Reproducerea interzisi Nerespectares Standardelor de Stat este urmirith conform lest 18Peg. PRETUL LET 4,00 CONSILIUL NATIONAL ‘REPUBLICA SOCIALIST STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 855-79 DESENE TEHNICE DE CONSTRUCTIL Inlocuieste : STAS 456-69 PRNTED STCINTA INTOCMIREA DESENELOR PENTRU ee v 1 DI IN SI BE nonroror nouan | CONSIRUCTIC DIN BETON SI BETON (i ium DE cor STANDARDIZARE ‘Technical drawings for constructions Dessins techniques de constructions | Texmmyeckme wepremu » ctpoftremseTEe TRUSS OR DRAWINGS FOR | tanonarion Des Dessmys pour | _ BblioMnbHuY UePrEER CONCRETE AND. REINFORCED LERERUCHIONS EN BSTON | ROHCTPYEIMA 19 GETOA 1 CONCRETE CONSTRUCTIONS "ET BETON ARME SKEJESOBETOHA 1 GENERALITATI 1.1 _Prezentul standard stabileste modul de intocmire si de reprezentare grafick a desenelor ciomentelor din beton gi beton armat pentru construefii civile, industriale gi agrozootehnice. 1.2 — Reprezentarea graficd a constructiilor gi elementelor de constructii din beton armat se jaco prin planuri de ansamblu — de fundatii, cofraj, de montaj prefabricate ete. — si prin planuri de detalii 18 _ Provederile prezentului standard se aplici la intocmirea desenelor elementelor de con- siruotii din beton armat cuprinse in documentafiile tehnice destinate execufiei Iueririlor gi in documentatiile tebnico-normative. ‘Aceste prevederi se ‘pot aplica si la desenele clementelor de construcfii din beton armat care necesiti 0 prezentare grafick deosebitd pentru concursuri, documentajii de studii ete. (OBSERVATIE — Incazul utilis altornotail specale care nu sint cuprinse tn prezentul standard, acestea trebule indicate intr-o legend pe flecare plans tn eare apar. 1.4 Prevederile prezentului standard privind intocmirea desenelor de construcfii sint core- late cu STAS 1434-75 :; STAS 9796)2-74 gi STAS 614-76. 2 SCARI SI REPREZENTARI GRAFICE 21 Seitri 2.1.1 _Planurile de cotraj si de armare se.wor intoomi la seara 1:50 si dup’ caz, in functic do claritatea gi complexitatea desenului, Ia sclrile 1:20, 1:25 sau 1:100. 2.1.2 Detalile do armare se vor intocmi la scara 1:20,1:25 gi 1:50 gi dup’ caz, in functie de ‘claritatea si complexitatea desenului, la selirile 1:10, 1:5 sau 1:2. 21.8 Desencle de montaj pentru prefabricate se vor intoemi la soarile 1:20, 1:25, 1:50, 1100 sau 1:20. 22 Linii 2.2.1 Pontro trasarea armiturii cuprinse in elementul de constructie sau extras si pentra trasarea diafragmelor gi a stilpilor inferiori plangeului in planurile de cofraj se va folosi linie continud groasi (0,) conform STAS 1434-75. 2.2.2 Pentru trasarea conturului elementelor de constructii in orice fel de proiectie — vedere ‘sau. soctiune — gi pentru trasarea etrierilor se va folosi linie continu mijlocie (0,) conform STAS 1434-75. 2.2.3 Pentru trasarea conturului armiturii, in detaliile de armare executate Ia seara 1:10 ‘sau mai mare, se va folosi line continu’ subfire (03) conform STAS 1434-75. 2.2.4 Pentru trasarea in planul de cofraj a conturului grinzilor intoarse se va folosi linie intrerupt® mijlocie (J,) conform STAS 1434-75. AaTnDMANE infil ins 000 INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE ae Data intririt ta vigoare : Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revisuit in : 1968, 1068, 20 ‘1979-09-01 ‘Telex 11512 CNST R eg2.3 Reprezentiri convenfionale Armitura obimuiti, armitura protensionat, panourile de plase sudate si pozitio- narea barelor se vor reprezenta conventional in desenele de construcfii conform tabelului. Nr. ert. Denumirea elementolo | Reprezentare 2.3.1 Armaturk