Acest templu era inconjurat de plopi i
Acest trist renume era in credinta came- avea darul tamduirei, caci Leconym ducele
nilor Inca pe timpul lui Ammian Marcelinul. Cretanilor, fiind ranit la piept inteo lupta
Raci sunt de 4 feluri: negri i urti la cu Locrienii din Italia i suferind cumplit
vedere dar fierti au un gust destul de placut. de rana sa, s'a dus sa consulte oracolul
Plopii i ulmii creteau mai ales in jurul dela Delphi.
templului in epoca sa de stralucire. Pythia 1-a trimis spre tamduire la gurile
Planta care crete mai mult in insula este Dunarii, la insula Lefky, spunandu-i ca acolo
secara salbatica. In general toate plantele va gasi pe Ajax, care-1 va lecui.
din insula se reduc dup profesorul Nordman El a venit la insula i s'a lecuit ; intorcn-
(Odessa) la 13 feluri. du-se in tara sa, povestea ca a vazut in insula
In timpurile moderne nicio specie de umbrele lui Achille i Ajax i ca. Elena de-
arbori n'a existat pe insuM. Mai trziu o venise sotia lui Achille i petrecea cu el
plantatie de vreo 15 salcmi a reuit. aci, in insul, la gurile Dunrii.
Din mare, suprafata insulei se vede acope- Arentin, unul din istoricii citat tde Fotino,
rasa. de o slaba verdeat scurta care imbraca spune ca o mama lund copilul ei care
solul. cazuse pe foc, 1-a adus i 1-a vindecat in
Clima insulei este destul de dulce, lug aceasta insul.
apropierea marei o face ca sa nu fie la fel In templu se vedeau o multime de fiole,
cu punctele de pe aceea-i latitudine. inele i pietre scumpe : daruri dela cei vin-
Ap dulce nu este dect aceea care se decati precuna i o multime de epigrame,
strange dela ploi in puturi i aceasta este multe in poezie, unele latineti iar altele
rea de baut din cauza cadavrelor de erpi elene.
ce se pierd prin aceste In acest templu se Mceau rugciuni in
Se bnuete Ina ea ar exista in insula onoarea lui Achille i altor eroi ; se primeau
puturi cu apa dulce dar astupate. daruri pentru acest erou. Acest templu
Mai pe toat suprafata sa, insula este pe la anul 30 dupa Hristos era foarte renumit.
acoperita cu un f el de huma neagra, foarte In el era i un oracol, unde se aduceau
roditoare i a carei grosime este dela 2-3 jertfe prin buna tocmeald cu sfinii, cad