obiqaults 1_| Bark de armare tiri elocurt 2 | Sectiune transversal fntr-o bark de armare . Bare fnniite fri elocuri, eu indlcarea extremititilor Darelor 4 | Bard previzuta eu cioeurl a) Cu clocurl semirotunde ») Cu clocurt tn ungh drept | Borg puat cptana deem; a 4) Cu ancoraj in’ unght rept, Indepirtindu-se de UL______. observator of 2) Cu ancora} im unghi drept, aproplindu-se de observator ——— ©) Pentru reproducere pe microfilm si tn eazul barelor . foarte aproplate 6 | Bark previguta eu inel sau plack de ancora) 7 | Ancora) eu inel sau placi, vizut din capatul barel 2.3.2 Panoutl de plase sudate 8 | Panou, vedere tm plan +—_ © «| cape te LL 71 >| LE Tt] Oo @) Panourt alaturete 9) Panourt suprapuse 40 | Bark sau cablu pretenstonat 11 | Sectiune traneversald 2 anal cablu post-intins in tub sau cmap 15 | octane tranevarsa jt sfotr-o armiturl pretensionstt 1 | Ancora ta capital aude so exercttt tensunen ->--—--— 4 | Aneoray tx t~----—--- 10 | Ancerejat ene ermftant protesouats, vinsth din oapit . o0” STAS 858-79 (continuare tabely Nr. et. | Desumicenelementalat Reprentare 16 | tsa es mat —_—-- =--— ” | tnt ti _———————— 2.3.4 Convent de pozitionare a barelor 1g | Bare identice agerate echidstant pe lungimea imitats ae sigeti 19 | Bate fdentice echiistante plasate tm grupuri pe lungimile mareatecuTinte continuk subgire (C3) 20 | inatcaren pe desen a poaifiel armaturll de resistenti ta ccamul pllclior armaté’ pe doud. direchil.. Numerotarea rindurllor se face de la fafa exterloard a plicil spre interior R2 Rt nds = Bid? 24 — Inserierea materialelor 2.4.1 Pe plangele conjinind desene ale elementelor din beton armat se vor inserie in mod obligatoriu mircile betoanclor gi tipurile gi mfrcile de ofel utilizate, locul unde se folosese si dupd caz calititile speciale cerute betoanelor (permeabilitate, gelivitate ete.). ‘Mircile betoanelor gi tipurile si mircile de ofel utilizate se vor inserie o singuri data deasupra indicatorului, dack indicatia este valabili pentru toate elementele conjinute pe plang (exemplu in anexa K). Pe plangele continind elemente in care se folosese mai multe tipuri sau mai multe miirei de ofel, inserierea acestora se va face: — sub titlul elementului respectiv. pe fiecare bar’, cu excepfia barelor confectionate din ofel OB 37, pentru care se va da indicatio printr-o nota (barele pe care nu este notat tipul gi marea ofelulni se confectio- neaz din ofel OB 37) (exemplu in anexa H). 2.5 “Notarea elementelor de construe 2.5.1 Elementele de construcfii reprezentate in planuri gi detalii se vor nota cu litere gi cifre pentru identificare. 2.5.2 Fundatiile se noteaz cu litera F urmaté de un indice. Indicele poate fi indicativul stilpalai pe care fl sustine sau un numr rezultat din numerotarea tipurilor de fundafii (exemple in anexa A gi B). 2.5.3 Stilpii se noteaz cu litera 8, urmati de un indice, care poate fi: — indicativul color dou’ axe la intersectia c&rora se afls stilpul (exemplu in anexa A); — numirul stilpului rezultat din numerotarea acestora intr-un sistem unitar si or. donat (exemplu : de jos in sus si de la stinga la dreapta, incepind cu stilpul din stinga jos al planului constructiei indicat in anexa B); — numérul rezultat din numerotarea tipurilor de stilpi. Stilpii isi vor piistra acelagi indice pe toate nivelele constructiei. Notarea stilpilor so ferio peo linie de referinf’, Ia numiritor. La numitor se inseriu dimensiunile -sectiunii transversale a stilpului. Exemple de notare: Ser Ss 40x30 Foxs0 OBSERVATIE — fn cazul unor stiipt cu sectlune de forme speciale, ndicarea dimenstunilor nu este obll- aatorte2.5.4 Grinzile se noteazi cu litera G, urmati de simbolul nivelului (notat eu majuscule pentru plangeu peste subsol S si peste parter P sau cucifre romane T, ILete., pentru plansee peste etaje) gi un indice numeric. Indicele numeric rezults din numerotarea grinzilor accluiagt Plangeu. Aceasti notare va fi urmati de dimensiunile secfiunii transversale a grinzii, scrise in ordinea : Iijime x indlfime (b x h). La grinzi continue sau centuri, notarea grinzil se serie intr-un singur cimp, iar dimensiunile sectiunii transversale in fiecare deschidere in care diferd. nv" Notarea se serie po proiecfia in plan a grinzii sau deasupra liniei sale do eontur, far Linie de referin{& (exemple de notare in anexele D si F). Pentru grinzile intoarse, notarea va fi precedati de specificarea GRINDA INTOARSA. Exempla de notere: Grindé intoarsa G13 ~25x45 2.5.5 Diafragmele (perefi de beton) se noteazi cu o liter’ D, T sau 1, urmnati de un indice numeric care rezult& din numerotarea lor in plan. Acest indice este acelagi pentru toate nivelele constructiei. Notarea so scric pe proiectia in plan a diafragmei sau deasupra liniei sale de contur, firi linie de referina. xemple de notare D7, Te, Le 2.5.6 Centurile so noteasi cu litera O, urmata de un indice numeric pentru diferentierea tipurilor in plan gi de dimensiunile seotiunii transversale serise in ordinea : litime x inflfime (bx I), Aceasté notatie so serie pe proiectia orizontals a zidului portant peste care so executs couture, rowpestia sau deasupra liniei sale de contur, fri linie de referinj& (exempln in anexa F). Exemplu de notare C2- 25x20 2.5.7 Buiandrugii legafi monolit_ cu placa sau centura se vor nota cu litera B sau dmmaté de un indice numeric de diferenfiere a tipurilor in plan gi de dimensiunile secjiun transversale gcrise in ordinea (b x h) lafime x indlfime (exemplu in anexa F). Exemplu de notare + B2- 25x50 2.5.8 1n planurile de montaj, clementele prefabricate reprezentate se vor nota ou litere majuscule urmate de un indice numeric pentru diferentierea tipurilor. Hlementele prefabricate ‘cuprinse in eataloage sau proiecte tip se vor nota eu indicatival de catalog sau din proiectul tip respectiv. *Aceste notdri se vor inserie in apropierea conturului elementului, de reguli {iri linie de referinta. 2.6 — Cotarea gi notarea armiturilor 2.6.1 Fiecare tip de bard extras se va cota cu toate lungimile parfiale scrise deasupra sau dedesubtul segmentelor cotate, fir8 linie de cots. ‘Lungimile partiale ale segmentelor barelor se misoaré pe axi, iar aleetrierilorlafaja interioara.Sie STAS 855-79 2.6.2 La armiturile indoite la juri diferite de unghiul de 45° se cotear gi distanta Gintre fofele extreme ale armitur ome “ . * 1). Fig. 1 26.3 Delimitarea liniilor de cot in desenele care contin armituri sectionate se va face prin sigefi sau linii sourte inclinate la 45° fats de linia cotei (anexa H gi J). 2.6.4 Deasupra fiecirui tip de baré (la aproximativ 1 mm distant, se vor inserie urmitoarele date: marea baret (ntmérul de identficare) inser intr-un core, nunarul bucsfilor do ncelagi fel, diametrul in mm precedat do semnul g gi lungimea totald notaté ou L, La armiturile din plici, numirul barelor de acelagi fel se d& prin numirul total de bare pe o anumitd por- tiune de’ placi, prin numirul de bare pe metru liniar de placd sau prin echidistan{a intro bare (exemple in anexa B). OBSERVATIE — Lungimea tolald a unel bare rezulti din suma lunghmilor partiale rotunjte 1a centimetr fntreg, pias Tonglmea clocurlor (Gad. este cazul), totul rotonjit is multipiol de 5 cm edit npr “Longmen icone seve Tun cantor SAS HO¥070-76 fn font de {ipul de ofel uti 2.6.5 _Cind armitturile se agazi pe mai multe rinduri, po barele respective extrase de pe rin- durile 2 si 3 se va indica rindul pe care trebuie montate : rindurile se vor numerota de la exterior spre interior (exemplu in anexa H, mircile 5 gi 6). Rindurile se vor nota eu Rind 2 sau prescurtat R2 (conform nr. ert. 20 din tabel). 