492

www.digibuc.ro
daca se invoiau din pret, animalele stteau naviga asa de mult in aceast parte a mrii,
de bung.' voie. ridicase pArintelui ski. In directia sa, lang
Aceste jartfe se fceau atat de acei ce el trebuie s fie mormntul, dac a existat,
veneau in aceast scop la insul cat si de caci s'a negat existenta muritoare a lui
acei cari primind, in vis, sfaturile lui Achille Achille iar repausul resturilor sale Oman-
tiau cum A' aeze navele spre a fi in si- testi a fost turburat prin profane cantAri ;
gurant in apropierea insulei. inmortalitatea sa Ins este asigurat in
Fata templului era indreptat spreMeotide. Eliseu printre eroii cantati de divinul
Toti cari faceau sacrificii erau datori s Homer.
plece de pe insul la apusul soarelui ; nu le Puternica umbr a eroului locueste aceast
era permis s stea noaptea pe insul, dar vast solitudine a Pontului Euxin, inselnd
aveau voie s-si lege nava la mal i s pe- insipiditatea unei existente inmortale, fie
treac noaptea pe nav. Cei ce petreceau juandu-se de actiunile vietei omenesti, fie
noaptea astfel auzeau: cntece, poezii, jocuri, prin celebritatea sa trecutd.
tropote de cai, strigte de rzboi si le atri- Misteriosul ski locas a scpat cantbirilor
buiau lui Achille si Elenei. vechilor navigatori iar existenta sa a fost
Dac4 vanturile, periculoase pentru pozitia pus la indoial de geografii moderni.
navelor, incepeau s bat peste noapte, ma- Dar sfnta insul Leuce este fr indoial
rinarii erau sculati de Achille pentru a-si insula erpilor prin pozitia data' de Strabon,
schimba pozitia. adic6 situat la o distant de 500 stadii dela
Cand navigatorii vedeau insula, plangeau gura lui Tyras si 600 stadii dela aceea a
de bucurie, se imbratisau i debarcnd, s- Niprului. Chiar drumul pe mare dela aceast
rutau pmntul, apei mergeau In templu insul care Taurida a luat numele de dru-
spre a se inchina i sacrifica. mul lui Achille.
Aceasta insul avea darul de a intineri ; ast- Sub dominatia Rusilor se spune c multe
fel Ifigenia din Taurida dup moarte a venit obiecte antice au fost descoperite si trans-
la insul i Intinerind s'a askorit cu Achille.portate In Rusia. Pe punctul cel mai triait
Koeller spune c. in mijlocul insulei la al terenului, Rusia a construit la 1846/1847
1648 se vedeau inch' ruinele templului. un far. Comisiunea European I-a reparat
Pe la 1823 zidurile in unele locuri aveau i-a pus aparate luminatoare noi.
1)&16 la 1 metru inltime iar in alte locuri La 8 Septemvrie 1854 insula a servit ca
erau la suprafata pmantului. punct de intalnire general a escadrelor
La 1841 pietrele au fost scoase i stivuite reunite ale puterilor care declaraser rdzboi
in stnjeni de ctre antreprenorul farului. Rusiei.
Diferite sapturi au dat la iveal monete: Flota francez6 se compunea din 2 escadre:
grecesti, trresti, genoveze, pietre scumpe, una comandat de vice-amiralul Hamelin iar
etc. a doua de vice-amiralul Bruat.
Drumul lui Achille este o sosea de piatr Flota englez6 era sub comanda amiralilor
de o constructie foarte antic care duce dela Dundas i Llyons.
mare, prin insul, &Are partea ei sudic4. Flota turca sub comanda lui Cpitan Pap
El este fcut din blocuri mari de piatr era format din opt coral:di de linie.
asezate unele peste altele, lucrare cyclo- In aceeasi zi a avut o conferint la bordul
peiana i foarte veche, distingandu-se mai vasului Caradoc Intre ofiterii generali ai
ales spre sud. armatelor i flotelor.
Rea indoiala ea el trebuie s5. fi condus, Rezultatul acestei conferinte a fost c, Ina-
in insul, la mormantul pe care fiul au, care inte de a se determina in mod definitiv, punc-

493

www.digibuc.ro
tul de debarcare, o comisiune compils d. din in stapanirea Rusiei pu la 1854 ; tratatail
ofieri generali dela uscat i ap6 ai celor dela Paris a incorporat-o Moldovei. La 1856
2 natiuni, se vor duce pe coastele Crimeei, aceasta stnca era cat pe aci sh* compromit
pentru a le parcurge dela capul Chersonez pacea abia subscrig ; englezii voiau s o
'Ana la Eupatoria i sA constate preparati-lase Turcior jar pe de alt parte Ruii ti
vele de aprare pe cari inamicul le-ar fi reclamau posesiunea. Acest diferend n'a reuit
putut face ad. s inarite pe francezi i flota engleza a intrat
Comisiunea a ales ca punct de debarcare Marea Neagr. Austria a ajutat diplomaVa
plaja dela Old-Fort aezat pe paralelul 45. englez iar insula a fost dat Rusiei. Un
0 intrebuintare bun6 s'ar da insulei prin urub diplomatic a fAcut, ca impreun6 cu
infiintarea unui observator de astronomie delta Dunarii, s fie date Turciei, care le
i meteorologie hi apropierea farului. st6pani pan5. la 1878. Tratatul dela Berlin
Politicete insula a urmat soarta deltei le-a Incorporat Romniei, lundu-le In pria
Dunrii. Smulsa dela Turci la 1812 ea a rmas mire la 12 Apriie 1879.