2.6.6 Fiecare plangi care contine detalii de armare se va prevedea cu un tabel cuprinzind extrasul de armituri a elementelor de beton armat reprezentate (exemplu de tabel in anexa I). Tabelul se deseneazi direct pe plangi sou separat (exemplu in anexa J, respectiv anexa I). Cind tabelul cu extrasul de armiturd formeaza o plang separatd, numirul acestei plange s0 Va specifica pe planga detaliilor de armare. De asomenca, pe planga cu extrasul de armare se ‘va sepeifica numérul plangei eu detaliile de armare la care se refer’. 3 INTOCMIREA PLANURILOR DE ANSAMBLU SI A DETALIILOR DE ARMARE 3.41 Planul de fundagii 3.1.1 Planul de fundatii reprezinté o secfiune cu.un plan orizontal, eu vedere de sus, ficutt prin constructie la fata superioari a fundatiilor sau deasupra cuzinetilor. Planul de fundafii va cuprinde toate elementele verticale portante sectionate (stilpi perefi de beton, perefi de zidarie), contural cuzinetilor, socturilor gi fundatiilor. $1.2 Cotarea planurilor de fundafii se va face prin inscrierea dimensiunilor in plan ale: stilpilor, grinzilor de fundafie, zidurilor, cuzinetilor, soclurilor, tilpilor de fundatie, distantelor intre tilpile de fandatie, precum gi cotele generale (exemple in anexele A gi B). Pozifiile in plan ale acestor elemente se vor cota faji de axele de trasare ale constructiei. Pentru fiecare talp& se va inscrie cota sipiturii in cote relative, In cazul eind aceste cote au alti semnificatie, aceasta se va preciza printr-o not, pe plan. 3.1.38 La redactarea planurilor de fandatie se va preciza prin not : — nivelul planului de referinf 0,00 in cote absolute ; — nivelul terenului natural gi nivelul terenului sistematizat, se va da in cote absolute, conform ridicdrii topografice, gi in cote relative ; — natura gi caracteristicile terenului de fundare (stratul pe care se fundeazs, rezistenta ete.) precum gi nivelul maxim al apei subterane, daci este cazul (exemplu in anexa B).3.2 Planul de cofraj 3.2.1 Planul de cofraj al unui plangeu reprezinti o vedere de sus a elementelor componente, considerind armiturile nemontate si betonul neturnat. ‘Planul de cofra} va cuprinde toate elementele de constructie verticale portante ale plangeuiui respectiv (stilpi, pere}i de beton, perefi de zidirie), conturul elementelor orizontale (grinzi, grinzi intoarse, buiandragi ete.). Rtilpii se reprézinté in sectiune prin hagurarea sau innegrirea suprafetei respective. Diafragmele (perefii de beton) se reprezint’ prin innegrire. Yidéria portant’ se reprezint’ prin haguri interioare longitudinale la echidistanja de circa 1 mm (exemplu in anexa F). 32.2 fn planul de cofraj se vor executa sectiuni verticale prin plangeu, rabitute in planul orizontal al cofrajului. Sectiunile se vor executa in zone caracteristice (puncte de denivelare, zone de plangeu in pant, grinzi intoarse ete.). 3.3.8 Cotarea planurilor de cofraj se va face prin inscrierea dimensiunilor in plan ale ele- mentelor reprezentate, a distanfelor intre aceste elemente precum si a cotelor generale. Pozi- file in plan ale acestor elemente so vor cota fafi de axele de trasare ale constructici. Be yor cota de asemenea: nivelul superior al plicii (in cote relative), pozifia si mi- rimea denivelivilor, cota de nivel maxim si minim& precum si diferenfa de nivel pentru plicile si grinzile in pant’. 