494

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII.
Pagina Pagina
INTRODUCERE 7 33. Ducepratul 71
CELE D GUI NUME. 34. Orqova 72
A) Numele DunArii Cap. II. - Dela Gura Cernei la Gura Oltului.
Despre originele principalelor nume ale Dundrii 19 1. Capela Coroanei 81
B) Numele MArii Negre 24 2. Ada-Kaleh 83
ISTORICUL PRINCIPALEL OR PUNCTE : 3. Campia Orovei 90
a) Pe Dunire. 4. Fortul Elisabeta 90
5. Frontiera Romn. (cea veche) . . . 91
Cap. I. - Dela gura Tisei la gura Cernei. 6. Vrciorova 91
1. Titul 2'7 7. Cetatea Oreava 91
2. Theisseck 29 8. Portile de Fier 92
3. Gura Tisei 29 9. Satul ipul 100
4. Stankamen 30 10. Babele i Crucea Sfntului Petru 100
5. Semlinul 31 11. Ostrovul Banului 100
6. Insula Rzboiului 32 12. Schela Cladovei 101
7. Belgradul 32 13. Cladova 102
8. Panciova 57 14. Cmpul din sus de Severin 106
9. Groka 57 15. Turnul-Severin 107
10. Semendria 59 16. Cernetii 122
11. Gura Moravei 61 17. Valea Topolnitei 125
12. Dubravitza 61 18. *imianul 125
13. Viminatiul 61 19. Batotii 125
14. Ram 63 20. Ostrovul Corbului 125
15. Noua Palanca 63 21. Brza Palanca 126
16. Bazia 64 22. Izvorul Frumos 126
17. Petka Ischelessi 64 23. Dudul 126
18. GrAditea 64 24. Ostrovul Mare 127
Harta .Dundrii dela gura Tisei la Ram. 25. Praova (Prahova) 130
19. Moldova-Veche 65 26. Negotinul 131
20. Columbaria 65 27. Racovita (Baku) 131
21. Petera Columbaria 65 28. Bregova 131
22. Stanca Babei 67 29. Arad 131
23. Muntele dintre Babacay i Gura-Vii 67 30. Novoselo 132
24. Drencova 69 31. Gruia 132
25. Milanovt 69 32. Grla Mare 132
26. Tri-Kule 69 33. Florentinul 132
27. Colombina .69 Harta Dundrii dela Moldova-Veche la Gruia.
28. Tissovicza 69 34. Satul Cetatea 133
29. Petera Veterani 69 35. Calafat 135
30. Drumul de pe rmul stng 7Cr 36. Vidinul 147
31. 0 grdin 70 37. Intre Vidin i Zibru Palanca 175
32. Drumul antic de pe trmul drept i 38. Arcer Palanca 176
piatra lui Traian 70 39. Lom-Palanca 177

495

www.digibuc.ro
 Paaina Pagina
40. Cibru (Cibrita) 179 15. Puncte de o important oarecare istoria.
41. Nedeia 1 80 pe Dunrea-Veche:
42. Ruinele dela Rahova 181 a) Iglita 328
43. Rahova 183 b) Mcinul 332
44. Bechetul 188 - Flotila tura la 1 877 335
45. Selanovcea 189 - Pierderea cuirasatului Lufti Gelil ,336
46. Ostnovul , 189 Harta Dunarii dela Ostroo la Braila.
47. Vadinul 1 89 Cap. V. -Dela gura Siretulul la gura Prutulul.
(*8. Grosdibod 190
1. Gherghina 340
49. Ghighiul 190 2. Valul-lui-Traian dela Nordul Dunrii. , 345
50. Celeiul 191 3. Podul dela Barbosi 346
51. Corabia 192 4. Galati 348
52. Islazul 193 Istoricul chestiunii Dunrii 366
Harta drumurilor romane. Planfa : Dunarea sub diferite tratate.
Cap. III.-Dela gura Oltului la gura Argeplui. 5. Lacul Brates 369
6. Cotul Pisicei 370
- 1. Sultanieh 195
2. Turnu-Mgurele 195 Cap. VI.- Dela gura Prutulul la tiirmurile MgrIl.
3. Troeanul a 200 1. Carantina dela gura Prutului . . . . 371
4. Nicopole 200 2. Reni 371
5. Olti 217 3. Rackel 373
l3elina 217 4. Cartalul 373
5. Isaccea 376
6. Zimnicea 217 6. Nicolitelul 388

7. *istov 218 7. Satul-Nou, Teraponte si Mndstirea
8. Vardinul 226 Cocos 389
9. Malul-de-Jos 26 8. Polonii 390
10. Slobozia 227 9. Ceatalul 390
11. Rusciukul 229 10. Tabacul 390
12. Giurgiul 242 11. Ismailul 390
12. Ambele Chilii 402
Smrda 256
13. Tulcea 415
i 13. Turtucaia 256 14. Prislava 420
Harta Dunarii dela Orfova la Giurgiu. 15. Mahmudia 421
Cap. IV. -Deis gura Arggului la gura Siretului. 16. Cettnia 421

1. Oltenita 259 b) Pe Coastelo Marii Negre.

2. Silistra 263 Cap. VII. - Dela Varna la Constants.
Arab-Tabia 282 1. Varna 423
Medgidieh-Tabia _ .. 283 2. Ecrn 433
3. Calrasi 284 3. Balcic 434
4 4_ Yrmitiera Romno-Bulgar 286 4. Cavarna 434
5. Ostrovul 289 5. Bizone 435
Harta Dunarii dela Giurgiu la Ostrov. 6. Mangalia 435
6. Trecerea dela gura Balei 290 Cap. VIII.-Dela Constanta la gurIle Dunfirii.
7. Rasova 290 1. Constanta 437
8. Valid lui Teodosiu cel Mare 291 2. Istria sau Istriopolis . 453
9. Cerna-Vod 293 3. Babadag 456
10. llrsova 295
11. Cetatea-de-Flote 298
Cap. IX. Gurile Dunlril.
12. Gura Ialomitei si Vadul Oil 299 1. Delta Veche 458
13. Brila 301 2. Sulina 467
14. Principalele puncte istorice Imprejurul Harta Deltei (1 890).
Bailei: Cap. X. Cetatea-Allali 473
a) Monumentul 324 Cap. XI. - Odesa 484
b) Podul denumit al lui Darie 324 Cap. XII. - Insula Serpilor 488
c) Ghecetul 325 Planf e i: Insula ,5erpilor.

496

www.digibuc.ro
 ERATA
Felul
Pagina Coloana Rndul caracterelor In loc de: Se va ceti :
19 dreapta 11 mici I (inversat) ocuise locuise
81 stnga 8 mari La vale de Orsova. La vale de Orsova,
81 dreapta 19 mici dela 300-400 pasi la 300-400 pasi
92 stnga 12 59213 m. 59,1n. 213
110 dreapta 19 * nele mele (urmele)
129 a 33 mari trecearea trecerea
139 * 37 * exista exista
143 a 28 armat armata
145 * 6 mici Se ocupa si cu altele se ocupa si cu alte
146 s 21 a asi continua a'si continua
147 o 2 * acest fel Principalul acest fel. Principalul
161 stanga 7 li infantigabili infatigabili
161 dreapta 9 * Mohomed Pasa Mahomet Pasa
174 stnga 16 mari 16/25' la 17/19 16/28 la 17/29
294 a 31 a Carnovada Cernavoda
311 * 35 0 parte, din Rusi 0 parte din Rusi
318 dreapta 31 * Yachinov Yachimov
333 * 13 * lungul Dun5.rii in lungul Duntirii
372 * 26 * trimese trimise
374 stnga 39 a Mahomed Mahomet
377 3 a pesdepsi pedepsi
395 * 23 * sA vedea se vedea
411 dreapta 23 * poseiuni posesiuni
428 stnga 5 * spejurul sperjurul
444 dreapta 19 * Verna Varna
466 21 a guverunl guvernul
480 stlinga 4 s tri mete trimite
487 * 14 a pescrie prescrie

www.digibuc.ro
 ==

\\\\\\ NN
i T

(LEUCE,PHIDONISI)
(d4ci hlimoires de/Academie Imp. des
Sc. de Sit Peters. Tom. X Tab. A'EK)

(Supra/ate aprox .17 hectare

lung/Mea la pa/floc /Y-S 440'
.0t/rne = 4/4 77

iNametra/ ce/ ma/. /any

(5:1! XE 512m.
Dupi acted pub/ic (68/ati) /876
L. X 45 /6' /7"
Long. Gr 30 /4' 23"
Dupi haPta romini Popa
Li.N.= 4S 45' 53"

Pozifia faraled : V.N, 45 /6' Oa"

Long L Paris- 27 5 4' 00"

www.digibuc.ro
 40'

MONITORUL OFICIAL 51
IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI 1943

C. 82.748.

AHTICOiAl 4
--- 100
1

www.digibuc.ro