3.2.4 Grosimile plicilor se noteazi en hp si se coteazi in centimetri. Exempla: 10 em. ‘Noturea so va fnscrie pe o diagonalé a suprafotei ou plact de aceeasi grosime (exemplu in anexa F). ‘Dac& majoritatea panourilor de plack au grosime egali, notarea se inscrie in titlul de- senului, iar grosimea plicilor care diferd so inscrie pe diagonala panoului respectiv (exemplu in anexa D). 3.3 Planuri de armare placi 3.3.1 Armarea plicilor se va indica direct, pe planul de cofraj, formind un plan de cofraj si armare plac sau pe un plan separat, atunci cind armarea este complieaté gi cerinfele de Glaritate nu permit’ intocmirea unui desen comun (exempla in anexa F, respectiv anexa B). $n acest caz se vor inscrie pe plan cotele intre axele de trasare ale constructiei precum i cotele generale. 3.3.2 In planul de armare se va desena cite o bari din fiecare tip, considerate rabitute in flanul cofrajului. Dack planul are mai multe cimpuri armate identic, tipurile de bare care formeazs armitura plicit se vor desena intr-un singur cimp, iar lungimea pe care este vala- DIA armatura respectiva se va indica cu o linie limitat& cu sige{i (exemplu in anexa F). Aceasti Iungime se coteazi atunci cind este necesar. 3.3.3 In planul de armare-plack se vor cota: — Jungimea cdlireilor de 1a marginea reazemului pin’ la capi = distanfa de la marginea reazemului pin’ la punctul de ridicare a armiturii inclinate. 3.3.4 Cotarea si notarea armiiturilor se face conform punctelor 2.6.1. ..2. OBSERVATIE — Pentru berele cu alametrul mal mic sau egal cu 12 min care se fasonenzt (direct pe Plac neve blgtoriecotarea [ong poral ale pestle de bark (exempt Jn anexa F). 3.3.5 La pliicile armate pe douk direcfii, indicarea pozifiei armiturii se face conform pet. 2.3.4 nf. ert. 20 in fieeare cimp (exemplu in anexa F) sau in afara planului, dack este Yalabili pentru toate cimpurile (exemplu in anexa E). 8.8.6 _Armitura de repartitie se va reprezenta fie ca tip de bard rabituté tn planul cofra- Julai, fie conventional eu o linie sourt’ trasati in sensul lungimii barei gi terminat’ eu siigoti la atbele capete (exemplu in anexa F). Pe aceasti linie se serie cuvintul ,repartifie” (intreg sau abreviat) si pozitia unde se monteazi (sus, jos, sus si jos), iar sub ea se trece marca barei, numéral de bare asemenea si diametral lor in mm, precedat de semnul @. Numérul de buetiji se va da pe metru liniar de plack sau numérul total pe o anumit’ porfiune. 3.3.7 La pliicile armate cu plase sudate se vor desena planuri separate pentru armares info- Tioard si armarea superioark. Pe acestea se va marca prin simbolul indicat la pot. 2.8.2 nr. ert. 8 $1 9 suprafata po care se monteazi plasa, iar pe diagonal se va inserio intr-un cere marca plasei (numdrul de identifieare), urmat de indicatival plasei, conform eatalogului de fabricate i caracteristielle plasel rezutate dup tdiere, atunci cind este cazul (exemplu in anexa @). 34 Detalii de armare 3.4.1 _ Detaliile de armare, in vederi si secfiuni se vor reprezenta considerind armitura mon- ‘tatié gi betonul transparent.a -—t— Bees SoS 3.4.2 In detaliile de armare se vor reprezenta : — conturul elementului de beton ; — armitura montati in element; — armitura extrasi (prin translafie) pentru fiecare tip de bard, in afara elementului (exemple in anexele A, C, H gi K). 3.4.8 Cotarea detaliilor de armare va cuprinde : — dimensiunile elementului de beton ; = grosimea betonului de acoperire, in sectiunile in care diferi de provoderile STAS 10107/0-76 ; » — pozitia de coborire a fiecdrei bare inclinate, de la marginea reazemului ; — lungimea cilirefilor gi a segnientelor orizontale ale barelor ridioate pe reazeme ; — distanfele pe care se pun etrieri inchisi sau deschisi, marcate pe desen; — pozifiile innddirilor barelor de rezistenf’; — Iungimile de petrecere a barelor5 — nivelurile caracteristice in cote relative (cind este cazul) ; — cotarea si notarea armiturilor conform pet. 2.6.1...2.6.6. 3.4.4 In secfiunile transversale ale grinzilor, pozitionatea barelor se va indica fie ou linii de indicafie, fie in tabele agezate dedesubtul gi deasupra sectiunii transversale (exemplu in anexa H, respectiv anexa K). 3.4.5 Detaliile de armare a stilpilor se pot intocmi si sub forma unui tabel in care se re- prezinti& stilpii in seofiune transversal pentru fiecare nivel. Modificarea secfiunii transversale pentru nivelul superior se deseneazi cu linie intrerupti (I) conform STAS 1434-75, exemplu dat in anexa J. Barele longitudinale se extrag schematic pe tipuri si se coteaz’’ conform punetelor 2.6.1. .2.6.6, 3.5 Planuri de montaj ale elementelor prefabriate 3.5.1 Planurile de motaj ale elementelor prefabrieate vor cuprinde reprezentarea conven tionalé a elementelor prefabricate (prin figuri geometrice simple) montate pe pozitie inainte de monolitizare. Porfiunile turnate monolit so vor reprezenta prin hagurare la 45°. 3.5.2 Cotarea planurilor de montaj a elementelor prefabricate va cuprinde : — pozifiile prefabricatelor prin axele sau conturul lor fa de axele constructiel ; — dimensiunile in plan ale elementelor prefabricate verticale, precum gi distanfele intre ele; — dimensiunile suprafefelor de acoperit si numirul bucifilor de acelasi fel : — cote generale,-—s— Saad Orie (_0/s0t ©) eWIN 08 Heweax 36 ancoeaied § g f Sale ale Fane mos _t se uname ii om a eel eaters) wm —_ stony ED Talo a a ky 8. ' “4 008 g . | L | L lay cote an ize Fe} teeh “ETB + S49 (AHS NOLIE aie , wal | Fret, | wobverl od nyo 98 Barypus0 9p jeoipe & ba & lee fe mores oD) ® a toe - a re ; - yp ant, Teese Mee || : ? Le i 1D te if] eb | ee way ? 71 th is 8 ja ls 5 _ ar or . 4 fal ik f ee | oye boy ee V vxanv Ponaush xosh 284 Nipo4eg WivaNnd NYTdPLAN FUNDATII Fr fF Ft g STAS 858-10 ANEXA B L 1 romgmaan — [f ; (2 COTA TERENULUI NATURAL CONFORM RIDICARN TOPOGRAFICE Nr....NTO% 5 Steep xc Rac ETE ENT AOL Pedro Ue MA APE SUBTERANE 29765 4 PRESIUNE PETEREN 19N/entg kgf/cm) ADB on— 10 — STAS 865-79 T™YONYTE 3d ITUY as yenuyney 30 TASKEDG = Woy 4690 7310 O69 VHA NOLIT Seg auvznved 30 NOLI0 Dass Z4 IVONNS FAVNAV IWVLASTAS 855-79 -n- r £8) bot | {;—_— a vXaNv $9°9+WL09 T INLVLT USId NISNVTd (VYI0I NY Id ]STAS 855-79 a VXaNV 9 f 5 ET 2 |i « % “ayo4st aes a Oarhae 7 = r ak F | | EL. @ (Le ‘ SP pear aah is oe = = yy |g xf 1 gexoe/ + a 26x06, ad 6s i 9S eS I INCWLF FLSId VIVId JUVWAY NVIdSTAB 855-79 — 13 — 2€90 7340 002 § NOLIG “Dtuoy ad pyo 28 oampae spinon 2 Eo DarO} TT wa = I MNCVLI USId VIVId TVHYY IS Cv4109 NVTd a VXENV||||—A0o— BTAS 855-79 ae af 2 i 3 LE 90 7310 {its i u 0029 NOLIE . 2 La — 3 | — z HBy : LPs. eye | iy : , ar co 2 ALLS EL . asl BREE ee © ppeanires v - ie 3 ae ts , q iS is Ess wag RVs Ri Ha - oF ay : Si Tal i 1» aa a ber a | 4 brary 8 a re ov, Nowe 6 i Lig Bibs kigipag een a i Bi os geen E tpl SEs. Ew joven ee) oe $251 97@) uit gl esas EP htuet| Be at 3823 ! aeh 22H os — 53g Bld i owen #82 ERS ogres wenn 288 3253 ‘1 VNEXV 62522 be 779XV-740VI JAVWAV Big 23